Ziarul Vaii Jiului - nr. 1011 - 6august 2012

CMYK

În această zi, când îi sărbătorim pe toţi cei care poartă cu mândrie titlul de miner, pentru munca grea şi sacrificiile lor doresc să le transmit cele mai bune gânduri şi întreaga preţuire.

Fie ca Sfânta Varvara - ocrotitoarea tuturor minerilor să vegheze asupra voastră, să vă aducă mereu sănătoşi acasă la copiii şi familiile voastre şi să vă lumineze viaţa!

La Mulţi Ani şi Noroc bun!

Deputat, Monica IACOB-RIDZI

Sărbătorirea Zilei Minerului îmi prilejuieşte onoarea de a transmite tuturor minerilor Văii Jiului, precum şi familiilor lor, cele mai alese urări de sănătate şi fericire, iar Sărbătoarea „Schimbării la Faţă” să le asigure liniştea de care au nevoie.

NOROC BUN!

LUNI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

6 august 2012 Anul V Nr. 1011 12+4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 06:14 Apus: 20:51

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,6481 lei 1$ = 3,7972 lei 1₤ = 5,9102 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Scandalos! Poliţişti, oameni de afaceri şi nu numai ne-au reprezentat la Moscova sub culorile evaziunii fiscale

Mircea Ioan MOLOŢ, Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara

De ZIUA MINERULUI, aducem recunoştinţa noastră celor ce şi-au dedicat existenţa exploatării cărbunelui, iar tuturor angajaţilor Companiei Naţionale a Huilei şi familiilor lor le dorim multă sănătate, fericire şi împliniri.

Poliţiştii şi politicienii au alergat sub culorile Atomis, iar comandantul Brăgaru a ciocnit pentru buna colaborare a organelor din întreaga lume

NOROC BUN şi LA MULŢI ANI! Director general al CNH-SA Petroşani, ing. Nicolae DRĂGOI Ziua de 6 august 1929 a fost o zi neagră a Lupeniului şi a Văii Jiului. Atunci 22 de ortaci au fost ucişi de către instrumentele de represiune ale guvernului pentru că minerii cereau o viaţă mai bună.

Istoria ar trebui să ne înveţe să nu repetăm greşelile trecutului.

Acum după 83 de ani observăm că istoria se repetă. Prea multe similitudini se regăsesc în viaţa minerului de astăzi cu cea a minerului din 1929. Ţara este în criză economică, Valea Jiului este în criză economică, mineritul este în criză economică. Ce fac guvernanţii şi clasa politică? NIMIC. Oare care este speranţa de un viitor a celor care lucrează în

Liberalul Alin Simota, cercetat de-a lungul timpului (şi chiar în prezent) pentru acte de violenţă, evaziune fiscală, file cec fără acoperire şi alte cele, a asigurat echipamentul necesar deplasării unei delegaţii de poliţişti, oameni de afaceri şi angajaţi ai unor instituţii publice din Petroşani, Vulcan şi Lupeni la WISPA MOSCOW 2012, o competiţie de fotbal în sală la care au luat parte purtători de uniformă din întreaga lume. O delegaţie în care poliţist, politician şi învinuit (inculpat) au stat, ori chiar au transpirat, şort lângă şort pentru bunul renume al României în lume. Chiar dacă treaba asta nu-i ilegală, ne punem întrebarea câtă fermitate mai pot avea oamenii legii împotriva lui Simota dacă la muncă se fac că îl cercetează, iar în excursie îl promovează cu mare satisfacţie. Şi asta nu e tot.

adâncuri? Clasa politică ce-i reprezintă şi guvernul nu a reuşit până acum să creeze măcar speranţa acestor oameni.

Mineritul în Valea Jiului se stinge cu toate că are zăcământul cel mai

specială pentru fiecare dintre cetăţenii Văii Jiului. Este ziua când ar trebui să conştientizăm, mai mult ca oricând, eroismul celor pentru care munca în adâncurile pământului a devenit destin şi tradiţie. Cu acest prilej, se cuvine să omagiem minerul de ieri, de astăzi şi, mai ales, pe cel de mâine, asigurându-ne astfel de continuitatea unei tradiţii unice, mineritul.

Pe Dan Diaconescu şi colegii mei puteţi conta.

Aşa să ne ajute Dumnezeu şi NOROC BUN!

PAGINA

3

Tel. 0254.564 914

(din Timişoara)

STIMAŢI MINERI, DRAGI CETĂŢENI AI VĂII JIULUI bogat de cărbune superior din ţară.

Mi-aţi spus când am stat de vorbă cu voi, şi în subteran şi la suprafaţa Văii Jiului, că vă doriţi de la Dumnezeu sănătate şi de la autorităţi linişte. Am spus tuturor admirativ despre omenia şi demnitatea oamenilor din Valea Jiului. În condiţiile actuale ale crizei economice, relansarea mineritului în Valea Jiului ar putea fi şi relansarea economică a ţării şi a judeţului.

Ziua Minerului are o încărcătură

Lupeni, 6 august 2012 Dan DIACONESCU, Partidul Poporului Dan Diaconescu

Ziua Minerului, această sărbătoare de suflet a Văii Jiului, ne oferă ocazia să-i cinstim pe cei care trudesc în subteran pentru a smulge pământului bogăţii de lumină şi căldură. În ciuda condiţiilor grele şi periculoase în care îşi desfăşoară activitatea, aceşti oameni temerari muncesc cu grijă şi înfruntă cu demnitate necazurile.

De ziua lor, se cuvine să le adresăm tuturor minerilor şi familiilor acestora întreaga noastră preţuire şi cele mai sincere urări de sănătate şi fericire.

NOROC BUN! Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

luni, 6 august 2012

Echipa sectorul I, campioana la fotbal a EM Paroşeni După ce, la ediţia de anul trecut a campionatului, a ocupat ultimul loc de pe podiumul de premiere, echipa de fotbal a sectorului I de la EM Paroşeni a revenit în vârf. Începând de ieri, este din nou campioana exploatării. numai trei dintre ele au fost premiate cu cupe, iar componenţii ei au primit medalii.

Lupta pentru locul al treilea, în cadrului finalei mici, s-a dat între sectorul II şi sectorul IV aeraj. Au câştigat cei de la sectorul II cu scorul de 3-0. Însă cel mai disputat a fost, fireşte, meciul în urma căruia, învingându-i cu scorul de 11-3 pe ortacii de la sectorul III, băieţii de la sectorul I au intrat în posesia cupei mari, iar echipa lor a primit titlul de campioană.

Premierea a fost Competiţia de fotbal, una tradiţională, desfăşurată în fiecare an în preajma Zilei Minerului, a fost organizată de Departamentul Liber al Sindicatului Muntele al EM Paroşeni. Şase echipe de fotbal s-au întrecut pentru obţinerea valorosului trofeu, dar

făcută de către domnii Claudiu Untaru şi Ion Şerbănescu, din conducerea sindicatului, asistaţi de liderii de sindicat de sectoare. Golgeterul ediţiei din acest an a fost declarat Marian Burcin, iar cel mai bun portar s-a dovedit c-a fost Constantin Iacob.

Gheorghe OLTEANU

Un vulcănean a murit după ce a fost lovit de taur Totul s-a întâmplat sâmbătă dimineaţa.

Nicolae, un bărbat de 66 de ani, urca la Straja, pe jos. Oprise să-şi tragă sufletul. La un moment dat a fost lovit şi călcat de un taur. Se ştie că pe-aici sunt tauri şi turme de vaci lăsate libere, nesupravegheate, pe lângă drum, la păscut.

Confirmăm şi noi, inclusiv prin fotografii, faptul că de fiecare dată când am urcat în Straja anul acesta am dat de vaci şi tauri pe

drum, mereu nesupravegheaţi. După ce a fost lovit de animal, Nicolae a refuzat să meargă la spital. Însă, după câteva ore, loviturile şi-au spus cuvântul.

Omul a început să ameţească, să verse şi să aibă o stare de rău. La ora 18:58, Poliţia municipiului Lupeni a fost sesizată despre

faptul că în zona popasului 7, pe drumul către staţiunea Straja, se află vulcăneanul care a fost lovit de taur. În jurul orei 18:30, acestuia i se făcuse rău, motiv pentru care a solicitat ambulanţa.

Care, ajunsă la faţa locului, a constatat decesul.

Cadavrul a fost depus la morga Spitalului Municipal Lupeni în vederea efectuării necropsiei şi a stabilirii cauzelor decesului.

Alina PIPAN

Primarul Dunca a făcut restructurări.

Absolut necesare, spune el Numărul angajaţilor Primăriei oraşului Aninoasa a scăzut cu 18. Mai precis posturile acestora au fost eliminate din organigramă. Cele mai multe, de administrator şi portar. ”Erau mai mulţi administratori şi portari decât are nevoie oraşul acesta. Nici nu avem ce administra, dar avem administratori. În schimb, nu avem ocupate posturi importante, precum cel de topograf. Am renunţat la posturile care încărcau inutil organigrama, în schimb vreau să angajez câţiva profesionişti, în posturi cheie, oameni de care primăria se poate folosi cu adevărat”, spune primarul Nicolae Dunca. De exemplu, Aninoasa avea o creşă. Singura din Valea Jiului, dar neautorizată, deci una care funcţiona la limita legii. Era finanţată doar de primărie şi avea 5 angajaţi.

Deşi avea 5 angajaţi, la creşă erau îngrijiţi 4 copilaşi. Evident, funcţionarea creşei însemna o cheltuială nejustificată pentru primărie, deci creşa a fost desfiinţată. Aşa s-a întâmplat şi cu alte câteva servicii care aveau ca angajaţi doar administratori şi paznici. O grădiniţă modernă şi - foarte important autorizată, un alt plan al primarului Dunca pentru perioada imediat următoare, va prelua din mers rolul creşei insalubre, o gaură neagră a bugetului local.

Pe posturile unice, şi nu numai, devenite vacante, primarul Dunca vrea să angajeze oameni care să muncească, nu doar să administreze şi să păzească.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

EXCLUSIV 3

Ziarul Vãii Jiului luni, 6 august 2012

Scandalos! Poliţişti, oameni de afaceri şi nu numai ne-au reprezentat la Moscova sub culorile evaziunii fiscale Poliţiştii din Valea Jiului nu s-au sfiit să reprezinte România la WISPA MOSCOW 2012 în tricouri cu sigla Atomis, reprezentanţii acestei societăţi (Alin Simota, dar şi doi interpuşi ai acestuia) fiind în prezent cercetaţi pentru evaziune fiscală după ce Judecătoria Petroşani a dispus reluarea cercetărilor. Chiar dacă acelaşi Simota a mai fost cercetat pentru file cec fără acoperire şi este bănuit că a comandat acte de violenţă împotriva unui ales local, poliţiştii nu s-au sfiit să-i poarte numele, fie el şi întors, reprezentând România “cu mândrie” în tricourile galbene cu mâneci negre.

Aşa cum rezultă şi din fotografii, din delegaţie a făcut parte chiar şi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, care nu s-a sfiit să poarte tricourile evazionistului Simota, un individ vestit pentru cuantumul şi mărimea ţepelor date (a se vedea zecile de dosare, încheiate sau aflate pe rol, la Tribunalul Hunedoara şi Judecătoria Petroşani, ca urmare a ţepelor date de politicianul liberal).

Inutil să adăugăm, credem, faptul că mândria poliţiştilor din Valea Jiului de a purta tricourile lui Simota este cu atât mai stupidă dacă ne gândim la faptul că, potrivit celei mai recente situaţii centralizate, Atomis şi Simar datorează bugetului de stat peste 60 de miliarde de lei vechi, mai mulţi poliţişti şi procurori derulând (cel puţin teoretic) proceduri judiciare pe urmele ţepelor date de acesta atât Statului Român, cât şi unor persoane fizice şi juridice. Şi nu

numai pentru ţepe. Inutil să adăugăm că, alături de poliţişti, la Moscova s-a aflat şi Siminel Iordache, cunoscut pentru faptul că s-a luat la bătaie cu un poliţist după ce a fost depistat, beat-mort, la volan de subordonatul şefului de poliţie Ilie Titel Brăgaru.

Apropo de Brăgaru (în foto, anexă la pahar)! Cam ce idee credeţi că şi-au făcut poliţiştii din întrega lume când au aflat că individul în papuci maro şi cu blugi jerpeliţi şi nescurtaţi (operaţiune care costă numai 8 lei şi se poate executa la 500 de metri de sediul unităţii locale de poliţie), asortaţi “impecabil” la un tricou colorat, este chiar şeful unei unităţi municipale de poliţie din România?

Din delegaţie a făcut parte chiar şi un angajat al Universităţii din Petroşani, camuflat în jucător de fotbal. Cum se împacă oare faptul că, în prezent, un director din Universitate este cercetat după ce casa şi garajul i-au

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

fost răscolite de mascaţi în interesul unui dosar penal aflat în cercetare la Petroşani, cu faptul că un alt angajat al instituţiei, domn respectabil de altfel, a stat şort lângă şort cu poliţiştii din Petroşani (mascaţi în tricourile evazionistului Simota) pentru bunul renume al României în lume? De apreciat că, în timpul liber, din spirit de echipă, poliţiştii (din Petroşani, Vulcan şi Lupeni) au dat curs invitaţiei unei asociaţii profesionale. Cum rămâne însă cu fermitatea acestora atunci când se va impune să aplice legea împotriva unor angajaţi ai unor instituţii publice sau oameni de afaceri din Vale, prezenţi şi ei la Moscova pentru “bunul mers al lucrurilor”? Dom’ Titel & Co.! Aflaţi că, la poliţie, trebuie să lupţi împotriva evaziunii, nicidecum să o promovezi cu mândrie pe toate meridianele! (Cătălin DOCEA)

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

luni, 6 august 2012

Pentru prima dată, în ultimele decenii,

Judeţul Hunedoara nu are nicio echipă în liga secundă Comitetului Executiv al FRF a adus lămuriri în ceea ce priveşte situaţia echipelor înscrise în Liga a II-a şi a III-a, dar şi o grămadă de întrebări fără răspuns privind formatul noului sezon. În acest moment, conform comunicatului oficial al federaţiei, au depus cereri de înscriere 30 de echipe la Liga a II-a şi 78 la Liga a III-a! Nu au depus cerere de înscriere Astra Giurgiu şi FC Olt Slatina, însă nici CS Buftea şi nici FC Politehnica Timişoara nu vor participa la noul sezon.

Cum cererea de înscriere a Viitorului Craiova a fost respinsă, mai rămân în discuţie doar 28 de echipe cu care s-a făcut deja o ciornă a celor două serii. Nicio ehipă din judeţul Hunedoara nu se regăseşte în cele două serii, semn că fotbalul de pe aceste meleaguri care altădată dădea campioni este la pământ.

Astfel, seria I ar urma să cuprindă pe Sportul, Delta Tulcea, FC Botoşani, Săgeata Năvodari, CF Brăila, Chindia, FCM Bacău, Farul, Callatis, Dunărea Galaţi, Dinamo II, CS Otopeni, Rapid CFR Suceava şi Unirea Slobozia.

Seria a II-a ar cuprinde pe CS Mioveni, Voinţa Sibiu, FCM Tg. Mureş, UTA, FC Bihor, Luceafărul Oradea, FC Argeş, Alro,

CSM Rm. Vâlcea, FC Maramureş, Unirea Alba Iulia, Damila, ACS Recaş şi Corona Braşov.

Din păcate, aceasta nu este forma finală a seriilor, după cum ne-a declarat şi Cornel Şfaiţer, reprezentant al cluburilor de Liga a II-a în Comitetul Executiv. "În momentul de faţă, situaţia este dramatică la nivelul ambelor eşaloane. Chiar dacă acum avem pe hârtie două serii de câte 14 echipe, avem destule echipe cu probleme care sunt în pericol de a abandona competiţia.

Bacăul s-a înscris, dar nu mai are jucători, iar Callatisul se gândeşte la retragere. Dacă rămânem cu 26 de echipe, probabil că vom muta Corona sau Mioveniul în seria I pentru a avea două serii de 13" a declarat Şfaiţer. Oficialii federali s-au ţinut de cuvânt în ceea ce priveşte locurile rămase libere şi acestea nu se vor mai ocupa de retrogradate sau alte echipe din Liga a III-a care şi-au exprimat interesul în acest sens. În mod similar, nici la Liga a III-a nu va fi loc de întors. O altă veste importantă este aceea a eliminării baremului pentru Liga a II-a şi a III-a din cauza numărului redus de echipe, prilej cu care şi CS Mioveni a primit vestea cea mare că va începe sezonul fără cele 13 puncte de penalitate. În ceea ce priveşte situaţia Timişoarei, la momentul actual, pe foile federaţiei nu apare decât ACS Recaş, nou formata ACS Poli nefiind în cărţi pentru Liga a II-a. Cu alte cuvinte, dacă federaţia nu va lua o altă decizie în acest sens, pentru sezonul 20122013 Timişoara va avea parte de fotbal doar sub numele de ACS Recaş!

Vasluiul lui Danciu, pus la pământ de clujeni FC Vaslui, echipă al cărei vicepreşedinte este petroşeneanul Ion Danciu, a pierdut la un scor de no comment, la Cluj. Dar iată rezultate înregistrate în partidele disputate, vineri şi sâmbătă, în etapa a III-a a Ligii I, programul celorlalte meciuri şi clasamentul competiţiei: Gloria Bistriţa - Gaz Metan Mediaş 1-1 Au marcat: Predescu '51 / Roman '80 Pandurii Târgu Jiu - Ceahlăul Piatra Neamţ 3-1 Au marcat: Răduţ '40, '50, Maxim '45 / Margine '59 CS Tr Severin - Concordia Chiajna 0-1 A marcat: Adrian Popa '90+3 (penalti) Petrolul Ploieşti - Oţelul Galaţi 2-1 Au marcat: Boudjemaa '19, '82 / Inkango '89 CFR Cluj - FC Vaslui 3-0 Au marcat: Cadu '17 (penalti), Bastos '69, '83

FC Braşov - Dinamo, ora 21.30, Digi Sport.

Luni, 6 august

*Echipa Oţelul Galaţi a început sezonul cu o penalizare de două puncte.

Rapid - CSMS Iaşi, ora 19.00, Dolce Sport

0 0 11-3 0 0 7-3 0 1 7-4 0 0 5-3 2 0 6-3 1 0 4-3 1 1 5-5 1 1 2-2 0 1 3-6 0 1 3-6 1 1 4-4 2 0 3-3 2 0 3-3 2 1 2-4 1 2 2-4 1 2 3-10 0 3 2-5 0 2 3-7

Singurul reprezentant din judeţ,

Bogdan Juratoni a spus ADIO Olimpiadei Pugilistul Bogdan Juratoni a pierdut partida disputată cu sportivul Abbos Atoev din Uzbekistan, în cadrul categoriei 75 de kilograme, de la Jocurile Olimpice de la Londra. Pugilistul Bogdan Juratoni a fost învins în primul meci disputat la JO. Arbitrii i-au acordat victoria lui Atoev cu scorul de 12-10, pe reprize 6-4, 3-4, 3-2.

Aventura boxerului devean, de 22 de ani, Bogdan Juratoni la Jocurile Olimpice de la Londra a fost scurtă şi neaşteptată. Singurul pugilist român calificat în competiţia masculină de la care aşteptam medalie a fost învins de uzbekul de 26 de ani Abbos Atoev la puncte, cu scorul de 12-10, într-un meci din optimile de finală ale categoriei 75 kilograme.

Cu toate că adversarul lui Juratoni a refuzat lupta în cea mai mare parte a

www.zvj.ro

Clasament 1. Pandurii Târgu Jiu 3 3 2. Dinamo Bucureşti 2 2 3. Petrolul Ploieşti 3 2 4. Steaua Bucureşti 2 2 5. CFR Cluj 3 1 6. FC Braşov 2 1 7. FC Vaslui 3 1 8. Concordia Chiajna 3 1 9. Astra Ploieşti 2 1 10. Universitatea Cluj 2 1 11. Oţelul Galaţi* 3 1 12. Viitorul Constanţa 2 0 13. Rapid Bucureşti 2 0 14. Gaz Metan Mediaş 3 0 15. Gloria Bistriţa 3 0 16. Ceahlăul P. Neamţ 3 0 17. CS Turnu Severin 3 0 18. CSMS Iaşi 2 0

timpului fiind alergat prin ring, decizia finală a fost pentru uzbek, victoria acestuia fiind contestată de spectatori.

"Eu cred că am câştigat clar acest meci, toată lumea îmi spune asta. Am părăsit deja competiţia. Sunt trist. Am muncit degeaba", a declarat Bogdan Juratoni.

9 6 6 6 5 4 4 4 3 3 2 2 2 2 1 1 0 0

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului luni, 6 august 2012

Arc olimpic copile 1. Coman Adriana - SCM Deva Arc compound seniori 1. Puşcă Gigi - SCM Deva 2. Mugur Nicu - SCM Deva 3. Injuga Urs Ovidiu - Besta Bucureşti Arc compound juniori 1. Rusu Valentin - CSM Iaşi Arc compound junioare 1. Robu Ruxandra - Citadel Dej Arc compound junioare 2 1. Goroncea Camelia - CSM Iasi Arc barebow seniori 1. Vlad Voicu - SC Aktiv

Arcaşii aninoseni din nou pe podium Timp de trei zile, Aninoasa a fost oraşul care a găzduit cei mai buni arcaşi din România. De vineri, 3 august, şi până duminică, 5 august, la Aninoasa şi-au dat întâlnire sportivi de la cluburile de tir cu arcul din România care au concurat pentru un loc pe podium la Trofeul României şi Trofeul Minerul. În organizarea celor două competiţii s-au implicat Federaţia Română de Tir cu Arcul, Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret DJST Hunedoara, SCM Deva şi CS Minerul Aninoasa.

La start s-au aliniat peste 40 de concurenţi de la cluburile de tir cu arcul din ţară.

Competiţiile au fost arbitrate de arbitrii continentali FITA şi EMAU Aurel Robu şi Adriana Hoppe. Sâmbătă s-a desfăşurat concursul pentru Trofeul României, iar duminică a avut loc competiţia pentru Trofeul Minerul şi festivitatea de premiere.

La festivitatea de premiere au participat mai multe personalităţi ale judeţului precum: Lorincz Szell - director executiv DJTS Hunedoara, preşedintele Clubului SCM Deva - Mugurel Ciuşcă,

vicepreşedintele Federaţiei Române de Tir cu Arcul - Ilie Botgros, primarul oraşului Aninoasa - Nicolae Dunca şi viceprimarul oraşului - Adrian Albescu. „Suntem mulţumiţi de rezultatele obţinute de sportivii noştri, rezultate care confirmă încă o dată locurile fruntaşe pe care le-am obţinut la competiţiile anterioare la care am participat. Sunt încântat că Trofeul României şi Trofeul Minerul au rămas la Aninoasa, club cu tradiţie în competiţiile de tir cu arcul. Aduc mulţumiri colegilor de la cluburile din ţară care ne-au onorat cu prezenţa chiar dacă ştim că pentru participare au depus un efort financiar substanţial” - a declarat antrenorul Viorel Hăbian.

Toţi participanţii au fost premiaţi cu diplome de participare, tricouri, iar câştigătorii cu cupe şi medalii.

Ştiinţa Petroşani, îngenunchiată la Pantelimon Pantelimon şi-a asigurat locul în Play-Off, după ce a făcut ce a vrut cu Ştiinţa Petroşani în primul meci din retur. În derby-ul Diviziei Naţionale de Seniori care s-a reluat sâmbătă, CSO Pantelimon a învins fără emoţii echipa din Petroşani.

Ilfovenii au înscris opt încercări şi au transformat şapte dintre acestea, în timp ce echipa pregătită de Alexandru Lupu a cul1. CSO Pantelimon 2. CS Ştiinţa Petroşani 3. CS U AV Arad 4. RC Stejarul Buzău 5. RC Bârlad 6. CSM Suceava

9 9 9 8 9 8

7 6 5 4 2 0

cat balonul în terenul de ţintă de doar două ori, reuşind şi o transformare. În cealaltă partidă, Bârlad şi Arad au remizat, 17 la 17.

Arădenii au condus la pauză cu 10 la 9, dar s-au văzut egalaţi cu câteva minute înainte de final dintr-o lovitură de pedeapsă. Formaţia antrenată de Ovidiu Şerban a înscris trei eseuri şi a reuşit o transformare, în timp ce bârlădenii au punctat din patru lovituri de pedeapsă şi un eseu.

După următoarea etapă primele trei echipe vor evolua în Play-Off, în timp ce ultimele trei din clasament se vor lupta în Play-Out.

CLASAMENT 0 2 0 3 2 2 1 3 1 6 0 8

294 - 138 314 - 158 277 - 156 163 - 193 132 - 268 96 - 363

6 5 4 3 3 0

34 29 28 21 13 0

În exclusivitate pentru ziarul nostru, arbitra Adriana Hoppe a declarat: „A fost o competiţie foarte reuşită, chiar dacă au fost cluburi din ţară care nu au avut reprezentanţi, datorită calendarului competiţional foarte încărcat. Doresc să felicit organizatorii pentru condiţiile foarte bune în care s-a desfăşurat această competiţie. Aştept cu nerăbdare să revin la următoarele competiţii organizate la Aninoasa”.

Câştigători Trofeul Romăniei Arc olimpic seniori 1. Hăbian Viorel - SCM Deva 2. Marcu Răzvan - SCM Deva 3. Călin Daniel - SCM Deva Arc olimpic senioare - open 1. Băncilă Simona - SCM Deva 2. Boroş Lumini-a - SCM Deva 3. Vănătoru Fibia - SCM Deva Arc olimpic juniori 1. Pricop Lucian - CSM Iaşi Arc olimpic junior 2 1. Simtinică Matei - Citadel Dej Arc olimpic junioare 1. Petrilă Maria - CSS Unirea Iaşi Arc olimpic junioare 2 1. Iosub Patricia - CSM Iaşi Arc olimpic copii 1. Miklos Eduard - SCM Deva

Câştigători Trofeul Minerul Arc olimpic seniori 1. Marcu Răzvan - Minerul Aninoasa 2. Hăbian Viorel - Minerul Aninoasa 3. Pricop Lucian - CSM Iaşi Arc olimpic senioare 1. Boroş Luminiţa - CS Minerul Aninoasa 2. Vânătoru Fibia - CS Minerul Aninoasa 3. Băncilă Simona - CS Minerul Aninoasa Arc compound seniori 1. Mugur Nicu - CS Minerul Aninoasa 2. Puşcă Gigi - CS Minerul Aninoasa 3. Ştefănescu Decebal - Citadel Dej Arc compound junioare 1. Robu Ruxandra - Citadel Dej 2. Goroncea Camelia - CSM Iaşi 3. Constantinescu Catrinel - CSS Unirea Iaşi Concurs pe echipe Trofeul Minerul - CS Minerul Aninoasa 1.SC Citadel Dej 2.CSM Iaşi 3.CSS Unirea Iaşi Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Ei dau clasă la fair-play Echipa Club Sportiv Vulcan, câştigătoarea campionatului judeţean de fotbal Liga a IV-a Hunedoara - seniori, ediţia 2011-2012, a primit Trofeul "Fair-Play" din partea Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara. În sezonul trecut fotbalişti de la CS Vulcan sunt în statisticile Comisiei de Diciplină a AJF Hunedoara cei mai liniştiţi. Vulcănenii au fost avertizaţi cu doar 41 de cartonaşe galbene şi 4 cartonaşe roşii seniorii, respectiv 27 "galbene" şi 4 "roşii" - juniori, fapt pentru care vulcănenii au

RAPID IEFTIN CONFORTABIL www.zvj.ro

Concurs pe echipe Trofeul României - SCM Deva 1. SCM Iasi 2. SCM Dej 3. CSS Unirea Iaşi

primit Trofeul „Fair-Play”. Pe locul secund în ierarhia formaţiilor ale căror componenţi au greşit cu voie sau fără voie pe teren de cele mai puţine ori se clasează Victoria Călan ai cărei jucători au primit în total 73 "galbene" (46 seniori + 27 juniori) şi 7 "roşii" (5+2). Cea mai indisciplinată echipă este Zarandul Crişcior, care a văzut de 60 de ori cartonaşul roşu şi de 76 de ori cartonaşul galben.

Cele mai tupeiste trupe din Liga aV-a Hunedoara, ediţia 2011-2012 sunt Victoria Dobra cu 39 cartonaşe galbene şi două eliminări, urmată de AS Hercules Lupeni (39 cartonaşe galbene) şi campioana seriei a II-a, Silva Miracol Hărău, cu 48 de cartonaşe galbene şi unul roşu.

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

luni, 6 august 2012

Ziua Minerului - marcată, sâmbătă, la Aninoasa Sâmbătă, pe la ora 17:00, am ajuns la Aninoasa la invitaţa primarului Nicolae Dunca pentru a vedea cum se distrează aninosenii de Ziua Minerului. Încă de pe la pod se simţea mirosul de mici şi virşli. Petrecerea s-a ţinut la stadion, fără mare cheltuială.

Câţiva comercianţi au întins mesele, au

încins grătarele, au pus berea şi sucul la rece. Muzica a fost asigurată de o formaţie din Haţeg. Şi, în rest, cântec şi voie bună cât cuprinde. Lumea a început să se strângă pe seară, când oamenii au mai terminat treaba prin curte. Ştim ce vor spune unii. De ce s-a grăbit Aninoasa să facă un chef pentru mineri din moment ce mina din Aninoasa este închisă de câţiva ani.

Avem şi răspunsul. Din respect pentru toţi cei care au lucrat ani buni la mină şi poate mai lucrează şi acum, dar la exploatări din alte localităţi ale Văii.

Alina PIPAN

Cum o fi mai bine: fără maidanezi pe stradă, sau cu mai multe doze de vaccin în stoc?

Redacţia ziarului nostru a primit o sesizare de la o doamnă, care a vrut să rămână anonimă. Fiind muşcată de un câine maidanez, a apelat la ajutorul medicilor. Prima dată a mers la cel mai apropiat spital, Spitalul de Urgenţă Petroşani, iar de aici a fost îndrumată către Spitalul Municipal Vulcan, secţia de Boli Contagioase. La Vulcan funcţionează singurul spital din Valea Jiului acreditat să administreze tratamentul antirabic pentru că, aşa cum precizează legislaţia, tratamentul de acest fel se administrează doar în spitalele cu secţii de profil. Doar că la Vulcan, când s-a prezentat pentru injectare, spune femeia, i s-a explicat că nu se poate face vaccinarea, pentru că sunt disponibile doar 10 fiole pe zi, ea fiind a 11 persoană care solicita vaccinul în ziua respectivă.

Vaccinul nu este împărţit pe zile

Tratamentul cu vaccin antirabic este unul de durată care se întinde pe câteva luni. O doză conţine 5 fiole, care se administrează lunar pacientului. Atunci când o persoană trece

www.zvj.ro

prin experienţa nefericită de a fi atacată şi muşcată de o potaie pe stradă trebuie să se prezinte de urgenţă, în cazul nostru, la spitalul din Vulcan. Se administrează antirabicul, iar pacientul revine în fiecare lună pentru doza de antirabic şi, în acelaşi timp, are de urmat un regim anume. Nu se pot neglija muşcăturile pentru că odată contaminat cu rabie bolnavul trece prin experienţe medicale traumatizante. Şi în zilele noastre mai sunt cazuri în care se moare de rabie, cu toate că acestea sunt extrem de rare. De cele mai multe ori victimele sunt oameni de la ţară, muşcaţi de animale săl-

batice, care nu dau importanţă muşcăturii. Se prezintă la medic când starea lor se înrăutăţeşte, iar dacă uită, sau nu-şi amintesc de incidentul respectiv, au toate şansele să moară de rabie. Există şi posibilitatea ca vaccinul să nu fie disponibil, cum a fost cazul femeii din Petroşani. Acest lucru l-a admis şi dr. Mariana Mateescu, directorul Spitalului Municipal Vulcan. „Este posibil ca femeia de care-mi spuneţi să se fi prezentat la spital şi să nu i se fi administrat doza de vaccin din cauza lipsei vaccinului din stoc. În cel mai rău caz, când rămânem fără vaccin pe stoc, pacientului i se dă tratament cu antibiotic şi este chemat a doua, sau a treia zi pentru administrarea vaccinului antirabic, până ce poate fi procurat. Dar nu refuzăm

administrarea vaccinului doar pentru că le avem împărţite câte 10 pe zi. Pot fi şi 20 de cazuri pe zi, dacă sunt doze pe stoc, le administrăm”, explică directorul spitalului.

Două soluţii: mai multe vaccinuri sau mai puţine potăi?

La noi în ţară parcă suntem în poveştile cu Păcală. Ne învârtim în jurul cozii. Posibilitatea ca dozele să fie împărţite la Vulcan pe zile este mică. Dacă în fiecare zi la Vulcan s-ar face câte 10 doze de antirabic ar însemna că în fiecare zi există cel puţin 10 cazuri de oameni muşcaţi de câine. Deci, un număr de 300 de pacienţi lunar şi 3.600 de pacienţi anual. În luna mai, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Cantacuzino avea un stoc de 2.500 de doze, pentru toată ţara. Dacă doar la Vulcan s-ar folosi 300 de doze pe lună, am fi în mare pericol. În medie, pe lună, se înregistrează aproximativ 40 de cazuri de muşcături de animal în Vale.

Dar nu acesta-i neapărat baiul. Dozele de vaccin există în stoc, se pot procura, nu suntem în vreo situaţie limită. Dar suntem într-o situaţie limită vizavi de numărul câinilor maidanezi, care tot creşte. Chiar deunăzi vorbeam cu o vulcăneancă, ce spunea că a observat că numărul câinilor în oraş a crescut. Deci problema maidanezilor este departe de a fi rezolvată. Trebuie ca administraţiile locale şi cea judeţeană să găsească soluţii concrete şi care să dea rezultate în cel mai scurt timp. S-a înfiinţat Serviciul judeţean de ecarisaj, un serviciu care are destinat pentru Valea Jiului un echipaj format din 5 angajaţi şi un singur adăpost, cam cât ar fi acum nevoie pentru a asigura acest serviciu într-un singur oraş.

Autorităţile locale ar trebui să facă presiuni la Bucureşti pentru ca legea privind maidanezii să fie schimbată şi să se găsească o soluţie pentru scoaterea lor din peisajul citadin.

Alina PIPAN

CMYK

ACTUALITATE 7

Ziarul Vãii Jiului luni, 6 august 2012

Capelă ecumenică în Lupeni Locatarii Căminului de Bătrâni din cadrul Asociaţiei Misionar Umanitare "Glasul Penticostalilor" din Lupeni au nevoie, pe lângă hrana trebuincioasă trupului, şi de cea necesară spiritului. Aceasta a fost punctul de la care s-a plecat şi s-a construit, în curtea căminului, o capelă ecumenică.

Căminul de Bătrâni de pe strada Viitorului din Lupeni (vezi poza) a fost deschis şi funcţionează prin strădania domnului Iacob Mesaroş şi din ajutoarele pe care Asociaţia Misionar Umanitară "Glasul Penticostalilor" le primeşte constant din Germania, Anglia şi Statele Unite ale Americii. Cincizeci şi cinci de persoane în vârstă şi-au găsit aici adăpost şi condiţii de trai de nesperat. "Capacitatea căminului este de o sută de locuri, spune domnul Iacob Mesaroş, dar, din moment ce nu putem angaja personal suplimentar, căminul rămâne, deocamdată, cu acest număr de asistaţi".

căminului.

Or, cum o astfel de situaţie era complet nelalocul ei şi nu mai putea continua, construirea unei capele în curtea căminului a constituit prioritatea numărul unu. Astfel a apărut capela ecumenică la a cărei inaugurare am fost de faţă în dimineaţa zilei de sâmbătă, 4 august (vezi poza).

Cei care au tăiat Până acum nici două luni, slujbele religioase se ţineau în sala de mese a

panglica inaugurală a edificiului au fost primarul Cornel Resmeriţă, Iacob Mesaroş şi Apetroaie Willson, românul american despre care s-a spus că este sponsorul de bază al întregii asociaţii.

La eveniment au fost de faţă consilieri locali lupeneni, personalităţi din municipiu şi invitaţi din afara localităţii. Ceea ce e de reţinut este faptul că, în această capelă ecumenică, vor sluji feţe religioase de toate confesiunile.

Gheorghe OLTEANU

Tiberiu Balint a devenit preşedinte cu drepturi depline al organizaţiei PNL Deva Sâmbătă, la Deva, a avut loc Adunarea Generală Extraordinară de alegere a preşedintelui Organizaţiei Municipale a Partidului Naţional Liberal. În fapt, adunarea l-a transformat, prin vot, pe preşedintele interimar al organizaţiei devene, Tiberiu Balint, în preşedinte cu drepturi depline.

La adunarea care a avut loc la Casa de Cultură „Drăgan Muntean” din Deva au participat 173 de delegaţi ai liberalilor deveni. La eveniment a participat şi preşedintele organizaţiei judeţene a PNL, Mircea Ioan Moloţ.

Alegerile de sâmbăt au avut un singur candidat pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei locale, pe cel care a asigurat interimatul în ultima vreme, Tiberiu Balint. El a primit din partea delegaţilor 171 de voturi pentru, un

Atenţie! Oraşul Aninoasa s-a umplut de semafoare!

De la intersecţa de la Iscroni spre Aninoasa până la primărie întâlneşti mai tot timpul cam 4, dacă nu chiar 5 semafoare. Să nu vă gândiţi, dacă n-aţi fost de ceva vreme prin zona, că s-a umplut Aninoasa de intersecţii. Giratorii se vor face, curând, la Livezeni şi Iscroni. Oraşul însă este tot un şantier, iar asta se întâmplă pe fondul lucrărilor de introducere a canalizării. Implicit, drumul principal este astfel plin astfel de semafoare. Beneficiarul lucrărilor este SC Apa Serv Valea Jiului SA. În interesul căreia sunt executate prin proiectul Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare în aglomerarea Petrila, Petroşani, Aninoasa cu finanţare europeană.

După finalizarea acestuia toţi locuitorii Aninoasei vor avea şi apă, dar şi canalizare, aşa cum au sperat de când locuiesc aici. Durata de realizare a proiectului este de 36 de luni. Niciun bai, am spune noi, atâta timp cât la finalul celor 36 de luni Aninoasa va avea şi apă, şi canalizare, dar şi asfalt nou. Pentru că primarul Nicolae Dunca nu va lăsa drumul principal ca după şantier, ci are în vedere asfaltarea integrală a acestuia.

Alina PIPAN

vot împotrivă, iar un vot a fost anulat.

Noul preşedinte al liberalilor deveni şi-a propus să întărească, în perioada ce urmează, organizaţia liberală din reşedinţa judeţului Hunedoara. „Printre obiective ne propunem reprezentarea organizaţiei Deva în toate structurile în care, politic, membri ai unor partide sunt prezenţi şi anume ca rezultat al alegerilor locale în Moloţ despre Balint: consiliul local, în „Recunosc că este unul dintre favoriţii mei. Nu este singurul, dar este unul consiliul judeţean, dar asta se va întâmdintre favoriţi. Are suficiente calităţi ca să devină lider. De fapt, el este un pla abia peste patru lider. În primul rând îi place politica şi ăsta este cel mai important lucru. ani pentru că Dacă faci ceva cu plăcere ţi se pare totul uşor. În al doilea rând, şi mereu alegerile locale de acum au trecut. Un spun, în politică nu te joci. Şi nu se joacă cu politica. Este un tip decis, alt obiectiv este ca bătăios, hotărât şi cunoaşte toate tainele politicii. Este un strateg aşa că parlamentarii pe care poate să devină ceea ce eu îi doresc, nu numai liderul organizaţiei munici- astăzi îi avem, şi

pale ci şi al celei judeţene”.

anume senator şi deputat în Colegiul Deva, să-i păstrăm. Chiar dacă persoanele se pot schimba, numărul acestora să rămână şi să fie reprezentanţi ai Partidului Naţional Liberal în cadrul Uniunii Social Liberale”, a declarat Tiberiu Balint.

Liderul liberalilor hunedoreni, Mircea Ioan Moloţ, a declarat că îşi pune mari speranţe în organizaţia condusă de Balint. „Sper să ocupe locul unu pe ţară fiindcă are potenţial. Trebuie să se organizeze mai bine şi să îi pună la lucru pe toţi membrii pe care-i are. Mă refer la membrii activi. Cred în ceea ce spun şi asta nu în calitate de membru al organizaţiei Deva, ci în calitate de preşedinte al organizaţiei judeţene”, a declarat Mircea Ioan Moloţ.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

luni, 6 august 2012

La Vulcan a ajuns

Un nou transport de ajutoare de la Crucea Roşie Germană Mai toată ziua de vineri, 3 august, au avut de lucru, nu glumă, voluntarii subfilialei de Cruce Roşie din Vulcan.

Strânşi la depozitul de la Dincă al subfilialei, le-a trebuit câteva ore bune, ca să descarce camionul încărcat cu ajutoare, venit din Germania.

Acest nou lot de ajutoare destinat subfilialei vulcănene de Cruce Roşie a fost oferit de către Crucea Roşie Germană din Raststadt, cu care subfiliala din Vulcan are legături de colaborare şi prietenie de aproape două decenii. Delegaţia germană, compusă din domnii Berhnard Schneider, Adolf Freisaher şi Norbert Scholdt, a fost întâmpinată cu un sincer bine aţi venit! de către Daniel Halastauan, preşedintele subfilialei de Cruce Roşie din Vulcan.

Lotul de ajutoare ajuns vineri conţine îmbrăcăminte, cărucioare pentru persoane cu handicap, cârje, jucării, încălţăminte şi echipament destinat spitalului (haine şi lenjerie pentru intervenţii chirurgicale). O parte din ajutoare au fost donate deja subfilialei de Cruce Roşie din Uricani. O altă parte va fi trimisă celei din Deva, dar grosul va fi direcţionat către Spitalul Municipal Vulcan.

"De la 1 septembrie, a spus Daniel Halastauan, vom relua programul cu publicul. Astfel, în fiecare zi de marţi şi vineri, între orele 10.00-13.00, cetăţenii înscrişi pe listele sociale ale subfilialei sunt aşteptaţi la depozitul de la Dincă, pentru a primi ajutoare".

Gheorghe OLTEANU

A fost aleasă conducerea filialei hunedorene a Noii Republici Sâmbătă, la Deva, au avut loc alegeri la nivelul filialei judeţene a Partidului Noua Republică. La eveniment au participat membri şi simpatizanţi din Deva, Hunedoara, Petroşani, Simeria, Lupeni, Uricani şi Dobra. Derularea procedurii alegerilor a fost coordonată de Laurenţiu Teodoru, din Sibiu, membru al Comitetului Executiv Naţional al Partidului Noua Republică. În urma alegerilor s-a stabilit conducerea filialei judeţene în următoarea structură: Marius Bota preşedinte, Valerică Mihai vicepreşedinte, Adrian Popa,

Manuela Niţu, Horaţiu Năznean - membri ai preşedinţiei filialei, Mihai Florea-Stoica, Tanasie Stanc, Andrei Rosetti, Cosmin Rusu, Ioana Maria Rosetti - membri ai Comitetului Executiv Judeţean al filialei.

Mihaela PETROŞAN

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad Centrul tutorial ID Petroşani Studii universitare de licenţă Cursuri ID 1. Facultatea de Ştiinţe Juridice Specializarea: Drept Durata: 4 ani 2. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie, Educaţie Fizică şi Sport Specializarea: - Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar Durata: 3 ani Informaţii la telefon 0254-547.770.

Acreditată prin Legea nr. 240/2002

www.zvj.ro

Studii universitare de masterat 1. Facultatea de Ştiinţe Juridice Specializarea: 1. Instituţii de drept civil şi procesual civil Durata: 3 semestre 2. Instituţii de drept penal şi procesual penal Durata: 3 semestre 2. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie, Educaţie Fizică şi Sport Specializarea: Management educaţional Durata: 4 semestre Informaţii la telefon 0254-547.770.

Acreditată prin Legea nr. 240/2002

CMYK

ACTUALITATE 9

Ziarul Vãii Jiului luni, 6 august 2012

Trupa Gothic din Petroşani a reprezentat România la Wacken Open Air Din 2009 România trimite reprezentanţi pentru Wacken Open, cel mai cunoscut concurs pentru tinere talente în domeniu.

Anul acesta în Germania au plecat cei de la Ghotic, după o selecţie preliminară la WOA Metal Battle.

Iubitorii de metal imposibil să nu fi auzit de trupă, dar pentru ceilalţi spunem că trupa a fost înfiinţată de lupeneanul Alin Petruţ, în 1992, şi a avut până acum în jur de 400 de concerte şi reprezentaţii. În 2000-2004, trupa s-a mutat în Belgia, iar din 2005 activează în Petroşani.

Pentru această participare au fost susţi-

nuţi şi de Primăria Petroşani cu 2.000 de lei. Cei cinci membri ai formaţiei au înaintat o cerere primăriei prin care

cereau sprijinul financiar pentru cheltuielile de hrană şi transport, evaluate la 3.000 de lei. Suma a fost cu 1.000 de lei

mai mică, dar însemnată. ”Suntem în Wacken, am avut o reprezentaţie foarte bună ieri, am vrea să mulţumim tuturor prietenilor de la Darkmoon Fest Germany şi Liege Belgia, pentru că ne-au făcut să ne simţim ca acasă, la reprezentaţiiile dinaintea celei din Wacken! Vom posta fotografii imediat ce vom ajunge acasă”, transmit prin intermediul Facebook băieţii de la Gothic. Aceştia sunt deja în drum spre casă, ultima zi de concurs fiind sâmbătă, 4 august.

Alin Petruţ, Csaba Talpai, Dragoş Ţigaeriu, Alin Moise, Vlad Golgoţoi, suntem mândrii de voi!

Alina PIPAN

Iorgovanu Night Run se apropie:

Le ai cu alergatul şi îţi place să crezi că nici cu condiţia fizică nu stai tocmai rău?

Avem pentru tine provocarea supremă: 15 km de alergare pe traseu montan. Şi nu oricum, ci pe timp de noapte. Pe 18 august 2012, Clubul Alpin Valea Jiului te pune pe fugă la primul semimaraton nocturn organizat vreodata în România: Iorgovanu Night Run. Şi, pentru că vrem să ne asigurăm că te vei simţi bine şi vei fi în formă maximă cât timp te vei afla pe la noi prin zonă, ar trebui să ştii că fiecare concurent înscris în competiţie va beneficia de: 1. Număr de concurs 2. Tricou Iorgovanu Night Run 3. Kit Isostar 4. Kit Biofarm - Osunit - supliment alimentar pentru sistemul osos, - Cartigenere - supliment alimentar pentru articulaţii 5. Fluier 6. Puncte de revitalizare pe traseu (checkpointuri) 7. Fasole la ceaun după concurs 8. O bere proaspată, de la dozator, la terminarea concursului 9. Ceai, cafea - înainte sau după start 10. Zonă de campare fără taxa 11. Pliant Parcul Naţional Retezat.

Dar, pentru că vorbim de un concurs, trebuie să existe şi premii, nu-i aşa? Ei bine, atunci ar trebui să ştii că premiile la fiecare categorie, masculin şi feminin, vor fi după cum urmează: locul 1: 500 RON, locul 2: 400 RON, locul 3: 300 RON, locul 4 : 200 RON, locul 5: 100 RON. Premii speciale: 1. Cel mai bun timp peste 40 de ani – 200 RON 2. Cel mai bun timp sub 18 ani - 200 RON De asemenea, din dorinţa de a păstra nota de inedit a concursului, pe lângă premiile în bani, trofeele câştigătorilor vor fi plămădite din lut de către multitalentatul nostru coleg din Club, Petre Ţigău.

Aşa că, pe 18 august, ia-ţi frontala, pune nişte curaj şi puţin spirit de aventură în rucsac şi vino la Iorgovanu Night Run, primul semi-maraton nocturn pe traseu montan din România.

Site oficial: http://www.iorgovanu-nightrun.com Video teaser: http://vimeo.com/46101852 Pagina eveniment Facebook: http://www.facebook.com/events/325891530822160/ Parteneri: Primăria Oraşului Uricani, SC Euroelectric SRL, Pensiunea Retezat, Isostar, Complex Cheile Buţii, SC Rincris Inc SRL, Biofarm Parteneri media: Kapital TV, Ziarul Văii Jiului, Kapital FM, Kiss FM, PORT.ro, alpinet.org, carpati.org, alerg.ro, evaleajiului.ro, 42km.ro, travelmix.ro, Parteneri: Parcul Naţional Retezat, Salvamont Uricani, Jandarmeria Montană, Search and Rescue Service Romania.

www.zvj.ro

10 ADMINISTRAŢIE

Ziarul Vãii Jiului

luni, 6 august 2012

Ce se întâmplă cu proiectul domeniului schiabil din Parâng?

La început a fost doar o simplă idee, în care nu prea credeau mulţi: un domeniu schiabil în Parâng, cu pârtii moderne şi tot ce ţine de sporturile de iarnă. Se întâmpla acum 6-7 ani şi nimeni nu prea avea curajul să facă mai mult, în afară de a se exprima sau a visa.

Apoi, după ce în presa scrisă s-a vehiculat tot mai intens ideea, de către o mână oameni, printre care se numără şi subsemnatul (materiale luate de multe ori în derâdere şi în zeflemea, chiar şi de unii colegi din presă care azi au ajuns mari susţinători ai turismului din Valea Jiului şi ai acestor mega proiecte de la Petroşani, Vulcan sau Lupeni), sau câţiva din colegii actuali, şi după ce inginerul Davidescu a pus totul într-o carte, „Valea Jiului şi şocul viitorului” cu idei clare şi multe, interesante, aflate cu mult peste viziunea unora şi altora, luate şi ele tot în glumă de foarte mulţi primarul Petroşaniului, un tânăr ambiţios, pe nume Tiberiu Iacob-Ridzi, aflat la doar jumătate de mandat (după decesul primarului Carol Schreter), a luat hăţurile şi a pus ideile cap la cap într-un proiect clar, mare şi ambiţios, un proiect care a reuşit într-un final să treacă şi să primească şi finanţare. Un „proiect de interes naţional”, întocmit profesionist şi cu multă muncă. Se întâmpla asta pe vremea când ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului era Elena Udrea, care a finanţat sau a ajutat la finanţarea a cel puţin 15 mari proiecte pentru Petroşani, Vulcan, Petrila, Lupeni şi parţial Uricani (şi nu doar legate de turism), multe fără precedent ca şi valoare financiară în Valea Jiului în cei 22 de ani de democraţie din România.

„Tălpi” încă de la început, aşa cum se întâmplă mai mereu în România de azi

Chiar de la început au fost şi oameni, mai ales din sfera politicului, care au contrat acest mare proiect, dar nu cu argumente clare, ci doar din punct de vedere electoral.

Asta ca să se încerce să i se mai taie din cracă primarului portocaliu Iacob-Ridzi, „care prea şi-a luat avânt”. A se vedea aici, de exemplu, declaraţiile defăimătoare la adresa proiectului din Parâng făcute de senatorul Cosmin Nicula, care la ore de vârf încerca să le explice celor de la două televiziuni naţionale de ştiri de la Bucureşti

cum strică Udrea şi cu Iacob-Ridzi „banii poporului”, ziariştii, astfel îmbrobodiţi de senator, întrebându-se, fără să-şi dea seama că şi în Valea Jiului trăiesc tot ROMÂNI, „ce nevoie au cei din Petroşani de telegondole, de pârtii de schi, când ei n-au ce mânca?”.

Iacob-Ridzi şi-a văzut de treabă

Vremea a trecut. Şi, cu toată opoziţia, Tiberiu Iacob-Ridzi şi-a văzut de treabă, sprijinit în demersuri şi de soţia-deputat, Monica Iacob-Ridzi, o vreme dumneaei făcând parte şi din guvern. A reuşit trecerea Petroşaniului de la un simplu oraş de munte, la o localitate turistică de interes naţional, asta pentru ca Petroşaniul să mai aibă acces la unele proiecte legate de turism şi apoi pentru a atrage investitori în turism mai uşor (pentru că la bazele acestor pârtii, în oraş, vor mai trebui a fi construite şi hoteluri, sau complexuri hoteliere cu locaţii de masă şi cazare, dar şi cu multe posibilităţi de recreere, pensiuni, magazine etc.), s-a apucat de lucrări imediat ce a primit prima tranşă de bani la proiect, nu înainte de organizarea licitaţiilor de lucrări, a adus-o pe Elena Udrea la Petroşani - unde s-au mai semnat şi alte contracte ce vizau modernizarea centrului Petroşaniului sau a Petrilei, ori a centrului Vulcanului, ministrul convingându-se la faţa locului că Valea Jiului are un potenţial „de patru ori peste Valea Prahovei şi de vreo zece ori peste tot ceea ce este în ţară” (după asta ministrul dând verde, rând pe rând, la proiectele turistice din Pasul Vâlcan şi Straja, la aceasta punând serios umărul şi investitorul lupenean Emil Părău, care cu pragmatism a avut o contribuţie decisivă mai ales la proiectul legat de Straja, precum şi la ideea unificării pârtiilor dintre Straja şi Pasul Vâlcan).

Guvernul Boc aloca banii regulat, după un program bine stabilit

Trebuie spus că până la căderea guvernului Boc banii pe aceste mega-proiecte din turism au venit sistematic, aşa cum se stabilise în înţelegeri. La Petroşani n-au fost probleme în acest sens, iar de banii intraţi s-au făcut o serie de lucrări extraordinare, care au dus la înfiinţarea de noi pârtii, la montarea de tunuri de zăpadă, la iniţierea

Csiszer îşi negociază direct concesionarea terenului Vasile Csiszer, administratorul SC Disco Bar Servicii SRL Petroşani, a solicitat aprobarea concesionării directe a unei parcele de teren în suprafaţă de 32 mp în vederea extinderii accesului în spaţiul comercial existent, situat deasupra pasajului din zona Parângul din Petroşani. Probabil prin negocierea directă primăria a vrut să elimine situaţiile tensionate din timpul licitaţiilor,

www.zvj.ro

unde o altă firmă ar fi putut câştiga terenul de la intrarea în incinta barului. S-au mai văzut situaţii tensionate de genul acesta. Aşadar, s-a ales negocierea directă, preţul fiind stabilit ulterior negocierii. Barul funcţionează aici de ani de zile, iar extinderea lui nu este o problemă pentru că se face înspre staţia de autobuz.

Alina PIPAN

unui nou telescaun, care să unească zona Rusu cu zona schiabilă din Parâng, la lucrări de infrastructură niciodată făcute în munţii noştri şi aşa mai departe.

După căderea guvernului Boc şi implicit a ministrului Elena Udrea, la Petroşani a mai intrat o singură tranşă de bani, venită cu aprobarea premierului de-atunci, Mihai Răzvan Ungureanu. Bani care au ţinut în viaţă mersul bun al lucrărilor, de la începutul primăverii şi până acum spre luna august.

De peste trei luni n-a mai intrat un chior - şi nu numai la Petroşani!

Numai că, de la acea sumă de bani, de la Bucureşti n-a mai intrat nimic pentru „proiectul de interes naţional”, deşi în iulie trebuia să intre o nouă tranşă de bani, guvernul Ponta neanunţând ce are de gând cu acest mega-proiect, cel mai mare din turismul românesc de munte, nealocând deocamdată bani. Din surse oficiale, dar care nu doresc a fi amintite, nici la Lupeni n-a intrat un leuţ de când guvernul actual a fost instalat în funcţie, semn de nelinişte pentru toată lumea care doreşte ca zona să aibă un turism bine dezvoltat, care să aducă beneficii cetăţenilor şi care să deschidă din toate punctele de vedere Valea Jiului.

Răzbunarea politică ar echivala cu răzbunarea pe ai lor!

Dacă situaţia va persista, fie din motive de răzbunare politică (mai ales pe primarul Iacob-Ridzi, că e pedelist), fie din motive de indiferenţă sau de altă natură, se riscă ca unele din lucrările începute în Parâng să rămână la stadiul actual. Ca să nu mai vorbim că o parte, circa 70% din proiect, ar rămâne la mâna sorţii.

O întrerupere sau o întârziere a acestui proiect, dar şi a marilor proiecte de la Vulcan sau Lupeni, ar însemna un şut în fund dat întregii Văi a Jiului, nu doar primarului sau administraţiei publice locale.

Ar însemna condamnarea a minim 140.000 de oameni să nu aibă un viitor, în condiţiile în care turismul ar fi putut prelua 30-40% din economia zonei, în circa 7-8 ani, după toate datele ministerului Turismului şi ale altor instituţii, bineînţeles după finalizarea proiectelor şi atragerea de investitori pentru

bazele hoteliere şi locurile de agrement şi distracţie (care nu vor veni niciodată în condiţiile actuale, asta este clar!).

De aceea, facem un apel la înţelepciune, premierul Ponta şi miniştrii actuali trebuie să deblocheze imediat această situaţie, chiar dacă sunt interese - foarte multe şi mai ales în sfera politicului sau a mediului de afaceri, care uneori se intersectează - ca Valea Jiului să nu se dezvolte puternic în turismul de iarnă, în detrimentul altor zone, gen Valea Prahovei. Premierul trebuie să înţeleagă bine că şi aici sunt tot români, care trăiesc deocamdată într-o zonă monoindustrială (cu un minerit tot mai sărac şi mai lipsit de entuziasm din cauza problemelor, nerezolvate de toate guvernele care s-au perindat) şi, mai ales, să înţeleagă că aceste proiecte din turism sunt vitale pentru dezvoltarea zonei şi ridicarea confortului acestor suflete de oameni care trăiesc aici. De asemenea, politicienii şi premierul - mai ales - trebuie să înţeleagă că nu minerii au fost vinovaţi de „mineriade” şi că aici nu trăiesc oameni sălbatici care sar cu bâta ori de câte ori sunt nemulţumiţi. Această imagine trebuie să dispară definitiv, de ani şi ani noi, cei din presa locală, luptându-ne să schimbăm această imagine, sperăm că nu fără folos.

Răzbunându-se politic se răzbună de fapt pe cetăţeni, dar mai ales pe zeci de mii de cetăţeni care au un crez social-democrat, se ştie, Valea fiind o importantă susţinătoare a acestui partid, lucru confirmat la alegerile locale din acest an, chiar dacă nu şi la Petroşani (unde s-a votat omul şi realizările sale, mai puţin partidul). Oamenii de-aici, cei de bună-credinţă şi care poate n-au nicio treabă cu politica, speră să nu se ajungă să fie regretaţi cât de curând Elena Udrea sau Emil Boc, deşi implicarea lor în dezvoltarea infrastructurii zonei a fost fără precedent, iar proiectele bune trebuie continuate.

Vom reveni pe marginea acestui subiect, pentru că îl considerăm extrem de important pentru viitorul zonei.

Corneliu BRAN

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului luni, 6 august 2012

IMOBILIARE Vând casă (are apă, canalizare, energie electrică etc., acces auto) + 600 mp teren, zona Peştera Bolii.

Tel. 0725.068828 Vând apartament 2 camere în Vulcan, B-dul M.Viteazu, bl. B3, sc. 1 ap. 14.

Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market, Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2, stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil.

Telefon 0728. 272117 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie.

Preţ 45.000 euro neg.

Rel. la tel. 0724.571408

AUTO Vând rulotă turistică, două dormitoare, baie, aragaz, dresing, foarte bine întreţinută. Preţ neg.

Telefon 0760.922123 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Telefon 0765.459316 Vând Peugeot 308, 1,6 HDI, mai 2010, 35.000 km, confort pack dublu climatronic volan reglabil, oglinzi electrice şi încălzite, 2 geamuri electrice, 4 airbaguri, computer bord, preţ 9900 euro.

Telefon 0728.696889 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Telefon 0765.459316

SERVICII Asigur transport cu autoutilitară 3,5 t. Preţ minim/ km - în funcţie de distanţă.

Relaţii la telefon 0760.922123 non-stop.

ANGAJĂRI SC SA angajează: GEAMGIU/TĂIETOR PRODUSE STICLĂ 1 post Cerinţe: GEAMGIU/TĂIETOR STICLĂ - Experienţă profesională cu sau fără calificare Persoanele interesate sunt rugate să depună un CV relevant la adresa din strada Independenţei nr. 5 Petroşani sau să-l transmită la adresa office@visa-prod.com până la data de 10 august 2012.

Hotel Rusu angajează muncitor necalificat pentru spalat vase CV-urile se trimit la info@hotelrusu.ro sau la fax. 0354.108510.

Informaţi suplimentare la telefon 0742.087221 sau 0742.087222.

Vila Melinda angajează ospătar şi cameristă.

Oferă condiţii de muncă avantajoase.

CV-urile se pot trimite la fax 0254.545842 sau la office@vilamelinda.ro

ÎNCHIRIERI Spaţiu de închiriat (DEPOZIT), str. Lunca, nr. 100. Preţ foarte avantajos.

Relaţii la telefon: 0372.764439 sau 0254.542472

DECESE Colectivul Judecătoriei Petroşani este alături de familia Grigorescu în greaua încercare pricinuită de trecerea în nefiinţă a celei care a fost PĂTRUICĂ MARIA, om cu o carieră juridică remarcabilă.

Dumnezeu să o odihnească!

Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Uneori, cei care îţi sunt prieteni adevăraţi preferă să rămână anonimi şi să nu se bată cu pumnul în piept cu privire la rolul lor în viaţa ta, deci pe aceia trebuie să-i apreciezi mai mult.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Anunţ public SC Hidroconstrucţia SA Bucureşti - Sucursala Ardeal anunţă trimiterea documentaţiei pentru obţinerea avizelor de la ABA Craiova, privind subtraversările pârâului Aninoasa, râul Jiul de Vest, râul Jieţ pentru localităţile Aninoasa şi Petrila.

MULŢUMIRI Pacientele Grozoni (Petrila), Tiloiu (Tg.-Jiu), Stan (Tg.Jiu), Ştefan (Geoagiu) îşi exprimă mulţumirile şi deosebita lor consideraţie pentru dr. Sora, dr. Groza, dr. Şodolescu, dr. Dîrlea şi întreaga echipă medicală care a contribuit la reuşita intervenţiilor chirurgicale şi îngrijirea post operatorie.

PIERDERI Pierdut certificat constatator eliberat pentru punctul de lucru situat în str. Nicolae Titulescu nr. 8, Vulcan al SC Kamea Impex SRL, cu sediul în Bdul M.Viteazu nr. 24, bl. 17, sc. E, ap. 11, Vulcan, având nr. de ordine în Reg. Comerţului J20/1857/1992 şi CUI 2155400. Se declară nul.

Societate comercială angajează bucătar cu experienţă, şi ajutor bucătar.

Relaţii la telefon 0751.199101

OFERTĂ SPECIALĂ Monitoare LCD 15”

second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4.

SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI. Electronic Center - 0765 459 316

Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

HOROSCOP

Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

Ca să duci mai departe un proiect, ai avea nevoie de un sprijin din afară, deci gândeşte-te la persoanele pe care şi tu le-ai ajutat cu alte ocazii.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Lumea poate auzi azi numai lucruri deosebite despre tine pentru că prinzi un val ascendent care te propulsează direct în frunte.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Deja ai intrat în linie dreaptă spre finalul unui proiect la care ţi-ai adus contribuţia o perioadă mai lungă de timp. Este vremea recapitularilor finale, a ultimelor retuşuri înainte de a-i pune complet punct.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Nu îţi găseşti cuvintele potrivite pentru a te face înţeles într-o discuţie între patru ochi pe care o ai cu cineva drag.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Totul pare să evolueze calm şi bine spre ceea ce ţi-ai propus, dar încearcă să te adaptezi ritmului în care merg lucrurile.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Priveşti cu mult interes către perioada imediat următoare, în ciuda multiplelor obstacole primite de la ceilalţi.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Vine o veste foarte bună care are rolul de a te linişti, de a alunga o stare de agitaţie dusă la extrem.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Dacă ai în gând un anumit ţel, gândeşte-te ce eşti dispus să investeşti pentru a-l materializa. Cu bani, visele se pot împlini mai repede, de aceea te arăţi dispus să cheltuieşti o anumită sumă de bani pentru a-ţi atinge scopul.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Banii sunt făcuţi să aducă şi un dram de bucurie, iar azi eşti atât de generos, încât îţi cheltui banii pentru a-i încânta pe alţii.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Nu ai voie să duci la îndeplinire un proiect pentru că îţi lipseşte un document obligatoriu. Eşti ţinut pe loc de o chestiune birocratică, ceea ce devine frustrant, dar cât timp nu ai acea aprobare esenţială, eşti nevoit să stai în aşteptare.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Nu porni azi în direcţia care ţi se deschide în faţă, pentru că pare a fi o pistă falsă. Porneşti de la o informaţie greşită pe care nu o mai verifici, şi dacă îi dai curs aşa cum este, te va duce într-o direcţie nepotrivită.

www.zvj.ro

CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

luni, 6 august 2012

Birou de caziere la Baru Comuna Baru este singura zonă rurală din judeţul Hunedoara care beneficiază de un birou care eliberează caziere judiciare. Acest birou a fost inaugurat la sfârşitul săptămânii trecute şi este capabil să elibereze, la cerere, chiar în aceeaşi zi, caziere judiciare. Biroul de caziere de la Baru funcţionează în sediul Secţiei de Poliţie Rurală din comună.

Eliberarea cazierului judiciar se face pe loc pentru cetăţenii născuţi în judeţul Hunedoara şi care nu au antecedente penale. Acesta este al

şaptelea ghişeu de eliberare pe loc a certificatului de cazier judiciar şi primul deschis în mediul rural.

Celelalte şase ghişee de eliberare a

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA

cazierului judiciar se află la sediul IPJ Hunedoara şi la sediile subunităţilor de poliţie din Hunedoara, Petroşani, Haţeg Vulcan şi Brad.

Mihaela PETROŞAN

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840

Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul V Nr. 160 6 august 2012 4 pagini

După 35 de ani de la greva minerilor de la Lupeni, o carte fierbinte la propriu şi la figurat:

„Interzis în Valea Jiului. Convorbiri uitate…”

Convorbirea cu minerul grevist Dumitru Lungu am realizat-o la Băile Herculane. De Dumitru Lungu mi-a povestit ing. Zoltan Lacataş - preşedintele LSM„VJ”. Marian Holban, tot de la LSM„VJ” m-a însoţit cu amabilitate la faţa locului. Astfel, pe marginea unui bazin în aer liber din Băile Herculane, nea Mitică fiind şi masor, am realizat una dintre convorbi-rile cele mai impresionante ale acestui volum. Discuţia Cu prilejul Zilei Minerului, astăzi, 6 august, de la ora 10, condu- cu nea Mitică Lungu mi-a inspirat şi titlul acestui volum: Interzis în Valea Jiului. cerea E.M. Lupeni organizează în sala de consiliu a minei lansarea a Găsind câteva referinţe despre participarea lui Grigore Dumitraşcu două volume: „Interzis în Valea Jiului. Convorbiri în Valea Jiului…” de la greva din 1977 am întrebat-o pe soţia mea dacă nea Gore nu este Marian Boboc şi „Un drum atât de lung. Eu şi cărbunele” de Gheorghe cumva vecinul lor. Răspunsul fiind pozitiv, l-am abordat pe acest om dotat cu o formidabilă memorie, şi aşa a mai „ieşit” o convorbire.

Davidescu. Am mai semnalat existenţa, la mina Lupeni, a unor intelec- Cu Mihai Barbu, cel cu care am scris alte două cărţi despre greva din 1977, am făcut la Primăria Aninoasa, în biroul lui Ilie Botgros (pe atunci tuali de formaţie tehnică, ce sunt preocupaţi şi de cultura minieră.

Aceştia vor prezenta astăzi o producţie proprie: un DVD despre mina primarul oraşului), o emoţionantă convorbire cu minerul grevist Dumitru Octavian.

Lupeni. În discuţiile purtate cu minerii grevişti, dar şi cu unii participanţi din zecile de mii, am insistat şi asupra amănuntelor biografice, care Pentru a marca trecerea a 35 de ani de la greva minerilor din vorbesc de la sine despre destinul acestor truditori în huilă.

1977, vă prezentăm în această ediţie a Prăvăliei cu istorii prefaţa au- Prozatorul Petre Braiţ, fost cetăţean al Lupeniului, aduce şi el o mărturie, misterios scrisă, despre un enigmatic tren, cu care a venit, n-a torului la recentul volum apărut şi un interviu cu răposatul grevist venit Ceauşescu?! - aceasta e întrebarea, şi al cărui traseu trebuia şi el, Vasile Caila. (ZVJ) ca soldat, să-l asigure.

Pe Constantin Morar, împătimit radioamator şi fotograf, mi l-a prezentat nea Popică. În revista Orizont lupenean am publicat un amplu reportaj despre paPovestea convorbirilor uitate şi apoi regăsite... siunea sa. Între timp, m-am împrietenit cu nea Tică. Acesta, aflând că pregătesc o ediţie a Orizontului lupenean despre greva din 1977, mi-a „livrat” şi el o amintire. Din păcate, nea În urmă cu 5 ani, în primăvara anului 2007, am început să lucrez la un volum de Tică se va bucura din ceruri de această târzie „reeditare” a amintirii sale. Tot din revista Orconvorbiri despre greva minerilor din Valea Jiului. Ideea principală era aceea de a vorbi cu izont lupenean am preluat un lămuritor interviu cu avocatul Pompiliu Prip, cel care s-a ocucât mai mulţi participanţi, indiferent de poziţionarea lor în pat de reabilitarea unora dintre minerii grevişti după 1989. timpul grevei.

Deşi foarte tânăr, m-am bucurat de prietenia călduroasă a Împreună cu un împătimit de istoria Lupeniului, dl. fostului director al Muzeului Mineritului din Petroşani, profePopa Eugen, nea Popică - cum îi spun cu respect cei mai sorul de istorie Dumitru Peligrad, un om de o discreţie detineri, am pornit la „vânătoare” de convorbiri pe străzile muosebită, bun cunoscător al istoriei locale. Cu prilejul unei nicipiului. Prima dată am vorbit cu nea Vasile Caila, grevist, manifestări culturale organizate de revista „Abataj”, al cărui care, din păcate, anul acesta a plecat la Domnul. Cu nea Vasile redactor-şef am fost, şi Muzeul Mineritului, nea Mitică am refăcut traseul străbătut după zilele grevei de acesta: Peligrad mi-a făcut cadou câteva declaraţii olografe şi interviblocul său - poarta 2 - sediul fostei Securităţi. uri sintetice consemnate de el. Dintre acestea am publicat în Apoi, am continuat plimbarea pe străzile Lupeniului prezentul volum mărturiile lui Ioja Şortan, Gheorghe R. Maier cu nea Popică. Mărturisesc că nea Popică cunoaşte istoricul şi Constantin Grădinaru (un personaj-cheie în desfăşurarea amănunţit al multor familii din Lupeni, fiind în acest sens o grevei din 1977). „enciclopedie” vie a urbei. Şi aşa, din aceste întâlniri întâmDupă ce veţi parcurge filele cărţii, veţi constata că fiecare plătoare s-a născut o partea a acestor discuţii. În Lupeni, penamănunt are semnificaţia sa în refacerea atmosferei grevei din tru a afla amănunte despre greva din 1977 nu trebuie să sapi 2-3 august 1977. foarte mult, istoria găsindu-se la… promenadă pe stradă.

Ca orice istorii orale, şi acestea trebuie luate cu titlul de Un alt om care cu entuziasm mi-a susţinut demersul inventar, uneori existând neconcordanţe între relatările intera fost ing. Ioan Goga. Din anii când el a fost liderul Sindicavievaţilor. Este şi firesc să fie aşa, din moment ce participanţii tului Liber E.M. Lupeni datează convorbirea realizată, la la grevă nu s-au aflat în acelaşi loc, în aceeaşi zi, la aceeaşi Clubul Sindicatelor, cu minerul grevist Dumitru Iordache. De oră… atunci l-am mai întâlnit pe nea Mitică de câteva ori.

Cred că şi prin această carte că greva este redată „lupeTot Nelu Goga a fost artizanul „colocviului” de la „Măgarul narilor”… tăvălit”. Măgarul tăvălit este denumirea în argou a unei cârPentru a nu uita, deoarece, iată, s-au scurs 35 de ani de la ciumi din cartierul Bărbăteni. Legenda - care, de fapt, e realigrevă, am reluat din volumul „Strict Secret. Lupeni 1977. Fitate… - spune că un momârlan a venit o dată să bea şi el o lajul continuă!” povestea listelor de revendicări şi măsurile înţuică. Nu a venit singur, ci cu… măgarul. Pe care l-a legat de treprinse de Securitate după grevă. un stâlp, în afara cârciumii. Şi a băut momârlanul o ţuică, De ce Interzis în Valea Jiului? Pentru că după grevă, 197 de două, trei..., până când soarele a început să-l deranjeze pe ureparticipanţi au fost scoşi din Valea Jiului, unii dintre concheatul măgar. Care, în semn de protest sau ca să se mai răcorească, a început să se damnaţi, la ieşirea din puşcărie având interdicţie de a mai locui în Valea Jiului, fiind contăvălească. Şi aşa i-a rămas de atunci numele cârciumii: Măgarul tăvălit. Într-o dimineaţă a sideraţi instigatori sociali. anului 2007, mă întâlnesc cu Nelu Goga la Măgarul tăvălit pentru a-i face cadou o carte reDe ce Convorbiri uitate…? Pentru că am tot amânat pu-blicarea acestora, rareori cent apărută. Îi povestesc despre noul meu proiect, volumul de convorbiri. Nelu mă aprobă aducându-mi aminte de ele, când căutând ceva, dădeam cu ochii de înregistrări, parte tranşi deodată văd că începe să-i convoace la masa noastră pe mai mulţi ortaci. Şi din vorbă-n… scrise, parte nu. Acum le-am redat în integralitatea lor. bere am pus de un „colocviu” cât se poate de liber despre greva din 1977. Chiar dacă a fost În încheiere mulţumesc tuturor acelora care au sprijinit, cu vorba, cu fapta apariţia hărmălaie, discuţiile despre grevă fiind contradictorii, am putut transcrie câteva convorbiri acestui volum. de pe reportofon.

Marian BOBOC

Chiar ieri, 5 august, a ieşit de sub tipar un nou volum de Marian Boboc, intitulat „Interzis în Valea Jiului. Convorbiri uitate…”, dedicat grevei minerilor din 2-3 august 1977 de la Lupeni, prima mişcare muncitorească anti-comunistă din România.

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

luni, 6 august 2012

Vasile Caila:

„Ai vrut să dai comunismul jos?, mă mai întrebau securiştii. Eu le spuneam că nu-mi place comunismul.”

Din 1957 - în Valea Jiului M. Boboc: Nea Vasile, când şi unde v-aţi născut?

Vasile Caila: În 17 iulie 1930, în comuna Chimitelnic, jud. Mureş.

M. Boboc: Când aţi venit în Valea Jiului?

Vasile Caila: În 1957.

Vasile Caila: Da. Fusesem şef de brigadă, şef de schimb. Mi-a spus inginerul şef Teodorescu să iau brigada lui Sabin Deoancă. Eu lucram la brigada Gheorghe Constantin. Şi i-am spus: dom’le, eu nu sunt membru de partid. Te duci acolo, mi-a zis. Mie-mi dădea noi angajaţi, detaşaţii, şi din ăia care ieşeau din puşcărie. Da’ la mine nu făceau nemotivate.

Marian Boboc: Da’ cum îi puneaţi la punct?

Vasile Caila: Le spuneam frumos: băi, fraţilor, nu munciţi pentru mine. Dar se mai întâmpla carambol pe tăiere şi se rupea lanţul. Băi, fraţilor, uite care-i treaba, rămânem o orădouă peste, şi aveţi şut. Gata, brigadierul. Atunci lucram la 8 ore.

Muncă grea

Şuturi doar pe str. 13

M. Boboc: Până atunci, unde aţi mai lucrat?

Vasile Caila: Până atunci am lucrat, prima dată, la Câmpia Turzii. De acolo am plecat la furnalul Dej la Hunedoara. Şi de acolo am trecut la româno-americană ConcordiaAstra Română, la sonde.

M. Boboc: Numai muncă grea, înţeleg…

Marian Boboc: Câţi oameni aţi avut cel mai mult în brigada dumneavoastră?

Vasile Caila: Peste 140 de oameni. Şefii mei de schimb nu executau niciun ordin de la maistru. Le lăsam de lucru şi le spuneam: bă, asta să faceţi! Am lucrat numai în abataje frontale, pe str. 13.

Marian Boboc: În aceşti 20 de ani, aţi prins vreo explozie, vreun accident colectiv?

Vasile Caila: Nici măcar un accident mortal.

M-a ferit Dumnezeu. Deşi eram în mină, nu în farmacie.

Mină cu femei şi cai Vasile Caila: Pe urmă, m-a luat militar şi m-a băgat la mină, la Vulcan…

M. Boboc: Când aţi văzut pentru mina dată mina, ce v-a impresionat?

Vasile Caila: Am lucrat cu femei, cu cai…

M. Boboc: Cum adică, femei cu cai?

Vasile Caila: Or avut cai. Lucrau la craţer. Am prins femei-minere.

M. Boboc: Şi ele lucrau în mină cu caii?

Vasile Caila: Şi cu caii şi lucrau şi la front, în abataj cameră… În 1957… Învăţam meserie şi cum lucrau… Am avut chiar o femeie meşteră, ştaigheră. Şi calului îi puneai 5 vagoneţi. Dacă îi puneai unul în plus acela mai nu trăgea.

Nu-ţi trebuia ceas… Calul, când venea ora 2, se oprea. Puteai să bagi furca-n el…

O propunere nemţească

Marian Boboc: Cum câştigaţi?

Vasile Caila: Ei, dragul meu, când au venit nemţii şi au adus complexul, era unul Friţ. Acesta mi-a zis: tu vii la noi în Germania!

Te-am trecut pe tabel. Cât cărbune ai dat tu cu brigada, în afară de banii care trebuia Nămol şi apă în mina Vulcan să-ţi dea, trebuia să-ţi dea o maşină în plus. Pe cuvântul M. Boboc. Şi cum v-aţi acomodat cu munca în meu, aşa mi-a zis. Dar eu Vasile Caila in dialog cu Marian Boboc mină? te-am trecut pe tabel. Dar tu Vasile Caila: A fost lucru greu. Am tras cu piciorul lemn de 4 m. nu eşti membru de partid. Nu, i-am spus eu. Dacă azi ai ajuns în Germania, eu te duc să deNămol, apă... clari azil politic. Tu vei lucra în frontalul meu. Şi m-or tăiat.

M. Boboc: Câţi ani aţi lucrat la Vulcan?

Marian Boboc: Adică nu v-au lăsat.

Vasile Caila: La Vulcan, eu m-am eliberat cu etatea, la 26 de ani. Eu am lucrat şi Vasile Caila: Nu. Eu stam aicea, la mina Lupeni, cum stau nemţii cu ruşii. pe la sonde şi nu m-au găsit cu adresele…

Brigadier la Lupeni M. Boboc: De la mina Vulcan, în ce an aţi venit la mina Lupeni?

Vasile Caila: Am venit la mina Lupeni în 1957, la sectorul 1 A. Era baniomeşter unul Cosman. A murit. Stătea prin Ştefan. I-am arătat o diplomă. „Păi dumneata eşti miner!” mi-a spus.

M. Boboc: Unde aţi făcut şcoala de mineri?

Vasile Caila: La Lupeni. De miner şi de combainier. După ce am venit la Lupeni, după două luni mi-a dat brigadă.

Marian Boboc: Şi câţi mineri aţi avut în brigadă?

Vasile Caila: În abataj-cameră, aveam 4-12 oameni pe schimb. Într-un abataj frontal pe str. 3 mergea în medie la peste 140 de oameni, pe toate 3 schimburile.

La surpări, mai curajos ca stahanoviştii

La serele Lupeni: roşii legate cu… aţa Marian Boboc: Când l-aţi văzut prima dată pe Ceauşescu?

Vasile Caila: Înainte de ‘77, a făcut o vizită prin Lupeni. Atunci, i-au legat roşiile cu aţa. Ca să arate că serele de la Lupeni dau roşii. Era un căpitan, Mureşan. Ăsta, şi înainte şi după ’77, venea la mine şi-mi zicea: domnu’ Caila, hai la Miliţie.

Tatăl a 3 copii Marian Boboc: Când v-aţi căsătorit?

Vasile Caila: În 1955.

Marian Boboc: Câţi copii aveaţi în 1977?

Vasile Caila: 3 copii. Un copil avea 6 ani. După grevă, veneau securiştii şi mă luau.

Odată mi-au dat o palmă. Iar copilul ăsta al meu, crescând, s-a înfricat. Au băgat spaima în el… E la Haţeg. Casa lui e acolo, la spital. Are pensie. Acesta e Dumitrache. Alt copil, Vasile, care era la aeronautică la Băneasa; acum e pensionar. Şi copilul care mi l-a omorât d-na A., care avea atunci 20 de ani.

Marian Boboc: Deci, după două luni de când aţi venit la Lupeni, aţi avut brigadă?

Vasile Caila: Da, era prin 1957-58. Indiferent ce surpare a fost pe str. 13, sectorul VI, niciun miner, niciun brigadier din Valea Jiului nu s-a băgat. Am făcut stivă cu lemn de 4 metri, la banda 9. Mi-am riscat eu viaţa şi am terminat-o cu 4 zile înainte. Nimeni nu s-a legat s-o facă. Nimeni n-a avut curaj, nici stahanoviştii ăia. Inginerul şef Teodorescu mi-a spus că eu răspund de lucrare.

Marian Boboc: Aveaţi, deci, o familie numeroasă. Soţia nu lucra.

Vasile Caila: Nu, nu lucra. Unde să lucreze? Era greu. Îmi aduc aminte aici, la piaţa veche, merea muierea mea şi stătea la coadă de astăzi după-masă până mâine să ia carne. Atâta stătea pentru 2 kile de carne.

Şef de brigadă (şi) peste… puşcăriaşi

La cel mai mare sector de producţie

Marian Boboc: În 1977 aveaţi lucraţi la mina Lupeni 20 de ani.

Celebra coadă…

Marian Boboc: În 1977, unde lucraţi? continuare în pag. III

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

luni, 6 august 2012

urmare din pag. II

Vasile Caila: La sectorul IV. Era cel mai mare sector de producţie de

la mina Lupeni. Eu am lucrat doar în producţie. Aveam vreo 140 de oameni, pe 3 schimburi; puşcare, evacuare, răpire, tăiere…

Lacrimi de… ministru Marian Boboc: Unde eraţi în 2 august când aţi auzit că a început greva?

Vasile Caila: Tocmai veneam de la Uzina Electrică Paroşeni, unde lucrase fiul meu, care murise pe 17 iulie. Fusesem la CAR. Când să intru pe poarta 2, o mulţime de lume adunată. Băi, ce-o fi aicea? Caila, vino-ncoace, Caila! Eu am ridicat banii şi m-am dus acasă. Au venit oamenii după mine şi m-am întors. Am pornit greva.

Am pus mâna pe microfon. Era Ilie Verdeţ, era ministrul Băbălău - el plângea. El, săracul, mi-a spus: Caila, dumneata eşti la microfon, nu are nimeni treabă cu dumneata!

De la microfon am spus: S-a terminat cu pâinea pe cartelă! Fără cartelă, fără 5 ouă şi-un kil de oase!

Grija faţă de mină Marian Boboc: După dumneavoastră, mai vorbeau şi alţii la microfon?

Vasile Caila: Da. Da’ frumos, fără să înjure. A venit salarista de la sectorul I şi mi-a zis: Domnu’ Caila, uite hârtiile! I-am zis: Lasă, hârtiile! Mergi în birou! Ei i-a fost frică să meargă de la poarta 2 până în birou. Hai, cu mine! i-am spus. Şi am dus-o până-n birou.

Am venit înapoi şi m-am dus la compresoare. Aici, uşile larg deschise. Mă duc la acela de la compresoare: Mă, tată, dumneata vezi ce-i aicea? Închide uşile, nu dai voie la nimeni. Că vine un nerod, şi poate opreşte compresoare. Se inundă mina. Gata, a murit toată lumea. Acela mi-a zis: ai dreptate!

M-am dus în depozitul de lemne. Oamenii fumau.

Le-am spus să aibă grijă, să nu ia foc. Să nu aibă treabă cu nimeni. La depozitul de exploziv, mai sus de poarta 3.

Vânătorii de munte - pregătiţi să intervină

armată, la vânătorii de munte. Mi-a zis că erau echipaţi de război şi erau la Straja. Comandantul lor le spuseseră: Bă, băieţi, să nu trageţi. Sunt părinţii voştri şi fraţii voştri (aici, bătrânul Caila plânge)…

Eu lucrasem şi cu militari…

l-a predat ştafeta lui Dobre Marian Boboc: Era lume?

Vasile Caila: Ăhăă… Nu se mai vedeau lemnele, de câtă lume era. Am spus, nu numai eu, să nu plece nimeni până nu vine Ceauşescu aici, la Lupeni.

Atunci, a apărut şi Dobre, care mi-a zis: Caila, de-acum încolo preiau eu activitate. Până a venit el, noi cerusem deja 6 ore, pâine şi revindecările ălelalte.

Marian Boboc: Dar alţii care au luat cuvântul au vorbit şi despre problema pensiilor?

O primire nu prea cordială a lui Ceauşescu Vasile Caila: Se ceruseră toate până a venit Dobre. Dar când a venit Ceauşescu, lumea striga: pe mă-ta, porcule, măgarule, nu ne dai pâine la copii! Pe cuvântul meu, aşa strigau oamenii, pe cuvântul meu.

Marian Boboc: Aşa strigau oamenii?

Vasile Caila: Da, pe cuvânt.

Marian Boboc: Deci, i-aţi predat, ca să zic aşa, conducerea lui Dobre.

Vasile Caila: Da.

Comitetul de grevă

Vasile Caila şi Eugen Popa

Marian Boboc: A existat vreun comitet de grevă?

Vasile Caila: 7 inşi, îmi aduc aminte. Erau Maniliuc, Dobre…

Marian Boboc: Şi Dobre ce spunea?

Vasile Caila: Să aibă lumea răbdare, că vine Ceauşescu.

Marian Boboc: Aţi participat la Ziua Minerului desfăşurată în duminică următoare?

Vasile Caila: Nu aveam ce căuta, că mă huduiau bolşevicii.

Din şef de brigadă - necalificat.

Pe drumuri…

„Să vie conducătorul!”

Marian Boboc: Greva s-a încheiat. Ce a urmat?

Vasile Caila: După grevă nu am mai avut dreptul Marian Boboc: Să revenim la Ilie Verdeţ. Cum să fiu şef de brigadă. Din miner specialist m-a lăsat vagonel-aţi sechestrat? tar de galerie, adică necalificat.

Vasile Caila: Le-am spus lui Verdeţ, Pană şi lui Marian Boboc: Dar lucraţi la aceeaşi brigadă?

Băbălău: Haideţi la poştă! Eu vorbeam la telefon cu cineva Vasile Caila: Nu, m-au trimis de la sectorul IV la de la Petroşani. Eu le-am spus: lăsaţi-mă, dom’le, că sectorul V. Când m-au condamnat comuniştii la colţul roşu, acolo nu e conducătorul ţării. Să vie conducătorul la atelierul mecanic, nu m-au lăsat să vorbesc. Mi-au spus: ţării… „Tu nu ai voie să vorbeşti”. „Păi, de ce?”, am întrebat. Şi toţi Marian Boboc: Cum au aflat greviştii compo- comuniştii ăia strigau: „Afară cu familia Caila din Valea nenţa comitetului de grevă?

Jiului”. Când a auzit asta, muierea mea plângea, săraca…

Vasile Caila: A fost anunţat la microfon. Comitetul Marian Boboc: A avut loc procesul la Judecătoa fost făcut la Primăria Lupeni. Tot acolo a fost făcută ria Petroşani. şi lista de revendicări. Primăria a fost plină de oameni.

Vasile Caila: După ce m-au judecat, mi-au desfăcut Marian Boboc: Ce s-a întâmplat după ce aţi scris contractul de muncă. Nu m-au mai angajat nicăieri, nici la lista de revendicări?

IGO (Întreprinderea de Gospodărire a Oraşului - n.a.).

Vasile Caila: L-am aşteptat pe Ceauşescu.

Aveam băiatul student la Bucureşti, la aviaţie…

Ceauşescu speriat şi… înjurat Marian Boboc: Şi a venit Ceauşescu…

Vasile Caila: L-au însoţit minerii până la poarta 2.

De înjurat l-au înjurat… Când s-a urcat pe gheretă, eu eram în spatele lui Ceauşescu. Şi atunci, securiştii civili s-au băgat între mine şi el, ca să mă îndepărteze de lângă el. Şi m-au îndepărtat. Le-a fost frică, pentru că au crezut că eu am ceva cuţit sau explozibil la mine. Atunci m-am dat jos de pe gheretă.

Marian Boboc: Cum vi s-a părut Ceauşescu?

Vasile Caila: El n-a crezut că mai scapă de aici.

S-a speriat când a văzut ce furioşi sunt Vasile Caila în locul unde a fost Poarta 2 minerii… Era schimbat la faţă. Când a început să vorbească nu l-au mai huiduit. S-a cerut ca pâinea să nu mai fie pe cartelă.

Marian Boboc: Am putea spune că într-un fel aţi preluat pe 2 august, în prima zi a grevei, conducerea grevei. Veniseră ortaci şi de la alte mine?

Vasile Caila: Da. Am avut un băiet în mină. Era în

Vasile Caila: În depozitul de lemne s-a strigat „jos comunismul”, pentru că acolo nu prea erau securişti, ei fiind concentraţi în zona porţii 2.

Marian Boboc: Ceauşescu pleacă…

Vasile Caila: Când a plecat Ceauşescu, lumea nu l-a mai huiduit. Am trecut la 6 ore.

În depozitul de lemne: „Jos comunismul!”

Marian Boboc: S-a strigat „jos comunismul”?

Ziuaş la momârlani Marian Boboc: Din ce-aţi trăit în perioada aceea?

Vasile Caila: Numai eu ştiu. Mergeam la momârlani la lucru. Munceam nu pe bani, ci pe mâncare, pe brânză, pe mere, ca să le aduc la copii acasă.

Marian Boboc: Eraţi ziuaş?

Vasile Caila: Da. Azi munceam într-un loc, mâine într-altul. Şi la oi am fost, şi văcar am fost.

Drumul spre Ceauşescu oprit de securişti Marian Boboc: Cam cât a durat perioada aceasta, de ziuaş la momârlani?

Vasile Caila: Am vrut să plec cu Toderaşcu din gara Petroşani la Bucureşti, la Ceauşescu, ca să rezolvăm, ca să ne angajăm undeva. Şi atunci a venit o maşină cu doi securişti.

Aveam şi biletele scoase… „Unde mergeţi?”, ne-au întrebat securiştii. „Păi, n-avem de lucru, mergem la conducătorul continuare în pag. IV

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII urmare din pag. III

ţării…”, am spus noi. „Hai, urcaţivă-n maşină”, ne-au spus. Ne-au dat înapoi banii pe bilete. „Tovarăşe Caila, nu eşti mulţumit că eşti cu familia?”.

Ogârlaci, salvatorul familiei Caila!

Pe urmă, cumnecum, m-au angajat. A venit director general la Combinat, Ogârlaci, care a ţinut foarte mult la mineri.

El spus: „Nu-l scoateţi pe Caila din Valea Jiului, şi-şi face pedeapsa, la locul de muncă, la mina Bărbăteni, şi-i angajăm şi femeia, că are copii la şcoală”. El mă cunoştea de când am fost şef de brigadă: „Eu la Caila am fost în frontal. Nu exista în toată Valea Jiului un asemenea abataj frontal.”

Marian Boboc: Pe soţie unde au angajat-o?

Vasile Caila: În depozitul de lemne. Pe mine tot ca necalificat, ca vagonetar, asta era tinicheaua ce trebuia să o port. Dar am fost mulţumit, că aveam de lucru. Îmi oprea sindicatul, mai ştiu eu ce şi 60%, pentru… grevă.

luni, 6 august 2012

Marian Boboc: Şi cât aţi lucrat la mina Bărbăteni?

Vasile Caila: Până la pensie. M-am pensionat în 1988. La grupa specială trebuia să ies cu 3.550 lei şi am ieşit cu 2.262 de lei. Noroc că am completat, mergând la lucru la momârlani, la coasă, la greblă…

Să vă spun cu Securitatea…

Şuturi la… Securitate

Marian Boboc: Venea acasă la dvs., la locul de muncă?

Vasile Caila: Nu, că nu mai aveam dreptul să lucrez la mină. Veneau acasă şi-mi spuneau: „Hai, tovarăşe Caila!”.

Veneau 3 securişti. Doi stăteau mine în bucătărie, unul căuta prin camere. Ei au crezut că eu nu mă pricep. Mi-au pus de-alea de înregistrat, ca să audă ce vorbesc prin casă. Eu nu am umblat la ele. Am plecat ca femeia la piaţă şi i-am spus: „Cât noi trăim amândoi, să nu Vasile Caila - în faţa catedralei ortodoxe din Lupeni vorbim de cine vine la noi.” Nu iam spus despre ce e vorba, că-n muieri n-ai încredere” Mă duceau cu maşina într-o cameră la sediul Miliţiei şi Securităţii, pe str. Oficianţilor. Mă ţineau singur întrSolidaritatea minerească în o cameră câte 7-8 ore. acţiune

Marian Boboc: Deci, lucraţi la mina Bărbateni pe mai puţin de 40% din salar?

Vasile Caila: Da. Până la urmă, mi-au dat şi frontal, cu combină. Ortacii erau mulţumiţi că vorbeam frumos cu ei şi îi învăţam meserie. Unii mineri mă mai ajutau: „Nea Caila ia de aici bănuţii ăştia…”.

Marian Boboc: Vestita solidaritatea minerească funcţiona…

Vasile Caila: Da. Se adunau nişte bani. Le spuneam: „Măi, oameni buni, să nu-mi strigaţi mâinepoimâine…” „Nu, nu. Doar dumneata te-ai luptat pentru noi.

O să scapi şi dumneata”, spuneau ei. Mă băgau cu brigada în cele mai periculoase locuri de muncă. Aveam şi securişti în frontal. Ăia luau un salariu în plus.

De ce a vrut Caila să dea jos comunismul?

3 bătăi. Metoda de cercetare „din aproape”…

Marian Boboc: Vă băteau?

Vasile Caila: La Lupeni, nu. Ultima bătaie am luat-o când s-a tăiat cablul la capul de detecţie din Lupeni. Pe schimbul meu, eram schimbul II, erau 3 militari şi 3 civili şi-mi trebuia un sul de plasă, că trebuia să prăbuşesc, că mie îmi lăsa totdeauna prăbuşirea. Ies afară, nu am lipsit mult, împreună cu un sergent militar şi am fumat o ţigară. În timpul acesta s-a tăiat cablul. Dimineaţa, la ora 3, au fost securiştii la mine acasă. M-au dus la mina Bărbăteni. Mi-au luat burghiele, securea, toate sculele. A treia zi m-au dus la Securitate la Petroşani. Cât am aşteptat până să intru într-un birou, am auzit: „Caila? Să terminăm odată cu el!”. La Petroşani am scris la declaraţii… Veneau argaţii lui Golea (şeful Securităţii) şi mă puneau să scriu. Golea mă întreba: „Ce-ai căutat să tai cablu?”. Îi spuneam uneori cu lacrimi în ochi: „Tovarăşe Golea, eu, ca şef de schimb, dacă ies din abataj, mă vede prima dată acela care încarcă la buncăr, mă vede ştaigerul, mă vede semnalistul, mă vede lăcătuşul, dulgherii toţi, dar eu pe ei nu-i văd”. Şi atunci a spus un căpitan o vorbă şi m-au dus cu maşina acasă. A doua zi i-a şi prins: un dulgher şi un lăcătuş. Dar eu luasem o bătaie.

Marian Boboc: A fost singura bătaie pe care aţi luat-o?

Vasile Caila: Nu, a fost a treia. Dar nu aveai voie să spui la nimeni. Golea mi-a spus aşa: „Să nu cumva să spui că ai fost bătut. Dacă te-ntreabă cineva să-i spui c-ai fost cercetat din aproape. Dacă vrei să mai stai în familie”.

Un om de omenie: avocatul Prip Marian Boboc: La doi ani după pensionare, a venit revoluţia/ evenimentele din decembrie 1989. Cu mai mulţi mineri condamnaţi aţi ajuns la avocatul Pompiliu Prip, pentru a declanşa procedura juridică a reabilitării.

Vasile Caila: Da, domnul avocat Prip a fost un om deosebit. El ne-a luat bilete de tren, el ne-a luat de mâncare şi la Bucureşti. Robu Gheorghe era şef procuror… Dl. avocat Prip ne-a repus în drepturi.

Secretul minerului Caila Marian Boboc: Şi ce voiau să afle?

Vasile Caila: „Ce-aţi căutat la poarta nr. 2? De ce ai adunat oamenii la poarta 2”, asta mă întrebau. „Ai vrut să dai comunismul jos?”, mă mai întrebau securiştii. Eu le spuneam că nu-mi place comunismul. „Cine eşti dumneata, să ajungi să dai comunismul jos?”.

Marian Boboc: Securiştii care vă anchetau erau din Lupeni?

Vasile Caila: Nu. Eu îi întrebam ce grad au. Eu îmi răspundeau: „Da’ ce te interesează!?”.

Marian Boboc: Nea Vasile, să încheiem convorbire noastră, pe un ton… mineresc. Cam cât cărbune dădeaţi pe vremea când eraţi şef de brigadă la ?

Vasile Caila: Cât cerea nea Costică Teodorescu.

Numai luam capacele şi dădeam 600 de tone. Numai de la capace, fără să pui mâna pe lopată sau pe pickamer. Odată, nea Costică Teodorescu, fie-i ţărâna uşoară!, mi-a spus: „Băi, Caila, tu dai producţia minei Bărbaăteni şi Uricani”. Aveam o brigadă de 140 de oameni.

Marian Boboc: Care era secretul?

Cărţile lui Marian Boboc Volume de versuri: de-a iubirea (Ed. Cameleonul, Petroşani, 1994) prima putere în pat (Biblioteca Abataj, Petroşani, 1996) timpuri grele femei uşoare (Ed. Monada, Petrila, 2002) femeia din marile colonii ale cărbunelui (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2010) Volume-document: Come back, Valea Jiului! - 1001 de ştiri despre o Vale înfloritoare şi fascinantă (Ed. Fundaţiei pentru studii Europene, Cluj, 2006) Vulcanul din inima noastră - O incursiune prin antebelicul şi interbelicul Vulcanului (Ed. Corvin, Deva, 2007) Almanahul Ortacul (Deva, 2007) Ultimul şut. Cartea neagră a exploziilor din minele Văii Jiului de până la 1946 (Ed. Corvin, Deva, 2008) 6 August 1929. Ziua de sânge de la Lupeni. O incursiune în anii 1928-1929 (vol IV, Ed. MJM, Craiova, 2009) Mina Petrila - 150 de ani. Oameni, fapte, întâmplări (Ed. Autograf MJM, Craiova 2009) Prăvălia cu istorii de pe Jiul de Est şi Jiul de Vest, (vol. I, Ed. Autograf MJM, Craiova 2010) Pribegii turistice în Valea Jiului. Turismul de la… belle époque la… l’époque rouge. (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2011) După 90 de ani. Lupeni. 27 aprilie 1922. Mina Aurelia. Cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2012) Coautor al Dicţionarului scriitorilor din Vale (Ed. Matinal/ Cameleonul, Petroşani, 1999; coordonator al dicţionarului - Mihai Barbu).

Alături de Gilbert Danco a îngrijit volumul Valea scrierii - antologia Cenaclului „Boema” din Valea Jiului.

Coautor, împreună cu Mihai Barbu, al volumelor: Lupeni ’77. Sfânta Varvara versus Tanti Varvara (ediţia I, Ed. Fundaţiei pentru Studii Europene, ClujNapoca, 2005) 6 August 1929. Ziua de sânge de la Lupeni - 10 relatări din presa vremii despre greva minerilor (vol. I, Ed. Corvin, Deva, 2006) 6 August 1929. Ziua de sânge de la Lupeni - 11 relatări din presa vremii despre greva minerilor (vol. II, Ed. Corvin, Deva, 2006) Strict secret. Lupeni 1977. Filajul continuă! (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2007) - volum premiat la Salonul naţional de carte de la Drobeta Turnu Severin 6 August 1929. Ziua de sânge de la Lupeni - 6 relatări din presa vremii despre greva minerilor (vol. III, Ed. Corvin, Deva, 2007)