Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

VINERI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

31 august 2012 Anul V Nr. 1030 12+4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 06:44 Apus: 20:08

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Tipar digital

Director: Cătălin DOCEA

Cel mai bun preţ din judeţ!

Curs valutar: 1€ = 4,4617 lei 1$ = 3,5544 lei 1₤ = 5,6253 lei

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

De ieri,

Turbare în Vulcan O ştire de ultimă oră. Ieri, în Vulcan a fost declarat un focar de rabie. Cea de la care a pornit alerta este o pisică birmaneză în vârstă de 7 ani. Proprietarul pisicii a intrat la bănueli după ce a observat un comportament suspect la animal. După ce a stat, o perioadă de timp, ca bleaga şi s-a arătat suspect de afectuoasă, pisica a început, dintr-o dată, să-i muşte şi să-i zgârie pe cei din casă. În atare condiţii, omul s-a dus imediat cu ea la medicul veterinar.

Acesta l-a sfătuit s-o ţină sub observaţie timp de zece zile. Speriat, proprietarul pisicii a zis că, dacă animalul rămâne în apartament, vor fi ei nevoiţi să plece din casă. În atare condiţii, a solicitat eutanasierea animalului. Ulterior, cadavrul animalului a fost expediat la laboratorul din cadrul DSVSA din Deva, unde i-a fost efectuat testul de imunofluorescenţă directă. Rezultatul venit ieri la circa sanitar-veterinară din Vulcan: pisica era turbată. La animalele turbate, rabia are trei faze. În faza întâi animalul este exagerat de liniştit, pare bleg, cum se spune, şi solicită afecţiune maximă. În faza a doua, numită furioasă, el începe să

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul V Nr. 161 31 august 2012 4 pagini

După 23 august 1944…

Povestea decapitării Grupului Etnic German din Lupeni Fragment din volumul în lucru „Minorităţi în Valea Jiului” de Marian Boboc Din volumul cu titlul provizoriu, Minorităţi în Valea Jiului, la care lucrez, am ales un fragment despre decapitarea Grupului Etnic German (G.E.G.) din Lupeni, întâmplată după „întoarcerea armelor”, petrecută la 23 august 1944, când germanii din aliaţi s-au transformat în inamici. Povestea decapitării G.E.G. Lupeni este comună tuturor organizaţiilor G.E.G. din Valea Jiului, diferind doar personajele, fiind dublată şi de aceea a arestării fruntaşilor comunităţii maghiare din Lupeni. Voi puncta succint câteva coordonate ale Grupului Etnic German, care, dat fiind numărul populaţiei germane din zona noastră, a funcţionat şi în Valea Jiului 4 ani. La 21 noiembrie 1940, conform Legii nr. 830, comunitatea germană din România, bazată până atunci pe sistemul „Vecinătăţilor”, se transformă în Grupul Etnic German (G.E.G.). La 7 octombrie 1944, Legea nr. Francisc Hummel (fotografie din 1935) 485 (publicată în MoniUltimul şef al Grupului Etnic German din Lupeni torul Oficial nr. 253 din 6 octombrie 1944) abrogă legea in 1940, desfiinţând, practic, organizaţia Grupul Etnic German. În G.E.G. erau înscrise 3 categorii de cetăţeni: volkgenosse (membru în grup), parteianwärter (aspirant la partid) şi parteigenosse (membru de partid). În localităţile unde funcţiona, G.E.G. era organizat pe verticală astfel: organizarea locală pe comune (ortergruppe), celule (zelle) pe străzi şi cartiere, blocul (blok) pe mai multe gospodării. La Lupeni, organizarea pe orizontală cuprindea serviciul şcolar (schulwessen). În G.E.G. erau încadrate următoarele organizaţii având organizare verticală: Deutsche Manschaff (subdivizată în silbstschutze, formaţiuni de autoapărare, şi sicherheitchutze, formaţiuni de siguranţă şi informare), Deutsche Jugend (cu o organizare similară cu Hitlerjugens din Reich), Glaube und Schönheit (având ca membre fete între 18-21 ani), Deutsche Jugend Mädel (fete între 14-18 ani) şi Deutsche Jung-olk (copii între 10-14 ani), Frauenschaft (organizaţia femeilor germane), Deutsche Abeitschaft in Rumänien (D.A.R., care era organizată pe blocuri şi celule de întreprinderi). Cum ţăranii din Lupeni nu erau nemţi, ci… momârlani, organizaţia Deutsche Bauermschoft (Asociaţia ţăranilor germani din România) nu exista şi nici National Sozialistiche Deutsche Arbeiterartei (formată doar din supuşi germani aflaţi în România) Acolo unde erau tipărite ziare, propaganda G.E.G. se realiza prin intermediul presei, la Lupeni însă nu apărea nici un ziar. Întâlniri cu caracter propagandistic ale membrilor G.E.G. aveau loc la 30 ianuarie (era sărbătorită preluarea puterii de Adolf Hitler), la 20 aprilie (ziua de naştere a Führerului), la 1 mai (Ziua Muncii), la 18 mai (Ziua Mamei), în noaptea de 20-21 iunie (solstiţiul de vară), la 9 noiembrie (înfiinţarea N.S.D.A.T.) şi în noaptea de 20-21 decembrie (solstiţiul de vară). Bineînţeles că G.E.G. s-a aflat tot timpul cât a funcţionat, 1940-1944, sub lupa autorităţilor române. La fel şi minoritatea maghiară. (Marian BOBOC)

Pag inile I-IV

23 august liniştit, dar se cere vijilenţă Comisariatul de Poliţie Lupeni raportează Poliţiei de Reşedinţă Deva la 23 august 1944: „La ordinul dvs. verbal raportăm că în sectorul nostru este linişte”. Linişte, linişte, dar nota telefonică emisă în noaptea de 23 spre 24 august (ora 3,30) a şefului Poliţiei Deva, C. Albu, către poliţia lupeneană îndeamnă, totuşi, la vigilenţă: „Conform înaltei Hotărâri a Maestăţii Sale Regelui comunicată şi prin proclamaţie către ţară, că s-a schimbat guvernul. Organile de poliţie se vor încadra cu toată convingerea şi neprecupeţit noilor dispoziţiuni date de guvernul ţării. Luaţi măsuri vijilente pentru menţinerea ordinei, în special se recomandă populaţiei o atitudine demnă şi corectă faţă de trupele ce ne-au fost aliate până în prezent. Veţi raporta chiar în cursul nopţii starea de spirit a populaţiei şi orice mişcare din partea trupelor germane. Veţi împiedica orice încercare de dezordine, revoltă şi veţi ţine la curent cu toate evenimentele, această poliţie”.

Poliţiştii - în dispozitiv în coloniile Lupeniului Pe 23 august şi căpitanul Manea, de la Garnizoana Lupeni, atenţionează Comisariatul Lupeni: „Conf. Ord. teleg. No. 1357 de Corp 7 luaţi măsuri imediat ce personalul Dv. să fie în stare de alarmă pentru a putea coopera conf. planului de acţiune ord…”. Prin urmare, în aceeaşi zi, de la ora 23, personalul poliţiei lupenene intră în dispozitiv, fiind repartizat pe 4

Apropos de scandalul listelor electorale din anul 2012:

În urmă cu 115 ani, minerii petroşeneni nu aveau drept de vot! La recensământul din 1891, populaţia Petroşaniului număra 5.671 locuitori. Spre comparaţie, amintim că Deva avea 3.935 de locuitori, Orăştie - 5.451, Hunedoara - 2.303, Haţeg - 1.808. Dată fiind expansiunea industriei extractive a cărbunelui, fireşte că cei mai mulţi locuitori ai Petroşaniului erau mineri. Însă, curios, deşi în 1897 reprezentau majoritatea populaţiei, minerii nu aveau drept de vot. La şedinţa ordinară a reprezentanţilor comunali ai Petroşaniului din 13 septembrie 1897, desfăşurată sub preşedinţia judecătorului Jakabsy Rezso II, între discuţiile pe marginea unor iniţiative edilitare îşi fac loc şi unele luări de poziţie, foarte aprinse, referitoare la listele electorale, recent făcute publice. Motivul discordiei l-a reprezentat faptul că autorităţile locale nu au inclus minerii pe lista cetăţenilor cu drept de vot. Motivul principal al eludării electorale a acestora a fost de ordin fiscal. Conform legislaţie anului 1897, minerii nu plăteau niciun fel de taxe şi impozite, în afară de unele taxe aferente categoriei I de câştiguri. Prin urmare, în conformitate cu Legea din 1886, XXII, T.-ez, nu aveau drept de vot. Reprezentanţii comunali au întors problema pe toate părţile. Cel mai vehement a fost Floris Roth, care s-a arătat revoltat de absenţa minerilor de pe listele electorale, considerând că această situaţie „îi face pe mineri nişte simple slugi, nişte oameni de rang inferior”. Roth a arătat că, în urma intervenţiei reprezentanţilor minerilor, în alte zone miniere, Selmecz sau din Salgo-Tarjan, legislaţia locală le garantează dreptul la vot. Nedumerirea lui Rorh este cu atât mai mare, cu cât direcţiunea minelor şi-a exprimat fără echivoc acordul ca minerii să beneficieze de acest drept cetăţenesc. Prin urmare, nu ar exista nici un impediment din partea administraţiei minelor, ci doar o neimplicare şi delăsare a reprezentanţilor comunităţii minerilor. Poziţia lui Roth a fost susţinută şi de un alt reprezentant comunal, Jozsef Schreiner, care a pledat pentru eliminarea acestei nedreptăţi cetăţeneşti. În intervenţia sa, reprezentantul comunal Ulmann Lipot a arătat că un timp şi el a fost susţinătorul acordării dreptului la vot minerilor petroşeneni, dar, un „dar” foarte important: „,după ce a constatat că aceştia sunt controlaţi foarte din scurt şi nu au posibilitatea să-şi exprime opinia personală, ci doar votează după cum li se ordonă de către conducătorii lor, a ajuns la concluzia că, totuşi, listele electorale în forma în care au fost prezentate, ar fi soluţia corectă”. Şi Tribusz Antal a fost de acord cu punctul de vedere al lui Ulmann Lipot. După aceste puncte de vedere, judecătorul Jakabsy Rezso II, preşedintele de şedinţă, supune la vot modificarea listelor electorale, în sensul ca pe ele să figureze şi minerii. Din 9 reprezentanţi locali, 7 votează împotrivă. Listele rămân nemodificate. Rămâne cum s-a stabilit: minerii nu au drept de vot… Doar de muncă… Marian Boboc şi Adrian Catană

alerge kilometri întregi şi muşcă tot ce întâlneşte în cale. Faza a treia şi ultima este forma paralitică.

Proprietarul pisicii şi personalul sanitar veterinar care a efectuat eutanasierea pisicii au fost supuşi unui tratament de seroprevenţie. Medicii veterinari din Vulcan le recomandă posesorilor de câini şi pisici să se prezinte pentru a-i vaccina împotriva acestei boli. De fapt, încă de azi se va porni o campanie de vaccinare antirabică a tuturor animalelor din Vulcan. Gheorghe OLTEANU

La întâlnirea Asociaţiei Oraşelor din România,

Primarii Păducel, Dunca şi Buhăescu au spus prezent Din Valea Jiului au fost prezenţi Ilie Păducel - primarul Petrilei, Nicolae Dunca - primarul Aninoasei şi Dănuţ Buhăescu - primarul Uricaniului. Două au fost problemele larg discutate, care-i ard pe primarii oraşelor. Unul ar fi descentralizarea, dar şi Legea 215, privind administraţia publică. În primul rând, aşa cum ne-a relatat primarul Dănuţ Buhăescu, s-a pus problema autonomiei reale a administraţiilor locale. Cu toate că se pune din ce în ce mai des problema descentralizării, se pare că se trece mai În perioada 29 - 31 august, Asocidegrabă printr-un proces de centralizare. aţia Oraşelor din România şi-a Legea 215 a fost şi ea întoarsă pe toate părţile. Câtă inchemat primarii pentru alegerea fluenţă şi putere are un primar din perspectiva acestei legi, ce înseamnă această autonomie locală şi cum se noului preşedinte, dar şi pentru a poate îmbunătăţi funcţionalitatea administraţiei publice puncta câteva dintre proiectele relocale au fost subiectele aprig discutate. alizate de primari, sau în curs de Cei trei primari au trecut în revistă, alături de ceilalţi prezenţi la seminar, problemele cu care se confruntă realizare. Noul preşedinte al AOR oraşele mici la ora actuală, dar şi identificarea surselor este Nicolae Matei, primarul din de finanţare pentru proiectele comunitare. Năvodari. Nicolae Dunca a fost pro- S-a discutat, de asemenea, despre reprezentativitatea oraşelor la centru şi despre eforturile pe care deputaţii pus în consiliul director din partea şi senatorii trebuie să le depună pentru a susţine cauza Văii Jiului. administraţiilor locale. Lipsa finanţărilor s-a constatat a fi problema numărul unu a oraşelor mici. Primarul Dănuţ Buhăescu a menţionat că va trece, la întoarcerea spre Petroşani, pe la Tel. 0254.564 914 Ministerul Economiei, Ministerul Dez(din Timişoara) voltării şi Ministerul de Interne. Dacă la Ministerul de Interne am dedus noi imediat cam ce treabă ar avea, având în vedere ultimele evenimente din oraşul Uricani, la celelalte două ministere va discuta situaţia finanţării proiectelor de reabilitare din localitate. Alina PIPAN

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 31 august 2012

Ieri, la Lupeni, şedinţă de consiliu mai de vacanţă…

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI VULCAN ROMÂNIA, jud.HUNEDOARA, Loc.VULCAN 336200, str. Mihai Viteazu nr.31, tel.0254/570340; 570011, mobil: 0723191333 fax.0254/571910 web: www.e-vulcan.ro; e – mail: primvulcan@yahoo.com; cod fiscal 4375267

ANUNğ LICITAğIE 1.Denumirea,adresa,nr de fax,adresa de e-mail ale autorităĠii contractante úi ale biroului de la care se pot obĠine, după caz, informaĠii suplimentare: Consiliul Local al municipiului Vulcan cu sediul în b-dul M.Viteazu nr.31 jud.Hunedoara cod poútal 336200, tel.0254/570340; 570011, mobil: 0723191333 fax.0254/571910 web: www.e-vulcan.ro; e – mail: primvulcan@yahoo.com; cod fiscal 4375267, informaĠii suplimentare se pot obĠine de la Serviciul de urbanism úi amenajarea teritoriului (Arh.Sef Paraschiva Acs, ing Adriana Petrila)telefon 0524/570340 interior 226 sau 208 2. InformaĠii generale privind obiectul concesiunii: teren în suprafaĠă de 367 mp ocupat de construcĠii cu folosinĠă de garaj în nr de 11 – Corpul C1(parcela nr.1=35,12 mp; parcela nr.2=34,995 mp; parcela nr.3=31,893 mp; parcela nr.4=31.317mp; parcela nr.5=31.913mp; parcela nr.6=30.951mp; parcela nr.7=32.051mp; parcela nr.8=32.469mp; parcela nr.9=31.648mp; parcela nr.10=36.999mp; parcela nr.11=36.051mp) fără autorizaĠie de construire înainte de 1989, teren aparĠinând domeniului privat al municipiului Vulcan, jud. Hunedoara din str. PreparaĠiei FN fiind notat în CF nr.61046 Vulcan, nr. cadastral 61046 úi teren în suprafaĠă de 77 mp ocupat de construcĠii cu folosinĠă de garaj în nr de 3-Corpul C4(parcela nr.1=24,41mp; parcela nr.2=25,62mp; parcela nr.3= 27,25mp) executate fără autorizaĠie de construire înainte de 1989, teren aparĠin domeniului privat al municipiului Vulcan, jud. Hunedoara din str. PreparaĠiei FN fiind notat în CF nr.61047 Vulcan úi nr cadastral 61047. 3. InformaĠii privind documentaĠia de atribuire 3.1 Modalitatea prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaĠia de atribuire: conform art.19 din OrdonanĠă de UrgenĠă nr.54/2006, privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, orice persoana interesată are dreptul de a transmite o solicitare de participare la procedura de atribuire a contractului de concesiune solicitând documentaĠia de atribuire pe suport de hârtie úi/sau pe suport magnetic 3.2 Serviciul de la care se poate obĠine un exemplar al documentaĠiei de atribuire este: Serviciul de urbanism úi amenajarea teritoriului etajul II camera 31 din cadrul Primăriei municipiului Vulcan, 3.3 Costul obĠineri documentaĠie de atribuire este de 20 de lei úi taxa de participare la licitaĠiei de este de 50 de lei. 3.4 Data limită pentru solicitarea clarificărilor: în termen de 4 zile de la data primiri solicitări dar nu mai târzie de data de 14.09.2012 4.InformaĠiile privind ofertele: 4.1 Data limită de depunere a ofertelor este :19.09.2012 ora.13 4.2 Adresa la care trebuie depusă ofertele: Primăria Municipiului Vulcan cu sediul în b-dul M.Viteazu nr.31 jud. Hunedoara cod poútal 336200 4.3 Numărul care trebuie depusă fiecare ofertă este: 1(un)exemplar 5. Data úi locul la care se va desfăúura úedinĠa publică de deschidere a ofertelor : 20.09.2012 ora 10 la Primăriei municipiului Vulcan cu sediul în b-dul M.Viteazu nr.31 camera 17 6. Denumirea, adresa úi numărul de telefon,fax úi/sau adresa de e-mail a instanĠei competente în soluĠionarea litiilor apărute úi termenele pentru sesizarea instanĠei: SecĠia contencios administrativ Tribunalul Hunedoara, Deva, Str.1 Decembrie 1918 nr.35,nr tel 0254/244574 fax. 054/216333, email:tribunalul.hunedoara@just.ro, termenele conform Legii nr.554/2004, cu modificările ulterioare. 7. Data transmiterii anunĠului de licitaĠie către instituĠiile abilitate, în vederea publicării: 29.08.2012

Primar, Ing. GHEORGHE ILE

Astăzi,

O nouă ediţie a bursei locurilor de muncă Între orele 9 şi 13, în toată reţeaua teritorială a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara astăzi are loc o nouă ediţie a bursei locurilor de muncă. Cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă sunt aşteptaţi de către firmele participante în Deva, Simeria, Hunedoara, Orăştie, Călan, Haţeg, Petroşani, Lupeni, Vulcan şi Brad. Pentru firmele care oferă locuri de

muncă este bine de ştiut că pot participa la eveniment prezentându-se inclusiv astăzi la sediul AJOFM din Deva sau la agenţiile locale. În cadrul evenimentului, AJOFM Hunedoara va oferi participanţilor la bursă şi ultimul număr al publicaţiei lunare „Piaţa Muncii de Hunedoara”. Aceasta cuprinde o serie de informaţii de interes public, precum şi lista locurilor de muncă existente în judeţ. De asemenea, există o secţiune dedicată ofertelor de muncă provenite din spaţiul comunitar. Mihaela PETROŞAN

Primăria decontează banii de transport pentru medicii din altă localitate În sala de consiliu, ieri, la ora 15, se reuniseră deja consilierii lupeneni. În fruntea lor, pentru explicaţiile necesare, şi puţin cam grăbit (din motive obiective, trebuia să ajungă la o înmormântare), stătea viceprimarul Corneliu Lungan. Cum primarul Cornel Resmeriţă lipsea, a trebui să fie cineva de faţă din rândul executivului să dea explicaţii consilierilor care aveau nelămuriri. Mihai Basarab, preşedintele de şedinţă, a citit ordinea de zi. Pe ordinea de zi s-au aflat doar trei proiecte: unul privind faţada clădirilor din Lupeni care, în caz de reabilitare, trebuie să-şi păstreze culoarea, altul referitor la decontarea transportului medicilor care nu sunt din Lupeni, dar profesează la spitalul din localitate şi un proiect privind trecerea spaţiului de sosire al fostului telescaunul în folosinţa Jandarmeriei Montane Lupeni. În rest, au fost foarte multe discuţii şi întrebări.

5.000 de lei bani de transport pentru medici La iniţiativa primarului Cornel Resmeriţă, s-a iniţiat proiectul de hotărâre care vizează decontarea costului transportului pentru medicii care profesează la Spitalul Municipal Lupeni dar locuiesc în altă localitate. Spitalul a cooptat 4 noi medici specialişti. Pentru a-i motiva şi a le facilita activitatea la Lupeni, conducerea spitalului a făcut o adresă către primărie prin care solicita acest sprijin financiar în valoare de 5.000 de lei. Din păcate, măsura se referă doar la medici, alte cadre medicale nu vor beneficia de această facilitate, deocamdată. Unii consilieri au observat că la proiect nu este ataşată o situaţie cu medicii navetişti, neînţelegând de unde a rezultat suma aceasta. Li s-a explicat că din suma respectivă se vor deconta doar acele costuri care sunt dovedite prin prezenţa bonurilor de casă sau a biletelor de transport în comun. Cum suntem absolut siguri că medicii nu vor face naveta cu mijloacele de transport

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

www.zvj.ro

în comun, pentru că pur şi simplu nu le permite timpul, aceştia vor prezenta pentru decont bonurile de la staţiile de alimentare. Cu toate că suma li s-a părut cam mare doar pentru decontul transportului, având în vedere că nu se ştie exact câţi medici sunt de fapt din afara localităţii, până la urmă consilierii au lăsa-o aşa cum era pe foaie, votându-se cu o singură abţinere. La rugămintea viceprimarului, consilierul David Benedekfi şi-a motivat abţinerea: „Anul trecut s-a propus realizarea unei unităţi medicale unitare pe Valea Jiului, Spitalul Sfânta Varvara, dar acest proiect a fost respins. Dacă anul trecut se rămânea la ideea unui singure personalităţi juridice, atunci nu mai trebuia să suportăm din bani publici aceste cheltuieli”. La motivaţia lui s-a vociferat puternic, că ar fi fost un mare dezastru închiderea spitalului. Deşi, atunci nu era vorba de închiderea lui efectivă, ci doar de trecerea administrativă sub o altă personalitate juridică. Alina PIPAN

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 31 august 2012

Întrebare pentru „băieţii deştepţi” şi flăcăii cu mapa din Guvernul Boc:

S.C. EURO JOBS S.R.L din Petroşani ORGANIZEAZĂ CONCURS pentru ocuparea postului vacant de:

Oare chiar aşa să fie: triunghiul de afaceri Hidroelectrica-Paroşeni-Mintia - o bătaie de joc pe banii statului?

– RESPONSABIL IT – Cerinţe: experienţă în lucru cu programe de tehnoredactare/design grafic (e.g. Quark Express, InDesign, Photoshop, Corel, etc.)

cunoştinţe tehnice depanare echipamente IT (soft/hard)

Avantaje: experienţă în promovare online (SEO/SEM) CV-urile pot fi trimise la sediul firmei din PETROŞANI, Str. 22 Decembrie Nr. 1 sau la adresa de e-mail office@euro-jobs.org Beneficii: oportunitatea de a lucra într-un mediu de lucru plăcut

pachet salarial motivant

Interviul va avea loc sâmbătă 1 septembrie, ora 10:00 la sediul firmei Euro Jobs, Str. 22 Decembrie Nr. 1, lângă capela Bobocu.

A fost votat

Administratorul judiciar al societăţii Hidroelectrica SA a denunţat ieri contractul de cumpărare a energiei electrice produse la Electrocentrale Deva, după ce zilele trecute denunţase un alt contract păgubos al Hidroelectrica, cel cu termocentrala de la Paroşeni. Conform declaraţiilor avocatului Remus Borza, reprezentantul administratorului judiciar al Hidroelectrica SA, denunţarea celor două contracte era necesară având în vedere pagubele imense antrenate de cele două afaceri cu energie. Referitor la contractul dintre Hidroelectrica şi termocentrala Paroşeni: „Diferenţa între valoarea preţului mediu de achiziţie al energiei de la Societatea Comercială de Producere a Energiei Electricce şi Termice Paroşeni SA şi preţul mediu anual de vânzare a energiei contractate de către Hidroelectrica pe piaţa reglementată şi pe piaţa concurenţială se materializează într-o pierdere pentru Hidroelectrica pe perioada 2009-2011 de 253.681.758 lei”, conform denunţului. Mai exact,

Planul Urbanistic Zonal pentru domeniul schiabil Şureanu – Petrila Ilie Păducel, primarul Petrilei, mai face un pas înspre constituirea unui domeniu schiabil şi la Petrila. Este păcat ca tocmai la Petrila să nu se dezvolte o componentă turistică, mai ales că cel mai estic oraş al Văii are locuri frumoase, uşor de pus în valoare, şi un drum care permite accesul către centrul ţării. Anul acesta Consiliul Local Petrila a încheiat un acord de asociere cu SC Schi Şureanu SRL, în vederea realizării unui domeniu schiabil. În ultima şedinţă de CL a fost aprobat şi PUZ-ul. Terenul care a generat studiul PUZ este situat în domeniul extravilan al Petrilei, la 15 km de masivul Şureanu. Accesul către domeniu este asigurat de drumul judeţean 709K, Alba-Hunedoara, cu intrare către masiv prin comuna Şugag din judeţul Alba.

Terenul accesat pentru realizarea domeniului schiabil va fi modificat ca structură. Se vor realiza patru pârtii de schi, o linie de transport pe cablu între cotele 1300 şi 1800 de metri, cu punct de plecare Valea Auşel. Asemănător cu domeniul schiabil Lupeni, şi la Petrila se va realiza un lac de captare pentru tunurile de zăpadă artificiale, dar, musai, şi puncte de servicii în zona de plecare-sosire. Terenul aparţine masivului Şureanu în munţii Sebeşului şi cu-

loarul depresionar Orăştie. În Şureanu există patru vârfuri, cel mai înalt fiind Vârful Pătru, având o altitudine de 2130 m. Din punct de vedere al echipării edilitare, aici va fi ceva de lucru. În zonă nu există reţea de apă şi canalizare, reţea de gaze naturale şi nici reţea de telefonie mobilă, în proximitatea zonei aflându-se însă o reţea de alimentare cu energie electrică. Alina PIPAN

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad Centrul tutorial ID Petroşani Studii universitare de licenţă Cursuri ID 1. Facultatea de Ştiinţe Juridice Specializarea: Drept Durata: 4 ani 2. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie, Educaţie Fizică şi Sport Specializarea: - Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar Durata: 3 ani Informaţii la telefon 0254-547.770. Acreditată prin Legea nr. 240/2002

Studii universitare de masterat 1. Facultatea de Ştiinţe Juridice Specializarea: 1. Instituţii de drept civil şi procesual civil Durata: 3 semestre 2. Instituţii de drept penal şi procesual penal Durata: 3 semestre 2. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie, Educaţie Fizică şi Sport Specializarea: Management educaţional Durata: 4 semestre Informaţii la telefon 0254-547.770. Acreditată prin Legea nr. 240/2002

Hidroelectrica cumpăra cu 234 de lei megawatt-ul de energie de la termocentrala Paroşeni şi îl vindea pe piaţă cu 98 de lei, respectiv 134 de lei către contractorii bilaterali. Legat de denunţarea relaţiei contractuale dintre Hidroelectrica şi Electrocentrale Deva, conform declaraţiilor oficiale această relaţie a generat, în perioada 2009-2011, pierderi de 108.890.736 lei în contul Hidroelectrica. Contractele derulate de către Hidroelectrica cu alţi producători de energie au fost menţionate în Raportul întocmit de către EURO INSOL, administratorul judiciar al Hidroelectrica, drept una dintre cauzele care au generat intrarea în insolvenţă a societăţii. „Raportul EURO INSOL privind cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia stării de insolvenţă a Hidroelectrica depus la Tribunalul Bucureşti” menţionează că derularea acestor contracte de întrajutorare, încheiate cu scopul declarat de a acoperi riscurile de penalizare a Hidroelectrica, pentru nelivrarea cantităţilor contractate cu clienţii ei, s-a dovedit a fi, mai degrabă, „o formă de ajutor acordată exclusiv respectivilor producători, în dauna intereselor economice ale Hidroelectrica”.(Mihaela PETROŞAN)

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 31 august 2012

Start în Liga a III-a. Derbiul orgoliilor: CREDITE DE NEVOI FC Hunedoara - Jiul Petroşani Din cauza restanţelor grupării din Valea JiuPERSONALE lui către arbitrii şi jucători, duelul ultimelor Dobandă fixă: 11,9% Perioada de creditare: 12-60 luni Valoarea creditului: 1.000 - 20.000 RON Vârsta solicitantului: 21-69 ani (72 ani) Venit minim: 600 lei - salariat (se includ bonurile de masă) 500 lei - pensionar (pensie de boală, invaliditate) + indemnizaţii creştere copil Documente necesare: - fluturaşul de salariu / adeverinţa de salariu / talonul de pensie, copia BI/CI, după caz decizia de pensionare, factura de utilităţi, fişa fiscală.

TEL. 0737.550.812

două echipe divizionare din judeţ, FC Hunedoara şi Jiul, a fost în pericol de nedisputare. Oficialii clubului patronat de Alin Simota susţin că au reuşit „reglarea conturilor” şi că au fost programaţi la meci, mâine, 31 august, de la ora 18:00, în prima etapă a Ligii a III-a, seria a V-a, deşi FRF nu a confirmat încă oficial acest lucru.

gramarea în prima etapă. George Boboc, preşedintele grupării din Petroşani, susţine că situaţia s-a rezolvat, ieri, şi că echipa a fost programată în campionat: „Situaţia datoriilor a fost rezolvată. Am fost programaţi în campionat şi ne vom prezenta la meciul din prima rundă cu FC Hunedoara. Vom juca la victorie. Trebuie să îi batem, ca să începem cu dreptul”. FRF nu confirmase pe site-ul oficial versiunea celor de la Jiul Petroşani. La rândul lor, oficialii de la FC Hunedoara, a cărui situaţia financiară e stabilă şi rezultatele din meciurile amicale au fost

foarte bune, sunt încrezători în victorie. Antrenorul Marius Opric speră ca echipa negru-albaştrilor să păşească cu dreptul în jocul noul sezon, printr-o Comisia de Disciplină a Federămas datori cu banii la fluievictorie în partida, de pe teren raşi pentru etapele 25, 27 şi 29 raţiei Române de Fotbal a propriu, cu Jiul Petroşani: „În sancţionat clubul Jiul Petroşani, din ediţia 2011-2012 şi au fost partidele amicale m-a mulţumit la jumătatea lunii august, cu ne- somaţi să-şi achite restanţele. jocul echipei, dar adevăratele programarea în campionat, În plus, pentru litigiul cu fostul teste, şi cele mai importante, până la achitarea baremurilor jucător Cruceru, Jiul a fost din sunt meciurile oficiale. Aştepcuvenite arnou ameninţată cu neprotăm cu nerăbdare meciul cu Jiul bitrilor pen- Etapa I, Liga şi sper să debutăm cu dreptul. a III-a, seria a V-a, astăzi, 31 august tru ultimele Programul complet În continuare, vom juca la al etapei I a Ligii a III-a, seria a V-a, programate, etape din victorie fiecare meci, pentru următorul: Unirea Dej azi, 31 august, este Seso Câmpia Turzii; Şoim ii Pâncota - Sănătatea Cl sezonul tre- Sighetu Marmaţiei că ne dorim să obţinem o uj; Plimob - FC Zalău; FC Hunedoara - Jiul Petroşani; Europa cut. Alb-ne- Olimpia Satu Mare; poziţie cât mai bună în clasaAlba Iulia Unirea Floreşti - Naţiona l Sebiş; Tricolorul Alparea grii au ment”. va sta.

Palmaresul - favorabil Jiului Prima partidă dintre Jiul şi Corvinul s-a disputat în Divizia A în anul 1954 şi s-a terminat la egalitate, scor 0-0. Următoarea întâlnire pe prima scenă s-a consemnat în ediţia de campionat 1976-1977, ambele dueluri terminându-se la egalitate, scor 1-1 în Valea Jiului şi 2-2, la Hunedoara. Ultima confruntare între cele două mari rivale în Divizia A s-a consemnat în ediţia 19901991, când pe 12 mai la Petroşani, Jiul învingea cu 2-0, prin golurile lui Bîcu (6) şi Stăncic (89), dar retrograda în liga secundă unde a ajuns şi Corvinul, un an mai târziu. Cele două formaţii au jucat în următoarea formulă: Jiul: Ghiţan - Buruntia, Sburlea, Cioabă, Ov. Dodu - Militaru (90 I. Radu), Fl. Stoica, M. Cristea, Stăncic - Bâcu, Răducu; Corvinul: Ioniţă - Bejenaru (71 Nicşa), Haidiner, Stroia, Cocan - Bardac, Chezan, Dobre Marian (46 Bozga) - Uleşan, Hanganu. Damian Militaru şi Dorin Nicşa fac parte din staff-ul formaţiilor actuale, primul fiind antrenor secund la Jiul, iar Dorin Nicşa este director sportiv la hunedoreni. Cea mai concludentă victorie, din campionat, îi aparţine Jiului, şi a fost obţinută în liga secundă, ediţia 1992-93. Pe 17 aprilie 1993, la Petroşani, alb-negrii învingeau cu 7-0 pe Corvinul, prin golurile reuşite de Dodu - 2, Stancu - 2, Huza, Militaru şi Haidiner - autogol. Per total, palmaresul este de partea echipei din Petroşani, Jiul având 20 de victorii în faţa hunedorenilor, care au câştigat de 15 ori, iar 7 meciuri s-au încheiat la egalitate. În sezonul trecut cele două echipe şi-au împărţit victoriile, Jiul câştigând la Petroşani cu 2-0 iar FC Hunedoara în retur, scor 4-1, pe stadionul „Michael Klein”.

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!! Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

Scor de rugby,

La un meci de fotbal În turul IV al Cupei României, ediţia 2012 - 2013, o partidă s-a încheiat cu un scor întâlnit mai mult la meciurile de rugby. Astfel, echipa de Liga a III-a, ACS Berceni a învins trupa de ligă secundă CS Buftea cu 31-0, atacantul Ciochină (foto) marcând nu mai puţin de 9 goluri. Mari surprize s-au înregistrat şi în meciul FC Argeş - CS Mioveni, oaspeţii câştigând cu 6-0, precum şi la partida Şoimii Pâncota - ACS Poli Timişoara, încheiată cu victoria arădenilor după executarea penalty-urilor.

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 31 august 2012

Fotbal. Croitoru,

Fotbal. Liga a IV-a,

Trei etape de suspendare Au trecut doar două etape din noul sezon al ligilor a IV-a şi a V-a şi sancţiunile dictate de Comisia de Disciplină a AJ Fotbal Hunedoara curg pe bandă rulantă. Jucătorul Pavel Croitoru de la echipa Inter Petrila a fost suspendat trei etape şi amendat cu 75 de lei. El a fost găsit vinovat de călcarea intenţionată a unui adversar de la Hercules Lupeni, căzut la pământ, mingea fiind în joc, dar în altă parte a terenului. Un „obicei” urât, dar

des întâlnit în fotbalul mic. Tot pentru vechea „boală” a neprezentării la meciuri, Santos Bos a pierdut cu scorul de 3-0 la masa verde şi a fost amendată cu 300 de lei, întâlnirea cu Mureşul Pricaz, din prima etapă a Cupei României, faza judeţeană.

În Campionatul de Minifotbal,

Mai puţine echipe Campionatul de Minifotbal RealSport Deva va fi şi în noul sezon cea mai populară competiţie rezervată amatorilor, deşi numărul echipelor scade de la 36 la 34, iar al jucătorilor de la peste 550 la peste 500. Chiar şi cu mai puţini combatanţi, întrecerea se anunţă atractivă, deoarece pe lângă Superliga, Liga B şi Liga C, acum se va juca şi Cupa României RealSport. Primele meciuri ale întrecerii de la Baza Sportivă RealSport Deva sunt programate pentru data de 8 septembrie, iar la start şiau confirmat deja prezenţa 34 de echipe cu peste 500 de jucători. Competiţia se va derula timp de peste de zece luni, în trei divizii, respectiv Superliga, Liga B şi Liga C. Ca nouă provocare organizatori competiţiilor de la balon le propun tuturor echipelor din campionat şi participarea la Cupa României RealSport. Spiritul mai ridicat de competitivitate şi unele tensiuni şi-au pus amprenta pe SuperLiga RealSport, cel mai valoros eşalon al campionatului Realsport. Ca dovadă, în ciuda premiilor atractive puse la bătaie de organizatori, mai multe echipe ce aveau drept de joc la acest nivel au ales liniştea şi

atmosfera de relaxarea amicală din ligile inferioare. Pe lista echipelor care "dezertează" din SuperLigă se află vicecampioana Alfa Team Cristur şi grupările Paloma, Quasar şi Anonimii. Alfa nu va mai juca deloc la RealSport, jucătorii plecând pe la alte grupări, în vreme ce celelalte trei echipe au ales ligile inferioare. Prin urmare, până acum, pe lista de start a SuperLigii se află doar zece formaţii, faţă de 14 câte au început competiţia din sezonul precedent. Campioana, Avantaje, îşi va apăra titlul în faţa celor de la Grawe Deva, Liverpool, FC Comsid Tehnosteel (participare nesigură), Venus Deva (toate promovate din Liga B), C.F.R., Pera BMW, Phoenix, Voinţa Vălişoara şi City Taxi Deva. Întrecerea se va disputa în sistem tur-retur, pe durata a 18 etape, iar la final, primele cinci clasate vor intra în play-off, în vreme ce celelalte vor evolua în playout. La finalul campionatului, campioana va participa la Turneul Final al Campionatului Naţional, în vreme ce echipele de pe locurile 4-5 din play-out vor retrograda în Liga B. Programul competiţional poate suferi modificări doar în cazul în care numărul echipelor participante va creşte. Liga B care se anunţă a fi cea mai frumoasă va avea, în principiu, în componenţă, 13-14 echipe. Anonimii, Bamboo, General Service (îşi va modifica denumirea), Full Gsm, Dolce Vizio Caffe şi

Extenso Blue (nou-promovate), Proiectul Rabla (îşi va schimba denumirea), Young Boys, Alaska, Sews Deva II, F.C. Alsicon, A.S. FC. Cristur şi C.S. Quasar Deva vor juca mai mult pentru plăcere şi relaxare, iar orgoliile vor fi puse pe planul doi. În ultimul eşalon, cel de-al treilea, Liga C, apar şi primele patru nume noi: Butoiaşele, Kafe Bar Luciano, Boys Team şi ABS Decor. Alături de acestea vor mai juca Inter Deva, Continental, Golden Team, Azaria, D.P.D., Tikva Construct, Sews Deva I şi BIG Eco.

Şi juniorii au început tare Singura echipă fără puncte, dar şi fără gol marcat la nivel de juniori, după două etape, în Liga a IV-a, este Zarandul Crişcior. O remiză şi un eşec sunt contabilizate în dreptul celor de la Minerul Uricani şi Retezatul Râu de Mori. Celelalte echipe au, fiecare, după două runde, o victorie şi o înfrângere. Totodată, a fost stabilit şi programul turului secund din Cupa României, faza judeţeană, urmând a se disputa pe 12 septembrie. Etapa a III-a, sâmbătă, 1 septembrie: Aurul Brad - Şoimul Băiţa; Dacia Orăştie - Retezatul Râu de Mori; Victoria Clan CS Vulcan; Aurul Certej - Minerul Uricani; Inter Petrila - U Petroşani; CFR Simeria - Gloria Geoagiu; Zarandul Crişcior - Hercules Lupeni; Metalu Crişcior Retezatul Haţeg; Jiul II Petroşani - CS Ghelari Cupa României, faza a II-a, 12 septembrie: Cetate Răchitova - Jiul II Petroşani; Unirea Veţel - Aurul Certej; Sprint Luncoiu de Jos - Metalul Crişcior; Streiul Baru - Retezatul Râu de Mori; Mureşul Pricaz - Dacia Orăştie; Măgura Pui - CS Vulcan; Keysistemsro Ribiţa - Zarandul Crişcior; Cerna Lunca Cernii - CS Ghelari. Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

6 DIVERSE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 31 august 2012

Adio, tabără dragă!

În Straja, 9 serii de elevi s-au bucurat de aventuri, care mai de care mai palpitante De ani de zile, în Straja se organizează tabere pentru elevi. Tabăra Viaţa are notorietate la nivel internaţional. În 2012, tabăra de vară a început la 1 iulie şi va lua sfârşit sâmbătă, 1 septembrie. Au participat, în 9 serii, 40 - 100 elevi pe săptămână. Acesta este deja al 13-lea an de activitate, timp în care peste 6.500 de tineri din toate mediile sociale au trecut până acum prin Tabăra Viaţa. Echipa de lucru este compusă din 12 animatori centre de vacanţă, angajaţi şi certificaţi, un instructor de escaladă, un

instructor curs de frânghii, 5 voluntari americani, 3 voluntari europenii prin Programul European Voluntary Service, doctor pentru vizita medicală a tinerilor, personal Crucea Roşie pentru managementul situaţiilor de urgenţă. Tabăra are un director şi doi directori asistenţi. Noi am stat de vorbă cu Ilie Popescu, unul dintre directorii de program. Serviciile de masă şi cazare au fost

asigurate ireproşabil de Comexim R SRL, la Cabanele Montana 1 şi 2. „Este al XII-lea an de colaborare cu această firmă şi le mulţumim pe această cale pentru efortul depus. În total, un număr de 510 de tineri au participat la tabăra noastră, tineri beneficiari ai programelor altor organizaţii de tineret cum ar fi: Fundaţia Internaţională pentru Copil şi Familie, Organizaţia World Vision Cluj, Organizaţia Romacenter Cluj, Organizaţia World Vision National, Organizaţia World Vision Ialomiţa, Organizaţia World Vision Craiova. Aceşti tineri fac parte din programe de educaţie nonformală, programe de dezvoltare comunitară, programe de dezvoltare personală, incluziune socială, susţinute de către organizaţiile prezentate mai sus. Fiecare dintre aceste organizaţii au ales tabăra noastră deoarece, metoda de educaţie nonformală folosită în Tabăra Viaţa este o unealtă foarte eficientă pentru programele dezvoltate de organizaţiile colaboratoare. Au fost prezenţi, de asemenea, tineri sponsorizaţi de către Fundaţia Noi Orizonturi, vorbim aici de tineri cu rezultate foarte bune în cadrul Cluburilor de Iniţiativă Comunitară

tineri o reprezintă cei sponsorizaţi parţial de BCR România, prin parteneriat cu Fundaţia Noi Orizonturi, apoi tinerii care au venit pe cont propriu şi participanţii în cadrul unui schimb internaţional de tineri între Asociaţia Juventus Mundi, din Drobeta Turnu Severin în parteneriat cu Association MJC Caen Guérinière, din Caen, Franţa, în urma proiectului cu numele Dépasse-toi-même!”, ne-a informat Ilie Popescu. Programul Viaţa îşi propune să dezvolte competenţe în rândul copiilor şi tinerilor pentru a deveni cetăţeni responsabili, de încredere, integri şi perseverenţi, capabili să contribuie la propria lor dezvoltare, susţinând astfel binele comun şi bunăstarea comunităţii. În cadrul programului se dezvoltă, prin metode specifice, 7 abilităţi de viaţă care îi pregătesc pe participanţi pentru viaţa de zi cu zi prin lucrul în

echipă, luarea deciziilor, comunicarea, gândirea critică, negocierea şi rezolvarea conflictelor, planificarea timpului şi a resurselor, abilităţi psihomotorii: de orientare cu busola şi harta, de realizare produse manufacturate - felicitări, mini construcţii din lemn. Pagină realizată de Alina PIPAN

Asociaţia Clubul de Turism „Alpin Clauza Carpatica”

Memorialul „Marius Benea”, la 16 ani de la tragicul accident va fi o probă inedită cu toţi participanţii din traseu. În total, în cele 15 ediţii, au participat peste 2.000 de concurenţi, iar acum au fost invitate 55 de cluburi din ţară la competiţie. Clubul a estimat o cheltuială de 10.000 12.000 de lei pentru invitaţii, fişe de înscriere, transport, diplome, accesorii. Consiliul Local le-a sărit în ajutor cu 1.000 de lei.

La 12 septembrie se împlinesc 16 ani de la tragicul accident, în care şi-a pierdut viaţa un mare iubitor de munte, Marius Benea. Clubul organizează a XVI-a ediţie a Concursului „Memorialul Marius Benea”.

IMPACT, dar şi tinerii cu posibilităţi materiale reduse sau instituţionalizaţi din comunitatea locală. O altă categorie de

Concursul se desfăşoară în perioada 7-9 septembrie în Şureanu, cu tabăra de corturi amplasată pe Valea Roşie în aval de Cheile Roşia. Competiţia este formată din câteva concursuri surpriză, iar pe traseul de regularitate

www.zvj.ro

CMYK

ACTUALITATE 7

Ziarul Vãii Jiului vineri, 31 august 2012

Palatul din Lupeni va fi ca la început: cu ferestre Partea nordică a interiorului clădirii Palatului Minerul din Lupeni este aproape gata. Are deja acoperiş, iar operaţiunile de tencuire a pereţilor sunt pe terminate.

Pe lângă faptul că este un profesionist desăvârşit, domnul ing. Laszlo Szocs este, ca întotdeauna, o gazdă amabilă. Asta înseamnă că SC Viva Construct SRL Deva, societatea care efectuează reparaţiile la Palatul Minerul, a făcut o alegere bună numindu-l coordonator de lucrări la acest obiectiv.

Nefiind pentru prima dată aici, domnia sa nu a aşteptat să-l rog de două ori, ca să-mi spună ce s-a lucrat şi ce mai este de făcut. Îmi arată, mai întâi, partea dinspre scenă. Pe interior, aceasta este aproape gata. Mai este puţin de tencuit, dar cea fost mai greu - montarea acoperişului şi acoperirea lui cu ţigle - a

trecut cu bine.

"Aşteptăm să ne vină fermele metalice şi pentru restul de acoperiş, aflu de la dumnealui. Le aştept să ajungă aici chiar astăzi (28 august), le montăm şi, apoi, continuăm cu tencuielile şi în restul interiorului". Ochii îmi cad pe un basorelief de pe un stâlp pe sprijin. Are o parte lipsă. Inginerul îmi ghiceşte întrebarea. "Nicio problemă, acele defecte se vor înlocui cu copii care nu se vor deosebi de cele originale".

Cu ceva timp în urmă vă relatam că factorii responsabili

nu erau încă decişi cu o problemă: să lase clădirea palatului cu ferestre sau ele să rămână zidite, aşa cum au stat preţ de vreo cincizeci de ani? La vremea lui, când a fost inaugurat şi când aici a funcţionat cazinoul, palatul avea ferestre. Din cele mari şi cu vitralii. Ele i-au fost acoperite în anii de democraţie populară, când sala mare a fost transformată în cinematograf. Acum s-a hotărât. Când va fi reparat în întregime, palatul va arăta ca la început. Cu ferestre, adică.

Pe Bulevardul Mihai Viteazu din Vulcan

Bicicliştii şi rolerii vor merge doar pe partea alocată lor Argumentarea necesităţii luării acestei măsuri a făcut-o primarul Gheorghe Ile, iniţiatorul proiectului de hotărâre. Pe lângă disconfortul pe care-l creează bicicliştii şi rolerii pietonilor care se deplasează pe trotuar, s-a înregistrat şi un caz foarte grav. O femeie a fost lovită de un biciclist, a dat cu capul de asfalt şi a fost dusă, în stare gravă, la spital.

Ieri, Consiliul Local al municipiului Vulcan a aprobat în unanimitate, de la intrarea în vigoare a hotărârii, bicicliştii şi rolerii nu mai au ce căuta pe partea de trotuar neamenajat cu pistă pentru bicicliştii şi pentru cei care aleargă pe role. Este vorba despre trotuarul dinspre nord a Bulevardului Mihai Viteazu, începând de la Unic şi până la Staţia Petrom.

fiind cu bicicleta sau pe role, sunt însoţiţi de părinţi. Angela Stoica a fost de părere că amenda de până la 300 de lei este, totuşi, exagerat de mare. Petru Hodor a propus ca, mai întâi, contravenientul să fie tras de urechi cu un avertisment, iar amenda să-i fie aplicată doar dacă recidivează. În fine, Alina Anamaria Cîrstoiu nu a fost de acord că, prin această hotărâre, circulaţia bicicletelor va fi permisă numai şi numai pe

pista special amenajată, care, în câteva intersecţii pe care bulevardul le are cu străzile care dau în el, prezintă diferenţe de nivel foarte accentuate. De ce nu pot merge cu bicicleta şi pe bulevard, a întrebat ea, fiindcă este drum public? Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

Aşadar, de acum încolo cei care se cred şmecheri şi vor continua să-i bage-n boală pe pietoni deplasându-se pe partea de trotuar neamenajată circulaţiei acestor vehicule vor fi nevoiţi să bage mâna în buzunar şi să plătească amenzi cuprinse între 100 şi 300 de lei. Dacă amenda se achită în aceeaşi zi sau în cel mult 48 de ore, contravenientul va scăpa cu jumătate din suma cu care a fost amendat.

Au fost câţiva consilieri locali care au încercat să îmbuneze proiectul de hotărâre. Cristian Merişanu a propus ca, de la această restricţie, să fie scutiţi copiii până la opt ani care,

www.zvj.ro

8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 31 august 2012

Pe 10 septembrie, la deschiderea noului an şcolar,

Primarul Iacob-Ridzi dă rechizite la tot poporul şcolăresc Discuţiile din precedentul Consiliu local Petroşani privind achiziţionarea şi distribuirea gratuită a unor ghiozdane şi rechizite şcolare pentru copiii defavorizaţi din municipiul Petroşani s-au concretizat în noul mandat, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi fiind iniţiatorul unui proiect de hotărâre în acest sens. Însă cu o schimbare esenţială, în sensul că de aceste rechizite şcolare nu vor beneficia doar copiii defavorizaţi, ci toţi copiii din Petroşani, de la clasele I-VIII, indiferent de starea lor socială, edilul şef nefiind de acord să se facă diferenţieri între şcolari. „Nu am fost de acord să dăm ghiozdane şi rechizite şcolare doar unor copii. Am considerat că toţi copiii noştri au drepturi egale, de aceea aceste lucruri le vor primi cu toţii. Sper că le vom face o bucurie atât

copiilor, cât şi părinţilor prin acest gest al nostru la început de an şcolar”, a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, joi, 30 august, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la primărie. Efortul financiar pentru acest gest, binevenit în vremurile grele pe care le trăim cu toţii, este unul considerabil, circa 1,6 miliarde de lei, aproximativ 3.500 de copii beneficiind de acest cadou. Conform declaraţiilor primarului Tiberiu Iacob-Ridzi, ghiozdanele sunt de mai multe culori, „atât pentru fetiţe cât şi pentru băieţi”, iar preţul unui ghiozdan este de

44,6 lei fără TVA. Setul de rechizite şcolare cuprinde două caiete de dictando, două caiete de matematică, un caiet maculator, un set de culori, un set de creioane, un penar, un bloc de desen, acuarele şi o riglă. La întrebarea când vor primi copiii rechizitele, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a răspuns: „Luni, 3 septembrie, vor sosi la primărie. Pe bază de tabel vor fi imediat distribuite la toate şcolile din Petroşani. De acolo, directorii le vor distribui fiecărei clase, obiectele fiind preluate de diriginţi şi învăţători. Pe 10

septembrie când vor ajunge la clase, fiecare copil va găsi pe bancă ghiozdanul şi setul de rechizite şcolare”. În final, două lucruri mai trebuie precizate. Rechizitele şcolare şi ghiozdanele nu au fost achiziţionate aşa, tam-nisam, ci în urma organizării unei licitaţii publice, o firmă din Petroşani a câştigat licitaţia. Un al doilea lucru, important pentru elevi, dascăli şi părinţi, este că deschiderea oficială a anului şcolar 2012-2013, la Petroşani, se va face începând cu orele 10:00 în Parcul Central „Carol Schreter”. Cu această ocazie, va fi organizat şi un scurt spectacol artistic, cu participarea elevilor de la şcolile din Petroşani. Apoi, în mod organizat, se va merge spre şcoli, unde fiecare elev îşi va lua de pe bancă cadoul primit din partea administraţiei publice locale.

Administraţia pieţelor şi Primăria Petroşani o pun de

Ziua Recoltei şi Festivalul Naţional al Târgului de Produse Tradiţionale Octombrie va aduce la Petroşani o nouă săptămână de distracţie şi voie bună. Ca şi anul trecut, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi şeful administraţiei pieţelor din cadrul primăriei vor organiza, în prima săptămână a lui „brumărel”, ediţia a II-a a Festivalului Naţional a Târgului de Produse Tradiţionale, la care vor participa comercianţi de astfel de produse din toată ţara.

www.zvj.ro

Şi nu e doar atât! Festivalul de care vorbeam se va intersecta şi cu Ziua Recoltei, care va fi organizată tot în prima săptămână, probabil la 1 octombrie, aşa cum se obişnuieşte în toată ţara. „În prima săptămână din luna octombrie se va organiza la Petroşani o nouă ediţie a Festivalului Târgului de Produse Tradiţionale, cumulat cu Ziua Recoltei, o zi de sărbătoare românească care a reapărut în calendarul municipiului în momentul în care am preluat funcţia de administrator al pieţelor din Petroşani. Sperăm să avem acelaşi succes ca şi anul trecut. La ambele acţiuni, cetăţenii din Petroşani să se simtă din nou bine alături de comercianţi şi artişti, dar şi cu noi, cei administraţia publică locală, care vom fi pe metereze,

la datorie”, declară şeful pieţelor, Ion Pristavu. Pe lângă zecile de comercianţi, care-şi vor întinde mesele şi tarabele, petroşenenii se vor bucura de câteva spectacole de muzică populară, cu artişti de muzică populară consacraţi, dar şi cu multe talente locale. De asemenea, de Ziua Recoltei la Piaţa Centrală vor fi organizate şi tombole, cu câştiguri în produse agricole de sezon, precum şi alte multe surprize pe care organizatorii promit că le vor pregăti. „Nu vor fi alocaţi cu aceste ocazii bani de la bugetul local, se vor aloca bani din sponsorizările făcute de firme şi persoane particulare. Încă nu am stabilit unde va fi locaţia, pe strada 1 Decembrie 1918 sau pe strada Avram Iancu, mai este timp suficient să stabilim toate aceste amănunte, cât şi altele. Dacă ar fi să mă întrebaţi pe mine, cred că strada Avram Iancu ar fi cea mai potrivită deoarece acolo avem piaţa

aproape cu toate utilităţile necesare, plus parcarea pieţei şi parcul”, ne-a mai spus Ion Pristavu. Tot de la Pristavu am aflat şi alte amănunte legate de aceste evenimente: „Invitaţii cu produse tradiţionale vor fi din toată ţara, începând din nord, din zona Baia-Mare sau Vatra Dornei şi până în sud, de la Craiova, Vâlcea, Gorj sau Mehedinţi. Avem o lună să chemăm cât mai mulţi invitaţi, rămâne să vedem şi confirmările. La timpul potrivit vă vom spune exact câţi vor veni şi cu ce produse. La fel şi de Ziua Recoltei, vor veni foarte mulţi comercianţi din judeţele limitrofe, dar şi din judeţe mai îndepărtate din Transilvania, Oltenia sau Muntenia”. Vă vom ţine la curent cu desfăşurarea „ostilităţilor” anunţate. Pagină realizată de Corneliu BRAN

UMOR ÎN HA... MAJOR 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 31 august 2012

DOR de DOR Sfârşit de an Fără teamă pot să spun Că sunt, iarăşi, peste plan; Porcul, pentru-acest Crăciun, L-am tăiat de-acum un an!...

Mama Singurică, singurea, Ne aşteaptă-n bătătură, Dar ne amintim de ea Doar când cineva ne-njură!...

Vaca nebună Vaca unui văduvoi E nebună de legat, Din moment ce i-a mâncat O revistă Plai cu boi!

În data de 16 august 2012, s-au decernat premiile Concursului Naţional „DOR de DOR”, organizat de Asociaţia pentru Dezvoltarea şi Promovarea Spiritului Rural „Dor Mărunt” şi Revista „DOR de DOR”, al cărei redactor şef este scriitorul Marin Toma. Concursul s-a derulat pe mai multe secţiuni: poezie, proză, epigramă, pictură şi fotografie artistică, iar preşedintele juriului a fost scriitorul Nicolae Rotaru. Organizatorii au impus, pentru lucrările participante, tema „Universul satului românesc”, din dorinţa de a se perpetua, măcar în creaţiile artistice, unele aspecte ale mediului sătesc. Festivitatea de premiere a avut loc în cadrul Memorialului „Mihai Eminescu” de la Ipoteşti.

Suflet sensibil

Petru-Ioan Gârda - Cluj-Napoca

Ioan Toderaşcu - Costeşti, Vaslui

(Premiul al III-lea la secţiunea „Epigramă”)

Unui cosaş venit de la oraş... Când m-am dus - cosaş de marcă Să-l ajut un pic şi eu, Coasa lui tăia de parcă O bătuse Dumnezeu!

Plasme din ajutoare Televizoare şi-au luat Primarul, sor’-sa şi-o mătuşă; În rest, degeaba le-ar fi dat, Că nu le-ar fi-ncăput pe uşă.

Sentimental şi-ndrăgostit, Uitând de tot nevoia vacii, Tăia porumbul, la prăşit, Să poată creşte-n voie macii.

În parte... I-am dat pământul, reprimit Pe drept, atunci când cu Revolta, L-am semănat şi l-am prăşit, Iar el, în schimb, îmi ia recolta.

Unii vor restaurarea monarhiei (Madrigal) Alături de cei care-i vor Pe-aceste pământuri stăpâni, Mă-nchin Majestăţilor Lor ...Ţăranilor noştri români.

Premiul al II-lea la secţiunea „Epigramă”

Navetistul şi treburile gospodăreşti Pe drumul de costişe ce duce către sat, La fel ca şi aseară, se-ntoarce-acasă beat, Dar soaţa lui cea bună, cu toate că ar vrea, Nu-i cere socoteală; se mai descurcă ea...

Petronela-Vali Slavu Aninoasa, Hunedoara

Lângă sobă, -un ciorăpel Bunicuţa împleteşte. Ghemul se rostogoleşte Şi îl prinde Mieunel. „Nu e voie! Stai cuminte!” Bunicuţa l-a rugat. Dar motanul alintat Nici că vrea să ia aminte. Ghemul se deşiră-ndată, Pisoiaşul se-nvârteşte, Până-n fire se-ncâlceşte Iar bunica-i supărată: „Eşti un neastâmpărat! Stai aşa-ncurcat în aţă, Până mâine dimineaţă, Dacă nu m-ai ascultat!”

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Premiul al II-lea la secţiunea „Poezie pentru copii”

Un bunic şi un pisic Doi amici nedespărţiţi Stau în casă, necăjiţi: Pe o laviţă, bunelul, Lângă sobă, motănelul. Timpul parcă stă pe loc, Mai trosneşte-un lemn în foc, Trage din lulea bunelul, Toarce-ntruna motănelul. Se aude poarta mare? Nu e nimeni, li se pare… Şi oftează-adânc bunelul, Miorlăie şi motănelul. Parcă se aude iară… Este cineva pe-afară? Sare ca şi ars bunelul, Lângă el şi motănelul. Poate-or fi prin curte hoţii… Da’ de unde, -s chiar nepoţii. Râde sub mustăţi bunelul, Dă din coadă motănelul.

O-ntâmplare cu un ghem România are un pământ deosebit E-un pământ cu totu-aparte, Ştim, cu toţii, foarte bine, Căci de-atâţia ani se-mparte Şi nici gând să se termine!...

Dragi copii, acum vă chem Într-o casă mititică, Să cunoaşteţi o bunică Şi-o-ntâmplare cu un ghem.

www.zvj.ro

10 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 31 august 2012

Şedinţa ordinară a Consiliului Local Petroşani de ieri,

Finalizată într-un timp record: 46 de minute la 36 de puncte pe ordinea de zi (o medie de 1,27 minute/ punct!) duse pe ordinea de zi, referitor la „aprobarea participării municipiului Petroşani la Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional, în vederea achiziţionării unui autoturism”. Pentru că n-au fost discuţii în sală pe marginea proiectului, de-

Punctul „diverse” - prilej de urecheat poliţişti locali

Poate cel mai tare punct al şedinţei de ieri a fost cel de „diverse”. Adică, exact la finalul şedinţei. Când s-au spus câteva lucruri interesante. Referitor la spaţiul recent reabilitat din centrul civic, Costel Postolache, consilier local PSD a spus că există semnale de la cetăţeni că unii ar intră cu maşinile pe pavele, observându-se destule pete de ulei. Fostul viceprimar, Claudiu Cornea, în preznt pe s pu s-a ni şa tro Pe l consilier PDL, l-a ca Lo iliu Se vede că actualul Cons susţinut pe Posnde co uri. De când participăm la şedinţe ord rec it bil tolache, arătând sta Din 34 de proiecte, ter se să te nu mi de 46 în ca t pe unde se intră âmpla 33 au fost aprobate siliu local nu s-a înt de i cu maşinile: a de zi un puho şi unul retras mine o şedinţă care avea pe ordine cu ele hotărâri, un ra- „Vin de te iec pro Revenind la cele 34 proiecte 34 re ca printre blocuri. tre Din . 36 puncte: de hotărâre, toate iniţiate de Am văzut eu cu ”. rse port de prezentat şi punctul „dive primarul Ridzi, 33 au fost ochii mei. De cei 17 altfel, am şi seaprobate în unanimitate, cu discutat la comisiile de specialitate, s-a ul tot m Cu două excepţii (două abţineri sizat celor în ut altceva decât să aprobe fără comentarii), iar un singur consilieri prezenţi n-au făc drept chestiunea ), preşeras ret ul, un s inu (m asta”. âri proiect a fost retras de pe ortăr ho de e toate proiectel d fiin , Prezent în sală, scu dinea de zi. E vorba chiar de oe ăg Dr Petre dintele de şedinţă, consilierul local adjunctul coproiectul nr. 1, cel care viza vorbit. de şi t citi de lt mu i ma ut av a mandantului re ca „aprobarea de principiu a con- cam singurul cesionării serviciilor rezultate ob-Ridzi poliţiei locale, Iac u eri Tib rul ma pri nţi ze pre t fos Stăncioiu, a din implementarea proiectului La şedinţă au ri sărit imediat ilie ns co 19 lor ce l du rân din ă, Niţ a Dezvoltarea domeniului schia- şi viceprimarul Dorin NL). din scaun şi a bil în zona turistică Parâng”. tantin Lupu (PDL) şi Alin Simota (P ns Co nd ntâ se „raportat” că ab Spuneam în numărul de ieri că la şedinţa de joi vor fi 30 de puncte pe ordinea de zi. Ei bine, au fost 36, pentru că la începutul şedinţei au mai apărut 6 proiecte de hotărâre care au vizat: „rectificarea bugetului municipiului Petroşani” (nu s-au primit bani, dar a fost o „rearanjare” internă a bugetului, după cum spunea preşedintele de şedinţă, Petre Drăgoescu); „aprobarea Regulamentului pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al municipiului Petroşani”; „aprobarea Regulamentului privind amplasarea, întreţinerea şi exploatarea echipamentelor componente ale sistemului de supraveghere video din zona centrală a municipiului”; „aprobarea concesionării unei parcele de teren, prin licitaţie publică, în suprafaţă de 25 mp, situată în strada Tudor Vladimirescu”; „aprobarea de trecere a unor terenuri din proprietatea privată a statului în proprietate particulară” şi „aprobarea participării municipiului Petroşani la Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional, în vederea achiziţionării unui autoturism”. În continuare vă prezentăm unul dintre proiectele de hotărâre mai interesante, care a devenit în urma votului hotărâre de consiliu local, urmând ca în ediţiile viitoare să mai venim cu alte câteva discuţii pe marginea altor câteva proiecte devenite hotărâri.

Primăria va achiziţiona un autoturism nou Vom lua în discuţie ultimul proiect de hotărâre din cele 6 „suplimentare” intro-

www.zvj.ro

venit hotărâre, în urma votului în unanimitate exprimat, vă vom oferi câteva date din nota de fundamentare semnată de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, ca să înţelegeţi cu toţii despre ce este vorba. Primarul susţine că în momentul de faţă municipiul Petroşani „este deţinătorul a două autoturisme vechi”. Este vorba de o Dacia Break, din anul 1995, înmatriculată în octombrie 1996, folosită, deci, timp de aproape 16 ani şi de un Ford Transit, fabricat în 1989 şi înmatriculat în aprilie 1996, folosit şi el de mai bine de 16 ani. „Deşi s-au efectuat periodic reparaţii autoturismelor menţionate, acestea nu prezintă siguranţa şi capacitatea de a circula pe toate categoriile de drumuri. Din acest motiv s-a încercat vânzarea autoturismului HD 06 CGP prin H.G.R. nr. 841/1995 privind procedurile de transmitere fără plată şi de valorificare a bunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu modificările ulterioare, dar nimeni n-a fost interesat de el. Având în vedere starea tehnică a autoturismelor, precum şi faptul că acestea au depăşită durata de folosinţă, propun casarea autoturismelor mai sus menţionate şi achiziţionarea unuia nou prin Programul Rabla 2012”, a mai menţionat în nota de fundamentare primarul Ridzi. Prin urmare, primarul a propus casarea celor două maşini şi achiziţionarea unui autoturism nou prin Programul „Rabla 2012”, urmând ca diferenţa de bani, până la acoperirea preţului de achiziţionare, să fie asigurată din sursele bugetului local.

poliţia locală cunoaşte problema şi deja au fost date sancţiuni. Consilierul Petre Drăgoescu a venit cu ideea blocării roţilor şi ridicării maşinii, ca în oraşele mari. Numai că, din lipsă de tehnică, Petroşaniul nu este pregătit pentru acest procedeu… După ce a ascultat toate părţile, destul de înfuriat de situaţie, primarul Tiberiu IacobRidzi i-a spus răspicat poliţistului local Stăncioiu: „Domnule Stăncioiu, aveţi combustibil suficient, dar treceţi cu maşina pe stradă şi nimic nu vedeţi! Există maşini pe trotuare sau pe zone verzi, acum aud şi de centrul civic… Şi vedeţi că aţi avut două incidente cu atitudine necorespunzătoare! Nu înseamnă că dacă eşti poliţist sau agent local, trebuie să urli la unii şi la alţii. Nu am verificat atent ce s-a întâmplat, dar sper să nu se mai repete”. Probabil primarul s-a referit la faza în care, peste drum de Kapital TV o maşină a „zăcut” pe trotuar mai bine de trei ore, timp în care pe strada principală s-au perindat 11 maşini ale poliţiei, poliţiei locale şi jandarmeriei, fără ca cineva să se sesizeze şi să ia măsuri. E bine că s-a întâmplat aşa, poate de-acum nu vom mai vedea parcate în week-end maşini pe trotuarele proaspăt reabilitate din mai multe zone ale municipiului. A doua chestiune, cu „urlatul”, probabil că este vorba de incidentul prezentat de colega noastră, Alina Pipan, cel cu taximetristul de 73 de ani. Bravo, domn’ primar! (Corneliu BRAN)

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 31 august 2012

IMOBILIARE Vând casă veche, str. Măguriiteren 1745mp, electricitate şi apă, diverşi pomi. Preţ: 90.000 lei. Telefon: 0722.639422 Vând casă (are apă, canalizare, energie electrică etc., acces auto) + 600 mp teren, zona Peştera Bolii. Tel. 0725.068828 Vând casă + anexe şi 4.000 mp teren în Livadia. Preţ 30.000 euro. Telefon 0766.568419 Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market, Aleea Trandafirilor, bl. 12/41. Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2, stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil. Telefon 0728. 272117 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 45.000 euro neg. Rel. la tel. 0724.571408

AUTO Vând rulotă turistică, două dormitoare, baie, aragaz, dresing, foarte bine întreţinută. Preţ neg. Telefon 0760.922123 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Telefon 0765.459316 Vând Peugeot 308, 1,6 HDI, mai 2010, 35.000 km, confort pack dublu climatronic volan reglabil, oglinzi electrice şi încălzite, 2 geamuri electrice, 4 airbaguri, computer bord, preţ 9900 euro. Telefon 0728.696889 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Telefon 0765.459316

ANGAJĂRI Vila Melinda angajează ospătar şi cameristă. Oferă condiţii de muncă avantajoase. CV-urile se pot trimite la fax 0254.545842 sau la office@vilamelinda.ro

HOROSCOP

COMEMORĂRI În data de 4 septembrie se împlineşte un an de când scumpa noastră mamă

VIŞLOSKI SILVIA

a păşit în eternitate. Sufletul tău blând şi curat rămâne în fiecare clipă în inimile noastre, ale fiicelor tale, Rodica, Ştefania (Nana) şi Marinela. Dumnezeu să-ţi vegheze şi să-ţi lumineze veşnicia.

Societate comercială angajează bucătar cu experienţă, şi ajutor bucătar.

ÎNCHIRIERI

Relaţii la telefon: 0372.764439 sau 0254.542472

Societate comercială angajează vânzătoare cu experienţă pentru magazin alimentar în Petroşani.

SC închiriază spaţii comerciale pentru, pizzerie, baruri, sală de jocuri, spaţii de depozitare. Relaţii la telefon: 0751.199100

Relaţii la telefon 0762.260128

SERVICII

SC angajează croitoreasă. Relaţii la telefon 0764.589850

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private. Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

Asigur transport cu autoutilitară 3,5 t. Preţ minim/ km - în funcţie de distanţă.

Locuri de muncă în BRAŞOV Fast food - Shawarma angajează persoane tinere cu sau fără experienţă în domeniu. CV-urile se trimit la angajam_personal@yahoo.com Relaţii la telefon 0768.351122 luni-vineri 12:00 -18:00.

Hotel Rusu angajează personal pentru spălat vase. Informaţii suplimentare la telefon 0742.087221 sau 0742.087222. CV-urile se trimit la info@hotelrusu.ro sau la fax 0354.108510.

CUMPĂRĂRI Cumpăr autovehicule pentru programul rabla. Ofer preţ avantajos. Tel. 0735.650498

Astăzi munciţi mai uşor, fără să simţiţi oboseala. Cei care lucrează mai mult la birou, au ocazia să încerce odihna activă.

Taur (21 Apr - 21 Mai) După o perioadă nu tocmai favorabilă, lucrurile merg mai bine pe plan sentimental. S-ar putea să vă îndrăgostiţi la prima vedere. Vă recomandăm să fiţi sincer. Spre seară, mergeţi în vizită la prieteni.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Spaţiu de închiriat (DEPOZIT), str. Lunca, nr. 100. Preţ foarte avantajos.

Relaţii la telefon 0751.199101

SC angajează şofer TIR. Relaţii la telefon 0751.199100

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Relaţii la telefon 0760.922123 non-stop.

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente. Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342 Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

Aveţi un randament foarte bun, mai ales în activităţile intelectuale. Vă recomandăm să vă dedicaţi studiului, proiectelor de viitor.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Dimineaţa aveţi multe probleme de rezolvat. Chiar dacă sunteţi în formă şi aveţi spor, vă sfătuim să nu refuzaţi ajutorul celor din jur. Spre seară, primiţi un cadou sau bani.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Dimineaţa sunteţi foarte bine dispus şi aveţi succes în activitaţile casnice şi în societate. S-ar putea să nu fiţi mulţumit de situaţia financiară. Seara, sunteţi în centrul atenţiei la o petrecere.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Sunteţi foarte inventiv şi vă descurcaţi foarte bine în afaceri. Investiţiile pe care le aveţi în vedere vă pot aduce mari satisfacţii în curând.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Cu farmecul dumneavoastră deosebit, atrageţi admiraţia celor din jur. Aveţi mari şanse de reuşită în activităţi comerciale. Sunt favorizate şi investiţiile pentru casă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Începeţi o activitate care vă aduce caştiguri frumoase şi satisfacţii profesionale. La serviciu sunteţi în formă şi munciţi mult.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Relaţiile sentimentale sunt puţin tensionate. Aveţi răbdare cu partenerul de viaţă, până va înţelege şi va accepta situaţia.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Astăzi sunteţi plin de energie. Dacă sunteţi invitat într-o excursie, vă sfătuim să nu pierdeţi ocazia. Nu vă mai gândiţi la cheltuieli, meritaţi puţină relaxare!

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) O rudă din partea partenerului de viaţă reuşeşte să vă indispună pe moment. Ascultaţi-o, pentru că sfaturile sale ar putea să vă fie utile! Spre seară sunteţi dispus să plecaţi într-o scurtă vizită la prieteni.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Dimineaţa, o veste bună: urmează să primiţi bani! Puteţi să vă faceţi planuri de viitor şi să vă întâlniţi cu prietenii. Staţi excelent la capitolul comunicare. Vă recomandăm să nu-i neglijaţi pe cei mici.

www.zvj.ro

CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 31 august 2012

„Les Amis de la France”,

Ziarul

Seminar cu aromă de… Cognac şi de înfrăţire comunitară

Vãii Jiului

După, o acţiune la Petroşani, care nu a avut prea mult succes, dar care merită aplaudată, Asociaţia „Les Amis de la France” din Petrila reprezintă România la un seminar internaţional în Franţa, la Cognac, prin Programul European Tineret în Acţiune. Seminarul a început deja la 27 august şi se va încheia în data de 4 septembrie. Cognac, Franţa este gazda invitaţilor din Algeria, Tunisia, Maroc, Egypt, Italia, Portugalia şi România ce fac parte din organizaţii culturale şi de tineret. Seminarul a fost organizat cu intenţia constituirii unei reţele europene de asociaţii şi organizaţii numită Forumul European pentru Diversitate şi Interculturalitate, cu scopul de a face schimb de idei, experienţă şi în vederea colaborării.

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096

Asociaţia „Les Amis de la France” mai are o misiune importantă în Franţa. Reprezentanţii se vor întâlni cu responsabili din cadrul administraţiilor locale din Libourne şi Bondoufle, în vederea demarării unor acţiuni comune necesare înfrăţirii Petrilei cu unul dintre cele două oraşe. Pentru această călătorie asociaţia a primit din bugetul local 720 de lei, pentru transport şi mapele de prezentare. (Alina PIPAN)

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro Redactor şef: Marian BOBOC

Volumul poate fi cumpărat de la redacţia ziarului nostru.

0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul V Nr. 161 31 august 2012 4 pagini

După 23 august 1944…

Povestea decapitării Grupului Etnic German din Lupeni Fragment din volumul în lucru „Minorităţi în Valea Jiului” de Marian Boboc Din volumul cu titlul provizoriu, Minorităţi în Valea Jiului, la care lucrez, am ales un fragment despre decapitarea Grupului Etnic German (G.E.G.) din Lupeni, întâmplată după „întoarcerea armelor”, petrecută la 23 august 1944, când germanii din aliaţi s-au transformat în inamici. Povestea decapitării G.E.G. Lupeni este comună tuturor organizaţiilor G.E.G. din Valea Jiului, diferind doar personajele, fiind dublată şi de aceea a arestării fruntaşilor comunităţii maghiare din Lupeni. Voi puncta succint câteva coordonate ale Grupului Etnic German, care, dat fiind numărul populaţiei germane din zona noastră, a funcţionat şi în Valea Jiului 4 ani. La 21 noiembrie 1940, conform Legii nr. 830, comunitatea germană din România, bazată până atunci pe sistemul „Vecinătăţilor”, se transformă în Grupul Etnic German (G.E.G.). La 7 octombrie 1944, Legea nr. Francisc Hummel (fotografie din 1935) 485 (publicată în Monitorul Oficial nr. 253 din 6 Ultimul şef al Grupului Etnic German din Lupeni octombrie 1944) abrogă legea in 1940, desfiinţând, practic, organizaţia Grupul Etnic German. În G.E.G. erau înscrise 3 categorii de cetăţeni: volkgenosse (membru în grup), parteianwärter (aspirant la partid) şi parteigenosse (membru de partid). În localităţile unde funcţiona, G.E.G. era organizat pe verticală astfel: organizarea locală pe comune (ortergruppe), celule (zelle) pe străzi şi cartiere, blocul (blok) pe mai multe gospodării. La Lupeni, organizarea pe orizontală cuprindea serviciul şcolar (schulwessen). În G.E.G. erau încadrate următoarele organizaţii având organizare verticală: Deutsche Manschaff (subdivizată în silbstschutze, formaţiuni de autoapărare, şi sicherheitchutze, formaţiuni de siguranţă şi informare), Deutsche Jugend (cu o organizare similară cu Hitlerjugens din Reich), Glaube und Schönheit (având ca membre fete între 18-21 ani), Deutsche Jugend Mädel (fete între 14-18 ani) şi Deutsche Jung-olk (copii între 10-14 ani), Frauenschaft (organizaţia femeilor germane), Deutsche Abeitschaft in Rumänien (D.A.R., care era organizată pe blocuri şi celule de întreprinderi). Cum ţăranii din Lupeni nu erau nemţi, ci… momârlani, organizaţia Deutsche Bauermschoft (Asociaţia ţăranilor germani din România) nu exista şi nici National Sozialistiche Deutsche Arbeiterartei (formată doar din supuşi germani aflaţi în România) Acolo unde erau tipărite ziare, propaganda G.E.G. se realiza prin intermediul presei, la Lupeni însă nu apărea nici un ziar. Întâlniri cu caracter propagandistic ale membrilor G.E.G. aveau loc la 30 ianuarie (era sărbătorită preluarea puterii de Adolf Hitler), la 20 aprilie (ziua de naştere a Führerului), la 1 mai (Ziua Muncii), la 18 mai (Ziua Mamei), în noaptea de 20-21 iunie (solstiţiul de vară), la 9 noiembrie (înfiinţarea N.S.D.A.T.) şi în noaptea de 20-21 decembrie (solstiţiul de vară). Bineînţeles că G.E.G. s-a aflat tot timpul cât a funcţionat, 1940-1944, sub lupa autorităţilor române. La fel şi minoritatea maghiară. (Marian BOBOC)

Pag inile I-IV

Apropos de scandalul listelor electorale din anul 2012:

PRĂVĂLIA CU ISTORII

sectoare mari (plus străzile adiacente): Braia - Bărbăteni (agenţii Tonea şi Breazu), Regina Maria - Piaţa - Regele Ferdinand (comisarul ajutor Duţu şi agenţii Bogza şi Pop), După Cocs - Colonia Ştefan - Colonia Oficianţilor - Colonia Minerilor - Colonia Est (agenţii Filip şi Colan) şi Colonia Carolina (agentul Pădurean). La comisariat au fost consemnaţi agenţii Nemeş, Baranovschi, Pascu şi Zaha, plus două grupe de rezervă. După revirul de noapte în sectoarele unde au fost repartizaţi, agenţii raportează. În mare, rapoartele sunt seci, nefiind consemnate evenimente deosebite: „Referat. 24 VIII 944. Domnule Şef. Am onoare a raporta că în sectorul Colonia Ştefan, Colonia Oficianţilor, ora 2-6, dimineaţa, nu s-a semnalat nici un eveniment mai important ce ar interesa ordinea politică şi Siguranţa Statului” (24 august); „(…) în sectorul Braia şi Bărbătenii de sus în zilele de 25 şi 26 în sector a fost linişte”. (26 august 1944).

Ordine stricte: moderaţie bachică, imobilizarea trupelor germane Notele telefonice din 24 august semnate de căpitanul Mohora Dumitru, comandantul Garnizoanei Lupeni, pun în vedere Comisariatului de Poliţie Lupeni aplicarea unor ordine generale: „să ia măsuri (…) ca nici o cârciumă sau altfel de local să nu depăşească ora de închidere şi să nu servească consumatorilor beuturi în cantităţi mari” (cum pentru profesioniştii alcoolului cantitatea mare este variabilă, funcţie de capacitatea de înmagazinare şi de antrenamentul fiecăruia, nu ştim cum au apreciat poliţiştii lupeneni acest ordin…); să interzică „staţionarea pe străzi, pieţe publice” şi „prezenţa în grupuri mai mari de trei persoane (…) şi manifestaţia de stradă” şi… „să nu tragă asupra aviaţiei sau paraşutiştilor anglo-americani sau ruşi lansaţi”. Apropo de ultimul ordin, poliţiştii lupeneni mai aveau ca sarcină ca, „în cazul când trupele germane ar interveni împotriva lor”, acestea să fie imobilizate. La cât personal avea Poliţia Lupeni în 1944, bine că nu a fost cazul de vreo intervenţie…. De altfel, şi lupenenii au putut citi cu… ochii lor la locurile de afişaj de pe străzi, localuri publice etc Ordonanţa nr. 38 al C. 6 T. Sibiu din 24 august 1944: „Noi, General de Divizie Gheorghe Stavrescu, Comdt. C. 6 T, în interesul garantării Siguranţei armatei, apărării Ţării, ordinii publice, ordonăm: Art. 1. Populaţia este invitată să păstreze tot calmul şi să se integreze în situaţia ce decurge din proclamaţia M.S. Regelui difuzată prin radio. Orice abatere sau încercare de tulburare a liniştii publice se va pedepsi cu cea mai mare severitate potrivit legilor marţiale în vigoare; Art. 2. Toţi cetăţenii din formaţiile paramilitare care posedă arme, muniţiuni şi explozibil de orice fel îl vor depune până azi, 24 august 1944, orele 20 (…) chiar dacă posedă permis de port armă sau de posedat armă. Toţi cei vizaţi mai sus care nu se vor conforma şi la care se vor găsi arme, muniţiuni şi explozive de orice fel vor fi deferiţi curţilor marţiale şi pedepsiţi cu moartea (…); Art. 3. Până la noi ordine toate localurile de consumaţie se vor închide la orele 22, orice spectacole se vor termina la aceeaşi oră. Circulaţia după orele 23 este interzisă, cu excepţia armatei şi poliţiei”.

vineri, 31 august 2012

după masă a plecat la Vulcan, probabil că după câteva ore s-a întors cu bicicleta înapoi”. (26 august 1944); „În dimineaţa zilei de 26, cu trenul de 5,30 au sosit 4 germani civili, locuitori din Petroşani, şi au plecat la cabană sus. Sunt informat că mai mulţi germani se adună acolo sus la cabană”; „(…) În rândul Ungurilor, în special cei care făceau parte şi din Grupul Etnic German se observă şi o completă deprimare şi îngrijorare. Tot în rândul ungurilor se comentează că Ungaria ar urma gestul Germaniei, însă este complet ocupată de Germani, însă speră şi în promisiunile germane de a le da Ardealul în întregime.” (26 august 1944); „(…) toate materialele ridicate de la minoritarii maghiari şi germani, ca aparatele de radio, maşini, biciclete etc., se vor preda imediat garnizoanelor (…), cu respectarea formelor legale”. (1 septembrie 1944);

Lupenenii români - mai liniştiţi, comuniştii satisfăcuţi Dacă minoritarii germani şi maghiari aveau motive de supărare, dată fiind cotitura neaşteptată a evenimentelor, marea masă a populaţiei era mai calmă şi destul de încrezătoare în noua conjunctură politică: „Printre muncitori se observă o satisfacţie, spunând că vor avea şi ei o îmbunătăţire a soartei lor”. Odată cu schimbarea guvernului, şi comuniştii şi simpatizanţii lor încep să iasă din... anonimatul conspirativ. „Printre foştii simpatizanţi şi politicieni comunişti la fel apare o satisfacţie şi au fost văzuţi mereu în zilele precedente pe stradă şi voioşi de evenimentele petrecute şi de alianţa cu Anglia, America, şi în special cu Rusia, care este aproape de sufletul lor” (25 august 1944); „(…) Starea de spirit a populaţiei este liniştită, sunt însă îngrijoraţi toţi locuitorii de eventualele situaţii interne că ce sfârşit va avea”. (26 august 1944); „Raportăm că în sectorul nostru este linişte”. (1 septembrie 1944); „(…) materialele rămase de la germani au fost preluate de Garnizoana locală, care a luat şi măsuri pentru paza lor”. (5 septembrie);

Urmărirea lupenenilor, De la urmăriri la… arestare etnici germani şi unguri Din aliaţi nemţii devin inamici, nu doar armata, ci şi etnicii germani şi maghiari, cetăţeni ai Lupeniului sau ai Germaniei şi Ungariei aflaţi în Lupeni. Membrii comunităţilor acestor minorităţi sunt ţinuţi sub supraveghere permanentă. Agenţii lupeneni raportează: „Garnizoana Lupeni către Comisariatul de Poliţie Lupeni. Luaţi măsuri ca prin posturile D-stre de control, să interzică orice ieşire spre Petroşani a oricărei maşini germane, în caz contrar veţi anunţa Garnizoana Petroşani. (…) De asemenea, veţi lua măsuri de supraveghere prin agenţi acoperiţi de activitatea germanilor din localitate”. (24 august 1944); „În rândurile minoritarilor unguri şi germani se observă frământări, se cercetează pe la domicilii sunt văzuţi mereu foştii conducători şi şefi de cuib din grupul etnic din această localitate, luând legături cu unguri mai însemnaţi, precum şi cu şoferi ce au fost angajaţi la maşinile de la misiunea germană, ce făceau transportul de lemne la depozitul din gara c.f.r. loco.”. (25 august 1944); „În zilele de 2425 am observat membrii comunităţii maghiare, care au umblat mereu unul de la altul, astfel Phizel a fost văzut vorbind cu plutonerul german de aci, din localitate, Schuster, şeful Consumului, s-a dus la Navrady, unde era şi Pchisel cu plutonerul mai sus arătat. La fel au mai fost văzuţi mulţi din membrii G.E.G. (…) mergând pe stradă şi luând contact unii cu alţii, fiind foarte deprimaţi”. (25 august 1944); „În ziua de 25 VIII 944 am observat pe strada Mihai Viteazi mergând în mai multe rânduri la locuinţa lui preotul Graf pe Pişel, pe Lörinţi, pe Fabian şi plutonierul german în legătură cu Novradi, care toată ziua au avut convorbiri,

Comisariatul de Poliţie Lupeni pune în aplicare Ordinul nr. 1301 al Inspectoratului General de Jandarmi din 26 august, care prevede arestarea şi depunerea la penitenciare (în localităţile care nu erau „dotate” cu puşcării la sediul Poliţiei), a conducătorilor Grupului Etnic German (G.E.G.) şi a „capilor minoritari maghiari, dacă sunt bănuiţi că organizează grupuri de rezistenţă”. Poliţiştii lupeneni sunt prompţi în executarea ordinului, din moment ce raportează tot la 26 august 1944 reţinerea la comisariat a lui Francisc Hummel, conducătorul G.E.G. Lupeni, şi a lui Ludovic Stramma, şeful organizaţiei muncitoreşti G.E.G. Acţiunea poliţiştilor a fost mai amplă, iniţial fiind reţinuţi mai mulţi etnici germani şi maghiari. Însă etnicii germani Ioan Ernst, Andrei Kellingher, Francisc Nedbal, Ştefan Schuster şi etnicii maghiari Emil Pischel, Ioan Balint, Ioan Fabian, Gheorghe Tusz, Bela Benedek, Francisc Lörintz, Gavril Marosan şi Ştefan Bughi au fost eliberaţi, autorităţile „neposedând probe de culpabilitate”. Chiar dacă Hummel şi Strama au rămas reţinuţi, nici despre ei poliţia nu a avut dovezi că ar fi încercat să organizeze vreo rezistenţă. Dar ordinul nu se discută, ci se execută: şefii G.E.G. trebuie musai reţinuţi. Nu la poliţie, nu la penitenciar, ci la garnizoană. Prin urmare, Hummel şi Strama sunt înaintaţi Garnizoanei Lupeni.

Percheziţii eşuate Când să spună hop, că au scăpat, germanii şi maghiarii din Lupeni intră din nou în colimatorul autorităţilor române. Putem spune că bucuria, sau mai degrabă incertitudinea lor, nu a durat decât două zile: din 26 august până în 28 august. Când Roşca, prim procurorul Parchetului Tribunalului Haţeg, aprobă cele 15 percheziţii solicitate de Comisariatul de Poliţie Lupeni, în aceeaşi zi: 28 august 1944. De fapt, perchiziţionarea celor 15 etnici germani şi maghiari nu a fost o iniţiativă locală a Comisariatului de Poliţie Lupeni. Poliţiştii şi procurorii nu au făcut altceva decât să pună în aplicare Ordinul nr. 23.465/ 27 august 1944 al Armatei I: „1. Acolo unde încă nu au fost arestaţi conducătorii Grupului Etnic German şi comunităţii maghiare să se procedeze de îndată la arestarea acestora şi internarea lor prin organele de poliţie şi jandarmerie. Garnizoanele vor înlesni cazarea, paza şi luarea lor în primire. Hrana prin grija celor arestaţi, până la instituirea unei cât mai grabnice popote, spre a evita contactul cu rudele dn afară. Arhivele vor fi sigilate, iar averea grupului va fi inventariată şi păzită; 2. Se va (sic) ridica aparatele de radio şi telefoanele de la cei arestaţi, precum şi ale maghiarilor; 3. Se vor executa percheziţii domiciliare în localităţile urbane şi rurale, la populaţia de origine etnică germană şi maghiară. Operaţiunea aceasta se va face fără bruscări sau jigniri. Se vor identifica militarii germani rămaşi pe teritoriu în haine civile.

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

vineri, 31 august 2012

Şi vor fi arestaţi şi depuşi în lagărele prizonierilor germani, capturaţi pe teritoriu; 4. Acolo unde vor fi identificaţi prizonieri sovietici sau persoane aduse din Rusia de către trupele germane (de exemplu, cazul prizonierilor ruşi care au fost aduşi să lucreze la minele din Valea Jiului - n.a.) şi rămaşi pe teritoriu, se va proceda la strângerea şi cazarea lor în locuri potrivite. Hrana prin grija garnizoanelor”. Nu ştim dacă poliţiştii care au purces la perchiziţionarea nemţilor şi ungurilor lupeneni şi a sediului Grupului Etnic German s-au comportat civilizat, conform recomandării din ordin, dar cunoaştem cu exactitate numele celor percheziţionaţi de comisarii lupeneni: 1. Hummel Francisc, 2. Ernst Ion (Colonia 80 Case), 3. Benedek Bella (Colonia 80 Case), 4. Nedbal Francisc (Colonia Oficianţilor), 5. Keillinger Andrei (str. Lăpuşneanu), 6. Stransky Artur Victor (Calea Braia, nr. 1), 7. Balint Ioan (str. Mihai Viteazu, nr. 21), 8. Lörincz Francisc (str. Mihai Viteazu, nr. 5), 9. Fabian Ioan (preot romano-catolic, str. Mihai Viteazu, nr. 3), 10. Eliasch Felix (funcţionar S.A.R. Lupeni, str. Mihai Viteazu, nr. 52), 11. Strama Ludovic (artificier la S.A.R. Lupeni (Colonia Lobştein, nr. 3), 12. Mureşan Gavril, 13. Pischel Emil, 14. Graf Iosif, 15. Tuaz Gheorghe. Amănunţitele percheziţii din casele şi dependinţele celor enumeraţi mai sus, având ca scop găsirea de „arme, muniţiuni, materiale explozibile sau cu caracter subversiv”, nu şi-au atins ţelul, din moment ce comisarii nu au găsit la nici unul dintre cei percheziţionaţi ceva compromiţător. Fapt consemnat şi în procesele verbale: „rezultatul a fost negativ”.

Averea G.E.G. Lupeni Tot pe 28 august 1944, Tiberiu Duţi, comisar ajutor la Comisariatul de Poliţie Lupeni, sigilează arhiva Grupului Etnic German şi inventariază bunurile acestei organizaţii, al cărei sediu era situat pe str. Regele Ferdinand, nr. 4. Din procesul verbal întocmit cu acest prilej aflăm ce bunuri au fost inventariate: „1. Un dosar intrare 1943/ 44, cu una sută douăzeci şi cinci de file; 2. Un dosar intrare 1943 a nouăzeci şi trei de file; 3. Un dosar ieşire 1943/ 44 cu o sută şapte file; 4. Un dosar ieşire una sută douăzeci şi una de file; 5. Şaptesprezece dosare cu diferite ordine; 6. Patrusprezece dosare cu diferite evidenţe; 7. Treisprezece dosare referitor la organizare; 8. Trei registre muncitori evidenţă; 9. Douăsprezece dosare diferite; 10. Una cutie cu fişe; 11. Un registru membrii; 12. Un registru evidenţă; 13. Douăzeci diferite boniere referitor la cotizaţii; 14. Treisprezece dosare cu evidenţa de casă; 15. Un registru cont; 16. Patru liste de cotizaţii; 17. Patru dosare corespondenţă; 18. Două registre evidenţă lagăr Uricani; 19. Două ştampile ale organizaţiei muncitorilor germani din Lupeni. S-a mai depus în păstrarea casierului grupului suma de lei 10.440, cuprinzând următoarele valori, mărci germane una sută treizeci şi nouă, respectiv opt mii trei sute patruzeci şi două mii una sută lei bani româneşti, total lei zece mii patru sute patruzeci. Toată arhiva menţionată mai sus a fost sigilată într-un dulap al grupului la adresa de mai sus, afară de bani, care au fost lăsaţi la păstrarea casierului asociaţiei, Nedbal Francisc. Biblioteca S-au depozitat următoarele volume ce constituie biblioteca Grupului Etnic German local: 1) două sute şaizeci şi şapte diferite volume de literatură în limba germană; 2) una sută broşuri patruzeci broşuri diferite de propagandă. Veselă şi alimente Au mai fost depozitate în aceeaşi încăpere următoarea veselă şi alimente întrebuinţate de lagărul de copii al grupului etnic: 1) trei cratiţe tuşi diferite mărimi; 2. patru cratiţe smălţuite; 3. două bidoane untură goale; 4. două bidoane cu untură/ unu plin, unu pe sfert; 5. două găleţi vechi; 6. trei găleţi noi; 7. două tigăi; 8. un lighean de tablă; 9. trei ligheane diferite (unu nou); 10. două castroane faianţă (unu ciocnit); 11. şase ţevi tablă; 12. un cântar cu patru greutăţi; 13. una maşină de râşnit; 14. opt căniţe tablă

diferite; 15. un ibric; 16. două polonice aici; 17. trei farfurii aici de tablă; 18. două castraoane aici de tablă; 19. un sufertaş; 20. două strecurători; 21. una maşină de tocat varză; 22. una piuliţă; 23. treizeci şi două farfurii mari; 24. treisprezece farfurii mici; 25. şaisprezece căniţe porţelan; 26. cincizeci pahare apă; 27. treizeci şi şapte linguri; 28. treizeci şi şapte furculiţe; 29. patruzeci linguriţe; 30. una sită mare; 31. un făcăleţ.

Lupeni, comisarul şef dr. P. Nemeş: „În conformitate cu ordinul Ministerului Afacerilor Interne Nr. 20.0005/ 1944, toţi civilii germani, supuşi străini sau din Grupul Etnic din localitate, bărbaţi sau femei de la 16 ani în sus, se vor prezenta imediat la Comisariatul de Poliţie”. Motivul imperativ al convocării etnicilor germani îl aflăm dintr-o notă telefonică a 27 august a Poliţiei de reşedinţă Lupeni către Comisariatul de poliţie Lupeni: „Vor fi triaţi iar cei periculoşi vor fi internaţi în lagăre create ad-hoc, raportându-se de urmare acestei poliţii. Celor care nu sunt periculoşi li se vor da voie să plece la locuinţele lor cu bilete în care să se prevadă că s-au prezentat şi că în două ore, atunci când primesc ordine, trebuie să se prezinte la poliţie (…). Orice militar german îmbrăcat civil va fi imediat arestat şi trimis la Curtea Marţială”.

Razii de seară

Alimente 1. una sută treizeci kg făină; 2. una sută zece fasole boabe; 3. treizeci kg untură; 4. două kg. marmeladă; 5. pentru cutii franc cafea; Mobilier 1. două mese; 2. douăzeci şi şase scaune cu spătar; 3. treisprezece bănci lungi; 4. trei scaune simple; 5. un cuier perete; 6. două stagere; 7. diverse tablouri (în şcoală). Diferite 1. cinci combinezoane copii; 2. cinci saşi de hârtie; 3. diferite ziare vechi. Toate acestea au fost depozitate şi sigilate la sediul Grupului Etnic German”. Ne-am pus întrebarea: ce s-a întâmplat cu bunurile inventariate şi sigilate ale Grupului Etnic German? La 24 ianuarie 1945, Şeful Comisariatului de Poliţie Lupeni , comisar Fl. Baranovschi, şi Şeful Biroului Siguranţei Lupeni, Comisar adjunct Zaha Petru, predă Poliţiei de Reşedinţă Deva arhiva Grupului Etnic German (tabele, liste, corespondenţă, fişe), menţionând că „mobilierul fost proprietatea G.E.G. a fost predat Partidului Social Democrat”. Bunurile G.E.G., care nu au fost date Partidului Social Democrat, adică „vesela, mobilierul ş materialul alimentar, precum şi maşina de cusut marca Singer”, sunt predate la 30 ianuarie Apărării Patriotice. Concret, Targovean Nicolae, reprezentantul Apărării Patriotice - filiala Lupeni, preia: 3 cratiţe tuş diferite mărimi; 2 cratiţe smălţuite; 2 bidoane pentru untură goale; o găleată veche; două găleţi noi; 2 tigăi; un lighean de tablă; 3 ligheane diferite, două castroane faianţă (unul lovit); 6 tăvi tablă; una maşină de râşnit; 6 căniţe tablă diferite; un ibric; 3 polonice mici; 3 farfurii mici de tablă; 2 castroane mici de tablă; un sufertaş; 2 strecurători; una maşină de tocat carne; una piuliţă; 32 farfurii mari; 13 farfurii mici; 16 căniţe porţelan; 30 pahare apă, 3 sparte; 37 linguri; 37 furculiţe; 32 linguriţe; 29 cuţite mari; una sită mare; un făcăleţ; una răzătoare; una maşină combinată pentru nuci şi zahăr; 47 kg. fasole; 71 kg. făină; 2 kg. marmeladă. Dulce pradă...

Tot pe 28 august, întregul personal al poliţiei şi jandarmeriei din comună este mobilizat în vederea efectuării unor razii. Sunt luate la puricat, începând cu orele 20, toate cele 7 sectoare operaţionale ale Lupeniului: Piaţa Primăriei - Str. Regele Ferdinand până la Cucu; de la Primărie - Str. Regina Maria până la barieră; de la Primărie - Colonia Braia - până la Bărbătenii de Sus, podul de lemn; Bărbătenii de sus; După Coccs - Colonia Oficianţilor - Str. Minerilor - Colonia de Est; Colonia Ştefan; Colonia Carolina.

29 august. Doi reţinuţi Dintre toţi etnicii germani din Lupeni sunt reţinuţi la Garnizoana Lupeni doar doi: Francisc Hummel şi Ludovic Strama, fruntaşi ai Grupului Etrnic German. La 29 august, Comisariatul de Poliţie Lupeni - Biroul Siguranţei solicită Garnizoanei Lupeni: „(…) Vă rugăm binevoiţi a ne înainta pe numiţii Hummel Francisc şi Strama Ludovic care urmează a fi reţinuţi la Poliţie”.

Toboşarul anunţă trierea În Lupeni, dar şi în alte localităţi, unele anunţuri de interes comunitar erau aduse la cunoştinţa cetăţenilor prin bătaie de… tobă. Toboşarul se plimba prin colonii şi, în locurile stabilite dinainte, citea „publicaţiunea”, zgomotul tobei şi strigătul acestuia având rolul de a atrage atenţia. Chiar în ziua percheziţiilor locuinţelor şi dependinţelor etnicilor maghiari şi germani, rămase fără nici rezultat, toboşarul Primăriei Lupeni a citit următoarea „publicaţiune”, semnată de şeful Comisariatului de Poliţie

O notă telefonică valabilă şi în… ’89 Dacă nota telefonică din 29 august 1944 a Poliţiei Deva s-ar fi aplicat şi 21-22 decembrie 1989, cu siguranţă numărul celor împuşcaţi inutil ar fi fost mai mic: „(…) luaţi măsuri de a nu se da nici un fel armament sau muniţii nici unei formaţiuni civile (front naţional, front patriotic) sau oricum ar fi denumită”.

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII 9 septembrie. Din 595 de germani, reţinuţi 3: Hummel, Wentzel şi Stramma La 31 august Comisariatul de Poliţie Lupeni raportează numărul germanilor supuşi străini (unul singur) şi al germanilor cetăţeni români care s-au prezentat la trierea din 28 august: 595. Dintre aceştia, doar unul singur a fost reţinut pentru lagăr, Francisc Hummel. Din nota telefonică 123 din 5 septembrie a Comisariatului de Poliţie Lupeni către Poliţia Reşedinţă Deva aflăm câteva amănunte biografice ale reţinutului Francisc Hummel: „(…) Născut în 1899 - 14 iulie, la Anina, jud. Caraş. Fiul lui Hummel Fr. şi Parucs Maria, de religie Rom. Cat., de profesie topograf, la Soc. Lupeni. Armata satisfăcută. (…) Hunedoara. Ctg. 1921.Gr. serg. Livret militar No. 632. Nu a părăsit ţara. Căsătorit în 1925 cu Iejabec Luiza Maria, fiica lui Iejabec Iuliu şi Fruzel Maria, născută în 1900 la Lupeni. 2 băieţi: H. Francisc, născut în 1928, 15 VII; Hummel Alfred, născut în 1933, 11 VI. Locuieşte la Lupeni în Colonia 80 de Case, No. 333”. La 9 septembrie 1944, Comisariatul de Poliţie Lupeni. Biroul Siguranţei raportează Poliţiei de Reşedinţă Deva: „La ordinul D-voastră Nr. 11849 din 4 XI ac avem onoare a Vă raporta că din acest sector a fost înaintat Subsectorului 6 Pază Jandarmi Petroşani numitul Hummel Francisc, preşedintel G.E.G. local” Alţi doi membrii ai Grupului Etnic German Lupeni sunt reţinuţi la 13 septembrie la Comisariatul de Poliţie Lupeni: Stramma Ludovic - şeful organizaţiei muncitoreşti din G.E.G. şi Seidel Wentzel, curier al G.E.G. Ambii urmau a fi internaţi în lagărul din Tg. Jiu. Chiar dacă nu au fost reţinuţi, câtorva dintre conducătorii comunităţii maghiare lupenene li s-a fixat domiciliu forţat: Emil Pischel, Ioan Fabian, Marosan Gavril, Oliver Kovordany, Gheorghe Tusz, Bela Benedek şi Carol Vizi.

Nemţi reţinuţi, blocaţi, supravegheaţi, scăpaţi… La 20 septembrie 1944, Comisariatul de Poliţie Lupeni întocmeşte o nouă situaţie numerică minorităţilor. Din cei 598 de germani supuşi români, 3 au fost reţinuţi pentru internarea lagăr, 3 au fost blocaţi la domiciliu şi restul, adică 592, au fost „lăsaţi liberi sub supraveghere”. Nu ştim cum au putut poliţiştii lupeneni să supravegheze atâta puhoi de oameni, probabil prin celebrele „metode specifice”… Tot în Lupeni se mai aflau şi germani supuşi germani. Ambii au fost reţinuţi pentru internarea în lagăr. Tragem linia şi adunăm. În total, 600 de germani, din care 5 au fost reţinuţi în vederea internării în lagăr, 3 au fost blocaţi la domiciliu, iar 592 lăsaţi liberi sub supraveghere. Cei 3 cetăţeni români de origine etnică germană, blocaţi la domiciliile lor din Lupeni, au fost: Felix Elias (funcţionar), Ioan Ernst (funcţionar) şi Francisc Nedbal (comerciant). Stramma Ludovic şi Seidel Wentzel, cetăţeni români, de origine etnică germană, au fost reţinuţi pentru internare în lagăr. Supuşii germani, paşaportari, reţinuţi pentru internarea în lagăr au fost Nivelt Iosif şi Ştefan Frantz.

vineri, 31 august 2012

Maghiari blocaţi, maghiari reţinuţi În Lupeni, la 20 septembrie 1944, trăiau 1.066 de cetăţeni români de origine maghiară. Dintre aceştia, 3 au fost reţinuţi la domiciliu, 6 au fost blocaţi la domiciliu, iar 1.045 au fost lăsaţi liberi sub supraveghere. Tot la Lupeni se mai aflau şi 4 maghiari supuşi maghiari, toţi fiind reţinuţi în vederea internării în lagăr. Cei 6 cetăţeni români de origine etnică maghiară blocaţi la domiciliile lor din Lupeni au fost: Bela Benedek (electrician); Koszta Geza (frizer); Molnar Francisc (tâmplar); Szabados P. (funcţionar); Balint Ioan (învăţător)

şi Galamboş Ioan (învăţător). Kovacs Ileana (casnică), Kovacs Elisabeta (casnică), Cziryék Francisc (ucenic elev) şi Arpad Huszar, supuşi maghiari, paşaportari, au fost reţinuţii pentru internarea în lagăr. Cetăţenii români de origine maghiară care au fost reţinuţi pentru lagăr au fost: Fabian Ioan (preot romanocatolic), Graf Iosif (preot reformat), Lörintz Francisc (învăţător), Kitrai Moise (preot unitarian) şi Gavril Mureşan.

Internaţi ba la Săcelu, ba la Tg. Jiu

de Internaţi Politici Săcel: Stramma Ludovic (cetăţean român, de origine etnică geman), Seidel Wentzel (cetăţean român, de origine etnică german), Fabian Ioan (preot romanocatolic, cetăţean român de origine etnică maghiar), Graff Iosif (preot reformat, cetăţean român de origine etnică maghiar), Nistrai Moise (preot unitarian, cetăţean român de origine etnică maghiar), Francisc Lörintz (învăţător confesional, cetăţean român de origine etnică maghiar), Gavril Mureşan (maistru minier, cetăţean român de origine etnică maghiară), Ştefan Frantz (cetăţean german cu paşaport), Francisc Cziryék (cetăţean maghiar cu paşaport), Arpad Huszar (cetăţean maghiar cu paşaport), Elisabeta Kovacs (cetăţeană maghiară cu paşaport). La 25 septembrie comandantul Lagărului de Internaţi Politici Săcel informează că nu poate să-i interneze pe cei de mai sus fără un ordin special al Legiunii de Jandarmi Hunedoara. După refuzul Lagărului de Internaţi Politici Săcel, Comisariatul de Poliţie Lupeni - Biroul Siguranţei pare că intră în… ceaţă, aşteptând noi ordine de la Poliţia de Reşedinţă Deva: „(…) Vă rugăm binevoiţi a dispune dacă urmează a mai fi înaintaţi Dvs. sau să binevoiţi a ordona înaintarea lor de către acest Comisariat de Poliţie direct Lagărului de internaţi politici Tg. Jiu, împreună cu arestaţii de la Comisariatul de Poliţie Petroşani, întrucât nu posedăm mijloace de transport până la Deva, iar în cazul în care urmează a fi înaintaţi Poliţiei de Reşedinţă, Vă rugăm a ne înainta foi de drum pentru numiţii (…)”. La adresă este ataşat un certificat medical, din rezultă că „Graf Iosif, în etate de 44 de ani, de profesiune preot, cu domiciliul în Lupeni, str. Mihai Viteazu, nr. 32 (…) este grav bolnav, suferind de şoc nervos grav”. Şi după război e tot ca la război: scapă cine poate.

O telegramă tranzitată recepţionată la 19 septembrie, ora 21 şi 17 minute, de Comisariatul de Poliţie Lupeni arată paşii care trebuie făcuţi de către autorităţi: „Conf. Ord. Insp. Reg. de Poliţie Alba Iulia nr. 2506 din 18 sept. 944, luaţi Povestea continuă… măsuri, arestaţi supuşii germani şi unguri paşaportari din Deşi spaţiul Prăvăliei… alocat acestui subiect se raza sect. dv. împreună cu familia să fie de îndată ridicaţi şi sfârşeşte aici, povestea germanilor şi ungurilor lupeneni, trimişi în lagărele de la Tg. Jiu. Stop. Fac excepţie de la această dispoziţiune toţi supuşii germani şi unguri de origine după 23 august 1944, continuă. Continuă în volumul etnică română şi evreii. Stop. (…)”. „Minorităţile Văii Jiului”, din care vom mai publica Telegrama din 23 septembrie 1944 semnată de Şeful fragmente în Prăvălia cu istorii… poliţiei de reşedinţă Deva, Cornel Albu, adresată aceluiaşi comisariat este mai imperativă: „Predaţi până în ziua de Negustorul Nievelt sau 24 Septembrie 1944 orele 8 dimineaţa lagărului de internaţi al poliţiei Săcel jud. Multe zone ale Lupeniului au purtat şi încă mai poartă nume, care acum celor mai Hunedoara toţi germanii şi tineri nu le spun mare lucru: Hager, Cucu, Tora ori Nivelt. Ei bine, aceştia erau maghiarii cetăţeni români şi comercianţi de diverse etnii ai Lupeniului interbelic şi postbelic, care aveau prăvălii în supuşi străini reţinuţi arestaţi zonele care au purtat sau mai poartă numele lor. De exemplu, Hager era evreu, Cucu la acel comisariat care român, iar Nivelt… Ei bine, în cele de mai jos vom afla şi naţionalitatea lui Nivelt… urmează a fi apoi transferaţi la lagărul Tg. Jiu. Înaintaţi ori Pentru că în situaţiile întocmite de Comisariatul de Poliţie Iosif Nivelt apare ca fiind raportaţi telefonic tabloul etnic german, acesta este reţinut, la 20 septembrie 1944, pentru a fi internat într-un lagăr. Văzând nominal al celor internaţi”. că nu-i de glumit, Nivelt se adresează Primăriei Lupeni. În aceeaşi zi Oreste Braha, primarul Lupeniului, semnează un certificat de origine etnică: Comisariatul de Poliţie „Se certifică oficios de primăria comunei Lupeni că, potrivit constatărilor făcute de noi pe bază Lupeni - Biroul Siguranţei se de acte de stare civilă, Domnul Nivelt Josif, născut la 11 iunie 1905 în comuna Derne-Germania, conformează ordinului şi îi fiul lui Nicolae şi Maria, de profesiune comerciant, cu domiciliul stabil în comuna Lupeni, satul înaintează sub stare de arest pe Bărbătenii de Sus, are origine etnică cehă. Se eliberează prezentul certificat la cererea proprie 11 reţinuţi politici, de origine a d-lui Nivelt Josif (…), pentru a-i servi la necesitate”. Şi în afară de asta, Nivelt era căsătorit etnică maghiară şi română, cu o româncă. Însă, „aventura” identităţii etnice a lui Nievelt avea să continue… pentru a fi internaţi în Lagărul

Când neamţul e… ceh