5 minute read
DESIGN / ARHITECTURĂ
TEXT DE IOANA ALDEA
Un secol de relaxare Baia Populară Sibiu
Advertisement
„ Arhitecții nu pot forța oamenii să se conecteze, ei pot doar să proiecteze punctele de întâlnire, să înlăture barierele și să facă locurile de întâlnire utile și atractive.”
arh. Denise Scott Brown
Una dintre funcțiunile publice des întâlnită în secolele trecute în lumea occidentală este baia publică. Cu primele atestări în civilizațiile din epoca bronzului, acestea ating apogeul rafinamentului în Imperiul Roman, unde practica scăldatului și interesul deosebit pentru igiena corporală sunt răspândite și în cele mai modeste orașe. Dotate cu spații complexe, precursoarele SPA-urilor din zilele noastre, termele din antichitate aveau o caracteristică populară, fiind accesibile tuturor păturilor sociale, încurajând ritualurile de îngrijire pentru menținerea sănătății populației.
În spațiul occidental, băile publice populare sunt în plină expansiune începând cu secolul al XIII-lea, acestea primind și alte funcțiuni, în special de socializare. Tradiția băilor publice este larg întâlnită și în spațiul asiatic, adaptată la specificul cultural și religios al fiecărei zone în care acestea se regăsesc.
Urmând tradiția Occidentului, și în România, începând cu secolul XV au început să fie construite băi publice, prima atestare fiind datată 1575, pentru baia publică din Brașov. Până la începutul anilor 1900, toate orașele dețineau cel puțin o locație dedicate relaxării, igienei corporale și socializării. Înființate în general de administrațiile locale, dar și de societăți din mediul privat, acestea erau dimensionate în așa fel încât să poată să primească mii de persoane pe zi, în special în mediile urbane aglomerate. Băile erau dotate cu sali comune, dar și spații cu intimitate și alimentate din surse naturale cu apă, în funcție de zonă, chiar cu apă termală sau minerală. Una dintre cele mai moderne băi publice din țară a fost construită în Sibiu, la începutul secolului XX pe locul fostei fabrici de stearină. Clădirea, situată în centrul orașului, este una dintre cele mai vechi edificii publice ale urbei. Ideea de a construi o baie publică deschisă tuturor locuitorilor orașului i-a aparținut dr. Carl Wolff și a fost finanțată din fondurile de rezervă ale Casei de Economii și Consemnațiuni.
Astfel, pe data de 11 decembrie 1904 are loc inaugurarea celei mai moderne băi publice din țară, proiect al profesorului de arhitectură al Universității Tehnice din Munchen Karl Hocheder. Din punct de vedere al arhitecturii, ansamblul este o copie a Băii Muller din Munchen, adaptată la spațiul din Sibiu, creație a aceluiași architect, fiind la vremea la care a fost construită singura construcție de această complexitate, raportată la dimensiunea orașului.
Baia dispunea, în partea stângă, de un bazin lung de 21 de metri, lat de 9 metri, acoperit cu plăci de gresie verde-marin. În dreapta vestibului se ajungea la sauna romanoirlandeză, unică în țară prin complexitatea dotărilor sale: sală de sudație cu 32 de cabine, saună umedă, saună uscată, bazine de alternanță (cald și rece), dușuri, spațiu de masaj. La etaj se aflau 10 cabine cu căzi și dușuri pentru îmbăiere, precum și 5 încăperi pentru băi de tratament: tratament cu nămol adus din Battaglia (Italia), băi de lumină electrică sau vană pentru curenți electrici galvanici. Cele mai multe dintre aceste servicii sunt accesibile și astăzi. La inițiativa Primăriei Sibiu, clădirea veche de 120 de ani a cunoscut un amplu proces de renovare, recompartimentare și funcționalizare regăsindu-și strălucirea din perioada antebelică. Cu un buget din fonduri publice limitat, dar foarte bine gestionat, în anul 2018 a fost deschis șantierul, care a durat 4 ani, până în toamna anului 2020. Cu toate că recepția lucrărilor a fost realizată cu succes, deschiderea către public a Băii Populare a fost amânată aproape 2 ani, din cauza restricțiilor din perioada pandemiei. După această lungă așteptare, cel mai vechi SPA din țară a fost redat locuitorilor și turiștilor din Sibiu.
Accesul principal în clădire, realizat printr-un pasaj, o caracteristică des întâlnită în oraș, este situat la nivelul parter și constituie nodul principal de circulație separând fluxurile către cele trei niveluri cu funcțiuni diferite. În imediata vecinătate a recepției se află vestiarele, dotate cu mobilier realizat după modelul vestiarelor originale. Banchetele și cabinele decorate cu elemente originale se completează cu traforurile de inspirație Jugendstil ale culoarului principal. Sauna uscată, sauna cu aburi și camera cu sare completează portofoliul de servicii oferit de complex, fiind situate și acestea în apropierea bazinelor de înot.
Astfel, la nivelul parterului se află sala bazinului principal de înot, cu o dimensiune de 21X9 metri, spațiu scăldat de lumina naturală ce pătrunde prin ferestrele amplasate perimetral în zona superioară a acesteia. Atmosfera generală este impresionantă, arhitectura interioară, cu elemente neobaroce, ornamente din piatra naturală de inspirație marină și placări și mobilier din lemn, ne duce într-o călătorie atemporală. La nivelul superior al sălii se află o supantă, unde sunt amenajate spații de relaxare și tratamente în directă legătură cu terasa interioară. Etajul este dedicat relaxării, aici regăsindu-se, alături de terasa spectaculoasă sun-deck, zone dedicate destinderii și relaxării, spații pentru terapii de relaxare, recuperare, hidromasaj.
La nivelul subsolului se regăsește renovată și dotată după standerde moderne funcțiunea de baie publică, spațiu dedicat categoriilor sociale cu posibilități limitate, care au dedicat un spațiu dotat cu dușuri la prețuri modice. Sala de sport amplasată la același nivel, în spațiul vechii centrale termice, are un design industrial și lasă aparent fostul coș de fum din cărămidă roșie. Treptele din lemn masiv amplasate pe structura metalică a scării secundare face tranziția intre vechi și nou, industrial și arhitectura neobarocă a corpului vechi.
Estetica clădirii evidențiată prin intervenții minimale, păstrând imaginea stilului neobaroc cu influențe Jugendstil a începutului de secol XX, este depășită în valoare poate doar de abordarea atât de rar întâlnită a administrațiilor noastre de a reda Baia Populară întregii comunități locale din toate păturile sociale.