Ziarul Vaii Jiului - nr. 1035- 7 septembrie 2012

CMYK

Tel. 0254.564 914

(din Timişoara)

VINERI SC angajează contabil cu experienţă.

Se oferă condiţii excelente de muncă şi salarizare, inclusiv autoturism şi telefon de serviciu.

Relaţii la telefon 0751.199100

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

7 septembrie 2012 Anul V Nr. 1035 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 06:53 Apus: 19:55

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Curs valutar: 1€ = 4,4816 lei 1$ = 3,5536 lei 1₤ = 5,6515 lei

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

* * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

„Serbările Naţionale Ţebea 2012” În zilele de 8 şi 9 septembrie se desfăşoară manifestarea cultural-artistică, Serbările Naţionale Ţebea 2012, dedicată împlinirii a 140 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui patriot român Avram Iancu, eveniment la care se aşteptă sosirea unui număr mare de participanţi, printre care şi personalităţi ale vieţii publice. Anul trecut aproximativ 1000 de oameni au fost prezenţi la manifestări. Anul acesta, dacă ploaia nu va strica entuziasmul

Director: Cătălin DOCEA

Cel mai bun preţ din judeţ!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

Week-endul acesta:

participanţilor, vor fi cu siguranţă reprezentanţi ai Parlamentului, Guvernului şi Preşedinţiei României.

Duminică, 9 septembrie, începând cu ora 11.00, la Ţebea, în prezenţa oficialităţilor vor avea loc depuneri de coroane la monumentele eroilor, o slujbă de pomenire şi evocarea personalităţii marelui patriot român.

Manifestările vor continua cu un spectacol folcloric susţinut de formaţii şi interpreţi de muzică populară.

Ghinion:

Pescarul n-a avut parte de fir întins

Tipar digital

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

SC Ziarul Văii Jiului SRL

angajează pe bază de contract de muncă pe perioadă determinată, 3 ore/zi: corector, de preferat profesor de Limba şi literatura română, cu experienţă.

Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită CV prin e-mail la office@zvj.ro până cel târziu la data de 7 septembrie 2012 SC BARIL FORTE SRL

Jandarmii au depistat, marţi, 4 septembrie 2012, un bărbat care pescuia pe râul Jiu, în zona defileului, fără a avea permis de pescuit. Pescarul, în vârstă de 48 ani,

domiciliat în municipiul Petroşani, a fost sancţionat contravenţional de jandarmi cu amendă în valoare totală de 300 lei, în conformitate cu OUG 23/ 2008.

Victorie!

Coşmelia din spatele Autogării Normandia a fost demolată După cum am semnalat la timpul respectiv, în spatele Autogării Normandia a fost ridicată o coşmelie, cu uşă, geam, acoperiş şi alte acareturi. Un fel de baracă de vară a unui locatar din apropiere. Sesizându-se din ZVJ, Primăria Petroşani a dovedit că nu acceptă asemenea construcţii nepotrivite pe terenul public. Prin urmare, a dărâmat-o.

Mare păcat de munca cetăţeanului cu spirit întreprinzător. Nu aceea de a ridica o coşmelie, cât aceea de a curăţa lună terenul din jur, plin de bălării şi hoituri.

Alina PIPAN

Punct de lucru Lupeni angajează:

ŞEF STAŢIE CARBURANŢI Cerinţe: minim 3 ani experienţă profesională în domeniul vânzărilor studii medii sau superioare bune cunoştinţe de operare PC; MS Office foarte bune abilităţi conducere, coordonare şi planificare, comunicare şi negociere atitudine proactivă, spirit de echipă şi profesionalism permis categoria B Responsabilităţi: Coordonarea activităţii şi a personalului din staţia peco, adoptarea celor mai potrivite măsuri pentru creşterea vânzărilor şi deservirea clienţilor, gestionarea produselor petroliere şi a celorlalte produse comercializate. Menţinerea relaţiilor cu clienţii (persoane juridice, fizice) şi cu celelalte departamente ale companiei. Gestionarea resurselor umane ale punctului de lucru. Implementarea şi respectarea procedurilor interne şi aplicarea prevederilor specifice SSM şi ISU. Promovarea imaginii staţiei şi perfecţionarea pregătirii profesionale a angajaţilor.

Oferta: - pachet salarial avantajos; Se acceptă CV-uri la adresa de e-mail: barilforte@yahoo.ro până la data de 21.09.2012 Doar persoanele selectate vor fi sunate pentru interviu.

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 7 septembrie 2012

Nicoleta Bolcă şi Alexander Hausvater faţă în faţă cu presa

Un comentariu despre sursele lipsei de cultură, abuzul în societate şi Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” ca un fenomen Directorul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu”, Nicoleta Bolcă, şi regizorul Alexander Hausvater s-au prezentat ieri în faţa presei din Valea Jiului pentru a promova piesa care îşi are premiera duminică, Foşnetul frunzelor. „Nu vreau să mai aud de scenarii şi regizori bătrâni, prăfuiţi, care nu tratează subiecte de actualitate.

Teatrul românesc nu mai reprezintă realitatea zilelor noastre. Eu nu am văzut nicio piesă de teatru despre revoluţie sau despre evenimentele politice actuale, cu Băsescu. Trebuie să reprezentăm realitatea de astăzi, pentru ca publicul să se regăsească în piese”, a spus Huasvater.

piesă de teatru la Petroşani, după ce a lucrat în Canada, America, la Bucureşti, pe scene cu potenţial. Dar pentru el acestea sunt doar coordonate geografice. Teatru se poate face oriunde. Iar dacă vine a doua oară la Petroşani, înseamnă că aici oameni buni, se face teatru, nu serbare.

Conducătorii - responsabili de lipsa de cultură Lipsa de cultură şi analfabetismul sunt realităţi pe care nu le putem ignora. De vină sunt politicienii, autorităţile care finanţează aceste acte. Practic, toţi guvernanţii, dar şi noi toţi, cei care nu

nentă finanţare, pentru că nu se poate face teatru doar din pasiune, fără implicarea financiară. Eu spun că am reuşit să fac acest lucru şi că se vede, prin numărul de spectacole care se joacă pe scena teatrului din Petroşani”.

Trei liceeni, colaboratori ai teatrului - studenţi la… teatru Teatrul Dramatic Ion D. Sîrbu din Petroşani încearcă să-şi recapete notorietatea în lumea festivalurilor de teatru din ţară. Un lucru important, pentru că teatrul din Vale trebuie să-şi spună cuvântul.

„Nu cred în fenomenul de victimizare” Regizorul Alexander Hausvater este un om al momentului. A ales această piesă pentru România, dar mai ales pentru Valea Jiului, pentru că este o piesă care atrage atenţia asupra abuzului. Aici personajul abuzat este femeia, care, trăind într-o lume a rutinei, fără a avea parte de sentimente şi iubire, îşi formează o lume ireală. În loc să reacţioneze, se complace şi tace. Regizorul a spus clar: „Nu cred în fenomenul de victimizare. Atunci când eşti într-o situaţie de abuz şi, în loc să o schimbi, o accepţi, nu este bine. Nu trebuie să existe scuze de genul, lipsa de educaţie, lipsa de soluţii. Noi suntem în măsură să reacţionăm împotriva abuzului şi să-l eliminăm din viaţa noastră”.

Se scoate în evidenţă, prin intermediul acestei piese, Foşnetul frunzelor, procesul de dezumanizare prin care trecem, în care comportamentul animalic, sălbatic, pune stăpânire asupra noastră. Comunicarea este unul dintre elementele distinctive care ne deosebeşte de regnul animal. Cu toate acestea, tocmai comunicarea începe să fie punctul nostru slab.

Vocabularul, altădată atât de poetic, complex, poate chiar complicat, este acum măcelărit şi abreviat, din comoditate, iar odată cu el sunt abreviate şi sentimentele. Despre acest lucru ne-a vorbit maestrul Hausvater, pe care-l putem numi un tip curajos, un regizor „haiduc”, pentru că a avut curajul să monteze o

www.zvj.ro

reacţionăm. Nu se mai investeşte în cultură şi asta se simte, a spus regizorul.

Pentru că acolo unde cultura este promovată minimal, oamenii se prostesc. Putem să reformulăm această afirmaţie, dar problema rămâne. Copiii nu sunt educaţi în şcoală despre ce înseamnă actul cultural şi acest lucru se vede. Mai multă implicare, din parte oricărui forum decizional, ar însemna un pas înainte.

Nicoleta Bolcă spune că, de şapte ani de când lucrează la teatru, a încercat în permanenţă să convingă autorităţile că trebuie să susţină teatrul din Petroşani şi a reuşit, cu toate că oamenii din funcţiile de conducere s-au tot schimbat (nu şi la Consilul Judeţean Hunedoara, „patronul” Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” - n.r.):. „Trebuie să păstrezi mereu deschisă colaborarea cu autorităţile pentru o perma-

„Am fost la festivalul de la Oradea şi din 6 premii ne-am întors cu două, deşi la început nimeni nu ne dădea nicio şansă, pentru că nu auziseră de noi”, spune Nicoleta Bolcă. Tot ea a vorbit despre încercarea de a aduce tinerii la teatru.

Copiii ce fac parte din diferite organizaţii vin la teatru în mod gratuit. Impactul teatrului asupra tinerilor este cel mai bine reprezentat în cazul a trei liceeni de la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” care, anul trecut au colaborat cu un actor profesionist ce le-a dezvăluit taine din meseria de actor. Contaminaţi iremediabil, cei trei sunt acum studenţi la o facultate de profil. Pentru toţi cei care vor să experimenteze o piesă de teatru, pot să cumpere bilete la piesa de duminică, Foşnetul frunzelor.

Alina PIPAN

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 7 septembrie 2012

Să nu poţi să locuieşti în apartament de teama vecinilor

Un petrilean încearcă din 2005 să aibă linişte în casă Nu cred că este cineva care să nu fi întâlnit, în viaţa lui de locatar la bloc, vreun vecin prea sprinten şi cu chef de viaţă, care să îi toace creierii cu chefurile lui, sau vreun vecin, sensibil tare, care să reacţioneze şi se reclame fiecare zgomot care nu-i convine. Sunt cazuri tipice de vecini problemă. Dar cum putem acţiona pentru a scăpa de abuzurile lor?

Chiar dacă din punct de vedere legal ar fi posibil, vă dovedim în cele ce urmează că nu putem.

în casă de muzica lor. Se pun în faţa blocului, dau muzica tare, beau şi sparg seminţe şi nici nu ştiţi ce muzică ascultă.

Lumea nici nu sare cu gura la ei, că sunt agresivi, te înjură, aruncă cu pietre în tine.

De fiecare dată când am fost la poliţie, a venit poliţia, a dat amendă sau avertisment şi atât. Omul nu se potoleşte, iar pe mine mă lasă nervii. Umblu după mine cu sprayul paralizant. Îmi este teamă şi nici nu pot să-mi apăr copiii, care sunt maltrataţi zilnic, pentru că strigă după ei că sunt bozgori şi i-au mai şi bătut. Eu doar atât le spun, să-i ignore”, povesteşte bărbatul.

S-au schimbat şi comandanţii şi omul tot n-a scăpat de necaz Nu vom da numele vecinului agresiv, pentru că nu am vorbit cu dumnealui. Şi nu am vorbit tocmai pentru ca repercusiunile să nu se agraveze la adresa reclamantului.

Dar este evident că omul are o mare simplist. Dar degeaba… Petrileanul nici nu mai ştie dacă poate vorbi de abuz, sau dacă se întâmplă totul în capul lui, din moment ce a tot depus plângeri şi nimic nu se rezolvă. Chiar odată a fost şi el sancţionat, pentru că i-a dat cu spray în ochi vecinului, mai mult de spaimă, spune el, cu teama că va fi iar luat la pumni. Omul a trecut şi pe la comandantul Titel Brăgaru, dar şi pe la Ovidiu Zaharie. Nu spune că aceştia nu au luat atitudine, dar pe el nu l-a ajutat în final cu nimic.

Şapte ani de scandal Tiberiu Kovacs locuieşte în Petrila pe strada 8 Martie. De când s-a mutat acolo, spune dumnealui, nu are pace cu vecinul de deasupra. Unul cu vreo 20 de ani mai tânăr, dacă nu mai bine. Tiberiu Kovacs a venit la noi la redacţie cu o plasă de documente.

Era vizibil că omul era timorat, vocea îi tremura şi se exprima greu. „Trăiesc cu frica, spunea dumnealui, să nu mă prindă şi să mă bată. A mai vrut. S-a luat şi de copiii mei. Totul a început când m-am mutat acolo şi lor le-a fost ciudă că am cumpărat eu apartamentul acela. De atunci a început şicana. Mi-au murdărit şi uşa şi clanţa, înjură când trec prin dreptul uşii, dau muzica tare în apartament şi în faţa blocului. Vorbesc de băiatul vecinilor de deasupra şi de prietenii lui. M-au bruscat, m-au bătut, m-au ameninţat. Nu poţi să stai

Ce spune legea?

problemă. Altfel, din 2005 până astăzi nu ar mai fi existat atâtea avertismente şi amenzi

din partea poliţiei, a Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara. Sancţiuni prin care se precizează că reclamatul şi-a recunoscut fapta şi a promis că nu mai face, dacă este să vorbim

Nu este normal nici să fii abuzat, nici să agasezi în neştire. Este normal să-ţi petreci viaţa într-o ambianţă civilizată. Apelat la lege şi la organele legii de foarte multe ori, iar legea a fost aplicată. Dar ce folos? În România există o lege care identifică şi pedepseşte actele de tulburare a ordinii şi liniştii publice de orice fel. Vorbim de Legea 61/1991. Dar cu toate că legea s-a aplicat, omul a rămas cu problema. Şi atunci?

Alina PIPAN

Legea 61/1991 ART. 1 Pentru asigurarea climatului de ordine şi linişte publică necesar desfăşurării normale a activităţii economice şi social-culturale şi promovarea unor relaţii civilizate în viaţa cotidiană, cetăţenii sunt obligaţi să aibă un comportament civic, moral şi responsabil, în spiritul legilor ţării şi al normelor de convieţuire socială.

ART. 3 Constituie contravenţie săvârşirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: 1) săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora sau a instituţiilor publice; 2) constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, în scopul de a săvârşi acţiuni ilicite, contrare ordinii şi liniştii publice şi normelor de convieţuire socială, precum şi actele de încurajare sau sprijinire, sub orice formă, a unor astfel de grupuri de persoane, care incită la dezordine socială.

www.zvj.ro

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 7 septembrie 2012

Şah. La „Trofeul Litoralului”, CREDITE Petroşani nu s-a făcut de râs DE NEVOI CSM Teofil-Elias Pîrlea, RaulDragotă şi PERSONALE Alexandru Mihai-Andrei Maschio au Dobandă fixă: 11,9% Perioada de creditare: 12-60 luni Valoarea creditului: 1.000 - 20.000 RON Vârsta solicitantului: 21-69 ani (72 ani) Venit minim: 600 lei - salariat (se includ bonurile de masă) 500 lei - pensionar (pensie de boală, invaliditate) + indemnizaţii creştere copil Documente necesare: - fluturaşul de salariu / adeverinţa de salariu / talonul de pensie, copia BI/CI, după caz decizia de pensionare, factura de utilităţi, fişa fiscală.

TEL. 0737.550.812

fost şahiştii cei mai bine clasaţi din echipa CSM Petroşani la „Trofeul Litoralului”, desfăşurat la Eforie Nord.

Imediat după marea competiţie de şah de la Petroşani „Open Şah Petroşani”, 7 reprezentanţi ai CSM Petroşani s-au deplasat la Hotel Angely din Eforie Nord, unde au participat la Turneul Internaţional de Şah „Trofeul Litoralului”. Astfel, la turneul de băieţi 10 ani au luat parte 31 de participanţi, jucându-se în sistem elveţian pe distanţa de nouă runde, cu un timp de

După atâta bâlbâială…

Din nou despre

Bâlbă va semna totuşi cu Jiul

Ilie Botezatu - „inventatorul” de portari

Jiul Petroşani s-a păcălit doar cu una dintre cele două anunţate achiziţii cu nume sonore, anume cu Sorin Bucă.

Dar preşedintele George Boboc spune că, totuşi, Bâlbă a revenit la sentimente mai bune şi că va semna cu Jiul un contract pe o perioadă de un an de zile: „Bâlbă a venit la Petroşani şi urmează să semneze un contract pe o perioadă de un an de zile”.

Jiul va juca în etapa a doua a Ligii a III-a, seria a V-a, acasă, cu Plimob Sighetu Marmaţiei.

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

joc de 75 minute pentru 40 de mutări pentru fiecare jucător, plus 15 minute activizare pentru toată partida. Primul loc i-a revenit cu 8,5 puncte jucătorului Kochubey Aleksandr din Moscova (Rusia), fiind urmat în clasament, cu 7 puncte, de MihaiBogdan Raicu (ACS Philidor Iaşi) şi cu 6,5 puncte de un alt rus Makar Melnikov, tot din Moscova.

Reprezentanţii noştri de la CSMP, fiind mai mici în această grupă de foc, s-au comportat onorabil. Cele mai bune rezultate le-au reuşit juniorii TeofilElias Pîrlea şi Raul-Alexandru Dragotă, ambii cu câte 4,5 puncte, Mihai-Andrei Maschio - 4 puncte, Ovidiu Topârcean şi Sebastian Hogea - ambii cu câte 3,5 puncte, Cristian Florin Matyas - 2,5 puncte şi George-Alexandru Toma - 1,5 puncte. „Pentru juniorii noştri a fost o competiţie total experimentală şi deosebit de benefică în viitorul apropiat. Ţinem să le mulţumim şi pe această cale Consiliului Local şi Primăriei municipiului Petroşani pentru eforturile mari pe care le fac în această perioadă pentru a-şi respecta obligaţiile faţă de sportivii din cadrul Clubului CSMP”, a declarat Gheorghe Şcurhan, coordonatorul principal al CSM Petroşani.

După cum am mai relatat, antrenorul cu portarii, Ilie Botezatu, fost la Jiul Petroşani şi Minerul Lupeni, „inventează” talente pe bandă rulantă. Ştirea că încă un portar crescut de acesta va ajunge la o echipă mare a făcut repede înconjurul ţării.

După ce a avut un aport important la ajungerea lui Cristian Bălgrădean la Dinamo, un alt portar crescut de Botezatu are mari şanse să ajungă la Steaua. Este vorba de Eduard Pap, un portar de 18 ani care se căleşte deocamdată la Şcoala de Fotbal a

lui Marcel Băban, de la Jimbolia. Pap a debutat la Naţionala U19, în luna mai, într-un meci contra Suediei, 3-2, şi a jucat, la începutul săptămânii, şi contra Bulgariei, scor 1-0, fiind pentru a doua oară titular într-un meci al Naţionalei U19. Elevul lui Ilie Botezatu a avut o evoluţie foarte bună. „Antrenorul cu portarii de la Steaua, Eugen Nae, şi unul dintre managerii echipei au venit special să-l urmărească. Îl doresc cei de la Steaua, iar eu aş fi foarte mândru dacă încă un portar de al meu ar ajunge la o echipă mare", a declarat Ilie Botezatu.

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 7 septembrie 2012

CLASAMENT

Fotbal. Liga a IV-a

Rundă bună pentru Jiul II În etapa intermediară din Liga a IV-a, Jiul Petroşani s-a impus cu scorul de 3-1 în faţa celor de la Aurul Brad, în timp ce Universitatea Petroşani a scos doar o remiză cu CFR Simeria, 0-0.

Băiţa - Dacia Orăştie: 3-1; Jiul II Petroşani - Aurul Brad: 3-1; CS Ghelari - Retezatul Haţeg: 2-3; Universitatea Petroşani - CFR Simeria: 0-0 Partida Gloria Geoagiu - Zarandul Crişcior nu s-a disputat deoarece echipa oaspete nu s-a prezentat la joc.

Programul etapei viitoare, sâmbătă, 8 septembrie, ora 11:30: Dacia Orăştie - Jiul II Petroşan Victoria Călan - Şoimul Băiţa Aurul Certej - Râu de Mori Inter Petrila - CS Vulcan CFR Simeria - Minerul Uricani Zarandul Crişcior - U Petroşani Metalul Crişcior - Gloria Geoagiu Retezatul Haţeg - Hercules Lupeni Aurul Brad - CS Ghelari.

1. Metalul Crişcior

4 3 0 1 13-5 9p

2. Aurul Brad

4 3 0 1 7-1

3. Retezatul Haţeg

4 3 0 1 11-9 9p

4. Jiul II Petroşani

4 2 2 0 9-3

8p

5. Gloria Geoagiu

3 2 1 0 7-3

7p

6. Universitatea Petroşani

3 2 1 0 6-3

7p

7. Şoimul Băiţa

4

2 1 1 6-3

7p

8. Minerul Uricani

4 2 0 2 7-3

6p

9. Dacia Orăştie

4 2 0 2 6-9

6p

10. Hercules Lupeni

4 1 2 1 4-3

5p

11. CS Vulcan

4 1 2 1 6-6

5p

12. CFR Simeria

4 1 2 1 7-8

5p

13. Retezatul Râu de Mori 4 1 1 2 7-5

4p

14. Aurul Certej

4 1 1 2 4-6

4p

15. Zarandul Crişcior

3 0 1 2 1-5

1p

16. Inter Petrila

4 0 1 3 4-9

1p

17. Victoria Călan

3 0 1 2 0-11 1p

18. CS Ghelari

4 0 0 4 4-16 0p

9p

Minerul Uricani s-a impus în faţa celor de la Inter Petrila cu scorul de 2-0, în timp ce CS Vulcan nu îşi găseşte cadenţa din sezonul trecut.

Rezultate, LIGA A IV-A HUNEDOARA, Seniori: Hercules Lupeni - Metalul Crişcior: 0-2; Minerul Uricani - Inter Petrila: 20; CS Vulcan - Aurul Certej: 1-1; Retezatul Râu de Mori - Victoria Călan: 6-0; Şoimul

Jucători din fotbalul mic,

Fotbal. Cupa României

Futsal

Puşi la colţ

Programul turului V al Cupei României la fotbal

Start pe terenul vicecampioanei

Un jucător şi trei oficiali au fost aspru sancţionaţi de Comisia de Disciplină a Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara pentru injuriile pe care le-au avut la adresa arbitrilor.

Jucătorul Alin Bucoviceanu de la Victoria Dobra (Seria a II-a) a fost suspendat 6 jocuri şi va plăti o penalizare sportivă de 150 de lei pentru jignirile readuse arbitrului. De asemenea, antrenorul secund Mihai Popa (Silva Miracol Hărău, Seria a II-a) şi Kertesz Benedec, directorul tehnic de la Inter Petrila, nu vor mai sta pe bancă la două jocuri şi vor plăti câte o amendă de 40 lei, respectiv 50 lei, pentru proteste repetate la deciziile arbitrului. Cea mai grea pedeapsă a fost dictată împotriva lui Lucian Albu Weber, delegatul Silvei Miracol Hărău, care a fost suspendat o lună şi va trebui să plătească 80 lei penalizare sportivă tot pentru proteste repetate şi jignirile aduse arbitrului.

Federaţia Română de Fotbal a prezentat programul meciurilor fazei a V-a a Cupei României - Timişoreana, ediţia 2012-2013. Jocurile acestei runde se vor disputa marţi, 11 septembrie, cu începere de la ora 16:30. În această fază a competiţiei se vor întâlni între ele echipele calificate din turul al IV-lea.

Învingătoarele vor da peste formaţiile din Liga I. Duelurile se vor derula în sistem eliminatoriu, într-o singură manşă, prima echipă urmând a fi cea considerată organizatoare. În competiţie sunt prezente 28 de echipe, dintre aceste 13 fiind din Liga a III-a, una din Liga a IV-a şi 14 din eşalonul secund.

Iată programul turului V, 11 septembrie 2012, ora 16:30: Sport Club Bacău (BC) - FC Botoşani (BT) FC Olimpia Satu Mare (SM) - FC Bihor Oradea (BH) Şoimii Pâncota (AR) - FC UTA (AR) FC Cisnădie (SB) - Voinţa Sibiu (SB) CS Pandurii Lignitul 2 Târgu Jiu (GJ) - CS Mioveni (AG Voinţa Lupac (CS) - Damila Măciuca (VL) FCM Alexandria (TR) - Sportul Studenţesc (B) FC Caracal (OT) - Dinamo Bucureşti II (B) ACS Berceni (IF) - Săgeata Năvodari (CT) CS Afumaţi (IF) - Delta Tulcea (TL) CS Baloteşti (IF) - Farul Constanţa (CT) Conpet Ploieşti (PH) - CF Brăila (BR) FC Zagon (CV) - Rapid CFR Suceava (SV) FC Seso Câmpia Turzii (CJ) - AFC Municipal Târgu Mureş (MS)

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

Dava Deva, unica echipă de futsal din judeţul nostru, îşi va începe aventura în noul sezon competiţional al Ligii I, în deplasare, în compania echipei Spicom Sfântu Gheorghe, vicecampioana României în sezonul precedent.

Debutul în campionat al echipei antrenate de Karoly Gaspari este programat în data de 15 septembrie, zi în care în runda inaugurală vor mai avea loc partidele: KSE Târgu Secuiesc - United Galaţi; CSM Studenţesc Iaşi - ACS Odorheiu Secuiesc; City’Us Târgu Mures - Clujana Cluj; Inter Teliu Braşov - CSM Focşani. În primul meci pe teren propriu, Dava Deva va juca, acasă, cu campioana City’Us Târgu Mureş. La acest meci, amatorii de futsal vor putea să-i vadă la lucru pe foştii componenţi ai FC CIP, Lupu, Gherman, Matei sau Vlad Iancu, care evoluează, acum, pentru gruparea din Tg. Mureş.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

www.zvj.ro

CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 7 septembrie 2012

Ieri, au ajuns la Primăria Petroşani

3.500 de ghiozdane şi rechizitele şcolare aferente La începutul săptămânii vă anunţam, prin vocea primarului Iacob-Ridzi, că toţi cei 3.500 de elevi din Petroşani au pregătită, pentru deschiderea noului an şcolar, 2012-2013, câteo mică surpriză.

Administraţia publică locală, la ideea primarului Tiberiu Iacob-Ridzi, s-a gândit să le ofere elevilor acest cadou, părinţii fiind astfel scutiţi de a mai cheltui o sumă de bani şi pentru ghiozdane sau rechizite şcolare.

Putem acum să vă confirmăm că toate ghiozdanele şi rechizitele au sosit ieri. Ele se află într-o magazie a SPLASului şi luni vor lua calea şcolilor. De acolo, ele vor fi distribuite pe clase, astfel că luni, 17 septembrie, în prima zi de şcoală, toţi copiii le vor găsi pe băncile lor.

La magazia respectivă, de pe str. Nicolae Bălcescu, joi dimineaţa, în jurul orei 11:00, s-a deplasat şi primarul Ridzi, care a vrut să vadă cu ochii lui, dacă totul este în regulă şi dacă toate ghiozdanele, care au în ele rechizitele, sunt în stare bună. După ce s-a convins de toate acestea, secondat şi de şefa SPLAS, Cristina Mraz, şi de alte doamne de la asistenţa socială, primarul ne-a declarat: „Astăzi am venit să vedem ghiozdanele.

Au fost aduse toate cele 3.500 de ghiozdane cu rechizite. De aceea am vrut să mediatizez acest lucru pentru a ruga părinţii să nu cheltuiască bani pentru acestea, deoarece le vor primi gratuit de la

www.zvj.ro

primărie. Noi vom preda săptămâna viitoare ghiozdanele şi rechizitele la toate şcolile.

Directorii, diriginţii şi învăţătorii le vor prelua, iar acestea vor fi puse pe fiecare bancă din clasele şcolilor. În prima zi de şcoală toţi copiii le vor găsi pe masă”.

Două şcoli neautorizate Tot legat de şcoli, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ne-a declarat că deschiderea noului an şcolar la Petroşani va avea loc ori la 15 septembrie, ori la 17 septembrie. „Vom anunţa acest lucru din timp. Săptămâna viitoare voi merge la toate şcolile pentru a vedea personal dacă sunt în regulă toate sălile pentru a putea primi copiii”.

Primarul ne-a mai spus că Petroşaniul nu are autorizaţie pentru două şcoli: „E vorba de fosta Şcoala Generală Nr. 2 şi Şcoala Gimnazială I.G. Duca. Aceste două şcoli nu au autorizaţie deoarece nu putem asigura circuitele necesare, având în vedere că acolo avem grupe de grădiniţă în spaţiile şcolii. Ceea ce este impropriu, însă condiţiile astea sunt, momentan nu avem ce să facem”.

Probabil că după ce grădiniţa de lângă Şcoala I.G. Duca, corpul vechi, va fi finalizată se va rezolva şi această problemă.

Corneliu BRAN

I.G.S.U. şi E.ON România,

Campanie de prevenire şi conştientizare În urmă cu 10 zile, doi muncitori sufereau la Lupeni un accident grav de muncă din cauza manevrării necorespunzătoare a unei instalaţii de gaz. Pentru că în ţara noastră se întâmplă multe asemenea incidente, IGSU şi E ON Gaz vor demara o campanie de informare pentru a prevenirea acestora.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (I.G.S.U.) şi E.ON România au încheiat, ieri, 6 septembrie, un protocol de colaborare privind derularea în comun a unor campanii de informare, prevenire şi conştientizare a cetăţenilor asupra pericolelor la care sunt expuşi în cazul utilizării necorespunzătoare a diferitelor surse de energie.

Protocolul, al cărui obiectiv principal este reducerea numărului incidentelor şi implicit al victimelor, este primul de acest fel încheiat între I.G.S.U. şi o companie din sectorul energetic din România.

Statisticile I.G.S.U. arată că, anual, sute de persoane şi-au pierdut viaţa în incendii, intoxicaţii cu monoxid de carbon sau ca

urmare a exploziilor. Din cele circa 40.000 de incendii produse în România între ianuarie 2010 - iulie 2012, mai mult de jumătate (56%) au avut loc în locuinţe şi gospodării, iar din cele 1.263 de victime ale acestor incidente, 152 au fost copii.

Cauzele acestor evenimente sunt multiple, începând de la manevrarea necorespunzătoare a aparatelor electrice, a celor care funcţionează pe bază de gaz sau alte tipuri de combustibil, continuând cu utilizarea unor coşuri de fum fără protecţie, neetanşate sau obturate şi care nu permit evacuarea gazelor arse, până la lăsarea copiilor nesupravegheaţi în apropierea unor surse de foc deschis sau a echipamentelor electrice, aşa cum ne informează purtătorul de cuvânt E ON Gaz, Florentina Maghiar. „Parteneriatul dintre I.G.S.U si E.ON Romania este prevăzut să se dezvolte pe mai multe componente, iar prima acţiune lansată împreună joi, 6 septembrie, este Campania naţională de informare şi educaţie preventivă F.O.C. - Flăcările Omoară Copiii”.

Alina PIPAN

CMYK

ACTUALITATE 7

Ziarul Vãii Jiului vineri, 7 septembrie 2012

În Colonie asfaltările continuă

Str. Tudor Vladimirescu este în plină transformare

După ce Primăria Petroşani a instalat pe str. Tudor Vladimirescu tomberoane, bănci şi a încercat să dea un aspect cât de cât civilizat zonei, s-a pus şi pe asfaltat.

Dacă treceai prin zonă ieri, riscai să te îneci în praf. Am plecat de-acolo cu un gust de ţărână în gură şi miros de praf în

I-am prins... în cadru

Pe sabotorii gazonului din Petroşani Numai bine, se înnorase puţin cerul Petroşaniului, şi pământul din centrul civic, acela puţintel care a mai rămas, a fost lucrat şi însămânţat pentru ca iarba, de la ploile ce se anunţă, să prindă rădăcini şi să se înalţe

haine, de nepovestit. Dar înainte de asfalt, trebuie musai să fie praf. Terenul era pregătit pentru lucrări, iar pe margine erau depozitate maldărele cu piatră şi nisip.

Un utilaj, manevrat de un muncitor perseverent, încerca mereu să finiseze terenul. Înainte ca primăria să reabiliteze fostul bloc al jandarmeriei, aici se preconiza a fi realizat Se depun eforturi pentru un spaţiu comunitar Reînfiinţarea administraţiilor elaborat infrastructural, financiare din Vulcan şi Lupeni cu chioşcuri, poate şi o farmacie, jocuri pentru copii, alei şi bănci. Doar Cu siguranţă, vă vom mai informa dacă demersul privind reînfiinţarea administraţiilor financiare din că este nevoie şi de Vulcan şi Lupeni (desfiinţate de Guvernul Boc), deînţelegere şi suport din marat săptămâna aceasta de deputatul PSD Cristian partea locatarilor, care Resmeriţă, va fi încununat de succes. nu sunt toţi de bună Dacă deputatul Resmeriţă va reuşi să convingă concredinţă. (A.P.)

un pic. Numai că, ce să vezi, nu s-a lucrat bine pământul acela din spaţiul verde, că au şi apărut mici sabotori. Din aceia cu pene, drăgălaşi foc la prima vedere, când se strâng în jurul oamenilor să adune firimiturile de pâine, dar păguboşi pentru administraţiile locale. Vorbim de porumbei, cei care ciugulesc toată ziua spaţiul verde şi murdăresc pavelele primăriei cu găinaţ, mai ales în zona Hermes. (A.P.)

ducerea Ministerului Finanţelor Publice, tot poporul din vest ar avea de câştigat: administraţiile locale, mediul privat şi, nu în ultimul rând, cetăţenii. Cu toţii n-ar mai arde gazul de pomană la Petroşani (vorba vine de pomană, întrucât drumurile VulcanPetroşani şi Lupeni-Petroşani, tur-retur, costă). Date fiind şi prevederile FMI, care limitează numărul administraţiilor financiare, demersul deputatului Resmeriţă nu se anunţă a fi unul uşor. Vorba din popor se aplică cu brio şi în acest caz: „Aruncă un prost o piatră, şi 10 oameni se chinuiesc să o scoată din baltă”… (M. BOBOC)

www.zvj.ro

8 SPECIAL

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 7 septembrie 2012

Din Africa de Sud la Petroşani (XLI)

Soţii Aringhe au spus adio iadului birocratic din Egipt şi au plecat spre Asia Vorbeam chiar ieri cu o prietenă care venise în Petroşani din Timişoara. Este de loc din Petroşani, dar de câţiva ani lucrează şi locuieşte acolo. Era mirată şi oarecum dezamăgită de serviciile din Petroşani. Nu şi-l amintea aşa rece. „Cu toate că am bătut toate magazinele pentru că aveam nevoie de diferite produse, am întâlnit doar oameni dezinteresaţi, nervoşi şi neserioşi. Nu mi s-a întâmplat doar în magazine, ci şi în Spitalul de Urgenţă Petroşani, unde am ajuns cu o erupţie din cauza unei alergii. Nu ştiu de ce se comportă lumea aşa, dar nu este bine. Este în dezavantajul comunităţii”.

Am început cu această constatare sinceră şi adevărată pentru a face trecerea la povestirile soţilor Aringhe, care au trăit experienţe absolut neplăcute în Egipt, din cauza corupţiei, indiferenţei şi lipsei de profesionalism. Cu toate că sunt diferenţe mari, când citim rândurile de mai jos nu putem să nu ne gândim, pe alocuri, şi la România. Ţara care depinde de fiecare dintre noi să o facem mai frumoasă. (Alina PIPAN) „În ultima relatare din Egipt, eram cu nervii la pământ din cauza birocraţiei şi a incompetenţei dovedită de oficialităţile egiptene. Dar, din nefericire, era doar începutul, doar o picătură în oceanul cel vast al minciunii, şarlataniei. La 22 august am sunat şi am vorbit personal cu agentul Nagar Shipping din Port Said, care se ocupa cu organizarea şi planificarea vaporului care trece Marea Mediterană spre Turcia. Acesta ne-a avertizat că, dacă nu suntem în biroul lui pe 23 august, la ora 9:30, nu mai prindem vaporul de sâmbătă, 25 august. Am anulat vizitele planificate şi la

www.zvj.ro

ora 9:00 eram în faţa biroului, dar biroul era închis. Nabil, bossul, nu şi-a făcut apariţia decât la ora 11:00, ceea ce a marcat un început de relaţii dezastruoase. L-am întrebat când pleacă vaporul şi ne-a asigurat că sâmbătă pe 25, că noi vom conduce maşina la vapor, nu trebuie să dăm cheile nimănui, iar pentru Terracan este un agent care se ocupă de acte, agent cu care trebuie discutat separat.

Nabil ne-a spus, iniţial, că plata pentru a ne îmbarca noi şi Terracanul este de 1.025 dolari. L-am întrebat dacă se poate face o reducere şi mi-a spus că, dacă vreau o reducere, să sun la agenţia din Alexandria, cum ar veni agenţia „mamă” şi să întreb acolo. Bineînţeles, am sunat şi am vorbit cu o persoană pe numele de Hain, o femeie foarte arţăgoasă, a cărei primă întrebarea a fost „din ce ţară sunteţi?”. Apoi m-a informat că poate şi chiar are să îmi dea o ofertă foarte bună, şi anume 850 dolari pentru maşină şi 300 pentru pasager.

Comisionul rămânea 125 dolari.

Deci, plecasem de la 1.025 dolari şi acum după ofertă ajunsesem la… 1275 dolari.

După discuţii mai aprinse, am ajuns la suma finală de 1.175 dolari. Eram prea obosit să continui să înţeleg ce se întâmplă şi cum este posibil ca aceşti oameni să conducă o companie. Actele maşinii costă 334 dolari, asta include vama. Care nu înţeleg de ce trebuie plătită de două ori: la intrare şi la ieşire, predarea numerelor egiptene, comisionul agentului şi multe altele care nici măcar nu ştiu ce sunt.

Pentru a rezolva toate actele acestea, în ciuda faptului că plăteşti agent, a trebuit să mă plimb din birou în birou şi dintr-o parte în alta a oraşului două zile să rezolvam cu actele. Terracanul a trebuit să îl parcam în

garajul vămii, deoarece numerele egiptene au fost predate şi nu mai aveam voie să conduc.

Sâmbătă, 25 august, am predat camera la hotel şi aşteptăm un telefon de la Nabil, să mergem la vapor.

Nabil nu a mai răspuns, a plecat în concediu şi dispărut a fost.

Am mers la biroul Nagar şi acolo am cunoscut o altă creatură, la fel de parşivă şi incompetentă ca şi şeful lui, pe numele Mohamed. Ne-a spus cu un râs sarcastic că vaporul nu pleca sâmbătă, ci poate duminică sau luni… Bineînţeles, toate aceste presupuneri urmate de permanenta zicala „dacă are să vrea Domnul”.

Aceste promisiuni goale le-am auzit timp de 10 zile, timp în care a trebuit să plătim pentru hotel, mâncare, parcarea Terracanului în vamă, toate aceste plăţi care împreună au însumat circa 100 dolari pe zi. În una dintre zile, ca să mai uităm de stresul de zi cu zi, am decis să mergem să facem o baie în Marea Mediterană şi să stăm la plajă. Când am ajuns la plaja din Port Said nu ne-a venit să credem ce ne vedeau ochii. Plaja este acoperită de gunoi, sute de metri de plajă acoperită în sticle de plastic, pungi, cutii de carton, badoage de cola, este exact ca şi cum ai face plajă în locul unde se aruncă gunoaiele oraşului.

De necrezut că aşa ceva există şi că

locuitorii acestui oraş pot să fie propriii lor duşmani. Era ceva lume pe plaja şi cel mai trist este lucrul că se pare că nici nu le pasă. Copiii se jucau printre gunoaie, scoici şi nisip. Apa a fost foarte caldă şi plăcută, dar vederea plajei dinspre mare parcă este mai tristă. Gunoiul peste tot, pe străzi, pe plaja, în birouri şi în toate instituţiile de stat şi particulare.

Cum am mai spus şi în relatările anterioare, nimic nu este pentru totdeauna, bune sau rele, toate trec şi acum când scriu sunt în cabina vaporului Apollonia, cu Terracanul, care este parcat în burta vaporului, şi ne îndreptăm cu doar 7 noduri înspre Mercin, Turcia, unde vom ajunge după trei zile de spart valurile Mediteranei şi vom pune piciorul şi cauciucurile în Asia”, relatează Martinian Aringhe.

UMOR ÎN HA... MAJOR 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 7 septembrie 2012

Antologie de umor rural „Se aduce la cunoştinţă la toată suflarea din sate şi comune că doi gospodari (care în ordine alfabetică răspund la numele de Ianuş Emil şi Vasile Nelu) s-au gândit să înfiinţeze o fermă de culturi… umoristice.

Aceasta se va numi „Antologie de umor rural”, iar membrii (şi membrele) ei vor fi toţi cultivatori de gen, cu domiciliul efectiv la ţară. Norma minimă pe cap de răzeş este de zece pg. (pagini, nu pogoane). Antologarii îşi rezervă dreptul de a le plivi şi a le prăşi din rădăcină pe cele necomestibile.”

Aşa începea „Proclamaţia” pe care domnii Emil Ianuş şi Nelu Vasile au trimis-o, în primăvara aceasta, umoriştilor care locuiesc la ţară. Printre aceştia, au fost acceptaţi şi doi „intruşi” (a se citi orăşeni): eu şi Arcadie Chirşbaum, după ce i-am convins pe iniţiatorii proiectului că, în ciuda faptului că Aninoasa şi Făget au fost declarate oraşe, noi nu ne simţim orăşeni (şi redacţia ZVJ confirmă că Aninoasa este un sat/ comună… cu câteva blocuri - n.r.).

Impozitul agricol Mă plec cuprins de-nfiorare În faţa voastră, dragi ţărani, Că nu-i de-ajuns să daţi mâncare Acestei ţări, mai daţi şi bani!

(Vasile Til Blidaru - Dogari, jud. Buzău)

Ce i s-a restituit ţăranului Fără cai şi fără boi, Cum să mai pornească plugul, Când de la colhoz, la noi, I-au restituit doar… jugul?!

(Iulian Bostan - Gohor, jud. Galaţi)

Viţei maturi Ceauşescu, vrând şeptel, N-a tăiat nici un viţel Şi numai-ntr-un an sau doi A umplut ţara de boi!

(Ion Butulescu - Preajba, jud. Gorj)

Rurală Ca desprins din alte ere, Printre gropi, noroi şi fum, Lângă-atâţia cai putere Trece-un car cu boi pe drum…

(Petru Chira - Chişoda, jud. Timiş)

Unui iubitor de animale Tu şi porcul când îl tai Te încearcă un suspin Şi regreţi duios că ai C-un prieten mai puţin.

(Arcadie Chirşbaum - Făget, jud. Timiş)

Sătenii la joc Când sărbătoare e în sat

Şi cântă pe tăpşan lăuta, Ei joacă hora legănat, Apoi o partencep bătuta.

(Sorin Cotlarciuc - Vama, jud. Suceava)

Toamna

Sunt femei prin multe sate Chiar pe popă supărate, Însă nici nu vor să-l certe Tot sperând să… nu le ierte!

(Ioan Hodaş - Codăeşti, jud. Vaslui)

Când fierbe vinul în butoi, Mariei, una de la noi, În fiecare dimineaţă, Sub nas i-apare o mustaţă.

(Janet Nică - Zăval, jud. Dolj)

Moşul şi baba la prăşit

Comparaţie rustică

Ei, prăşind la păpuşoi, Hodineau olecuţică, Dar culcaţi pe-un muşuroi S-au trezit că îi… furnică!

(Emil Ianuş - Horodnicul de Sus, jud.

Suceava)

Erau la ţară-acum vreo câţiva ani Mai multe care şi puţini plăvani.

Azi, starea-i inversată pe la noi: Sunt mai puţine care şi mulţi boi.

(Cătălina Orşivschi - Vama, jud. Suceava)

Spovedanie rurală

„Prietenii” naturii Ţăranul şi vecina Admirându-şi mult vecina Zise rezemat în furcă: „Peste gard când văd găina Mi se pare că e curcă”.

(Laurian Ionică - Boureni, jud. Gorj)

Îndrăgostiţi de verdele naturii Au poposit în mijlocul pădurii Şi-au doborât-o toată cu toporul Că nu puteau să vadă viitorul!

(Virgil Petcu - Coţofeneşti, jud. Prahova)

Pomeni electorale Lucru „cu ziua” M-ajută-adesea soţii X la strânsul Recoltei, toamna, că e muncă grea… „Cu ziua” mă împac mai greu cu dânsul, „Cu noaptea” mă împac rapid cu ea!

(Ion Moraru - Independenţa, jud. Galaţi)

Candidaţii-s gospodari Şi au damf de oameni mari, Dar în sat la noi pe-aici Votul prea miroase-a… mici!

(Eliada Scorţaru - Tomeşti, jud. Iaşi)

Unui ţăran aflat cu soţia şi cu calul la muncă Când un vecin îi spuse: „Ce mârţoagă!”, S-a enervat pe loc, uitând de şagă, Şi-a dat să-i facă omului scandal, Dar a-nţeles că nu zicea… de cal!

(Petronela-Vali Slavu - Aninoasa, jud.

Hunedoara)

Rustică S-au pus băbuţele pe sfadă De zici că uliţa-i bufet, Pe când dezbat, la colţ de stradă, Cancanurile de pe net.

(Gheorghe Şchiop - Porumbacu de Jos, jud.

Sibiu)

Duminica, în sat, despre secetă „Zi de zi, pământul crapă!”

Spun ţăranii, cu durere, „Doamne, dă-ne nouă apă!”

Şi mai cer un rând de bere…

(Ioan Toderaşcu - Costeşti, jud. Vaslui)

Calvarul ţăranului Ţăranu-i purtător de vină: Nu dă pământului hodină În timp ce iertătoarea glie Îi dă… odihnă pe vecie!

(Nelu Vasile - Turburea, jud. Gorj)

Românul - om gospodăros Descurcăreţ cum vrea să pară Îşi face sanie din vară Şi-n plină iarnă, sărăntoc, O taie şi o dă pe foc.

(Vasile Vorobeţ - Ipoteşti, jud. Suceava)

Legenda „Antologiei de umor rural” (lansată la Festivalul de Umor de la Vama) (H)Umoriştii de la ţară S-au unit ei, rob cu rob, Să culeagă-n iastă vară Poante coapte bob cu bob. Şi să macine făina La o Moară cu noroc De la Vama - Bucovina, Unde-i mare iarmaroc.

Căci la rând, aici la moară, Stau atâţia muşterii Că vezi cară după cară Din Suşeava până-n Jii. Voi, ce cultivaţi ogorul Pârlogit al României, Voi aţi plămădit umorul Cozonac al sărăciei! Ştirile nu mai ţin seama Nici de vale, nici de deal: Bre, s-o răsturnat la Vama…

Carul cu umor rural (Şi-o ieşit de-un festival)!

(Emil Ianuş - Horodnicul de Sus, jud.

Suceava)

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

www.zvj.ro

10 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 7 septembrie 2012

CS Vulcan - Aurul Certej

Un meci frumos, arbitrat de un central de toată jena Bună echipă are Aurul Certej. Aşa că nu-mi închipui care dintre cei care au fost, miercuri după amiază, la meciul în care certejenii le-au fost oaspeţi celor de la CS Vulcan, ar putea să spună că-i altcumva.

Păcat, însă, că nu aceleaşi vorbe frumoase pot fi spuse despre doi dintre cei trei arbitri ai întâlnirii.

soare, dar, la final, nimeni din conducerea clubului sau a secţiei de fotbal nu i-a chemat, ca să le dea un zece lei acolo. Ca să aibă şi ei câte doi lei de îngheţată. Poate că, la următorul meci pe care Vulcanul îl are acasă, se va reţine acest aspect.

Cam pe la jumătatea reprizei încep şi isprăvile arbitrului de centru Constantin Dănilă. Mai întâi, deveanul nu le dă vulcănenilor o lovitură de pedeapsă, cu toate că Palade a rămas lat în careul echipei adverse. Raul Cismaşiu ia cartonaş galben, dar, interesant, fotbalistul certejean, care sărise şi el la aceeaşi minge, este iertat. În fine, repriza întâi se termină cu scorul de 0-0, asta şi datorită portarulul CS Vulcan, care a deviat, in extremis, mingea care venea în viteză către plasa porţii apărate de el.

În partea a doua

Spre surprinderea spectatorilor, dar şi a oficialilor vulcăneni, jucătorii oaspeţi au început partida în forţă.

Timp de câteva minute bune, mingea s-a jucat numai în jumătatea de teren vulcăneană. Din fericire, atacurile certejene sunt respinse, portarul Florin Negrea a avut şi el câteva intervenţii salutare, dar, spre ghinionul oaspeţilor, multe mingi au fost trase deasupra sau pe lângă poartă. În fine, balonul începe să fie jucat şi în terenul advers, însă vulcănenii irosesc o ocazie de milioane. Fază care-l face pe inimosul Andruţa Vajda, rezervă în acest meci, să exclame: Mamă, mamă, cât pe ce să intre!

a întâlnirii, jocul băieţilor lui Marius Szoradi se înviorează simţitor. Palade are o ocazie de a înscrie cu care nu ştiu de câte ori se va mai întâlni, dar pe care o ratează.

La un moment dat, în teren se petrece o fază pe care nu am văzut-o prea bine, iar, ulterior, omul în negru de la centru îi arată cartonaşul roşu lui Ion Roşianu, care era departe de faza pentru care se întrerupsese jocul. Tribuna începe să fiarbă şi înjurăturile curg râuri-râuri la adresa arbitrului de centru. Nemulţumiţi de decizie, oficialii vulcăneni intră pe teren, ca să-i ceară socoteală centralului. Intră şi cei doi poliţişti locali, dar cu scopul de a-i calma pe aceştia din urmă. La puţin timp, o altă fază le pune pe jar pe gazde.

Doi jucători vulcăneni, Maier şi Palade, cad în careul mic, seceraţi de portarul certejan, dar fără folos. Centralul nici nu vrut să audă de un unsprezece metri.

Destul de des

Cei care deschid scorul

mingile ajung fie în afara terenului de joc, fie în grădina momârlanilor care-şi au casele lângă teren. S-a observat foarte bine lipsa copiilor de mingi. Apropo, la meciul de sâmbătă au fost vreo cinci, au stat în

sunt oaspeţii, dar, din punctul de vedere al vulcănenilor, faza a fost discutabilă. Asistentul de margine Rogojină - acelaşi care l-a trimis, pentru şase luni, în tribună pe Neluţu Pantilimon - al doilea arbitru penal

al întâlnirii despre care relatez, a fost miop în acest caz. Cum la fel de chior a fost şi când a fost vorba de un corner clar care ar fi trebuit bătut de vulcăneni. Golul vulcănenilor este înscris la scurt timp de la prima schimbare efectuată în garnitura echipei vulcănene, când Culiţă Lavric este înlocuit cu Butură. Autorul golului egalizator, venit la vreo douăzeci de minute înainte de finalul meciului, este experimentatul Raul Cismaşiu. La CS Vulcan mai intervine o schimbare, Gelu

Fluierul de final a dat semnalul dezlănţuirii nemulţumirii spectatorilor. Vreo câţiva mânioşi se caţără deasupra intrării în tunel şi-i ameninţă pe arbitri că le sparg capul. Centralul Dănilă şi asistentul de margine Rogojan, în special, refuză să mai iasă de pe teren. O fac, în cele din urmă, dar numai şi numai la insistenţele şi garanţiile de securitate oferite de poliţiştii locali şi acompaniaţi de huduielile, ameninţările şi înjurăturile spectatorilor.

Gheorghe OLTEANU Pavel este schimbat cu Dacian Florea, repriza secundă beneficiază de trei minute de prelungiri, dar scorul nu mai suferă nicio modifi-

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad Centrul tutorial ID Petroşani Studii universitare de licenţă Cursuri ID 1. Facultatea de Ştiinţe Juridice Specializarea: Drept Durata: 4 ani 2. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie, Educaţie Fizică şi Sport Specializarea: - Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar Durata: 3 ani Informaţii la telefon 0254-547.770.

Acreditată prin Legea nr. 240/2002

www.zvj.ro

care. Deşi, la atacurile susţinute ale echipei vulcănene, toată lumea sperase la măcar încă un gol.

Studii universitare de masterat 1. Facultatea de Ştiinţe Juridice Specializarea: 1. Instituţii de drept civil şi procesual civil Durata: 3 semestre 2. Instituţii de drept penal şi procesual penal Durata: 3 semestre 2. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie, Educaţie Fizică şi Sport Specializarea: Management educaţional Durata: 4 semestre Informaţii la telefon 0254-547.770.

Acreditată prin Legea nr. 240/2002

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 7 septembrie 2012

IMOBILIARE Vând garaj contorizat zona Dragalina.

Tel. 0757107201; 0721915530 Vând casă (are apă, canalizare, energie electrică etc., acces auto) + 600 mp teren, zona Peştera Bolii.

Tel. 0725.068828 Vând casă + anexe şi 4.000 mp teren în Livadia. Preţ 30.000 euro.

Telefon 0766.568419 Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market, Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2, stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil.

Telefon 0728. 272117 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie.

Preţ 45.000 euro neg.

Rel. la tel. 0724.571408

AUTO Vând rulotă turistică, două dormitoare, baie, aragaz, dresing, foarte bine întreţinută. Preţ neg.

Telefon 0760.922123 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Telefon 0765.459316 Vând Peugeot 308, 1,6 HDI, mai 2010, 35.000 km, confort pack dublu climatronic volan reglabil, oglinzi electrice şi încălzite, 2 geamuri electrice, 4 airbaguri, computer bord, preţ 9900 euro.

Telefon 0728.696889 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Telefon 0765.459316

ANGAJĂRI Vila Melinda angajează ospătar şi cameristă.

Oferă condiţii de muncă avantajoase.

CV-urile se pot trimite la fax 0254.545842 sau la office@vilamelinda.ro

HOROSCOP

COMEMORARE

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ne veghează de acolo de sus, din cer, cel care ne-a părăsit mult prea devreme, un soţ, tată şi socru iubitor HORGA IOAN

Ai mare grijă la veridicitatea informaţiilor pe care le transmiţi şi la legalitatea faptelor pe care le prezinţi lumii.

Vei rămâne veşnic în inimile noastre!

Soţia Floarea, fiul Miron şi nora Angelica ANUNŢ DE MEDIU

Societate comercială angajează bucătar cu experienţă, şi ajutor bucătar.

Relaţii la telefon 0751.199101

Societate comercială angajează vânzătoare cu experienţă pentru magazin alimentar în Petroşani.

Relaţii la telefon 0762.260128

SC angajează şofer TIR. Relaţii la telefon 0751.199100 SC angajează croitoreasă.

Relaţii la telefon 0764.589850

SC EUROGRUP ILSM SRL, cu sediul în Vulcan , str. Mihai Viteazu, nr. 18C, anunţă elaborarea primei versiuni a planului/ programului: „PUZ – CENTRU DE PREZENTARE ŞI CONSULTANŢĂ ÎNTREŢINERE UTILAJE GRELE – BIROURI ŞI GARAJE” în localitatea Vulcan, str. Ecaterina Teodoroiu, FN şi declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu.

Consultarea primei versiuni a planului/ programului se poate realiza la sediul A.P.M. Hunedoara, Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25, zilnic între orele 08:00 – 16:00.

Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul A.P.M. Hunedoara în termen de 15 zile calendaristice de la data prezentului anunţ.

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

angajam_personal@yahoo.com Relaţii la telefon

0768.351122

Spaţiu de închiriat (DEPOZIT), str. Lunca, nr. 100. Preţ foarte avantajos.

Relaţii la telefon: 0372.764439 sau 0254.542472

SC Leonadro SRL angajează şef magazin pentru magazinul situat în Petroşani, bld.

1 Decembrie 1918, bl. 69, parter.

Candidaţii vor depune un CV la magazin, însoţit de fotografie.

DIVERSE Vând cărucior pentru gemeni.

Relaţii la telefon: 0730.294550

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Nu te ascunde după deget, dând impresia tuturor că eşti fericit şi că toate îţi merg bine.

Recunoaşte când ceva nu e în regulă, fără a-l transforma într-un motiv de disperare.

Rac (22 Iun - 22 Iul) O problemă din trecut te opreşte acum din mers şi nu poţi trece la etapa următoare fără a o rezolvă retroactiv.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Accepţi că nu le ştii tu chiar pe toate, deci baţi la uşa acestui expert care are rolul de a rezolva cu brio una din nelămuririle tale majore.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Priveşti spre ziua de mâine cu un sentiment de lehamite, pentru că nu speri prea multe de la evoluţia anumitor evenimente.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) SC închiriază spaţii comerciale pentru, pizzerie, baruri, sală de jocuri, spaţii de depozitare.

Relaţii la telefon: 0751.199100

luni-vineri 12:00 -18:00.

Hotel Rusu angajează personal pentru spălat vase.

Informaţii suplimentare la telefon 0742.087221 sau 0742.087222.

CV-urile se trimit la info@hotelrusu.ro sau la fax 0354.108510.

Îi recunoşti superioritatea în anumite privinţe, îi admiri personalitatea care se face uşor remarcată, dar în loc să-l admiri te temi de valoarea lui.

Au rămas o serie de mici treburi nerezolvate de care trebuie să te ocupi neapărat acum, ca să-ţi iei de-o grijă.

ÎNCHIRIERI Locuri de muncă în BRAŞOV Fast food Shawarma angajează persoane tinere cu sau fără experienţă în domeniu.

CV-urile se trimit la

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Nu te aştepta ca visele tale să se împlinească peste noapte pentru că e cale lungă până la succes!

Deţii toate resursele necesare unei realizări depline, dar singurul lucru care îţi lipseşte totuşi e răbdarea.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

SERVICII Asigur transport cu autoutilitară 3,5 t.

Preţ minim/ km - în funcţie de distanţă.

Relaţii la telefon 0760.922123 non-stop.

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Trebuie să pleci la drum pentru a rezolva de urgenţă o problemă.

Nu se poate rezolva prin telefon, deci e nevoie de tine la faţa locului.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Eşti plin de avânt încât ar fi bine să investeşti această energie fantastică într-o activitate cu adevărat complicată, deoarece rezultatele vor fi foarte bune.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Nu te aştepta ca toată lumea să te trateze corect, oricât de cinstit ai fi, pentru că unii nu te cunosc suficient de bine şi te pot judeca pe nedrept.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Tot ce-i frumos se şi termină la un moment dat, şi ai ajuns acum în faţa unui moment dificil pentru suflet. Trebuie să-ţi iei rămas bun de la o fiinţă dragă sau de la un loc în care ai fost răsfăţat de plăceri şi bucurii, ca de mâine să te întorci în mediul tău obişnuit.

www.zvj.ro

CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 7 septembrie 2012

De la sfârşitul lui septembrie,

Ioan Dorel Şchiopu nu merge mai departe, fiindcă

"Am observat că, în iunie, vulcănenii i-au preferat pe cei care au votat triplarea preţului la gunoi!"

Pentru astăzi, la Tribunalul Judeţean Hunedoara era programat recursul unui proces care, dacă ar fi fost dus până la capăt, este posibil să fi avut un deznodământ benefic pentru locuitorii municipiului Vulcan.

Nu, nu este vorba despre procesul care v-a trecut prin minte. Acela este programat pentru data de 11 septembrie şi va avea loc la Petroşani. Acesta, dacă aţi reţinut mai sus, este procesul ce urma să aibă loc în urma recursului prin care, la 6 decembrie 2011, s-a dispus rejudecarea dosarului în care Ioan Dorel Şchiopu, consilier local PRM Vulcan la ora aceea, a dat în judecată Consiliul Local al municipiului Vulcan şi a solicitat revocarea unei hotărâri a acestuia.

În octombrie 2010, forumul legislativ local vulcănean a votat hotărârea prin care preţul

colectării gunoiului menajer în localitate a crescut de la doi la peste şapte lei. De trei ori, aşadar. Peremistul Ioan Dorel Şchiopu a votat împotriva acestui proiect de hotărâre şi le-a declarat colegilor de consiliu că va cere în contencios administrativ anularea hotărârii. Asta, fiindcă, a argumentat el, hotărârea suferă de viciu de procedură. Înainte de a fi introdus pe ordinea de zi a şedinţei de consiliu local, proiectul de hotărâre nu fusese pus în dezbaterea opiniei publice.

GTS Company va începe reabilitarea parcului din Colonie

Administratorul La Belle Epoque, consilierul local Sorin Avrămescu, a contactat redacţia ziarului nostru şi ne-a informat că parcul de pe Griviţa Roşie din Colonie va fi reabilitat, ca la carte, aşa cum a şi promis.

Doar că în momentul de faţă, deşi licitaţia a Fiind vorba de avut loc acum două săptămâni, contractul un contencios administrativ, Ioan de concesiune nu a fost semnat între Dorel Şchiopu ştia că nu trebuie plătită taxa de timbru. Astfel că, din Primăria Petroşani şi GTS. Contractul va fi semnat abia la mijlocul lunii septembrie. cauză că nu a achitat douăzeci de Abia apoi se va trece la reabilitarea parculei, iniţial a pierdut procesul. A declarat, însă, recurs, iar în 6 decem- lui. În prezent însă, firma a contractat deja un proiectant care să se ocupe de reamenabrie 20100 Tribunalul Judeţean jarea parcului, dar, din punct de vedere Hunedoara l-a admis şi a hotărât rejudecarea cazului la data de 7 sep- legal, până la semnarea contractului nu se poate interveni în teren. (A.P.) tembrie 2012.

"E vorba de o întârziere de nouă luni, neadmis de mult timp, spune, acum, Ioan Dorel Şchiopu, care, între timp, la alegerile locale din iunie nu a mai fost candidatul preferat de către cei pentru a căror dreptate a deschis un proces de contencios administrativ. De aici şi decizia sa ca, la primul termen care are loc chiar astăzi, vineri, 7 septembrie, să renunţe la proces. "Am rămas profund dezamăgit de ceea ce s-a petrecut în iunie, îşi argumentează decizia Ioan Dorel Şchiopu. Vulcănenii, prin votul lor de peste 50 la sută, i-au preferat tot pe cei care, în urmă cu doi ani, au triplat preţul gunoiului. Atunci, spuneţi-mi, pentru ce să continui eu, pe banii şi pe timpul meu, un proces al cărui demers nu i-a interesat pe cei pe care eu i-am dorit apăraţi?".

Gheorghe OLTEANU

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul V Nr. 162 7 septembrie 2012 4 pagini

Societăţi turistice şi cabane Din volumul „Pribegii turistice în Valea Jiului. Turismul de la… la belle époque la… l époque rouge” de Marian Boboc

10 septembrie 1922

Montaniarzii de la Soc. Carpatina au benchetuit până noaptea târziu Din articolul publicat în săptămânalul bilingv Curierul Văii Jiului/ Zsilvolgyi Futar aflăm de existenţa unei societăţi de turism, pe numele ei Carpatina.

Anonimul reporter vary scrie o cronică mondenă a banchetului Societăţii Carpatina. Aceasta ne introduce în atmosfera turistică a Petroşaniului. Casa de adăpost din Parâng a fost reparată în 1922, cu ajutorul Societăţii miniere Petroşani, dar şi al membrilor societăţii de turism: „La banchetul aranjat de Dl director al Soc. Petroşani în sala cea mare a casinoului a luat parte un impozant şi numeros public fără deosebire de naţiune.

Toaletele multicolore ale sexului frumos formau prin varietatea lor un admirabil mozaic.

Meniul bine ales n-a făcut decât să ridice nivelul bunei dispoziţii în rândurile oaspeţilor şi să aducă laude artei bucătăreşti de la casinou.

Cel dintâi ia cuvântul D-nul director I. Winklehner care, salutând pe cei prezenţi, face istoricul acestei societăţi, şi spune că prin ajutorul societăţii plus concursul dat de publicul F o t o t e c a M . B O B O C din loc s-a putut repara casa de adăpost de pe Parâng, care înainte vreme fusese dărâmată de furtuni. Urmează alte toasturi şi, după ce se ridică masa. impozanta societate, mişcată de imboldurile orchestrei miniere, începe dansul. Dansul ţine până la ora 1, când pleacă toţi spre casă spre a putea face excursia de a doua zi”.

Tare cumpătată trebuie să fi fost prestaţia membrilor societăţii Carpatina la banchet, din moment ce, a doua zi, dis de dimineaţa, la orele 6, după o seară de petrecere prelungită bine în noapte, aceştia s-au trezit şi au luat-o la... drumeţie. Din păcate, deşi protocolul a fost, şi la propriu şi la figurat, la înălţime, vremea nu a ţinut cu entuziasmul montaniarzilor societăţii Carpatina. Ţinând cont că drumeţia a avut loc toamna, când ploile pun, încetul cu încetul, stăpânire pe Valea Jiului, este explicabilă această pasă proastă meteo.

La cabana Parâng „societatea e primită de Şt. Barcsay cu mâncări şi băuturi alese. Ploaia de după amiazi a silit pe escursionişti să se reîntoarcă acasă”. Cu toată vremea ploioasă, montaniarzilor le-a rămas amintirea frumoasă a două zile petrecute în Valea Jiului şi a ospitalităţii organizatorilor locali: „despărţindu-se de D-nul dir. Winklehner, care, prin acţiunea frumoasă ce a întreprins, a cucerit tot atât de mult ca şi cu orice lucru întreprins de domnia sa”.

Cronicarul mai aminteşte că printre participanţi s-a aflat un număr mare de saşi, veniţi din împrejurimile Sibiului. Dintre care au ieşit în evidenţă, firesc, 15 frumoase fete. Olario!

Pag inile I-IV

Mai 1923

La Peştera Bolii, băiatul unui miner cade mortal de pe o stâncă Din nefericire, nu toate drumeţiile se încheiau ca în episodul de mai sus, cu... cântec, joc şi voie bună. Unele dintre acestea, din cauza spiritului aventurier al turiştilor, aveau o finalitate dramatică.

O astfel de drumeţie, întâmplată la Peştera Bolii, este relatată succint în Graiul muncitorimei: „Băiatul David Andras, în etate de 16 ani, fiul muncitorului miner Alexandru Andras din Petroşani, în ziua Rusaliilor cultului nou, dimpreună cu alţi doi prieteni au făcut o excursiune la Peştera Bolii. Numitul băiat a urcat pe piscul unei stânci, de unde, pierzându-şi cumpătul, s-a rostogolit în adâncime de 30 m, rămânând pe loc mort. A avut mai multe leziuni grave”.

Curios este că asemenea gesturi de escaladare vitejească a munţilor Văii se mai întâmplă şi în zilele noastre. Şi cu acelaşi nefericit sfârşit.

Iulie 1923

Casa de adăpost din Parâng

11 August 1926

La 8 iulie, Secţiunea Valea Jiului a Asociaţiei Carpatina Ardelene şi Direcţia Minelor Soc. Petroşani publică un anunţ.

Acesta este important, deoarece din el aflăm amănunte preţioase despre funcţionarea Casei de adăpost din Parâng. „Publicaţiune.

Casa de adăpost pentru turiştii de pe Parâng este proprietatea particulară a Societăţii Petroşani şi a Secţiunii din Valea Jiului a Asociaţiei Carpatine Ardelene, şi de aceea

se va respecta ca atare.

Intrarea în casă este permisă numai membrilor asociaţiei turistice şi numai cu legitimaţie, iar streinii se vor putea folosi de ea numai cu aprobarea Secţiunii resp. a Direcţiunei Minelor Soc. Petroşani. Pentru folosirea casei se vor putea plăti taxele prescrise.

Păzitorul casei va avea grijă de respectarea neapărată a prescripţiunilor.

Persoane cari nu vor respecta casa ca o proprietate particulară şi nu se vor conforma celor de mai sus, vor fi trase la răspundere”.

Februarie 1925

Pentru un turism instituţionalizat Gazeta Văii Jiului găzduieşte un apel Către muncitorii soc. „Petroşani”. În fapt, o pledoarie pentru practicarea şi beneficiile sportului de masă de către angajaţii societăţii miniere.

Reţinem din acesta, paragraful referitor la turism: „Conducătorii clubului proiectează pentru anul 1925 şi aranjarea de excursiuni frumoase pe jos, în grupuri. E va face o încercare de revenire la vechile jocuri ale poporului, în general se vor practica jocurile şi exerciţiile în aer liber, cari intăresc trupul,

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

făcându-l pe om bun, vesel, frumos şi apt la luptă pentru existenţă”.

Referitor la practicarea sporturilor de iarnă, este relevant pentru anul 1924: „Prin înfiinţarea patinoarului la arena sportivă (pe terenurile de tenis din Petroşani - n.a.), patinajul se va dezvolta de acum înainte. Schiori avem puţini.

Terenul nostru, deşi suntem în munţi, este puţin potrivit pentru practicarea acestui sport”.

A apărut revista La 15 februarie 1925, în presa locală este anunţată apariţia revistei de Societatea Carpatină Ardeleană a turiştilor: „A apărut revista anuală a societăţii, care se poate prelua de la secretar”.

August 1925

Comorile din Peştera Bolii De-a lungul timpului, legendele despre bogăţiile ascunse în Peştera Bolii au alimentat şi înfierbântat imaginarul colectiv al Văii Jiului. Un interesant articol despre acestea, Comorile din Peştera Bolii, e găzduit, sub semnătura I.N., în nr.

30 din 2 august 1925 din Gazeta Jiului: „Una dintre frumuseţile naturale cu care se mândreşte ţinutul nostru este Peştera Bolii, lângă gara cu acelaşi nume, la vreo câţiva kilometri de oraşul nostru. Este o stâncă uriaşă, cavernoasă, străbătută de pârâul Bolii, care ajutat de timp, a ajuns să producă această minune arhitectonică a naturii. Scriitori de frunte, cum a fost romancierul ungur M. Jockai, a ales această peşteră ca loc potrivit pentru petrecerea unor evenimente din romanele lui, dând o descriere poetică de toată frumuseţea acestor împrejurimi.

Dar iată că firul romanului se reia din nou. Pentru a o face accesibilă vizitatorilor, Asociaţia Carpatina a luat măsura de a tăia cărări şi de a face poduri în interiorul acestei peşteri. O echipă de muncitori lucrează de câteva zile şi aduce la îndeplinire planul atât de lăudabil al preşedintelui numitei Asociaţii. Alarmaţi probabil de aceste lucrări, inşi necunoscuţi până acum au pândit luni, 27 iulie, seara, plecarea echipei de muncitori, iar peste noapte s-au apucat de săpat la intrarea din dos a peşterei. Când s-a întors echipa marţi, dimineaţa, mare i-a fost surpriza dând peste vreo 10 gropi săpate, urme de pingele de cauciuc, resturi de carbid şi hârtie. În 3 dintre gropi s-au găsit hârburi de oale mari de pământ, iar într-una resturi de schelete omeneşti şi de animale. Şeful de echipă ne-a lămurit că au sosit la faţa locului şi reprezentanţii autorităţilor. În tot cazul, ar fi interesant să se dea de urma acestor săpători misterioşi. Poate s-ar putea afla atunci şi taina care înconjoară resturile de cadavre omeneşti ce se pot vedea acolo”.

vineri, 7 septembrie 2012

sâmbătă, 13 martie a.c., adunarea generală în sala de lectură a Cazinoului Muncitoresc. Au luat parte membrii din Valea Jiului ai asociaţiei în număr de 66. Printre cei prezenţi au remarcat pe d-nii Dr. R. Miocu, primarul oraşului Petroşani, şi pe Al. Pop, primarul comunei Vulcan. Preşedintele secţiei, dl. I. Winklehner, a salutat membrii prezenţi şi a deschis şedinţa. A urmat citirea procesului verbal luat în adunarea de anul trecut. Secretarul secţiei, dl. Varga, a citit darea de seamă asupra activităţii secţiei în anul 1925. S-a făcut accesibilă Peştera Bolii, tăindu-se poteci şi punându-se punţi acolo unde trebuiau. S-au aşezat la casa de adăpost de pe Parâng încă 10 paturi. În cursul anului trecut, au vizitat această casă 10 excursionişti. Societatea Petroşani a plătit păzitorul casei şi a făcut multe amenajări. Pentru anul acesta asociaţia va repara poteca, ce duce de la casa de adăpost până la vârfurile Cârja şi Mândra. Se va tăia o potecă nouă de la casa de adăpost până la vârful Parângului şi, dacă se va ivi nevoia, se va acoperi coliba de piatră de sub Cârja. A urmat darea de seamă asupra cassei (adică a contabilităţii - n.a.) citită de către dl. Mara, cassier. Asociaţia a avut la 1 ianuarie 1922 (probabil e vorba de o greşeală de tipar, anul fiind 1926 - n.a.) o avere de 48.000 lei în bani gata. Propune ca pentru anul acesta taxa de membru să fie ridicată la 55 lei, din care sumă 30 lei se trimit Centralei, iar 25 rămân pentru nevoile secţiei. S-au adus, apoi, mulţumiri Societăţii miniere Petroşani pentru ajutorarea Asociaţiei. Astfel, repararea potecii din Peştera Bolii şi punţile au costat 60.000 lei, dăruiţi de soc. minieră. Dl. I. Winklehner, preşedinte, a promis şi pe mai departe concursul societăţii miniere, a mulţumit apoi celor prezenţi că au luat parte la adunare în număr aşa de mare”.

Iunie 1927

O primă rubrică dedicată turismului Că turismul începuse să devină o preocupare a societăţii jiene reiese şi din faptul că săptămânalul local Gazeta Jiului alocă un spaţiu distinct acestei preocupări, intitulată cât se poate de simplu: Rubrica turismului. Din păcate, această rubrică va avea o viaţă foarte scurtă, dovedindu-se efemeră în peisajul publicistic jian.

Primul articol, purtând chiar acest titlu, are un caracter programatic, educaţional, redacţia pledând pentru rolul şi binefacerile turismului, privit ca sport. Din păcate, multe din constatările critice sunt valabile şi astăzi :

Februarie 1926

Societatea Carpatină Ardeleana un jucător serios pe terenul turismului Că Asociaţia Carpatina era o prezenţă constantă, activă şi organizată în turismul Văii reiese şi dintr-o convocare publicată în februarie 1926: „Societatea Carpatină Ardeleană a turiştilor. On. membrii ai Societăţii Carpatine Ardelene, Grupul local Valea Jiului, cu onoare sunt invitaţi a lua parte la adunarea generală, ce se va ţinea în Petroşani, în sala Casinoului muncitoresc, în ziua de 13 martie a.c., ora 8 seara”.

Seriozitatea instituţională a Grupului local Valea Jiului al 15 August 1926 Fototeca M. BOBOC Societăţii Carpatine Ardelene este vizibilă şi în programul adunării generale: „Raportul activităţii pe anul trecut; 2. Alegerea altor doi „Trăim într-o regiune din seamă afară de pitorească, într-o regiune care, verificatori, prezintarea gestiunei pe anul 1925 pentru verificare şi aprobare; 3.

Stabilirea taxelor la Casa de adăpost şi a cotizaţiilor de membri pe anul 1926; 4. locuită de oameni mai cuminţi, mai întreprinzători şi mai isteţi ar fi o regiune cu mii de vile, cu brădeturi, cu cărări pe munţi şi la toate locurile frumoase, o Renivelarea drumurilor; 5. Eventuale propuneri”. regiune vestită şi cercetată de multă lume. Dacă până la prezent nu este aşa, să sperăm ca va fi aşa la viitor.

Februarie 1926 Un turism din ce în ce mai dezvoltat, o acţiune viguroasă din partea societăţilor de turism şi facerea mulţimei să se pătrundă de frumuseţile acestui sport ne-ar procura plăcerea de care nu ne-am folosit-o până-n prezent şi mândria Într-adevăr, pe 13 martie 1926 are loc mai sus anunţata adunare generală. de a face din regiunea noastră cel puţin ceea ce este împrejurimea Sibiului, Iată cum a decurs aceasta: „Secţia Valea Jiului a Asociaţiei Carpatine şi-a ţinut Braşovului sau Predealului.

Se impune însă şi educaţia maselor în această direcţie. Muncitorimea în

Cum a decurs adunarea „carpatinilor”

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

vineri, 7 septembrie 2012

dumineci şi sărbători trebuieşte obişnuită să iasă din crâşmele, tavernele şi cocioabele oraşului, afară, în mijlocul naturii, în aer liber şi curat, şi atmosfera limpede care înalţă şi recreează organisme obosite sau otrăvite, care rumeneşte şi deschide feţe palide şi întunecate, care înlănţuie gândul omului subjugat de mărunte patimi şi neajunsuri cu veşnicele şi nestrămutatele legi d-zeeşti după care se conduce această lume.

Dar spre asta trebuie îmboldit şi încurajat, căci singur nu se poate ridica. Rostul oamenilor de bine şi al societăţilor de turism aci trebuie să intervină.

Cu bunăvoinţa şi ajutorul societăţilor miniere care, dând dovadă de cum au sprijinit sportul, nu ne îndoim vor sprijini şi această ramură a lui accesibilă tuturor”.

Redactorul trece de la consideraţii de ordin general la unele mai pragmatice, schiţând un program turistic petroşenean: „(...) s-ar putea pune în fiecare Duminecă şi zi de repaus câte unul sau două trenuri mici, care să ducă lumea la Taia, altele două pe platoul deasupra oraşului nostru, societăţile forestiere în alte părţi. La început, o lună-două, până se obişnuiesc cu plăcerea excursiunilor, să fie gratuită transportarea, iar după aceea se poate fixa şi o taxă minimală, care ar despăgubi societăţile de jertfa făcută la început. Cine ar fi crezut, la început, că adăpostul construit de societate să atragă atâţia turişti în Parâng? Tot ce s-ar face în direcţia aceasta ar da roade neaştepate! Convinşi şi noi că prin aceasta servim un bine din viitorul semenilor, vom deschide de acum înainte o rubrică a turismului, arătând de la o săptămână la alta ce s-a făcut şi cum se dezvoltă turismul”.

Timpul necesar este de cca. 3 ore.

Obişnuiesc să urc pe munte odată pe an pentru a petrece câteva ore în aerul sănătos de acolo. Cu această ocazie, observ că marcajul roşu este mâncat de timp. Practic numai există niciun marcaj pentru turişti.

Dacă turişti străini ar veni să viziteze Parângul, de alte facilităţi nu ar putea avea parte decât de un pat, pentru care ar trebui să plătească 80 de lei. Ceea ce este puţin cam scump. Pentru această sumă se poate găsi o cameră curată cu aşternuturi proaspete în orice hotel. Deci, în Parâng pot merge doar cei care cunosc drumul. Străinilor le recomand să apeleze la serviciile unui ghid.

Un alt aspect neplăcut: pe tot traseul nu poate fi întâlnit nici un izvor. Turistului i se usucă gâtul de sete în cele 3 ore cât durează drumul până în vârful muntelui. La refugiu, turistul este aşteptat de un izvor

** Parterul, un fel de muzeu, este plin de amintiri lăsate de turişti. Astfel, am aflat că Romanescu, Szabo Berci, Gundi, Plonka, Francisc şi încă o serie întreagă de fotbalişti celebri s-au perindat pe aici.

Multe nume, multe amintiri. Pe masa din curte nu mai este loc pentru inscripţionarea numelor. Fete, băieţi, femei căsătorite, bărbaţi. Aşa am aflat, de exemplu, că a fost aici şi mai ales că s-a simţit foarte bine d-na Berkessy din Vulcan. Alte nume: Torok, Tassy, Mircea Miocu, Turcu, Bredan şi multe, multe fete, ale căror nume nu vreau să le dezvălui, poate că nu toate mamele sunt la curent cu toate detaliile şi de ce să fiu eu cel care spulberă micile secrete sentimentale.

Regret că refugiul este vizitat cu precădere de funcţionari şi oficialităţi. Muncitorii rar fac excursii în Parâng. Ar trebui făcută o analiză, să vedem care

Iunie 1927

Din Petroşani, excursii în toate direcţiile Amatorii de excursii sunt informaţi de gazeta locală despre programul excursiilor organizate duminică, 26 iunie 1927, cu plecarea din Petroşani: „(...) de dimineaţa vor pleca următoarele grupe: 1. La Parâng: ora 6 dim.

2. La Sliveiu: ora 5 dim.

3. La Taia: ora 6 dim.

4. La Surduc: ora 8 ½ dim.

Plecare pe jos sau cu trenul.

La Peştera Bolii, ora 5 dim.”

Cam acestea erau principalele atracţii turistice ale Petroşaniului şi Petrilei, adică ale estului Văii Jiului. Şi, în mare, tot cam acestea sunt şi acum…

August 1929

Ce a găsit un turist la Casa de adăpost din Parâng Săptămânalul Zsilvolgy Naplo publică un reportaj realizat la Casa de Adăpost din Munţii Parâng. Scris pe un ton critic, cu ironie acidă, causticul reportaj al anonimului Turist este una din rarele mărturii turistice, care trec pragul descrierii seci, tehnice, romantice ori peisagistice a Parângului.

Dincolo de stilistică, scrierea ne furnizează informaţii verificate pe… viu despre turismul anului 1929: „Dinspre oraş sunt două drumuri de acces.

Fototeca M. BOBOC

minunat. Aici lumina este bună, apa la fel, mâncarea de asemenea, în schimb patul este cam tare.

Camerele miros urât. De mirosul respingător al insecticidului Fly-tox turistul nu poate scăpa toată noaptea. Interesant că până acum nimeni nu a remarcat că de pe terasa refugiului nu pot fi admirate peisajele superbe. Nu se vede nici Petroşaniul, nici Valea Jiului, nici nimic.

Mirosul puternic de brad este afectat de mirosurile emanate de apele menajere vărsate tot acolo. În linii mari, refugiul oferă un singur mare avantaj: un acoperiş deasupra capului pe timp ploios. În schimb, vântul bate în voie prin refugiu.

Toate acestea le-am enumerat pentru că mulţi dintre turiştii cu care am stat de vorbă s-au plâns şi m-au rugat să aduc aceste aspecte la cunoştinţa celor care sunt în măsură să remedieze deficienţele. Ceea ce am şi făcut. ** Noroc că Nea Humyadi, este o fire veselă, totdeauna optimist şi binedispus. Se pricepe foarte bine să aducă venituri pentru refugiu.

Mâncarea de ciuperci servită la cină a fost excelentă, dar nu pot să-l iert că, nici contracost, nu a vrut să-mi prepare două ouă.

August 1926

ar fi motivele. Cei care se ocupă de Asociaţia Carpatină ar trebui să vadă ce trebuie făcut ca să crească numărul turiştilor din rândul muncitorimii.

Aerul tare şi curat de munte îi vor ajuta să-şi reîmprospăteze organismul afectat de condiţiile de muncă.

Cam acestea ar fi de povestit în legătură cu excursia mea din Parâng”.

Iulie 1930

Parângul - vizitat de iubitorii de natură cam uşori la pungă În vara anului 1930, în Avântul debutează rubrica Note de turism, care se va dovedi mai longevivă decât efemera ei predecesoare din 1927, Rubrica turismului. Din păcate, semnatarul impresiilor Parângul şi împrejurimile a rămas necunoscut, el ascunzându-se în spatele neutrului pseudonim Turist: „Odată cu sosirea vacanţei şcolare a început să se populeze munţii cu orăşeni dornici de aer curat.

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 7 septembrie 2012

Blumfield et comp. Aceste semne vizibile, mai vizibile decât cele (...) stau pe loc şi amintesc localnicilor şi trecătorilor străini ceea ce a fost odată.

A fost odată şi s-a ales să nu mai vie, de aceea poate ar trebui să dispară şi aceste ultime urme ale trecutului Pe unde astăzi pasc netulburate oile şi vacile, în timpul războiului erau numai vâjâieturi de gloanţe şi obuze. Zbieratul oilor şi mugitul vacilor înlocuiesc zăngănitul armelor distrugătoare. Pe munţii scormoniţi de obuze creşte floarea păcii, îndemnându-ne şi pe noi la aceeaşi prosperare şi muncă de refacere şi consolidare”.

Fototeca M. BOBOC

Lanţul Parângului

August 1926

După praful şi aerul îmbâcsit specific Văii Jiului, aroma şi ozonul aerului de munte este (sic!) este cea mai mare binefacere şi odihnă pentru plămânii puşi la grea încercare.

Nu aş putea afirma că prăpăstioasa regiune a Parângului ar atrage prea mulţi vizitatori. Din contră, în cele câteva zile petrecute printre aceste stânci, nu am prea avut ocazia să văd turişti. Cine a avut bani merge la băi, se instalează în câte o staţiune balneară, unde are tot confortul fără să renunţe la plăcerile cotidiene, bine organizate ale acestor staţiuni de recreaţie. Pentru vârfurile noastre de munţi pleşuvi şi pădurile de la poalele lor, rămân doar cei câţiva iubitori de natură şi uşori la pungă.

De pe vârfurile Parângului ni se deschide un orizont larg şi încântător în toate direcţiile. Deoparte, Valea Jiului cu instalaţiunile ei industriale, mare parte a zilei acoperită de fum, de altă parte, vedere largă înspre masivii muntoşi dinspre Sebeş, Sibiu, până spre Lotru, iar la sud se deschide panorama câmpiei Gorjului cu colinele ei, confundându-se aproape cu şesul.

Din eroziunile celor trei vârfuri, Parâng, Cârja şi Mândra, apa gâlgâind chiar la origină, mici pârăiaşe, care abia cu 2-200 de metri mai jos se transformă în vâlcele bogate în apă, care se rostogoleşte în jos spumegând peste blocuri de piatră, şi producând un vâjâit asurzitor. Adevărata plăcere a pădurii şi a poeniţelor umbrite de copaci seculari a stins-o toporul nemilos al civilizaţiei umane.

Dezvoltarea industriei forestiere, ca resursă bogată de venituri pentru stat şi alţi proprietari de păduri şi izvor de material lemnos, atât de necesar progresului oricărei aşezări omeneşti, fie sat sau oraş, câţiva ani de-a rândul, lasă goale şi văduvite de vegetaţie pantele repezi şi stâncoase ale munţilor.

Omul iubitor de natură în plină frumuseţe se uită cu adevărată părere de rău la această devastare, organizată ştiinţific şi prevăzută cu tot utilajul unei exploatări naţionale. Întreg versantul şi obârşiile apusene ale celor trei vârfuri sunt pline de oi, miei, bovine şi cai, care îşi văd de păscut cu o desăvârşită flegmă.

E o plăcere să vezi mieii zburând şi sărind cu toate patru picioarele, în fugă de la o colină la alta.

Sburdă şi ei până le vine rândul să jertfească pe altarul recunoştinţei faţă de proprietar pielea sau, în cel mai bun caz, laptele gustos, din care se face primul aliment al populaţiei de munte, brânza.

Viţeluşi, care se uită după turistul îmbrăcat în haine neobişnuite pentru el şi dau din cap afirmativ, parcă i-ar fi cerut cineva părerea. Cei de curând înţărcaţi au pe bot câte o bandă cu cuie în afară, ca vaca să nu-l lase să se apropie de ugerul nutritor.

Câini foarte numeroşi, dar în general respectoşi faţă de bastoanele Bergsteiger şi bolovani, cu care adesea trebuie să fie făcută mai de aproape cunoştinţă. Toţi au urechile şi coada ciulită. Ţin ţanţoş în sus un tureac de coadă abia de 8-10 cm lungime. Am văzut un căţeluş care, imediat după neplăcuta operaţie, rodea cu deplină satisfacţie bucata de coadă, care înainte cu câteva minute făcuse parte integrantă din propriul lui corp. Ce să facă?

Suferă şi el această detaşare a membrului decor, ca să fie pe placul gardei. Şi apoi e un obicei al pământului aci”. Cam crudă deprindere, ce-i drept, dar necesară mai ales în lupta cu ursul...

August 1930

Parângul şi împrejurimile Notele de turism, Parângul şi împrejurimile, continuă şi în numărul următor al Avântului: „Din comunicatele Marelui Cartier General ştiam că în Valea Jiului s-au dat lupte aprige pentru forţarea trecătorilor spre Câmpia Haţegului. Unele unităţi (...), de eroul general Dragalina au trebuit să dea înapoi pas cu pas unităţile armatei regulate austro-ungare, întărite cu tot ceea ce putea ridica şi mânui o armă dintre marele număr de muncitori, care se aflau în acel timp angajaţi în industriile carbonifere.

Toate culmile şi piscurile munţilor din această regiune sunt împânzite cu mici fortificaţii individuale şi adăposturi pentru (...) chiar plutoane întregi. Din aceste două mici întărituri. (…) blocurile din beton, care marcau vechea graniţă sunt tot unde au fost aceştia.

Pe cât se vede sunt mai rezistente ca bornele

Peste o săptămână, la 10 August 1930, Avântul revine asupra Parângului, cu articolul Lanţul Parângului (vârfurile): „În era secundară bătrânul lanţ al Parângului trecea prin fenomene de metamorfoză şi ca un balaur din poveşti ieşi din adâncul apelor la înălţimea la care-l găsim azi. Mii de ani, îngheţul şi dezgheţul, ploaia şi ninsorile au crăpat stâncile dure, apele şi zăpezile i-au crăpat grohotişurile în vale; şi azi, călătorul ce urcă încet spre vârfuri admiră dantelările făcute de vreme.

Vârful Parângul, care se vede ca un imens muşuroi de furnică, privit de jos, din Petroşani, privit de pe Cârja apare minuscul.

Ca să ajungi la Cârja, mergi pe şoseaua muntelui ca pe spinarea unui uriaş.

Un soare cald face să înflorească brebenii şi afinele. Culorile florilor sunt puternice ca şi săgeţile soarelui (pe care nu le simţi totuşi din cauza vântului ce bate întruna). Drumul e foarte variat. Aici e iarbă deasă şi cărarea se pierde în ea ca paşii într-un covor moale, aici apar stâncile sparte în blocuri, pe care nişte sărmani licheni le pictează cu verde deschis.

Ienuperii, credincioase ornamente a prăpastiilor, se găsesc pe tot locul.

Câte o dată se lasă o linişte adâncă. Chiar şi vântul, ce părea neostoit a încetat. Un vultur dă ocoale în înălţimi. În vale, la kilometri depărtare, se aude freamătul uşor al unei ape.

Ajungem la poalele Cârjei (dacă poate fi vorba de poale la peste 2000 m altitudine).

Sus e Cârja, casa vânturilor.

Acolo, vânturile se adună tot anul la sfat. Iarna şi până în primăvară, crivăţul domneşte viscolind.

Urcăm o serpentină rapidă (cea mai grea din întregul parcurs). Ajuns în vârf nu ştii ce să admiri mai întâi, pe de o parte o imensă căldare făcută de zăpezi şi având pe fund râuri au lacuri de munte.

Cine n-a văzut un lac de munte a pierdut mult.

Dacă n-aş spune că aceste lacuri sunt ochiuri de mare, cum povestesc ciobanii, n-aţi vrea să credeţi.

Fapt este că ele sunt minunate. O dungă roşie (cauzată de oxidarea fierului din şisturi) le desenează malul. Apa, de un verde clar pe margini, se închide până la negru spre mijloc (aşa că par să aibă motiv cei ce susţin că acolo trăiesc şi balauri).

Toate acestea le vezi de sus, de la o înălţime foarte mare, încât ţi-ar trebui ceasuri de drum să te cobori până jos. De cealaltă parte a Cârjei se vede Valea Jiului întreagă, Câmpu lui Neagu, Retezatul, Strajele şi Mândra - care ne îndeamnă să ne ducem la ea. Părăsind stâncile (…) ale Cârjei păşim cu spor printre graniţele Mândrei.