5 minute read
FESTIVAL: Interviu cu TIMO VUORENSOLA (DFF
Despre cum au ajuns naziştii pe Lună în „Iron Sky” [Interviu cu cineastul TIMO VUORENSOLA]
Precum Dracula Film Festival, din al cărui juriu a făcut , din al cărui juriu a făcut parte în toamna aceasta şi regizorul Timo Vuorensola parte în toamna aceasta şi regizorul Timo Vuorensola (Star Wreck, Jeepers Creepers: Reborn), fi lmul său cult Jeepers Creepers: Reborn), fi lmul său cult Iron Sky a aniversat anul acesta 10 ani, prilej de celebrare , prilej de celebrare prin proiecţia fi lmului în premieră la noi, pe marele prin proiecţia fi lmului în premieră la noi, pe marele ecran. Comedia SF care a benefi ciat şi de un sequel, Iron ecran. Comedia SF care a benefi ciat şi de un sequel, Iron Sky: Th e Coming Race (2019), l-a propulsat pe tânărul (2019), l-a propulsat pe tânărul fi nlandez cu spirit ludic spre succesul internaţional, fi nlandez cu spirit ludic spre succesul internaţional, mai ales că a fost unul dintre primele fi lme fi nanţate mai ales că a fost unul dintre primele fi lme fi nanţate vreodată prin crowdfunding. Avându-l ca invitat la . Avându-l ca invitat la Braşov, la DFF, era fi resc să îl provocăm la un dialog pe Braşov, la DFF, era fi resc să îl provocăm la un dialog pe TIMO VUORENSOLA despre cât s-a conservat din subtextul despre cât s-a conservat din subtextul lui Iron Sky în complicatele vremuri pe care le trăim, mai în complicatele vremuri pe care le trăim, mai ales că premisa acestei satire cinematografi ce continuă să fi e ales că premisa acestei satire cinematografi ce continuă să fi e una... ilar de incitantă! O misiune de aselenizare hazardată, una... ilar de incitantă! O misiune de aselenizare hazardată, înzestrată cu bannere electorale ale candidatei la Preşedinţia e electorale ale candidatei la Preşedinţia SUA, încheiată prematur cu un singur supravieţuitor, SUA, încheiată prematur cu un singur supravieţuitor, cosmonautul afroamerican Washington, scoate la iveală faptul cosmonautul afroamerican Washington, scoate la iveală faptul că, în 1945, naziştii s-au refugiat nu în America de Sud, ci în 1945, naziştii s-au refugiat nu în America de Sud, ci pe “Dark Side of the Moon”, unde se pregătesc fără grabă să cucerească Pământul, benefi ciind de o sursă de energie superşmecheră, care alimentează o armă secretă, “Götterdämerung”, şi o mega-fl otă de zeppeline, cu nume inspirate şi ele din operele lui Richard Wagner. Dincolo însă de amănunte, Iron Sky rămâne un jalon de subversivitate cinematografi că și poate fi (re)descoperit oricând cu plăcere.
Advertisement
Timo, zilele astea, la Dracula Film Festival, ţi-ai revăzut fi lmul după destulă vreme... în care s-au întâmplat multe pe această planetă. Firesc, perspectiva ta e acum una ceva mai detaşată. Ce crezi că şi-a
conservat relevanţa din Iron Sky, în contextul actual? Adevărul este că l-am privit acum, încă o dată, cu mare interes. Unele chestii politice rudimentare de-acolo, despre cum e America şi cum sunt alte ţări, continuă să fi e aceleaşi, ba, mai mult, scena de fi nal, în care toţi încep să se lupte în sala de consiliu, refl ectă exact ce se întâmplă acum. Încă!
Sigur că o ştiam pe de rost, însă privind-o în clipa de faţă mi-am dat seama că escaladarea se acutizează, fi indcă faliile dintre naţiuni devin tot mai profunde şi fi ecare vrea ceva de la celălalt, iar animozitatea creşte. Evident, vorbim de război, de ce se întâmplă cu Rusia şi Ucraina, de Marea Britanie şi Brexit şi aşa mai departe. Toţi par gata să sară la beregata celorlalţi şi am sentimentul că lucrurile stau mult, mult mai rău decât atunci când am făcut fi lmul, în 2012... când lumea era diferită, cu toate că eram afectaţi şi atunci de un război, cel din Irak, şi se resimţeau încă efectele atentatelor din 9/11. Dar, cu toate că astea s-au mai stins, totuşi, lumea nu a evoluat, nu părem să fi învăţat mare lucru şi nu dăm semne că am şti încotro vrem să ne îndreptăm. Cu trecerea timpului, oamenii s-au schimbat, dar locul a rămas acelaşi.
Să devenim “neserioşi”. Sunt curios cum ai conceput personajele. Vivian Wagner, de exemplu, trimite prin nume la văduva compozitorului, Cosima, cea care l-a tratat ani de zile cu prietenie pe Hitler, trimite prin logo la Wonder Woman, super-eroină apărută în comics în timpul WWII, şi mai trimite spre benzile desenate fi nlandeze Viivi & Wagner din anii ‘90, în care Viivi e o femeie, iar Wagner un porc...
Da, trebuie să recunoşti că a ieşit până la urmă un personaj destul de special. Iniţial, ar fi trebuit să fi e două, diferite, Vivian Wagner şi un altul, comandantul fl otei spaţiale, dar am decis la un moment dat să le combin, din motive pe care nu mi le mai amintesc. Îmi place mult să-mi imaginez personajele, pe bune că-mi place... şi încerc de fi ecare dată să îndes în oricare dintre ele cât mai multe mici referinţe posibile. Dar să nu îţi închipui că “pictez” la nivel macro un personaj, ci, pur şi simplu, odată ce am conceptul sau ideea de cine ar trebui să fi e, îl “blindez” cu tot ce-mi răsare în minte şi mi se pare că s-ar potrivi, indiferent că asta vine din ce citesc pe Wikipedia sau într-o carte, din documentare sau din ce asimilez pentru plăcerea mea personală, deci... totul! Iau ce e mai interesant, asamblez micile frânturi şi din asta rezultă în fi nal trăsăturile şi conduita personajului, neînsemnând însă că toate funcţionează întotdeauna şi că nu-mi ies uneori şi personaje care n-au niciun sens... dar e şi ăsta un fel de a învăţa în proces.
La câte trimiteri face Iron Sky, de la speech-ul lui Hitler când a anunţat atacul împotriva Poloniei la presupusa armă secretă “Die Glocke”, mi-e limpede că eşti pasionat de istorie, aşa că poate mă lămureşti de ce voi, fi nlandezii, faceţi atât de multe fi lme şi seriale ce au ca subiect WWII şi naziştii?
Cred că unul dintre motive este acela că istoria Finlandei e una ciudată, pentru că suntem una dintre puţinele ţări ce au luptat atât contra naziştilor, cât şi alături de ei, atunci când aveam un duşman comun, şi anume Rusia. Şi am rămas una dintre puţinele ţări care, deşi am făcut echipă cu naziştii la sfârşitul războiului şi am fost înfrânţi de ruşi, nu am fost apoi ocupaţi de aceştia, am continuat să rămânem independenţi. [...]
