4 minute read
ARTIȘTI URBANI: Lost.Optics MUZEU POP UP: AART SAFARI 2021, o întâlnire unică,
Lost.Optics
Advertisement
Daniel aka Lost.Optics s-a născut în 1986 în București, iar de-a lungul timpului, încă din 2001, el a activat în graffiti și street art sub alte nume, cum ar fi Seyr, Stol sau Lost. Din 2021 el a trecut sub pseudonimul de Lost.Optics, iar de atunci a tot evoluat fie ca artist solo, fie în diverse crew-uri. Lucrările sale, adevărate fantezii geometrice, pot fi admirate pe pereții și fațadele clădirilor din numeroase orașe din România și din afară, dar și în galerii de artă din mai multe țări.
Cum ai ajuns să-ți creezi stilul personal și cât de greu este pentru un artist să se impună, să devină cunoscut, apreciat și căutat în românia?
Stilul personal l-am dezvoltat după 10 ani de graffiti, a venit oarecum natural. Am trecut printr-o serie de experimente, de la graffiti clasic la un graffiti neconvențional, influențat de mișcarea franceză și de lucrul cu spațiul abandonat, post industrial.
În aceste spații am avut libertate totală de creație și în același timp diversitate în alegerea suportului de pictat. Treptat am început să fiu din ce în ce mai atras de a lucra cu formele primitive, îndeosebi cu cercul și pătratul și de a crea o estetică curată, chirurgicală aproape. Mai târziu am intrat în contact cu mediul digital, acesta mi-a deschis o infinitate de posibilități în dezvoltarea stilului personal. Cât despre impunerea pe scena locală de street art, a fost o dezvoltare la fel de organică ca și evoluția stilului personal. Consider că orice lucru pe care-l faci cu pasiune și căruia îi dedici timp se poate transforma și evolua în ceva minunat.
Cum decurge procesul tău creativ?
The Student Hotel - Viennna (2020)
Procesul creativ diferă de la o lucrare la alta, de obicei încep cu un research tematic, îmi ordonez ideile pe hârtie, după care experimentez cu diverse scheme compoziționale, urmând ca apoi să intru în mediul digital unde distracția începe, pasul final fiind transpunerea pe suprafața fizică, aici totul capătă dimensiune și compoziția devine parte din spațiul destinat.
În alte situații inversez procesul și încep de la un style într-un spațiu abandonat, ca apoi să duc acea idee în laboratorul digital unde suferă schimbări tragice și ulterior se poate transforma într-o viitoare lucrare.
Cum ți-a schimbat street art-ul felul în care percepi arta și lumea în general?
Graffiti-ul și street-art-ul au avut un rol primordial în dezvoltarea mea ca individ în societate.
Adolescent fiind, m-a atras ideea de a interveni în spațiul public cu o acțiune care este în același timp ilegală, dar și creativă. Un alt factor a fost ideea de a crea un alter ego, de a dezvolta un limbaj pe care doar un cerc restrâns de prieteni îl percepeau.
Street-art-ul sau muralismul în spații convenționale asociate cu diverse acțiuni inițiate de o entitate terță m-au făcut să-mi doresc să-mi extind audiență, iar limbajul să devină dintr-unul cu circuit închis, într-unul deschis către oricine vrea să-l descifreze.
Cumva, graffitiul mi-a oferit atitudinea în felul în care abordez orice suprafață, iar muralismul mi-a deschis noi căi de expresie.
Prin intermediul celor două mijloace de exprimare mi-am dezvoltat simțul estetic și gusturile în materie de artă, iar pe plan social am înțeles că este foarte important să avem artă în viața noastră și că suntem responsabili de mesajele pe care le lansăm în societate.
ești unul dintre artiștii urbani care are picturi murale în mai multe orașe. povestește-ne un pic cum ai ajuns să faci asta și care e lucrarea ta preferată pe care ai făcut-o într-un oraș din românia.
Primul mural pe care l-am pictat în afara orașului în care activez a fost, de fapt, un proiect pe care l-am inițiat împreună cu Urban Collectors (biblioteca de graffiti & street-art), proiect cu două etape - din orașul Roman și apoi in Lecce (Italia) în anul 2014, apoi a urmat un alt proiect în Tulcea și Monte Gordo (Portugalia) în anul 2015.
Pentru mine toate lucrările pe care le produc sunt la fel de importante, nu contează dimensiunea sau formatul. În același timp, odată ce le finalizez mă detașez complet de ele.
Din punctul tău de vedere, cât de important este pentru un artist să includă în opera sa și un mesaj socio-politic?
Pentru mine nu este important ca lucrările să aibă un mesaj socio-politic. Consider că o operă de artă trebuie să treacă de barierele timpului și spațiului. Sigur, este importantă interacțiunea cu comunitățile în care intervin.
Cu ce ai vrea să rămână cineva care trece pe stradă și vede lucrările tale?
As vrea ca cei care îmi văd lucrările să rămână cu o emoție, oricare ar fi aceasta.
