Ziarul Vaii Jiului - nr. 1097 - 4 decembrie 2012

CMYK

Ziua Sfintei Mari Muceniţe Varvara constituie un motiv în plus pentru noi, oamenii politici care-i reprezentăm pe minerii Văii Jiului în Parlamentul României, pentru a ne reafirma respectul nostru profund faţă de aceşti oameni minunaţi şi pentru a ne înclina în faţa celor care şi-au pierdut viaţa în subteran.

MARŢI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

4 decembrie 2012 Anul V Nr. 1097 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:38 Apus: 16:34

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Îmi exprim speranţa ca asemenea evenimente să nu se mai repete niciodată şi transmit minerilor Văii Jiului, sănătate, bucurie şi “Noroc bun!”

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar: 1€ = 4,5191 lei 1$ = 3,4666 lei 1₤ = 5,5685 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Alături de dumneavoastră, minerii Văii Jiului, noi toţi cei care trăim pe aceste meleaguri cinstim în fiecare an, la început de decembrie, ziua Sfintei Mari Muceniţe Varvara - Ocrotitoarea celor care trudesc în adâncuri. Cu acest prilej vă adresez, dragi mineri ai Petroşaniului şi ai Văii Jiului, în numele Consiliului local, al Primăriei Petroşani şi al meu personal, calde mulţumiri şi sincere aprecieri, gândurile noastre de stimă şi preţuire pentru munca plină de abnegaţie pe care o desfăşuraţi.

Sfânta Varvara să vă aibă mereu în pază!

Noroc bun!

Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani Fie ca binecuvântarea şi spiritul Sfintei Mari Muceniţe Varvara – ocrotitoarea minerilor să vegheze asupra lor şi să le călăuzească paşii în adâncurile pământului. În această zi cu semnificaţii deosebite, doresc tuturor celor implicaţi în mineritul hunedorean şi familiilor lor multă sănătate şi împliniri.

NOROC BUN! Mircea Ioan MOLOŢ Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara

Tipar digital

Monica IACOB-RIDZI Deputatul dumneavoastră

Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

100 de ani de la înfiinţarea Depoului Petroşani

Trenul regal a plimbat ieri, de la Petrila spre Petroşani, atât pălmaşi, cât şi demnitari

DRAGI MINERI, Fie ca spiritul Sfintei Mari Muceniţe Varvara, ocrotitoarea minerilor, să vegheze asupra truditorilor adâncurilor, să ne călăuzească paşii în subteran, dându-ne putere pentru a regăsi speranţa şi liniştea zilei de mâine.

Această zi cu înaltă semnificaţie îmi oferă prilejul să adresez salariaţilor companiei şi familiilor acestora sănătate, împliniri şi bucurii alături de cei dragi.

NOROC BUN! Ing. Nicolae DRĂGOI DIRECTOR GENERAL C.N.H. - S.A. PETROŞANI

PAGINILE 6-7

Cu ocazia sărbătoririi zilei Sfintei Muceniţe Varvara, doresc salariaţilor Companiei Naţionale a Huilei şi familiilor lor, precum şi locuitorilor Văii Jiului, multă sănătate şi împliniri.

Fie ca binecuvântarea Sfintei Varvara să vegheze asupra celor care lucrează în adâncurile pământului.

NOROC BUN şi LA MULŢI ANI! Prefectul Judeţului Hunedoara Sorin Adrian VASILESCU

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului marţi, 4 decembrie 2012

EM Paroşeni

Un angajat Axis, care este cercetat pentru agresiune, încă mai semnează condica, chiar dacă i-a fost ridicat atestatul Am aflat săptămâna trecută, de la câţiva muncitori de la Paroşeni, că un anume Vasile Cojocaru, şef de echipă în cadrul Axis, acuzat de agresiune, căruia i s-a ridicat atestatul, ar mai semna condica de prezenţă.

Surse din cadrul agenţiei de pază, angajată pentru a păzi perimetrul exploatării miniere, spun că domnul în cauză îşi cam făcuse în obicei în a da cu pumnul în suspecţi şi că, ultima oară, l-a bătut bine pe un om, pe care-l prinsese cu un cărucior plin de fiare vechi prin curtea exploatării. Atunci, împotriva lui s-ar fi depus plângere penală şi, până la finalizarea cercetărilor, i s-a retras atestatul de paznic, fără de care nu poate profesa, practic. Cei care au sesizat prezenţa lui în continuare la dispozitiv mai spun că omul vine, semnează condica, ca şi cum ar lucra normal, şi pleacă.

Partea urâtă ar fi că tipul este agresiv şi cei care-l cunosc se bucuraseră că omul a fost lăsat fără atestat.

Agresivitatea angajatului Axis şi abuzul la locul de muncă pot fi probate doar de poliţie, în ce măsură este sau nu adevărat nu putem spune noi cu exactitate. Până la urmă, un om acuzat nu este neapărat vinovat. Dar dacă i s-a ridicat atestatul, atunci nu mai poate profesa. Aşadar, pentru ca acest caz să fie lămurit, şi nici angajatul, dacă nu este vinovat, să nu stea fără loc de muncă, poliţia trebuie să soluţioneze cât mai repede dosarul. Iar dacă omul se dovedeşte a fi vinovat pentru că a desfigurat un om în bătaie şi pentru că a folosit arma din dotare fără a raporta acest lucru, atunci ar trebui trimis acasă, pentru a înceta

abuzurile. În ziua de astăzi nici nu mai ştii pe cine să cerem celor care ne-au sesizat despre nereguli în acest crezi, la câte furturi de fier vechi şi câte victime caz să depună o sesizare împotriva colegului lor, dacă închipuite apar în diferite conflicte, însă în acest caz abuzurile continuă. sesizările către noi au venit chiar din partea unor Alina PIPAN colegi ai acestuia.

Inspectoratul de Poliţie al Redeschiderea spitalului de la Petrila - mit sau realitate?

Judeţului Hunedoara nu ne-a dat, din păcate, nicio informaţie despre acest caz. Prin urmare, nu putem Aşa cum a explicat şi consilierul local Nici nu mai ştim ce să credem. spune cu certitudine dacă PNL Daniela Vişănescu, la Petrila Guvernarea Boc a închis câteva Vasile Cojocaru a făcut ori funcţionează Centru de zi şi un Centru ba abuz în cadrul serviciului dintre spitalele din ţară, chiar şi pe de permanenţă, care până în momentul cel de la Petrila, pentru că nu era şi dacă acest abuz conde faţă a înregistrat 8.000 de consultinuă. „Informaţia solicitată „rentabil”, reorganizând aici activitaţii. Şi dumneaei crede că Centrul de este exceptată de la acce- tatea. Atunci, Consiliul Local Petrila zi este soluţia satisfăcătoare la acest a avut două opţiuni ori îl închide, sul liber al cetăţenilor, în moment şi că redeschiderea spitalului conformitate cu prevederi- ori îl transformă în centru pentru nu este posibilă în perioada următoare. îngrijirea bătrânilor. le art. 12, alin. 1, lit. d) Cei 6 medici de la centrul de permadin Legea nr. 544/ 2001 Consiliul Local Petrila a ales desfinenţă au un program infernal, obligatoprivind liberul acces la inriu pentru a putea asigura nevoile formaţiile de interes public inţarea lui ca personalitate juridică şi închiderea secţiilor, tocmai pentru că, medicale ale populaţiei. Cu toate că s-a coroborate cu prevederile votat redeschiderea spitalului în consiliul Legii nr. 677 / 2001 pentru reprofilând activitatea, nu mai avea cum să-l redeschidă, în cazul în care local, aceasta stă sub semnul întrebării. protecţia persoanelor cu situaţia economică a ţării se modifica.

Totuşi, numărul impresionant de privire la prelucrarea Guvernarea USL a promis, înainte de a consultaţii demonstrează necesitatea datelor cu caracter perprelua puterea, că va redeschide spiunei schimbări la Petrila, însă, dacă cei sonal şi libera circulaţie a talele închise. Iar acum, la demersurile aflaţi la putere găsesc închiderea spiacestor date”, spune de la Petrila, prin care se reîncearcă talelor un procedeu ireversibil, de ce au răspunsul IPJ Hunedoara. acest lucru, Mircea Ioan Moloţ, preşedin- promis redeschiderea lor. Până la urmă, Nu putem decât să le tele Consiliului Judeţean Hunedoara, este sau nu demersul consilierilor locali spune tranşant că redeschiderea spiunul realizabil şi susţinut de guvernare? talului nu este posibilă, în niciun caz în Oricum, necesitatea lui este evidentă. perioada următoare. Vorbim, totuşi, Dar întrebăm: pentru USL spitalele au despre un oficial, care aparţine actualei rămas doar subiect de campanie elecguvernări. A întrebat consilierii de ce torală? Până la urmă, guvernarea ne au închis spitalul, dacă acum vor să-l poate spune concret, ori ba, dacă este redeschidă. O întrebare absurdă, nu posibilă redeschiderea lor, sau este doar consilierii au închis spitalul, ci gupropagandă, şi atunci consilierii locali vernarea precedentă. Dar dacă gutrebuie să-şi concentreze în altă divernarea precedentă a fost blamată, de recţie intenţiile, decât să bată la uşi ce guvernarea actuală nu poate să reaiurea... deschidă spitalele?

Alina PIPAN

Sunt 8.000 de consultaţii suficiente pentru a demonstra necesitatea lui?

Sălătrucul,

Pârâul plin cu mizerii A devenit un loc comun, din păcate, faptul că în Valea Jiului cursurile de apă nu sunt deloc curate. Acesta este un subiect în permanentă actualitate. Tocmai de aceea nu renunţăm să readucem aminte autorităţilor că trebuie să facă mai multe eforturi pentru ca apele să nu mai fi poluate.

Imagini dezolante am găsit şi în zona Dacia de la Petroşani, dincolo de linia ferată, spre strada Cucului, unde lumea de la blocuri şi-a amenajat coteţe în care cresc diverse animale. Creşterea animalelor este o practică obişnuită şi la casele din zona Venus-Saturn. Problema este că toată mizeria de la aceste coteţe ajunge mai mereu exact pe pâraiele care se varsă în Jiu. Aşa cum se vede în imaginea alăturată, Sălătrucul este atât de murdar de parcă am avea în faţă o canalizare nu un pârâu de munte. Să nu mai vorbim că, la câţiva metri de podul de peste Sălătruc, în zona liniei ferate, este un mini depozit de deşeuri. O zonă total abandonată, cu o stradă care vine de la EM Livezeni şi se termină niciunde, cu o trecere peste calea ferată neamenajată, deşeuri peste tot şi un pârâu plin de dejecţii. Imagini revoltătoare pentru petroşenenii care locuiesc într-o zonă nefericită o oraşului, unde uliţa este notată drept stradă şi normele de mediu nu sunt niciodată respectate.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului marţi, 4 decembrie 2012

Vila Melinda angajează cameristă şi ajutor de bucătar.

Relaţii la telefon: 0254.545842 sau 0762.657455

www.zvj.ro

ACTUALITATE 3

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului marţi, 4 decembrie 2012

În Liga Kapital TV

Schimbare de lider Cel puţin pentru o etapă, Ripensia Petrila este noul lider în Liga Kapital TV la minifotbal, dat fiind faptul că fostul lider, CFR Petroşani, are un meci mai puţin disputat.

Meciurile etapei a VI-a au fost mult mai liniştite, cu scoruri strânse şi un rezultat de egalitate mai rar întâlnit, 7-7 fiind scorul meciului dintre Viitorul Vulcan şi Fortis.

Fotbal. Liga a IV-a Meciurile etapei a VII-a: Astăzi, 4 decembrie: ora 19:00: Ripensia Petrila - Căsuţa Albastră; ora 19:50: Fortis - Sporting Petroşani; ora 20:40: Albnegrumania - Viitorul Vulcan.

Vineri, 7 decembrie: ora 18:30: Sportul Aeroport - Sensation Team; ora 19:20: CFR Petroşani - Voinţa Petrila.

Surpriza Etapei stă.

Rezultatele etapei a VI-a: Voinţa Petrila - Sportul Aeroport 2-6 Sensation Team - Albnegrumania 3-4 Viitorul Vulcan - Fortis 7-7 Sporting - Ripensia Petrila 1-6 Căsuţa Albastră - Surpriza Etapei 3-1.

CFR Petroşani a stat.

CLASAMENT 1. Ripensia Petrila 2. CFR Petroşani 3. Căsuţa Albastră 4. Surpriza Etapei 5. Fortis 6. Albnegrumania 7. Sportul Aeroport 8. Sensation Team 9. Sporting Petroşani 10. Viitorul Vulcan 11. Voinţa Petrila

6 5 5 6 6 5 5 6 5 5 6

5 5 4 4 3 3 2 1 1 0 0

0 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0

1 0 0 2 2 2 3 4 4 4 6

48 - 13 19 - 5 34 - 5 28 - 11 37 - 28 16 - 12 21 - 25 19 - 26 12 - 27 14 - 61 9 - 44

+35 +14 +29 +17 +9 +4 -4 -7 -15 -47 -35

15 15 13 12 10 9 6 4 3 1 0

Când doi se ceartă al treilea câştigă Minerul Uricani a pus punct şirului de cinci victorii consecutive în derbiul cu fosta ocupantă a locului trei, Aurul Brad, disputat de Ziua Naţională, în ultima etapă a turului.

Cele două echipe cu pretenţii la promovare s-au anulat reciproc şi au încheiat la egalitate, fără gol, scor 0-0, meciul disputat în Valea Jiului.

Minerul Uricani nu a strălucit, dar a câştigat totuşi titlul neoficial de campioană de toamnă, întrucât şi-a păstrat avansul de un punct faţă de următoarea clasată, Univ. Petroşani. „Studenţii” antrenaţi de Ionuţ Stelescu au remizat, scor 2-2, pe teren propriu, cu Dacia Orăştie în al doilea derbi al rundei şi nu au reuşit să urce pe primul loc, acolo unde s-au aflat majoritatea etapelor din tur.

De paşii greşiţi ai primelor clasate a profitat revelaţia actualului sezon, Gloria Geoagiu, care a făcut scorul turului, 10-0, acasă, cu ultima clasată, Victoria Călan, şi a urcat pe locul trei în locul celor de la Aurul Brad, picaţi pe patru. Astfel, în urma rezultatelor din ultima etapă, între primele patru clasate diferenţa este doar de câte un singur punct, iar între lidera Minerul Uricani (38 de puncte) şi ocupanta locului cinci, Dacia Orăştie (33 de puncte), distanţa este de doar cinci lungimi. În acest context al unei lupte extrem de echilibrate între fruntaşele campionatului, în ceafa primelor cinci clasate suflă alte două combatante, respectiv Metalul Crişcior şi Retezatul Haţeg, ambele cu câte 31 de puncte, astfel că returul se anunţă a fi şi mai disputat decât a fost turul sezonului.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului marţi, 4 decembrie 2012

Juniorii Universităţii,

Lideri de neînvins Chiar dacă a ratat „la mustaţă” titlul neoficial de campioană a turului la seniori, Universitatea Petroşani are motive de bucurie.

CLASAMENT Motivul bucuriei îl constituie faptul că juniorii grupării din Vale au încheiat turul neînvinşi. 17 victorii din 17 posibile, un parcurs fără cusur pentru trupa pregătită de Ionuţ Stelescu, care a marcat 84 de goluri şi a scos mingea din propria poartă doar de 8 ori.

Bobină şi Szalacsi, „bijuteriile” echipei, au marcat aproape meci de meci.

Reamintim că în sezonul trecut „U” Petroşani a câştigat campionatul Ligii a IV-a Hunedoara - juniori cu 118 puncte.

Rezultatele ultimei etape a turului, Liga a IV-a, juniori: Metalul Crişcior - CS CFR Simeria 2-6; CSO Retezatul Haţeg - CS Inter Petrila 2-3; Hercules Lupeni - Aurul Certej 3-3; Gloria Geoagiu - Victoria Călan 1-1; CS „U” Petroşani - Dacia Orăştie 5-0; CS Minerul Uricani - CSA Aurul Brad 1-0; CS Vulcan Clubul Jiul Petroşani 5-0; Retezatul Râu de Mori AS Şoimul Băiţa 7-1; Zarandul Crişcior - CS Ghelari 2-0.

1. CS „U” Petroşani 2. CS Inter Petrila 3. Hercules Lupeni 4. CS Vulcan 5. Dacia Orăştie 2010 6. CS CFR Simeria 7. Retezatul Haţeg 8. Aurul Certej 9. CSA Aurul Brad 10. Retezatul R. de Mori 11. Jiul Petroşani 12. Zarandul Crişcior 13. Gloria Geoagiu 14. CS Minerul Uricani 15. Metalul Crişcior 16. AS Şoimul Băiţa 17. Victoria Călan 18. CS Ghelari CS Ghelari penalizată cu

17 17 17 13 17 11 17 10 17 10 17 10 17 10 17 8 17 7 17 8 17 7 17 5 17 5 17 4 17 4 17 4 17 2 17 1 6 puncte

0 0 3 3 2 2 1 4 4 1 2 2 1 3 1 1 2 2

0 4 3 4 5 5 6 5 6 8 8 10 11 10 12 12 13 14

84 74 68 54 49 41 50 41 22 41 46 24 28 25 32 17 7 10

8 27 21 24 33 34 27 31 24 55 40 53 55 35 59 76 60 51

07.12.2012 - ora 19:00

51 39 36 33 32 32 31 28 25 25 23 17 16 15 13 13 8 -1

Casa de Cultură “Ion Dulămiţă” Petroşani

Tir cu arcul. Triumf aninosean

Trioul de aşi de la Aninoasa a făcut legea la Naţionale Cele mai bune rezultate la Campionatul Naţional de Tir cu arcul de la Deva au fost obţinute de multiplii campioni naţionali Simona Băncilă (42 de ani), Viorel Hăbian (44 de ani) şi Gigi Puşcă (37 de ani), cei mai experimentaţi şi valoroşi arcaşi din concurs. La startul competiţiei s-au aflat cei mai buni 80 de sportivi de la 8 cluburi din ţară. Sala Sporturilor din Deva s-a dovedit propice unei astfel de întreceri, deoarece are o luminozitate foarte bună. „Arcaşii de la SCM Deva au profitat de terenul propriu şi au obţinut cele mai multe titluri naţionale în competiţia rezervată seniorilor”, a spus Florin Bacinschi.

La competiţia desfăşurată în Sala Sporturilor din Deva, distanţa de tragere a fost de 18 metri, iar dimensiunea ţintei a fost de 20 centimetri.

Arcaşii de la SCM Deva (ex-Minerul Aninoasa) au triumfat în probele individuale şi pe echipe ale seniorilor la Campionatul Naţional Indooor (în sală) de Tir cu Arcul.

Competiţia s-a desfăşurat în Sala Sporturilor din Deva şi s-a remarcat printr-o organizare foarte bună şi un nou record naţional stabilit de un junior de la CSM Iaşi. În proba de arc olimpic, SCM Deva a fost imbatabilă, ocupând întreg podiumul la feminin şi cucerind aurul la masculin. Astfel, pe primele trei locuri la senioare s-au clasat Simona Băncilă, Fibia Vânătoru şi Luminiţa Boroş, iar la masculin titlul naţional i-a revenit lui Viorel Hăbian, care este şi antrenorul lotului devean.

Tot la individual, dar la arc compound (un arc echipat cu diverse sisteme de ochire - n.r.), Gigi Puşcă a devenit campion naţional, dovedindu-se şi de această dată foarte precis. Şi la echipe, sportivii de la SCM Deva au avut rezultate exce-

lente, astfel că echipele feminine şi masculine de arc olimpic şi formaţia masculină de arc compound s-au încoronat campioane naţionale.

La arc olimpic, SCM Deva a fost urmată în clasament de SCM Suceava şi CSM Iaşi, iar la arc compound de cei de la Aktiv Bucureşti şi Citadel Dej. Din păcate, SCM Deva nu a avut reprezentanţi în competiţia juniorilor, deoarece clubul a renunţat la sportivii tineri, din motive financiare. „Rezultatele sunt foarte bune şi ne dau speranţe la viitoare succese în plan internaţional. E important că reuşim să menţinem la nivel înalt tradiţia acestui sport la noi în judeţ, deşi pentru o perioadă de timp clubul a renunţat la ju-

niori, din cauza unor probleme financiare”, a spus Viorel Hăbian, antrenorul care a revenit în ultimii doi ani şi în competiţiile seniorilor. În absenţa hunedorenilor, competiţia juniorilor a fost dominată de tinerii arcaşi de la CSM Iaşi, iar dintre aceştia s-a remarcat Valentin Rusu, autorul unui nou record naţional.

Florin Bacinschi, preşedintele Federaţiei Române de Tir cu Arcul, a lăudat clubul devean pentru organizare şi pentru rezultatele obţinute: „Ne bucurăm că întrecerile naţionale de tir cu arcul au revenit după foarte mulţi ani la Deva”.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 REPORTAJ

marţi, 4 decembrie 2012

100 de ani de la înfiinţarea Depoului Petroşani

Trenul regal a plimbat ieri, de la Petrila spre Petroşani, atât pălmaşi cât, şi demnitari

Ieri, aproape toată ziua, Petroşaniul a fost, încă o dată, gazda unor invitaţi importanţi, dar şi a unui eveniment deosebit, menit să ne reamintească de vremurile trecute, pe care le cam ţineam ascunse sub preşul istoriei. Vorbim de vremurile în care la Petroşani linia ferată şi depourile de vagoane aduceau o mare schimbare în viaţa industrială, când cărbunele din Valea Jiului începuse să fie transportat, cu ajutorul vagoanelor, către vestul ţării şi către occident. Trenul regal, deşi are un nume mare, s-a dovedit a fi mic comparativ cu numărul celor invitaţi să facă o plimbare în vagoanele regale.

O istorie măreaţă, dar apusă

Dionisie Ardelean, directorul general CENAFER, a fost mai mult decât un invitat, a fost o gazdă a evenimentului, pentru că, pentru acest eveniment, a adus de la Bucureşti, pe lângă Trenul regal, şi materiale informative ample, distincţii pentru foştii angajaţi, a coordonat evenimentele. În definitiv, este cel mai în măsură să vorbească despre importanţa infrastructurii feroviare, atât în trecut, cât şi în prezent.

Dumnealui, în deschiderea oficială a evenimentului de la Sala de marmură a Primăriei Petroşani, a trecut în revistă momentele importante ale dezvoltării infrastructurii feroviare la Petroşani.

Până la dezvoltarea acestei infrastructuri de transport, centrul economic al Văii Jiului era la Vulcan. Însă totul s-a schimbat odată ce exploatările miniere s-au extins, la Petrila fiind deschisă cea mai veche exploatare minieră din Vale.

Prima linie ferată a fost Arad-Alba Iulia, în 1867. În 1870 a fost dată spre folosinţă cea de-a doua linie

www.zvj.ro

ferată din ţară, Simeria-Petroşani.

Aceste împrejurări pot fi catalogate drept piatra de temelie a Depoului Petroşani. Între 1867-1879 se construieşte primul depou de locomotive din Petroşani, conceput pe platforma staţiei de la Livezeni.

Depoul era de tip dreptunghiular, prevăzut cu trei linii, dintre care două destinate remizării şi ţinerii sub presiune a locomotivelor în serviciu, iar o linie destinată procesului spălării şi reparaţiei locomotivelor, şi avea o capacitate de remizare de 8 locomotive. Întoarcerea locomotivelor era asigurată de o placă

pensionaţi de mult, dar care şi acum îşi amintesc de cele trei premii câştigate de Depoul Petroşani „în care era curat ca într-o farmacie” , unul naţional şi două regionale. Şi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a dat patru premii de excelenţă, pentru Lucian Cisău, Vasile Vlăduţă, Tiberiu Pop şi Adrian Bretean. Primarul Petroşaniului s-a arătat încântat de demersurile Consiliului Judeţean Hunedoaa şi a mulţumit preşedintelui Mircea Ioan Moloţ.

Pe viitor un muzeu al CFR la Petroşani

cu acţionare manuală, spre care converg toate liniile pentru depou şi staţie, pe care o puteţi observa şi în setul de imagini expuse pe site-ul nostru.

Exploatarea cărbunelui şi posibilitatea exportării lui au făcut din Valea Jiului o zonă înfloritoare, cu o puternică expansiune industrială şi economică.

De exemplu, în 1869 Petroşaniul avea 12.671 de locuitori, în 1880, populaţia crescuse la 16.001, iar în 1900 ajunsese la 28.711 locuitori.

Sporind numărul transporturilor de cărbune, a sporit şi numărul locomotivelor, şi a fost nevoie de construirea unui alt depou, cel actual, construit între anii 1900 şi 1912.

Noua clădire a remizei de locomotive este de tip circular, prevăzută cu 22 de linii şi tot atâtea canale de vizitare.

Dionisie Ardelean a premiat foşti angajaţi ai depoului, angajaţi

Depoul de la Dărăneşti va deveni, aşa cum a promis Mircea Ioan Moloţ, un muzeu al CFR. Aici, după ce locul va fi amenajat, vor fi expuse câteva modele de locomotive şi vagoane ce au funcţionat la Petroşani. Depoul de la Dărăneşti arăta ieri impecabil. Se pretează, într-adevăr, pentru un muzeu cu această tematică. Este un

loc interesant, bine întreţinut.

Clădirea fostei administraţii a depoului a fost ieri sfinţită în cadrul unei slujbe religioase oficiată de câţiva preoţi din Petroşani, printre care Octavian Pătraşcu, Gabriel Bulf, în fruntea cărora a stat Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei.

Acesta s-a bucurat de eveniment ca oricare dintre invitaţi, pierzându-se la un moment dat prin mulţime, cu toate că toţi înalţii oficiali îl căutau cu privirea şi întrebau de dumnealui, ca nu cumva să fie neglijat. Tocmai cadrul degajat al acestui eveniment l-a transformat într-unul special, în care au contat mai ales foştii angajaţi ai depoului. Unii dintre ei au lucrat împreună la reabilitarea locomotivei expuse în centrul Petroşaniului, la pasarela din Piaţa Victoria.

Această locomotivă decorativă trebuia

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

REPORTAJ 7

marţi, 4 decembrie 2012

inaugurată ieri, dar Trenul regal a fost vedetă. Acesta a pornit la drum de la fosta Preparaţie Petrila. Au urcat în el oficialii şi invitaţi din cadrul angajaţilor CFR. Abia dacă a încăput toată lumea în interiorul acestuia. Este un tren mic, dichisit. Are mobilier din catifea vişinie, inserţii din lemn. A fost expus complet mobilat. Există un vagon de dormit, cu pat, baie cu duş, dulap, un vagon cu masă de şedinţe, cu scaune capitonate, din piele şi lemn, cu lambriuri şi lămpi, un restaurant, o bucătărie, şi un vagon al servitorilor.

Regele Ferdinand a comandat realizarea lui, dar nu a apucat să călătorească cu el. În schimb, regele Carol I a beneficiat de el. Şi Jimmy Carter, unul dintre preşedinţii SUA, a călătorit cu acest tren în 1978, când a venit în România. Trenul a plecat de la Preparaţia Petrila unde un alt rege, de data asta Mihai, a

venit în timpul liceului, pentru a susţine un examen de şcoală în anul 1935, cu colegii de liceu, pe vremea aceea realizând o lucrare despre mecanismul coliviei care cobora oamenii în mină.

Trenul a parcurs fără probleme distanţa până la Depoul de la Dărăneşti, aici a fost garat, şi aşteptat cu fanfara. Invitaţii au coborât, au vizitat depoul, au luat parte la slujba de sfinţire, apoi au servit un pahar cu suc şi au plecat acasă cu câte o carte cu istoria depoului. Trenul a poposit, în final, în staţia CFR Petroşani, unde a fost aşteptat de o mulţime de lume. Din păcate, accesul necondiţionat la tren a permis unora să intre în tren, ca pe ogor. Sperăm să nu fi avut loc distrugeri şi furturi importante din tren. Pentru că imaginile spun mai mult decât o mie de cuvinte, vă invităm să vedeţi imaginile disponibile pe www.zvj.ro.

Alina PIPAN

Ora de închidere a… trenului regal

Noapte bună, istorie!

Nici dacă am fi premeditat nu ne-ar fi ieşit aşa, subsemnatului şi lui Mihai Barbu: să fim ultimii vizitatori ai trenului regal din seara zilei de luni, 3 decembrie.

Dar aşa s-a nimerit: după noi nu a mai urcat nimeni în tren, după noi uşa istoriei petroşenene a trenului regal s-a închis pentru această zi. Nu voi intra în amănunte descriptive, deoarece a făcut-o în aceste pagini colega mea, care a vizitat trenul pe lumină, nu pe întuneric ca noi. Voi consemna doar plecarea la „culcare” a garniturii regale: ora 18 fix, exact cum fusese anunţat un program. Dacă ar fi văzut aceasta, Regele Ferdinand I, „tatăl” trenului regal, un neamţ care a ştiut că punctualitatea este un atribut serios al unui popor, cu siguranţă ar fi avut motive de mândrie faţă de poporul român.

Mai notez doar că, contrar aşteptărilor date de poziţionarea locomotivei spre Lupeni, vagoanele trenului regal au fost împinse în sens invers, spre Depou, unde s-a dus să facă „nani”. Noapte bună, istorie!

M. BOBOC

www.zvj.ro

8 ADMINISTRAŢIE

Ziarul Vãii Jiului marţi, 4 decembrie 2012

La Petrila

1 ianuarie 2013 aduce şi câteva noi „mici” scumpiri la taxe locale, la concesiuni şi închirieri de spaţii şi terenuri Pentru că mai mulţi cetăţeni din Petrila sunt interesaţi de hotărârea de consiliu privind stabilirea taxelor de concesiune şi închiriere pentru anul 2013, adoptată la ultima şedinţă de consiliu local desfăşurată săptămâna trecută, vă prezentăm astăzi această hotărâre, aprobată în unanimitate de voturi.

Taxele minime de pornire a licitaţiei pentru concesionare sau închiriere Pentru început, petrilenii trebuie să ştie că taxele minime de pornire la licitaţie pentru concesionarea terenurilor proprietate a consiliului local, cu destinaţia de construcţii de locuinţe, pe amplasamente aprobate în acest scop, încep în 2013 de la 1 leu/ mp/ an în zona A, respectiv 0,80 lei/ mp/ an în zona B, 0,60 lei/ mp/ an în zona C şi 0,50 lei/

mp/ an în zona D. Trebuie ştiut că aceste taxe sunt valabile şi în cazul încredinţării directe a terenurilor pentru construcţii de locuinţe „ca bază minimă de negociere”.

Concesionări/Închirieri spaţii şi terenuri Cei care doresc să pornească o afacere şi doresc să concesioneze sau să închirieze spaţii comerciale, dar şi pentru altă destinaţie, trebuie să ştie că preţul de pornire la licitaţie sunt diferenţiate.

Astfel, pentru alimentaţie publică licitaţia va porni de la 67 lei/ mp la construcţii şi 6,4 lei/ mp la teren în zona A, 63 lei/ mp respectiv 5,8 lei/ mp în zona B, 36 lei/ mp respectiv 5,2 lei m/ p în zona C şi 30 lei/mp respectiv 4,8 lei în zona D. Preţurile de pornire a licitaţiei la terenuri rămân valabile şi în cazurile de mai jos.

La comerţul alimentar preţurile de licitaţie pornesc de la 30 lei/ mp la construcţii, în zona A, respectiv aceleaşi preţuri de mai sus la terenuri, aceleaşi pentru toate zonele amintite. Pentru zona B, la construcţii, licitaţia va porni de la 24 lei/ mp, pentru zona C, de la 18 lei/ mp, iar pentru zona D de la 4,8 lei/ mp.

Comerţul nealimentar are aceleaşi preţuri la pornirea licitaţiei ca şi comerţul alimentar, la construcţii.

Pentru cei care au în plan concesionarea sau închirierea unui spaţiu pentru deschiderea unei librării sau papetării, tarifele de pornire a licitaţiei la partea de construcţii încep de la 8 lei/ mp în zona A, 7 lei/ mp în zona B, 5 lei/ mp în zona C şi 4 lei/ mp în zona D. Partea cea mai solicitată de cetăţeni, „terenuri pentru garaje şi alte asemenea construcţii” are prevăzută pentru 2013 următoarele preţuri de pornire a licitaţiei pentru concesionare sau închiriere: 15 lei/ mp pentru construcţii şi 6 lei/ mp pentru teren, indiferent de

zona oraşului.

Nu se face licitaţie, conform legii, pentru cazurile de mai jos Trebuie ştiut că, conform legilor în vigoare şi conform articolului 3 din această hotărâre, „spaţiile destinate sediilor partidelor politice, instituţiilor publice, de învăţământ, cultură, sănătate, organizaţiile non-profit cu activitate social-educativă, organizaţiile non-guvernamentale, unităţile care funcţionează în subordinea sau coordonarea ministerelor (autorităţile descentralizate ministerelor), precum şi societăţile comerciale prestatoare de servicii publice, amplasate pe domeniul public, se vor concesiona sau închiria fără licitaţie publică, conform actelor normative în vigoare”.

Prestările de servicii se taxează, fără licitaţie, cu preţul de pornire la construcţii cu 14 lei/ mp în zona A, respectiv 12 lei/ mp, 11 lei/ mp şi 10 lei/ mp în zonele B,C şi D. Preţurile la terenuri sunt tot cele de mai sus, valabile pentru toate zonele, preţurile fiind fixe deoarece în acest caz nu se organizează licitaţie, conform legilor statului român.

Sectorul învăţământ, cultură, sănătate trebuie să plătească un minim de 0,3 lei/ mp la partea de construcţii, preţ valabil pentru toate zonele, în timp de pentru teren nu există preţ, acesta fiind pus gratuit la dispoziţie de consiliul local.

Partidele politice dacă vor să închirieze un spaţiu trebuie să ştie că preţul de închiriere este de 1,8 lei/ mp pe partea de construcţie, preţ valabil pentru toate zonele, în timp ce pentru teren nu se plăteşte nimic, acesta fiind pus la dispoziţie de consiliul local în mod gratuit.

Cultură, divertisment, sport Pentru cei care vor să închirieze sălile de spectacol din incinta casei de cultură, ei trebuie să ştie că în 2013 vor plăti 80 de lei/ oră pentru sala mare, 30 de lei/ oră pentru sala mică şi 250 de lei/ zi pentru holul clădirii, excepţii de la plată sunt manifestările organizate de primărie, consiliul local şi unităţile de învăţământ.

Cei care doresc să joace tenis de masă în casa de cultură vor plăti 3 lei/ oră, în timp ce închirierea şahului, a tablelor şi a jocului de rummy costă 2 lei/ oră.

Iubitorii de navigare pe internet vor scoate din buzunar 2 lei/ oră, dar, atenţie, abia din a doua oră, prima oră în reţeaua de internet fiind gratuită.

Cei care vor dori să închirieze în parc terenul de fotbal vor plăti o taxă de 30 lei/ oră, în timp ce pentru terenul de tenis vor plăti 15 lei/ oră, conform deciziei consilierilor locali.

Parcări Taxa de închiriere pentru parcările acoperite pe domeniul public al oraşului, pentru 2013 va fi de 300 lei/ an pentru parcările realizate cu bani de la bugetul local, iar pentru parcările realizate de cetăţeni, din fonduri proprii, va fi de 150 lei/ an.

De asemenea, în 2013 vor plăti 10 lei/ lună toţi cetăţenii care beneficiază de parcare neacoperită, dar „amenajată şi personalizată”, taxa putându-se achita în 2 rate egale, termenele de plată fiind ultima zi a fiecărui semestru.

Neachitarea taxei până la aceste termene va aduce „după sine penalităţi de întârziere de 0,45% pentru fiecare zi întârziată”.

Cetăţenii mai trebuie să ştie că taxele de concesiune şi închiriere, pentru contractele deja întocmite, conform articolului 7, „nu se vor indexa în anul 2013 comparativ cu anul 2012”.

Cablu, telefonie, centrul de afaceri…

Societăţile comerciale care au ca obiect de activitate transmiterea de telefonie, internet şi televiziune prin cablu vor plăti o taxă de închiriere pentru folosinţa stâlpilor de iluminat stradal, ce aparţin consiliului local, de 17 lei/stâlp/an.

Taxele de închiriere a spaţiilor aflate în Centrul de Afaceri Petrila, din strada Taia, la nr. 2, vor fi de

www.zvj.ro

0,8 lei/mp/lună.

Sunt prevăzute totodată şi preţurile de pornire la licitaţie a spaţiilor disponibile din Casa de Cultură „Ladislau Schmidt”, cu destinaţia „desfăşurării de activităţi cultural-educative şi perfecţionare” la suma de 10 lei/mp/an, cu obligaţia ca respectivii să plătească şi contravaloarea utilităţilor.

Cămine culturale Tot prin prezenta hotărâre au fost stabilite şi taxele de închiriere a spaţiilor din căminele culturale de pe raza oraşului, adică acolo unde se pot organiza nunţi, botezuri, pomeniri, zile onomastice etc.

Astfel, pentru nuntă şi botez taxa în 2013 va fi de 600 lei/ eveniment. Pentru pomeniri şi mese organizate suma de plată va fi 200 lei pe eveniment, în timp ce pentru şedinţe, adunări, consfătuiri etc. taxa va fi de 50 lei/ oră.

Trebuie ştiut că pentru nedei, piţărăi şi alte activităţi culturale organizate de primărie, consiliul local şi şcoli nu se percepe nicio taxă.

Terenuri agricole, păşuni În fine, am ajuns şi la taxele pentru închirierea terenurilor agricole ce aparţin domeniului privat al oraşului Petrila.

Pentru anul 2013 ele vor fi de 0,30 lei/ mp/ an la fâneţe şi păşuni, de 0,50 lei/ mp/ an la terenurile arabile, taxe valabile în zona intravilană.

Pentru zona extravilană, taxele pentru terenurile agricole vor fi de 0,20 lei/ mp/ an la fâneţe şi păşuni şi 0,40 lei/ mp/ an la terenurile arabile.

Taxa de păşunat pentru toate păşunile alpine de pe raza oraşului, inclusiv Maleia, va fi de 50 lei/ ha/ an, „cu respectarea încărcăturii maxime a păşunii cu animale” („pe un hectar păşunează o unitate vită mare sau cinci unităţi vite mici”).

Corneliu BRAN

ACTUALITATE 9

Ziarul Vãii Jiului marţi, 4 decembrie 2012

Fiindcă a băgat în cap că nu-i bine să majorezi înainte de alegeri, la Vulcan

Gheorghe Ile a lăsat aceleaşi taxe şi impozite locale În şedinţa de consiliu local de săptămâna trecută, aleşii locali vulcăneni au votat, în unanimitate, proiectul de hotărâre care stabileşte impozitele şi taxele locale pentru anul 2013.

De la bun început, trebuie să vă spun vestea cea bună. În Vulcan birurile locale nu au crescut, ci au rămas la nivelul celor pe care contribuabilii s-au înghesuit să le plătească în acest an. Se vede treaba că primarul Gheorghe Ile, iniţiatorul proiectului de hotărâre, s-a învăţat minte, pentru că nu i-a mai căşunat să pună niscaiva măriri, acum, înainte de alegeri, aşa cum făcuse în cazul preţului căldurii.

Asta explică şi de ce proiectul de hotărâre respectiv a trecut ca pe apă. A avut aprobările tuturor comisiilor de specialitate ale consiliului local, iar la discuţii nu am văzut nicio mână ridicată. Restul detaliilor, în calitate de contribuabili desăvârşiţi care sunteţi, cred că le cunoaşteţi. Rămân valabile bonificaţiile ştiute pentru aceia care, imediat după Anul Nou şi până la sfârşitul lunii martie, dau fuguţa la primărie, ca să scape de grija impozitelor şi taxelor locale.

Apoi, se aplică, pe mai departe, scutirea de impozite pentru persoanele care au împlinit 70 de ani şi pentru acelea care au în întreţinere cel puţin opt copii. Beneficiază de reducerea la jumătate a impozitului persoanele care, în 2012, au realizat venituri ce constau numai din indemnizaţia de şomaj sau din ajutorul social. De aceeaşi reducere se bucură şi familiile ale căror venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară. Şi, dacă nu ştiaţi, aflaţi acum, tot cu 50 la sută mai puţin plătesc impozit şi voluntarii din Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al municipiului Vulcan.

Un mic amănunt.

Vulcănenii care au rămas datori la primărie cu suma

La Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan

Este aşteptat să crească numărul bursierilor merituoşi Cu o excepţie, Consiliul Local al municipiului Vulcan a aprobat numărul şi cuantumul burselor de merit şi de studiu, precum şi cele de ajutor social, pentru elevii care frecventează instituţiile de învăţământ din municipiu.

vor face obiectul unui proiect de hotărâre separat, în care este de aşteptat ca numărul lor să crească vizibil. Asta, fiindcă, în actualul proiect, pentru Şcoala Generală 6 figurau doar o bursă de merit şi două de studii. Nu intră în discuţie cele 203 de burse de ajutor social, al căror număr nu va suferi nicio modificare.

La Colegiul Tehnic

În privinţa cuantumului

Mihai Viteazu numărul burselor de merit este de 258, al celor de studiu de 43, iar de burse de ajutor social beneficiază 198 de elevi.

La Şcoala Generală nr.4, în anul şcolar 2012-2013 sunt prevăzute 22 de burse de merit, 49 de studiu şi 102 burse de ajutor social. Excepţia este cea de la Şcoala Generală nr.6 şi se referă la bursele de merit şi de studiu. Acestea

acestor burse, chestiunea se prezintă în felul următor. Bursa de merit este de 100 de lei/elev/lună, cea de studiu este de 80 de lei/elev/lună, iar bursa de ajutor social/elev/lună însumează 60 de lei. Proiectul de hotărâre votat nu a ţinut însă seama de un aspect pe care l-a detaliat prof. Malvine Socaci, consilier local PSD şi directoare a colegiului din localitate. În privinţa burselor de merit, situaţia a fost făcută pe baza datelor existente în anul şcolar încheiat. "Nu sunt cuprinşi şi elevii din clasele a IX-a, a explicat dumneaei", ceea ce ne duce cu gândul că, cel puţin în cazul liceului, va trebui revizuit numărul burselor de merit.

Gheorghe OLTEANU

de 10 lei sau mai puţin de zece lei se pot să-şi continue liniştiţi somnul. Toate creanţele acestea se anulează. Nu, nu-i deloc un cadoul al primăriei, ci asta este pentru că aşa vrea articolul 178 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală.

Gheorghe OLTEANU

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

10 AGORA

Ziarul Vãii Jiului marţi, 4 decembrie 2012

Ce-ţi doresc eu ţie, tristă Românie…

Trăim în era vitezei, a telefoanelor, a calculatoarelor, a tehnologiei şi a reţelelor de socializare. Reţele care au devenit, din păcate, cel mai utilizat mijloc de comunicare, socializare şi, de ce nu, manipulare în masă. Fiind şi eu, bineînţeles, utilizatoare de reţele sociale, nu am putut să nu observ un fapt, care mie personal mi-a părut deranjant şi umilitor.

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro Redactor şef: Marian BOBOC Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

1 Decembrie. Ziua Naţională a României.

Oamenii postează pe profilul lor poze, cântece, îndemnuri patriotice; oamenii sunt luaţi peste picior că fac acest lucru, batjocoriţi, de ce nu, blamaţi?! De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că trăim într-o masă de oameni atât de încuiaţi, încât au impresia că România a însemnat dintotdeauna Băsescu, Iliescu, Diaconescu, Simona Sensual sau Florin Salam. Că lumea o duce prost în România şi de vină e conducerea. Că lumea n-are ce mânca, sau n-are cu ce se îmbrăca, că România e ţara de rahat din care toţi vor să plece; tot din cauza conducerii. Voi îndreptaţi acuzator degetele în sus, spre „ăia care ne conduc”.

Dar vina începe de jos. Voi, cei care bla-

maţi sistemul, dar aveţi spatele buletinelor gol, deşi aveţi deja drept de vot de 10 ani.

Voi, cei care nu aveţi nici umbră de respect pentru predecesorii voştri! Voi, cei cărora nu vă pasă cât sânge s-a vărsat pentru ca posterioarele domniilor voastre să stea comod pe scaun şi să-şi exprime părerea în spirit democratic. Voi, cei care nu ştiţi decât prima strofă din Imnul României. Voi, cei care nu aveţi un fir de mândrie în sângele ăla murdar, neutru şi imparţial şi nu vă pasă, nu vreţi să ştiţi cine sunteţi şi cum aţi ajuns aici.

A sărbători Ziua Naţională a ţării în care te-ai născut nu înseamnă a ovaţiona conducerea actuală. Înseamnă a aduce un minim omagiu celor ce au format România, celor ce au crezut în România şi în poporul ei. A respecta poveştile de viaţă ale bunicilor şi străbunicilor voştri, dintre care mulţi au fost în război, sau în lagăre sau închisori politice. Întrebaţi-i deci pe ei dacă le este ruşine că sunt români. Sau de ce bunicul meu în fiecare dimineaţă de 1 Decembrie la ora 6 atârnă drapelul României de poartă cu lacrimi în ochi? Pentru că ştie ce înseamnă România, simte româneşte şi e mândru de acest lucru. Asta este de fapt esenţa Zilei Naţionale. Nu

ridicăm în slăvi sistemul sau conducerea, domnilor, respectăm istoria şi o îmbrăţişăm. Căci ea ne defineşte ca neam şi ca naţiune. Aşa că, domnilor care urâţi România, ce faceţi, vă ştergeţi cu ea la fund şi apoi vă aşteptaţi să miroasă frumos?

Ligia Ioana TUHUŢ

60 de posibile Românii în 60 de eseuri O nouă ediţie a concursului „Ce înseamnă România pentru mine?” a avut loc la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani. Acest concurs face parte din suita de acţiuni realizate de Ziua Naţională a României.

Juriu mixt Ediţia a V-a a concursului „Ce înseamnă România pentru mine?” a adus o noutate în ceea ce priveşte componenţa echipei care a jurizat cele 60 de eseuri. Pe lângă profesorii Dorin Minel Răduţi, Gilbert Danciu şi Ana-Maria Palade au făcut parte din juriu şi două din câştigătoarele ediţiei trecute. Decizia finală a fost luată şi cu ajutorul unui grup de elevi din clasele a XII-a, în faţa cărora au fost citite cele 4 lucrări alese, între care s-a dat bătălia finală. În urma discuţiilor, clasamentul arată în felul următor: Ramon Marko Neacşu - locul I, Erika Jahel Istvan - locul II, Iulia Moldovan - locul III şi Roxana Cristiana Nistor - menţiune.

Elevii au avut opinii diferite, astfel că abordările au variat:

Ramon Marko Neacşu: „România văzută de pe schelă arată la fel cum sună. Şubredă. De sus ea seamănă cu un peşte rătăcit pe fundul Europei, îndreptat cu gura spre vest aşteptând o fărâmă

de speranţă şi un trai mai bun din occident.[...] Ce înseamnă România? Când eşti mic, la frizerie îţi aşează pe scaun o scândură neşlefuită ca să fii mai înalt, în locul unui scaun potrivit. Asta e România. O pârghie, o iluzie a unei înălţimi trase de coadă, mutilată de noi ca să pară mai înaltă. [...] Înainte să mă nasc aveam naţionalitate mamă. Mi-au tăiat ombilicul şi acum sunt român. Dacă bine mă gândesc... Românie, te iubesc. La ce-mi trebuie mie autostrăzi, păduri, emancipare, politicieni rezonabili şi infrastructuri? Da, Românie, îţi mulţumesc că eşti paradisul poeţilor nemulţumiţi şi trişti... şi Bacovia-ţi mulţumeşte ţie, Românie, că exişti”. (pentru a putea fi înţeles acest eseu e necesară lecturarea lui completă - n.r.).

Erika Jahel Istvan: „Poate înainte de a mă naşte am fost trasă la sorţi pentru a sta în România, poate doar ea m-a vrut. Mi-ar plăcea explicaţia asta.

Aş vrea să pot să o cred. Asta ar însemna că eu am un scop în cadrul ei, că prezenţa mea în albumul ei de existenţă poate să schimbe ceva. Că o voi face mândră.

România e scena mea preferată de război.

Iubesc incertitudinea şi nesiguranţa, cred că am moştenit asta de la România. Un război, odată cu toate luptele lui, se termină la un moment dat. Se semnează armistiţiul, iar lucrurile intră în făgaşul lor normal. Ei bine, în România lucrurile nu stau aşa.

Aici, luptele au avut un început odată cu startul vieţii, însă sfârşit când o să aibă, este imposibil de prezis. Dar aceasta duce la ingeniozitate, la agerime, la o imunitate mult peste normal şi la spectacol. Da, România ştie să facă show. Ştie să mă uimească în fiecare zi.

Asta e ceva”.

Iulia Moldovan: „România este mama adoptivă, care aşteaptă

cererile de adopţie ale copiilor născuţi în maternitatea în care este matroană de veacuri. Însă oricâţi copii ar avea şi a avut această mamă, ea încă nu a dobândit maturitatea rece şi neclintită a unui părinte căruia i se înscriu vieţile copiilor în cutele şi ridurile de pe frunte, ea refuză să-şi părăsească prima tinereţe şi zbuciumările specifice adolescenţilor sceleraţi. Astfel că ea este ca o tânără în vârstă de 17 ani, care ar putea străpunge cerul cu visele şi năzuinţele ei şi ar putea apuca aştrii în palmă doar pentru o clipă pentru a le păstra căldura tot restul vieţii, însă care se împiedică de rigorile şi interdicţiile specifice vârstei, care demult nu mai se potrivesc cu viaţa actuală. Ar putea avea totul, dar nu are curajul şi libertatea de a face pasul hotărâtor către obţinere, asta transformând-o într-un fel de adolescentă calmă, cu priviri mature şi inteligente, în spatele cărora se ascund de fapt unele dintre cele mai mari cutremurări ale unei fiinţe întemniţate”.

Roxana Cristiana Nistor: „Pentru mine, elevul român, adolescentul român, ce înseamnă România?! Este cea care prin urâţeniile ei m-a doborât, iar prin frumuseţile ei mi-a dat aripi să răzbesc.

România este mama şi tatăl meu, este casa la care vreau să ajung după o zi obositoare de liceu, este bunicul care îmi împinge leagănul spre neant. România este aleea pe care la 7 ani m-a plimbat, ţinându-mă de mână, tatăl meu; e aleea pe care la 17 ani mă plimbam cu prietenele mele; e aleea pe care la 27 de ani sper să îmi pot plimba, cu o mândrie neimaginată, copiii. România este ţara în care îmi doresc să-mbătrânesc, fără să fiu îngrijorată că decenii de muncă îmi vor fi şterse cu buretele şi pensia va dispărea odată cu ele. Este locul în care, punându-mi mâna peste mână şi pleoapa peste pleoapă, să ştiu că am avut o viaţă împlinită, lângă oameni dragi, alături de poporul meu faţă de care nu am fost indiferentă”.

Acestea au fost patru eseuri din şaizeci de eseuri, patru posibile Românii din şaizeci de Românii....La mulţi ani, România! Ştefania MINIA

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului marţi, 4 decembrie 2012

IMOBILIARE Vând apartament 2 camere, bloc F7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei, Vulcan.

Tel. 0737.580343 Vând teren zona Rusu, electricitate şi apă, 1107 mp, 19 euro/mp.

Tel. 0722.138186 Vând garsonieră spaţioasă în Petrila, str. 8 Martie.

Tel. 0726.046735 Vând casă (are apă, canalizare, energie electrică etc., acces auto) + 600 mp teren, zona Peştera Bolii.

Tel. 0725.068828 Vând casă + anexe şi 4.000 mp teren în Livadia. Preţ 30.000 euro.

Tel. 0766.568419 Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market, Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2, stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil.

Tel. 0728. 272117 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe.

Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 43.000 euro.

Tel. 0724.571408

AUTO Vând Ford Mondeo combi, 2004. Preţ 3700 euro.

Tel. 0722.138186 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316

HOROSCOP

ANGAJĂRI

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Angajez dispecer pentru firmă taxi.

Relaţii la telefon 0732.635071

S-ar putea să constataţi că v-aţi făcut planuri total nerealiste. Împreună cu partenerul de viaţă puteţi rezolva problemele cu care vă confruntaţi în cămin.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cu experienţă, cu domiciliu stabil în Lupeni.

Relaţii la telefon: 0769.299303 Angajez barman pentru bar în Petroşani.

Relaţii la telefon: 0766.301556

DIVERSE Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

Dimineaţa s-ar putea să aflaţi că o cunoştinţă s-a îmbolnăvit grav.

Vă implicaţi şi, astfel, faceţi mai multe drumuri. Sfaturile unei rude vă ajută să vă clarificaţi sentimentele contradictorii.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Sosirea unor musafiri din altă localitate vă obligă să vă schimbaţi planurile pentru azi. Seara un prieten vă dă o veste neplă-

Angajăm manipulanţi pentru depozitul din Bucureşti. Căutăm bărbaţi cu vârsta cută. între 18-25 ani. Salariu: 1.400 ron/lună; Rac (22 Iun - 22 Iul) Sunteţi hotărât să rezolvaţi o carte de muncă; opţional cazare contra problemă financiară care vă sâcâie de mai multă vreme. Dacă cost: 200 ron/lună. vi se propune să vă asociaţi într-o Relaţii la telefon: 0742/941.465 afacere, nu ezitaţi.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

ASTĂZI SE IA APA ÎN LUPENI SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 4 decembrie 2012, în oraşul Lupeni între orele 10,00 - 18,00. Zona afectată este Cartier Braia şi oraşul Vechi. Motivul restricţiei - remediere pierdere la hidrantul de pe str. Eroilor, zona biserică.

Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeşte pentru înţelegere.

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, Vând Ford Mondeo, an 1998, 0254.549121, 1.8 benzină, airbag, radio cass office@zvj.ro, original, închidere centralipublicitate@zvj.ro, zată, stare foarte bună, un sinzvj2008@yahoo.com gur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. sau direct la sediul Tel. 0765.459316 redacţiei noastre.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Şefii vă reproşează că nu acordaţi destulă atenţie sarcinilor de serviciu. Pe plan sentimental, este posibil ca atmosfera tensionată din ultimele zile să se accentueze.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Vă preocupă găsirea unor noi surse de venituri. Relaţiile de parteneriat vă pot crea mari probleme. Ţineţi cont de sfaturile celor cu experienţă în acest domeniu!

Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16.

Preţuri între 80-100 lei/buc.

Relaţii la telefon 0765.459316

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090

S-ar putea să înregistraţi un eşec în afaceri sau să pierdeţi o sumă importantă. Dacă nu vă stăpâniţi nervozitatea, riscaţi să aveţi probleme cu colegii de serviciu şi cu persoana iubită.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Nu este exclus să pierdeţi o afacere avantajoasă pentru că intârziaţi la o întâlnire importantă. Nu vă enervaţi!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Vând urgent set de tobe electronice Millenium MPS 100. Preţ 1.500 lei, negociabil.

Telefon 0720820343.

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente

Se pare că aveţi dificultăţi de comunicare. Fiţi mai atent cu partenerul de viaţă şi ocupaţi-vă mai mult în problemele casei.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Un eşec în afaceri vă face să deveniţi irascibil. Nu vă revărsaţi nervii acasă. Ar fi bine să ţineţi cont de sfaturile partenerului de viaţă. Vă mai liniştiţi la o întâlnire cu prietenii.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) S-ar putea să înţelegeţi greşit acţiunile unui partener de afaceri şi să vă certaţi cu el. Discutaţi cu calm, altfel riscaţi să rupeţi relaţiile.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Vă cam lipseşte simţul practic şi s-ar putea să vă descurcaţi mai greu la serviciu. Evitaţi discuţiile în contradictoriu cu şefii şi

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

colegii.

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

marţi, 4 decembrie 2012

Haralambie Vochiţoiu:

“Valea Jiului nu are nevoie de soluţii miraculoase, ci de parlamentari corecţi care să muncească şi care să îşi respecte angajamentele”

Candidatul PP-DD în colegiul de Senat din Valea Jiului, Haralambie Vochiţoiu, a reluat una dintre temele care preocupă în cel mai înalte grad locuitorii din Valea Jiului: atragerea de investiţii şi crearea de locuri de muncă. Vochiţoiu a subliniat că acolo unde există voinţă politică, iar autorităţile conlucrează pentru binele cetăţenilor, problemele pot fi rezolvate cu succes. „Pentru orice om de bună-credinţă, este evident că Valea Jiului este o regiune care nu a reuşit să se dez-

volte şi să prospere pe măsura potenţialului ei. Fondurile europene atrase sunt prea puţine, resursele guvernamentale fie au fost limitate, fie eliminate, iar orgoliile politice afectează în mod direct nivelul de trai al locuitorilor. Valea Jiului nu are nevoie de soluţii miraculoase, ci de parlamentari corecţi care să muncească şi care să îşi respecte angajamentele”, a explicat Vochiţoiu.

Liderul PP-DD a susţinut că în Valea Jiului nu trebuie reinventată roata, ci este nevoie de bunăvoinţă, de iniţiativă şi de consens Dragii mei, la nivelul autoriProfit de această ocazie pentru a transmite un mesaj de bine tăţilor locale şi al către toţi ortacii din Vale. Ştiu că munciţi din greu şi reprezentanţilor că vă asumaţi riscuri uriaşe pentru a pune pe masă o pâine care vor fi aleşi în pentru familiile dumneavoastră. Şi mai ştiu că în ciuda Parlament. „Eu propromisiunilor pe care guvernele care s-au succedat din 1989 pun un Parteneriat încoace le-au făcut minerilor din Valea Jiului, viaţa pentru Valea Jiului dumneavoastră a fost mereu mai grea, iar munca pe care o în care invit primarii depuneţi a fost din ce în ce mai prost răsplătită. A venit celor şase localităţi, însă timpul ca lucrurile să se schimbe în Vale! societatea civilă şi Ca senator PP-DD, mă voi lupta pentru relansarea mediul de afaceri să mineritului în Valea Jiului şi mă voi opune din toate puterile colaboreze pentru a închiderii minelor. Pentru aceasta, am însă nevoie de schimba în bine sprijinul dumneavoastră. De aceea, vă chem la urne pe viaţa oamenilor.

9 decembrie, pentru a vota alături de familiile dumneavoastră, de minerii care au fost disponibilizaţi şi de Dacă suntem o singură voce, dacă vom pensionarii din minerit un senator care se va bate cu vorbi aceeaşi adevărat pentru bunăstarea dumneavoastră.

Multă sănătate şi Dumnezeu să vă ocrotească pe toţi! Sfânta «limbă», nu vom Mare Muceniţă Varvara, pe care noi o sărbătorim în această putea fi ignoraţi.

Pentru ca problezi, să vă ajute pe toţi în tot ceea ce v-aţi propus, să vă mele noastre să fie apere şi să vă protejeze! Noroc bun! luate în seamă, e nevoie să ne facem Cu sinceră prietenie, Haralambie Vochiţoiu auziţi. Iar atunci Candidat PP-DD în colegiul de Senat Valea Jiului Valea Jiului va conta

cu adevărat şi ne vom putea impune proiectele care să aducă locuri de muncă, să atragă investitori şi să crească nivelul de trai pentru locuitorii Văii Jiului”, a punctat Vochiţoiu.

Vochiţoiu a subliniat că, pentru a se dezvolta economic, „Valea Jiului are nevoie de două elemente esenţiale: resurse economice obţinute din investiţii şi locuri de muncă corect plătite”. Candidatul PP-DD a adăugat că, în calitate de senator, se va implica „alături de primari, societate civilă şi mediul de afaceri pentru a atrage investiţii şi pentru a stimula crearea de locuri de muncă”, precizând că „sunt angajamente pe care mi le asum şi locuitorii Văii Jiului vor vedea că mă voi ţine de cuvânt”.

Haralambie Vochiţoiu a mai spus că acest tip de parteneriat pentru Valea Jiului nu poate fi înţeles de către politicieni precum actualul senator al Văii, Cosmin Nicula, care în cei patru ani de mandat nu a realizat nimic pentru locuitorii de aici. „Acest parteneriat nu poate fi înţeles decât de cei ce locuiesc în Valea Jiului, de oamenii care se confruntă zilnic cu problemele specifice zonei noastre.

Sigur că pentru unii este uşor ca o dată la patru ani să vină de la Deva şi să cerşească voturi, povestindu-ne câte a făcut pentru Valea Jiului când, de fapt, nu a realizat nimic. Acest parteneriat de care vorbesc se referă la noi, cei care locuim, muncim şi trăim zi de zi în Valea Jiului”, a explicat Haralambie Vochiţoiu.

Jandarmeria hunedoreană

S-a îmbogăţit cu o serie de noi absolvenţi

Începând de ieri, 19 absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Apărării Naţionale s-au alăturat jandarmilor hunedoreni. După o scurtă perioadă de pregătire aceştia vor primi misiuni specifice. Între absolvenţii sosiţi la jandarmeria hunedoreană se află 8 sublocotenenţi, absolvenţi ai Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti, 10 au gradul de sergent major şi au terminat şcoli militare de subofiţeri din Jandarmeria Română, alături de aceştia fiind şi o tânără absolventă a Şcolii Mili-

www.zvj.ro

tare de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I”.

Tinerii absolvenţi au fost primiţi, într-un cadru fes-

tiv, de întreaga conducere a jandarmeriei hunedorene în frunte cu general de brigadă Viorel Sălan, inspectorul şef al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Hunedoara. Începând din acest moment, proaspeţii membri ai jandarmeriei hunedorene vor intra într-un ciclu de instruire teoretică şi practică ce-i va familiariza cu genul de misiuni la care vor lua parte.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul IV Nr. 114 4 decembrie 2012 4 pagini ISSN 2068 - 3650

Despre Şerban Ionescu, aşa cum a fost, la Petroşani şi Bucureşti. Sau

Viaţa e frumoasă. Ca o felie de cozonac...

Condiţia actorului de teatru şi film.

Sau de film şi teatru.

Dar, neapărat, împreună În anii 80 ai secolului trecut la Petroşani jucau câţiva actori tineri, deja cunoscuţi publicului larg, care încercau să se împartă între Valea Jiului şi Bucureşti. Erau actori care debutaseră, încă de pe băncile facultăţii, în cinematografie şi erau solicitaţi în continuare să joace în filmele româneşti care se făceau ca pe o bandă rulantă. Teatrul din Petroşani îşi plia programul spectacolelor şi după zilele în care tinerii săi actori nu aveau zile de filmare. Actorul român a trebuit mereu să se împartă între teatru şi film. Erau două iubiri care şi-l disputau cu ardoare şi în egală măsură. E drept că, necâştigând bani suficienţi nici dintr-o parte, nici din alta, viaţa lor era o permanentă alergătură. Un mare actor care a filmat în coproducţia lui Sergiu Nicolaescu, Dacii, a povestit revistei Cinema cum artiştii străini din distribuţie nu prea înţelegeau de ce el filma ziua, şi seara fugea, mereu, la Bucureşti pentru a juca în spectacole de teatru. Străinii credeau că actorii români sunt morţi după bani, odată ce nu pot renunţa, în ruptul capului, nici la teatru, nici la film. Era greu să-i faci să înţeleagă că la noi lucrurile nu stăteau exact ca la ei. Acolo, după un film de succes trăiai boiereşte un an, un deceniu sau chiar o viaţă. La noi, alergai o viaţă ca să poţi întreţine, zi de zi, iluzia unei bunăstări relative.

Ca să ajungă „Ion”, tatăl lui Şerban îi trimitea, lunar, fiului său câte 500 de lei Cam aşa stăteau lucrurile în România, când la Petroşani au venit, prin repartiţie de la IATC, actorii Şerban Ionescu, Virgil Flonda, Avram Birău şi regizorul Florin Fătulescu. Pe atunci, lui Şerban Ionescu i se încredinţase de către profesorul său de la IATC, Mircea Mureşan, rolul principal în ecranizarea după romanul „Ion” de Liviu Rebreanu. „Blestemul pământului, blestemul iubirii” i-a prilejuit lui Şerban să facă marele rol al carierei sale. Tatăl său s-a prăpădit la o vârstă încă tânără. A făcut un infarct şi s-a refăcut doar cât să-şi mai poată vedea băiatul, la premieră, într-un rol imens. La scurt timp după ieşirea pe ecrane a filmului a şi murit. El a plecat Dincolo cu bucuria că era tatăl biologic al lui Ion, cel pus pe hârtie de Rebreanu şi identificat, până la detaliu, cu fiul domnului Ionescu senior. „Mă bucur enorm că a apucat să aibă mulţumirea asta, să vadă că nu degeaba mi-a trimis, toată facultatea, câte 500 de lei pe lună”. Nu era simplu ca, în acea vreme, să economiseşti, în fiecare lună, aceşti bani. Poetul cetăţii scria, în acele timpuri grele, despre nişte părinţi „care ştiu dureros ce e suta de lei”.

„Beau, mă, că pe ăia care nu beau nu-i ştie nici dracu!”

Greva minerilor din 1977 de la Lupeni adusese un suflu nou în viaţa artistică a Văii. Poate vă pare paradoxal ceea ce tocmai am afirmat, dar Valea a beneficiat, material şi spiritual, de această mare mişcare socială. Altfel cum vă puteţi explica faptul că Teatrul de Comedie juca frecvent la Petroşani, că la Casa de cultură veneau operete şi că puteai asculta concerte simfonice? La cinematograful „7 Noiembrie” se deschisese o cinematecă cum mai era doar la

Bucureşti. Pentru a fi linişte în Valea Jiului, sistemul era în stare să facă orice sacrificii financiare.

Oricât de mari. Faptul că la Teatrul din Petroşani erau repartizaţi tineri actori (mari) ţinea tot de datele unui program cultural pus la cale la nivel înalt. După marele său succes din „Ion”, actorul Şerban Ionescu filma şi câte trei pelicule pe an.

Pentru că stătea puţin în Vale şi nu voia să mai aibă pe cap şi problemele unei locuinţe permanente, am avut şi noi onoarea de a-i fi, periodic, gazde bucuroase. Când s-a însurat, ne-a încredinţat-o pe Magda Catone ca unor prieteni de nădejde. Ea stătea fie la sora mea, Rodica, dar mai ales la fratele meu, Ion. Acesta avea, pe atunci, doi băieţi mici, „pupamerii” după cum îi alinta Şerban, cu care a rămas prieten până de curând. (Nepotul meu, Mihai, l-a întrebat, într-o zi, dacă e adevărat că toţi actorii mari beau. „Beau, mă, că pe ăia care nu beau nu-i ştie nici dracu’!” a zis, cu năduf, Şerban. Constatarea era amară. Presa de scandal vede, ca să zic aşa, doar partea plină a paharului. În ultima partea a vieţii actorului, această presă nu mai vorbea de artist, ci doar de triunghiul conjugal în care intrase omul...).

Şerban, Magda, Claudiu, Emilia, Patricia&Radu sau un „chef” şi mai mulţi consumatori Magda ajunsese actriţă la Petroşani după plecarea lui Şerban şi ea făcea, mereu, naveta la Bucureşti. Magda ni l-a prezentat şi ni l-a adus în casă pe Claudiu Bleonţ iar Claudiu ni le-a adus, la rândul lui, pe Emilia Popescu şi pe Patricia Grigoriu şi, în final, pe regizorul Radu Băieşu (un mare „chef” în bucătăria săracă a blocului). Veneau cu trenul de dimineaţă, sunau la uşă, apucam să bem împreună un ceai sau o cafea, îi lăsam acasă şi noi plecam la serviciu. Seara îi vedeam la spectacol, iar după acea stăteam la taclale. Ei au stat când la noi (adică la mine, Mirela şi Titi) pe când locuiam în blocul 97, scara I, ap. 39, pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, fie la Rodica şi Florin Glonţ, care stăteau pe scara a doua, în acelaşi bloc, la ap. 40. Toţi locuiam la ultimul etaj şi cele două scări comunicau între ele printr-o punte de legătură care ducea la tomberonul comun.

Cred că e inutil să vă spunem că bucuria de a-i avea oaspeţi (gentili şi atenţi) precum şi ocaziile lunare de a ne desfăta spiritual de prezenţa lor luminoasă au fost, ani de-a rândul, răsplata cea mai frumoasă a prieteniei noastre. Aşa i-am cunoscut, şi în particular, pe aceşti mari actori care, ulterior, au dat strălucire scenelor bucureştene şi filmului românesc. I-am cunoscut aşa cum erau şi dincolo de scenă, pentru că spectacolele lor le văzusem de atâtea ori că aproape

le ştiam pe de rost.

Roluri în teatru, roluri în viaţă Claudiu Bleonţ juca cu Magda Catone într-un spectacol intitulat „Un bărbat şi mai multe femei” pe care îl mai joacă, împreună, şi azi. Dacă, între timp, Şerban n-ar fi plecat spre Bucureşti să-şi continue, triumfal, drumul artistic şi în teatru ar fi avut parte de un rol potrivit ca o mănuşă fină, din piele. (E drept că, discutând la o scară mai mică, şi Claudiu era foarte potrivit în rol...). Amândoi, şi Şerban şi Claudiu, au avut parte în viaţă, oficial sau nu, de „mai multe femei”. Viaţa artistică nu seamănă deloc cu viaţa domestică, şi de aceea publicul spectator e bine să-şi admire actorii cât timp evoluează pe scenă.

Dincolo de ea e treaba fiecăruia cum îşi gestionează viaţa şi sentimentele. Magda şi Claudiu au rămas, după atâţia amar de ani, prieteni buni. Claudiu ştia, încă de la Petroşani, cum s-a născut şi evoluat povestea de iubire între Şerban şi Magda. Ştia că nu a fost o relaţie liniară pentru că nici nu avea cum să fie. Şerban şi Magda erau doi mari actori şi sunt foarte rare căsniciile perfecte între artişti. Un mariaj fără fisură nu există, cu atât mai mult între artişti care au, în fiinţa lor, lumi diferite. Sunt două universuri care nu pot semăna unul cu altul, dar care trebuie să coexiste împreună.

Mihai BARBU (continuare în pagina IV)

II

SPECIAL

marţi, 4 decembrie 2012

Şerban Ionescu - de la expresivitatea ascensională la ascensiunea finală

„Căţărătorul nu mai zboară”. A ajuns la un loc cu îngerii Născut la 23 septembrie 1950, la Corabia; decedat la 21 noiembrie 2012 la Bucureşti Dimineaţa, la Ştirile TVR, se anunţă că Şerban Ionescu a încetat din viaţă în seara zilei de 21 noiembrie, la Spitalul Floreasca, unde cu o zi înainte se internase la Urgenţă. Ştiam de ceva timp că este în mare suferinţă, mai întâi în urma unei muşcături de căpuşă, ca apoi să se stabilească adevărata cauză, prin diagnosticul pus de doctorii din Germania - scleroză amiotrofică, o boală ce avansează fatal. Şerban Ionescu se lupta cu acest inamic şi spera - el, colegii şi instituţiile ce i-au sărit în sprijin că va reuşi să-l învingă. Însă inamicul a înaintat şi a ieşit victorios. Fireşte, asupra unei mâini de pământ. De restul, de suflet şi creaţie, nu se poate atinge. Ştirea m-a lovit ca un fulger. Am pregătit un material - despre Şerban Ionescu scrisesem anterior - şi i l-am trimis lui Marian Boboc pentru Ziarul Văii Jiului şi lui Lucian Hetco pentru revista Agero din Stuttgart. Apoi, i-am dat telefon lui Marian Boboc, anunţându-l de trimitere şi rugându-l să-l publice ziua următoare. Ceea ce a şi făcut. Spre seară, Mihai Barbu mă anunţă şi el, îi spun că am trimis un text pentru Şerban lui Marian şi stabilim ca ziua următoare să ne întâlnim ca să ne luăm bilete de călătorie la Bucureşti. Ne întâlnim, luăm bilete de la Agenţia CFR şi seara, la 23,42, suntem urcaţi în trenul IR12822, vagonul 4, din Petroşani spre Bucureşti. În tren Mihai mă întreabă de o persoană dacă a fost angajată la Teatrul din Petroşani pe timpul când Şerban lucra aici, fiindcă soţul acesteia la un post de televiziune a spus despre actor cuvinte grele, lipsite de cuviinţă. Mi-am amintit de ea, fusese corp ansamblu (actor fără studii) în acea perioadă. Abia o distribuise Florin Fatulescu într-un rol secundar din Alegeţi-l singuri! Nu-i voi aminti numele, dar sunt uimit şi mâhnit de ceea ce pot face neputinţa şi invidia, răutatea şi necredinţa dintr-un om! Şerban Ionescu în „perioada Petroşani” a însemnat peisajul teatral românesc cu trasee luminoase. Fizic şi spiritual. Din facultate şi apoi continuând de aici a realizat filmările capodoperei Ion. Blestemul pământului, blestemul iubirii (1980), film în două serii, după romanul lui Rebreanu, în regia lui Mircea Mureşan, profesorul său. Forţa creatoare a sa era explozivă. Să haşurezi Transilvania cu filmări, să joci în cele mai dificile şi elevate spectacole ale Teatrului din Petroşani, care în anii 1980-1982 au fost expresia deplină a libertăţii în artă, să alergi de la Petroşani la Tg. Mureş, de aici la Braşov, de la Braşov la Satul Mare, în locurile cele mai îndepărtate, prin coclauri şi sate pe unde se filma, fără maşină şi să fii gata cu textul, mişcarea şi creaţia înaintea colegilor din distribuţiile de la Petroşani - ce forţă şi dăruire! Şi la Petroşani să te odihneşti întins pe jos!

Tinerilor repartizaţi li se dăduse un apartament pe str. Ilie Pintilie, un apartament cu trei camere la etajul 7. Într-una era Virgil Flonda, în alta, Avram Birău, şi în cea mare, regizorul Florin Fătulescu. În aceasta, fiind şi prieteni, amândoi braşoveni, se întindea şi Şerban Ionescu, după dezbaterile ce şi cum asupra spectacolelor. Actorii din Petroşani, publicul erau mândri de prezenţa lui Şerban Ionescu. Se făceau întâlniri cu minerii, cu studenţii. Cât de impresionantă a fost premiera filmului Ion la Petroşani, la Cinema „7 Noiembrie”! Ce bucurie şi lumină pe chipul spectatorilor, când în faţa cortinei au apărut 18 dintre realizatorii filmului! Între aceştia, cel mai înalt, cel mai tânăr, cel mai al nostru, cel contopit cu personajul Ion, Şerban Ionescu! Copii, adolescenţi, vârstnici le-au umplut braţele cu flori. Şerban strălucea. Şi deodată, chiar în clipa când omul este ales de Dumnezeu, să vezi pe un post de televiziune chipul nemerniciei!? Parcă nici versurile lui Eminescu din Scrisoarea I nu o taxează îndeajuns: „Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?/ Ei vor aplauda desigur biografia subţire/ Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vreun lucru mare,/ C-ai fost un om cum sunt dânşii... Măgulit e fiecare/ că n-ai fost mai mult ca dânsul. (...) ...vor căta vieţii tale/ Să-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale -/ Astea toate te apropie de dânşii...

Nu lumina/ Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele şi vina,/ Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt/ Într-un mod fatal legate de o mână de pământ;/ Toate micile mizerii unui suflet chinuit/ Mult mai mult îi vor atrage...”.

Ne luăm flori de lângă peronul Gării de Nord şi plecăm la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”, unde trupul neînsufleţit al lui Şerban Ionescu fusese mutat de la Biserica Batiştei. Ocolim teatrul şi, prin partea dinspre

de stat „Valea Jiului”, în Ritmuri hunedorene, iulie, 1979).

La al doilea, Căţărătorul, Ion Vulpe îi stabileşte coordonatele, filosofice şi interpretative: „Mitul sisific este şi rămâne contemporan umanităţii, „piatra” prăbuşeşte insul automatizat şi însingurat. Este meritul lui Şerban Ionescu (actor curtat insistent pe platourile de filmare, aflat doar la al doilea rol pe scena noastră) de a descoperi filonul filozofic al metamorfozei zborului fără ţel în necesitate. Căţărătorul întruchipat de el impresionează prin expresivitate, realizată cu mijloace economice, dar autentice de comunicare. Logica personajului este firească, deşi desfăşurarea sa este impresionantă, de la frica primitivă până la cutezanţa icarică” (Steagul Roşu, 15 martie 1980).

Iar despre al treilea, Boxerul, criticul Valentin Silvestru scrie imediat după premieră, remarcând stilul şi jocul unitar, de echipă: „Stilul de joc e lapidar, esenţializat, replicile sunt rostite sec, mişcările bine reglate, uneori abrupte.

Grupurile se întocmesc şi se încheagă în geometrii rafinate, păstrând în genere o tensiune interioară care sugerează elanul chiar şi în momentele statice şi mute.

Foarte bine e valorat umorul şi, cu succes subliniată, ironia atât de corosivă a piesei.

Surprizele scenice, nu puţine, sunt de facturi diverse, deşi nu totdeauna şi de bun Text anterior gust. Dar impresia generală e de creaţie „Şerban Ionescu pare desprins din spontană autentică, în regim satiric bine galeria personajelor închipuite de El Greco, întreţinut, în metaforă coerentă, expresivă scriam anterior. Când vine la Teatrul din şi implicită. (...) Şerban Ionescu, cu haz Petroşani, de pe băncile Institutului şi de pe inteligent, prompt şi eficace, intervenind platourile de turnare a filmului Ion, mereu, cu vervă, însă şi cu un sigur blestemul pământului, blestemul iubirii, autocontrol...” (România literară, nr. 43, după celebrul roman al lui Liviu Rebreanu, din 23 octombrie 1980). în regia lui Mircea Mureşan, tânărul actor Cu Pluta Meduzei, la Festivalul de pare mistuit de forţa celor două blesteme, teatru contemporan Braşov, 21 - 29 martie precum zice în adiţie titlul filmului, al 1980, ediţia a III-a, spectacol devenit simbol teluricului şi al pătimaşului eros, adică al în primenirea estetică a teatrului nostru, scenei ludice şi al iubirii ce leagă viaţa cu Boxerul din Florin Fătulescu obţine premiul pentru reprezentarea închipuirii, fapta, cu visul, în În căutarea regie, iar Mirela Cioabă, premiul pentru sensul cel mai larg şi înalt al cuvântului. sensului pierdut, debut interpretare feminină. Dar critica Subţire şi înalt să atingă nesfârşitul, cu o de Ion Băieşu aproape de oriunde din ţară şi de orice fel, istovire lăuntrică dată pe faţă şi o stare teatrală, literară şi filosofică, a ţinut să se sufletească de a se desprinde de cele din jur exprime - a remarcat forţa de expresivitate estetică şi şi a ţâşni spre înalturi. Tatăl său a fost pilot de vânătoare spiritul de „echipă”, spectacolul fiind unul prin excelenţă şi fiul, cu picioarele bine înfipte în pământ şi privirea spre integrativ. Între critici au fost voci care l-au situat pe înaltul cerului, spre stele, pare cuprins de o continuă Şerban Ionescu în faţă: Ermil Rădulescu - „Din echipa de tendinţă ascensională, de un elan de zbor. interpreţi se reţin într-o primă notare: Şerban Ionescu Şerban Ionescu s-a născut la 23 septembrie 1950, (Căţărătorul), Mirela Cioabă (Femeia), Mihai Clita în Corabia, judeţul Olt, şi - datorită felului de serviciu al (Fotograful)” (Pluta Meduzei - însemnări din sala de tatălui, de a fi detaşat mereu în altă parte - copilăria spectacol, în Drum nou, 25 martie 1980, Braşov); Victor şi-o împarte între Corabia, Braşov şi Caracal. (La Braşov, Parhon - „Din tânăra echipă de absolvenţi ai I.A.T.C.-ului, se întâlneşte cu Florin Fătulescu la Şcoala populară de juriul Festivalului de teatru contemporan de la Braşov a artă - ca elevi de liceu - şi joacă în câteva spectacole ale reţinut „sonurile” distincte ale lui Şerban Ionescu acestuia, legându-se între ei o admirabilă prietenie.)

(Căţărătorul) şi ale Mirelei Cioabă (Femeia), un premiu Între anii 1974-1978, urmează cursurile de actorie la I. A. pentru „debut colectiv” meritând însă şi câţiva dintre T. C. „I.L.Caragiale” Bucureşti, clasa Amza Pellea. Pentru „inşii” spectacolului: Dinu Apetrei, Avram Birău, Virgil examenul de absolvire interpretează rolul Miron David Flonda”. (Luceafărul, nr. 20, din 16 mai 1980); ori Ştefan din Piticul din grădina de vară, de D.R. Popescu.

Oprea - „Reţinem mai ales numele lui Şerban Ionescu Şerban Ionescu este repartizat la Teatrul din (Căţărătorul) şi al Mirelei Cioabă (Femeia)”. (Pluta Petroşani, în iulie 1978, dar lucrează pe platourile de Meduzei, în Cronica, nr. 19, din 9 mai 1980). filmare, realizând magistralul rol Ion din filmul Ion, Cu În căutarea sensului pierdut, la Festivalul blestemul pământului, blestemul iubirii, la începutul dramaturgiei româneşti actuale de la Timişoara, ediţia I, anului 1979, şi la teatru, 3 roluri, toate în regia artistică 1980, se obţin: Premiul pentru cel mai bun spectacol, a lui Florin Fătulescu, Ioniţă din Petru Rareş (Locţiitorul), Premiul pentru cea mai bună regie: Florin Fătulescu; de Horia Lovinescu, premieră la 24 februarie 1979, Menţiune pentru scenografie: Elena Buzdugan; Premiul Căţărătorul din Pluta Meduzei, de Marin Sorescu, Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara pentru dramaturgie premieră la 13 martie 1980, şi Boxerul din În căutarea lui Ion Băieşu. Iar după, se organizează de către Teatrul sensului pierdut, de Ion Băieşu, premieră la 18 octombrie din Petroşani Seminarul de Dramaturgie şi Teatrologie 1980. Este momentul fast al Teatrului din Petroşani. Cu Marin Sorescu, 13 - 15 februarie 1981, la Deva, iar Biroul primul, se sărbătoresc 30 de ani ai teatrului. Cu Secţiei de critică teatrală ATM acordă pe anul 1980 două următoarele se participă la festivaluri, luându-se premii realizatorilor spectacolelor Pluta Meduzei, de importante şi grele premii. Cu toate se fac ample turnee Marin Sorescu, şi În căutarea sensului pierdut, de Ion în ţară şi se joacă triumfător în Capitală. Critica este Băieşu: Premiul de regie: Florin Fătulescu şi Premiul de uluită, entuziastă, descătuşată. Autonomizarea estetică scenografie: Elena Buzdugan. a teatrului contra ilustrativismului ideologic şi-a găsit aici Fără să fie un joc de cuvinte, Şerban Ionescu, locul de manifestare într-un program bine articulat. atunci ca şi acum, dă chip unei ciudate ubicuităţi.

Despre primul său rol la Petroşani, Dumitru Dem Energia şi combustia lăuntrică îl fac să fie prezent peste Ionaşcu notează: „Creaţie artistică exactă, pe măsura tot. Este actorul ce pare că lucrează deodată în mai rolului (Ioniţă) are Şerban Ionescu, alcătuind un personaj multe locuri. Şi, într-adevăr, este pe platourile de filmare complet”. (Petru Rareş o montare de excepţie la Teatrul str. Tudor Arghezi, pe unde este intrarea actorilor şi unde se lipise un restaurant, intrăm în „amenajata” sală Media. Urma să se deschidă cu o premieră în care era distribuit actorul Şerban Ionescu, însă aici şi acum odihnea el, nu sub lumini de reflectoare, ci de sfeşnice cu lumânări. Era întins într-un sicriu deschis cu jumătatea de sus a capacului, înconjurat de coroane, jerbe, flori.

Mama - sprijinită de marginea sicriului. Televiziunile aşteptau. Pe un scaun din şirurile din partea dreaptă sta neclintit profesorul său de estetică, Ion Toboşaru.

Negăsindu-şi locul, îngrijorată, era actriţa (şi dramaturg) Olga Delia Mateescu, cea care sărise cu tot sufletul, strângând fonduri, să-l sprijine pe Şerban în necruţătoarea încercare. Apoi directorul general al teatrului, actorul Ion Caramitru. Mulţimea s-a strâns şi a sporit treptat. Am scris în Cartea de aducere aminte câteva cuvinte, pornind de la o replică din Pluta Meduzei a lui Sorescu, care îi plăcea mult: „Căţărătorul nu mai zboară.”. A semnat şi Mihai Barbu. Eu m-am aşezat pe un scaun, iar el a căutat să prindă în imagine foto câteva clipe, cele din urmă ale actorului, parcă de „grup”, de la finalul unei reprezentaţii lumeşti deschisă spre cer. Şerban Ionescu a ajuns la un loc cu îngerii.

Jos, românii l-au aşezat cu onoruri, în 23 noiembrie, în Cimitirul Bellu.

SPECIAL III

marţi, 4 decembrie 2012

şi pe scena din Petroşani (1978-1981); pe scena Teatrului din Sibiu (1981-1992) şi a „Comediei” din Bucureşti (1982-1992, colaborator), a Teatrului „Odeon” (1992-2002) şi a Naţionalului din Capitală (din iunie 2002), pe platourile numeroaselor filme şi ale televiziunii, în ultimul timp, în istovitoare seriale, precum comedia Om sărac om bogat (2006-2007). Şerban Ionescu este actorul multiplicat ca prezenţă, multiplicat ca înfăţişări, dar toate strânse, să spunem „alungite” sub cupola acelui efort de ascensiune spirituală propriu stilului din plastică al lui El Greco. Şi aceasta, în ciuda dimensiunii ironice. Prin aceasta se capătă chiar o dimensionare umană a ceea ce depăşeşte omul alunecat în viaţa cotidiană. Cine l-a privit în Căţărătorul, închis într-o rachetă care ia foc în încercarea de a se desprinde de pământ, cine l-a văzut căţărându-se pe mâna uriaşă din acest spectacol pentru a scăpa de „căderile în trape”, are imaginea unui disperat sacrificiu al omului, dar şi al actorului - datorită lucidităţii. Şerban Ionescu este o continuă flacără în scenă. Şi „lacrima” şi „râsul” consumă materia pe verticală, eliberează lumina din învelişul fizic al actorului. Fie prin extatica forţă a privirii, fie prin surâsul ironic generat de conştiinţa absolutului şi infinităţii lumii, Şerban Ionescu face vizibil zone ale invizibilului. Pe când partenerii joacă pe orizontalitate, el joacă pe verticalitate. Şi lumea scenei se dimensionează. Cine l-a văzut în Boxerul păstrează imaginea celui aflat într-un „box” continuu cu reaua infinitate a lumii de jos. O mână de cenuşă sub privirea Celuilalt. De aceea, prin interpretările de excepţie, Şerban Ionescu pare a declanşa ceva din „puterile” naturii, aşezându-se, în peisajul actorilor noştri, între Florin Piersic şi Amza Pellea - la distanţă egală între „lacrima” unuia şi „surâsul” celuilalt.”

Tânărul târându-se în cârje În faţa mulţimii din partea de la intrare, televiziunile aşteptau cu camerele fixate sau purtate pe umeri de cameramani să prindă momentul şi reacţiile întâlnirii dintre Magda Catone şi mama actorului Şerban Ionescu. Nimicnicia omenească spera în câteva scântei, dar nu i s-a dat această satisfacţie. Prin mulţime, desfăcând-o într-o parte şi alta, intră un tânăr uscat, părând doar veşminte, târându-se pe două cârje. Le mută în faţă şi apoi îşi trage corpul între ele. În mâna stângă, întinsă pe cârjă ţine două flori. Se târăşte pe lângă gărzi şi înaintează spre locul unde erau depuse florile. O actriţă îl ajută, i le ia şi le aşază între celelalte. Apoi tânărul se întoarce şi vine lângă sicriu, sprijinindu-se de cârje şi de marginea acestuia. Reuşeşte cu dreapta să-şi facă o cruce. După aceea, prinzându-se în cârje, îşi pleacă fruntea, atingând de câteva ori lemnul sicriului.

Din spate, dintre actorii Teatrului Naţional, o actriţă strigă: „Şerbane, poporul e cu tine!”. Şi ceilalţi reiau: „Tot poporul e cu tine!”. Tânărul în cârje se retrage, se retrage cu greu, mai priveşte o dată în urmă şi dispare prin mulţime. De unde venise? Nu ştiu.

Era trimisul tuturor: al românilor care s-au recunoscut în Ion din ecranizarea după romanul lui Rebreanu, în Dumitru din Umilinţa, ultimul film în care Şerban Ionescu a jucat cu moartea în sine, ca şi cum ar fi fost ţintuit pe o cruce. Era trimisul din Ardeal, din Bucovina, din Dobrogea, din Muntenia, era trimisul României adevărate, al celei ajunse în cârje, dar care mai poate să-şi facă o cruce, să depună o floare şi să trimită un semn către Domnul printr-un om ce a putut să zâmbească peste durere şi să surâdă peste moarte. Nu cei îmbuibaţi şi vicleni, nu cei invidioşi, ci România în cârje a venit la capătul sicriului lui Şerban Ionescu.

Domniţa citind sub lumina sfeşnicului O domniţă (actriţă) vine lângă sfeşnicul din faţă, din partea dreaptă a sicriului, şi sub lumina caldă a lumânărilor deschide o cărticică din care începe să citească, mişcându-şi doar privirea.

Lumânările îi luminează faţa întristată şi bogatele bucle, de un galben arămiu, precum ale Îngerului Reîncarnat sau ale Sf. Ioan Botezătorul, imaginate de Da Vinci. Citeşte împietrită. Citeşte pentru sufletul lui Şerban şi pentru puterile nevăzute. Citeşte sau se roagă, îi spune cuvinte de iniţiere sau îi cheamă îngerii păzitori. Mi-a amintit de bocitoarele gorjene, care murmură la colţurile casei, la ferestre, Cântecul Zorilor şi apoi, lângă mort, Cântecul bradului, care îl sfătuiesc cum să avanseze pe această cale-naltă, de încercare şi de îndurare („Că e călător/ Dintr-o lume-ntr-alta/ Dintr-o ţară-ntr-alta,/ Din ţara cu dor/ În cea fără dor,/ Din ţara cu milă/ În cea fără milă.”). Domniţa citeşte din cărticică, pare singură, doar ea şi sufletul lui Şerban. Sufletul care vede şi aude, dar nu poate să vorbească. Domniţa întoarce filă după filă, pe când gărzile formate din actori se schimbă, pe când mama se frânge în sine aplecată asupra fiului, cu mâna dreaptă peste mâinile lui şi cu cea stângă sprijinindu-se de marginea sicriului, citeşte vreme de o oră, până sfârşeşte cărticica şi cei patru preoţi încep cele de cuviinţă, cădelniţarea de jur împrejur a celui petrecut şi cântările de la capătul său. În spatele mamei, la ceva distanţă, îndoliată stau Magda Catone şi fiul, Carol. Mai în mulţime, Irina, cea care l-a îngrijit în clipele din urmă.

Pelicanul, dăruindu-şi sângele De ce mai toţi colegii îi spuneau, cu dragoste, Pelicanul? Ce nume şi cu ce simbolistică l-a încărcat Şerban Ionescu! Dinu Manolache l-a numit astfel, după ce, la examenul de admitere la IATC Bucureşti, examinatorul i-a oferit un stilou şi Şerban i-a răspuns cu un surâs întors: „Eu nu scriu decât cu Pelikan!” (Pelikan era marca unui stilou ales). De la această întâmplare măruntă, Şerban s-a ales cu acest nume, nume ce i-a fost dat săl ridice într-o mare şi proprie semnificaţie. Nu fiindcă era înalt şi subţire, mai sunt şi alţi oameni înalţi. Nu fiindcă mergea asemenea acestei păsări, mai sunt oameni care păşesc astfel, ci fiindcă părea cu adevărat o făptură zburătoare căzută printre oameni. Când Dinu Manolache i-a adăugat acest nume a intuit ceea ce va fi acest actor prea împovărat de har şi dăruire: un Pelican ce nu va precupeţi nimic pentru viaţa personajelor sale.

Pelicanul este simbolul dăruirii până la capăt: el îşi hrăneşte puii chiar cu propriul sânge.

Această pasăre a cuprins şi imaginaţia torturată a lui Strindberg, în piesa Tatăl, sau într-una chiar cu acest titlu, Pelicanul. Această pasăre poartă cu sine o suferinţă subtilă,

a propriului sacrificiu. În plan simbolic, Şerban Ionescu a încercat să treacă personajele întrupate cu sine cu tot din manifestarea lumii de aici în cea spirituală, să urmeze o cale christică. Personajele lui sunt reprezentări din această lume şi întrupări dintr-o alta doar bănuită. Şi cât de fireşti întrupate din firescul marelui actor! Şi observăm, abia acum, că acest firesc nu este altceva decât sângele actorului. Se spune că în ultimul spectacol, Dineu cu proşti, „juca” fără să mai poată să-şi mişte o mână. Dăruire şi sacrificiu, sau lecţie şi datorie!?

Lumea culturii cunoaşte atâtea reprezentări ale lui Iisus răstignit pe Arborele vieţii, iar deasupra, în vârful acestuia, stând într-un cuib, hrănindu-şi puii, pasărea sacrificială, Pelicanul. Este pasărea ce îi preia din sacra simbolicitate, de naştere din nou: Şerban Ionescu a făcut-o de-a lungul vieţii prin reprezentaţiile sale, prin personajele create din nou. Aceste personaje, deocamdată, dau seama despre sufletul său - fireşte, şi al nostru - şi mai departe ne lasă urme pe care trebuie să le vedem ca fiind călcate de o făptură luminoasă. Cele mai multe dintre personajele sale sunt cu picioarele bine înfipte în pământ, dar cu capul şi fruntea în cer. Cuvântul lor pe care îl auzim aici răsună dincolo.

Gesturile lor largi, de amplitudine, ne încântă şi uimesc fiindcă ele umplu şi un alt spaţiu.

La finalul filmului Umilinţă, scenariu şi regie Cătălin Apostol, este o imagine cutremurătoare. Există aici ziua unei lumii agonice şi inconştiente, alunecată apocaliptic în mrejele răutăţii. Este desemnată prin întâmplările din satul Pârlita peste care vine, în final, puhoiul apelor. Şerban Ionescu interpretează un personaj care nu vorbeşte, medicul veterinar Dumitru, care poartă cu sine vina şi suferinţa a tot şi toate, care comunică doar cu un copilaş, prin privire. Singurul său prieten de suflet şi nevoi. În final, găsindu-l pe copilaş fără suflare în tinda bisericii, părăsit de cei ce-i pricinuiseră moartea, îl ia în braţe şi iese din lăcaş, înaintează într-un spaţiu ce pare că are trepte, sub un cer apăsător. Merge prin ceaţă şi umbră şi, privit din spate, pare o uriaşă cruce: Şerban Ionescu - axa verticală şi copilul din braţe - axa orizontală. Nevorbitorul ne dă cea mai Vorbitoare imagine. Nu este greu să ne imaginăm că astfel Actorul duce în braţe o Lume, a nevinovaţilor pe care să o aşeze la picioarele Domnului. Şerban Ionescu a dus şi continuă să ducă în braţe lumea cu suflet de copil, a nevinovaţilor, lumea ucisă de răutatea insuportabilă de ieri şi de azi a puternicilor zilei. Pentru viaţa acesteia el, cel numit Pelicanul, şi-a dat sufletul său.

Ochii vii din tablou I-am privit ochii din imensa fotografie de la capătul sicriului, de deasupra coroanelor şi florilor aduse ca ultime cuvinte ale noastre. Din fotografie Şerban, o făptură simplă într-un tricou negru, ne priveşte pe toţi, cu ochii săi vii, numai înţelegere şi lumină. Am trecut din dreapta în stânga şi invers, ochii săi mă urmăreau. Tot astfel mi s-a întâmplat şi cu ochii dintr-o icoană, privind-o, din Mânăstirea Tismana. Şi parcă l-am auzit: „Suntem o metaforă, Velea, cea mai scumpă a lui Dumnezeu!”. O trecere dincolo.

Mama sa, sprijinită de sicriul fiului, adunată asupra lui, plângea în sine. De câteva ori, când părea că se prăbuşeşte, câte o actriţă o susţinea şi o aşeza pe un scaun. O dată, chiar în faţa mea. Cu lacrimi, îi aduceau condoleanţe actriţe şi actori, ai Naţionalului, ai teatrelor din Bucureşti şi ai celui braşovean. Şerban îşi petrecuse aici copilăria, adolescenţa cu studiile liceale, şi tot aici, pe scena Teatrului din Braşov luase premii cu Teatrul din Petroşani. Ion Caramitru s-a apropiat de mama îndoliată, s-a înclinat în faţa ei şi a durerii şi a îmbărbătat-o. „Ce să facem, Dumnezeu îi alege pe cei mai buni dintre noi!”. I-a mai şoptit că „autorităţile au fost de acord cu Bellu”. Apoi, s-a retras; după câteva clipe, mama s-a ridicat şi a mers la fiu. O durere încremenită. Ce i-o fi spus, la despărţire!? Este nefiresc ca mama să-şi îngroape fiul. Nu-i în ordinea lumii acesteia, deşi s-a întâmplat cu Fiul Cel mai Ales, şi de atunci, parcă, se întâmplă tot mai des. Ea singură, mama, percepe ce înseamnă cordonul luminos al sufletelor. Înaltă şi topită sub doliu, cât de bine seamănă cu Şerban - şi fiul cu ea! În Căţărătorul Prin Poarta Cerului din Pluta „Trebuie să rabd, ar fi spus el, ca şi cum aş fi înlemnit Meduzei, de Marin Sorescu, pe Marele Stâlp al Durerii şi Răscumpărării, cu sângele curs în personajele mele. Să-mi dea Domnul putere să joc şi în alături de Virgil Flonda primul spectacol al sălii Media a Teatrului Naţional, ce se şi Avram Birău amenajează şi se dă în folosinţă. Poate, ultimul al meu!”. Şi într-adevăr, în această sală, pe locul unde trebuia să fie decorul, a avut loc Marea Reprezentaţie, de Adio de la Spectatorii săi dragi. De o parte, trupul său în sicriul cu jumătate de capac ridicat, prins în decorul acestei lumi, şi de cealaltă parte, Sufletul cu personajele întrupate, spunându-ne că nimic din zbaterea sa nu a fost zadarnic pentru a deschide poarta Adevărului, Vieţii şi Luminii. De o parte, familia, prietenii, toţi îndureraţi şi scufundaţi într-un plâns lăuntric, şi de altă parte, toţi cei care l-au văzut pe scenă şi continuă să-l vadă în filme, marea parte a acestui popor, întristată dar plină de bucurie că unul dintre ai lor a putut să le re-dea o clipă de lumină din sufletul lor. I-au trimis coroane Preşedintele ţării, Prim-ministrul al Guvernului, teatre, asociaţii, prieteni.

Actorii Naţionalului, prin rotaţie, i-au făcut de gardă. Şerban Ionescu a dorit ca la această despărţire să vorbească doar maestrul Radu Beligan. Dar vârsta şi sănătatea nu i-au permis, a lăsat doar Cuvântul înlăcrimat să circule prin presa noastră, ca o bătaie de clopot. Totuşi, după slujba religioasă, a vorbit Ion Caramitru - un omagiu simplu, de la actor la actor, un omagiu adus celui plecat din reprezentaţie pentru Marea Reprezentaţie. Şerban Ionescu a ieşit, pentru ultima oară, la aplauze şi spectatorii cerniţi l-au aplaudat îndelung. A ieşit pe poarta Teatrului Naţional „I. L. Caragiale”, însoţit de mamă, familie, prieteni, actori, regizori şi scenografi, dramaturgi şi scriitori, de directorul teatrului şi prieten de-al său, Ion Caramitru, şi, mai ales, de oameni simpli. Simpli, cu inimi mari şi suflete deschise, aşa cum i-a reprezentat el pe scenă şi în filme. Cu înţelegere şi surâs peste răutatea zilei, cu speranţă în Ordinea Zilelor! A ieşit pe poarta îndoliată a Teatrului spre a intra pe poarta Cimitirului Bellu. A ieşit prin poarta oamenilor şi a intrat în partea cealaltă, prin Poarta Cerului. În aplauze şi onoruri fireşti.

Dumitru VELEA

IV SPECIAL

marţi, 4 decembrie 2012

Despre Şerban Ionescu, aşa cum a fost, la Petroşani şi Bucureşti. sau

Viaţa e frumoasă. Ca o felie de cozonac... (urmare din pagina I) Nu cred că s-a descoperit încă metoda de a le armoniza. Nu a descoperit-o nici Hollywood-ul, cu atât mai puţin Buftea sau Teatrul Naţional din Bucureşti.

Ghici cine vine la micul dejun?

Când l-am sunat pe Dumitru Velea să mergem împreună la Bucureşti pentru a-l conduce pe ultimul drum pe Şerban Ionescu, prietenul meu a fost puţin surprins de propunerea mea. Drumul lung şi obositor şi timpul friguros nu te îndemnau deloc să ieşi din casă. Încercările prin care am trecut fiecare la pierderea celor dragi - atunci când te bucuri foarte tare să ştii că ai alături prieteni vechi - au fost argumentele forte ale unei hotărâri comune. Velea a fost secretarul literar al teatrului pe vremea începuturilor tuturor actorilor mai înainte pomeniţi.

Din trioul de început mai trăieşte doar Avram Birău.

Primul s-a dus Virgil Flonda, iar acum i-a urmat Şerban. Am plecat şi cu gândul de a o întâlni şi pe Magda într-o perioadă delicată a vieţii ei când toate reflectoarele televiziunilor erau aţintite spre familia care a fost odată. Presa intuia existenţa unor alte persoane în viaţa lor, după 27 de ani de existenţă comună. Fiul lor, Carol, era firul firav care îi mai ţinea alături. Era puntea lor de dialog într-o relaţie ajunsă la final. Mă feresc să trag o concluzie. Am fost onorat de prietenia fiecăruia. Pentru mine, ei rămân, pentru totdeauna, acei tineri (mari) actori care veneau dimineaţa la ora 6 şi ne sunau la uşă. Apartamentul nostru cenuşiu se umplea, dintr-o dată, de lumină, spirit şi molipsitoare bună dispoziţie. Seara, la spectacolele cu „Pluta meduzei” sau „În căutarea sensului pierdut” şi, mai târziu, cu „Un bărbat şi mai multe femei” sau „Anonimul veneţian” ne dădeam seama, cu adevărat, cine ne trecuse, dimineaţa, pragul uşii.

La „Happy hour” s-a spus ceea ce s-a văzut în ziua cea mai tristă La Teatrul Naţional, Şerban era „expus”, aşa cum şi-a „dorit” - folosindu-se de o formulare cu un exces de umor negru - într-o sală care acum s-a deschis pentru prima dată publicului. O fotografie mare cu Şerban într-un tricou sportiv respira bărbăţie şi forţă. Două şiruri de scaune, de-o parte şi de alta a sicriului, au fost ocupate de membrii familiei şi de actori, tovarăşi de vânătoare plus cunoştinţe.

Televiziunile erau la datorie şi pândeau fiecare mişcare a celor vii. Transmisiuni directe nu au prea fost pentru că, practic, nimic important nu se petrecea în acea sală sobră, în care o muzică

adecvată se auzea în surdină. La un moment dat a ieşit din sală actorul Mircea Albulescu şi, pe hol, acesta a zis tuturor televiziunilor să-l înregistreze toţi odată că nu va vorbi de două ori. „Presarii” s-au conformat şi l-au filmat din toate poziţiile. Alte figuri cunoscute publicului larg nu au fost prezente şi, prin urmare, reporterii şi cameramanii au cam şomat pe holurile Naţionalului. Magda Catone a venit puţin înainte de ora 12 şi a evitat, cât a putut, contactul cu presa. Ne-am îmbrăţişat şi mi-a spus la ureche că abia aşteaptă să se termine odată acest „reality show” care a devenit căsnicia lor. Cred că s-a bucurat sincer că ne-a văzut. Din Petroşaniul tinereţii lor mai era acolo şi actorul Avram Birău. A doua zi la PROTV, în cadrul emisiunii „Happy hour”, cel mai bun prieten al lui Şerban, de loc din Braşov, a remarcat faptul că directorul teatrului din Petroşani (e vorba de Dumitru Velea - n.r.) a fost acolo în timp ce alţi prieteni, actori mari şi regizori importanţi din Bucureşti, nu au găsit de cuviinţă să fie prezenţi la despărţirea de Şerban. „Să le fie de bine!”, a conchis omul cu năduf. Acesta a fost şi sentimentul nostru.

Un „Dineu cu proşti” şi o „Umilinţă”.

Plus dragostea definitivă a prietenilor săi adevăraţi Şerban a avut parte de o destul de discretă ieşire din scena vieţii. El ar fi vrut ca, la catafalc, să vorbească doar un singur om: maestrul Radu Beligan.

Acesta a trimis o scrisoare de adio, prin intermediul presei, dar nu a venit la ultima întâlnire cu mai tânărul său confrate. A vorbit, în schimb, d. Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional. Domnia sa nu a citit scrisoarea maestrului Beligan, ci a vorbit liber şi a omis-o pe Magda în discursul lui funebru.

Gestul directorului Teatrului Naţional din Bucureşti ni s-a părut cel puţin discutabil. Apoi, o seamă de colegi au luat sicriul şi l-au scos, în aplauzele asistenţei, afară din teatrul pe care l-a slujit până în ziua de 5 decembrie 2011. Mama sa a sărutat, înainte de a ieşi din sală, tabloul cu fotografia ce-l reprezenta pe Şerban cel falnic. În acea zi de început de decembrie, Şerban a jucat, pentru ultima oară, rolul principal în „Dineu cu proşti” de Francis Weber. Regizorul spectacolului a fost însuşi Ion Caramitru, şi tot el a fost cel care l-a înlocuit în „Dineu...”.

Ultimul film în care a jucat Şerban s-a numit „Umilinţă”, pelicula de debut a regizorului Cătălin Apostol. Filmul s-a „tras” afară, în cadrul natural oferit de satul Pârlita din Bărăgan. Regizorul s-a gândit imediat la Şerban, atunci când a terminat de scris rolul unui medic veterinar care alege, în mod voluntar, să plătească pentru un păcat din tinereţe.

„M-ai omorât cu rolul ăsta!”, i-ar fi spus Şerban regizorului. Cătălin Apostol a conceput ultimul rol al lui Şerban ca pe „un Ion întors pe dos”. Filmul nu a fost, din păcate, un succes. Nici de stimă, nici de casă... Moartea lui Şerban i-a asigurat filmului, într-un mod nesperat, o proiecţie, la o oră de vârf, chiar la TVR 1. (În primul week end de la lansare, filmul a fost văzut de doar 57 de spectatori...).

Viaţa e frumoasă. Sau, vorba lui Şerban, ca o felie de cozonac Afară, de pe strada „poet Tudor Arghezi”, actorul Şerban Ionescu a plecat spre Bellu într-o elegantă maşină neagră, în timp ce autocarul Teatrului Naţional îi aştepta pe cei care voiau să participe şi la ceremonia militară de pe Aleea artiştilor. Noi ne-am îndreptat spre gară. Pe drumul spre staţia de la Universitate, pe unde trecea autobuzul 85, ne-am oprit să admirăm, încă o dată, „Caragialeana”, capodopera sculpturală din faţa intrării principale a Naţionalului. „Ce lume, domnule, ce lume!”. Pe stâlpii de afişaj erau anunţate spectacolele lunii decembrie din Capitală. Ne-a atras atenţia spectacolul lui Grigore Leşe, intitulat „Viaţa e frumoasă”. Aşa e. Mai ales când eşti viu şi sănătos. Şi, atunci, ne-am adus aminte de cuvintele celui plecat: „Mi-am trăit viaţa ca pe o felie de cozonac. Am mâncat-o cu plăcere şi mi-a căzut bine şi mie şi celorlalţi care n-au apucat să muşte din mine. Dar au simţit mirosul de cocă de cozonac...”.

Post Scriptum cu acces interzis…

După ce am crezut că am terminat de scris acest articol despre Şerban, un amic îmi povesteşte că a văzut pe TVR 1 un, probabil, ultim interviu cu marele actor. El a povestit că la Petroşani dormea, pe o saltea, la ultimul etaj într-un apartament orientat cu geamurile spre cimitir. Era vorba de apartamentul de care vă pomeneam mai sus. În faţa cimitirului era un stâlp de iluminat ce avea în vârf un bec foarte puternic. Acesta îl deranja foarte tare atunci când chiar voia să doarmă. Într-o noapte, când nu reuşea deloc să pună geană pe geană, Şerban şi-a luat inima în dinţi şi s-a dus, hotărât, spre poarta cimitirului. El voia să-i ceară paznicului să stingă, odată, becul ca să poată dormi. Când să intre în cimitir, actorul a văzut un anunţ care spunea, negru pe alb, că „Accesul persoanelor străine e strict interzis”. Aşa că, actorul a citit anunţul, s-a conformat şi s-a întors, spăşit, la ultimul etaj, în apartamentul cu geamurile orientate spre cimitir. Şi luminate a giorno. Din păcate, la Bellu spre deosebire de Petroşani, accesul persoanelor străine nu a mai fost interzis...

Spectacolul continuă...