Ziarul Vaii Jiului - nr. 1092 - 27 noiembrie 2012

CMYK

Citiţi în pagina 3:

Citiţi în pagina 7:

Constantin Rogojanu,

Pentru că nu vor groapă de gunoi lângă casele lor,

Fostul director de la Poşta Petrila, în aşteptarea soluţionării dosarului de către procuror MARŢI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

27 noiembrie 2012 Anul V Nr. 1092 12 + 4 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:34 Apus: 16:40

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Impostorul

Nicula Cititorii noştri, în mod evident mult mai inteligenţi şi mai vigilenţi decât ai lor, l-au prins pe Cosmin Nicula în timp ce se dădea în fapt pe reţeaua de socializare Facebook. Este incredibil cum un individ care să dă social democrat, preocupat de problemele omului de rând, apreciază pe la spate ciuma portocalie, cancerul României.

Cum poţi să cerşeşti votul sub sigla USL şi, în acelaşi timp, pe internet să dai “Like” numitei Boagiu Anca, lo-

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,5313 lei 1$ = 3,4950 lei 1₤ = 5,5990 lei

Oamenii au ieşit în stradă

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Minciună 2008: “Mutăm calea ferată!”

Minciună 2012: “Vom avea troleibuz până în 2013!”

cotenentă e preşedintelui Traian Băsescu, dorit “la gară” de peste 7,4 milioane de români?

Bătaia de joc a acestui impostor oportunist, individ fără caracter, carierist fără scrupule (am citat dintr-o scrisoare deschisă transmisă presei, în 2010, cu privire la C. Nicula de către omul de afaceri Lucian Iftimie) este fără margini. În 2008, profitând de sprijinul primarilor din Valea Jiului (care ulterior şi-au dat seama cine e nemernicul şi l-au dat în vileag, că nu le răspundea nici măcar la telefon, darămite să îi ajute cu ceva), Nicula promitea că va muta calea ferată pentru a elibera linia care străbate transversal municipiul Petroşani, despicându-l. Mulţi au fost cei ce l-au crezut pe Nicula şi i-au acordat votul. Calea ferată? A rămas, bine merci, la locul ei. Adevărul este că, în clipele grele prin care trece această ţară, ar fi fost şi o imbelicitate să muţi calea ferată din Petroşani în condiţiile în care mii de străzi din România încă mai aşteaptă asfalt. Inclusiv din Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani - colegiul de care pe Nicula l-a durut fix în cot.

Acum, acelaşi sinistru personaj lansează cu scop electoral promisiunea că troleibuzul dintre Petrila şi Uricani, care va străbate Valea Jiului,

se află pe lista proiectelor ce se vor finaliza în 2013!!!

Este cea mai perfidă şi mai jegoasă promisiune electorală lansată vreodată într-o campanie. Nicula nu are nicio legătură cu acest proiect, care se va face prin parteneriatul între Consiliul Judeţean şi administraţiile publice locale din Valea Jiului.

Nicula vinde iluzii oamenilor de rând sperând că va câştiga un nou mandat. Cum habar nu are pe ce lume trăieşte, şi cum nici nu ştie adevăratele probleme ale acestei zone, în care a reaterizat după 4 ani, promite orice numai să fie reales.

Aşa cum rezultă şi din facsimil, pe care îl puteţi studia pe îndelete şi pe website-ul cotidianului nostru, Ncula promite, în rândul proiectelor în derulare cu finalizare în 2013, că se va ocupa de înfiinţarea liniilor de troleibuz Petroşani - Vulcan - Lupeni - Uricani şi Petroşani - Petrila cu preţ subvenţionat al biletelor, călătoria fiind mai ieftină decât cea de astăzi, cu microbuzul.

Minciună, minciună, minciună!

De 3 ori minciună!

Proiectul troleibuzului, aşa cum în repetate rânduri au arătat preşedintele Mircea Ioan Moloţ şi vicepreşedintele Tiberiu Balint, va fi depus spre finanţare abia în 2014!

Doar dacă va fi aprobat, procedură ce poate dura şi până la un an de zile, prin 2015 ar putea începe procedurile de licitaţie pentru alegerea constructorului. Iar până la amenajarea efectivă a liniilor mai este mult şi bine.

Nicula nu are de ce să fie impacientat că nu îşi va respecta această promisiune. El oricum nu va mai fi reales la 9 decembrie 2012. Dar mincinos, cu M mare, tot rămâne. (C. DOCEA)

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 27 noiembrie 2012

Cu mic, cu mare

Mergeţi de joi la patinoarul de pe Avram Iancu!

Joi, 29 noiembrie, începând cu orele 18.00, în parcul de lângă piaţă va fi inaugurat patinoarul, în prezenţa primarului Tiberiu IacobRidzi şi a altor oficialităţi locale.

Este pentru al treilea an consecutiv când în acest parc se montează un patinoar, la o iniţiativă privată cu sprijinul autorităţilor locale. Ca şi în anii anteriori, patinoarul va funcţiona până la primăvară.

1 Decembrie

De Ziua Naţională a României toată lumea este aşteptată pe stradă Ziua de 1 Decembrie va fi sărbătorită în toată Valea Jiului, dar nu peste tot la fel. Unii vor mânca fasole cu ciolan, alţii vor vedea spectacolul artiştilor locali. Dacă unii dintre primari s-au gândit de mult la acest moment, alţii abia acum pun pe foaie variante şi fac… calcule.

Primarul Gheorghe Ile a anunţat că a pregătit ceva pentru vulcăneni, aşadar îi invită pe toţi sâmbătă, la ora 12:00, în parcul de lângă Şcoala Generală Teodora Lucaciu pentru festivităţile de Ziua Naţională a României.

La Petroşani, suma pentru organizarea zilei de 1 Decembrie s-a suplimentat cu 24.000 de lei. Această sumă s-a adăugat celor 10.000 de lei deja alocaţi. În total - 34.000 de lei, pentru dublarea porţiilor de fasole cu cârnaţi de la petrecerea publică din Parcul Carol Schreter din Petroşani.

www.zvj.ro

Se vor găti 3.000 de porţii de mâncare. Anul trecut această acţiune a primăriei a avut mare succes.

La Uricani, primarul Dănuţ Buhăescu a strâns chiar ieri alături de el funcţionari din primărie să se sfătuiască asupra manifestărilor. Aici bugetul local fiind mai mic, manifestările vor fi şi ele cam pe aceeaşi măsură. Încă nu s-a hotărât ce va face, dar sigur ziua nu va trece neobservată.

La Petrila se păstrează tradiţia.

Sâmbătă, la ora 10, va avea loc o depunere de coroane la Troiţa ridicată în memoria eroilor neamului de la Lonea.

Alina PIPAN

„Dorim ca şi în acest fel să venim în întâmpinarea tinerilor din municipiul nostru, care au nevoie de locuri de relaxare şi de distracţie. De aceea, continuăm această idee şi sprijinim această iniţiativă bună”, ne-a declarat luna trecută primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Iată, timpul a trecut şi ideea s-a pus în practică, chiar mai repede decât se aşteptau copiii. Ţinând cont că temperatura nu e încă foarte scăzută, este o realizare să poţi patina la plus câteva grade. Ioan Pristavu, şeful Administraţiei Pieţelor din cadrul primăriei municipiului, care are în administrare şi acest parc, ne-a declarat: „Este un punct de atracţie pentru copiii şi tinerii din municipiul nostru. Sprijinim această idee, cu atât mai mult cu cât am fost solicitaţi

La Deva,

Tentativă de omor Un devean a fost înjunghiat cu cuţitul în timpul unui scandal care s-a iscat în urmă cu două zile într-un local din Deva. Agresorul a fost lăsat în stare de libertate, dar a fost pus sub urmărire pentru tentativă de omor calificat.

Conform surselor poliţieneşti, în localul cu pricina a izbucnit un conflict în care au fost implicate cel puţin cinci persoane. Poliţiştii au stabilit că, în timpul scandalului, Csaba G., de 26 ani, din Deva, fără ocupaţie, i-a aplicat mai

toată vara să redeschidem şi iarna aceasta patinoarul. Chiar acum vreo două săptămâni nişte femei şi copii aflaţi în parc ne-au rugat să facem posibil acest lucru, deoarece, susţineau dumnealor, copiii ar avea şi ei un mod mai plăcut şi mai interesant de a se relaxa în vacanţa de iarnă, sau seara, după ce vin de la şcoală”.

Mai trebuie spus că anul acesta preţul va fi de 15 lei ora de patinat, în costul biletului intrând fireşte şi patinele.

De asemenea, organizatorii asigură muzica, iluminatul seara şi buna dispoziţie, iar lângă patinoar se vor putea servi şi ceai fierbinte şi gustări calde ca şi în anii trecuţi. Patinoarul este deschis zilnic între orele 13-22, iar capacitatea maximă este 120 de persoane. Pregătirea stratului de gheaţă a început încă de acum două zile, angajaţii udă de mai multe ori pe zi suprafaţa de patinat pentru a ajunge la grosimea perfectă.

După cum am fost informaţi, cei care vor fi prezenţi joi seara la patinoar vor beneficia de două ore gratuite de patinat şi de alte surprize. Prin urmare, un bun motiv ca în zonă să se afle cât mai mulţi iubitori de acest minunat sport de iarnă.

Corneliu BRAN

multe lovituri cu un cuţit lui Andrei I., de 31 ani, din Deva.

Victima a rămas internată la secţia Chirurgie - ATI a Spitalului Judeţean din Deva, medicii stabilind că leziunile provocate i-au pus viaţa în pericol.

Poliţiştii au întocmit dosar penal pe numele lui Csaba G. pentru comiterea infracţiunilor de tentativă la omor calificat şi ultraj contra bunelor moravuri, iar pentru celelalte persoane implicate, pentru infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri.

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara a dispus, faţă de Csaba G. şi Mihai L., de 25 de ani, din Deva, interdicţia de a părăsi localitatea pe o perioadă de 30 de zile, ceilalţi trei tineri implicaţi în altercaţie fiind cercetaţi în stare de libertate.

Mihaela PETROŞAN

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului marţi, 27 noiembrie 2012

Scrisoare deschisă adresată

Domnului ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Daniel Chiţoiu Minerii din Valea Jiului au obţinut în urma deciziei numărul 1479/LM/2012, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul 2417/97/2012 punerea în aplicare a Actului Adiţional, încheiat în data de 02.02.2012, la Contractul Colectiv de Muncă. Potrivit actului menţionat, angajaţii Companiei Naţionale a Huilei au obţinut acordarea drepturilor salariale majorate cu 10 la sută pentru toţi angajaţii, precum şi majorarea sporului de periculozitate de la 600 la 700 de lei.

Domnule ministru, Orice revenire la această decizie, orice nerecunoaştere a drepturilor câştigate în instanţă de minerii din Valea Jiului ar atrage după sine grave perturbări ale activităţii economice şi productive la nivelul Companiei Naţionale a Huilei. Modificările salariale câştigate şi recunoscute de instanţele judecătoreşti au produs efecte economice şi juridice la nivelul Companiei Naţionale a Huilei, având totodată şi impact psihologic asupra minerilor din Valea Jiului.

Domnule ministru, Decizia Ministerului şi a Companiei Naţionale a Huilei de a înainta recurs la sentinţa dată de Tribunalul Hunedoara vine în contradicţie chiar

şi cu rectificarea bugetară aprobată de Guvernul României prin care sumele ce reprezintă drepturi salariale mărite sunt recunoscute şi incluse la capitolul litigii de muncă. Recursul asumat de Minister şi Compania Naţională a Huilei poate conduce la o situaţie fără precedent pentru minerii din Valea Jiului şi nu doar pentru că vor pierde cei 10 la sută câştigaţi, dar vor trebui să returneze sumele de bani încasate în perioada

februarie – noiembrie 2012. Acest demers ar putea produce disfuncţionalităţi grave în activitatea Companiei Naţionale a Huilei. Având în vedere că suntem în perioada de iarnă, o stare de nemulţumire iminentă în rândul minerilor ar putea genera blocarea activităţii de producţie şi în acest mod cantitatea de cărbune necesară Termocentralei Paroşeni nu va mai putea fi asigurată. Situaţie care ar duce la sistarea livrării agentului ter-

mic pentru populaţia din localităţile Văii Jiului.

Domnule ministru, În calitatea mea de deputat din Valea Jiului, vă solicit respectuos retragerea acţiunii de recurs înaintată la Curtea de Apel Alba Iulia pentru desfiinţarea deciziei date de Tribunalul Hunedoara prin care minerii au câştigat mărirea drepturilor salariale.

Totodată, vă solicit identificarea urgentă a unor soluţii pentru acoperirea majorării drepturilor salariale, fiindcă în motivarea recursului pe care ministerul l-a făcut este precizat negru pe alb că Ministerul Economiei “nu poate asigura nicio sumă pentru achitarea de majorări de drepturi salariale la CNH şi nici nu-şi poate asuma obligaţia asigurării acestor sume”.

Vă mulţumesc pentru disponibilitatea de a sprijini acest demers extrem de important pentru locuitorii zonei. Vă asigur că cetăţenii din Valea Jiului aşteaptă cu interes decizia dumneavoastră.

Monica Iacob-Ridzi, deputat în circumscripţia electorală nr. 22 Hunedoara

Constantin Rogojanu,

Fostul director de la Poşta Petrila, în aşteptarea soluţionării dosarului de către procuror Fostul director de la Poşta Petrila, cel care a delapidat instituţia pe perioada cât a fost director cu aproximativ 1 miliard de lei, este acum în vizorul procurorului de caz. Poliţiei Petrila i-au trebuit doi ani să instrumenteze un dosar în care aveau şi suspectul şi prejudiciul şi datele complete. Între timp, fostul director joacă rolul pensionarului bolnav.

www.zvj.ro

Este parcă o lege la noi în ţară, una care-i apără pe marii infractori. Ca şi în cazul lui Rogojanu, există persoane în funcţii de conducere care fură din banii statului, colectează şpagă. Şi dacă sunt prinse, aceste persoane au cel mai roz viitor printre infractori.

De cele mai multe ori, aceştia se îmbolnăvesc subit sau ies la pensie. Chiar dacă ispăşesc câteva luni sau doi-trei ani de închisoare, ajung mai apoi acasă, cu toată averea intactă, dar pe numele altora, şi poate cu o pensie atât de frumoasă încât nu mai trebuie să-şi facă probleme

de nimic. În 2010, când era sănătos tun, Constantin Rogojanu a fost depistat chiar de directorul regionalei de atunci că avea lipsă în contabilitatea poştei undeva la 100.000 de lei. Imediat ce i s-a întocmit dosar penal omul şi-a băgat pensie de boală şi totul a fost dat uitării. De doi ani a avut nevoie Poliţia Petrila pentru a instrumenta dosarul. Abia acum, la finele lui 2012, dosarul a fost trimis la procuror, care îl va soluţiona. Rămâne să vedem cum.

Alina PIPAN

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 27 noiembrie 2012

Fotbal. Liga a III-a

Jiul - locul 10 din 13 FC Hunedoara a scos o remiză, 1-1, pe terenul echipei cu cea mai puternică ofensivă a seriei, FC Zalău, şi şi-a menţinut invincibilitatea şi după ultima etapă a turului.

Remiza le-a asigurat hunedorenilor păstrarea unei lăudabile invincibilităţi în acest tur de campionat, însă a fost insuficientă şi pentru menţinerea unui avans liniştitor faţă de principala urmăritoare. Ocupanta locului doi, CS Oşorhei, s-a impus cu 2-1 pe terenul Jiului Petroşani şi s-a apropiat la doar şapte puncte de hunedoreni. Jiul Petroşani a pierdut, scor 1-2, partida disputată acasă cu ocupanta locului doi, CS Oşorhei, şi a ajuns la al şaselea meci fără victorie în campionat.

Alb-negrii au condus cu 1-0 la pauză prin golul marcat de Moldovan (min. 20), însă nou-promovata din judeţul Bihor a reuşit să întoarcă scorul în repriza secundă. Egalarea a fost semnată de Moise în minutul 47, iar golul victoriei

a fost înscris de fostul jucător al echipei FC Hunedoara, Lucian Todea, în minutul 76, din penalty. Lovitura de la 11 metri dictată împotriva Jiului este a treia din ultimele două etape acordată în favoarea adversarilor albnegrilor. În urma acestui nou eşec, Jiul încheie turul campionatului pe un ruşinos loc 10 din 13 combatante.

Rezultatele etapei a XIII (ultima a turului), 23-24 noiembrie, seria a V-a: Seso Câmpia Turzii - Naţional Sebiş 3-1; Jiul Petroşani - CS Oşorhei 1-2; FC Zalău - FC Hunedoara 1-1; Sănătatea Cluj - Plimob Sighetu Marmaţiei 3-2; Unirea Dej - Şoimii Pâncota 2-2; Olimpia Satu Mare - FCM Turda 4-1; Europa Alba Iulia a stat.

Etapa a XIV-a (prima a returului), martie 2013: Seso Câmpia Turzii - Unirea Dej; Sănătatea Cluj - Şoimii Pâncota; FC Zalău - Plimob Sighetu Marmaţiei; Jiul Petroşani - FC Hunedoara; Olimpia Satu Mare - Europa Alba Iulia; Naţional Sebiş - FCM Turda; CS Oşorhei va sta.

Clasament 1.FC Hunedoara 2. CS Oşorhei 3. Olimpia 2010 Satu Mare 4. Unirea Dej 5. Şoimii Pâncota 6. FC Zalău 7. Naţional Sebiş 8. Sănătatea Cluj 9. Europa Alba Iulia 10. Jiul Petroşani 11. Seso Câmpia Turzii 12. Plimob Sighetu Marmaţiei 13. FCM Turda

12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 11 11 12

10 8 7 6 5 6 5 4 3 2 3 2 1

2 1 1 3 5 1 1 2 4 5 2 0 3

0 3 4 3 2 5 6 6 5 5 6 9 8

26-8 19-11 20-12 18-11 22-13 32-21 20-24 20-22 12-19 13-15 15-19 8-25 7-33

32 25 22 21 20 19 16 14 13 11 11 6 6

Fotbal. Liga a IV-a

Uricaniul - în revenire de formă Minerul Uricani a urcat, în premieră în acest sezon, pe primul loc în clasament, după victoria cu Jiul II Petroşani, profitând de remiza dintre Aurul Brad şi Universitatea.

Universitatea Petroşani şi Aurul Brad şi-au dorit victoria, dar au avut insuficiente resurse şi inspiraţie pentru a câştiga şi au încheiat la egalitate, 0-0.

Brădenii au început tare şi au avut două bare în primul sfert de oră, însă, apoi, intensitatea ofensivei lor a fost stinsă de organizarea bună a defensivei adverse gândite de antrenorul Ionuţ Stelescu. În repriza secundă, Aurul a continuat să caute golul izbăvitor, dar şi studenţii au început să-şi arate colţii pe contraatac. Bine pregătiţi fizic, fotbaliştii de la Universitatea puteau da lovitura pe finalul partidei, însă au rămas datori la capitolul eficienţă, nereuşind să marcheze din câteva bune ocazii.

Remiza de la Brad le-a picat excelent campionilor ediţiei trecute de la Minerul Uricani. După un start mai slab, uricănenii au prins viteză acum la finalul turului, iar prin victoria cu 2-1, obţinută pe terenul celor de la Jiul II Petroşani, le-au devansat pe cele două rivale şi au urcat pe primul loc al clasamentului, în premieră, în acest campionat. În al doilea derbi al etapei, Dacia Orăştie 2010 a fost învinsă acasă de Gloria Geoagiu, scor 1-2. În urma acestor rezultate, lupta între primele cinci clasate în Liga a IV-a rămâne foarte strânsă, diferenţa dintre lidera Minerul Uricani şi ocupanta locului cinci, Dacia Orăştie, fiind de doar cinci puncte.

Ultima etapă a turului programată de Ziua Naţională şi returul se anunţă foarte disputate în eşalonul de elită al fotbalului judeţean.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului marţi, 27 noiembrie 2012

Liga Kapital TV. Minifotbal

Lider neschimbat În etapa a V-a din Liga K apital TV, liderul clasamentului, CFR Petroşani, a mai bifat încă o victorie, 6-1, datorită hattrick-urilor lui Brînzea şi Creţu.

Ripensia a desfiinţat Viitorul cu 19-2 şi a trecut la golaveraj de „vecina de oraş”, Surpriza Etapei, care a învins şi ea mai greu decât o arată scorul 6-2, pe Sporting Petroşani.

Derby-ul rundei Fortis - Sensation Team a fost câştigat de Fortis cu 7-4 după un meci extrem de spectaculos, iar Albnegrumania continuă ascensiunea spre podium învingând Voinţa Petrila cu 6-2.

Performerul etapei: Pavalache Adrian (Ripensia) 7 goluri.

Petarda etapei: Viitorul Vulcan înfrângere cu 19-2 şi -47 la golaveraj.

Rezultate şi marcatori etapa a V-a: Surpriza Etapei - Sporting Petroşani 6-2 (Driu 4, Mălescu, Frigescu - Blaj 2). Omul meciului: Driu Iulian (Surpriza Etapei).

Ripensia Petrila - Viitorul Vulcan 19-2 (Matei 6, Josza 2, Pavalache 7, Staicu, Nandra 2, Vătămanu autogol - Raţă, Pelin). Omul meciului: Pavalache Adrian (Ripensia Petrila).

Fortis - Sensation Team 7-4 (Daj 3, Bâtcu Marius, Bâtcu Mihai 2, Gâlcă Tomuţa, Rujoi 2, Puşcaşu) Omul meciului: Daj Alexandru (Fortis) Albnegrumania - Voinţa Petrila 6-2 (Blaj 2, Teşcan, Simianu autogol, Albu, Grigoraş Floroiu, Popa). Omul meciului: Blaj Aurelian

CLASAMENT 1. CFR Petroşani 2. Ripensia Petrila 3. Surpriza Etapei 4. Căsuţa Albastră 5. Fortis 6. Albnegrumania 7. Sensation Team 8. Sportul Aeroport 9. Sporting Petroşani 10. Voinţa Petrila 11. Viitorul Vulcan

5 5 5 4 5 4 5 4 4 5 4

5 4 4 3 3 2 1 1 1 0 0

0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0

0 1 1 0 2 2 3 3 3 5 4

(Albnegrumania).

Sportul Aeroport - CFR Petroşani 1–6 (Savu D. - Brînzea 3, Creţu 3); Omul meciului: Brȋnzea Radu (CFR Petroşani).

Căsuţa Albastră a stat, deoarece s-au înscris 11 echipe.

Meciurile etapei a VI-a: 27 noiembrie.

Ora 19.00: Voinţa Petrila Sportul Aeroport; ora 19.50: Sensation Team – Albnegrumania; ora 20.40: Viitorul Vulcan - Fortis.

30 noiembrie. Ora 18.30: Sporting Petroşani - Ripensia Petrila; ora 19.20: Căsuţa Albastră - Surpriza Etapei. CFR Petroşani stă.

07.12.2012 - ora 19:00

Înot - ce succes internaţional! Înotătorul Alexandru Bădeaţă (16 ani), legitimat la CSS Hunedoara, a debutat cu succes în competiţiile internaţionale oficiale, cucerind medalia de bronz în proba de 400 de metri mixt la „Concursul ţărilor central europene”, desfăşurat în Slovacia.

Hunedoreanul a încheiat cursa cu timpul de 4:41.94, fiind depăşit de Norbert Szabo (Ungaria, cu 4:30.47) şi Jakub Knesl (Cehia, cu 4:39.74).

Sportivul antrenat de Anca Băjan a fost la un pas de podium şi în proba de 200 de metri mixt, însă s-a clasat pe locul patru, cu timpul de 19 - 5 15 2:12.59, întrucât a fost 42 - 12 12 devansat de David Horvath 27 - 8 12 (Ungaria, cu 2:06.67), 31 - 4 10 Norbert Szabo (Ungaria, cu 30 - 21 9 2:07.44) şi Dominik 12 - 9 6 Ciezkowski (Polonia, cu 16 - 22 4 2:11.58).

15 - 23 3 Alexandru Bădeaţă a mai 11 - 21 3 luat startul în cursele de 100 7 - 38 0 şi 200 de metri spate, însă 7 - 54 0 s-a clasat pe locurile 9 şi 12.

Casa de Cultură “Ion Dulămiţă” Petroşani

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi vă invită să luaţi parte la sărbătoarea Zilei Naţionale a României, pe 1 Decembrie, începând cu ora 12.00 în Parcul Central Carol Schreter, unde vor avea loc festivitatea arborării drapelului naţional, un spectacol dedicat sărbătorii şi degustarea mâncării tradiţionale româneşti – iahnie de fasole cu cârnaţi, oferită gratuit de organizatori. Vă aşteptăm să serbăm împreună Ziua Naţională a României!

www.zvj.ro

CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 27 noiembrie 2012

S-a adeverit ieri:

Vulcănenii îl vor ca senator al Văii Jiului pe unul de-al lor, din Vale Ieri, în jurul amiezii, candidatul PP-DD la funcţia de senator al Văii Jiului şi-a făcut campanie electorală în Vulcan. Împreună cu o mână de membri şi simpatizanţi din organizaţia locală, Haralambie Vochiţoiu a străbătut de la un capăt la altul Bulevardul Mihai Viteazul.

Haralambie Vochiţoiu nu s-a mărginit numai la a împărţi pli-

ante. Candidatul PP-DD la funcţia de senator al Văii Jiului s-a oprit de mai multe ori să stea de vorbă cu vulcănenii, să-i întrebe care le sunt aşteptările, ce vor prima şi prima dată să se realizeze în oraşul lor.

Investiţii, cât mai multe investiţii care să creeze locuri de muncă, i-au răspuns oamenii.

Candidatul PP-DD Haralambie Vochiţoiu le-a expus, schematic, cum vede el rezolvarea acestei probleme. Mai întâi, în primă fază, până la apariţia investiţiilor mult aşteptate şi atât de mult promise, tot locurile de muncă comunitare, cele create de AJOFM în colaborare cu primăriile, sunt soluţia. Dacă doi-trei membri ai unei familii vor obţine câte un asemenea loc de muncă, familia respectivă va reuşi să aibă un ban şi să

pună ceva pe masă.

Asta, desigur, până la apariţia investiţiilor generatoare de locuri de muncă stabile şi bine plătite.

să candideze aici, la noi, i-a spus un simpatizant. Nu mai vrem din aceştia, vrem unul de-al nostru".

Gheorghe OLTEANU

Chiar în postul Crăciunului, Până la Haralambie Vochiţoiu, vulcănenii nu au dat ochi cu un candidat la funcţia de senator al Văii Jiului care să se oprească şi să vorbească cu aproape fiecare persoană întâlnită în cale. Deloc surprinzător a fost faptul că cei mai mulţi l-au cunoscut imediat pe Haralambie Vochiţoiu, care-i om de aici, născut şi crescut în Valea Jiului. Acesta a fost, de fapt, argumentul principal pentru care vulcănenii l-au asigurat de votul lor la 9 decembrie. "Ne-am săturat de unul venit de la Deva, ca

Incendiu la biserica din Glodghileşti Ieri dimineaţă, în satul Glodghileşti, din comuna Burjuc, a izbucnit un incendiu la biserica ortodoxă. Din păcate, deşi pompierii au făcut tot posibilul, pagubele produse au fost extrem de mari.

Luni dimineaţa la ora 3, garda de intervenţie a pompierilor Staţiei Ilia a fost alertată prin 112, asupra unui puternic incendiu care izbucnise la biserica ortodoxă din satul Glodghileşti.

La faţa locului au fost trimise două echipaje de pompieri cu autospeciale cu apă şi spumă. Pompierii au descoperit că zona importantă a incendiului era la acoperişul bisericii care s-a şi prăbuşit. Incendiul a fost lichidat în aproximativ trei ore, alimentarea cu apă a autospecialelor realizându-se din valea aflată la 100 de metri distanţă. În incendiu au fost distruse atât acoperişul, având o suprafaţă de 120 metri pătraţi, cât şi obiectele de cult aflate în interiorul bisericii, mai exact iconostasul, icoane din lemn, cărţi, straie preoţeşti şi mobilier. În plus, au mai fost afectate de incendiu cele două clopote din bronz şi pereţii din lemn ai bisericii.

Pompierii spun că cea mai probabilă cauză a incendiului ar fi un scurtcircuit la un conductor electric improvizat.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

CMYK

ACTUALITATE 7

Ziarul Vãii Jiului marţi, 27 noiembrie 2012

Pentru că nu vor groapă de gunoi lângă casele lor,

Oamenii au ieşit în stradă Ieri, la Deva, în faţa sediului Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, câteva zeci de oameni au protestat împotriva amplasării la Bârcea Mare a unui deponeu ecologic. Între protestatari s-au aflat reprezentanţi ai cetăţenilor din localităţile Băcia, Bârcea Mare, Bârcea Mică, Tâmpa, Peştişu Mare şi Sântandrei.

Protestatarii au anunţat că acţiunile vor mai continua timp de trei zile.

deşeuri pe an, rezultate de pe întreaga suprafaţă a judeţului.

Oamenii susţin că amplasarea deponeului va duce la creşterea necontrolată a coloniilor de rozătoare, ciori şi câini vagabonzi, precum şi la apariţia epidemiilor şi pandemiilor în zonă.

Un alt motiv susţinut de protestatari pentru a nu fi amplasat deponeul ecologic la Bârcea Mare este acela că locaţia propusă de CJ Hunedoara se află într-o zonă înaltă faţă de localităţile din jur, iar o perdea vegetală de protecţie va fi eficientă doar după 15 ani de la plantare. Potrivit protestatarilor, curenţii de aer vor antrena agenţi poluanţi degajaţi din deponeu care vor afecta sănătatea locuitorilor şi a animalelor din zonă.

Necesitatea unui referendum

Multe şi îngrijorătoare motive de protest Spaima oamenilor care şi-au trimis reprezentanţii să protesteze în faţa CJ Hunedoara este legată de pericolul ca în preajma gospodăriilor lor să fie amplasată o sursă uriaşă de poluare.

Protestatarii spun că acest deponeu ecologic, în ciuda asigurărilor date de către autorităţi, va reprezenta un adevărat pericol pentru sănătatea oamenilor. În fapt, deponeul de la Bârcea Mare este prevăzut să depoziteze o sută de mii de tone de

Amploarea protestului oamenilor este dată şi de hotărârea pe care a luat-o Consiliul Local al comunei Băcia, la sfârşitul săptămânii trecute, conform căreia, până la sfârşitul acestui an, va fi organizat un referendum în această problemă. „Este o acţiune civică. Avem peste o mie de semnături de la cetăţeni, locuitorii din Băcia, Bârcea Mare, Bârcea Mică, nu sunt de acord cu locaţia aleasă. (...) Domnul primar Nicolae Panţa (primarul comunei Băcia,

n.r.) împreună cu domnul secretar al consiliului local s-au angajat ca în termen de o săptămână să facă toate diligenţele necesare pentru ca să organizăm referendumul undeva imediat după alegeri. Eu aş fi vrut să-l organizăm odată cu alegerile, dar pentru că nu ne mai încadrăm în termenul de 20 de zile atunci referendumul trebuie organizat pe cheltuiala consiliului local după alegerile din 9 decembrie”,

Din punct de vedere tehnic, deponeul ecologic necesită o suprafaţă de 30 de hectare şi o investiţie de circa 70 de milioane de euro plus TVA. Lucrurile trebuie grăbite pentru că fondurile europene ce ar putea fi accesate în acest scop pot fi pierdute în lipsa unei soluţii acceptate de toate părţile. a declarat Voicu Sala, consilier local din Băcia.

Nu este pentru prima dată când ideea amplasării unui deponeu ecologic în judeţul Hunedoara naşte revolta oamenilor. Până acum, au existat şi alte propuneri de amplasamente a acestui deponeu, cum ar fi Petrila, Boşorod, Călan, Lăpugiu. De fiecare dată intenţia autorităţilor judeţene a întâmpinat opoziţia fermă a cetăţenilor.

Până în acest moment, situaţia se arată fără ieşire.

Mihaela PETROŞAN

Locatarii blocului 7A din Vulcan au numărat

Cinci luni trecute de la o promisiune electorală Nu am deloc pretenţia că situaţia pe care urmează s-o descriu este singulară în peisajul citadin al Vulcanului. De ani de zile ea a devenit, de fapt, caracteristică nu doar tuturor localităţilor din Vale, ci din mai toată ţara.

Pe strada Traian, pe trotuar, în faţa scărilor de intrare în blocul 7A sunt trei guri de canalizare. De ce atâtea? şi-a pus întrebarea o persoană din scara a treia a blocului. De atâtea au considerat constructorii că este nevoie, mi-am dat eu cu părerea în lipsa unui răspuns la obiect.

Dar nu numărul gurilor de canal este problema. Două dintre ele au rămas şi fără capace, şi fără ramele metalice pe care acestea erau montate. Cam de multişor se vede treaba, din moment ce ambele sunt pline cu PET-uri şi fel de fel de mizerii, iar pe timp de noapte ele devin adevărate capcane pentru trecătorii neatenţi sau îngânduraţi. Iar cazuri în cale unii au ajuns să se adune de pe fundul vreunuia au existat, am fost asigurat.

În vară, când alaiul electoral al primarului a păşit pe aici, un bărbat l-a întrebat pe Gheorghe Ile dacă şi când se va rezolva problema acestor guri de canal. Se rezolvă, se rezolvă, l-a asigurat, în fugă, primarul pe atunci însetat de voturi. Iar cum s-a rezolvat se poate vedea acum, când situaţia nu s-a schimbat cu nimic. Ba, să nu mint, a crescut grămada de mizerie din cele două guri de canal descoperite.

I-am reamintit primarului Gheorghe Ile promisiunea făcută în vară celor din blocul 7A, cel din spatele clădirii primăriei, şi rămasă în aceeaşi fază şi în momentul de faţă. Da, mi-a zis el la telefon, cât de curând primăria va prelua de la Ape şi canalizările municipiului. Atunci toate vor fi curăţate, iar în locul capacelor lipsă vor fi puse din acelea din fibră de sticlă. Neatrăgătoare pentru colecţionarii de fier vechi. Frumoase gânduri şi bune intenţii de primar, într-adevăr, doar numai ca ele să nu se materializeze în... viitorul mandat.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 27 noiembrie 2012

Mâine la şedinţa Consiliului Local Petrila

Va fi scandal în… reluare?

Mâine, 28 noiembrie, începând cu orele 13.00, la Petrila, în sala de şedinţe a Casei de Cultură „Ladislau Schmidt” va avea loc şedinţa ordinară a Consiliului Local Petrila. Pe ordinea de zi sunt prevăzute 15 proiecte de hotărâre, printre care şi unul controversat, care vizează „demersuri în vederea înfiinţării Spitalului Orăşenesc Petrila”.

14 din cele 15 proiecte de hotărâre sunt iniţiate de primarul Ilie Păducel. Cel de-al cincisprezecelea proiect este iniţiat de consilierii locali Ilie Matei, Constantin Pădure şi Doru Ghiura şi vizează „începerea demersurilor în vederea înfiinţării Spitalului Orăşenesc Petrila”.

Reamintim că instituţia medicală a fost închisă în mandatul legislativ trecut, în timpul guvernării Boc, fapt care a dat naştere la vii discuţii în Petrila, marea majoritate a cetăţenilor nefiind de acord cu închiderea spitalului.

Mai mult ca sigur spitalul era salvat de la închidere dacă vechiul consiliu local ar fi fost de acord cu trecerea secţiilor spitalului la Spitalul de Urgenţă Petroşani, care s-ar fi numit apoi Spitalul de Urgenţă „Sfânta Varvara”, în acest fel nefiind pierdute numărul de paturi şi marea majoritate a secţiilor. Nu s-a vrut atunci acest lucru, motivaţia fiind în cea mai mare parte una care ţine de aşa-zisul „patriotism local”, iar acum regretele sunt tardive. Dar cum orice lucru se învaţă şi din greşeli, rămâne de văzut cum vor reuşi petrilenii să redeschidă la anul acest spital, aşa cum marea majoritate a candidaţilor la funcţiile de deputat şi senator promit în această campanie electorală. Cum iniţiativa trebuie să vină de jos în sus, iată că primul pas este făcut, acela de a se iniţia un proiect de hotărâre al aleşilor locali, în prima fază, care urmează să fie dezbătut şi votat, în a doua fază. Unele surse spun că în discuţiile preliminare, din comisii, majoritatea consilierilor locali ar fi susţinut proiectul, însă sunt reţineri din partea consilierilor USL. Conform doctorului Edmund Tecar, spitalul ar putea funcţiona fără prea mari eforturi financiare din bugetul local, de unde s-ar plăti doar utilităţile, restul banilor venind, prin contract, de la CAS. Dintre celelalte proiecte, amintim câteva care ni s-au părut mai importante, urmând ca după şedinţă să revenim cu alte amănunte.

Proiectul nr. 8 este legat de taxele şi impozitele pe anul 2013, în Ştiind că „iarna nu-i ca vara”, timp ce proiectul nr. 9 va

stabili taxele de concesiune şi închiriere din anul viitor, două proiecte care oarecum se leagă unul de altul.

La proiectul nr. 10 de pe ordinea de zi, vom afla dacă legislativul petrilean va aproba „concesionarea prin atribuire directă către EM Petrila şi EM Lonea a clădirilor de producţie spălare veche în suprafaţă totală de 2.942 mp”. Tot legat de suprafeţe mari de teren care să fie concesionate de data aceasta prin licitaţie publică va fi vorba la proiectul nr. 11, „privind aprobarea documentaţiei de atribuire pentru concesionarea prin licitaţie publică a două suprafeţe de teren S=3.943 mp şi S=10.133 mp situate în oraşul Petrila, în zona industrială, Puţul 1 Est, în vederea desfăşurării de activităţi productive”. Proiectul nr. 13 va aproba comisia tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism.

Am lăsat la urmă proiectul nr. 1, care este un proiect repus pe tapet la şedinţa din luna aceasta, după ce luna trecută proiectul a aprins vii discuţii între consilieri şi secretar, juristul Toma Vărgatu, printre cei mai vehemenţi opozanţi ai acestui proiect fiind consilierul local Ion Temneanu. Este vorba de „trecerea din proprietatea Statului în proprietatea publică a oraşului Petrila şi în administrarea consiliului local a terenurilor prevăzute în anexa 1”. Dacă vă aduceţi aminte, noi am relatat şi după şedinţa respectivă, consilierii locali uselişti, dar şi pepededişti invocau lipsa la anexă a unor hărţi edificatoare, prin care să se vadă exact unde sunt suprafeţele respective. Consilierul local Marius Heljiu cerea, dacă nu se poate altfel, proiectarea cu un video-proiector, în sala de şedinţe, pe un ecran, a schiţelor acelor terenurilor, „ca să ştim şi noi ce votăm”, sau a unor hărţi topografice ale zonelor vizate în proiect, de unde consilierii să-şi dea seama cât mai exact care e terenul vizat, „altfel nu votăm ceva ce nu ştim unde este, că aşa-i firesc”.

Deocamdată nu ştim cum va fi, nu ştim dacă executivul a ascultat doleanţa consilierilor, dar ştim că anexa de la proiect va fi tot aceea de la şedinţa trecută (!), secretarul oraşului, juristul Toma Vărgatu, anunţându-i pe consilieri în invitaţia de la şedinţă, deci în scris, că „proiectul cu numărul unu de pe ordinea de zi v-a fost comunicat în materialul de şedinţă de pe luna octombrie”! Deci, cum spuneam…

Corneliu BRAN

Tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă, care impun activarea Planului Roşu de Fără să uite de Planul Roşu, Intervenţie, ar fi: accidente chimice şi explozii cu implicaţii în afara amplasamentului, precum prefectul Vasilescu a început şi incendii de mari proporţii, accidente majore deja lupta cu nămeţii la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase, fenomene meteo periculoase, cutremure, Ieri, la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean alunecări şi prăbuşiri de teren, avalanşe, Hunedoara a avut loc o şedinţă extraordinară a accidente în subteran la exploatările miniere, Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Uraccidente majore pe căile de transport, căderi genţă, care a fost condusă de prefectul Sorin de obiecte cosmice.

Vasilescu. Pe ordinea de zi a reuniunii au fost toriale nu deţin mijloace proprii de intervenţie şi incluse două teme, prima referitoare la nu au încheiat, până în prezent, contract cu un prezentarea Planului Roşu de Intervenţie la astfel de furnizor autorizat. De asemenea s-a nivelul judeţului Hunedoara, iar cea de a doua menţionat faptul că un număr de 49 de primării au temă a vizat stadiul pregătirii comitetelor locale asigurat necesarul de materiale antiderapante în pentru sezonul de iarnă 2012-2013. proporţie de peste 50 la sută, iar restul de 20 de unităţi administrativ-teritoriale deţin stocul de Conform discuţiilor din cadrul şedinţei, în primul materiale în proporţie mai mică. rând, s-a stabilit faptul că scopul aplicării Planului Roşu de Intervenţie la nivelul judeţului nostru este „Solicit primarilor, în calitate de preşedinţi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, să ia acela de a asigura un răspuns coordonat al tuturor structurilor cu atribuţii de intervenţie în cazul pro- toate măsurile necesare, cât mai repede cu ducerii unor accidente colective şi/ sau calamităţi, putinţă, astfel încât să asigurare mijloacele de intervenţie şi materialele antiderapante necesare cu manifestări deosebit de rapide şi efecte limipentru menţinerea căilor de comunicaţii rutiere tate în timp, având ca rezultat victime multiple din judeţ în stare de funcţionare pe timpul sezonusau având potenţialul de a produce victime multilui rece. De asemenea, referitor la Planul Roşu de ple. În plus, s-a prezentat situaţia la nivelul Intervenţie trebuie ca toate instituţiile cu atribuţii judeţului Hunedoara cu privire la asigurarea mijde intervenţie în cazul producerii unor situaţii care loacelor necesare pentru deszăpezire precum şi necesită activarea acestui plan să fie pregătite constituirea stocurilor de material antiderapant la pentru a interveni atunci când situaţia o va imnivelul fiecărei localităţi. Din analiza prezentată a pune”, a declarat prefectul judeţului. rezultat faptul că patru unităţi administrativ-teriMihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

DIVERSE 9

Ziarul Vãii Jiului marţi, 27 noiembrie 2012

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

În Valea Jiului

30 de preoţi se vor instrui în consilierea pe probleme antidrog Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Hunedoara - structura teritorială a Agenţiei Naţionale Antidrog în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Devei şi Hunedoarei desfăşoară în perioada octombrie 2012 - februarie 2013 proiectul „Asistenţa consumatorului de droguri în contextul consilierii spirituale”. Acest proiect presupune organizarea unor cursuri de formare a preoţilor din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Devei şi Hunedoarei. Din Valea Jiului vor participa, conform preotului protopop Petrache Creţu, circa 30 de preoţi. Nu se vor deplasa ei la Deva, ci angajaţii ANA vor veni în Valea Jiului în prima decadă a lunii ianuarie. În Valea Jiului, tinerii încă apelează la biserică şi la preot pentru confidenţe şi ajutor.

Acest lucru a fost confirmat şi de Lucia Munteanu, consilier local din Petroşani, preoteasă în viaţa de zi cu zi. Dar şi de preotul Gabriel Bulf, din Petroşani, care spunea într-un interviu că tinerii vin la biserică, tocmai de aceea se gândeşte ca, în cadrul noii catedrale, să înfiinţeze orele de consiliere pentru tineri. Tema cursurilor este „Asistenţa consumatorului de droguri în contextul consilierii spirituale”. Obiectivul general al cursului este îmbunătăţirea competenţelor în domeniul generalităţi cu privire la consumul de droguri, asistenţa consumatorului de droguri şi a aparţinătorilor, sistemul naţional de asistenţă a consumatorilor de droguri. La finalul sesiunii de formare, participanţii vor dobândi cunoştinţe teoretice şi abilităţi care să faciliteze abordarea problemelor asociate

consumului de droguri în rândul persoanelor consumatoare de droguri şi a familiilor acestora. Sesiunile de formare vor fi susţinute de formatori, reprezentanţi ai Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Hunedoara, şi sunt constituite din 16 ore de formare. La acest curs de formare vor participa aproximativ 140 de preoţi. Până în prezent, în perioada octombrie - noiembrie 2012 au fost desfăşurate două sesiuni de formare la care au participat aproximativ 30 de persoane. În cadrul ultimului forum Pro Urbe de la Petroşani, consilierul local Lucia Munteanu a vorbit despre nevoia tinerilor de a găsi consiliere în cadrul bisericii şi cu toate că pare greu de crezut, tinerii merg la biserică pentru acest lucru. Doamna Munteanu este soţia preotului care slujeşte la biserica ortodoxă din centrul oraşului, cu hramul Sfântul Nicolae, ctitorită de Avram Stanca la 1900. Dumneaei a sfătuit tinerii să meargă la biserică atunci când simt nevoia.

Până la urmă, învăţăturile bisericeşti nu au făcut rău nimănui. Preotul Gabriel Bulf cunoaşte poate cel mai bine această categorie socială, a tinerilor. Ca mulţi alţi preoţi, predă în cadrul şcolii. Dar la el vin, separat de orele pe care le desfăşoară în şcoală, tineri cu diferite probleme, de la cei cu probleme în familie, la cei cu diferite dependenţe, tocmai de aceea este mai uşor şi util să cunoască despre cum trebuie să te comporţi cu tinerii dependenţi şi cum să-i faci să renunţe la viciu. Preotul Bulf doreşte, după finalizarea catedralei, să deschidă centre de consiliere, atât pentru tineri, cât şi pentru femeile abuzate.

Alina PIPAN

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

Scenă de familie

Mama lui Andrei este încântată de fiul ei Duminică, după ora prânzului, Andrei, care ieşise la o plimbare cu bunica, venise la locul de muncă al mamei să o vadă. A tras puternic de uşa cabinetului, dar a fost rapid avertizat că nu are voie să intre.

Mama era în mijlocul unei conferinţe.

Aşadar, a aşteptat cuminte afară.

După ce mama şi-a terminat treaba, i s-a permis să intre. A păşit intimidat de mulţimea de oameni străini şi de camerele de luat vederi. Andrei nu are decât doi anişori şi jumătate. Nu înţelege bine slujba mamei sale, dar ştie că este mai mereu plecată, ca şi tati. Aşadar, bunica are grijă de el. Însă, de câte ori o găseşte pe mami, chiar şi la muncă, este bucuros. Duminică, după ce locul de muncă a fost eliberat de majoritatea străinilor, Andrei a sărit rapid în braţele mamei sale, să fie alintat puţin. „Ai mâncat azi dimineaţă?”, întreabă mama. „Da”. „Ce ai mâncat?” „Lapte şi corn”. „Dar ce-ţi place ţie cel mai tare să mănânci?” „Pâine cu unt şi cu miere”.

Mama lui Andrei este deputat, e mai tot timpul ocupată, însă ştie exact ce-şi doreşte pentru copilul ei: să crească sănătos. Până când Andrei va ajunge la şcoală, aceasta vrea să convingă guvernanţii despre importanţa diversificării suplimentului pentru copii în şcoli. Duminică l-am surprins pe Andrei în braţele mamei sale.

Puţin morocănos că nu o are pe mama doar pentru el şi, totuşi, puţin alintat, văzânduse în braţele mamei sale. După zâmbetul larg de pe figura ei, un lucru este sigur: mama lui Andrei este încântată de fiul ei.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

10 TURISM

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 27 noiembrie 2012

Din 2013

Dispozitivul de intrare în peşteră a persoanelor cu dizabilităţi ar putea deveni realitate

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Robert HUMMEL, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

proiect. Practic, în acest moment mai trebuie semnat doar un parteneriat între cele patru părţi şi totul devine foarte clar, cu atât mai mult cu cât ideea celor de la Petro Aqua este îmbrăţişată şi de cei de la Parcul Natural Grădiştea Muncelului, care şi-au dat acordul, şi de cei de la Mediu, cu atât mai mult cu cât peştera a fost deja declasificată.

Toate acestea le-am aflat de la Imre Szuhanek, care ne-a declarat: „Marţi, 20 noiembrie, am fost în audienţă la dl.

Moloţ, pe problema proiectului cu dispozitivul pentru persoanele cu dizabilităţi fizice şi persoane în vârstă. Ca întotdeauna, am fost primiţi onorabil şi destins. Noi am informat ce dorim cu acest proiect în 2013. Dumnealui a fost încântat de proiect şi ne-a inclus pentru bugetul 2013, aici fiind vorba şi de un contract de asociere. Având în vedere că dl. preşedinte Moloţ s-a ţinut întotdeauna de cuvânt faţă de noi, sunt ferm convins că în primăvară vom reuşi să pornim tele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, care a semnat deja un acest proiect. Pot să spun că acum sunacord de principiu, în sensul că în bugetul tem sprijiniţi de toate părţile la un Acest proiect propus de Petro Aqua, proiect care va avea ca beneficiar, până din 2013 va aloca o sumă de bani acestui prin intermediul la urmă, comunitatea lopreşedintelui Imre De Sfânta Varvara cală. Să ne ajute Dumnezeu Szuhanek şi a viTot Imre Szuhanek ne-a făcut cunoscute şi acţiunile de pe final de an, în care să reuşim să finalizăm acest cepreşedintelui proiect, iar când începe vavor fi implicaţi şi cei de la Petro Aqua: „Cu ocazia Sfintei Varvara, pe 4 deOvidiu Rizopol, a cembrie, la Peştera Bolii vor avea loc: o slujbă religioasă, urmată de depuneri canţa să putem pune în primit foarte rapid de coroane şi jerbe de flori pe fondul intonării Imnului Minerilor, evenimente valoare peştera aşa cum nu acceptul verbal al care au loc spre aducerea aminte a acelor mineri căzuţi la datorie în subtera- se mai întâmplă în România. primarului Mulţumim pe această cale nele minelor din Valea Jiului. Mai ştim că va avea loc un concert de colinde Petroşaniului, tuturor care ne ajută şi ne de Crăciun, dar despre care nu ştim multe, mai cu seamă data, deoarece nu Tiberiu Iacob-Ridzi, noi îl organizăm, suntem doar parteneri. În 27 noiembrie vom contribui şi noi sprijină acest proiect, incluîn sensul că siv ziarului dumneavoastră”. la evenimentul din Sala de Marmură, este vorba de sărbătorirea a 125 de ani primăria va ajuta şi de la întemeierea Bisericii Catolice sub ocrotirea Sfintei Varvara”.

Corneliu BRAN

În urmă cu ceva timp, vă anunţam că la Peştera Bolii e pe cale să se implementeze din 2013 un nou proiect, propus de către cei din cadrul Asociaţiei Ecologice Petro Aqua Petroşani.

Era vorba de un dispozitiv care să ajute copiii cu dizabilităţi şi persoanele în vârstă sau bolnave să coboare înspre peşteră, evitându-se astfel scările, iar de la capătul podului, peste Jupâneasa, urmând să se amenajeze o cărare artificială pe tot traseul, ceea ce va face ca bolnavii să poată vizita peştera oricând cu ajutorul cărucioarelor, în acest fel toată lumea putând vizita peştera fără nicio problemă. Un caz singular în România şi printre puţine în Europa!

ea implementarea acestui proiect la Peştera Bolii. La fel şi cei din Crucea Roşie Germană au fost încântaţi de această idee, în acest sens urmând ca dumnealor să încerce să obţină până în primăvară, contracost, dispozitivul, de pe piaţa germană, un dispozitiv achiziţionat la mâna a doua.

Printre cei care şi-au dat acordul să participe la acest proiect a fost şi preşedin-

S.C. LASCĂR SERVICE COMPANY SRL

Str. Dărăneşti, nr 36, Petroşani - Hunedoara Tel. 0254/545.522 şi 0254/540.931

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului marţi, 27 noiembrie 2012

IMOBILIARE Vând apartament 2 camere, bloc F7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei, Vulcan.

Tel. 0737.580343 Vând teren zona Rusu, electricitate şi apă, 1107 mp, 19 euro/mp.

Tel. 0722.138186 Vând garsonieră spaţioasă în Petrila, str. 8 Martie.

Tel. 0726.046735 Vând casă (are apă, canalizare, energie electrică etc., acces auto) + 600 mp teren, zona Peştera Bolii.

Tel. 0725.068828 Vând casă + anexe şi 4.000 mp teren în Livadia. Preţ 30.000 euro.

Tel. 0766.568419 Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market, Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2, stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil.

Tel. 0728. 272117 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală ter mică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 43.000 euro.

Tel. 0724.571408 Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090

AUTO Vând Ford Mondeo combi, 2004.

Preţ 3700 euro.

Tel. 0722.138186 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

ANGAJĂRI

LICITAŢII

SC angajează lucrător comercial la magazin prezentare şi desfacere produse lactate.

Relaţii la telefon 0735.841881

Lichidatorul judiciar al SC Duo Company Comimpex SRL organizează licitaţie publică cu strigare pentru vânzarea bunurilor societăţii debitoare, preţ pornire 9731,15 lei plus TVA. Licitaţia va avea loc în 30.11.2012, ora 10:00, la sediul lichidatorului judiciar. Pentru bunurile neadjudecate licitaţia se repetă în 07.12.2012 şi 14.012.2012. Caietul de sarcini poate fi achiziţionat de la sediul lichidatorului din Petroşani, str. Carpaţi, bl. 2, sc.7, ap.1, jud. Hunedoara. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 0729.005638.

Angajez dispecer pentru firmă taxi.

Relaţii la telefon 0732.635071 Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cu experienţă, cu domiciliu stabil în Lupeni.

Relaţii la telefon: 0769.299303

General Activ Expert IPURL cu sediul în Petroşani, str.

Carpaţi, bl. 2, sc.7, ap.1, jud. Hunedoara, lichidator judiciar al SC Agromec SA Teliuc, organizează licitaţie publică cu strigare pentru vânzare bunuri mobile/imobile: teren, construcţii, utilaje şi echipamente, preţ de pornire 62.725 lei plus TVA. Licitaţia va avea loc în 30.11.2012, ora 10:00, la sediul lichidatorului judiciar. Pentru bunurile neadjudecate licitaţia se repetă în 07.12.2012. Caietul de sarcini poate fi achiziţionat de la sediul lichidatorului. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 0729.005638.

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Aveţi şanse mari să rezolvaţi probleme legate de cămin. Partenerul de viaţă vă ajută. Dupăamiază, s-ar putea să întâmpinaţi probleme de natură birocratică.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Sunteţi puţin descurajat de numărul problemelor pe care le aveţi de rezolvat. Cu calm şi răbdare, veţi reuşi. Puteţi face shimbări în casă, spre bucuria partenerului de viaţă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Aveţi succes în toate activităţile casnice. Primiţi o sumă importantă şi vă faceţi planuri de viitor împreună cu partenerul de viaţă.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Aveţi un succes deosebit în afaceri. Puteţi să încheiaţi contracte şi să semnaţi documente oficiale. Nu alergaţi după rezultate imediate, ca să nu aveţi surprize!

Angajez barman pentru bar în Petroşani.

Relaţii la telefon: 0766.301556

Leu (23 Iul - 22 Aug)

DIVERSE Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16.

Preţuri între 80-100 lei/buc.

Relaţii la telefon 0765.459316

OFERTĂ SPECIALĂ Monitoare LCD 15”

second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4.

SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI. Electronic Center 0765 459 316 Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1

Reuşiţi să faceţi schimbări radicale în viaţa dumneavoastră, mai ales în privinţa relaţiilor sentimentale. Faceţi cunostinţă cu mai multe persoane importante. Ar fi bine să ascultaţi şi părerile partenerului de viaţă.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

ŞI ASTĂZI SE IA APA ÎN PETROŞANI, ANINOASA ŞI VULCAN SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 27 noiembrie 2012, în oraşele: - Petroşani, între orele 9,00 - 11,00. Zona afectată este zona industrială Livezeni, utilizatori cuprinşi între podul auto Jiu şi podul CFR Aninoasa. Motivul restricţiei - remediere pierdere în zona staţiei de carburanţi SC Petrom.

- Aninoasa, între orele 8,00 - 16,00. Zona afectată este strada Simion Bărnuţiu şi str. Horea. Motivul restricţiei - remediere pierdere pe str. Simion Bărnuţiu.

- Vulcan, între orele 9,00 - 17,00. Zona afectată este Crividia, strada N. Titulescu + liceu. Motivul restricţiei - înlocuire conducta de branşament bl. D 3, str. N. Titulescu şi înlocuire vane Dn 100 zona bl. D 7 şi şcolii nr. 5.

Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeşte pentru înţelegere.

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Chiar dacă aveţi multe probleme de rezolvat, ar fi bine să vă relaxaţi mai mult. Sunteţi tentat să cheltuiţi prea mult. Este posibil să faceţi cunostinţă cu o persoană deosebită.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Aveţi succes în afaceri şi în activităţile desfăşurate pentru cămin. Aveţi grijă să nu începeţi prea multe treburi deodată!

Seara vă vizitează un vechi prieten.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Sunteţi hotărât să schimbaţi ceva pe plan sentimental. Vă simţiţi bine în vizită la prieteni unde sunteţi în centrul atenţiei.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Nu vă planificaţi treburi importante pentru astăzi, pentru că nu vă puteţi respecta programul. Ocupaţi-vă de probleme financiare.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Aveţi ocazia să daţi sfaturi utile unor persoane mai tinere.

Este o zi favorabilă investiţiilor şi întâlnirilor cu prietenii. Ar trebui să nu vă neglijaţi partenerul de viaţă.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Aveţi tendinţa să vă dedicaţi total muncii şi să neglijaţi relaţiile sentimentale. Acordaţi mai multă atenţie familiei! După-amiază, vi se propune să intraţi într-o afacere. Nu vă grăbiţi, există riscul unui eşec.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Sunteţi decis să terminaţi o activitate pentru casă. Beneficiaţi de ajutorul unei rude căreia trebuie să îi suportaţi sfaturile. Aveţi grijă să nu vă certaţi!

www.zvj.ro

CMYK

12 POLITICĂ

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 27 noiembrie 2012

Vochiţoiu, candidatul PP-DD la Senat în Valea Jiului, pune accentul pe educaţie:

„Voi promova o lege prin care să acordăm burse tinerilor din familiile cu venituri modeste şi tinerilor cu performanţe deosebite” Haralambie Vochiţoiu, candidatul PP-DD în colegiul senatorial Valea Jiului, şi-a expus proiectele pe care le va iniţia dacă va fi ales în Parlamentul României. Liderul PP-DD a precizat că una dintre priorităţile sale va fi educaţia. “Valea Jiului are viitor dacă vom miza pe ambiţia şi puterea de muncă a tinerilor. Însă este necesar să le creăm tinerilor condiţiile pentru a studia şi pentru a avea performanţe”, a mărturisit Vochiţoiu.

Vochiţoiu a subliniat că principala problema este finanţarea insuficientă în sistemul de învăţământ.

“Voi promova o lege prin care să

www.zvj.ro

acordăm burse tinerilor din familiile cu venituri modeste şi tinerilor cu performanţe deosebite la învăţătură. Aici, în Valea Jiului, avem o tradiţie în educaţie. Avem şcoli şi licee bune precum şi Universitatea din Petroşani care a pregătit de-a lungul timpului ingineri valoroşi.

Mă voi implica, în continuare, pentru lansarea de proiecte europene care să susţină şi să diversifice activitatea Universităţii din Petroşani. Aducerea de noi fonduri pe acest gen de programe va constitui prioritatea mea pentru învăţământ”.

Candidatul PP-DD a explicat însă ca pregătirea tinerilor trebuie adaptată în funcţie de cerinţele de pe piaţa muncii. “Învăţământul trebuie structurat în funcţie de meseriiile pe care tinerii le preferă.

Astfel, ca senator, voi susţine

introducerea în programa de învăţământ a unor perioade extinse de practică pentru domeniile foarte solicitate la acest moment precum turismul, IT-ul, utilizarea computerului, industria uşoară etc.”.

Nu în ultimul rând, Haralambie Vochiţoiu a susţinut că un învăţământ de performanţă, orientat către buna

pregătire a tinerilor, poate fi realizat prin salarii corespunzătoare acordate profesorilor. “În acest sens, există două proiecte pe care le voi susţine dacă voi fi ales în Senat. Primul dintre ele este, evident, mărirea salariilor profesorilor fiindcă este nedrept ca cei care ne formează generaţiile viitoare să fie plătiţi cu salarii de mizerie. Al doilea proiect – care este specific pentru Valea Jiului – va fi cel al asigurării unui spor de Valea Jiului personalului didactic şi nedidactic”.

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul V Nr. 165 27 noiembrie 2012 4 pagini

„Ce mă interesează pe mine istoria parohiei romano-catolice din Petroşani?” Întrebarea de mai sus o punea, oarecum retoric, în 1938, Pellion Ervin. În acel an a apărut o monografie în limba maghiară a capelanului 3 Pozsonyi Jozsef, prefaţată chiar de Pellion Ervin. Monografia, intitulată Scurtă istorie a parohiei romano-catolice Petroşani, a văzut lumina tiparului, sub regimul cenzurii care acţiona în presa de atunci, la Tipografia Isidor Berger din Haţeg. Are 46 de pagini şi este ilustrată cu fotografiile feţelor bisericeşti. În afara istoricului parohiei romano-catolice petroşenene, volumul mai conţine şi date şi informaţii preţioase despre începutul industrial al Văii Jiului şi despre etnogeneza ei.

Cum, începând de astăzi, comunitatea romano-catolică din Valea Jiului se află în sărbătoare, celebrând 125 de ani de la construirea bisericii, ne alăturăm şi noi bucuriei acesteia, dedicând această ediţie a Prăvăliei cu istorii acestui jubileu religios.

Vă oferim, în traducere în limba română, primele 3 capitole din monografia Scurtă istorie a parohiei romano-catolice Petroşani, iar la final, un succint istoric preluat de pe site-ul oficial al Parohiei romano-catolice Sf. Varvara Petroşani. Acestora am mai adăugat câteva întâmplări ale comunităţii romano-catolice din Petroşani întâmplate în urmă cu 115 ani, în 1897.

Astfel, răspundem prin faptă la întrebarea din titlu „Ce mă interesează pe mine istoria parohiei romano-catolice din Petroşani?”.

Marian BOBOC&Adrian CATANĂ

Acest mic caiet urmează drumul prăfuit de cărbune al Văii Jiului. Vor fi dintre cei care-l vor primi cu bucurie, pentru că le va împrospăta amintirile. Ne gândim în primul rând la acei preoţi pentru care Petroşani a fost staţia de oprire. Dar, ne gândim şi la cititorii civili, care privesc cu simpatie această carte, şi pentru care cele scrise aici reprezintă lecţii

de istorie. Sperăm că mare parte din cititori se vor regăsi în aceste două categorii.

Vor fi însă şi cititori care vor avea o reacţie negativă, şi alţii care se vor întreba „Ce mă interesează pe mine istoria parohiei romano-catolice din Petroşani?”. Şi aceşti oameni citesc cu interes şi cu multă emoţie diverse pagini care conţin ştiri şi informaţii despre Valea Jiului.

Pentru aceştia aş dori să prezint două gânduri în continuare.

Minele din Valea Jiului, odată şi nu foarte demult, au asimilat mulţi secui. Printre primii mineri au fost, şi nu puţini, muncitori veniţi din secuime, de la mina Bălan, dar şi din

regiunea Odorheiului Secuiesc, din regiunea Treiscaune, şi din regiunea Mureş. Toţi aceştia au fost muncitori destoinici, au ajutat din plin la exploatarea diamantului negru. Aceşti muncitori ai adâncurilor, în viaţa de zi cu zi, ştiau foarte bine că până şi alunecarea unei singure pietre sub picioarele lor putea fi suficient să rămână pentru totdeauna în subteran. Trupul lor rămânea în subteran dar ce se alegea de sufletul lor? Pentru ca şi sufletul să poată beneficia de nevoile sale, aceşti mineri prin efortul lor au construit biserica, să aibă unde se ruga. Dacă pietrele din temelia bisericii ar putea vorbi, ar avea multe de povestit, de exemplu una din cărămizi, ne-ar şopti că a ajuns acolo unde este prin sudoarea comună a germanilor aduşi aici din zona Reşiţa (Stajer-orszag) şi a secuilor din Treiscaune. Şi toate acele multe cărămizi, cine ştie către astfel de poveşti despre efortul comun ne-ar mai putea povesti?

Biserica din Petroşani se înalţă falnică. Dragă cititorule, poate unele cărămizi au fost clădite acolo şi cu sudoarea părinţilor tăi, a rudelor, prietenilor tăi. La asta să te gândeşti atunci când vei ţine această carte în mână, şi atunci vei afla cu plăcere, că există o istorie a nevoilor sufleteşti a celor care muncesc în adâncuri. Minerii nu au luptat doar pentru asigurarea nevoilor materiale, ci şi pentru cele spirituale. Cu o astfel de abordare, orice cititor cu o gândire socială va citi cu plăcere aceste rânduri.

Petroşani, 1938 PELLION ERVIN

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

marţi, 27 noiembrie 2012

Biserica romano-catolică Petroşani – 125 de ani Istoria scurtă a Văii Jiului PIRINGER JÓZSEF Primul paroh RomanoCatolic din Petroşani.

1871 – 1886

WEBER BÉLA protopop paroh 1886 – 1899

SZŐCS JÁNOS Protopop paroh 1899 – 1902

Contele TOLDALAGI SAMU preotparoh 1902 – 1905

BUDAY JÁNOS - protopop - paroh - 1905 – 1928

ROSKA JENŐ paroh 1928 -1936

Petroşani, şi în general Valea Jiului, nu „există” doar de când a fost descoperit cărbunele. Era cunoscută încă din secolele XIII-XIV, chiar mai mult, a jucat un rol important chiar şi pe vremea dacilor şi a romanilor.

Istoricul grec Herodot menţionează că, în sec. V î.e.n., pe teritoriul actualului Ardeal locuiau agaţii, în special în Lunca Mureşului. Se trăgeau din tracii orientali, aveau schimburi comerciale cu grecii. Aceasta însă nu a durat mult timp, fiindcă au fost nevoiţi să cedeze teritoriile dacilor, cealaltă ramură a tracilor. Un prim contact cele două neamuri trace l-au avut în depresiunea Vâlcan. Pe acest drum îşi dezvoltau şi afacerile.

După stabilirea lor pe aceste meleaguri, dacii au păstrat legăturile comerciale cu grecii, şi cu mai vechii vecini din zona vestică a Balcanilor. Chiar au existat comunităţi greceşti care au locuit pe aceste meleaguri, şi se poate argumenta această teorie cu dovezile descoperite în această zonă (de exemplu, statuia de aur a zeului grec Ares). Şi vechiul nume al râului Jiu, Arabon sau Katarabon, indică acest trecut. Actualul nume (Jiu) este de origine avară.

Cultura romană şi-a făcut apariţia pe aceste meleaguri în jurul anului 105 e.n. Una din legiunile Împăratului Traian a ajuns aici prin Pasul Vâlcan, în invazia Daciei. Chiar dacă lăsăm deoparte descoperirile din epoca romană care au fost găsite pe aceste locuri, este foarte sigur că aici a existat o activitate umană intensă, s-au întâmplat multe evenimente pe aceste meleaguri. Să nu uităm, totuşi, capitala de atunci (Ulpia Traiana) era la cca. 70 km distanţă, şi se făcea simţită vecinătatea capitalei. Diamantele negre, bogăţiile subterane, însă nu erau cunoscute nici de daci, nici de romani. Se poate presupune că denumirea de Vulcan se trage de la vreun pilon de cărbune, aflat la suprafaţă, care fumega, sau de la straturile de cărbune aflate la suprafaţă, crezând că sunt straturi de lavă.

După retragerea romanilor, aceste locuri au fost depopulate. În locul lor s-au stabilit aici populaţii noi, în secolele XIII-XIV. Au luat naştere cnezate. Unele cnezate aveau suprafeţe imense. Aşa a fost Kendeffy, care locuia la Râu de Mori (Cetatea Kolţ). Moşia sa se întindea până la poalele Retezatului şi includea toată Valea Jiului. În acea perioadă deja existau Petrila (Pterella), Lonea (Ratond), Malajesd (unul din cartierele Petroşaniului de azi), Vulcan (Cetatea Muris), Câmpul lui Neag.

Ulterior, Valea Jiului a ajuns în proprietatea altor deţinători de moşii. Aceştia au adus iobagi aici, până la 1848, când iobăgia a fost desfiinţată. S-au schimbat şi moşierii, dar nici aceştia, asemenea locuitorilor din antichitate, nu cunoşteau bogăţiile ascunse ale acestei zone. Până să-şi dea seamă de aceste bogăţii, teritoriile deja erau proprietatea altora.

Explorările au început după 1848 şi în baza legii austriece a minelor au început şi exproprierile, astfel în Valea Jiului a început o „viaţă” cu totul nouă şi în continuă dezvoltare.

Istoria scurtă a Petroşaniului Deci, a început o viaţă înfloritoare în Valea Jiului, explorările au luat o amploare mai mare faţă de cele iniţiate de „Societatea de Mine şi Cuptoare Braşov R.T.” în 1858.

Societatea minieră a cumpărat noi perimetre miniere şi a continuat activitatea la scară mult mai mare.

Hunedoreanul inginer Bruholyer Karol a condus activitatea până în 1867, apoi timp de un an Rath Ferencz, consilier minier. Nu multă vreme după aceasta, Societatea minieră l-a angajat pe inginerul Goedike Henrik pentru deschiderea minelor. Acesta a deschis minele din est şi pe cele

Primul preot paroh din Petroşani a fost Piringer József (1871-1886). În timpul slujirii sale, liturghia se ţinea într-o casă particulară, care a fost transformată în capelă, însă, încă din anul 1875, aceasta a devenit neîncăpătoare pentru numărul credincioşilor aflat în continuă creştere, şi care a trecut de două mii, ajungând să depăşească cifra de trei mii de persoane în anul 1884.

După Sacramentul Mirului, celebrat la data de 15 august 1886, episcopul a binecuvântat piatra de temelie a noii biserici. Construcţia bisericii a fost încheiată în timpul preotului paroh Wéber Béla, şi sfinţită în luna noiembrie a anului 1887 de către episcopul Lönhart, primind ca patroană spirituală pe Sfânta Barbara.

Anul 1893 este marcat de stabilirea în localitate a călugăriţelor franciscane de Mallersdorf, care au înfiinţat şcoala elementară de şase clase pentru fete şi care s-a transformat în anul 1905 în şcoală populară.

Călugăriţele franciscane predau în şcoală, se ocupau de îngrijirea bolnavilor şi conduceau azilul de bătrâni.

Capela spitalului a fost sfinţită în cinstea lui Isus aflat în suferinţă, iar capela mănăstirii, în cinstea lui Isus, tămăduitorul rănilor. În anul 1909 a fost construită o nouă casă parohială, care a fost demolată în anul 1989, la ordinul autorităţilor. În anul 1919 îşi află începuturile şcoala pentru băieţi, aceasta fiind condusă între anii 1920-1928 tot de către călugăriţele franciscane.

Anul 1948 reprezintă trecerea şcolilor în proprietatea statului, călugăriţele au fost împrăştiate în alte localităţi, de asemenea, clădirile mănăstireşti au fost demolate. În singura clădire rămasă, care a folosit in regimul trecut ca şcoală generală, începând din anul 2001, funcţionează şcoala maghiară „Cor Jesu” , precum şi casa de copii a cărei existenţă este asigurată de către Organizaţia Sfântului Francisc.

Renovarea completă a Bisericii a fost încheiată în anul 2007, iar cea a casei parohiale se află încă în desfăşurare. (Din istoricul oficial al parohiei romanocatolice Petroşani) din vest şi, pentru început, a construit 16 case pentru mineri, pe actuala stradă Hosszu (strada Lungă), în zona unde astăzi (1938 - n.r.) există clădirea administrativă. Locuinţa de serviciu a directorului minei se construieşte lângă intrarea în Mina Keleti (Mina Est), şi în apropierea acesteia se construieşte clădirea pentru sediul administrativ al minei. În zona dintre actualele străzi Cloşca şi Horia erau doar mărăcini.

Când au început să vină muncitorii, desigur, au fost urmaţi în scurt timp de comercianţi. Strada principală a început să prindă contur. Comercianţii îşi vindeau produsele în bodegi şi barăci, care le foloseau în acelaşi timp şi de locuinţe, astfel încât deschiderea afacerii lor a presupus o investiţie minimă. Un metru pătrat costa 10-15 creiţari, dar în 1872 ajunsese deja la 2.000 de forinţi. În 1865 a fost înfiinţată Trezoreria.

Inginerul Veress Jozsef ocupă teritoriile încă neocupate. În 1869 deschide mina Petrila cu muncitori aduşi din secuime. În această perioadă apar comercianţii. Muncitorii câştigă bine.

Se deschide şi prima cârciumă. În 1872-1873 ia fiinţă Casa sătească. Primul notar a fost învăţătorul Dombora Laszlo.

Judecătorul din Pui obişnuia să vină aici periodic. De asemenea, doctori şi preoţi veneau periodic din Pui, respectiv Haţeg.

Odată cu deschiderea căii ferate în 1870, dezvoltarea a luat un mare elan. Pregătirile au început încă din 1867. Calea ferată a costat aproximativ 20.000.000 forinţi. Inaugurarea a avut loc la jumătatea lunii august 1870. Odată cu aceasta a

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

marţi, 27 noiembrie 2012

crescut semnificativ populaţia Văii Jiului. Una după alta s-au deschis şcoli, spital, cazinoul şi toate celelalte. Din acest moment, Petroşaniul a început să aibă importanţă şi la nivel naţional, nu doar la cel regional.

Istoria parohiei romano-catolice

unei parohii. Neavând un preot pe care să-l poată trimite aici, în 30 august 1971 îl însărcinează pe preotul din Haţeg să se ocupe şi de viaţa spirituală a muncitorilor minieri. Deci, la 1871, Petroşaniul apare ca fiind o filială a Haţegului, abia mai târziu devenind o parohie de sine stătătoare. În 1872 Episcopul Fogarassy se gândeşte la dezvoltarea în perspectivă şi ia următoarea decizie: începând cu 01.01.1872, să fie deschis un registru pentru Petroşani, care să fie ţinut la zi cu seriozitate, astfel încât să poată elibera oficial acte de stare civilă celor care au nevoie. Odată ce parohia Petroşani a devenit autonomă, toate fostele filiale ale parohiei Haţeg: Petrila, Livezeni, Bărbătenii de Jos, Iscroni, Coroieşti, Lupeni, Paroşeni, Bărbătenii de Sus, Uricani, Câmpu lui Neag, Băniţa, Merişor, Crivadia, Petros, Baru Mic, Baru Mare, Valea Lupului, Şereli,

Odată cu deschiderea linei ferate, zi după zi creştea numărul populaţiei, a celor care se stabileau în această zonă pentru a-şi câştiga pâinea. Totodată a crescut şi numărul catolicilor. Acestor oameni trebuia să li se asigure accesul la învăţămintele Domnului pentru a nu se îndepărta de calea Domnului odată cu stabilirea noului domiciliu. (…) Gyorgy Istvan, preotul din Haţeg, (urmează o înşiruire de titluri bisericeşti, inclusiv Biserica romano-catolică a oficiat slujba de la miezul nopţii începând împuternicit al Papei - n.r.), a fost cel care cu orele 22, slujba păstorilor - dimineaţa la ora 5 iar slujba mare, acompaniată a simţit nevoia să pună temelia activităţii de cor, la ora 10. religioase pe aceste meleaguri. Prima slujbă a fost ţinută în 25 martie 1871 în casa unui miner, casă pe care a sfinţit-o în prealabil. Această mică locuinţă a fost Surorile din Ordinul Sf. Francisc, de la şcoală, luni 22 decembrie, la prima casă a Domnului în Petroşani. După orele 5 seara, au împărţit cadourile: 50 de fetiţe au primit haine călduroase. prima slujbă, sub influenţă predicilor lui Acestea, sub îndrumarea preotului-profesor Szekely Karoly, au adus călduroase Gyorgy Istvan, spuse atât în maghiară cât şi mulţumiri celor care au dat dovadă de generozitate. Pomul de Crăciun, ca şi în germană şi italiană, drept credincioşii au în anii precedenţi, şi în 1897 a fost încărcat de cadouri, în special mulţumită avut o mare bucurie că, în sfârşit, au acces generozităţii d-lui Andreics Janos, director de mină. Tot domnia sa a asigurat la cele sfinte. De ziua Domnului, Gyorgy Istvan împreună cu profesorul de teologie şi frumosul brad împodobit care a luminat sărbătoare copiilor săraci, din Kovacs Ferencz, ţin slujbe itinerante curtea şcolii. pentru toţi credincioşii din Valea Jiului.

După această perioadă, în lipsa preoţilor, credincioşii s-au Livadia şi toată zona de la Ponor şi Râu Bărbat (cu excepţia îndreptat iniţial către Biserica greco-catolică din Iscroni, apoi Vulcanului) au devenit filiale ale Parohiei Petroşani începând către cea din Băniţa, iar pentru înregistrare la Parohia Haţeg. cu 05 februarie 1872.

Episcopul Fogarassy Mihaly deja plănuieşte înfiinţarea aici a

RILL ALBERT inspector didactic, preot-paroh 1936 – 1946

File din Crăciunul anului 1897

Sărbătorirea Crăciunului în spiritul lui Dumnezeu la biserica romano-catolică

FUCHS GÁBOR prelat papal, preot-paroh 1946 – 1953

Cadouri de la surorile Ordinului Sf. Francisc

SALAMON IMRE preot protopop 1953 – 1976

BALI LAJOS preot-paroh 1976 – 1979

MÁRTON JÓZSEF protopop , preot-paroh 1979 – 1990

OLÁH DÉNES preot-paroh 1990 – 1995

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

marţi, 27 noiembrie 2012

Sfinţirea drapelului Asociaţiei Patronatului Industriaşilor Petroşani - o sărbătoare fără pereche Odată cu deschiderea minelor, după 1860, Valea Jiului, iau avânt şi industriile conexe. Astfel se formează o clasă socială, care dă prosperitate şi distincţie zonei, cea a industriaşilor.

Ca orice comunitate care se respectă, şi aceea a oamenilor de afaceri din Valea Jiului, chiar dacă se afla la început, încerca să se poziţioneze prin diverse manifestări identitare pe eşichierul social al Văii. O astfel de sărbătoare a avut loc la Petroşani în 20 august 1897, fiind organizată de Asociaţia Patronatului Industriaşilor din localitate. Şi nu a fost o sărbătoare oarecare, ci, conform organizatorilor, una fără pereche, care va rămâne în istoria Petroşaniului. În fapt, a fost vorba de sărbătoarea sfinţirii drapelului Asociaţiei Patronatului Industriaşilor din Petroşani.

Prin urmare, reporterii Prăvăliei cu istorii şi-au îmbrăcat în taină hainele de gală pentru a pătrunde cu discreţia cuvenită şi cu atenţia maximă în bucătăria frumos mirositoare a pregătirilor...

...Balului Patronatului Industriaşilor August 1897. Petroşaniul imperial (reamintim că Valea Jiului era arondată atunci Imperiului austriac şi regatului maghiar) intră în febra pregătirilor marelui eveniment monden, care se va desfăşura pe 20 august, chiar de Sf. Ştefan, când era omagiat Ştefan I al Ungariei, fondatorul primului stat maghiar creştin.

Fiind vorba de un eveniment notabil, au răspuns invitaţiei mai mulţi oaspeţi de seamă, printre care şi reprezentantul guvernului, Mara Laszlo. Dat fiind rangul înalt al demnitarului, intelectualii locali i-au pregătit o primire pe cinste, cu toate onorurile aferente, iar dineul de gală a fost pregătit pentru câteva sute de participanţi. În acele timpuri, exista tradiţia ca fiecare breaslă să aibă ca însemn propriu un drapel. Care, pentru binele breslei şi conform uzanţelor vremii, trebuia sfinţit în cadrul unei ceremonii. Breasla industriaşilor din Petroşani şi împrejurimi şi-a propus ca acest eveniment să se petreacă chiar la 20 august.

Dar să vedem...

...cum arăta drapelul breslei industriaşilor Acest drapel era aşteptat de multă vreme şi cu maximă curiozitate de populaţia Petroşaniului. În fine, drapelul este adus în comună, de unde nu ştim, dar e cert că nu a fost manufacturat la Petroşani.

Pentru a înţelege mai bine simbolistica acestuia, consemnăm o descriere generală a drapelului.

Pe o parte a acestuia sunt reprezentate foarte reuşit imaginile protectorilor Ungariei - Fecioara Maria şi Sf. Ştefan.

Pe cealaltă parte, în fundal - o coroniţă de flori din bronz şi două mâini strânse, semn al unei afaceri ori înţelegeri încheiate (vezi şi zicala am bătut palma), simbolizând şi coeziunea de breaslă.

Deasupra acestui aranjament e scris Patronatul industriaşilor din sectorul Petroşani, iar dedesubt – 20 august 1897 (data înfiinţării acestei asociaţii).

Munca-i pentru oameni stă scris pe una din panglicile din brocart alb, pe alta - Binecuvântarea lui Dumnezeu şi pe cealaltă panglică Drapelul mamelor (care reprezenta o formă de respect pentru eroii - soţi şi fii - morţi în război; conform cutumelor, mamele erau acelea care ţineau drapelul ridicat). Dar să vedem care au fost...

...cele 6 mame de drapelului Organizatorii sărbătorii le-au desemnat şi pe

mamele drapelului. Şase doamne au avut această onoare de a fi mamele drapelului, sub înaltul lor patronaj urmând a se derula ceremonia: Buda Karoly, Dombora Laszlo, Pick Samuel, dr. Rosenberg Ignacz, Sedenfrued Vilmos şi Wintergerst Ferencz.

Apropo de scrierea numelor distinselor doamne mai sus enumerate, care nu par deloc... feminine, precizăm că în limbajul maghiar oficial al acelor vremi pentru a face o trimitere la o femeie căsătorită se folosea doar numele soţului. De exemplu, după acele canoane, numele soţiei mele nu s-ar scrie Irina Boboc, ci Boboc Marianne, adică d-na (cu sensul de soţia lui) Boboc Marian. Această uzanţă ţinea, probabil, şi de un comportament (măcar) lingvistic... falocratic.

Prin urmare, mamele drapelului fiind stabilite, poate...

...începe sărbătoarea Din păcate, d-na Buda Karoly şi d-na Dombora Laszlo, două dintre cele 6 mame ale drapelului, nu şi-au putut onora obligaţiile de mame ale drapelului, din cauza unor chestiuni de ordin familiare.

Prin participarea la acest eveniment a tuturor categoriilor sociale şi asociaţiilor profesionale din zonă, sărbătoarea devine nu doar a industriaşilor, ci şi a întregii comunităţii locale, dar şi a muncii.

Participanţii şi invitaţii sunt întâmpinaţi cu căldură şi emoţie de fetele cu coroniţă şi de mamele drapelului.

Preşedintele Patronatului industriaşilor, Janos Joanovics, aplaudat şi ovaţionat la scenă deschisă, deschide oficial şedinţa festivă. Din motive neprevăzute, cel care trebuia să citească mesajul festiv de deschidere a sărbătorii, Dombora Laszlo, preşedintele de onoare al Asociaţiei Patronatului Industriaşilor din Petroşani şi împrejurimi, absentează.

L-a suplinit cu succes ziaristul Zadory Karoly, care dă citire anunţului festiv: „Prea cinstiţi participanţi!

Ca un călător grăbit spre un tărâm de basm, care îşi permite o binemeritată pauză de odihnă, în care i se derulează prin faţa ochilor cele mai importante momente ale călătoriei sale şi cu gândul la ceea ce îi va rezerva viitorul - aşa mă simt eu acum, în acest moment unic în istoria comunităţii noastre. La o rapidă trecere în revistă a trecutului recent, comunitatea noastră, cu un ritm de dezvoltare rapid, mi se umple inima de bucurie, căci atât în plan material cât şi în cel spiritual, realizările noastre sunt deosebite, şi totodată sunt garanţia progresului nostru în continuare. Dacă analizăm ce a stat la baza progresului nostru, o să vedem că nimic altceva decât munca. Omul s-a realizat prin muncă, astfel a ajuns să devină stăpânul pământului. Munca a generat un nou sistem social, prin muncă obţinem necesarul de fiecare zi, mâncare, băutură, dulciuri, munca ne-a influenţat în bine atât viaţa de familie cât şi viaţa întregii comunităţi. Ne folosim resursele fizice şi spirituale pentru noi înşine, pentru bine nostru şi pentru binele comun! Din pământul şi resursele patriei să nu rămână nimic nevalorificat, bunăstarea să nu fie însă spre folosul doar a câtorva, ci să fie pentru toată societatea. Armate mici, de-a lungul istoriei, au învins de multe ori armate mult mai puternice dacă a existat o puternică determinare de a câştiga. Cine ezită să valorifice toate aceste bogăţii lăsate de Dumnezeu face un mare păcat, totodată, îşi refuză valorificarea potenţialului uman, refuză să contribuie la întărirea şi prosperitatea naţiunii noastre. Înfiinţarea asociaţiei noastre vine ca o binecuvântare, menită să ne asigure un viitor mai bun, împreună să putem munci mai eficient, să ne

ajutăm unii pe alţii, astfel vom fi o singură voce, care ne va asigura progresul. Vom avea unde să ne întâlnim, după o zi obositoare de muncă, să ne ocupăm de interesele comune, de latura spirituală, de cultură, fără toate aceste progresul nu este posibil. Prezentul - precum o floare crescută din ţărână - este rezultatul trecutului nostru, iar viitorul este influenţat de trecut şi de prezent. Am convingerea fermă că această organizaţie îşi va duce cu bine sarcinile la bun sfârşit, şi va depune toate eforturile pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor comunităţii şi a naţiunii. Se va implica în promovarea spiritului patriotic, a fraternităţii şi a loialităţii faţă de coroană. Acestea trebuie să fie valorile pe care le vom promova: niciun efort nu este prea mare pentru binele naţiunii noastre, căci doar prin muncă continuă vom putea asigura un viitor mai bun scumpei noastre ţări, bunăstarea materială şi spirituală. Să urmăm îndemnul: Patria înainte de toate! Patria este conceptul cel mai sfânt după Dumnezeu. Să simţim împreună cu ea, să facem totul pentru ea, să îi dorim numai binele. Acestea toate la un loc înseamnă cu adevărat patriotismul. Prin urmare, să fluture în vânt idealurile noastre, munca conştientă, susţinută, să ne călăuzească de-a lungul secolelor: în numele lui Dumnezeu, Împăratului şi a Patriei!”.

Discursul scris de Dombora Laszlo, melanj de patriotism, pragmatism şi inserţii poetice, şi prezentat de Zadory Karoly, a fost primit cu aplauze repetate, mesajul său mergând drept la ţintă, fiind bine primit de participanţi.

După consumarea momentului festiv, urmează...

...deplasarea spre biserica romanocatolică Frumos încolonaţi, participanţii se îndreaptă în alai spre biserica romano-catolică.

Un cronicar local surprinde cu entuziasm momentul: „Comunitatea Petroşaniului nu a avut parte de o privelişte mai frumoasă, decât deplasarea festivă de la Hotelul Haresny spre biserica romanocatolică. La fiecare casă de pe strada principală era arborat tricolorul, magazinele erau închise, trotuarele, proaspăt spălate, erau împodobite cu crengi pline cu frunze verzi. Procesiunea era precedată de fanfara minerilor, care cânta Marşul Rakoczy, urmată de impozanta statură a lui Schmiedt Eduard, care purta drapelul (...), după acesta veneau fetele cu coroniţe, însoţite de parteneri, ca la nuntă, apoi în coloană lungă, mamele drapelului, organizatorii şi musafirii”. Această descriere a defilării, plină de culoare şi de dulceaţa vremilor, desfăşurată, reamintim, în 1897, desenează cu nostalgie burgul Petroşaniului la finele secolului al XIX-lea. În fine, procesiunea ajunge la primul loc stabilit în program...

...la biserică Ajunşi la biserica romano-catolică, Episcopul catolic Weber Bela şi Csiszer Elek, din partea Ordinului Sfântul Ferdinand, oficiază slujba. Discursul lor, în egală măsură religios şi patriotic, construit cu măiestrie, subliniază importanţa spirituală a drapelului, dar şi a muncii, cei doi slujitori ai bisericii îndemnându-i pe cei prezenţi la muncă pentru Dumnezeu, Împărat şi Patrie. După slujbă, este sfinţit drapelul, care este depus simbolic la loc de cinste în biserică. De aici, onorata asistenţă se îndreaptă, cu mic cu mare...

Din volumul „Prăvălia cu istorii de pe Jiul de Est şi de Vest” de Marian Boboc

www.orasuluricani.ro NOIEMBRIE 2012 4 pagini

Se difuzează

GRATUIT împreună cu Ziarul Văii Jiului

Uricani 2012 Conţine hotărâri adoptate de Consiliul Local al oraşului Uricani

II

URICANI 2012

www.orasuluricani.ro

marĹŁi, 27 noiembrie 2012

marĹŁi, 27 noiembrie 2012

www.orasuluricani.ro

URICANI 2012 III

IV URICANI 2012

www.orasuluricani.ro

marĹŁi, 27 noiembrie 2012