Ziarul Vaii Jiului - nr. 1080 - 9 noiembrie 2012

CMYK

Pagina 2

La Petroşani şi Lupeni

Igiena unor măcelării lasă de dorit…

Petroşani. Ieri a avut loc ultima şedinţă de consiliu până după campanie

Din nou, pesediştii au făcut show de show Pesediştii au încercat să mai ţină în foame pensionarii o lună VINERI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

9 noiembrie 2012 Anul V Nr. 1080 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:10 Apus: 18:08

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,5089 lei 1$ = 3,5102 lei 1₤ = 5,6172 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

R

Pagina

3

La Vulcan

Un abuz şi o ilegalitate se pregătesc pentru legalizare Pagina 7

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Un observator infiltrat în adunarea uselistă de la Vulcan a observat că

Chiulangiul social-democrat cu viloi Cosmin Nicula s-a lins pe bot chiar şi de voturile unor pesedişti şi liberali Lansarea candidaţilor USL pentru parlamentare, petrecută miercuri, seară, la Vulcan, nu a fost prea de bun augur pentru unul dintre aceştia. Parvenitului care, şi acum patru ani, candidase pentru funcţia de senator al Văii Jiului nu a lipsit mult să i se arate obrazul pentru tupeul de a cerşi voturi pentru un al doilea mandat.

Chiulangiul Cosmin Nicula, social-democratul cu viloi în Deva, nu a fost privit cu ochi buni de către foarte mulţi dintre cei veniţi în salonul roşu al restaurantului CAP în care a avut loc acţi-

unea. Unii, mai îndrăzneţi, cum a fost primarul Gheorghe Ile sau liderul de sindicat Ion Ciubotaru, i-au reproşat în faţă nerealizarea promisiunilor din decalogul cu care respectivul a defilat, în faţa electoratului, în campania din 2008.

Un lucru e cât se poate de clar. Senatorul chiulangiu Cosmin Nicula, care numai parlamentar de Valea Jiului nu a fost în ultimii patru ani, de data asta nu va mai pupa voturile multora dintre pesediştii şi liberalii din vestul Văii Jiului. Şi vă asigur că nu vă spun prostii, fiindcă pe câţiva i-am auzit vorbind despre asta exact la două ceasuri după încheierea acţiunii. Oare senatorul zis şi “Nimicula” să nu-şi fi dat încă seama de asta?

Gheorghe OLTEANU

Citiţi în pagina 9:

Trebuie întregită echipa pentru susţinerea Văii Jiului!!

PAGINA

3 Planul lui Haralambie Vochiţoiu vizează scăderea facturilor pentru locuitorii Văii Jiului: termoizolarea blocurilor şi ieftinirea apei

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 9 noiembrie 2012

La Petroşani şi Lupeni

Igiena unor măcelării lasă de dorit…

Inspectorii sanitari-veterinari au luat la purecat, timp de două săptămâni, toate carmangeriile şi măcelăriile din Valea Jiului. „Timp de două săptămâni, împreună cu colegii mei, am verificat carmangeriile şi măcelăriile din Valea Jiului. Rezultatul verificărilor a fost unul în general pozitiv. Dar să ştiţi că am mai găsit la unele unităţi şi ceva nereguli. Cum ar fi neconcordanţe între documentaţie şi unele produse, sau igienă necorespunzătoare. Fapt pentru care s-au aplicat, conform legii în vigoare, câteva amenzi. Urmează ca unităţile respective să fie recontrolate de către noi, ca să

vedem dacă s-au restabilit neregulile constatate.

Este vorba de patru unităţi din Petroşani şi o unitate din Lupeni, amenzile fiind cuprinse cu sume între 600-1.000 lei”, ne-a declarat dr. Gheorghe Cristea, medic veterinar coordonator din cadrul Circumscripţiei Sanitar-Veterinare şi Siguranţa Alimentelor Petroşani şi Vulcan. În perioada imediat următoare urmează controale la alte unităţi dar cu obiect de activitate diferit. Este vorba de unităţi care-şi desfăşoară activitatea în alimentaţia publică, precum şi unităţi de consum din cadrul staţiilor PECO. Corneliu BRAN

Uitând de dezastrul guvernării Boc,

ARD a făcut Cartea neagră a celor şase luni de guvernare USL Ieri, la sediul Instituţiei Prefectului judeţului Hunedoara, un grup de reprezentanţi ai filialei locale a Alianţei România Dreaptă (ARD) au depus un document politic numit „USL - au promis miere, au oferit fiere - Şase luni de minciuni, incompetenţă, abuzuri şi distrugere a reputaţiei internaţionale a României”, o aşa-numită Carte neagră a perioadei de guvernare USL.

De astăzi

Restricţii temporare de acces la ANAF ANAF a anunţat public faptul că, datorită unor lucrări ce se impun în vederea finalizării procesului de upgrade al echipamentelor de tip server şi stocare ale instituţiei, din cadrul proiectului „Creşterea capacităţii de procesare şi stocare din Centrul de Date Primar şi din Centrul de Date Secundar”, accesul utilizatorilor externi către platformele informatice ale portalului ANAF, precum şi serviciile IT&C de la nivel central vor fi indisponibile de astăzi, 9 noiembrie 2012, ora 14:00, până luni

La eveniment au participat Mircia Muntean (fost membru UNPR, partid care a participat, cot la cot, alături de PDL la dezastrul guvernării Boc - n.r.) şi Nicuşor-Eduard Ştefan, candidaţi ARD la alegerile parlamentare din 9 decembrie, alături de alţi colegi de alianţă şi susţinători.

Documentul conţine liste ale punctelor negative din guvernarea USL, în capitole precum „Minciuni şi dovezi de incompetenţă ale lui Victor Ponta şi ale guvernului USL”, „Cele mai grave abuzuri ale guvernării USL”, „Guvernarea USL - distrugerea reputaţiei României în Uniunea Europeană şi Statele Unite” şi „Nota de plată a guvernării USL pentru România”. „Astăzi, la sediul Prefecturii a avut loc depunerea Cărţii negre a celor şase luni de guvernare USL, guvernare în care s-a invocat şi s-a cerut mereu schimbarea tancului rusesc cu transatlanticul american,

12 noiembrie 2012, ora 8:00.

Procesul de depunere a declaraţiilor prin internet nu va fi afectat în această perioadă, cu excepţia paginii de vizualizare a stării de prelucrare a declaraţiilor, care rămâne indisponibilă până luni la ora 12:00.

Se menţionează că, în această perioadă, se vor opera şi verificările necesare pentru asigurarea funcţionalităţii serviciilor disponibile utilizatorilor.

Mihaela PETROŞAN

În Vulcan

Astăzi se ia apa SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile, pentru astăzi, 9 noiembrie 2012, în oraşul Vulcan, între orele 9,00 - 16,00.

Zona afectată este str. Cartierul Micro

www.zvj.ro

3B. Motivul restricţiei - repoziţionare conductă pe str. Şt.O. Iosif, bl. 3 - 4.

Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeşte pentru înţelegere.

schimbarea ministrului Învăţământului, Funeriu, cu veşnica şi inegalabila Abramburica, schimbarea poziţiei României faţă de statele europene... Aşa cum am mai spus, USL rămâne Uniunea pentru Slăbirea Leului şi asta pentru creşterea inflaţiei, pentru creşterea preţului benzinei şi pentru toate celelalte lucruri pe care în urmă cu şase luni guvernanţii ni le-au promis, dar nu s-au ţinut de cuvânt şi nu le-au onorat. Astăzi, suntem după şase luni de guvernare USL, iar pe 9 decembrie vom depune un nou memoriu pentru cele şapte luni trecute în care, cu siguranţă, viaţa românilor se va înrăutăţi în continuare. Împreună cu colegii mei din ARD venim în faţa alegătorilor cu un program nou, un program de adevărată reformă”, a declarat Mircia Muntean.

Mihaela PETROŞAN

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 noiembrie 2012

Petroşani. Ieri a avut loc ultima şedinţă de consiliu până după campanie

Din nou, pesediştii au făcut show de show Pesediştii au încercat să mai ţină în foame pensionarii o lună Toate cele 20 de proiecte de hotărâre au trecut, dar nu toate fără comentarii. După cum ne aşteptam, cele mai multe comentarii şi o opoziţie fantastică au făcut consilierii pesedişti, faţă de tichetele sociale care se vor acorda unei categorii sociale anume.

Chiar cu o zi înainte, doamna Cristina Mraz, şeful SPLAS, ne explica despre faptul că sunt pensionari cu venituri puţin peste 400 de lei, 405 lei sau 412 lei, de exemplu, care, din cauza acestor depăşiri insignifiante de plafon, nu pot să beneficieze de alimentele de la UE. Ei întreabă mereu de ce ei sunt dezavantajaţi, pentru că diferenţa de venit este foarte mică. „Dacă tot vin oamenii aceştia şi întreabă de ce nu primesc şi ei alimente, m-am gândit că ar fi bine să le dăm tichetele sociale ce ne-au rămas din cele împărţite de Paşti.

Acestea expiră în 31 decembrie. Am propus la primărie şi acum vedem ce se decide în consiliul local”, ne-a spus miercuri Cristina Mraz. Care ieri a fost prezentă în şedinţă pentru a răspunde întrebărilor consilierilor referitor la această propunere. Şi să te ţii, că întrebări au fost...

Ridicole toate.

Este evident, consilierii PSD (nu USL, doar cei PSD) suferă de mania persecuţiei. Când a venit vorba de acordarea celor 800 de tichete sociale pensionarilor petroşeneni cu pensii cuprinse între 401 şi 500 de lei, pesediştii, în dispreţ faţă de persoanele în cauză, au strigat imediat: „este campanie mascată!”. De Paşti, atunci când pesediştii au fost de acord cu acest proiect, s-au oferit 5.500 de tichete sociale pentru categoriile sociale defavorizate. Din care doar 4.700 au fost ridicate, restul, cu toate că şi-au aşteptat beneficiari, nu au fost ridicate.

Cum la împărţirea alimentelor de la UE beneficiari sunt şi pensionarii, dar doar cei care au pensii până în 400 de lei, sunt mulţi bătrâni care solicită şi ei alimente. Cum cererea din partea acestei categorii este mare, Cristina Mraz s-a gândit să fie acordate aceste tichete pensionarilor cu pensii între 401 şi 500 de lei, pentru că ei nu au dreptul la aceste alimente, şi oricum tichetele vor expira.

Costel Postolache şi Ioan Rus au ripostat spunând că este vorba de campanie electorală mascată. Aceeaşi placă stricată.

Liberalii, din acelaşi USL, nu au înţeles indignarea celor de la PSD. Vrând probabil

să arate că PSD-ului petroşenean chiar nu-i pasă de situaţia pensionarilor, Postolache a formulat imediat un amendament, prin care se specifica distribuţia tichetelor după 11 decembrie. Cam târziu, totuşi, pentru că sunt 800 de oameni care trebuie informaţi, aduşi la SPLAS să semneze, să preia tichetele şi să-şi cumpere de 50 de lei mâncare. Costel Postolache ar trebui să ştie că nu este ca la sindicate…

Pesediştii au pus-o pe Cristina Mraz pe drumuri să vină cu un tichet-model, să se asigure probabil că pe el nu apare numele de Iacob-Ridzi, şi cu listele magazinelor de la care se pot face cumpărături, care sunt, de asemenea, vreo 80, de fapt toate cele care au afişată la intrare sigla respectivă.

Restul consilierilor, după ce au explicat că este vorba doar de o propunere socială, ce nu are legătură cu campania şi că, în general, deciziile din consiliul local nu au legătură cu campania, amendamentul lui Postolache a fost respins şi s-a votat, cu 12 voturi pentru, proiectul în forma iniţială.

Aşadar, pensionarii cu pensii între 401 şi 500 de lei pot beneficia de tichete sociale, cu care pot cumpăra alimente în valoarea de 50 de lei.

Alina PIPAN

Planul lui Haralambie Vochiţoiu vizează scăderea facturilor pentru locuitorii Văii Jiului: termoizolarea blocurilor şi ieftinirea apei Deşi campania electorală bate la uşă, locuitorii Văii Jiului sunt mai puţin interesaţi de politică şi mai proecupaţi de problemele cotidiene. Prima şi cea mai presantă ar fi aceea că temperaturile sunt din ce în ce mai scăzute, iar iarna îşi va intra în drepturi în cel mai scurt timp. Prin urmare, costurile cu facturile la întreţinere vor creşte substanţial pentru locuitorii din oraşele Văii Jiului, mai ales că gigacaloria nu este subvenţionată la un nivel mulţumitor în majoritatea localităţilor, iar o mare parte a locuitorilor înregistrează şi vor înregistra restanţe la plata întreţinerii Întrebat despre soluţiile pentru rezolvarea acestei situaţii, candidatul PP-DD la funcţia de senator al Văii Jiului, Haralambie Vochiţoiu, şi-a precizat punctul de vedere. „După cum bine ştiţi, la momentul actual încerc să rezolv una dintre problemele spinoase ale locuitorilor din Valea Jiului, şi anume preţul exagerat pe care fiecare dintre noi îl plătim pentru apa potabilă. Profit de ocazie pentru a adresa un apel locuitorilor Văii Jiului să se implice pentru a semna iniţiativa cetăţenească de ieftinire a apei cu 25%. Reducerea preţului la apă se va resimţi direct în scăderea costurilor facturilor la întreţinere”, a subliniat Vochiţoiu. „Revenind la problema încălzirii, cea

www.zvj.ro

mai bună soluţie este aceea a reabilitării termice a blocurilor. Mulţi vor spune că este imposibil, că oraşele din Valea Jiului nu au bugete pentru a susţine un asemenea proiect. Este fals! Dacă veţi merge în Bucureşti, veţi vedea că sunt sute de şantiere unde blocurile sunt termoizolate, nemaivorbind de miile de blocuri deja reabilitate. Vreau să vă spun că aceşti bani nu sunt luaţi din bugetul primăriilor, ci vin din finanţări europene, iar bucureştenii beneficiază gratuit de termoizolare. Putem aplica acelaşi model cu blocurile din oraşele Văii Jiului. Dacă cei din Bucureşti au reuşit, noi de ce n-am face acelaşi lucru? Am experienţa atragerii de fonduri europene şi mă voi lupta, ca senator, pentru a dezvolta Valea Jiului cu bani europeni”, a explicat liderul PP-DD, Haralambie Vochiţoiu.

Vochiţoiu a susţinut că reabilitarea termică a blocurilor are foarte multe avantaje şi este

cea mai bună şi mai modernă soluţie. „Sunt foarte multe motive pentru care sunt un susţinător al reabilitării termice a blocurilor, prin refacerea faţadelor şi a teraselor, placarea cu polistiren, montarea de tâmplărie cu geam termopan şi vopsirea imobilelor în culori calde. În primul rînd, asigurăm confortul locatarilor, factura pentru încălzire scăzând cu până la 40%.

În al doilea rând, oferim locuri de muncă pentru oamenii din Valea Jiului care vor lucra pe aceste şantiere. În al treilea rând, înfrumuseţăm aspectul oraşelor care acum sunt dominate de aspectul cenuşiu al blocurilor din perioada comunistă. Cu alte cuvinte, este o soluţie din care toată lumea ar avea de câştigat”, a declarat Vochiţoiu.

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 9 noiembrie 2012

Astăzi, de la ora 14:00, la Petroşani

Jiul va da piept cu FCM Turda După cum am mai relatat, problemele financiare sunt dublate la Jiul Petroşani de necazurile medicale ale jucătorilor, mai mulţi dintre veteranii echipei fiind foarte des accidentaţi şi lipsind de la meciuri. „Din păcate, jucătorii care sunt mai în vârstă sunt predispuşi accidentărilor, de aceea am mers mai mult pe mâna tinerilor, în ultima vreme. Hotoboc are mâna ruptă şi să zicem că Bâlbă şi Mircea Gheorghe sunt şi ei accidentaţi”, a declarat preşedintele clubului Jiul Petroşani, George Boboc.

Drept urmare, Jiul nu va putea conta pe serviciile acestora în partida de astăzi.

„Mergem înainte, nu avem ce face, trebuie să ne revenim. Nu asta este adevărata noastră faţă”, a mai spus Boboc.

Jiul se află în momentul de faţă pe un ruşinos loc 11 din totalul de 13 echipe ale seriei a V-a a Ligii a III-a, având de luptat pentru evitarea retrogradării.

Fotbal. Liga a IV-a

Rugby

Mâine se joacă şi în judeţeană

Veniţi mâine la meci la Ştiinţa!

Sâmbătă, de la ora 11:00, sunt programate şi meciuri în Liga a IV-a judeţeană.

Jiul Petroşani şi Inter Petrila vor juca acasă cu Gloria Geoagiu, respectiv CFR Simeria. CS Vulcan se va deplasa la Ghelari în vreme ce Hercules Lupeni va juca la Aurul Brad.

Dar iată etapa completă: Râu de Mori - CS Minerul Uricani Şoimul Băiţa - CS „U” Petroşani Jiul Petroşani - Gloria Geoagiu Aurul Brad - Hercules Lupeni Dacia Orăştie - CSO Retezatul Haţeg Victoria Călan - Metalul Crişcior Aurul Certej - Zarandul Crişcior Inter Petrila - CFR Simeria CS Ghelari - CS Vulcan.

Rugbiştii de la Ştiinţa Petroşani trebuie susţinuţi pentru că sâmbătă vor avea cel mai dificil şi cel mai atractiv adversar posibil în etapa optimilor de finală ale Cupei României, întrucât vor întâlni noua campioană, RCM Timişoara.

Meciul se va disputa mâine, 10 noiembrie, de la ora 10:00, pe Stadionul „Ştiinţa” din Dealul Institutului din Petroşani. La formaţia de pe Bega evoluează şi fostul jucător al „studenţilor”, Gigi Militaru.

Partida va fi cu siguranţă una interesantă, întrucât principalele ingrediente vor fi ambiţia gazdelor şi reputaţia şi valoarea oaspeţilor.

Popice. Mâine, la Petrila,

Ultimul meci, la seniori Ultimul meci din acest an al echipei de popice seniori a clubului Inter Petrila se va juca sâmbătă, de la ora 10:00, la sala de popice din Petrila, în compania vicecampioanei CFR Iaşi. „Este ultimul meci al turului, pe care îl vom termina pe locul patru, mulţumitor, având în vedere faptul că am aruncat în luptă numai juniori”, a declarat antrenorul Marcel Dobrică.

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 noiembrie 2012

Handbal. Junioare I

Start la

Au încheiat turul cu un eşec

Campionatul Naţional de Nataţie

Cele două cluburi din judeţ vor intra din nou într-un joc oficial pe 9 februarie 2013, când se vor duela între ele, la Petroşani.

Atât echipa de junioare I (17-18 ani) a CSŞ Petroşani, cât şi cea a celor de la CSŞ Hunedoara au încheiat turul Campionatului Naţional cu un eşec.

Petroşenencele antrenate de Edith Mileti au pierdut la Timişoara, iar hunedorencele la Slatina.

Pentru că handbalistele au pierdut cu scorul 36-26, în faţa celor de la LPS Banatul, CSŞ Petroşani n-a putut încheia turul pe plus. Principala marcatoare a Petroşaniului a fost Andrada Radu, cu 10 reuşite, urmată în top de Alina Cassian (6) şi Laura Hârtop (4). Eşecul din Banat a fost al treilea în acest sezon

La junioare III stăm mai bine

pentru CSŞ, care termină anul pe trei, cu opt puncte acumulate. Tot cu un eşec a încheiat anul şi CSŞ Hunedoara, pierzând, clar, 41-22 (19-13), pe terenul ocupantei locului doi, înfrângere după care hunedorencele au căzut pe cinci în grupă cu patru puncte.

Unii au

Suporteri de fală Asociaţia Suporterilor Corvinişti şi fanii din gruparea „Peluza Nord” rămân fideli liderei FC Hunedoara şi după semieşecul de pe teren propriu cu Şoimii Pâncota.

Suporterii celor două organizaţii au făcut eforturi financiare pentru a fi alături de favoriţii lor şi la meciul din deplasare cu ocupanta locului doi, Unirea Dej, programat azi şi considerat cel mai dificil din turul campionatului. „Asociaţia Suporterilor Corvinişti a reuşit obţinerea sponsorizării necesare pentru contractarea unui microbuz de 20 de locuri în vederea deplasării fanilor la meciul de la Dej, dintre Unirea şi FC Hunedoara.

Acest microbuz va asigura transportul gratuit pentru cei care doresc să îşi susţină

După 10 partide, CSŞ Hunedoara se află pe locul doi în ierarhia grupei H, cu 8 succese şi cu doar două înfrângeri, iar CSŞ Petroşani este pe locul patru, cu 4 victorii şi 6 eşecuri.

Următorul turneu, ultimul din acest an, este programat să se dispute la Petroşani în perioada 14-16 decembrie.

Finalul săptămânii aduce la Hunedoara al doilea turneu din competiţia junioarelor II, acolo unde se duelează două echipe al CSŞ-ului, SCM Deva, CSŞ Petroşani şi CSŞ Sibiu.

echipa în cel mai important meci al turului de campionat. Membrii grupării Peluza Nord Hunedoara nu vor călători cu mijlocul de transport asigurat prin sponsorizarea menţionată, ci se vor deplasa cu un microbuz închiriat din banii lor. Plecarea ambelor grupuri se va face în mod organizat, mâine (vineri - n.r.), la orele 8.00 din spatele tribunei mari a stadionului Michael Klein”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Suporterilor Corvinişti. „N-o să avem parte de un meci uşor la Dej, dar mergem, ca şi până acum, să câştigăm şi să mai punem alte trei puncte între noi şi ei.

Sunt convins că putem demonstra tuturor că merităm să promovăm”, a spus Opric. Întâlnirea dintre Unirea Dej şi FC Hunedoara contează pentru etapa a XI-a şi se va desfăşura astăzi, de la ora 14.00.

Vedete ale nataţiei româneşti, trei sportivi hunedoreni şi alţi peste 250 de înotători de la 30 de cluburi din ţară intră la apă în bazinul de la Hunedoara pentru a cuceri medaliile ediţiei 2012 a Campionatului Naţional în bazin scurt (25 de metri), rezervat seniorilor şi juniorilor I. Competiţia a început ieri şi se va încheia duminică, fiind pentru al nouălea an consecutiv găzduită de Hunedoara.

Onoarea gazdelor va fi apărată în această competiţie de trei înotători juniori I de la CSŞ Hunedoara.

Adelina Buzdugan va luat startul în şase probe, iar Cristian Rizan şi Alexandru Ancuţa vor concura în câte opt. Obiectivul lor este obţinerea a minimum patru medalii. Competiţia se va încheia duminică seară. În cele patru zile de concurs, dimineaţa, de la ora 10.00 la 12.00, se vor desfăşura seriile preliminare, iar după-masa, de la ora 17.00 la 19.00, vor avea loc finalele. Intrarea publicului este liberă. „Aşteptăm cât mai mulţi hunedoreni cu familiile şi copiii, pentru a participa la această sărbătoare a sportului şi a oraşului nostru”, a declarat Dan Colesniuc, administratorul Bazinului de înot din Hunedoara.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Spectacolul are loc la Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani în data de 12 noiembrie 2012, ora 19. Preţul biletului este de 50 lei

www.zvj.ro

CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 9 noiembrie 2012

Zeci, sute de sancţiuni, niciun rezultat

La Aninoasa nimic nu se pierde... Totul se fură Hoţii sunt agresivi şi ameninţători În numărul trecut al cotidianului nostru vorbeam despre gardarea de la Coroeşti şi despre cum garnitura de cărbuni rămâne în gară, nepăzită, ore întregi. Prilej fantastic pentru ca hoţii de cărbune să-şi facă treaba. Poliţia Aninoasa dă sancţiuni, amenzi, dar nu şi-a făcut post permanent la staţia Iscroni. Nici Poliţia TF nu poate să stea în permanenţă acolo. Atunci, care-i soluţia? Îl lăsăm să ne fure cu totul?

Ieri noapte, o garnitură de la Coroeşti a garat din nou la Iscroni, aşteptând să fie preluată. După procesul de predare-primire, cărbunele a intrat, practic, în paza a doi ceferişti. Nu au garat bine garnitura, că hoţii s-au şi apucat de furat. Azi dimineaţă staţia de la Iscroni era plină ochi de hoţi care sortau cărbunele descărcat şi-l puneau în saci. Erau pe linie cu căruţele, cu cărucioarele, cu copiii şi câinii după ei. Angajaţilor de la staţie le era şi frică să iasă între linii. Pentru a-i surprinde pe hoţi, am ajuns la faţa locului anunţaţi de o persoană anonimă, alături de colegii de la Kapital TV şi Antena 3. Aceştia nu au reacţionat deloc bine la vederea presei şi au aţâţat câinii, unul dintre colegi fiind muşcat de picior. În cele din urmă au venit la faţa locului şi Poliţia Aninoasa şi Poliţia TF. La venirea acestora, locul s-a eliberat imediat de hoţi, rămânând sacii cu cărbune care, în principiu, nu sunt revendicaţi de nimeni. Nu mai sunt ai Coroeştiului, nu sunt nici ai societăţii care a făcut comanda pentru ei.

Sunt, de fapt, pierderile CFR. Trecând peste linie, la colonia de barăci din Iscroni, familiile de romi stăteau

www.zvj.ro

strânse laolaltă, în uşa caselor murdare.

Peste tot în jurul caselor, pe lângă gunoi, este şi mult cărbune depozitat, ascuns sub covoare şi cârpe. Dar aceştia nu fură doar pentru ei, majoritatea sacilor sunt vânduţi în Gorj, prin intermediari. „Dacă nu avem din ce să trăim? Să ne dea de lucru, că nu avem ce face, asta este. Doar nu o să ne lase să murim de foame. Să găsească ei o soluţie!”, spunea o femeie.

Auzind de scandalul de la linii, prefectul Sorin Vasilescu l-a sunat pe primarul Nicolae Dunca să vadă ce se petrece acolo.

Ce să se petreacă, iaca niscai furturi.

Sunt la ordinea zilei, asta este marea problemă, furtul este deja tolerat de autorităţi. Trebuie să se găsească soluţii. Că doar de aceea avem premier şi prefect social-democrat…

Alina PIPAN

CMYK

DEZVĂLUIRI 7

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 noiembrie 2012

La Vulcan

Un abuz şi o ilegalitate se pregătesc pentru legalizare În timp ce persoane bine intenţionate au primit cu bucurie vestea că, în sfârşit, în curând vor putea concesiona un locşor de cabană în Pasul Vâlcan, cineva mai şmecher încearcă să intre în legalitate cu un petic de pământ de pe un teren care nici vorbă să fie scos vreodată la concesionare.

Luna viitoare, pe 13, se face exact un an de când am fost un Pasul Vâlcan, ca să mă conving de veridicitatea zvonurilor care se auzeau în oraş. Cum că, la cincizeci de metri de staţia de întoarcere a telegondolei, domnul Gheorghe Victor Roman, administratorul SC Alpin Construct SRL, îşi trage ilegal o căbănuţă. Un chioşc la care să se vândă ceaiuri, gustări, băuturi fierbinţi. Fireşte că era aşa cum vuia în tot Vulcanul. Chioşcul cu pricina era construit pe un teren public al municipiului Vulcan.

Respectivul administrator, cu de la sine putere şi, probabil, simţind propta pe care o avea şi încă o mai are la primărie, a purces la ridicarea construcţiei fără a avea concesionat terenul pe care îl ocupă chioşcul şi fără autorizaţia de construire absolut necesară în acest caz. Ştiţi ce mi-a spus domnul Gheorghe Victor Roman, la telefon, când l-am întrebat de sănătatea construcţiei? La început nu a recunoscut, a zis că nu-i a lui. Apoi a dat de găselniţă: "E o construcţie provizorie şi demontabilă pentru care nu este nevoie de autorizaţie de construire".

I-auzi, mandeo!

Păi, dacă ar fi aşa, orice nebun şi-ar trage un coteţ de lemn în mijlocul bulevardului, iar când cei de la Urbanism s-ar lega de el ar invoca faptul că e o construcţie provizorie şi demontabilă. Adică ia coteţul în spate, ca melcul, şi-l

mută-n altă parte. Numai că, în lege, nu există aşa ceva.

Pentru orice fel de construcţie este necesară autorizaţie de construire. Punct. Or, desigur, nu se poate ca domnul Gheorghe Victor Roman să nu fi ştiut asta. Numai că dumnealui, închipuindu-şi că respiră aerul de deasupra legilor acestei ţări, nu şi-a mai bătut capul cu chestii minore cum ar fi obţinerea concesiunii şi a autorizaţiei de construire şi s-a bazat el pe ceva. Pe ce anume? Pe pilele de la primărie, normal.

A trecut un an de atunci, iar autorităţile nu au ridicat un deget pentru ceea ce ar fi trebuit să facă. Să-l tragă pe Gheorghe Victor Roman de barbă şi să-l pună să demoleze chioşcul ridicat abuziv.

Sau, dacă nu, să-l demoleze cei de la Urbanism. Chioşcul a rămas la locul lui, amplasat abuziv, bine mersi, pe domeniul public, ca semn al faptului că cineva sfidează cu bună ştiinţă Legea nr. 50/1991, pe care, iată, a reuşit s-o defecteze.

de teren. Aceasta - şi sunt foarte curios - fără ca vreun consilier local să atragă atenţia că, în acest fel, se legalizează un abuz şi o ilegalitate care dăinuiesc, lângă staţia de întoarcere a telegondolei, de mai bine de un an.

Ia să fi încercat altcineva din Vulcan o experienţă similară celei făcute de proiectantul de curte Roman Victor Gheorghe. Tot cineva care să fi vrut un chioşculeţ, o căsuţă de vacanţă, acolo. Un om simplu, care-i bun doar la patru ani, când îşi depune votul. Ar fi avut el şanse de izbândă? Aş, da’ de unde.

Dacă nu în a treia zi, în a patra precis urca în Pasul Vâlcan utilajul de la primărie şi-i punea la pământ coşmelia...

Gheorghe OLTEANU

Partea interesantă şi distractivă vine de aici încolo. La sfârşitul şedinţei de consiliu local din septembrie, atunci când primarul Gheorghe Ile dă citire diferitelor cereri şi solicitări, pe care, apoi, le împarte comisiilor de specialitate, i-a venit rândul unei cereri depuse de SC Alpin Construct SRL, semnată, desigur, de administratorul Roman Victor Gheorghe. Ce doreşte dumnealui? V-aţi prins! Doreşte concesionarea a 15 mp de teren lângă staţia de întoarcere a telegondolei, în vederea construirii... a ceva care e deja construit şi stă acolo, în ilegalitate, de peste un an de zile.

La şedinţa de consiliu local din octombrie nu a apărut niciun proiect de hotărâre pe tema asta. Doar că l-am văzut pe un consilier local agitându-se şi întrebând ce mai e cu cererea SC Alpin Construct SRL? Este posibil ca proiectul să apară în şedinţa din luna asta. Şi la fel de posibil, dacă nu mai mult ca sigur, este ca solicitantul să se vadă cu concesiunea aceea

Ioan Rus vrea ca USL şi USP

Să se delimiteze bine în Consiliul Local Petroşani Consilierul USL Ioan Rus a avut o cerinţă aparte în şedinţa de ieri, una pe care până acum nu am mai auzit-o: consilierii USL să stea toţi pe aceeaşi parte la şedinţele de consiliu, şi cei de la USP pe cealaltă, să se vadă clar care din ce formaţiune provine.

Probabil propunerea a venit după ce consilierii PSD au observat că nu sunt susţinuţi de colegii liberali sută la sută în opoziţia pe care o fac în consiliul local, consilierii fiind aşezaţi la masa consiliului în mod diferit, amestecat. După cum ştiţi, mulţi dintre ei sunt la al doilea sau la al treilea mandat în consiliul local. Aşadar, au rămas pe un scaun anume la masa de şedinţe, iar propunerea PSD li s-a părut absolut ciudată.

Florin Mârza, care acum candidează şi la funcţia de senator, a spus că el nu-şi schimbă locul de dragul acestui capriciu. „Eu aici voi sta mereu, nu-mi schimb locul, plec de pe acest loc doar dacă ajung senator, ceea ce cred că nu vă doriţi”, a glumit consilierul pedelist.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

8 DIVERSE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 9 noiembrie 2012

Parlamentul României Camera Deputaţilor

ÎNTREBARE Adresată: Doamnei Mariana Câmpeanu, Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale De către: Monica IACOB-RIDZI, deputat independent de Hunedoara Obiectul întrebării: acordarea facilităţilor pensionarilor minieri din Valea Jiului prin intermediul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale Stimată Doamnă Ministru, Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 670/1990 privind drepturile de care beneficiază personalul din cadrul Companiei Naţionale a Huilei Petroşani, drepturile acordate pensionarilor se suportă de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

La data de 27 august 2012 reprezentanţii

Locomotiva din Piaţa Victoria,

La un pas de a deveni realitate Se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea Depoului CFR. Primăria şi Consiliul Local Petroşani vor să puncteze prin amenajarea, la intrarea în Petroşani, pe partea dreaptă, undeva lângă pasarela de la gară, o locomotivă veche, acum piesă de muzeu. Locul a fost deja amenajat pentru acest amplasament.

Prima linie ferată din Transilvania a fost dată în folosinţă în 1868 pe traseul Arad-Alba Iulia, iar în 1870 s-a inaugurat linia ferată PetroşaniSimeria, ceea ce denotă că atunci Petroşaniul era în plin avânt economic.

Pentru a onora cei 100 de ani de istorie de la înfiinţarea Depoului CFR Petroşani, se va organiza un eveniment festiv, ocazie cu care va fi amplasată, pe scuarul din Piaţa Victoriei pe partea dreaptă, o locomotivă pe aburi, cu 100 de ani vechime, recondiţionată, ce va fi adusă de la Subcetate. Pentru a pune în practică proiectul s-au alocat din bugetul local 6.000 de lei.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri din Valea Jiului Petroşani v-au adresat solicitarea potrivit căreia vă propuneau iniţierea unei hotărâri de guvern care să vină în ajutorul beneficiarilor şi care să reglementeze acordarea facilităţilor conferite prin intermediul ministerului pe care îl conduceţi.

Având în vedere categoria beneficiarilor HG 670/1990, considerăm că luarea unei asemenea măsuri ar conduce la o situaţie corectă – aflarea pensionarilor sub tutela exclusivă a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm, doamnă ministru, să ne comunicaţi următoarele: - Aveţi în vedere emiterea unei hotărâri de guvern în cursul lunii viitoare care să reglementeze cele solicitate şi să consfinţească promisiunea făcută celor interesaţi?

Vă solicităm, totodată, să aveţi în vedere acest demers cu maximă prioritate.

Solicit răspuns scris.

Cu deosebită consideraţie, Monica IACOB-RIDZI Deputat independent de Hunedoara

Oamenii din spatele cortinei Născut la Sărmaş (jud. Mureş), Sorin Misirianţu, regizorul care aduce spectacolul „Ménage à Trois” la Petroşani, este, de fapt, 3 în 1: actor, regizor, scenarist.

Ca actor, a jucat în filme ca: „Neînvinsă-i dragostea”, „Un acoperiş deasupra capului” sau „Despre oameni şi melci”.

Piesa de teatru care se va juca sâmbătă, 10 noiembrie, ora 18, „Ménage à Trois” de Neil Simon, este adaptată zilelor noastre şi a avut mare succes la nivel naţional.

Viitorul sună bine Viitorul nostru sunt copiii noştri. Dacă nu le oferim şansa de a vedea şi alte lucruri care-i pot dezvolta şi modela ca oameni, viitorul e... mort.

Faptul că Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” pune în scenă piese pentru copii este un lucru benefic pentru ei. Dar depinde de cei maturi să-i aducă... Aveţi ocazia să vă aduceţi copiii la teatru duminică, 11

noiembrie, ora 12, la premiera „Mary Poppins”. „Mary Poppins, adusă de vântul dinspre răsărit ţinând într-o mână umbrela iar în cealaltă geanta din material de covor, aşa cum spuneau copiii, intră în casa unde Jane, Michael şi gemenii John şi Barbara o aşteptau cu nerăbdare. Noua bonă fiind mai severă cu Jane şi Michael, aceştia credeau că nu se vor distra, dar s-au înşelat deoarece zilele ce urmau să le petreacă cu Mary Poppins aveau să fie de vis. Purtaţi de imaginaţie, au păşit într-o lume magică unde puteau sta în aer pe un scaun servind ceaiul şi se distrau de vaca dansatoare şi de alte întâmplări. Dar soseşte şi ziua când vântul dinspre apus îşi face simţită prezenţa, iar Mary Poppins pleacă fără să-şi ia rămas bun. Copiii o strigă pe geam cu disperare, dar glasul mamei îi face să se retragă în camera, acolo unde Jane găseşte un cadou pentru ea”, spune Adrian Găzdaru, regizorul spectacolului pentru copii „Mary Poppins”.

Oana TUŢU, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani

UMOR ÎN HA... MAJOR 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 noiembrie 2012

Nişte... fabulaţii Nu demult, povesteam despre Festivalul Naţional de Umor „Ion Cănăvoiu”, desfăşurat la Târgu-Jiu, unde, la secţiunea „Fabulă”, am obţinut premiul al II-lea. Prima fabulă critică un viciu vechi de când lumea, iar celelalte două au drept surse de inspiraţie problemele cu care se confruntă învăţământul românesc şi uitarea limbii materne de către cei care pleacă la muncă în străinătate. Aşadar, orice asemănare cu lumea oamenilor… nu este întâmplătoare!

Despre însămânţări Un cal şi-o iapă - tânără pereche Întorşi, epuizaţi, de la arat, Stăteau de vorbă, lângă şura veche: „Să-ţi spun, iubite, ce s-a întâmplat!

Morala nu-i un simplu chiţăit Şi bine-ar fi să fie auzită: Că-nvăţământul nostru-i gratuit, E doar aşa… o ştire gratuită!

Pisica pribeagă

Stăpâna, în grădina de acasă, A vrut să pună-un strat de pătrunjei Şi-a presărat, frumos, sămânţă-aleasă, Primită-n plic, de la vecinul ei.

O pisică dintre cele Care au vânat o viaţă, Cum veniră vremuri grele, A-ncercat să facă faţă,

Dar, după zece zile, în grădină, În loc de pătrunjel, crescu mărar.

Desigur că sămânţa e de vină, Ce semeni, iese la iveală, clar!”

Dar, de-atâta sărăcie, Puse coada pe spinare Şi porni în pribegie, Să muncească-n lumea mare.

Şi calul uluit privea ceacâr, În timp ce asculta povestea spusă De iapa ce-i născuse un… catâr.

Morala care-i? Poate fi dedusă!...

Şoarecele de bibliotecă şcolar în clasa pregătitoare Un şoricel de şase ani avea Dorinţa, de altminteri, cam zevzecă, De-a roade-o carte, un caiet, ceva, Ca toţi din rasa „de bibliotecă”.

I-au cumpărat părinţii lui de toate: Caiete, uniformă, toc, cerneală, Ba chiar şi un ghiozdan modern, în rate, Şi l-au înscris, destul de greu, la şcoală, În clasa „zero”, care-i pregăteşte Să-nveţe scris-cititul, peste-un an.

Acolo-n sală, totul străluceşte, Din pardoseală, până la tavan.

Dar nu cumva să credeţi că Guvernul A alocat vreun ban, la pavoazare!

N-a dat nimic, aşa că tot infernul A fost pe capul doamnei profesoare.

Au dat băncuţe noi, în sala goală, Dar niciun ban de auxiliare, Uitând că nu se poate face şcoală Utilizând nimicul din dotare.

Nu-i nicio jucărie-n ludotecă, Nu-s fişe, planşe, consumabile, Şi nicio carte în bibliotecă, Deşi sunt, clar, indispensabile.

Aşa că şoarecii au cumpărat, De toate, fără a scrâşni din dinţi, Iar investiţia i-a transformat În sponsori veritabili pe părinţi.

Petrecând vreo patru ani Cu gorile, cimpanzei, Babuini, urangutani, S-a trezit grăind ca ei.

Nu vorbea în „pisicească” Doar din fandoseală sau Chiar uitase să rostească Până şi maternul „miau”?

Cert e că, venind acasă, La părinţi şi la copii, Stând cu-ai săi, cei dragi, la masă, Începu a povesti. Încercă să spună ea Despre viaţa-i actuală, Dar degeaba, că era Totul… o maimuţăreală.

De pe gard, o mâţă care Auzi cum se prosteşte, Se miră, nevoie mare, Şi-o certă, prieteneşte:

Pagină realizată de Petronela Vali-SLAVU

„Mult e dulce şi frumoasă Limba mamei, ce-o vorbim, Însă, când plecăm de-acasă, Bine-ar fi să n-o stâlcim!”

Morala: Un cuvânt urât, frumos, Ori o vorbă bună, rea, Sună mai melodios, De-s rostite-n limba ta!

Trebuie întregită echipa pentru susţinerea Văii Jiului!!

Ioan Rus, candidatul USL pentru să se adauge unitatea şi perseveprimit finanţare pentru proiectele Camera Deputaţilor, pe colegiul renţa parlamentarilor din Valea iniţiate, cele mai recente fiind druPetrila-Petroşani-Aninoasa, crede Jiului, multe se pot rezolva, zona mul către Straja, Pasul Vâlcan, cu tărie că parlamentarii aleşi de noastră se poate dezvolta gradual, Parâng şi drumul Petroşani cetăţenii Văii Jiului pot contribui iar pe termen scurt locuitorii vor Voineasa. Deci, este falsă ideea că substanţial la dezvoltarea zonei resimţi o schimbare în bine prin parlamentarii fac doar legi şi ”nu prin susţinerea proiectelor pot repara străzi”. venite din partea primăriilor, Scopul meu, ca viitor depu”Valea Jiului şi-a scris istoria cu sângele Consiliului Judeţean, dar şi tat, este acela de a susţine minerilor şi trebuie să ocupe locul de din partea societăţii civile. onoare al eroilor! Pentru a recâştiga acest continuarea proiectelor ”Legile care privesc direct loc, trebuie să întregim echipa USL pentru începute şi promovarea locuitorii Văii Jiului pot fi altora noi, la Petroşani. a putea avea forţa de a schimba VIAŢA în îmbunătăţite prin crearea unui Valea Jiului !

Aninoasa ocupă un loc front comun a parlamentarilor aparte în viitoarele demeraleşi, cu scopul rezolvării suri la nivel înalt, alături de Haideţi alături de cei 7,4 milioane de problemelor care afectează români! Împreună putem avea o viaţă mai echipa USL. Oraşul trebuie grav sistemul de sănătate, salvat de la degradarea bună, copiii noştri să nu mai plece în învăţământul, sistemul de accentuată! pribegie, românii să nu mai fie umiliţi şi pensii, încadrarea tinerilor în condamnaţi la sărăcie!!”

Petrila trebuie să-şi continue muncă, economia în general – Ioan Rus, candidat proiectele începute şi să şi mineritul în special. pentru Camera Deputaţilor. valorificăm zona din punct Mineritul, atât cât a mai de vedere turistic. rămas din el, trebuie consolidat! aplicarea programului de Susţin cu tărie dezvoltarea socieLegile pot fi schimbate, cu guvernare al USL. tăţii civile în toate localităţile susţinerea largă a cetăţenilor şi a Preşedintele Consiliului Judeţean Văii Jiului, precum Societatea specialiştilor.

Hunedoara a declarat, la Petroşani, Culturală Condiţia Română, sau că dacă parlamentarii USL nu ar fi Asociaţia Culturală ”Les amis de la Dacă există voinţa politică, şi acum făcut lobby la ministere Valea France” din Petrila, care au atras această voinţă este vădită, la care Jiului nu ar fi atenţia la nivel naţional şi internaţional asupra valorilor locului şi prin ideile lansate pentru Vineri, începând cu ora 17:00, la Petroşani, salvarea lor. va avea loc marşul de debut al campaniei Reuşitele sunt electorale, organizat de USL Petroşani, cu garantate în departiciparea reprezentanţilor din toate mersurile unui localităţile Văii Jiului. Traseul va fi deputat care au Aeroport-Piaţa Mică, până la Colegiul la bază asemenea ”Mihai Eminescu”. forţă şi asemenea Cerem scuze participanţilor aflaţi în trafic oameni. Împrepentru cele două ore de îngreunare a ună putem circulaţiei rutiere. învinge!”

Biroul comunicare al USL Petroşani

Astăzi, miting de debut electoral

www.zvj.ro

10 SĂNĂTATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 9 noiembrie 2012

Atenţie la ce mâncaţi în Postul Crăciunului!

Alimentele de post „curate” şi pericolele care apar consumând alimentele procesate cu aditivi alimentari Cu paşi repezi se apropie Postul Crăciunului. Cei care doresc să ţină post au la dispoziţie o gamă variată de hrană. Pateuri vegetale de tot felul, lapte de soia, şniţel de soia, ba chiar şi cârnaţi de soia, margarine vegetale şi câte şi mai câte pe rafturile magazinelor, supermarketurilor şi hipermarketurilor. Reclamele îndeamnă consumatorii să cumpere aceste produse fără teamă, în sensul că sunt numai bune de mâncat, proaspete şi delicioase. Ce ascund reclamele, care e rolul aditivilor din aceste produse ce bombardează magazinele vă dezvăluim mai jos, cu ajutorul dr. Gheorghe Cristea, medic veterinar coordonator din cadrul Circumscripţiei Sanitar-Veterinare şi Siguranţa Alimentelor Petroşani şi Vulcan.

Reclamele la produsele de post or fi sau nu adevărate?

Din doi timpi şi trei mişcări, dr. Cristea - o adevărată enciclopedie în materie de produse alimentare, substanţe chimice şi reacţii care se produc în organismul uman, semn de studiu şi de experienţă - ne-a oferit lămuriri despre mâncarea de post pe care o găsim în magazine, la cutii sau în borcane. „Toate alimentele procesate cu aditivi alimentari sunt periculoase pentru sănătatea omului”, spune cu un calm desăvârşit medicul. Care ne spune că aceşti aditivi sunt de multe feluri şi sunt folosiţi de producătorii alimentari pentru gust, pentru mărirea termenului de valabilitate al produselor, pentru culoare şi pentru aspect. „Nu vreau să supăr pe nimeni, nici pe producători, nici pe comercianţi, dar aceste alimente cu aditivi alimentari trebuie consumate cu prudenţă şi, dacă se poate, cât mai puţin sau deloc de copii şi persoanele în vârstă. Toate pateurile vegetale, şniţelele din soia, margarinele şi aşa mai departe sunt foarte dăunătoare pentru sănătate, în timp mediu, mai ales dacă se consumă în cantităţi mari. Cel mai bine ar fi să se mănânce în aceste posturi, dacă se poate, hrană vie, vegetală. Hrana vie dă viaţă, hrana moartă dă moarte şi nu o spun eu, este un dicton antic, foarte adevărat şi realist şi după mii de ani”. Şi care ar fi această hrană vie, mai ales că azi nici produsele ţărăneşti nu sunt prea curate, cu atât mai mult cele venite din ţări precum Turcia, Olanda sau ţări din vestul Europei?

Legume, fructe şi verdeţuri Dr. Cristea este de părere că cele mai sănătoase produse sunt legumele, fructele, verdeţurile şi seminţele de tot felul.

Chiar dacă nici aceste produse nu sunt întotdeauna „curate”, sunt mult mai puţin periculoase decât alimentele procesate cu aditivi alimentari. „Cele mai sănătoase sunt produsele făcute în casă, de fiecare dintre noi, după reţetele de altă dată ale bunicilor noastre. Putem prepara noi lapte de soia, nu trebuie să-l cumpărăm neapărat, putem face noi prăjituri de casă de post, sau preparate de tot felul din seminţe. La fel şi sucuri naturale, sucuri de tomate, paste pentru sosuri, sau mâncăruri gătite din legume proaspete. Cartofii, fasolea, varza, chiar şi cea murată (în cantităţi moderate din cauza sării), conopida, vinetele şi alte legume de bază pot fi preparate într-o mie de moduri. Totul e să se folosească la aceste mâncăruri ulei de măsline sau de rapiţă - uleiuri procesate la rece, sau de ce nu, uleiul de soia, care e mult mai sănătos, dovedit ştiinţific, decât uleiul clasic de floarea soarelui”, ne-a mai spus dr. Gheorghe Cristea.

Margarina - cel mai toxic aliment Dintre cele mai periculoase alimente este margarina. Deci, atenţie la acest produs, chiar dacă face prăjituri bune, cum susţin unele gospodine. Încercaţi să uitaţi de acest produs cancerigen, dacă se poate, pentru că uitaţi ce ne spune specialistul în materie, dr. Cristea: „Margarina este cel mai rău produs care apare pe piaţă. Are o concentraţie mare de grăsimi hidrogenate, nocive pentru organism pentru că modifică chimismul celulei la nivel de metabolism celular.

Asta înseamnă, tradus, că folosind margarină, mai ales în

www.zvj.ro

cantităţi mari, ne autodistrugem, cancerul fiind cea mai gravă boală care poate apărea în timp (…). Sunt anumiţi aminoacizi pe care organismul îi ia pe cale naturală, din diverse produse agricole pe care le consumăm, dar când tindem ca să luăm aceşti aminoacizi pe cale artificială, din produse alimentare prelucrate, nu mai este în regulă.

Asemenea unui drog aceşti aminoacizi artificiali distrug organismul uman”. Şi pentru a susţine cele spuse mai sus, dr. Cristea ne oferă un exemplu: „Acidul glutanic din alimente dă gustul plăcut al acestora. El dă dependenţă şi omul ar mânca din ce în ce mai mult acel produs. Mai ales copiii sunt expuşi total la acest drog folosit în industria alimentară de azi. Acidul glutanic acţionează asupra sistemului nervos, în primul rând, provocând stări de stres, labilitate nervoasă, ba chiar şi stări de epilepsie. Acidul glutanic este omniprezent, mai ales, în mâncărurile de la fast-food-uri, dar îl întâlnim din plin şi la preparatele din carne sau la brânzeturi, bineînţeles, sub diverse forme şi denumiri. În ultimul timp, cercetătorii au demonstrat că acidul glutanic este unul dintre aditivii cei mai periculoşi”.

Sucul galben - mai periculos ca sucul maro!

Iar lucrurile descrise de dr. Cristea nu se opresc aici, aşa că aveţi grijă ce mâncaţi dumneavoastră şi copii, dar şi ce beţi, dacă ţineţi la sănătatea familiei! „Un alt aditiv periculos, care poate provoca Alzhaimer, este unul din grupa E-urilor 500, pe bază de aluminiu, folosindu-se ca şi colorant la prăjituri, dulciuri şi nu numai. Silicatul de aluminiu şi potasiu, sau E-555, un alt aditiv, folosit în sare, lapte praf şi făină, creează mari probleme de sarcină la femei, producând, din păcate, modificări genetice şi boala Alzheimer. Foarte periculos este colorantul E-102, denumit şi tartrazina, este vorba de colorantul galben din sucuri. Tartrazina este printre cele care, dacă depăşeşte doza maximă de 0,75 mg/ kg, produce tulburări nervoase şi modificări ireversibile ale ficatului. Dacă se consumă 2 litri de un astfel de produs galben, cum se mai întâmplă, se ingeră nici mai mult, nici mai puţin decât 140 de grame de colorant. Ceea ce înseamnă doza dublă pentru o persoană care cântăreşte 30 de kilograme şi mă gândesc aici la copiii care consumă aşa ceva, de multe ori total nesupravegheaţi de părinţi (şi chiar dacă ar fi supravegheaţi, de multe ori părintele, bunica sau mătuşa nu ştie la ce risc se expune copilul consumând chiar şi un litru din acest suc galben)”.

Iată deci, la ce riscuri ne expunem, de multe ori din neştiinţă, de alte ori din indiferenţă. Alimentaţia necorespunzătoare, chiar şi atunci când postim, este toxică pentru organism şi de aceea trebuie să ştim cum şi ce mâncăm.

Corneliu BRAN

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 noiembrie 2012

IMOBILIARE

ANGAJĂRI

Vând apartament 2 camere, bloc F7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei, Vulcan.

Telefon 0737.580343

Angajez dispecer pentru firmă taxi.

Relaţii la telefon 0732.635071

Vând teren zona Rusu, electricitate şi apă, 1107mp, 19 euro/mp.

Telefon 0722.138186 Vând garsonieră spaţioasă în Petrila, str. 8 Martie.

Telefon: 0726.046735 Vând casă (are apă, canalizare, energie electrică etc., acces auto) + 600 mp teren, zona Peştera Bolii.

Tel. 0725.068828 Vând casă + anexe şi 4.000 mp teren în Livadia. Preţ 30.000 euro.

Telefon 0766.568419 Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market, Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2, stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil.

Telefon 0728. 272117 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie.

Preţ 43.000 euro.

Rel. la tel. 0724.571408

AUTO Vând Ford Mondeo combi, 2004. Preţ 3700 euro.

Telefon 0722.138186 Vând rulotă turistică, două dormitoare, baie, aragaz, dresing, foarte bine întreţinută. Preţ neg.

Telefon 0760.922123 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus Titanium, 1.6 TDCI 109 cp cu toate dotările, anul 2008. Preţ 6700 euro.

Telefon +393279193894 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Telefon 0765.459316

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Se pare că nu aveţi niciun moment de răgaz. Sunteţi foarte ocupat, dar, graţie ingeniozităţii, reuşiţi să realizaţi tot ce v-aţi propus. Partenerul de viaţă vă este alături.

Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cu experienţă, cu domiciliu stabil în Lupeni.

Relaţii la telefon: 0769.299303

Taur (21 Apr - 21 Mai) Aveţi noroc şi sunt şanse să depăşiţi cu uşurinţă orice dificultate.

Este o zi foarte bună pentru examene, lucrări artistice şi proiecte. Relaţiile sentimentale sunt foarte bune.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

SC Mito Edil SRL angajează şofer cu experienţă, deţinător al categoriilor C, E şi atestatele aferente.

Relaţii la telefon 0769.299300 Angajez barman pentru bar în Petroşani.

Relaţii la telefon: 0766.301556 Vila Alpin din staţiunea Straja Lupeni angajează: - cameriste - ospătari - ajutor bucătari pentru sezonul de iarnă 2012-2013.

Relaţii la nr. de tel: 0723.596059 DUMITRAŞCU MIHĂIŢĂ

DIVERSE Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

PIERDERI Pierdut certificat de înregistrare al SC Prod Com Lunca SRL, CUI RO2669193, nr. înreg.

ORC J20/2286/1992, cu sediul în Petrila, str.

Lunca, nr. 38, jud.

Hunedoara şi certificate constatatoare la sediul social şi la beneficiar.

Se declară nule.

Pierdut certificat de înregistrare al SC Force Market SRL, CUI 16811114, J20/1472/2004 cu sediul în Petroşani, str. Aviatorilor, bl. 25A, ap. 47, jud. Hunedoara.

Se declară nul.

Sunteţi hotărât să porniţi o afacere, dar nu vă ajung banii. Cu imaginaţie şi creativate, aveţi şanse să obţineţi suma necesară.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

OFERTĂ SPECIALĂ Monitoare LCD 15”

second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4.

SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI. Electronic Center - 0765 459 316 Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1 CURSURI DE DANS SPORTIV! Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţara!

Grupele de varstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I - VIII; 2) liceu - adulţi.

Poţi participa la spectacole, concursuri!

Instructorul oferă la cerere pregatire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de pregătire sunt în: Petroşani (Şcoala Generală Avram Stanca); Vulcan (Centrul „Şansa”) Petrila (Clubul Copiilor şi Elevilor) Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726 620 840

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Puteţi să vă faceţi planuri de viitor şi să vă afirmaţi pe plan social. Daţi dovadă de sensibilitate şi vă simţiţi foarte bine în compania prietenilor şi a persoanei iubite.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Dimineaţă sunteţi cam visător şi este posibil să neglijaţi probleme importante. Ar fi bine să nu începeţi activităţi noi, există riscul să luaţi decizii neinspirate. Gândiţi-vă bine înainte de a acţiona şi nu refuzaţi sprijinul familie!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Cei din jur vă apreciază creativitatea. Ar fi bine să o folosiţi pentru a vă rezolva problemele de serviciu şi de afaceri. Spre seară, primiţi vizita unor prieteni de familie.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Nu prea sunteţi comunicativ şi ar fi bine să amânaţi întâlnirile de afaceri. Aveţi nevoie de relaxare.

Dacă vi se oferă ocazia să mergeţi într-o vizită, nu staţi mult pe gânduri!

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Aveţi o deosebită capacitate de comunicare şi rezolvaţi cu uşurinţă toate problemele. Partenerul de viaţă şi colegii vă apreciază ideile.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Capacitatea creativă deosebită vă îndeamnă să începeţi o activitate nouă. Puteţi avea succes pe plan intelectual şi sentimental.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Dimineaţa sunteţi mai sensibil decât de obicei şi s-ar putea să aveţi probleme în relaţiile cu anturajul. Spre seară, ar fi bine să vă dedicaţi unui hobby creativ.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Pot interveni schimbări importante, care vă oferă o mulţime de satisfacţii. Activitatea intelectuală şi creativitatea vă ajută să aveţi succes pe plan social. Sunteţi nevoit să vă hotărâţi într-o relaţie sentimentală.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Sunteţi plin de optimism şi aveţi o imaginaţie debordantă. Înclinaţiile artistice vă ajută să vă afirmaţi în societate. Faceţi cunoştinţă cu o persoană importantă, care va sprijină.

www.zvj.ro

CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 9 noiembrie 2012

O nouă filă în scandalul „gunoiul”. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi

„Dacă ne luam după informaţiile domnului Rus şi păstram redevenţa respectivă, preţul gunoiului s-ar fi triplat” După ce Ioan Rus a făcut unele precizări în Consiliul Local Petroşani referitoare la procentul mic al redevenţei la salubritate, spunând că la Slatina se câştigă mult mai mult în urma delegării acestui serviciu, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a dezminţit public cele spuse de Rus. Asta l-a enervat pe consilierul Ioan Rus… Care, în loc să-şi verifice informaţiile şi să-şi recunoască omisiunea, a preferat un drept la replică, prin care îl ataca pe primar şi-l acuza că a de-

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Robert HUMMEL, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

clarat ca fals contractul de la Slatina, că PDL-ul se uită peste umăr la şedinţele din consiliul local şi fură informaţii şi că el nu a spus în consiliul local că redevenţa respectivă era pe 5 ani, nu pe an, cum în mod intenţionat a dezinformat primarul. Consilierul, care candidează pentru funcţia de deputat, insinua că tocmai pentru că suntem în campanie şi, iată, în campanie se fac lucruri murdare, se întâmplă aceste atacuri. Atunci a luat foc primarul care a organizat o conferinţă de presă, în care a prezentat imaginile din consiliul local în care Ioan Rus a venit cu exemplul din Slatina, menţionând că în altă parte intră bani mai mulţi din delegarea acestui serviciu, spunând că este vorba de redevenţa de 2,3 milioane de euro pe an. La această sumă Claudiun Cornea a tresărit evident cerând să vadă documentul. Consilierul Postolache i-a înmânat atunci foile consilierul Cornea, ca să vadă cu ochii lui. Se pare că Ioan Rus chiar umbla cu cioara vopsită, pentru că el avea o propunere din 2006, pentru un contract de servicii de salubritate. În momentul de faţă, administraţia respectivă încasează 35 de mii de euro pe an. „Nu tolerez minciuna şi dezinfor-

marea şi nu tac doar pentru că suntem în campanie. Administraţia locală nu are treabă cu campania politică, ci cu binele comunităţii.

Chiar dacă soţia mea este în campanie, de câte ori o să fie nevoie voi spune adevărul. Şi eu şi soţia mea suntem în faţa electorilor tocmai că nu am venit niciodată în faţa lor cu minciuni. Ce s-a întâmplat în această situaţie a dezinformării nu are legătură cu campania electorală, ci cu Consiliul Local Petroşani. Eu nu mai sunt în campanie, nu am niciun interes, iar chestiunile de ordin administrativ mă privesc şi nu tolerez dezinformări de genul acesta. În mod normal, orice contract de genul acesta se încheie pe o perioadă de la 8 până la 25 de ani şi pe un procent din profit de 1 până la 1,5 pe an. Nu înţeleg dezinformarea când este vorba de un serviciu ce priveşte cetăţenii noştri. Dacă ne luam după informaţiile domnului Rus şi păstram redevenţa respectivă, preţul gunoiului s-ar fi triplat”, a menţionat Tiberiu Iacob-Ridzi, în cadrul unei conferinţe de presă, susţinută ieri, la primărie, pentru a explica situaţia aceasta conflictuală cu consilierul Rus, care se lasă cu dezinformări grave.

Alina PIPAN

Cu părintele protopop de Valea Jiului, pr. Petrache Creţu, despre post şi mântuire:

„Postind cele 40 de zile în Postul Crăciunului, creştinul nu face altceva decât să primească Cuvântul lui Dumnezeu, precum Moise pe Muntele Sinai” Într-o discuţie purtată cu părintele Protopop de Valea Jiului, pr. Petrache Creţu, la emisiunea „Verde-n faţă” de la Kapital TV despre viaţa şi faptele Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, pe care i-am cinstit conform Bisericii Ortodoxe Române ieri, am abordat la un moment dat şi subiectul Postul Crăciunului, ţinând cont că din 15 noiembrie vom intra în cele 40 de zile de post.

Colindele se pot cânta şi asculta încă de la începutul postului Din cele împărtăşite de părintele Petrache Creţu am reţinut: „Prin durata postului, de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească Cuvintele lui Dumnezeu, scrise pe lespezile de piatră, sau Tablele Legii. Astfel, cei ce petrec 40 de zile de post, nu numai la mâncare, ci şi prin fapte bune şi multă rugăciune, suflet deschis către Dumnezeu şi cumpătare la orice, se învrednicesc să primească Cuvântul lui Dumnezeu întrupat şi născut din Fecioara Maria”.

Părintele Petrache Creţu ne-a spus şi o parte din rânduielile Bisericii la slujbele din perioada postului, până pe 25 decembrie, când sărbătorim Naşterea Domnului Iisus Hristos, o sărbătoare de mare bucurie ţinând cont că S-a născut Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, ce va să vie să ne mântuiască: „Se poate colinda sau asculta colinde încă din prima zi de post. Avem colinde

această perioadă de post: Intrarea Maicii Domnului în Biserică - 21 noiembrie, Sfântul Apostol Andrei - Ocrotitorul României - 30 decembrie, Sfânta Mare Muceniţă Varvara - Ocrotitoarea minerilor - 4 decembrie, Sf. Ierarh Nicolae Făcătorul de Minuni - 6 decembrie şi Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş 7 decembrie.

Chiar dacă nu e sărbătoare în calendar, dar e cea mai mare şi mai iubită sărbătoare istorică a românilor, ţinând cont de importanţa deosebită - Ziua Naţională a României, o zi în care sărbătorim cu toţii Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, a fost amintită de asemenea de protopopul Văii Jiului.

Referitor la Sfântul Apostol Andrei, părintele Creţu a subliniat că trebuie să intre în conştiinţa fiecărui român că Sfântul Apostol Andrei este ocrotitorul ţării noastre. Fapt care denotă că acest popor a fost unul creştin cu peste 1000 de ani Părintele protopop Petrache Creţu în înainte de popoarele din jur, inclubiserică alături de veterani de război siv faţă de poporul ortodox rus, ultimii rămaşi - din Uricani ceea ce nu poate decât să ne facă să fim şi mai căutători de Dumnezeu şi Legile sale, şi mai iubitori de Dumnezeu, de Suntem un neam apostolic încă Biserică şi de cele sfinte, strămoşeşti, acest de la începuturi neam al nostru fiind unul apostolic încă de la înPărintele protopop Petrache Creţu ne-a readus ceputurile lui. aminte, vorbind câte puţin despre fiecare, care Corneliu BRAN sunt sărbătorile rămase până la Crăciun, în

minunate, cu versuri deosebite şi de aceea cred că fiecare creştin va cânta şi va asculta colindele noastre strămoşeşti, puse atât de frumos în evidenţă.

Din 21 noiembrie se introduc, în cadrul Slujbei Utreniei, Catavasiile Naşterii Domnului, care se cântă până în data de 30 decembrie. În această perioadă a postului, la Ceasuri şi Pavecerniţa nu sunt cântate stihirile şi nici troparele, cu toate sunt rostite”.

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul V Nr. 164 9 noiembrie 2012 4 pagini

În urmă cu 80 de ani, în 1932,

S-a întâmplat la Cazinoul Muncitoresc Din volumul „Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Corso de la George Enescu la A.R.L.U.S.” de Marian Boboc bată-vă norocul de ghiduşi!”. Grele vremuri mondene pentru angrenajiu elitist…

Dintr-o notă neutră înţelegem ce s-a Serate reformate şi romano-catolice întâmplat la Balul Elitei Petroşani: „La 27 februarie Comunitatea romano-catolică a organizat la a.c., în aceeaşi sală, personalul staţiei CFR Petroşani Casinoul Muncitoresc la 23 ianuarie o serată. Şi corul a aranjat o serată teatrală. S-a jucat piesa 30 ani din reformat a susţinut un concert la 30 ianuarie tot la viaţa unui jucător de cărţi. A fost tombolă şi alte casinou. surprize. Rolurile din piesă au fost bine interpretate”.

Ianuarie 1932

Aprilie 1932 Lupte greco-romane

La sfârşitul lunii aprilie, pe scena Casinoului Muncitoresc sunt „Expozeul făcut de D.V. Ţoni puse saltelele. Nu pentru dormit, ci Petroşani. Eri au avut loc, în sala de spectacole pentru un concurs de lupte greco-romane, organizat de secţia de profil a Clubului Sportiv Jiul, antrenorul a Cazinoului Muncitoresc din localitate, desbaterile congresului anual al asociaţiei învăţătorilor din jud. secţiei fiind Gheorghe Crişan.

Hunedoara, la care - cu toată criza financiară în care se afla acest corp select – a participat un frumos număr de învăţători şi învăţătoare din întreg judeţul, ceea ce a dovedit marele interes ce-l poartă dăscălimea faţă de nevoile şi revendicările sale La Cinema Muncitoresc În iunie 1932, cinematograful care funcţiona profesionale, precum şi faţă de problema în sala Casinoului Muncitoresc Petroşani, fost învăţământului primar. În afară de cei vreo 150 de învăţători şi Minelor, fost Astra, revine la denumirea din 1927: „Cinema Muncitoresc”. Probabil din motive de criză, învăţătoare, au mai participat şi numeroase personalităţi intelectuale din localitate, şefi de preţul biletelor sunt reduse la 12, 8 şi 5 lei. autorităţi etc., dintre care am putea reţine pe următorii: d-nii Toma Făurescu, preşedinte de Teatrul Naţional Bucureşti: Tribunal, şeful judecătoriei, dr. Emil Boeriu, avocat, dr. Enea Giurchescu, directorul liceului, Ioan Niciu, Muşcata din fereastră În urmă cu 2 ani, tot pe scena Casinoului primarul oraşului, dr. matei Sofonea, medic primar Muncitoresc, artiştii Teatrului de Vest din Oradea au al oraşului, dr. Orjehovszki cu d-na, medic de prezentat comedia în 3 acte Muşcata în fereastră de circumscripţie, părintele protopop Ioan Duma, prof.

Victor Ion Popa. Faptul că piesa Muşcata în fereastră Gheorghe Ghiţă, prof. Ion Mărgineanu etc., etc.

Din partea inspectoratului şcolar a participat mai fusese jucată la Petroşani în iunie 1930 nu a constituit o piedică pentru iubitorii de teatru de a d. p.R. Petrescu, inspector şcolar de la Sibiu. umple sala şi la 27 iunie 1932.

Solemnitatea deschiderii La această dată, piesa a fost congresului interpretată de actorii Teatrului La orele 8 dimineaţa, Naţional Bucureşti: membrii comitetului judeţean şi I. Pella, Tantzi preşedinţii subsecţiilor au ţinut Elvass, T. Ciocâlteu, o şedinţă, cu care ocazie s-au I. Manta, Mia Coca, Maria Ciocâlteu, Ştefan Holban. Prestaţia discutat diferite chestiuni în legătură cu dezbaterile lor a fost aplaudată „frenetic”. Altă congresului şi ordinea de zi a acestuia.

După aceasta, la orele 8 jumătate dimineaţa, interpretare, alte aplauze… ongresiştii au participat in corpore la un serviciu divin, oficiat în biserica rom. ort. de către părintele protopop Ioan Duma, care în cuvântarea rostită, a urat spor bun lucrărilor congresului.

De la biserică, congresiştii s-au îndreptat spre Adunarea generală a Cazinoul Muncitoresc, unde la orele 9 jumătate, a asociaţiei învăţătorilor hunedoreni avut loc deschiderea solemnă a congresului. În presa locală şi centrală în timpul marii Congresiştii şi asistenţa au făcut d-lui preşecrize economice dintre anii 1929 - 1933 erau dinte Jula o entuziastă manifestaţie de simpatie prin publicate cu regularitate articole care reflectau aplauze şi ovaţiuni îndelung repetate. situaţia dezastruoasă în care se aflau cadrele (continuare în pagina IV)

Iunie 1932

Februarie 1932 Balul Corporaţiei meseriaşilor În seara zilei de 13 februarie membrii Corporaţiei Meseriaşilor din Petroşani şi-au lăsat sculele deoparte, s-au costumat, care mai de care mai original, şi şi-au dat întâlnire la tradiţionalul bal mascat de la Casinoul Muncitoresc. Aici, pe lângă dans, a fost organizată şi o tombolă, dar şi alte surprize…

Serbarea corului muncitoresc ortodox La 20 februarie, petroşenenii au fost invitaţi la o serbare corală şi teatrală de corul muncitoresc ortodox din Petroşani la Casinoul Muncitoresc.

Beneficiul rezultat în urma spectacolului a fost împărţit frăţeşte: jumătate pentru nevoile parohiei ortodoxe-române Petroşani şi jumătate pentru „scopurile culturale ale corului”.

Balul elitei - luat în tărbacă După ce citeşte „Pentru a reda şi acum satisfacţia Onor. Publicului, funcţionarii Staţiei XXX (adică CFR - n.a.) şi-au pus tot sufletul şi în angrenajiu cu alţi funcţionari de Stat au organizat Balul Elitei Petroşani, cu dans până în zori şi suprasolviri după învoială” - cronicarul monden al Avântului simte nevoia unor comentarii ironice.

Motivul este de ordin… lingvistic, deranjul fiind produs de cuvântul angrenajiu: „S-a jucat şi o piesă de teatru, tot în… angrenajiu, bine înţeles. A fost, cu alte cuvinte, tot un angrenajiu general: unde dracu’ aţi găsit termenul acesta angrenajiu, domnilor? Ei,

didactice, care nu erau plătite cu lunile, şi despre măsurile întreprinse de acestea pentru sensibilizarea guvernanţilor. În acest context, la 11 septembrie, are loc la Casinoul Muncitoresc din Petroşani un eveniment: Congresul învăţătorilor din judeţul Hunedoara.

Sub semnătura lui Petre Braica, corespondentul său de Valea Jiului, cotidianul central Dimineaţa alocă un spaţiu generos relatării lucrărilor congresului:

Septembrie 1932

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 9 noiembrie 2012

Zilele acestea soseşte la Petroşani o delegaţie din Belfort (Franţa). Înainte oaspeţilor din Belfort, în 1924 şi 1925

Petroşaniul a fost gazda Generalului Berthelot Raritate în presa interbelică: un editorial bilingv al Gazetei Jiului La sfârşitul lui septembrie 1924 este anunţată sosirea la Petroşani, pentru o vizită de „studii şi informaţiuni”, a unei delegaţii din Alsacia.

Scopul declarat al acesteia - studierea minelor de cărbuni din Valea Jiului. Şi cum atunci rare erau ştirile de presă care nu se confirmau, vizita alsacienilor se confirmă. Presa locală (Gazeta Jiului/ 5 octombrie 1924) alocă un spaţiu generos unui asemenea eveniment:

„Francezii în Valea Jiului

Misiunea alsaciană la noi Generalul Berthelot în Petroşeni Primirile, banchetul Metropola Văii Jiului a avut câteva ore de falnică plăcere: a găzduit în ea pe eroicul general francez Berthelot şi o misiune de fraţi latini eliberaţi şi ei dintr-o robie înăbuşitoare: pe Alsacieni.

Primirile În 28 Septemvrie, seara, a sosit cu tren special misiunea de studiu a industriaşilor şi comercianţilor

alsacieni, subt conducerea d-lui de Witte Guizot, preşedintele Camerei de comerţ, şi a d-lui Petrolies, primarul Strassbourgoului. Cu dânşii au sosit d-nii: conte de Manviile, ministrul Franţei la Bucureşti, Trilu, consul general în ministerul nostru de externe ş.a. În gara din Petroşani, foarte frumos împodobită, aştepta o lume imensă, în frunte cu şefii tuturor autorităţilor şi conducătorii soc. Petroşani.

Pentru vizita aceasta veniseră, cu o zi înainte, d-nii: ing. N. Teodorescu, ing. I. Bujoiu şi ing. I. Ionescu.

La intrarea trenului în gară, muzica societăţii a cântat imnul francez, iar la oprire, primarul comunei dr. Gh. Drăgan a salutat călduros pe oaspeţii alipiţi azi la patria-mamă a lor, ca şi noi. A răspuns şeful misiunei, mulţumind pentru mărturiile de simpatie ce li se arată.

Oaspeţilor li s-a servit apoi cina în Casinoul funcţionarilor soc. Petroşani, care i-a primit şi îngrijit.

A doua zi, în 29 septembrie, membrii misiunii au vizitat minele de cărbuni, instalaţiile şi unii frumuseţile naturii din Jiu, până la orele 11 când s-a înfiinţat în gară, ca şi în seara precedentă, pentru a primi pe d-nii miniştrii: Alex. Constantinescu, Gh. Cipăianu şi Generalul Berthelot. Cu dânşii au mai sosit d-l senator Botez, d-nii deputaţi: păr. protopop Piso şi Bursan, apoi dl. D. Constantinescu, secretarul general al Comitetului agrar, dl. Totu, redactor politic la Viitorul, etc.

După ce s-au scoborât din tren, primarul dr. Gh. Drăgan a rostit următoarea cuvântare: Domnule General, Războiul Mondial, în care alături de marii aliaţi şi neamul nostru şi-a dat efortul suprem, pentru triumful dreptăţii şi realizarea aspiraţiunilor sale seculare V-a adus în mijlocul nostru pe vremuri de grea încercare pentru Patria noastră, când, prin sfaturile înţelepciunii D-voastră, aţi contribuit şi îndrumat refacerea armatei noastre, care ne-a adus gloria de la Mărăşeşti şi întruparea visului nostru de veacuri.

Bărbaţii, care în decursul timpurilor, au deşteptat şi îndrumat energia naţională a vreunui popor, au dreptul la recunoştinţă. Astfel şi D-voastră prin sfaturile şi serviciile aduse Ţării noastre V-aţi câştigat recunoştinţa naţională nepieritoare.

Tresăltăm de bucurie noi, fii ai Ardealului, cari încătuşaţi vreme de o mie de ani, ne mângâiam numai cu visul, azi eliberaţi, fii liberi ai scumpei noastre Românii, că Vă putem aduce prinosul nostru de recunoştinţă, pentru tot ce aţi făcut pentru Patria noastră.

Prin graiul meu, primar al acestui oraş, Vă salută cu drag centrul acesta al Văii Jiului şi Vă urează bun sosit în mijlocul nostru.

Trăiască nobila noastră soră, Franţa!

Să trăiţi domnule general, amic scump al neamului nostru!

Generalul Berthelot mulţumeşte pentru dovezile de dragoste pe care le vede şi - după prezentări - pleacă spre Casinou.

Banchetul, toasturile În răstimpul de mai bine de un ceas, până la vremea dejunului, unii s-au plimbat să vadă oraşul, alţii au primit audienţe. Mai ales funcţionari de stat sau mişcat din nou pentru câştigarea terenurilor de case.

A urmat banchetul dat de soc. Petroşani. La şampanie s-a ridicat d-l ministru Al. Constantinescu, ridicând paharul în sănătatea M.M.L.L. Regelui şi Reginei. Primul, înăbuşindu-şi sentimentele faţă de ţara sa de origine, s-a dovedit de cel mai bun şi loial cetăţean român. Regina, femeie superioară, a trecut peste durerile ei de mamă şi s-a consacrat îngrijirii celor suferinzi.

A vorbit apoi dl. ing. N. Teodorescu, director general, care a făcut onorurile casei, salutându-i pe generalul Berthelot şi pe ceilalţi oaspeţi fraţi. D-sa a stăruit în cuvinte frumoase asupra legăturilor care unesc Franţa şi România. După aceea, s-a ocupat de însemnătatea acestei vizite într-un centru important din Ardeal, care pentru membrii misiunii reprezintă tocmai Alsacia românească.

A urmat păr. I. Duma. Sf. Sa a vorbit în numele localnicilor, remarcând fericita coincidenţă, care a adunat pe chivernisitorii şi stăpânii bogăţiilor noastre naţionale cu unii dintre factorii principali ai desrobirii lor. Generalul Berthelot este latura generoasă a Franţei - şi închină pentru moştenitorul virtuţilor lui Caesar şi Vercingetorix, ajuns azi castelan pe plaiurile străbunilor noştri nu mai puţin glorioşi, Traian şi Decebal.

Dl. conte de Manville a închinat pentru prosperarea României întregite.

A vorbit după aceea d-nul Witte-Guizot, conducătorul misiunii alsaciene.

vineri, 9 noiembrie 2012

PRĂVĂLIA CU ISTORII III loc de cinste, chiar în deschiderea ediţiei, articolul soldaţii români, a căror armată a reorganizat-o.

Generalul Berthelot în Valea Jiului. Studiindu-l, am priceput de ce l-a citit generalul francez. Pentru că În 1925, revine în Petroşani era un articol bilingv. Titlu comun, iar dedesubt - pe Generalul Berthelot a revenit pe meleaguri o coloană textul în franceză, iar pe cealaltă traducerea hunedorene la 13 septembrie 1925, fiind însoţit de în română. Superb gest de curtoazie, rar întâlnit chiar fratele său. La sosirea în gara Haţeg a declarat că „în şi în zilele noastre. Redăm varianta în limba română:

„Generalul Berthelot

Laudă bogăţiile ţării noastre, aminteşte de eforturile ce a văzut că se fac pentru refacerea ei şi îşi exprimă speranţa că cu virtuţile neamului nostru, suntem sortiţi în mijlocul atâtor bogăţii să fim unul dintre factorii principali de progres în Orientul Europei. Şirul toastelor l-a încheiat dl. ministru Al. Constantinescu. D-sa a accentuat că, după războiul glorios purtat pentru apărarea civilizaţiei cu sacrificii enorme de ambele ţări surori - una strajă a civilizaţiei în Apus, cealaltă în Răsărit -, naţiunea franceză prin misiunile pe care ni le trimite dă dovadă de cele mai nobile intenţiuni, ţine să nu se dezmintă şi să continue interesul ce ne poartă ca soră mai mare.

Virtuţile militare ale poporului român sunt cunoscute francezilor din vremea frăţiei de arme, trimişii lor de arme ne vor cunoaşte bogăţiile şi vrednicia pe terenul economic. Nădăjduieşte că această cunoaştere cât mai deplină a poporului, a cărei cultură s-a adăpat şi de la izvoarele bogate ale spiritului francez, va da roade pentru amândouă părţile. Roagă pe membrii misiunii alsaciene să nu se mărginească numai la cele văzute la noi, ci mai cu seamă să descrie calităţile sufleteşti ale românilor.

Trecându-se la cafeaua neagră, oaspeţii francezi au luat câte un exemplar din numărul trecut al ziarului nostru, iar dl. general Berthelot a asigurat pe părintele I. Duma că dragostea lui pentru poporul nostru e mai vie ca oricând.

Luându-şi apoi rămas bun, distinşii oaspeţi au plecat cu trenul special, lăsându-ne amintiri neşterse.

În mijlocul nostru a sosit un fragment de imagine întrupată a istoriei războiului nostru pentru întregirea naţională: este generalul Berthelot. Numele acesta fermecat cuprinde atâta din eroismul realităţii, câtă vitejie de basm trezeşte miticul Făt-Frumos al imaginaţiei populare româneşti.

Curând după intrarea României în tălăzuirea marelui război, d. general Berthelot a venit conducând misiunea franceză. Sfaturile înţelepciunii lui încercate şi îndemnurile unui curaj care se întrecea cu avântul armatei noastre au fost singurul ajutor de la marii Aliaţi în primă fază a războiului.

După chinurile grozavului martiriu al retragerii a urmat refacerea armatei române, refacere îndrumată iarăşi de geniul neînduplecatului francez. Minunea marii biruinţi nimicitoare a duşmanului mijea în zarea aşteptării, zorii ei au străfulgerat la Mărăşti, când defecţiunea rusă ne-a adus gloria pură de la Mărăşeşti.

Tratatul de la Bucureşti a silit misiunea franceză să părăsească teritoriul român, pentru ca şeful ei să revină în toamna anului 1918 ca învingător în capitala noastră, unde a primit în calitate de comandant, pe Regele tuturor Românilor şi familia Sa, în mijlocul unei bucurii fără margini.

Recunoştinţa naţională s-a îndreptat spre ilustrul fiu a Franţei iubite, prin proclamarea sa ca cetăţean de onoare al României întregite şi prin înzestrarea sa cu moşia şi castelul de la Fărcădin, acum comuna General Berthelot, din judeţul nostru.

Astăzi, metropola Văii Jiului îl salută ca rar oaspete drag al ei. Sentimentul latinităţii noastre tresaltă de mândrie, de încântare şi urează: Glorie vecinică Franţei invincibile!

Ani îndelungaţi nobilului ei fiu, Generalului Berthelot, amicului patriei române!”.

Suntem siguri că şi varianta în limba franceză i-a mers la suflet lui Papa Bertălău, cum îl strigau

calitate de cetăţean de onoare al României vine să-şi vadă moşia de la Fărcădin şi sătenii iubiţi”. De la moşia Fărcădin, unde a stat vreo 5 zile, Generalul Berthelot a vizitat din nou Petroşaniul, unde a sosit sâmbătă, 19 septembrie. Normal că un asemenea eveniment nu avea cum să scape vigilenţei presei locale, care relatează chiar pe prima pagină (Gazeta Jiului/ 27 septembrie) într-un articol intitulat Generalul Berthelot la Petroşeni: „Sâmbătă, în 19 Sept. a sosit aici Generalul Berthelot, fost şeful misiunii militare franceze în România, iar acum cetăţean de onoare al ţării.

Domnia sa a venit de la moşia Fărcădin, dăruită d-sale de către recunoştinţa neamului românesc.

Primirea s-a făcut înaintea Casinoului soc.

Petroşani. Au fost de faţă d-nii: primarul oraşului dr.

M. Miocu, I. Winklehner - dir. gen. minier, maior Haralambescu - comandantul garnizoanei şi ing.

Matei Bălănescu. Distinsul oaspete era însoţit de dl. ing. Dubois.

După primire, marele prieten al României a vorbit puţin cu cei de faţă, apoi a plecat să viziteze împreună cu suita Casinoul muncitoresc, Baia şi Atelierul de ţesătorie. Din Petroşeni a plecat spre Bumbeşti, trecând prin Pasul Surduc, să vadă locurile pe unde s-au dat lupte grele pentru eliberarea noastră. Întorcându-se de la Bumbeşti, a plecat la Fărcădin, iar a doua zi la Bucureşti, spre a se întoarce în Franţa, chemat fiind de către comitetul superior al armatei franceze. Pentru Valea Jiului, această vizită a fost o deosebită onoare. Am avut fericirea să-l vedem pe eroicul general, căruia România liberă de astăzi îi datorează atât de mult. Atâţia inşi îşi îmbie prietenia lor, acum când ţara este liberă şi puternică. Generalul Berthelot însă ne-a fost prieten în momentele cele mai grele ale existenţei noastre, atunci când eram încolţiţi în acel colţişor de Moldovă, când cea mai mare parte a ţării gemea sub călcâiul duşmanului şi dispreţul tuturora era partea noastră. Priceperea eminentului ostaş, tenacitatea adevăratului francez ne-au călăuzit atunci şi-am biruit. Istoria noastră nu va uita această faptă”.

Un prieten modest La banchetul dat în cinstea francezilor a luat parte şi viceconsulul român la Zurich, dl. Stahel de Capitani. D-sa a fost câteva zile oaspetele d-lui ing.

Dimitriu, fiind într-o călătorie de studii, însoţit de dl.

Jeni, doctor în geologie. Miercuri ne-a părăsit şi acest amic discret al României, plecând în ţara sa mândră de libertatea ei - Elveţia”.

La cafea - ziarul local Am fost curioşi să aflăm ce ziar a lecturat generalul Berthelot împreună cu protopopul Duma la cafeaua neagră. Astfel, am găsit nr. 37 din Gazeta Jiului din 28 septembrie 1924. Pe prima pagină, la

În 1927 - cu simplonul Mai consemnăm că Generalul Berthelot a mai vizitat o dată România, în 8 octombrie 1927, intrând în ţară cu simplonul (un tren internaţional rapid) pe la Jimbolia. După ce a asistat la inaugurarea Fabricii de avioane de la Braşov, la 16 octombrie, generalul Berthelot părăseşte România.

La 28 ianuarie 1931, Generalul Berthelot avea să se stingă din viaţă la vârsta de 70 de ani.

(Din volumul Pribegii turistice în Valea Jiului/ Turismul de la… la belle époque la… l époque rouge de Marian BOBOC)

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII (urmare din pagina I) directorul liceului de stat din localitate, salută D-sa a mulţumit asistenţei pentru aceste congresul în numele profesorilor secundari de la frumoase sentimente, făgăduind ca acest liceu, spunând că şcoala în trecut a şi de aci înainte va înţelege să lupte fost acea care a ajutat toate năzuinţele fără şovăire pentru realizarea românilor şi numai acesteia i se poate tuturor doleanţelor colegilor, mulţumi pentru realizarea visului de făcând apel la solidaritate şi veacuri al acestui neam aşa de mult armonie. încercat, precum şi acestei pleiade de dascăli în sufletul cărora scânteia Telegrama expediată Regelui naţională ţâşnea nesecată.

Cu acestea declară deschise De aceea pe vremuri numele de dezbaterile congresului, propudascăl era pronunţat de popor cu nând, iar asistenţa primind cu sfinţenie, pentru că dăscălimea a fost un aplauze nesfârşite, expedierea far de lumină şi de însufleţire. Dascălii au următoarelor telegrame: pregătit unirea noastră politică şi tot ei vor M.S. Regelui Carol al IItrebui să o facă azi pe cea sufletească. lea: Învăţătorimea judeţului De aceea azi, când am bucuria să Hunedoara adunată în (sic!) mă văd în mijlocul dv., vă salut cu toată adunarea generală anuală în oraşul Petroşani, îşi dragostea în numele corpului didactic secundar. îndreaptă primul gând spre M. Voastră, ca spre un Voievod al culturii româneşti, urându-Vă ani mulţi Cuvântarea d-lui Ioan Niciu, primarul oraşului şi vrednică domnie, în care şcoala primară şi D. Ioan Niciu, profesor şi primar al oraşului, slujitorii ei să se bucure de tot sprijinul şi ocrotirea în numele populaţiei îşi prea înaltă a M. Voastră. Preşedinte, Sabin Jula; exprimă mulţumirile faţă de Domnului Gusti, Ministrul instrucţiunii iniţiativa luată de comitetul publice: Învăţătorimea judeţului Hunedoara adunată judeţean al asociaţiei, pentru a în (sic!) adunarea generală anuală în oraşul ţine congresul în acest oraş al Petroşani, considerând declaraţiile Dvs. făcute cu muncii creatoare de tot felul ocazia venirei în fruntea ministerului şi în congresele de lucruri, socotind că prin dela Baia şi Chişinău ca un balsam sufletesc după aceasta se aduce cel mai bine suferinţele morale şi materiale din trecut, are meritat omagiu muncii grele şi încrederea neţărmurită că veţi lupta până la biruinţă istovitoare ce o depun zi de zi pentru ridicarea morală şi materială a şcolii şi miile de mineri în grotele negre şi umede din sânul învăţătorilor. În această nădejde vom sta alături de pământului, pentru a scoate acel cărbune dătător de Dvs. cu toate puterile ca să daţi poporului român energie, perpetuând lumina şi cultura, întocmai după şcoala pe care atât de frumos aţi conceput-o în cum dv. faceţi şcoală, răspândind lumină şi cultură planurile Dvs. Preşedinte, Sabin Jula. până în cele mai întunecoase şi mai îndepărtate sate din judeţul nostru.

Cuvântarea d-lui inspector şcolar P.R. Petrescu De aceea socotesc că dascălul trebuie să D. insp. P.R. Petrescu, luând cuvântul, rămână cel mai fidel tovarăş şi mai nedespărţit mulţumeşte d-lui preşedinte pentru frumoasele prieten al acestor muncitori, trudiţi şi năpăstuiţi de cuvinte prin care l-a salutat în mijlocul congresului soartă. precum şi a asistenţei, asigurând învăţătorimea de tot D-sa îşi cere scuze dacă, din cauza greutăţilor concursul d-sale în toate năzuinţele şi aspiraţiunile prea mari, nu am putut să ne arătăm toată sale spre mai bine. gratitudinea faţă de munca ce o dezvoltaţi, Întotdeauna am avut o deosebită dragoste şi promiţându-vă că ne vom strădui, pe cât posibil, de stimă faţă de învăţătorimea din acest judeţ, cu un a vă da tot sprijinul şi ajutorul nostru, cât timp vom trecut istoric aşa de bogat, care şi-a înţeles pe deplin avea însărcinarea să conducem treburile comunei. rolul ce-l are în cimentarea trainică şi indisolubilă a unităţii naţionale, crescând şi educând în acestea Rapoarte şi dări de seamă tânăra generaţie ce s-a ridicat de la unire încoace şi După aceasta se intră în ordinea de zi a care, prin manifestaţiunile sale intelectuale şi de lat congresului, făcându-se raportul general de activitate ordin, servesc drept chezăşie puterii de viaţă a acestui al comitetului judeţean, care este făcut de d. Ioan popor, precum şi că dăscălimea îşi înţelege pe deplin Morţun, secretar. înalta misiune ce o are.

D-sa remarcă, că în cursul anului trecut În continuare, d-sa asigură congresul de cele aproape întreagă activitatea comitetului s-a rezumat mai bune sentimente şi intenţiuni pe care le are la acţiuni duse pentru a garanta plata salariilor actualul ministru al instrucţiunii faţă de nevoile învăţătorilor, în care scop s-au organizat mai multe corpului didactic primar, precum şi faţă de toate întruniri mari şi manifestaţii de protestare la Deva, problemele acestui învăţământ, pentru care reforme în lunile mai şi iunie, prin care presiuni s-a putut în curs de realizare vrea să aibă concursul necondi- obţine achitarea în parte numai a salariilor, pentru că ţionat al dv., - spune oratorul – şi am obligaţii să vă sub trecuta guvernare se ştie cu câte greutăţi s-au cer, ca să vă faceţi datoria în această privinţă cu toată putut obţine acreditive, pe seama salariilor învăconştiinciozitatea. ţătorilor.

Arată că legea învăţământului primar de la În altă ordine de idei, d-sa arată greutăţile cu noi este cât se poate de bună şi perfectă, apreciată care a trebuit să lupte comitetul pentru a garanta fiind chiar şi de alte ţări, deci apariţia regulată a revistei găsite numai mijloacele necesare Plaiuri Hunedorene, sinpentru a putea fi aplicată în gurul organ profesional al întregime. asociaţiei din judeţ, astfel D-sa urează congresului încât, în situaţia binespor la muncă. cunoscută a muncitorimei, D. Dr. Enea Giurchescu, comitetul a trebuit să facă

vineri, 9 noiembrie 2012

adevărate eforturi în acest scop.

Comitetul este profund recunoscător şi mulţumeşte d-lor Alexiu David, prim-redactorul revistei, şi Gh. Ittu, administrator, care, în mod cu totul gratuit şi cu o nespusă tragere de inimă, au contribuit cu munca d-lor lor pricepută şi dezinteresată la susţinerea revistei noastre.

După care se fac unele mici obiecţiuni asupra raportului de activitate şi, după ce d. preşedinte Jula şi dl. A. Constantinescu, vicepreşedinte, dă explicaţiuni privitoare la cotizaţia de 100 lei anual a membrilor, pentru constituirea unui cămin al învăţătorilor la Bucureşti, arătând însemnătatea acestuia în capitala ţării, congresul ia act şi aprobă raportul general al comitetului de conducere.

D. Sabin Jula, în numele comitetului, mulţumeşte congresului pentru că a aprobat raportul, spunând că dăscălimea trebuie să-şi dea obolul său fără şovăire, când este vorba de interesele ei şi de prosperarea asociaţiei.

O casă a dăscălimii la Bucureşti înseamnă o cetate a acesteia. D-sa cere intervertirea ordinei de zi, în sensul ca toate rapoartele să fie făcute în şedinţa de înainte de masă, precum şi conferinţa anunţată a fi ţinută după amiază. Congresul, aprobând această intervertire a ordinei de zi se continuă cu facerea diferitelor rapoarte. În timpul acesta soseşte în sală d. I. Macarie, noul revizor şcolar, care este primit cu vii aplauze.

După o pauză de 10 minute, şedinţa se redeschide, ia cuvântul d. Macarie, revizor şcolar la Deva, care spune că acest post nu l-a luat pentru afaceri, ci pentru a realiza opere bune în folosul învăţătorilor şi al culturii, ţinând seamă de însemnătatea istoriei ce-i este dată dăscălimei. Ca exemplu trebuie să luăm ceea ce au făcut în trecutul neamului bătrânii noştri dascăli, care au muncit extrem de mult. Învăţătorul trebuie să fie nu numai un dascăl în şcoală, ci şi în întreaga activitate a sa i se cere mult suflet.

- Se face raportul material al cassieriei de către d. Ioan Popovici, casierul asociaţiei, precum şi al bugetului pe anul în curs, care se ia în considerare şi se aprobă fără nici o obiecţie, precum şi rapoartele censorilor.

Congresul dă comitetului cuvenita descărcare asupra gestiunii financiare pe anul 1931.

Urmează raportul d-lui Alexiu David, prim redactor, asupra revistei Plaiuri Hunedorene, care, prin o frumoasă expunere, arată rolul care l-a îndeplinit revista în luptele grele date de asociaţie.

Subliniază concursul preţios ce l-a avut din partea comitetului de redacţie, a preşedintelui, a d-lui inspector Petre Petrescu şi Constantin Sporea, precum şi al tuturor colegilor din judeţ. În această muncă grea şi migăloasă de un an de zile, cuprinsă între paginile revistei, pagini uneori mai numeroase, alteori mai puţin numeroase - după vremurile în care trăim - am avut mereu idealul cel mai curat în faţă şi nicicând nu am pierdut din vedere marile obiective urmărite de această publicaţie şi care se reduc la stimularea neîntreruptă de înviorare a punerilor creatoare dăscăleşti, la înălţarea şi limpezirea sufletului profesional în toate manifestările lui de închegare şi întărire a rândurilor înspre ţâşnirea dinamismului solidarităţii de tagmă, de încredere tot mai pronunţată în puterile proprii şi de o mândrie tot mai reţinută şi mai conştientă asupra propriilor valori, puse la temelia patriei şi a societăţii, la deşteptarea sentimentului de demnitate.