Ziarul Vaii Jiului - nr. 1084 - 15 noiembrie 2012

CMYK

Împreună cu gândul la minerii Văii Jiului În urmă cu 4 ani, în ziua de 15 noiembrie 2008, s-a aşternut tristeţea peste mineritul din Valea Jiului.

Am fost cu toţii atunci copleşiţi de accidentul teribil de la mina Petrila. Am trăit împreună zile de mare solidaritate şi de compasiune profundă faţă de toţi cei ce au avut de suferit atunci. Explozia de la Petrila a mai cules un mănunchi de suflete şi a lăsat în urmă familii îndurerate, soţii fără soţi, părinţi fără copii, copii fără tată, prieteni dispăruţi în neant într-o clipă fatală. În acele clipe, precum şi în toţi aceşti ani de când reprezint Valea Jiului în Parlamentul României şi de când susţin constant mineritul din această zonă, am intensificat toate eforturile pentru a evita astfel de accidente şi am continuat acţiunile menite să asigure munca minerilor în subteran în condiţii de siguranţă. Continui să susţin mineritul şi o voi face din respect pentru mineri şi familiile lor.

Iar astăzi, într-un moment comemorativ, mă închin memoriei tuturor minerilor plecaţi şi le transmit membrilor familiilor acestora să privească viaţa cu încredere şi să aibă puterea de a-şi creşte copiii.

Aceeaşi încredere doresc să le-o inspir din nou tuturor minerilor cărora le transmit că rămân acelaşi susţinător al activităţii lor ca şi până acum.

MONICA IACOB-RIDZI Deputatul dumneavoatră

JOI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

15 noiembrie 2012 Anul V Nr. 1084 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:25 Apus: 16:57

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,5388 lei 1$ = 3,5603 lei 1₤ = 5,6488 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Haralambie Vochiţoiu, candidatul PP-DD la Senat în Valea Jiului:

Ieri, la Intervenţii-Paroşeni,

S-a muncit la greu, pentru repararea liniei ferate Cristian Resmeriţă este preferatul electoratului din partea de vest a Văii Jiului

PAGINA 3

Recepţie de lucrări pe un program al ONU la Petrila

Obiectivul vizat: Şcoala Generală nr. 4 Jieţ PAGINA 6

„Ca senator, voi demonstra cât de multe se pot face pentru dezvoltarea turistică a Văii Jiului”

PAGINA 12

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 15 noiembrie 2012

Au avut noroc Viteza, viteză, deşi, până dincolo de pod există restricţia de 40 km la oră, coroborată cu asfaltul umed, l-a făcut pe băiat să piardă controlul volanului. Autoturismul s-a izbit violent de capul de pod din partea dreaptă şi a ricoşat pe sens opus. Unde s-a izbit, la fel de violent, de structura de pe marginea podului.

Din lovitură, diferitele componente ale motorului maşinii şi ale roţilor au ajuns care pe unde. Radiatorul şi spoilerul au aterizat în albia pârâului, iar elemente care intră în componenţa sistemului de frânare puteau fi văzute şi ieri la faţa locului.

Sărmanul pod de peste pârâul Baleia, despre cel de la Intervenţii-Paroşeni fac vorbire, se încăpăţânează să rămână neclintit în acelaşi loc, deşi, periodic, îi este dat să o ia în bot de la câte un şofer grăbit şi neatent.

Ultima lovitură a recepţionat-o în seara zilei de marţi, 13 noiembrie. În jurul orei 20:30 un Volkswagen Golf venea în viteză dinspre Lupeni. La volan era un tânăr de 24 de ani, pe al cărui permis de conducere, vorba aceea, luat de trei luni, nici nu apucase să se usuce cerneala.

Din fericire, şi asta-i partea cea mai importantă, în afară de şofer, care s-a ales cu o contuzie cervicală, niciunul dintre ceilalţi trei pasageri nu a păţit nimic.

Minune, nu altceva, pe care, însă, pare-se că mama şoferului, sosită la locul accidentului, a omis-o, din moment ce primele sale cuvinte au fost de reproş la adresa fiului ei: Uite ce-ai făcut cu maşina!

Gheorghe OLTEANU

S-a întâmplat la km 82+500, Livezeni

Un bărbat a fost călcat de Inter Regio Marţi, în jurul orelor 21:00, poliţiştii Postului de Poliţie T.F. Petroşani au fost sesizaţi despre faptul trenul Inter Regio care circula pe relaţia Timişoara - Tg. Jiu a lovit o persoană, pe raza municipiului Petroşani.

Echipa operativă deplasată la faţa locului, respectiv la km 82+500, la Livezeni, a constatat că locomotiva trenului a lovit o persoană de sex masculin, care a suferit un traumatism cranio-cerebral. La faţa locului

s-a deplasat un echipaj SMURD, care a transportat victima la Spitalul de Urgenţă Petroşani, unde a decedat, în jurul orei 22:00. Victima, pe numele mic, Simion, avea 55 de ani şi era din Petroşani. Omul a traversat liniile de cale ferată fără să se asigure, fiind surprins de locomotiva trenului. În cauză nu sunt suspiciuni de comitere a vreunei fapte de natură penală.

Alina PIPAN

La Lupeni a fost găsit într-un canal

Un cadavru în stare avansată de putrefacţie Ieri, în jurul orei 12:00, un echipaj de pompieri din oraşul Uricani a fost chemat la Lupeni, în cartierul Bărbăteni, pentru a scoate dintr-un canal de termoficare un cadavru aflat în putrefacţie.

Este vorba de cadavrul unui bărbat în vârstă de 54 de ani, din localitate. Bărbatul, un om al străzii, nu mai fusese zărit în zonă de aproximativ o săptămână. Cei care-l cunoşteau au plecat să-l caute prin locurile prin care se ştia că se adăposteşte. Martorii au precizat că, în jurul canalului, de trei zile mirosul devenise insuportabil. Cu toate că în cursul zilei de marţi un echipaj de poliţie s-a deplasat la faţa locului, nu a

www.zvj.ro

reuşit să afle de unde provine acel miros.

Ieri dimineaţă poliţiştii întorşi în teren au constatat că un bărbat decedase de câteva zile, cadavrul acestuia aflânduse deja în stare avansată de putrefacţie. Ajunşi la faţa locului, pompierii de la Garda de Intervenţie Uricani au coborât cu greu prin gura canalului şi au înaintat cu dificultate până la cadavrul aflat în stare de putrefacţie. A fost nevoie de măşti de oxigen, mirosul fiind absolut insuportabil. După aproximativ 30 de minute s-a reuşit recuperarea cadavrului. Acesta a fost transportat la morga spitalului din localitate.

Alina PIPAN

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului joi, 15 noiembrie 2012

Dl. Baier din Petroşani ne semnalează

„Misterul” de pe strada Poienilor Strada nu este proprietatea nimănui, ştim fiecare treaba asta, dar unii se fac că uită. Aşa se ajunge la situaţii... strâmtorate, cum este cea de la Lupeni, pe drumul spre Straja, unde proprietarii de case şi-au mutat gradul în drum şi acum lăţimea drumului este mai îngustă.

Acelaşi lucru se întâmplă şi la Petroşani, pe un drum secundar, mult mai puţin umblat. Dar rezultatul este acelaşi.

Axa drumului se schimbă odată ce proprietarii de case amenajează în faţa porţii, ocupând spaţiul public.

Această problemă de pe strada Poienilor din

Petroşani ne-a fost sesizată de domnul Gheorghe Dolf Baier. „Pe strada Poienilor din Petroşani, dacă ai relaţii, poţi să ieşi cu scara până în mijlocul străzii. Poţi să torni beton şi să pui gresie, că nu se întâmplă nimic. Probabil că în planul cadastral al primăriei aşa e prevăzut, ca în dreptul casei mele, la nr. 10, drumul să se îngusteze cu circa 3 metri. Eu ştiam că strada e domeniu public, iar rigola pentru scurgerea apei asemenea. La noi apa curge pe drum, şi rigola, din câte se vede, e domeniu privat. Sper ca aceia ce au autoritate să facă ceva în acest sens”, spune petroşeneanul.

Oricum, toată faianţa vecinului aplicată pe marginea rigolelor se va face bucăţi sub roţile utilajelor care vor veni să introducă structura de canalizare, iar mai apoi să asfalteze. Cu toate acestea proprietatea privată şi cea publică trebuie respectate.

Alina PIPAN

Administraţia Pieţelor din Petroşani a achiziţionat din fonduri proprii

Şase aeroterme pentru platoul exterior închis şi hală După ce iarna trecută le-a creat un oarece confort termic pieţarilor din Piaţa Centrală Petroşani, prin închiderea platoului central al pieţei, acum Administraţia Pieţelor din Petroşani se gândeşte să mărească puţin temperatura din acest spaţiu de vânzare agro-alimentară. Cum? Simplu, prin montarea a 4 aeroterme, de capacitate mică, în cele patru colţuri ale platoului, fapt care va aduce o creştere a temperaturii la circa 2-3 grade (în toiul frigului) şi undeva la 4-5 grade, când afară temperaturile sunt mai umane. „Am promis de când am venit pe acest post că principalul ţel, pe lângă organizarea pieţei şi treburile curente, va fi ca aceia care vând la piaţa noastră şi cumpărătorii să o facă în condiţii umane, moderne, demne de vremurile pe care le trăim. Cu bani proveniţi din autofinanţare am reuşit să închidem platoul exterior şi să facem mici lucrări de renovare.

Acest lucru a dus la creşterea confortului termic la platoul exterior pieţei, astfel că de la temperaturi negative oamenii şi marfa stau iarna la temperaturi cu puţin peste zero grade Celsius, ceea ce este ceva în plus, să recunoaştem. Ei bine, nu ne vom opri aici şi sperăm ca în următoarele două-trei săptămâni să asigurăm un confort termic şi mai mare. Adică, cu bani relativ puţini vom monta 4 aeroterme acolo, pe care deja le-am achiziţionat (circa 3 milioane de lei vechi/ aerotermă n.r.). Astfel, temperatura va creşte cu două-trei grade în toiul frigului şi cu trei-patru grade, când afară e mai cald. După toate calculele şi probele noastre acest lucru ne va costa doar 8-10 kW în plus faţă de ceea ce plătim azi la factura de energie electrică. În acest mod cred că venim în sprijinul comercianţilor noştri, care şi-au dorit asta, dar şi în sprijinul clienţilor”, ne-a declarat Ioan Pristavu, şeful Administraţiei Pieţelor Petroşani.

Lucrurile nu se opresc aici. Tot pentru a veni în sprijinul comercianţilor care iarna vând în hala agroalimentară, administraţia pieţelor a mai achiziţionat alte două aeroterme. Ceea ce va face ca temperatura să crească, în medie, cam cu 2-3 grade. „Am făcut calculele şi cred că şi aici ne vom încadra cam în doi-trei kW consumaţi pe lună, maxim cinci, depinde şi de cum e vremea afară. Cele două aeroterme, pe lângă ce avem, vor ridica puţin ştacheta termică şi în hală”, ne-a mai spus Ioan Pristavu.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

Cristian Resmeriţă este preferatul electoratului din partea de vest a Văii Jiului Astăzi după-amiază, în Vulcan este programat un nou miting electoral de susţinere a candidaturii lui Cristian Resmeriţă. Întâlnirea susţinătorilor candidatului USL are loc la ora 15:30, în centrul vechi, la sediul de campanie al PSD.

Asistenţi şi asistente,

Poftiţi la Balul aniversar Carol Davila Şcoala sanitară postliceală Carol Davila din Petroşani organizează marţi, 27 noiembrie, la ora 17, la Casa de Cultură Ion Dulămiţă din Petroşani Balul bobocilor.

Este şi un moment aniversar pentru această instituţie, care va serba 20 de ani de la înfiinţarea secţiei în Valea Jiului. La catedra acestei şcoli s-au aflat de-a lungul timpului mulţi medici renumiţi din Vale, dar şi asistente. Elevii acestei şcoli fac practică în Spitalul de Urgenţă din Petroşani, o parte dintre absolvenţi fiind angajaţi în spitalele sau cabinetele din Valea Jiului. Iar cei ce nu şi-au găsit un loc aici, şcoala le-a folosit peste hotare.

Aşadar, asistenţi şi asistente, sunteţi aşteptaţi la bal. Sunt invitate toate persoanele care au luat loc pe băncile sau la catedra acestei şcoli.

Alina PIPAN

Ca şi la manifestarea precedentă, participanţii - iar aici este cazul să amintim că sunt aşteptaţi nu doar membrii PSD şi PNL, ci toţi vulcănenii care îl doresc pe Cristian Resmeriţă să le reprezinte interesele în Parlament pentru un al doilea mandat ca deputat - vor mărşălui de la un capăt la altul al Bulevardului Mihai Viteazul, cu revenire pe strada Nicolae Titulescu, urmând ca acţiunea să se încheie pe platoul de faţa supermarketului Profi.

Conform unor sondaje neoficiale, Cristian Resmeriţă este candidatul în care electoratul din Colegiul de Vest al Văii Jiului are cea mai mare încredere. Mulţi dintre vulcănenii cărora eu însumi le-am cerut părerea au declarat că sunt mulţumiţi de prestaţia sa ca parlamentar între anii 2008-2012, iar acest fapt îi determină să-i acorde votul şi pentru următorii patru ani.

Gheorghe OLTEANU

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

joi, 15 noiembrie 2012

Fost antrenor al Jiului,

„Părintele” ia talente din Vale Clubul Dinamo a deschis la Oneşti o academie de fotbal, în care activează 135 de copii, pregătiţi de cinci antrenori, sub conducerea lui Ioan Sdrobiş, fost tehnician al Jiului.

Conform site-ului oficial al grupării alb-roşii, urmează să mai inaugureze asemenea şcoli la Câmpulung Muscel, Satu Mare şi Deva. Clubul are grijă şi de edu-

Ex-jiulistul Anton,

Titular pentru prima dată la rivalii hunedoreni Anton Ilie, fostul portar al echipei Jiul, şi atacantul Flavius Nicula au fost pentru prima dată titulari la FC Hunedoara în actualul sezon.

Ei au evoluat în meciul disputat în deplasare cu Unirea Dej şi câştigat cu scorul de 1-0. „Toni” Ilie l-a înlocuit pe Gheorghe Dragotă, care a fost considerat vinovat pentru primirea a cel puţin două goluri în meciul halucinant cu Şoimii Pâncota, şi s-a achitat bine de sarcini, ferecând poarta.

Nicula i-a luat locul în ofensivă suspendatului Ionuţ Radu şi a fost destul de incisiv la finalizare, însă fără să reuşească să înscrie.

caţia juniorilor, iar la liceul sportiv din localitate există două clase, a V-a şi a IX-a, ambele fiind formate exclusiv din jucători de la FC Dinamo Oneşti. „Părintele” a ochit mai mulţi jucători din Vale care cu siguranţă vor merge la Deva şi se vor pregăti pentru a ajunge „câini” de rasă.

Popice

Lupte libere. Juniori I

„Jefuiţi” la Naţionale Componenţii echipei de lupte libere Juniori I a CSŞ Hunedoara au cucerit titlul de vicecampioni naţionali la Campionatului Naţional desfăşurat la Zalău.

Sportivii antrenaţi de Emil Nicoară şi Ioan Boca au fost devansaţi în clasament doar de Steaua Bucureşti, echipă în faţă căreia au pierdut, clar, cu scorul de 2-6.

Luptătorii „roş-albaştri” au câştigat detaşat şi toate celelalte dispute, astfel că lupta pentru celelalte două locuri de podium s-a dat între echipele CSŞ Hunedoara, CSŞ Odorheiu Secuiesc şi CSM Zalău.

Toate cele trei pretendente la podium au câştigat clar duelurile cu CSM Galaţi şi CSŞ Reşiţa, care au fost ciuca bătăilor. În clasamentul final au contat doar rezultatele directe între echipele cu pretenţii. „Sportivii şi antrenorii de la CSM Zalău au umblat cu tot felul de tertipuri şi manevre pentru a ne învinge. Au luptat mârşav şi ne-au făcut viaţa grea, iar la final echipa noastră era decimată, de lovituri interzise sau de epuizare. Totuşi, s-a obţinut numai un rezultat de egalitate, 4-4, deşi în mod normal ar fi trebuit să câştigăm cu 6-2. Lipsa de sportivitate a celor din Zalău i-a ambiţionat pe luptătorii noştri, iar în meciul cu CSŞ Odorheiu s-au prezentat foarte bine şi au câştigat cu 5-3, deşi erau obosiţi după înfruntările cu zălăuanii”, a declarat dezamăgit antrenorul Emil Nicoară.

Un petrilean la Naţională Cu toate că echipa de popice Inter Petrila pregătită de antrenorul Marcel Dobrică a încheiat turul de campionat pe locul patru al clasamentului primei divizii, sportivii de aici sunt în atenţia loturilor naţionale.

Este şi cazul cadetului Radu Balaban care la anul va merge cu Naţionala la Campionatul Mondial. „Balaban a avut o evoluţie excelentă anul acesta şi merita convocarea”, a explicat Marcel Dobrică.

Astfel Balaban va merge la Campionatul Mondial, de anul viitor, din Ungaria.

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului joi, 15 noiembrie 2012

Fotbal. Liga a IV-a

Ce se întâmplă cu Vulcanul?

După ce a jucat barajul pentru promovare în Liga a III-a, din vara acestui an, s-a rupt filmul la CS Vulcan, campioana ediţiei trecute din al patrulea eşalon.

Echipa pregătită până mai ieri de Marius Szoradi ocupă doar locul 9 în clasament, la 11 puncte de lider. Înfrângerea din ultima etapă, pe terenul codaşei CS Ghelari, a determinat conducerea grupării din Valea Jiului să creeze un şoc la echipă, schimbându-l din funcţie pe antrenorul Marius Szoradi, care, de altfel, nu şi-a mai dorit să rămână.

Iosif Iszak, noul tehnician, care va fi ajutat de Doru Mârşava, are rolul de a reface psihic şi fizic echipa.

Cu trei etape înaintea finalului turului, CS Vulcan ocupă locul 9 în clasament, cu doar 6 succese în 14 meciuri, Roşianu, Palade şi colegii lor fiind departe de prima poziţie. „Rezultatele sunt sub aşteptările noastre. Căderea de pe locul fruntaş din campionatul trecut pe cel de acum este prea bruscă. Asta, în condiţiile în care s-a menţinut

acelaşi barem de premiere a fotbaliştilor”, au spus oficialii vulcăneni. „Dacă echipa nu merge, nu sunt rezultate, primul sacrificat este antrenorul. Am căzut de acord cu cei din conducere să renunţ la funcţia de antrenor pentru a produce un şoc la echipă. Din păcate, concentrarea jucătorilor nu a mai fost la fel ca în sezonul trecut. Deşi jocul a funcţionat, rezultatele au întârziat să apară.

Sperăm ca în aceste ultime trei partide echipa să-şi revină”, a spus Marius Szoradi, care a făcut primul pas spre despărţirea de echipă.

La taekwon-do

Karate

Petroşenenii vor Cupa României

Hunedoreni Se dezvoltă la nivel european Anul 2012 reprezintă un an istoric pentru românul Răzvan Burleanu. Întâlnirea, la care în top minifotbal la nivel european. După ce în au participat toţi preşedinţii federaţiilor de

Un număr de 23 de sportivi de la Clubul Pantera Neagră din Petroşani vor participa la acest final de săptămână la Cupa României de taekwon-do ce va avea loc la Oradea.

Elevii pregătiţi de Ionuţ Lascău au ca obiectiv cât mai multe locuri I, care să le aducă trofeul competiţiei. „Din păcate, în acest concurs nu vom putea conta pe serviciile a mai multor sportivi de bază, care din motive medicale nu vor putea fi prezenţi. Ne-am chinuit, din nou, să facem rost de bani pentru deplasare, părinţii fiind cei care suportă costul acesteia”, a declarat antrenorul Ionuţ Lascău.

Cu un bilanţ de opt medalii de aur, trei de argint şi patru de bronz, karatiştii de la Dacicus Orăştie s-au situat pe locul doi în clasamentul general pe cluburi la „Cupa Shodan”, desfăşurată la Timişoara. „În ansamblu ierarhia este corectă, întrucât gazdele au strâns cel mai mare număr de puncte dar, dacă s-ar fi raportat rezultatele şi la numărul de sportivi înscrişi, noi ar fi trebuit să fim liderii întrecerii”, a spus antrenorul Nicolae Iordăchescu. La competiţie au participat peste 200 de karatişti de la 23 de cluburi.

Minifotbalul

luna martie a acestui an se puneau bazele European Minifootball Federation, în luna septembrie se organiza la Chişinău cel mai important eveniment al minifotbalului european la care au participat 16 ţări, miniEURO Moldova 2012, competiţie câştigată chiar de echipa naţională a României.

La finalul săptămânii trecute, în perioada 8-11 noiembrie, la Praga, unde se află şi sediul federaţiei europene, a avut loc şedinţa de Comitet Executiv şi Adunarea Generală a European Minifootball Federation, prezidată de

minifotbal din Europa, a fost una foarte importantă prin prisma subiectelor aflate pe agendă, dar şi a strategiei de dezvoltare a minifotbalului adoptată pentru următoarea perioadă. „Până la finalul lunii martie a anului următor vom atinge un număr de peste un milion de practicanţi de minifotbal, iar până la jumătatea anului 2013 ne dorim un număr de peste 30 de ţări în acest proiect european destinat exclusiv jucătorilor amatori”, ne-a declarat Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei de Minifotbal din România, dar şi al European Minifootball Federation.

www.zvj.ro

CMYK

6 REPORTAJ

Ziarul Vãii Jiului

joi, 15 noiembrie 2012

Ieri, la Intervenţii-Paroşeni,

S-a muncit la greu, pentru repararea liniei ferate Mare concentrare de forţă de muncă, ieri, începând de dimineaţă şi până aproape de orele serii, pe tronsonul de cale ferată din Paroşeni pe care s-a petrecut evenimentul feroviar de luni, 12 noiembrie.

Conducerea SC RCCF Trans SRL Braşov, societatea care a închiriat linia ferată Petroşani-Lupeni, a dispus aducerea a două

ridicarea vagonului cu numărul 20 a fost nevoie de prezenţa macaralei de mare capacitate. Lucru care s-a petrecut în seara zilei de marţi, operaţiunea terminându-se aproape de miezul nopţii.

În ajutorul muncitorilor de la societatea braşoveană au venit, şi ieri, grupe de mineri de la minele Lupeni şi Uricani. "Noi sprijinim acţiunea aceasta, fiindcă dorim şi avem interes ca secţiunea aceasta să fie cât mai curând redată circulaţiei feroviare", mi-a spus Giani Baleia, inginer şef producţie în CNH Petroşani. La faţa locului s-a aflat permanent, pentru rezolvarea problemelor care s-ar putea ivi, şi un reprezentant echipe de lucru, 31 de oameni în total, de la Brad şi Ineu, care să remedieze deficienţele constatate la infrastructura feroviară pe care s-a produs deraierea garniturii de tren care transporta cărbune de la EM Lupeni la Termocentrala Mintia.

Dotaţi cu utilaje

Programul OperaĠional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa Prioritară nr. 1 ”EducaĠie úi formare profesională în sprijinul creúterii economice úi dezvoltării societăĠii bazate pe cunoaútere” Domeniul major de intervenĠie 1.3 ”Dezvoltarea resurselor umane din educaĠie úi formare” Nr. de identificare a contractului: POSDRU/87/1.3/S/64273

15 noiembrie 2012 COMUNICAT DE PRESĂ Universitatea din Petroúani - prin manager proiect, prof. univ. dr. ing. mat. Emil Pop implementează de la 1 septembrie 2010, în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul „Dezvoltarea resurselor umane din învăĠământul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning”, ID proiect POSDRU/87/1.3/S/64273, cofinanĠat din Fondul Social European prin Ministerul Muncii, Familiei úi ProtecĠiei Sociale, DirecĠia Generală Autoritatea de Management pentru Programul OperaĠional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.

Proiectul este implementat în parteneriat cu 3 parteneri naĠionali úi anume: Universitatea Petrol úi Gaze din Ploieúti, în calitate de Partener 1, S.C. Euro Jobs S.R.L. din Petroúani, în calitate de Partener 2, S.C. Memory S.R.L. din Hunedoara, în calitate de Partener 3.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea úi modernizarea sistemului de educaĠie úi formare profesională iniĠială úi continuă din învăĠământul superior, în vederea unei bune adaptări la nevoile în permanentă schimbare din economie úi societate, prin implementarea unui sistem de e-Learning, la sediul UniversităĠii din Petroúani úi formarea bazei de date, împreună cu Universitatea Petrol úi Gaze Ploieúti, aflată în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia.

Rezultate obĠinute până în prezent: x 194 de cadre didactice de la două universităĠi aflate în zone geografice úi de dezvoltare diferite, respectiv Regiunea Vest úi Regiunea Sud-Muntenia, au asimilat cunoútinĠele necesare utilizării sistemului e-Learning ca metodă modernă de predare úi învăĠare úi au fost certificaĠi în acest sens. x peste 50% din cadrele didactice certificate până în momentul de faĠă, din seriile 1 si 2, au populat baza de date a sistemului cu cursurile la care sunt titulari, sub asistenĠa formatorilor úi a formatorilor asistenĠi. În luna noiembrie 2012, luna III, anul III de implementare a proiectului, se continuă activitatea de transpunere, în format e-Learning, a cursurilor proprii elaborate de către cadrele didactice ale UniversităĠii din Petroúani, precum úi de cadrele didactice ale UniversităĠii Petrol úi Gaze din Ploieúti, seria 3.

Cadrelor didactice participante li se oferă suportul tehnic necesar transpunerii cursurilor proprii în format e-Learning úi sunt asistate în această activitate de către experĠii formatori úi formatorii asistenĠi ai partenerilor din cadrul proiectului, respectiv S.C. EURO JOBS S.R.L. din Petroúani úi S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara.

Proiectul contribuie la atingerea unui nivel mai înalt de calificare al persoanelor din grupul Ġintă, prin dezvoltarea abilităĠilor cadrelor didactice de a utiliza calculatorul úi de a lucra cu softuri specifice sistemelor e-Learning.

InformaĠii suplimentare se pot obĠine la: Universitatea din Petroúani, str. UniversităĠii, nr. 20, tel: 0723.541.738 Persoane de contact: ExperĠi comunicare, CocuĠi Mihai úi Karina Straja.

de mică mecanizare adecvate, muncitorii au tăiat, mai întâi, întreaga linie ferată, cu şine şi traverse cu tot, pe o lungime de o sută şi ceva de metri, începând de la pod înspre Vulcan. Apoi, pe această porţiune au fost puse traverse nou-nouţe, iar pe ele au fost remontate şinele de cale ferată. Şinele avariate au fost, fireşte, înlocuite cu altele noi. Şaizeci de traverse, dintre care 25 de pod şi restul de traseu, cum sunt numite, au fost aduse, pentru a le înlocui pe cele deteriorate. În partea cealaltă, spre Lupeni, au fost schimbate doar traversele care prezentau uzură avansată.

Fireşte, o mână consistentă de ajutor a venit, ca şi în zilele de dinainte, din partea echipei specializate de la EPCVJ Coroeşti, condusă de ing. Pompi Florea, şeful Serviciului Siguranţa Circulaţiei. De fapt, munitorilor Secţiei de Transport a EPCVJ (şef secţie ing. Casian Niţulescu), din care face parte şi echipa de la siguranţa circulaţiei, îi revine meritul de a fi repus pe şine trei dintre cele patru vagoane avariate. Şi de reţinut acest aspect, lucrătorii de la Preparaţia Coroeşti au făcut operaţiunea asta fără să fi fost nevoie de golirea de cărbune a vagoanelor deraiate. Doar pentru

www.zvj.ro

al Prefecturii Hunedoara. Conform aprecierilor şefilor, lucrarea ar fi urmat să fie terminată în jurul orei 18:00.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

ACTUALITATE 7

Ziarul Vãii Jiului joi, 15 noiembrie 2012

Recepţie de lucrări pe un program al ONU la Petrila

Obiectivul vizat: Şcoala Generală nr. 4 Jieţ Pe final de an, cu toate problemele financiare care există, Primăria oraşului Petrila, prin reprezentanţii săi, mai finalizează câte o investiţie. Dacă duminică a fost inaugurat Căminul Cultural Jieţ (unde se pot ţine deja nunţi, botezuri sau pomeniri, deşi se mai lucrează în interior până la sfârşitul anului, perioadă în care se va introduce şi centrala termică pentru încălzirea obiectivului), marţi a venit rândul şcolii din Jieţ.

După căminul cultural a venit rândul şcolii din Jieţ „Cine mai spune că administraţia publică locală n-a făcut prea multe în Jieţ, localitate aparţinătoare Petrilei, neadevăr grăieşte şi cu păcat o va spune. Mărturii clare sunt peste tot în acest sat: drumurile asfaltate, cu rigole de scurgere şi trotuare, iluminatul stradal extins peste tot prin sat, canalizare şi extindere reţea apă, lucrări la poduri şi podeţe şi la amenajarea albiei Jieţului, iar de-acum căminul cultural şi şcoala. Toate realizate în ultimii ani, inclusiv în anul acesta. Ceea ce dovedeşte clar că avem grijă de sătenii noştri dragi. Iar aceste lucruri se întâmplă ori s-au întâmplat şi în Cimpa şi în Răscoala şi în Taia, dar şi în Colonia Brătianu sau în cartierul 8 Martie. Numai să vrei să nu vezi nu observi cu ochiul liber toate acestea”, ne-a declarat primarul Ilie Păducel.

Marţi, 13 noiembrie 2012, s-a făcut recepţia lucrărilor la şcoală, derulate printr-un program derulat prin ONU Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), la bază stând un proiect intitulat „Îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu venituri reduse din România”, finanţat printr-un grant acordat de Fondul Global de Mediu. Implementarea proiectului a fost asigurată de UNPD-România şi MDRT (cu parteneri precum Ministerul Mediului şi Pădurilor respectiv Asociaţia auditorilor energetici pentru Clădiri) Cu ocazia recepţiei lucrărilor la şcoala din Jieţ, s-au deplasat în teren, pe lângă comisia de recepţie a primăriei, şi primarul Ilie Păducel şi viceprimarul Vasilică Jurca. „Deşi am fost de mai multe ori, am venit să văd cum s-au finalizat lucrările şi mă bucur că totul este în regulă”, ne-a spus la un moment dat edilul şef al Petrilei.

Un proiect interesant şi puţin scos în evidenţă Dar să vedem împreună ce şi-a propus proiectul UNDP-MDRT per ansamblu, un proiect de care s-a vorbit foarte puţin, sau

deloc.

La nivel local există şase unităţi administrativ-teritoriale partenere, delimitate clar în zone de munte şi de câmpie: Călan, Petrila, Petroşani, Vulcan (zona de munte) şi Calafat, respectiv Craiova (zona de câmpie), Proiectul UNDP-MDRT îşi propune patru mari ţinte: integrarea problemelor de sărăcie energetică în politica energetică românească; specializarea de arhitecţi, ingineri constructori, constructori şi auditori calificaţi cu experienţă extinsă în eficienţa energetică a clădirilor; realizarea de clădiri eficiente energetic modernizate în comunităţile cu venituri reduse (ceea ce s-a întâmplat la Petrila prin proiectul derulat); furnizarea de date şi informaţii factorilor de decizie/potenţialilor investitori pentru crearea de programe care abordează problema sărăciei faţă de combustibil (urmând ca apoi să se dezvolte alte şi alte proiecte).

Echipa de lucru care s-a ocupat de proiectul din Jieţ a fost următoarea: Fartash Parviz - rezident din partea UNDP, Monica Moldovan şi Doru Irimie (ambii UNDP), Gina Petrescu (manager de proiect) şi

care asigură de la boilerul centralei inclusiv apă caldă, geamurile şi uşile. Putem să spunem că şcoala şi grădiniţa de la Jieţ au acum condiţii deosebite pentru desfăşurarea cursurilor. Ca să fim şi mai tehnici, să înţelegeţi ce s-a achiziţionat pentru instalaţia de încălzire, cazanul cu gazeificare, pe lemne, de 80 kw este cel care asigură încălzirea în toată şcoala plus apa caldă. Partea a doua a eficientizării energetice constă în montarea de tâmplărie performantă cu şase camere plus montarea rigletelor higroreglabile pe tâmplăria geamurilor din sălile de clasă. Asta înseamnă că circulaţia aerului se face automat, fără să se închidă sau să se deschidă geamurile, rigletele se deschid şi se închid în funcţie de parametrii atmosferici din clasă (umiditate/temperatură). Şcoala are patru clase, plus dependinţe şi două grupuri sanitare, peste tot fiind schimbată tâmplăria. În momentul de faţă de copiii preşcolari răspunde educatoarea Sabina Preda, iar de copiii din clasele pregătitoare şi clasele a II-a şi a III-a se ocupă învăţătoarea Oana Fişter, care, de altfel, răspunde acum de toată şcoala”.

Şcoala din Jieţ, dulcea amintire a satului trecut…

Iulian Matache (MDRT).

Finanţarea din partea UNDP, prin Fondul Global de Mediu şi MDRT, a fost de 20.000 de dolari. Pe lângă această sumă primăria a alocat 59.800 lei, bani care au reprezentat contribuţia la proiect, dar şi pentru alte lucrări care nu au ţinut neapărat de proiect, dar de reabilitări şi alte lucrări (la acoperiş, la anexe, la spaţiul de joacă, la renovări interioare etc.).

Cea mai mare dorinţă a primarului Păducel, din punct de vedere al învăţământului local, este să-i facă de-acum pe jieţeni să-şi recapete încrederea în şcoala din Jieţ, care a adus atâtea şi atâtea satisfacţii generaţiilor care au învăţat aici. Dar pentru aceasta primarul trebuie să capete sprijin şi de la inspectoratul şcolar judeţean, singura instituţie care poate să repartizeze cadre şcolare în Jieţ, la un număr de copii din sat liniştitor: aproape 130 de copii care se încadrează acum în clasele I-IV. „Rămâne acum, ca noi, şi mai ales jieţenii, să îi lămurim pe cei de la Inspectoratul Şco-

Căldură ca acasă Imaginile filmate la şcoala din Jieţ sunt edificatoare. Primarul Ilie Păducel ne informează despre lucrările realizate: „La această şcoală, pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice s-au efectuat următoarele lucrări: s-a schimbat toată tâmplăria din lemn cu tâmplărie din termopan, s-au schimbat instalaţia de încălzire, caloriferele, ţevile inclusiv centrala termică - montându-se o centrală termică performantă,

lar Judeţean Hunedoara să repartizeze din toamnă cadre bine pregătite şi la această şcoală. Dacă acest lucru va fi făcut şi va fi anunţat din timp, cred că marea majoritate a jieţenilor vor conveni să-şi înscrie copiii la această şcoală. Această instituţie de în-

văţământ, dacă ne aducem aminte, a avut elevi deosebiţi de-a lungul timpului, chiar şi în condiţii cu mult mai grele ca acum. De pe băncile acestei şcoli s-au ridicat în decursul vremurilor, personalităţi locale, judeţene şi naţionale, începând de la ingineri şi specialişti minieri, jurişti sau medici până la cercetători, preoţi, profesori şi aşa mai departe, mulţi oameni cu mai multe facultăţi şi cu doctorate luate, apreciaţi de toată lumea pentru inteligenţa şi hărnicia lor. Spun acest lucru şi conform unei constatări documentate. S-a făcut un recensământ în Jieţ al copiilor de la grădiniţă şi până la clasa a patra. Sunt exact 126 de elevi de această vârstă, dar la şcoala din Jieţ momentan sunt doar 26. E foarte mare păcat, pentru că acum avem condiţii, inclusiv străzile sunt asfaltate şi iluminate (se poate lucra şi în două serii, de dimineaţă şi de după-amiază, chiar şi iarna), deci nu se mai umblă orbeşte prin noroi. Solicit şi pe această cale, cum voi face şi printr-o adresă scrisă, ba chiar mă voi deplasa la inspectoratul şcolar în acest scop, ca la Jieţ, din sezonul 2013-2014. să se repartizeze cadre bine pregătite, cum era mai demult, astfel ca şi copiii de-aici să beneficieze de un învăţământ primar lângă casă, părinţii să nu mai fie nevoiţi să-i ducă la Petrila sau la Petroşani. Acum avem o doamnă educatoare foarte bine pregătită la grădiniţă, care se ocupă foarte mult de copii şi o doamnă învăţătoare, care este şi un fel de directoare a şcolii. Dar este insuficient, mai trebuie cadre, astfel încât jieţenii să-şi recapete încredere în şcoala lor, pentru care m-am zbătut atât de mult să nu se desfiinţeze”, ne-a spus în final, oarecum deranjat de această situaţie, primarul Păducel.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

8 ADMINISTRAŢIE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 15 noiembrie 2012

Serialul ZVJ. Episodul 1. Petrila

Au fost sau nu îndeplinite obiectivele Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a Oraşului Petrila?

Odată cu intrarea în 2013, ia sfârşit şi perioada de implementare a proiectelor propuse în Planurile Strategice de Dezvoltare Socio-Economică a localităţilor din Valea Jiului, începute în 2007. În tot acest timp, primarii şi consiliile locale din Valea Jiului au avut timp să ia diferite măsuri să acceseze fonduri europene sau guvernamentale pentru a creşte nivelul de confort urban pentru cetăţenii pe care-i reprezintă.

Petrila, ieri şi azi

Am început din estul Văii Jiului, de la Petrila, să vedem transformările pe care le-a suferit această localitate în toţi aceşti ani. Luăm ca reper planul strategic de dezvoltare pus la punct de administraţia locală. Implicit, dezvoltarea infrastructurii este punctul esenţial al acestui plan. Vă mai amintiţi oare cum arăta Petrila în 2007? Mulţi dintre noi nu-şi mai amintesc exact despre starea infrastructurii. În mod cert nu arăta cum arată în momentul de faţă. Iată care erau necesităţile infrastructurale precizate în plan:

Infrastructură

Reabilitarea iluminatului public s-a făcut parţial, în funcţie de investiţii, în principal pe axele de drum reabilitate. De asemenea, a avut loc şi o extindere a reţelei de iluminat public în zonele în care acesta nu exista. Deci, iată, un

www.zvj.ro

punct reuşit pe agenda primăriei.

Betonări şi asfaltari de străzi şi alei, aşa sună al doilea punct. Şi acesta a fost respectat în mare parte. Reabilitarea străzii Republicii de la intrarea în oraş, până la Cimpa, reparaţii la drumurile şi trotuarele din cartierul 8 Martie, iar în momentul de faţă asfaltările continuă şi la Jieţ. Din punct de vedere al infrastructurii rutiere lucrurile sunt evidente, scopul a fost atins.

Continuarea lucrărilor de introducere a gazului metan în gospodarii şi instituţii, despre acest proiect nu am mai auzit. Este adevărat, mare parte a Petrilei are gaz metan, dar nu există în toată localitatea. Introducerea gazului la case, în zona satelor, este o provocare pe care nu o poate trece nicio administraţie în Valea Jiului.

Canalizare în strada Parângului era un alt obiectiv. Nu ştim de ce neapărat această stradă, dar cum în toată Valea Jiului se derulează un megaproiect de introducere a apei potabile şi canalizării, această necesitate va fi cu siguranţă acoperită. Aici se poate ataşa şi proiectul de alimentare cu apă în zona Popi şi zona Cimpa.

Marcarea şi semnalizarea drumurilor se regăseşte pe planul de dezvoltare. În principiu, şi o parte din acest proiect a fost atinsă, pentru că, implicit, în momentul reabilitării drumurilor s-a realizat şi marcajul acestora.

Reabilitarea sistemului de încălzire centralizat este una dintre propunerile care nu se va realiza niciodată, părerea noastră. La Petrila termoficarea nu mai funcţionează şi este foarte puţin probabil ca ea să mai funcţioneze în viitor. Iar după ce i-am ascultat pe invitaţii francezi ai deputatului Monica Iacob-Ridzi, se pare că sistemele centralizate de încălzire nici nu mai sunt viabile, pentru că se pierde foarte multă energie şi căldură în acest fel.

Viitorul aparţine centralelor de bloc, deci sistemelor mai mici.

Construirea de parcări în toate cartierele este un alt obiectiv. Acesta a fost atins. Parcări au fost realizate cam în toate cartierele, dar mai sunt multe parcări ce aşteaptă investiţia primăriei. O anomalie în acest sens am văzut doar la Petrila, anume două garaje construite, cu aprobarea primăriei, chiar în mijlocul unei parcări.

Construcţia de locuinţe sociale este un alt punct atins. Aproape atins, pentru că banii pentru acest proiect

vin cu ţârâita la Petrila. Dar, totuşi, Ilie Păducel este primarul care a reuşit să construiască blocuri de locuinţe sociale la Lonea.

Sprijinirea cetăţenilor în reabilitarea termică a locuinţelor s-a întâmplat la Petrila, anvelopările sunt exemplele cele mai bune. Însă la Petrila s-au mai dezvoltat şi proiecte separate de cel naţional, în care cetăţenii au fost ajutaţi să-şi instaleze geamuri termopan şi să-şi refacă acoperişurile. Deci aici putem înscrie şi un alt punct al planului, reabilitarea faţadelor blocurilor şi refacerea sistemelor de canalizare şi a acoperişurilor.

Ecologizarea pâraielor şi consolidarea malurilor s-a aflat în vederea administraţiei locale. Numai că mai degrabă putem vorbi despre consolidarea malurilor decât despre ecologizarea pâraielor, deoarece la Petrila încă mai sunt pâraie în care se varsă canalizările caselor sau chiar coteţe construite pe malul acestora.

Dezvoltarea sistemului de colectare si depozitare a deşeurilor menajere este un alt punct forte al administraţiei locale, care face eforturi să implementeze colectarea selectivă şi, mai apoi, să facă şi profit de pe urma ei.

Amenajarea de noi parcuri şi zone verzi se bifează, de asemenea. Un exemplu este parcul realizat pe terenul stadionului, care are unele lipsuri, dar cel puţin putem vorbi acum de un parc la îndemâna cetăţenilor decât de un stadion abandonat.

Turism, agrement, sănătate, învăţământ

Crearea şi dezvoltarea unei zone de agrement o putem include în cea a realizării parcurilor.

Dezvoltarea zonei turistice „Dobraia” apare pe lista priorităţilor turistice şi iată că şi acest proiect este pe punctul de a se transforma în realitate.

Dezvoltarea agroturismului este un punct neatins încă, dar menţionăm că Petrila este una dintre localităţile cu cele mai mari şanse de a face acest lucru cum trebuie, pentru că investeşte în repopularea păşunilor şi redeschiderea stânelor. Înfiinţarea unui punct sanitar în zona 8 Martie nu a devenit realitate încă. La capitolul sănătate Petrila a trebuit să treacă printr-un hop major, desfiinţarea spitalului, şi apoi să găsească soluţii de reabilitare şi stabilizare a situaţiei. A reuşit să echilibreze situaţia din punct de vedere al sănătăţii, dar cu costuri importante şi proiecte de viitor. Înfiinţarea unei circumscripţii sanitar-veterinare este un obiec-

tiv neatins, însă e imperativ pentru că populaţia animalelor din Petrila aproape s-a dublat în ultimii 7 ani. Înfiinţarea unui punct farmaceutic în Cimpa este un alt punct nerealizat, probabil pe care-l vom regăsi în planurile de viitor ale primarului.

Modernizarea casei de cultură se bifează pozitiv. Petrila are la ora actuală cea mai modernă casă de cultură din Valea Jiului.

Realizarea unor terenuri de sport s-a întâmplat, dar realizarea unui bazin de înot este unul dintre punctele neatinse. Înfiinţarea unui post de poliţie comunitară în zona 8 Martie nu este posibilă, mai ales de la reorganizarea acestui serviciu, dar în viitor, dacă va fi posibilă angajarea mai multor funcţionari publici, cine ştie...

Problema câinilor comunitari este un mare minus pe lista administraţiei locale, care va trebui rezolvată cât mai curând. Înfiinţarea unui post de Prevenire şi Stingerea Incendiilor în Cimpa este un alt punct neîndeplinit, dar la Lonea funcţionează o staţie de pompieri, care-şi face treaba exemplar.

Construirea unui supermarket cu o suprafaţă de 10.000 mp şi 200 locuri de parcare nu este realizată. Nici nu credem că, în momentul de faţă, este neapărat o prioritate pentru Petrila. În schimb, cele două proiecte care urmează sunt absolut necesare petrilenilor şi sperăm că vor lua fiinţă, dacă nu prin investiţii de la bugetul local sau prin atragerea de fonduri europene, măcar prin atragerea investitorilor privaţi. Vorbim de realizarea unei fabrici de prelucrare a fructelor de pădure şi a ciupercilor şi de realizarea unor fabrici de prelucrare a laptelui.

Alina PIPAN

DIN JUDEŢ 9

Ziarul Vãii Jiului joi, 15 noiembrie 2012

Campanie MAI

„Tu decizi! Votează legal!” În perspectiva alegerilor generale din 9 decembrie, structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) desfăşoară o campanie de informare numită „Tu decizi! Votează legal!”. Ideea campaniei este de a le explica oamenilor care sunt pericolele încălcării legii în procesul de votare.

Afişe, fluturaşi ş.a.m.d.

Ieri, la Deva, la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara a fost lansată public campania de informare „Tu decizi!

Prefectului Judeţului Hunedoara şi angajaţi ai altor structuri ale MAI. Cadrele MAI vor asigura protecţia secţiilor de votare şi a dosarelor întocmite de birourile electorale pe timpul transportului acestora la birourile de circumscripţie, respectiv la Biroul Electoral Central, precum şi pe timpul tipăririi, transportului şi depozitării buletinelor de vot şi a celorlalte materiale necesare votării.

Poliţia locală asigură integritatea panourilor şi a afişelor electorale amplasate legal.

Structurile MAI vor prelua paza celor 526 de secţii de votare existente în judeţul Hunedoara în ziua de 8 decembrie 2012, începând cu ora 18:00. Concret, măsurile efective de pază a secţiilor de votare vor fi

asigurate de 444 de poliţişti, 172 de jandarmi, 386 pompieri şi 50 de angajaţi ai altor structuri MAI. Pentru gestionarea tuturor problemelor situaţiei operative în perioada 9 noiembrie -10 decembrie, la nivelul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Hunedoara s-a constituit Comandamentul Operaţional de Comandă, format din inspectorii şefi şi ofiţeri ai structurilor teritoriale ale M.A.I. şi condus de şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara, comisar şef de poliţie Liviu Gabriel Dumitru.

Mihaela PETROŞAN

Alte infracţiuni prevăzute de lege • Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseşte.

• Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Tentativa se pedepseşte.

• Introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegător constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. Tentativa se pedepseşte.

• Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. Tentativa se pedepseşte.

Votează legal!”. O lansare similară va avea loc astăzi, la Petroşani.

Reprezentanţii poliţiei hunedorene spun că, pentru susţinerea acestei campanii, au fost realizate 60.000 de afişe, 500.000 de fluturaşi, un spot video şi un spot audio, un banner web, precum şi o pagină specială de Internet - www.votlegal.ro.

Materialele de campanie vor fi distribuite populaţiei, afişate în locuri accesibile, iar materialele video şi audio vor fi difuzate în mass-media locală. În acţiunile de teren specifice vor fi angrenaţi poliţişti, jandarmi, pompieri şi reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului.

Din datele oficiale oferite de către poliţie rezultă, în primul rând, că cetăţenii trebuie să ştie că fapta celui care promite, oferă sau dă bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Măsuri speciale Pentru desfăşurarea în bune condiţii a scrutinului din 9 decembrie, în judeţul Hunedoara vor fi mobilizaţi peste 1.400 de poliţişti, jandarmi, lucrători ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, ai Instituţiei

www.zvj.ro

10 DIVERSE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 15 noiembrie 2012

Se apropie Ziua Naţională… fără Tutun

Câştigă independenţa faţă de tutun În a doua jumătate a acestei luni se desfăşoară şi în judeţul nostru campania de celebrare a Zilei Naţionale fără Tutun, cu sloganul „Câştigă independenţa faţă de tutun”. În conformitate cu o hotărâre de guvern din anul 2002, în fiecare an a treia zi de joi din luna noiembrie este declarată Ziua Naţională fără Tutun. Rolul ei este de a atrage atenţia tuturor asupra riscurilor expunerii la fumul de ţigară, atât a fumătorilor cât şi a celor din jurul lor, a dreptului

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840

Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com

fiecăruia dintre noi de a trăi sănătos, precum şi asupra practicilor companiilor producătoare de tutun.

Principalele obiective ale campaniei „Câştigă independenţa faţă de tutun” sunt: informarea şi conştientizarea populaţiei asupra riscurilor asociate consumului de tutun, creşterea numărului de persoane care nu încep să fumeze şi a celor care renunţă la fumat, şi protecţia faţă de expunerea la fumul de tutun. În susţinerea aceluiaşi eveniment, astăzi, în incinta Primăriei municipiului

Hunedoara (sediul nou - fosta clădire BRD) se vor afla reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara şi ai Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Hunedoara al Agenţiei Naţionale Antidrog. În această locaţie se vor face măsurători ale CO (monoxid de carbon) din plămânii fumătorilor şi se va determina vârsta reală a plămânilor tuturor cetăţenilor doritori care se vor afla în incinta primăriei între orele 12 şi 15:30.

Mihaela PETROŞAN

De... cinci ori femeie!

Compromisuri Niciodată n-am înţeles femeile care fac compromisuri de dragul de-a arăta într-un anume fel sau, veşnica problemă, „să le vadă lumea!”.

Se încurcă în tot felul de relaţii, în urma cărora beneficiază de avantaje materiale, dar problema lor e că-şi pierd identitatea. Indiferent cât de independente s-ar da pentru ochii exteriori, ele nu rămân decât nişte femei... de succes, normal!

Haricleea Nicolau x 5!

Premiera spectacolului „Cele cinci feţe ale Evei” (sâmbătă, 17 noiembrie, ora 18), o aduce pe Haricleea Nicolau pe scena Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”, înfăţişând nu mai puţin de cinci tipuri ale femeilor din zilele noastre.

Intrarea şi-o face ca o femeie de afaceri, urmând să-şi schimbe atât hainele cât şi personalitatea. Mai întâi, femeia rebelă, care fură casetofoane din maşini şi se lasă mângâiată de vânt, pe motocicleta iubitului ei Sebastian. Nu pentru mult timp. Un accident tragic îi curmă viaţa, iar ea rămâne singură. Urmează rolul femeii criminale, care-şi ucide bărbatul în urma unui adulter şi povesteşte în detaliu crima oribilă pe

care o săvârşise. O fustă ce imită rochia de mireasă şi un voal pus pe cap o ajută în interpretarea rolului femeii nebune iar ultima tipologie de femeie va fi cea uşuratică. „Ideea, din păcate, a venit în urma unei experienţe personale nefericite, dar din asta s-a născut acest spectacol. Am pornit de la ideea de a scrie pentru femei; a fost un pariu cu mine. Vreau să demonstrez prin acest spectacol că femeile sunt puternice. Pentru mine a fost un soi de purificare”, explica Haricleea. „Cele cinci feţe ale Evei” este un spectacol interactiv, aşadar locurile sunt limitate.

Oana TUŢU, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani

Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Robert HUMMEL, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

S.C. LASCĂR SERVICE COMPANY SRL

Anunţ

Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

www.zvj.ro

SC GAMBRINUS IMPEX SRL, cu sediul în localitatea Aninoasa, str. Iscroni, DN 66, f.n., jud. Hunedoara, anunţă depunerea solicitării pentru eliberarea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Hotel şi restaurant GAMBRINUS”, situat în localitatea Aninoasa, str. Iscroni, DN 66, f.n., jud.Hunedoara.

Informaţii se pot obţine la sediul APM Hunedoara, din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, jud. Hunedoara, în zilele de luni - joi, între orele 8:00-16:30 şi vineri între orele 8:0014:00.

Eventualele sesizări şi reclamaţii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării anunţului.

Asociaţia Composesorală Coroieşti-Vulcan

DTP:

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

Anunţ public

Petroşani şi Lupeni - judeţul Hunedoara

în data de 25.11.2012, ora 11, la sediu Asociaţiei Pensionarilor Vulcan, str. N. Bălcescu nr. 3 (lângă gara Vulcan) va avea loc Adunarea Generală Extraordinară a membrilor composesori cu următoarea ordine de zi: 1. Închirierea unei suprafeţe de teren pentru un parc eolian.

2. Intabularea composesoratului.

3. Diverse. În cazul în care la prima convocare nu sunt prezenţi reprezentanţii a cel puţin 50+1% din numărul drepturilor, adunarea se reprogramează pentru data de 02.12.2012, ora 11, la aceeaşi adresă.

Consiliul de Administraţie

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului joi, 15 noiembrie 2012

IMOBILIARE Vând apartament 2 camere, bloc F7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei, Vulcan.

Telefon 0737.580343 Vând teren zona Rusu, electricitate şi apă, 1107mp, 19 euro/mp.

Telefon 0722.138186 Vând garsonieră spaţioasă în Petrila, str. 8 Martie.

Telefon: 0726.046735 Vând casă (are apă, canalizare, energie electrică etc., acces auto) + 600 mp teren, zona Peştera Bolii.

Tel. 0725.068828 Vând casă + anexe şi 4.000 mp teren în Livadia. Preţ 30.000 euro.

Telefon 0766.568419 Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market, Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2, stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil.

Telefon 0728. 272117 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 43.000 euro.

Rel. la tel. 0724.571408 Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic negociabil.

Tel. 0726.291090

AUTO

ANGAJĂRI

DECESE

Societate comercială în domeniul construcţiilor angajează: deservent buldoexcavator - cu experienţă Interviul va avea loc sâmbătă, 17.11.2012, ora 10:00, la sediul societăţii, str. Livezeni nr. 3, vizavi de staţia Petrom.

CV-urile se pot trimite la adresa de e-mail:

Colectivul clasei a XIII-a D a Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida Petroşani regretă nespus trecerea mult prea devreme în nefiinţă a bunului lor coleg MARCU IONUŢ ADRIAN şi transmite sincere condoleanţe familiei îndurerate.

Dumnezeu să-l aibă în paza sa!

artforestcompany@yahoo.com

sau la nr. fax: 0254.540.557.

Angajez dispecer pentru firmă taxi.

Relaţii la telefon 0732.635071 Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cu experienţă, cu domiciliu stabil în Lupeni.

Relaţii la telefon: 0769.299303

Angajez barman pentru bar în Petroşani.

Relaţii la telefon: 0766.301556 Vila Alpin din staţiunea Straja Lupeni angajează: - cameriste - ospătari - ajutor bucătari pentru sezonul de iarnă 2012-2013.

Relaţii la nr. de tel: 0723.596059 DUMITRAŞCU MIHĂIŢĂ

Vând Ford Mondeo combi, 2004.

Preţ 3700 euro.

Telefon 0722.138186

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: Vând rulotă turistică, două dormi- 0254.549020, 0254.549121, toare, baie, aragaz, dresing, foarte office@zvj.ro, bine întreţinută. Preţ neg. publicitate@zvj.ro, Telefon 0760.922123 zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, redacţiei noastre. abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Telefon 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Telefon 0765.459316

OFERTĂ SPECIALĂ Monitoare LCD 15”

second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4.

SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI. Electronic Center 0765 459 316 Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Situaţia financiară nu este satisfăcătoare, dar nu reuşeşte să vă descurajeze sau să vă pierdeţi încrederea în forţele proprii. Chiar da-că sunteţi în formă, actionaţi prudent.

Taur (21 Apr - 21 Mai) O inimă bună a încetat să mai bată, un suflet nobil s-a ridicat la cer. Cu nemărginită durere în suflete, anunţăm trecerea la cele veşnice a dragei noastre GERSCHNER GYONGYI Înmormântarea va avea loc astăzi, 15 noiembrie 2012, ora 14, de la Capela Bobocul.

Dumnezeu s-o odihnească în pace!

Mama, fiica, fraţii, cumnatele şi nepoţii Cu profundă tristeţe ne despărţim de buna noastră colegă, factor poştal GERSCHNER GYONGYI şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndurerate.

Dumnezeu s-o odihnească în pace!

Colectivul Oficiului Poştal Petrila Cu inimile cernite de durere anunţăm decesul dragului nostru HUSZAR EMERIC Corpul neînsufleţit este depus la Capela Lonea, iar înmormântarea va avea loc sâmbătă, 17 noiembrie 2012.

Soţia Rozalia, fiica Rozsi, ginerele Dani şi nepotul Andreeas Cu mare tristeţe familia Maria şi Gheorghe Krautner aduce un ultim omagiu celui care a fost un bun cuscru HUSZAR EMERIC şi este alături de nora Rozsi.

Sincere condoleanţe familiei îndurerate.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cu gând de mângâiere, compasiune şi sincere condoleanţe suntem alături de Rozsi Krautner în aceste clipe de grea durere şi încercare pricinuite de plecarea spre cele veşnice a tatălui HUSZAR EMERIC Dumnezeu să-l aibă în paza sa şi să-l odihnească!

Cumnaţii Gabi şi Cristi Krautner cu copiii În astfel de momente este greu să găseşti cuvinte pentru a aduce alinare. Suntem alături de Rozsi, Dani şi Andreeas acum când se despart de dragul lor tată, socru şi bunic HUSZAR EMERIC Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cumnaţii Mihaela şi Sorin Krautner

Sunteţi nevoit să plecaţi într-o călătorie în interes de serviciu. Cu acest prilej, s-ar putea să cunoaşteţi un viitor partener de afaceri. Evitaţi speculaţiile de orice fel!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) O colaborare ar putea să producă o schimbare favorabilă în viaţa dumneavoastră. Ţineţi cont de sfaturile partenerului de viaţă!

Rac (22 Iun - 22 Iul) Începeţi ziua cu o bucurie. Primiţi o sumă mare de bani dintr-o afacere demarată cu mai mult timp în urmă. Ar fi bine să ţineţi cont de sfaturile unei rude apropiate.

Leu (23 Iul - 22 Aug) În prima parte a zilei, un prieten vă propune o colaborare avantajoasă, care vă va aduce satisfacţii materiale nesperate. Evitaţi discuţiile în contradictoriu cu partenerul de viaţă! În caz contrar, riscaţi să deterioraţi grav relaţiile.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Vă simţiţi în formă şi faceţi planuri îndrăzneţe de viitor. Este un moment prielnic pentru investiţii pe termen lung. Profitaţi de moralul ridicat de astăzi, aveţi şanse de reuşită!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Sunteţi plin de elan şi aveţi iniţiative inspirate. Puteţi avea mari satisfacţii pe plan profesional. Pe plan sentimental, nu aveţi de ce să vă plângeţi. Fiţi modest cu prietenii.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Faceţi o scurtă călătorie în care îmbinaţi interesele profesionale cu cele personale. Sunteţi foarte încrezător în forţele proprii.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

COMEMORĂRI Deşi timpul trece, tristeţe, durere adâncă, dor nestins şi priviri înflăcărate te caută mereu de când ai plecat dintre noi în urmă cu 4 ani, scumpul nostru soţ şi tată BRAD IOSIF Cuvintele nu pot exprima durerea şi tristeţea din sufletele noastre de când nu mai eşti printre noi.

Amintirea ta o vom păstra în inimile nostre totdeauna cu drag.

Soţia şi copiii

Sunteţi plin de energie şi puteţi finaliza o lucrare începută cu mai mult timp în urmă. Cheltuiţi cu măsură şi în interesul familiei!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Începeţi ziua cu elan şi încredere, care vă sporesc randamentul. Nu aveţi niciun fel de probleme de comunicare. Acordaţi mai mult timp odihnei, riscaţi să vă îmbolnăviţi.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Colectivul serviciului SSM din cadrul SCSM Petroşani este alături de colega Cristina Holingher la împlinirea a patru ani de la trecerea în nefiinţă în tragicul eveniment de la EM Petrila a soţului Ing. HOLINGHER ERVIN DORU Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Sunteţi tensionat datorită programului încărcat de la locul de muncă. Ar fi bine să nu vă manifestaţi nemulţumirea în faţa şefului.

Aveţi încredere şi nu vă lăsaţi copleşit! Veţi rezolva cu bine toate sarcinile.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Colectivul serviciului SSM din cadrul SCSM Petroşani este alături de colega Ofelia Elekes la împlinirea a patru ani de la trecerea în nefiinţă în tragicul eveniment de la EM Petrila a soţului ELEKES ATTILA Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Aveţi mari şanse de reuşită în tot ce faceţi. Voinţa şi încrederea în sine vă ajută să depăşiţi toate dificultăţile. Persoana iubită aşteaptă de la dumneavoastră mai mult decât îi oferiţi!

www.zvj.ro

CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 15 noiembrie 2012

Haralambie Vochiţoiu, candidatul PP-DD la Senat în Valea Jiului:

„Ca senator, voi demonstra cât de multe se pot face pentru dezvoltarea turistică a Văii Jiului” Una dintre soluţiile care ar putea revigora economic Valea Jiului este dezvoltarea turismului. Chiar dacă tema este una de actualitate şi ar putea aduce fonduri importante în Valea Jiului, majoritatea candidaţilor intraţi în competiţia pentru alegerile parlamentare pentru colegiul de Senat nu i-au acordat atenţia cuvenită.

Singurul candidat la Senat care manifestă preocupare pentru situaţia turismului din Valea Jiului este Haralambie Vochiţoiu, liderul PP-DD subliniind în mai multe conferinţe de presă şi interviuri perspectivele de dezvoltare turistică a Văii. „Deşi potenţialul turistic al judeţului Hunedoara, în general, şi al Văii Jiului, în particular, este unanim recunoscut, lucrurile se mişcă foarte

greu sau deloc. Cei cu putere de decizie, în loc să încurajeze proiecte precum domeniul schiabil Parâng, au decis să calce în picioare interesele hunedorenilor care locuiesc în Valea Jiului, blocând fondurile necesare finalizării proiectului. Este de-a dreptul revoltător fiindcă din interese politice Valea Jiului a fost lăsată fără un proiect care ar fi adus numeroase locuri de muncă şi mii de turişti”, a explicat Vochiţoiu.

Haralambie Vochiţoiu a arătat că „nimeni nu poate nega că Dumnezeu a înzestrat Valea Jiului cu locuri superbe, peisaje care îţi taie respiraţia.

Aici avem munţii Retezat şi Parâng şi resurse naturale

enorme. O astfel de zonă nu are cum să rămână un pol al sărăciei! Ca senator, ma voi bate pentru că Valea Jiului să devină un reper turistic nu numai al judeţului Hunedoara, ci al României! Voi

propune un proiect de lege prin care să acordăm Văii Jiului statutul de prioritate strategică a României, iar turismul să fie valorificat drept principală alternativă la minerit”. „Sigur că turismul nu presupune numai amenajarea unor pârtii, ci o dezvoltarea integrată şi unitară care va crea automat locuri de muncă: construcţia de hoteluri şi pensiuni, amenajări turistice tematice pentru sporturi de iarnă, popularizarea obiectivelor montane atât de numeroase în munţii noştri şi multe altele”, a subliniat Vochiţoiu.

Candidatul PP-DD la funcţia de senator al Văii Jiului a mai precizat că, în calitate de senator, „voi demonstra cât de multe se pot face pentru dezvoltarea turistică şi cât de puţin s-a făcut până acum”.

Haralambie Vochiţoiu a recompensat

8 persoane care şi-au deschis o afacere în timpul programului european cu fonduri nerambursabile Ieri, la prânz, la sediul firmei, reprezentanţii SC Euro Jobs SRL Petroşani au înmânat persoanelor din Valea Jiului care şi-au deschis o afacere, în urma participării la cursurile de formare profesională din cadrul Euro Jobs, subvenţii în bani şi certificatele de înregistrare a firmelor acestora.

Astfel, 8 persoane din grupul ţintă care au urmat cursuri de administrator pensiune turistică sau competenţe antreprenoriale în cadrul firmei Euro Jobs şi care între timp şi-au deschis o afacere au fost

www.zvj.ro

recompensate cu subvenţii financiare de 2.500 lei pentru fiecare firmă înfiinţată, certificate de înregistrare pentru firme şi ştampile. Cele 8 persoane sunt din localităţile Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan şi Lupeni.

Domeniile în care premianţii şi-au înfiinţat societăţi comerciale sau pensiuni sunt următoarele: construcţii, comerţ, patiserie, turism, zootehnie, comercializarea de articole de îmbrăcăminte, fructe sau legume.

Mai trebuie spus că aceste persoane au fost selectate pentru oferirea certificatelor de

înregistrare şi a subvenţiilor în urma depunerii celor mai bune proiecte pentru deschiderea unor afaceri.

La acţiunea de miercuri au participat, pe lângă o parte din angajaţii firmei şi cele opt persoane, directorul general al Euro Jobs, Haralambie Vochiţoiu, care a înmânat personal subvenţiile financiare, administratorul firmei, Elena Jianu, şi o parte din colaboratorii firmei care au ajutat la derularea proiectului timp de doi ani. „Societăţile nou-înfiinţate sunt rezultatul unei activităţi ample cuprinsă în proiectele derulate în localităţile Văii Jiului, timp de doi ani, de echipa noastră. Să ştiţi că cei 8

Bini di tăt. Azi, la Petroşani

Sesiune de autografe în parcare la Lidl. Cu Keo şi Skizzo Skillz În această dimineaţă, la ora 9.00, în parcarea supermarketului Lidl din Petroşani, Keo şi Skizzo Skillz au sesiune de… autografe.

cetăţeni din diferite localităţi ale zonei noastre au fost aleşi în urma unei selecţii riguroase, în sensul că cele mai bune opt planuri de afaceri au fost sprijinite pentru a deveni afaceri de succes. Cele opt persoane au beneficiat de consultanţa şi asistenţa antreprenorială (consultanţă în domeniile juridic, financiar, management), precum şi de o subvenţie de 2.500 lei, care le va prinde bine în derularea afacerii. Este important, după părerea mea, să dai undiţă unui om să prindă peşte, decât să-i dai doar peştele. Or, noi tocmai asta am făcut acum.

Să sperăm că ei vor prinde peşte. I-am învăţat între timp cum s-o şi facă şi, de ce nu, pe viitor să vorbim de opt afaceri de succes în Valea Jiului”, ne-a declarat Haralambie Vochiţoiu.

Adriana TRANCĂ Corneliu BRAN Drept pentru care directorul Colegiului Economic Hermes din Petroşani va trebui să aibă puţină înţelegere. Deoarece este posibil ca mâine, dis-de dimineaţă, liceenii să absenteze… motivat. N-ai cum să lipseşti cu aşa vedete, aşteptându-te în parcarea Lidl.

Iniţiativa face parte din turneul de promovare a albumului „Skeo”, susţinut de Lidl şi desfăşurat în Petroşani, Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Piteşti şi Bucureşti.

Toţi cei care vor să intre în vorbă cu Keo sau Skizzo Skillz să-şi bea cafeaua, mâine dimineaţă, la Lidl. Fraţilor, se anunţă a fi o treabă... bini di tăt!

Alina PIPAN

CMYK

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul IV Nr. 112 15 noiembrie 2012 4 pagini ISSN 2068 - 3650

O nouă apariţie editorială marca Marian Boboc sau

574 pagini, 25 de ani şi 700 de evenimente.

La Casinoul Muncitoresc!

Marian Boboc este un autor-metronom care scrie, Ultima apariţie editorială a lui Marian Boboc este azi, la fel de uşor precum respiră. o carte-document intitulată El poate onora operativ, de azi pe mâine, orice comandă istorico-literară ce are ca subiect trecutul Văii Jiului. Pentru a ajunge la acest nivel de operativitate, autorul a petrecut zile, din zori până-n seară, în biblioteci şi arhive publice din ţara noastră, ordonându-şi cu scrupulozitate materialul „capturat”. El face acest lucru după diferite criterii, care îi vor fi de mare folos în proiectele viitoare. Textele sunt aranjate pe ani, pe ziare şi pe reviste îngălbenite de vreme, pe subiecte fierbinţi sau neutre, pe capitole ce pot prefigura o nouă carte, pe clădiri vechi - în viaţă sau răpuse de timp - sau pe posibili eroi locali. Marian Boboc suplineşte, astfel, o întreagă armată de funcţionari leneşi şi care, desigur, sunt angajaţi la stat. Ei ar putea deveni, la rândul lor, cercetători, pentru că stau cu fundul pe mii de documente şi istorii uitate. Din păcate, filozofia păguboasă a lui „lasă-mă-să-te las” îi va… lăsa în aceeaşi permanentă stare de „dolce farniente”. În evidentă contradicţie cu ei, până azi, 13 noiembrie a.c., Boboc a scris şi tipărit 12 volume-document, 4 volume de versuri şi alte 5 volume semnate în tandem cu subsemnatul.

„Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului.

Corso de la George Enescu la… ARLUS” (Editura Autograf MJM, Craiova, 2012). Cartea amintită mai sus este prima „cărămidă” (574 pagini format A5!) din ambiţiosul ciclu „Vieţile Văii Jiului”/ seria „Biografia clădirilor din Valea

Cărţile lui Marian BOBOC

Jiului”. Într-o Notă a autorului, Marian Boboc ne explică că „ideea principală a Biografiei… este aceea Volume-document: Come back, Valea Jiului! 1001 de ştiri despre o Vale înflori- de a readuce în actualitate viaţa acestor clădiri - unele toare şi fascinantă (Ed. Fundaţiei pentru studii Europene, Cluj, 2006); Vulcanul din inima noastră - O incursiune prin antebelicul şi dispărute, altele nu - concretizată prin activitatea (socială, culturală, educativă, sportivă, politică, interbelicul Vulcanului (Ed. Corvin, Deva, 2007); Almanahul Ortacul (Deva, 2007) caritabilă ori de divertisment) desfăşurată înăuntru Ultimul şut. Cartea neagră a exploziilor din minele Văii Jiului lor”. de până la 1946 (Ed. Corvin, Deva, 2008);

6 August 1929. Ziua de sânge de la Lupeni. O incursiune în anii 1928-1929 (vol IV, Ed. MJM, Craiova, 2009): Mina Petrila - 150 de ani. Oameni, fapte, întâmplări (Ed. Autograf MJM, Craiova 2009).

Ulimul şut. I.M. Livezeni. 29 noiembrie 1980. File din dosarul unei explozii Ed. Autograf MJM, Craiova 2010) Prăvălia cu istorii de pe Jiul de Est şi Jiul de Vest, (vol. I, Ed. Autograf MJM, Craiova 2010).

Pribegii turistice în Valea Jiului. Turismul de la… belle époque la… l’époque rouge. (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2011) După 90 de ani. Lupeni. 27 aprilie 1922. Mina Aurelia. Cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2012) Interzis în Valea Jiului. Convorbiri uitate…(Ed. Autograf MJM, Craiova, 2012)

Coautor (împreună cu Mihai Barbu) al volumelor: Lupeni ’77. Sfânta Varvara versus Tanti Varvara (ediţia I, Ed. Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2005) 6 August 1929. Ziua de sânge de la Lupeni - 10 relatări din presa vremii despre greva minerilor (vol. I, Ed. Corvin, Deva, 2006) 6 August 1929. Ziua de sânge de la Lupeni - 11 relatări din presa vremii despre greva minerilor (vol. II, Ed. Corvin, Deva, 2006) Strict secret. Lupeni 1977. Filajul continuă! (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2007) - volum premiat la Salonul naţional de carte de la Drobeta Turnu Severin.

6 August 1929. Ziua de sânge de la Lupeni - 6 relatări din presa vremii despre greva minerilor (vol. III, Ed. Corvin, Deva, 2007) Volume de versuri de-a iubirea (Ed. Cameleonul, Petroşani, 1994); prima putere în pat (Biblioteca Abataj, Petroşani, 1996); timpuri grele femei uşoare (Ed. Monada, Petrila, 2002). femeia din marile colonii ale cărbunelui (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2010)

În cazul cărţii de faţă, autorul ne lămureşte, de la bun început, cum stau lucrurile, cu Casino-ul din punct de vedere etimologic. El îl invocă pe Sextil Puşcariu care susţine că substantivul „casină” nu are nicio legătură cu substantivul „casino”.

Trăgându-şi originea din germanul „kasino”, casinoul muncitoresc înseamnă un „club cu circuit închis” şi nu are nimic din accepţiunea de azi a termenului care ne duce cu gândul doar la jocurile de noroc. Din acest punct de vedere, Casinoul din Petroşani pare să aibă statutul unui club englezesc. E celebră constatarea potrivit căreia: un englez aflat singur pe o insulă pustie îşi va construi, neapărat, două cluburi. „De ce?”. „Simplu”, ar zice englezul. „Un club o să-l frecventez, iar pe celălalt o să-l ignor cu desăvârşire!”. Nu ştim dacă cei din conducerea de atunci a Direcţiei minelor ştiau de această regulă englezească. Cert este că şi ea a ridicat în Petroşani două casinouri: unul aparţinea funcţionarilor, iar unul muncitorilor. Ba chiar 3, am putea spune, întrucât la Petroşani mai funcţiona şi un casinou al… subfuncţionarilor.

După ce ne spune povestea edificării Casinoului muncitoresc, Boboc face, într-un alert

Coautor al Dicţionarului scriitorilor din Vale (Ed. Matinal/ stil jurnalistic, inventarul, din anul 1926 şi până în Cameleonul, Petroşani, 1999; coordonator al dicţionarului - Mihai Barbu). 1950, a tuturor întâmplărilor petrecute în interiorul Alături de Gilbert Danco a îngrijit volumul Valea scrierii. acestei instituţii-unicat. E vorba de peste 700 de Antologia Cenaclului „Boema” din Valea Jiului.

evenimente derulate de-a lungul unui sfert de veac din sferele cele mai diverse (filme, concerte, spectacole, reprezentaţii teatrale, baluri, serate, ceaiuri dansante, întrunire ale asociaţilor culturale, religioase şi sportive, ale sindicatelor, patronatului sau ale partidelor politice).

La acestea, autorul mai adaugă două capitole de ultimă oră: „Casionul Muncitoresc. Alte vederi” şi „Casinoul Muncitoresc între Confidenţial şi Strict Secret”.

O să vă întrebaţi, probabil, de ce cartea se opreşte în anul 1950 şi nu, să zicem, în anul 2000 sau 2012?

O posibilă explicaţie ar fi aceasta: Primăria Petroşani a vrut să cunoască această istorie locală şi a susţinut-o financiar până la un punct. Alţi investitori, care ar fi fost direct interesaţi cu aducerea poveştii Casinoului la zi, ar fi putut continua investiţia în cultură… N-a fost să fie… Dar timpul nu e încă pierdut…

O amplă bibliografie întinsă pe 8 pagini detaliază bogăţia surselor şi credibilizează textul stufos al cărţii. O prefaţă, semnată de dr. ing. Tiberiu Iacob- Ridzi, e încurajantă pentru cititorul care aşteaptă, cu sufletul la gură, să vadă continuarea poveştilor rămase încă nespuse. Primarul nostru ne face să credem că şi Petroşaniul are „şapte vieţi în pieptu-i de aramă” şi că ele merită a fi spuse cu contribuţia comunităţii..

Parafrazându-l pe Eminescu vom zice, în final, că Marian Boboc face, cu mare folos pentru comunitatea în care trăieşte, o operaţiune cu destul disconfort fizic şi cu mare folos pentru memoria colectivă: „şterge colbul de pe cronice bătrâne”.

El e un cetăţean de onoare al Petroşaniului care îşi merită pe deplin titlul conferit de reprezentanţii comunităţii.

Mihai BARBU

Post Scriptum Privitor la politica noastră culturală, suntem curioşi câte biblioteci publice ale instituţiilor de cultură, ale instituţiilor de învăţământ liceal şi universitar au pe rafturile lor cărţile despre Vale şi despre minerit sau cărţile scriitorilor din Vale.

Mi-e teamă că pe acolo bate un vânt polar şi atât de rău că e în stare să pună orice cultură la pământ.

II

SPECIAL

joi, 15 noiembrie 2012

Ion D. Sîrbu şi mina strămoşilor săi Originile, copilăria, adolescenţa Ioan Lascu s-a născut la 9 ianuarie 1951, în apropierea Petroşanilor, la câţiva kilometri de Petrila multietnică a lui Ion D. Sîrbu. A studiat literele române şi franceze la Universitatea din Bucureşti. Acum se îndeletniceşte cu învăţământul literelor franceze la Universitatea din Craiova. A venit în oraşul de pe Jiul de jos prin 1983.

Acolo locuia şi Gary Sîrbu, de prin 1964. S-a întâlnit rar, dar bine, cu năstruşnicul petrilean, etern doctorand în filozofie şi fost deţinut politic, moderat scriitor în viaţă şi geniu după moarte. A avut revelaţia lui Sîrbu cel neostoit în revolta lui anticomunistă prin 1991, odată cu publicarea volumului I din Jurnalul unui jurnalist fără jurnal. Apoi Ion D. Sîrbu l-a cucerit definitiv, astfel că la un deceniu de la plecarea lui în lumea de dincolo, Lascu a fost poate cel dintâi care i-a dedicat o monografie: Un aisberg deasupra mării. Eseu despre opera postumă a lui Ion D. Sîrbu. A reînnoit-o în 2010, prin ediţia doua. Ioan Lascu s-a mai încercat în ale scrisului în cinci volume de versuri, unu de proză scurtă şi vreo opt de eseuri. Scrisul în mai multe game şi umbra lui Gary la Craiova (şi în Valea Jiului) nu-i vor da pace niciodată. Ioan Lascu este cetăţean de onoare al municipiului Petroşani. (ZVJ) Ion Dezideriu Sîrbu este originar din zona minieră Petrila, unde a văzut lumina zilei la 28 iunie 1919. Autorul acestui microeseu s-a născut în imediata vecinătate, lângă Petroşani, la numai câţiva kilometri de Petrila. Rădăcinile comune sunt unul din motivele apropierii lui sufleteşti de Ion D. Sîrbu. El a scris foarte mult despre Valea Jiului, despre Petrila, şi cred că eu, subsemnatul, mă număr printre cei care îl înţeleg foarte bine când Sîrbu se referă la acest spaţiu, un spaţiu geografic dar şi unul spiritual. Ion D. Sîrbu este primul copil născut în familia minerului Ion Sîrbu şi a Ecaterinei, născută Glaser. Al doilea copil şi ultimul a fost sora sa, Irina, născută în 1922 şi decedată în această vară, la venerabila vârstă de nouăzeci de ani, care i-a supravieţuit, iată, lui Gary, vreo 23 de ani.

Aşa cum a mărturisit în scrierile sale, personalitatea lui Ion D. Sîrbu se sprijină pe doi piloni - pe spiritul tatălui şi pe spiritul lui Lucian Blaga. Primul înseamnă coloana etică, demnitatea, moralitatea exemplară, în timp ce al doilea înseamnă dimensiunea artistică, sensibilă şi creatoare, stipendiată în tinereţe şi apoi permanent stimulată, întru duh, de Blaga. Marele poet şi filosof ardelean este şi cel dintâi magistru, inegalabil model, în ordinea magnificenţei, în ce priveşte formarea personalităţii lui Gary, care spunea cândva, într-un interviu radiodifuzat: „Foarte mulţi dintre eroii copilăriei mele s-au topit în ceaţa timpului. Rămân însă în faţă câteva personalităţi - eu fac foarte rar uz de acest cuvânt; personalitate nu este oricine. „Oricine” poate fi individ, poate fi persoană, dar nu personalitate.

Personalitate, după părerea mea, este o persoană ce cultivă sau realizează o valoare, ce poate deveni un model pentru alţii. Şi adaug - o valoare pozitivă, umanistă şi umanitară. Altfel, şi Hitler a făcut istorie, dar ce fel de istorie? Criminalii nu pot [fi] şi nu trebuie numiţi personalităţi. Deci să continui: prima din acele personalităţi de care aminteam este tatăl meu; el a fost şi rămâne pentru mine un model, chiar dacă avea numai şapte clase şi n-a fost decât un modest secretar şi preşedinte de sindicat în Petrila.

Era însă un intelectual în germen, nu numai un model de omenie, de care-şi amintesc şi acum foştii săi tovarăşi de muncă. Eu l-am văzut odată discutând timp de patru ore, pe malul Someşului, cu Lucian Blaga. Nici până azi n-am aflat ce-a putut el să discute cu acest savant de renume aproape mondial

care a fost Blaga. Ştiu însă că poetul a rămas extrem de încântat de această întâlnire cu un oarecare miner.

A doua personalitate în faţa căruia, cum să spun?, mă închin, a fost Lucian Blaga, chiar dacă nu am fost întrutotul de acord sau nu am putut adera din punctul de vedere al temperamentului meu cultural la întreaga sa operă, totuşi, Lucian Blaga, el, care era de o angelică puritate şi de o cinste cu totul şi cu totul ieşită din comun, mi-a influenţat nu numai destinul meu spiritual, ci destinul tuturor prietenilor mei, aproape al întregii mele generaţii.”

Să revenim însă la locul de naştere al lui Ion

D. Sîrbu, care este un loc aparte, în primul rând pentru cei care nu cunosc Valea Jiului decât superficial sau deloc: este vorba de o colonie minieră.

Colonia minieră a apărut în Valea Jiului, natural, aproape de la sine, în toate oraşele mai vechi, respectiv Petrila, Petroşani, Vulcan, Lupeni, Aninoasa, odată cu începuturile şi cu dezvoltarea mineritului, începuturi care datează de pe la 18601870, când a debutat exploatarea, producţia efectivă de cărbune. Pentru că în Valea Jiului exista doar o populaţie nu foarte numeroasă, autohtonă, dar care era formată din ţărani munteni, din păstori, deci din oameni care se ocupau cu creşterea animalelor, care au fost numiţi, mai târziu, momârlani, a fost nevoie de forţă de muncă adusă din altă parte. Valea Jiului era - eu îi spun aşa - ultima regiune marginală, cu totul marginală a Imperiului austro-ungar în Ardealul de sud, o regiune izolată şi geografic, de aceea şi foarte conservatoare în ce priveşte populaţia

băştinaşă şi obiceiurile ei, chiar până astăzi. Astfel în Valea Jiului au fost aduşi oameni din toate părţile Imperiului austro-ungar, colonia care se va forma acolo unde erau, să spunem, încartiruiţi minerii, este o colonie multietnică sau polietnică, aşa spune şi Sîrbu în Jurnalul… său, pentru că, în afară de români - nu erau foarte numeroşi minerii români veniţi din alte zone ale ţării - se întâlneau unguri, germani, cehi, slovaci, polonezi, ruteni, croaţi, italieni care lucrau în primul rând la construirea de drumuri - erau foarte buni drumari - şi mai puţin în mină, şi evrei, care se ocupau cu afacerile şi comerţul. Aşa se făcea că băiatul lui Ion Sîrbu vorbea stricat trei limbi deodată: se vorbea foarte mult ungureşte, limba oficială şi de învăţământ până în 1918, şcoli în limba română fiind pe atunci extrem de puţine; apoi publicaţii în limba română - deloc, deci limba maghiară era limba dominantă. Vorbeau toţi ungureşte, mai vorbeau nemţeşte, mai stricat. De asemenea, în familia mamei sale sigur că s-a vorbit limba cehă, Elisabeta era de origine cehă, se născuse în Banat, cehii de acolo fuseseră aduşi de împărăteasa Maria Tereza după 1740 pentru a coloniza regiunea. Cehii aceia proveneau din Boemia şi erau buni cunoscători de limbă germană. Ei îşi spuneau „pemi”, adică „boemi” veniţi din Cehia. Aceasta era deci mama lui Ion D. Sîrbu, Ecaterina Glaser, despre care, după cum spune şi Irina, fiica ei şi sora mai mică a lui Gary, menţionată în cartea lui Mihai Barbu Memoriile lui Ion D. Sîrbu. O reconstituire, numele de Glaser însemna în germană Sticlaru.

E firesc să ne întrebăm azi cum arăta o astfel de colonie. Astăzi colonia din Petrila nu mai există, ea fiind demolată în timpul regimului comunist, spre sfârşitul deceniului IX, prin 1987-1988 - acolo sunt acum blocuri.

Această colonie era foarte aproape de mina Petrila, aşezată sub un deal, dincolo de Jiu. Pentru a ajunge la mină trebuie să treci un pod şi aşa stăteau lucrurile şi în vremea copilăriei lui Sîrbu. Mai există, totuşi, o colonie mică în Petrila, mai sus, spre nord; există şi cea din Petroşani, intactă şi în ziua de azi, apoi cea din Vulcan şi mai multe colonii în Lupeni.

Colonia minieră se compunea din nişte case foarte simple, cu acoperişuri „în două ape”, case formate din două locuinţe, împărţite deci între două familii; o locuinţă de miner cuprindea un dormitor, o bucătărie şi o cămară. Apoi o curte, unde puteai să-ţi instalezi coteţe pentru porci, pentru păsări. Practic confortul era minim, totul fiind redus la spaţiul strict necesar, aşa că dacă un miner avea, de pildă, patru copii, împreună cu soţia erau şase persoane, înghesuite în dormitor şi în bucătărie. Asta era viaţa de colonie… într-o astfel de casă s-a născut şi a crescut Ion D. Sîrbu. Această casă există şi astăzi după ce a fost reconstruită prin eforturile petrilenilor în frunte cu artistul plastic Ion Barbu, fratele lui Mihai Barbu, autorul Memoriilor lui Ion D. Sîrbu imaginate ca o reconstituire. Locuinţa a fost reconstruită după ce fusese demolată şi astăzi ea este casă memorială, e drept, în curs de amenajare: aici mai trebuie aduse destule documente care să reprezinte viaţa şi opera

joi, 15 noiembrie 2012

lui Ion D. Sîrbu. Din păcate, din mobilierul original, din cuptorul de pâine din curte, nu s-a mai păstrat nimic şi, desigur, nici bătrânul salcâm din faţa casei, despre care Gary scrie în Jurnal… şi în alte texte de-ale sale. În colonie asemenea case erau numeroase, câteva zeci, să spunem, iar vecinătatea era atât de armonioasă pentru că toţi acei oameni se cunoşteau, aveau preocupări comune, ducând o viaţă simplă dar sănătoasă. Sîrbu povesteşte despre atmosfera din colonie, despre faptul că toţi se cunoşteau, se salutau, mergeau împreună la petreceri, stăteau la taifas, mai ales femeile, în faţa caselor, iar copii se jucau în stradă. Colonia era un loc cosmopolit în felul ei, acolo se auzeau mai multe limbi, caracterul cosmopolit al Imperiul fiind inevitabil.

Prin colonie mai trecea din când în când câte un ţăran din partea locului, îmbrăcat în portul muntenilor de acolo, care apărea ca o stranie făptură printre acei oameni ai coloniei, o lume cenuşie ca aspect al vestimentaţiei şi ca peisaj exterior. Omul de la sat apărea efectiv ca o ciudăţenie. Într-o pagină de Jurnal… este evocat copilul Sîrbu care-i povestea tatălui său cum a văzut trecând prin colonie un momârlan, era atât de ciudat, iar toţi copiii s-au luat râzând după el, strigându-i budes oláh, ceea ce în maghiară înseamnă „român împuţit”. Exista, se manifesta acel spirit şovin, dar tatăl său, care era român din Apuseni, de pe la Roşia Montană, l-a mustrat: „Niciodată să nu mai zici aşa, pentru că şi tu eşti unul de-al lor”, în sensul că „şi tu eşti român şi trăieşti aicea”. Ţăranii localnici nu ştiau limbi străine, vorbeau numai româneşte, foarte puţini se descurcau în ungureşte. Sau în nemţeşte, mai ales bărbaţii, pentru că ei erau mobilizaţi în armata austro-ungară, stagiul era atunci, demult, de patru ani şi, vrând-nevrând, învăţau un pic nemţeşte.

Copilul Ion D. Sîrbu era năstruşnic, zburdalnic, îi plăcea să hoinărească prin pădurile şi pe pajiştile din jur, îi plăcea şi traiul în colonie. O mărturie literară pasionantă, atrăgătoare, cu valoare documentară, este ciclul de povestiri Colonia, din volumul Şoarecele B şi alte povestiri, apărut la Cartea Românească în 1983.

Referinţele la colonie au o deosebită savoare, o pătrunzătoare nostalgie, e doar locul naşterii lui Sîrbu, un fel de Humuleşti al lui. Nu mă refer numai la Ion Creangă, mă gândesc şi la ce spune Mircea Eliade despre strada bucureşteană unde s-a născut: „Pentru mine strada Mântuleasa este un loc mitic!”.

Legat de originile lui Ion D. Sîrbu, criticul literar Nicolae Oprea, într-un dosar Ion D. Sîrbu din 1996, afirma că: „Neamul Sîrbilor provenea din părţile Bradului, din Crişcior sau Gura Barza şi se stabilise în depresiunea Petroşanilor pe la 1860. Bunicul dinspre tată al noului născut, Nicolae Sîrbu, un miner analfabet, era singurul din familie care vorbea româneşte. Aceleaşi deprinderi multilingvistice ca şi ceilalţi membri ai familiei avea şi mama lui Dezideriu, care se trăgea dintr-o familie mixtă, tatăl german, mama cehoaică, implantaţi de împărăteasa Maria Tereza în Banat”.

Nicolae Oprea este şi cel care a văzut în original documentele de naştere ale lui Ion D. Sîrbu, de aceea l-am „provocat” să intervină într-o emisiune radiofonică în legătură cu unele mici detalii care nu se potrivesc cu ceea ce se scrie azi în legătură cu Sîrbu, forma numelui ş. a.: „E mai bine aşa, că m-ai provocat… Biografic, reproducerea traseului lui dramatic am făcut-o şi din călătoriile mele spirituale în Valea Jiului, la Petroşani şi Petrila, de pe vremea unui festival odinioară celebru (de poezie, n. a.), când am avut plăcerea să o cunosc pe doamna Elisabeta Sîrbu. Mai târziu, desigur, pasiunea adâncindu-se şi ajungând o teză de doctorat pe la sfârşitul anilor ´90, i-am câştigat, bineînţeles, şi încrederea doamnei Elisabeta Sîrbu, care în general era tracasată, în momentele acelea, de tot felul de vânători de documente, de manuscrise neplătibile, nerambursabile. Aşa că într-o zi din 1997, cred, am făcut şi o descindere la Craiova în casa în care a locuit Ion D. Sîrbu cu soţia sa, care a devenit şi tip de personaj în Adio, Europa! şi în Jurnal… În acel context am văzut toate documentele originale. Pe vremea aceea neexistând xeroxuri la fiecare colţ de stradă, probabil şi pentru că, încă o dată, suspiciunea doamnei Elisabeta Sîrbu creştea în contextul în care era asaltată de asemenea oameni, le-am copiat de mână, absolut toate, de la certificatul de naştere până la toate foile matricole, diploma de bacalaureat, diploma de licenţă, toate caligrafiate cu „â”. De aceea am şi susţinut această scriere a numelui: Sârbu”.

Mai mult decât atât, eu mă bazez şi pe faptul că tatăl său, în actul de naştere l-a trecut „Sârb”, iar debutul literar al lui Ion D. Sîrbu, debutul publicistic, se face în gazeta efemeră Răscruci, în 1941, tot cu semnătura „D. Sârb”. Dezideriu Sârb îl cheamă de fapt în documentele de naştere. Apoi debutează, ceva mai târziu cu o lună-două, cu o povestire numită Duminică în revista Curţile dorului, a lui Blaga. O povestire despre mineri, ceea ce probează tematica lui predilectă. N-am convins totuşi prea mulţi oameni ca grafia numelui, mai ales în condiţiile restaurării grafiei noastre după ´89, să fie „Ion D. Sârbu”. Actele se află la doamna Elisabeta Sîrbu, dar, oricum, n-am mai făcut altă tentativă de a obţine copii… N-am convins prea mulţi autori de monografii şi de cărţi tematice,

SPECIAL III omogene, despre autor să folosească această caligrafiere, dar am fost surprins că Nicolae Manolescu în Istoria critica a literaturii române…în afară de faptul că mă citează la bibliografie, singurul loc în care, de altfel, încap eu, în textul despre Ion D. Sîrbu foloseşte grafia cu „â”, ceea ce însemnă că totuşi am convins pe cineva.”

Cum s-a adâncit Nicolae Oprea în spiritul lui Sîrbu, cum a ajuns la carte şi la teza de doctorat mai întâi? Iată cum: „N-am avut privilegiul, eu fiind mai departe de Craiova, cum l-aţi avut voi, cei de acolo, să-l cunosc, dar normal că îi citisem Şoarecele B…, care mi-a plăcut enorm, în vremea anilor ´80, singura lui carte de proză care reuşeşte să treacă de furcile caudine ale cenzurii… Şi are destule personaje caricaturale din regim, dar normal că am avut acelaşi şoc al valorii lui postume ca şi ceilalţi şi m-am apropiat de el prin peregrinările mele la Petroşani-Petrila şi mai ales prin faptul că atunci când am mers la Cluj să mă înscriu la doctorat eu voiam sa fac o teză despre „integrala lui Sîrbu” în Cercul Literar de la Sibiu, dar profesorul îndrumător mi-a spus că în acelaşi timp cu mine s-a înscris criticul Petru Poantă cu tema respectivă. Aşa că m-am îndreptat altfel spre Ion D. Sîrbu pe care l-am aprofundat şi sub cupola academică. Normal că a fost un impuls iniţial de apropiere empatică faţă de scriitor.”

Aşa este, cu toţii sau aproape cu toţii ne-am apropiat empatic faţă de Sîrbu pentru că spiritul lui este un spirit care te absoarbe. Nicolae Oprea, în revista Ramuri a început, în toamna anului 2011, o serie de cronici, o rescriere despre cărţile închinate lui Ion D. Sîrbu, în număr de vreo zece, până una-alta, ultima fiind a lui Mihai Barbu de la Petroşani, la origine tot o teză de doctorat (2011). Nicolae Oprea s-a gândit în acest fel la o carte intitulată Ion D. Sîrbu revanşa postumă aşa cum sună şi rubrica din Ramuri.

Existau şcoli în colonia minieră din Petrila acelor vremuri? Probabil că da, deşi şcolile erau puţine - e vorba de 1926-1927, când elevul Sârb Dezideriu a început şcoala, iar apoi a urmat cursurile la Petroşani, important e ceea ce s-a petrecut la liceu, Liceul de Băieţi din Petroşani a cărui clădire există şi azi, frumos renovată, pe bulevardul principal, în apropiere de strada care duce la Universitatea Tehnică Petroşani. Acolo a terminat şi subsemnatul, în 1970, studiile liceale. În 2009, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la naştere şi a Colocviului Naţional „Ion D. Sîrbu” pe care l-am organizat la Craiova, la Petroşani, lângă intrarea principală a acelei clădiri, cu ajutorul unui sindicat minier, cel de la mina Livezeni, şi al preşedintelui Adrian Jurca, am fixat pe zid o placă memorială pe care se menţionează că Ion D. Sîrbu a urmat liceul acolo, terminându-l în 1939. Ciclul, care cred că trebuia să fie de patru ani, a fost de cinci sau şase, pentru că elevul Sîrbu a avut o întrerupere, din cauza, totuşi, a lipsei resurselor financiare. A urma liceul în acea vreme nu era la îndemâna oricui, necesita şi cheltuieli iar familia Sîrbu era, până la urmă, destul de modestă.

Un singur venit - tatăl era miner, mama casnică - nu era suficient, probabil.

Atunci Ion D. Sîrbu, ca să-şi poată continua studiile, s-a angajat la A.C.P., Atelierele Centrale Petroşani, uzină de reparat utilaj minier. Acolo adolescentul Sîrbu a lucrat la secţia de turnătorie iar la maturitate face o mărturie extraordinară: spune că, în 1937 lucra la nişte forme ciudate, un fel de romburi, de prisme, neştiind ce erau acelea. Târziu şi-a dat seama că lucra, şlefuia acolo - asta i se dăduse să facă - module din Coloana fără sfârşit a lui Constantin Brâncuşi. Brâncuşi, care-l cunoştea pe inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan, a fost la Petroşani în a doua jumătate a anului 1937. La Petroşani a fost proiectată coloana de la Târgu-Jiu, într-o casă situată pe strada Cloşca, la numărul 2, demolată la începutul anilor ´80. Aşa a fost Ion D. Sîrbu, fără să ştie, un modest coautor la Coloana fără sfârşit!… Tânărul Sîrbu, de 18 ani, era probabil contrariat, nu ştia ce face şi la ce servesc, de fapt, acele forme care nu aveau, pentru el, nici o finalitate inteligibilă! În 1939 a terminat liceul la Petroşani, iar în 1940 s-a prezentat la Universitatea din Cluj, refugiată la Sibiu din cauza Diktatului de la Viena, voind să se înscrie la Litere. Întâmplător, în încăperea respectivă se afla un domn înalt, distins, tăcut, cu un aer contemplativ, care era Lucian Blaga. Văzându-l pe Sîrbu, Blaga i-a cerut diploma, s-a uitat pe verso la notele din liceu şi i-a spus cam aşa: „Tu nu te înscrii la Litere, te înscrii la Filozofie”. Sîrbu aşa a făcut. Lucian Blaga i-a marcat destinul chiar din prima clipă, când Sîrbu se pregătea să devină ceea ce a fost: o extraordinară personalitate, un mare iniţiat în filozofie şi în cele ale spiritului.

Ioan LASCU N. B. Caracterul vădit oral al textului de mai înainte e datorat expunerii libere într-o emisiune radiofonică - un ciclu de opt microconferinţe despre Ion D. Sîrbu susţinut la Radio „Oltenia” Craiova, în colaborare cu realizatoarea Simona Lica, în răstimpul 16 mai-4 iulie 2012, cu ocazia împlinirii a 93 de ani de la naşterea lui Ion D. Sîrbu.

IV SPECIAL

joi, 15 noiembrie 2012

La Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

Mihai Barbu a participat la o conferinţa academică internaţională despre umorul politic Între 5 şi 9 noiembrie a avut loc la Galaţi, în organizarea Universităţii „Dunărea de Jos”, o conferinţă academică având ca temă generală umorul politic. Manifestarea a fost girată de somităţi ştiinţifice de prestigiu din Europa şi America, afiliate într-o grupare de profil, cu sediul în Statele Unite, intitulată „International Society for Humor Studies” (ISHS). Lucrările celei de-a doua conferinţe intitulată „International Conference on Humour in Conventional and Inconventional Politics” au avut loc în amfiteatrul şi sălile Grădinii Botanice şi au fost onorate, la deschiderea oficială, de către preşedintele Consiliului Judeţean, faimosul doctor Bacalbaşa, şi de primarul Galaţiului, dl. Marius Stan. Cea care s-a ocupat concret de buna desfăşurare a conferinţei a fost d-na profesoară Diana Elena Popa de la catedra de engleză a Universităţii mai sus amintite. În ziua a doua a manifestării, colaboratorul nostru, dr. Mihai Barbu, a prezentat o comunicare privind „Umorul popular, umorul oficial şi umorul subversiv în România comunistă”. „Abstract”-ul (sau rezumatul) acestei lucrări a fost publicat în catalogul manifestării editat de „Galati University Press”, Colecţia de Studii Filologice. Astfel, textul colaboratorului nostru s-a regăsit în compania celor scrise de universitarii Salvatore Attardo (SUA), Dorota Brzozovska, Wladyslaw Chlopicki (Polonia), Christie Davis (Anglia), Liisi Laineste (Estonia), Sharon Lockyer, Lucy Pickering (Anglia), Diana E. Popa (România) şi Villy Tsakona (Grecia) Astăzi vă prezentăm şi noi acest rezumat urmând ca într-un viitor număr al suplimentului „Şcoală şi cultură” să vi-l prezentăm pe larg, aşa cum a fost prezentat, la lucrările conferinţei. (M. BOBOC)

Umorul în societăţile totalitare Studiu de caz. Umorul în România anilor 80 În ultimul deceniu al comunismului, în România apărea o singură revistă de umor. Ea se numea Urzica, avea 16 pagini şi apărea odată pe lună. În ceea ce priveşte conţinutul, această publicaţie părea a fi total atemporală. Nimic din

ceea ce se întâmpla în ţară sau în lume nu răzbătea în paginile sale. Temele erau aceleaşi încă de la apariţia sa - 1 februarie 1949 - şi nu au fost abandonate până la final, în decembrie 1989. Ele se refereau, în general, la calitatea proastă a unor produse, la preţurile de cost exagerate, la arivism, la stocurile supranormative, la angajamentele luate fără nicio bază reală, la relaţia şefsubaltern sau şef-secretară, la podiumul de premiere, la ciubucuri, la plăcerile vinovate ale vieţii precum pescuitul şi bârfa colegială dar nivelul criticii nu depăşea, niciodată, pe cel al unui şef de restaurant sau al unei frizerii unde, vai, se lua bacşiş. Dacă după revoluţie (mai exact în 1991) nu ar fi apărut, la editura Metropol-Paideea din Bucureşti, un Jurnal de bancuri politice scris de Călin-Bogdan Ştefănescu şi intitulat 10 ani de umor negru românesc nu am fi avut un termen de comparaţie între ceea ce producea umorul popular şi la ce se limita să „critice” umorul de tip „oficial”. Autorul, un inginer care a lucrat în timpul comunismului la Întreprinderea de Transport Bucureşti, a inventariat un număr de 960 de bancuri care aveau cu totul şi cu totul alte teme decât cele pe care ni le propunea revista oficială de umor a regimului Ceauşescu. Bancurile populare vizau evenimentele la zi. Astfel, nimic din ceea ceafecta, într-un fel sau altul, viaţa românilor de zi cu zi nu era omis. Raţionalizarea consumului de carburanţi, reducerea consumului la energia electrică, energia termică şi gazele naturale, congresele XII, XIII şi XIV ale PCR, congresele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, duminicile - ca zile lucrătoare, defilările de 23 August şi 1 Mai, programul de alimentaţie raţională a populaţiei, alegerile de deputaţi în consiliile populare, retribuţia în acord global, evoluţia populaţiei şi a principalelor fenomene demografice, catastrofa de la Cernobîl, referendumul pentru reducerea cheltuielilor militare, cutremurul şi, desigur, revolta muncitorilor de la Braşov. Comparaţia între cele două tipuri de umor, popular şi oficial, e ca o paralelă între viaţa reală şi viaţă în eprubetă. Diferenţa între cele două abordări, cea populară şi cea oficială, a fost ca de la cer la pământ.