Ziarul Vaii Jiului - nr. 1098 - 5 decembrie 2012

CMYK

Astăzi

Veniţi în Parcul Carol Schreter pentru a aprinde luminile de sărbători!

Pentru cei mari, cei mici, cei ocupaţi care vor să se destindă, sau cei plictisiţi care vor să ia parte la ceva special, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi lansează invitaţia de a participa la aprinderea luminilor în parcul Carol Schreter la ora 17.00. Şi anul trecut tot Moş Nicolae a fost cel care a prilejuit aprinderea luminilor în oraş. A venit foarte multă lume, iar copiii adunaţi pe lângă pomul de Crăciun au rămas impresionaţi. În Petroşani podoabele de Crăciun ale oraşului sunt cam aceleaşi, doar că sunt amplasate diferit. Însă, aşa cum podoabele bradului nostru de Crăciun de-acasă sunt aproape aceleaşi în fiecare an, şi de câte ori le aprindem suntem fascinaţi, tot aşa, şi în oraş, luminile vor da prilej de bucurie celor prezenţi la eveniment. Îi avertizăm pe cei care doresc să participe că vor trebui să vină pe bâjbâite până în parc, deoarece pentru o jumătate de oră, măcar, toate luminile din oraş vor fi stinse, astfel încât efectul aprinderii luminilor de Crăciun să fie maxim.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului

MIERCURI

5 decembrie 2012 Anul V Nr. 1098 12 + 8 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:39 Apus: 16:33

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Rămase în stadiul de proiect

Dispensarele medicale din zonele limitrofe PAGINA 3

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,5316 lei 1$ = 3,4665 lei 1₤ = 5,5863 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 5 decembrie 2012

O şansă unică în viaţa lor:

Olimpicii din Valea Jiului au făcut blatul cu Trenul Regal Pe lângă cei câţiva oficiali şi ziariştii de la presa scrisă şi televiziunile locale, în vagoanele Trenului Regal care a făcut traseul Petroşani-Lupeni şi retur s-au aflat şi elevii cei mai buni la carte din Valea Jiului.

Desemnarea celor 102 olimpici care au avut

onoarea să meargă cu Trenul Regal a fost făcută de şcolile şi liceele din toate localităţile Văii. Desigur, ei au avut, ulterior, destule ce să le povestească colegilor de clasă.

Mai ales că ei, cei aleşi, sunt primii şi, posibil, ultimii care au avut norocul să meargă cu naşul şi să facă oficial blatul cu Trenul Regal. Alte amănunte în pagina 7.

Gheorghe OLTEANU

Pe când

Giratoriu la intrarea în Petrila şi reparaţii pe centura Petroşaniului?

Intersecţia de intrare în Petrila sau Petroşani, dinspre Băniţa, îi supără pe cei mai mulţi dintre şoferi, din cauză că circulaţia se blochează în permanenţă aici. Iar iarna, din cauză că alunecă foarte tare, ieşirea din Petrila spre Petroşani este infernală.

Brrrr! În Valea Jiului se vor

Acelaşi tip de intersecţie funcţionează şi la Livezeni, la ieşirea din Petroşani spre Iscroni şi defileu. Doar că aici drumul este drept, nu în pantă, şi este mai uşor de şofat.

La Petrila a fost propusă, de mai multe ori, realizarea unui giratoriu, care să fluentizeze traficul. Însă, până acum, nu a fost posibilă realizarea lui.

Cititorii cotidianului nostru au adresat întrebarea chiar preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, care ar trebui să aloce bani pentru transportul din Valea Jiului.

Sesizările lor sunt legate înregistra de giratoriul amintit, de pe centura Petroşaniului, folosită intens de absolut toţi şoferii din Valea Jiului, porţiune de tranzit pentru maşinile de mare tonaj, dar şi reabilitarea

Valori minime de până la -10 grade

Spre deosebire de alte zone din ţară, în Valea Jiului zăpada se lasă aşteptată. Singurul sport de iarnă practicabil acum este patinajul, pe patinoarul din parcul de la Piaţa Centrală din Petroşani, dar şi acesta e destul de gol. Însă vremea se răceşte treptat. Până pe 7 decembrie maximele termice vor deveni uşor negative şi se vor situa, în medie, în jurul valorii de -2 grade. După data de 8 decembrie, temperaturile maxime se vor menţine în continuare negative, la valori medii de -2 grade, -1 grad, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Consumul de gaz şi electricitate va creşte pentru că vor scădea temperaturile nocturne în prima jumătate a intervalului până la valori medii în jur de -8 grade, apoi variaţiile vor fi nesemnificative. În zona noastră se vor înregistra valori minime în jur de -10 grade. Temporar, va ninge slab, cu probabilitate mai mare după 8 decembrie. Asta înseamnă că ar putea fi puse în funcţiune şi instalaţiile de zăpadă artificială din Straja şi Parâng.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

staţiei CFR. După cum se observă, infrastructura rutieră are încă multe lipsuri, unele dintre ele depinzând de consiliul judeţean pentru a fi rezolvate, iar lumea nu uită promisiunile din campanie.

Alina PIPAN

Sezonul răcelilor

Aproape 1.300 de pneumonii şi infecţii respiratorii În ultima săptămână, datorită vremii instabile din acest început de iarnă, în judeţul nostru au fost înregistrate aproape 840 de cazuri de infecţii acute respiratorii şi peste 450 de cazuri de pneumonii.

Din fericire, până la această oră nu a fost înregistrat niciun caz de gripă.

Specialiştii în sănătate publică ţin să amintească cetăţenilor că vaccinarea antigripală se face gratuit, printr-un program al Ministerului Sănătăţii. Campania de vaccinare antigripală gratuită a demarat şi în judeţul Hunedoara de la jumătatea lunii trecute, când s-au primit 7.700 de doze de vaccin dintr-un număr de 42.000 de doze de vaccin antigripal solicitate. Până la această oră au fost vaccinate 4.138 de persoane.

Mihaela PETROŞAN

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 5 decembrie 2012

Rămase în stadiul de proiect

Dispensarele medicale din zonele limitrofe Cea mai mare problemă a zonelor limitrofe localităţilor Văii Jiului este lipsa dispensarelor. Cele care existau pe vremuri au fost închise, iar acolo unde nici măcar nu au apucat să funcţioneze nu au fost deschise.

Pentru orice fel de necesitate medicală, oricine trebuie să se deplaseze până la spitalul din oraş.

Fără dispensare, cabinete şi farmacii Fie că locuiesc în Cimpa, în Jieţ, pe Slătinioara, în Bosnia, pe Dealu Babii, în Vâscoza, în Aninoasa sau la Valea de Peşti, oamenii au o mare problemă: lipsa dispensarelor. Fiecare autoritate locală din oraşele Văii şi-a propus, la un moment dat, deschiderea unor dispensare, pentru a asigura necesităţile medicale ale oamenilor din zonele limitrofe localităţilor. Zone în care nu funcţionează cabinetele medicilor de familie, farmaciile şi sunt departe de spital. Iar în Valea Jiului sunt cel puţin 12 zone de acest fel. Până şi

se deplasează greu, şi care nu au mai văzut un medic de ani buni.

La Uricani ar fi nevoie de un asemenea dispensar la Valea de Peşti, la Câmpu lui Neag. Dar abia dacă lucrurile se mişcă în redeschiderea ambulatoriului de specialitate din Uricani, care ar trebui să treacă printr-un proces de modernizare şi dotare. Aici doar chestiunile minore pot fi tratate, în rest, oamenii sunt trimişi la specialiştii de la Lupeni, Vulcan sau Petroşani.

La Lupeni funcţionează un singur dispensar, la Bărbăteni. În Colonia Ştefan şi pe Calea Brăii ar mai fi nevoie de dispensare.

Avantajul Lupeniului este, totuşi, că are destul de multe cabinete de medicină privată şi că toate zonele locuite sunt relativ aproape de zona urbană, deci cabinetele sunt uşor de accesat. De asemenea, funcţionează şi cabinete de specialitate, în sistem privat, separat de ambulatoriul din spital.

Vulcanul Aninoasa poate fi considerată o astfel de zonă, pentru că aici au cabinet doar doi medici de familie, prea puţin pentru nevoile medicale ale aninosenilor.

Aşadar, pentru orice fel de afecţiune, fie că este o durere de măsele, o febră puternică, o durere de spate, un traumatism, probleme de sănătate minore sau majore, fiecare persoană din zonele mărginaşe trebuie să se deplaseze câţiva kilometri până la cea mai apropiată unitate medicală şi de aici, în funcţie de necesităţi, să ajungă poate şi mai departe, pentru investigaţii sau analize. În zonele limitrofe locuiesc, cu precădere, oameni mai în vârstă, care

are Dealu Babii, Sohodolul, zone situate la oareşce distanţă de centrul oraşului, unde oamenii găsesc cabinete private, medici de familie, specialişti şi ambulatoriul spitalului. În Sohodol funcţionează doar cabinetul unui medic de familie, dar Dealu Babii este uitat de lume. Momârlanii de-acolo mai au şi o vorbă, cum că, atunci când îi doboară boală, mai repede decât la spital, ajung în fundul grădinii. Cinic, dar adevărat…

La Petroşani se propunea deschiderea unui dispensar în zona Dâlja Mare. Proiectul a rămas pe hârtie. Dispensare ar fi necesare, fără

Vila Melinda angajează cameristă şi ajutor de bucătar.

Relaţii la telefon: 0254.545842 sau 0762.657455

www.zvj.ro

doar şi poate, şi pe Slătinioara, în Saşa, în Colonie, dar şi în Bosnia.

Zone depărtate, cu drumuri anevoioase, greu de parcurs şi cu maşina, mai ales pe timp de iarnă, şi mai ales de persoanele vârstnice.

Petrila este, de asemenea, un oraş cu multe sate în administraţie, precum Jieţ, Cimpa, Taia, care au nevoie de dispensare. Oamenii au cerut în repetate rânduri acest lucru, dar momentan nici spital nu mai este în oraş. Aşadar, situaţia medicală este critică şi anevoioasă pentru cei care se îmbolnăvesc şi care locuiesc la câţiva kilometri de Petrila.

Alina PIPAN

Şi-a redeschis porţile

Muzeului Aurului din Brad După cinci ani în care au existat o mulţime de dispute, dar s-a şi lucrat la renovări, Muzeul Aurului din Brad şi-a redeschis ieri porţile. În acest fel, o colecţie mineralogică unică în Europa este de acum la dispoziţia vizitatorilor de pretutindeni.

La eveniment au participat oficialităţi locale şi judeţene, între care şi prefectul judeţului, Sorin Vasilescu, precum şi reprezentanţi ai unor instituţii. De asemenea, Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, împreună cu un sobor de preoţi, a ţinut o slujbă de sfinţire.

Renovarea clădirii muzeului de la Brad s-a făcut cu mari eforturi, fiind necesară suma de peste un milion de euro, de lucrări ocupându-se o societate specializată în închiderea perimetrelor miniere. Între timp, valoroasele piese de aur din muzeu au fost ţinute sub cheie în camera de valori a Trezoreriei Brad. „După cinci ani de renovări şi lupte cu diverşi indivizi care au vrut să pună mâna pe acest muzeu, putem să ne respectăm cuvântul dat şi să îl redăm în circuitul public, oamenilor care vor să se bucure de acest muzeu şi de frumuseţea lui. Am promis că vom încerca să-l punem în valoare până la sfârşitul anului şi am reuşit acest lucru. Acum îl deschidem pentru public şi va fi un muzeu aşa cum ni l-am dorit”, a declarat Daniel Andronache, directorul Minvest.

Mihaela PETROŞAN

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 5 decembrie 2012

„Peisaj” din Liga a III-a

Jambiere cârpite, jucători “expiraţi” şi mormane de memorii Cam asta a mai rămas din faima echipei de fotbal Jiul Petroşani, altă dată un adversar redutabil, acum doar o biată sperietoare de ciori.

„Normal ar fi ca autorităţile locale să-şi îndrepte privirea spre noi, pentru că este clar că nu ne mai putem descurca. Am adus jucători cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani, care ne era clar că nu mai puteau.

Dar cine vine dacă nu sunt bani? Din retur ne vom axa doar pe tineret, pentru că nu are rost să aruncăm cu bani pentru nişte jucători care nu mai fac faţă”, a explicat preşedintele George Boboc.

Popice

Radu Balaban - bronz la Naţionale Recunosc că nu îmi place să vorbesc aşa despre o echipă care, pe vremuri, dădea jucători de Naţională, dar tot la fel recunosc că îmi este ruşine să vorbesc despre lucruri evidente, pe care oamenii din preajma clubului ni le semnalează zi de zi. Că Jiul se zbate de ani de zile în moarte clinică nu mai e un secret pentru nimeni. Că nu sunt bani, iarăşi nu mai este o noutate, dar problemele s-au acutizat.

Jucătorii se plâng de masa săracă, fără vitamine, de echipamente cârpite şi de neplata salariilor.

Neputincioşi, oficialii ridică din umeri şi, fără a contesta că au şi ei dreptatea lor pe undeva, aruncă mănuşa tot spre factorii locali.

Intrată în cursa pentru evitarea retrogradării, echipa Jiul are nevoie de resuscitare. Are nevoie de suporteri, are nevoie de bani, are nevoie de iubire şi are nevoie să-şi recupereze faima de altă dată.

Istoria o obligă la fapte…

Popicarul de la Inter Petrila, Radu Balaban, a obţinut medalia de bronz la Campionatul Naţional Individual pentru Juniori ce a avut loc la Ploieşti.

La doar 16 ani, petrileanul promite că va ajunge departe în acest sport. „Este foarte talentat şi eu unul îl văd ca fiind viitor jucător de Naţională. Este în formă mare”, a declarat antrenorul acestuia, Marcel Dobrică. În perioada 13-16 decembrie petrilenii vor participa şi la Finala Campionatului Naţional de Seniori, unde, de asemenea, au şanse la medalii.

K1

Hariga, mai bun, dar nu pentru arbitri Sportivul Eduard Hariga de la clubul „Pantera Neagră” din Petroşani, pregătit de antrenorul Ionuţ Lascău, a avut o evoluţie spectaculoasă la o gală K1 ce a avut loc la Herculane.

Sportivul din Vale a trecut în semifinale de un luptător pregătit de Alin Panaite, iar în finală a dat piept cu deveanul Alin Gavrilaş. „Edi a câştigat meciul, în teren, dar arbitrii nu au vrut să-i dea lui trofeul, ci deveanului. Am făcut contestaţie, şi nici măcar nu au luat-o în seamă. Asta e, mergem mai departe”, a declarat Ionuţ Lascău, consternat de cele întâmplate.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 5 decembrie 2012

Lupte libere

07.12.2012 - ora 19:00

11 medalii pentru CSŞ Petroşani Cluburile hunedorene şi sportivii din Republica Moldova au dominat ediţia întâi a competiţiei internaţionale de lupte libere „Cupa Cetate”, desfăşurată la Deva.

CNS-CSŞ „Cetate” Deva, CSŞ Petroşani şi CSŞ Hunedoara au cucerit cele mai multe trofee, ocupând primele trei locuri în ierarhia generală.

Cel mai eficient a fost clubul CS Chişinău (Republica Moldova), care a obţinut cinci medalii cu şase sportivi. La competiţia de la Deva au mai luat startul sportivi de la CSŞ Braşov, Dinamo Bucureşti, CSŞ Reşiţa, Inter Petrila, CSŞ Lugoj, CSŞ Motru, CSŞ Oneşti, CS Brebu Caraş-Severin, CS Drobeta Turnu Severin, totalul participanţilor fiind de aproximativ 150 de sportivi.

Devenii antrenaţi de Suraj Moravan, Cosmin Văcăraşu şi Doru Ailincăi au profitat de avantajul terenului propriu şi au cucerit 15 medalii (trei de aur, opt de argint şi patru de bronz), ocupând locul întâi în clasamentul general pe cluburi.

Podiumul la echipe a fost completat de CSŞ Petroşani care a obţinut 11 medalii, şi de CSŞ Hunedoara care şi-a trecut în palmares 10 medalii. Dominaţia numerică a hunedore-

Karate

Cupa României, „afacere hunedoreană” Karatiştii de la cluburile Dacicus Orăştie şi Heian Deva au dominat ediţia 2012 a „Cupei României”, stilul shotokan, departamentul Eur&ka, desfăşurată

nilor a fost „pusă la respect” de sportivii de la CS Chişinău din Republica Moldova. Cinci dintre cei şase luptători de peste Prut au urcat pe podium, ei cucerind medaliile de aur la categoriile 53, 59 şi 66 kilograme, precum şi o medalie de argint la categoria 66 kilograme şi una de bronz la categoria 59 kilograme. „Gabriela Munteanu a câştigat medalia de aur, la fel ca la toate competiţiile la care a participat în acest an, demonstrând că merită cu adevărat titlul de campioană naţională pe care îl are în palmares în 2012. Ştefan Mihalca a ocupat doar locul doi, deşi a fost la egalitate de puncte cu câştigătorul, însă a primit trofeul acordat celui mai tehnic luptător al turneului. El a fost singurul sportiv român din concurs care a învins un reprezentant al Republicii Moldova, iar premiul special i-a fost acordat de un juriu format din şapte foşti antrenori şi finanţat special de Petru Ungureanu, din Piteşti”, a spus antrenorul Suraj Moravan.

Concursul a fost supervizat de Răzvan Pârcălabu, vicepreşedintele Federaţiei Române de Lupte. Oficialul federaţiei i-a lăudat pe organizatori şi i-a oferit o diplomă de excelenţă antrenorului Suraj Moravan, de la CNS CSS „Cetate” Deva, pentru organizarea impecabilă şi rezultatele obţinute de sportivii săi în acest an.

la finalul săptămânii la Timişoara.

Cei 52 de sportivi de la Dacicus Orăştie au obţinut 41 de medalii, iar clubul condus de Nicolae Iordăchescu s-a clasat pe primul loc în ierarhia generală, cu 140 de puncte. La rândul lor, cei 16 sportivi antrenaţi de Marius Biji la Heian Deva şi-au trecut în palmares 11 medalii şi s-au clasat pe locul trei la general, cu 50 de puncte. Pe locul doi în topul cluburilor a fost Shodan Timişoara, cu 100 de puncte.

Casa de Cultură “Ion Dulămiţă” Petroşani

FC Hunedoara,

În rol de Moş Nicolae Fotbaliştii liderei neînvinse din Liga a III-a, seria a V-a, vor să îi dea o mână de ajutor lui Moş Nicolae…

Pentru aceasta vor juca la un turneu umanitar care va avea loc la Deva. Competiţia se va desfăşura, vineri, 7 decembrie, de la ora 10.30, la baza sportivă „RealSport”, şi va alinia la start şase echipe formate din fotbalişti ai FC Hunedoara şi reprezentanţi ai mass-media.

Echipele se vor duela în cadrul a două grupe, iar formaţia câştigătoare a turneului va avea misiunea şi bucuria de a împărţi dulciuri unor juniori hunedoreni pe care Moş Nicolae îi va alege.

www.zvj.ro

CMYK

6 EVENIMENT

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 5 decembrie 2012

Biserica Sf. M. Mc. Varvara din Aeroport-Livezeni I şi-a sărbătorit ieri, cu mare cinste şi evlavie, hramul

Doamne, ocroteşte-i pe mineri!

Un sobor de preoţi, în frunte cu Andrei Făgărăşanu, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a săvârşit Sfânta Liturghie Zi de adâncă recunoştinţă şi cinstire adresată lui Dumnezeu şi Sfintei Mari Muceniţe Varvara - Ocrotitoarea Minerilor s-a înfăptuit ieri, 4 decembrie 2012, la parohia ortodoxă cu acelaşi nume din Cartierul Aeroport - Livezeni.

Participanţi Sute de cetăţeni ai Petroşaniului au fost prezenţi, începând de dimineaţă, la orele 8,30 la utrenie şi mai mulţi apoi, începând cu orele 10,00, când s-a săvârşit Sfânta Liturghie, una dintre cele mai frumoase slujbe la care am avut bucuria să asistăm şi noi.

Au fost prezenţi şi au slujit la Sfânta Liturghie o serie de înalte feţe bisericeşti şi slujitori din ţară şi din Valea Jiului.

Preasfinţitul Andrei Făgărăşanu, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a condus slujba şi toate ceremoniile religioase, secondat îndeaproape de cei doi diaconi, Ovidiu Marian şi Irinel, ajutaţi şi de soborul de preoţi format din Octavian Pătraşcu, Nicolae Călin Tănase, Iulian Selaje, Laurenţiu Iacob de la Caransebeş, care a cântat la strană cu adevărat minunat, însoţit de un grup de psalţi, Daniel Gărgan, Emil Velican de la Petrila-Brad (Taia), Gabriel Bulf, Remus Pârlea şi Marionţ din Ştei-Călan, părintele ieromonah Natanail Zamfirache de la Mănăstirea Parva, judeţul Bistriţa - fost cântăreţ la Biserica Sfânta Varvara, părintele ieromonah Vasile Radu de la Mănăstirea Groapa Seacă.

După oficierea slujbei la Uricani, tot cu ocazia acestei sfinte zile, preotul protopop Petrache Creţu a ajuns şi dumnealui lângă colegi, ca semn de preţuire faţă de ei şi cei care au participat la slujba din Petroşani.

Dacă tot am vorbit de Sfânta Varvara şi de hram, trebuie să aducem aminte în acest material şi de biserica Sfânta Varvara din Petrila-Poieni, unde părintele Flavius Ţârlea a oficiat de asemenea o slujbă, iar după Sfânta Liturghie oamenii s-au bucurat de bucate de post, aşa cum se obişnuieşte în fiecare an.

www.zvj.ro

Minerii şi politicienii - aproape de Sfânta Varvara Printre sutele de creştini i-am distins la slujbă şi pe primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, pe deputatul Monica Iacob-Ridzi, pe politicienii Haralambie Vochiţoiu, Ioan Rus, dar şi o serie de consilieri locali de la aproape toate partidele din Petroşani.

Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că la slujbă au venit foarte mulţi mineri, maiştri şi ingineri minieri angajaţi la exploatările miniere din Valea Jiului, cu precădere la Livezeni, Lonea şi Petrila, împreună cu familiile lor, dar şi foarte mulţi pensionari minieri.

Sindicatele miniere nu au lipsit nici ele, la slujbă fiind prezenţi lideri sau reprezentanţi ai Sindicatului „Muntele”. Un grup de copii, coordonaţi de învăţătoarea Lucreţia Gabroveanu, au susţinut un frumos program artistic înainte de finalul slujbei, Imnul Minerilor auzindu-se la un moment dat în sfânta biserică, cântat extraordinar de aceşti copii frumoşi cât şi de enoriaşi şi de preoţi.

La final, afară, sute de oameni au putut participa la o agapă frăţească cu mâncare de post, nu înainte ca un sobor de şase preoţi să ţină o slujbă de pomenire în cinstea minerilor eroi căzuţi la datorie în subteranele minelor noastre în decursul vremii.

Preasfinţitul Andrei Făgărăşanu, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului: „Mă simt ca acasă aici, la Petroşani, pentru că un creştinortodox ori de câte ori calcă pragul unei biserici ortodoxe este acasă. Ne simţim tare bine şi ne bucurăm tare mult, pentru că astăzi, la invitaţia Preasfinţitului părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, ne-am bucurat împreună cu bunii credincioşi ai Văii Jiului la Biserica Sfânta Mare Muceniţă Varvara din Petroşani. O sfântă care a pătimit în secolul III pentru Hristos şi ne îndeamnă pe fiecare dintre noi să fim o oază de spiritualitate duhovnicească în jurul nostru. Dumnezeu la dreapta judecată ne va

întreba câtă lumină am răspândit în jur? Or, Sfânta Mc. Varvara, astăzi, ne spune nouă tuturor să ne respectăm Dumnezeul în care credem, Lui să-i slujim şi la El să ne gândim. Mai ales că ne aflăm în preajma Sfântului Ierarh Nicolae, care este sfântul bucuriei al ortodocşilor, pe creştinii din Valea Jiului i-aş sfătui să se bucure şi să se veselească în Domnul. Să se bucure păstrând tradiţia noastră creştinească, aceea de a colinda până la Crăciun şi atunci. Spun asta pentru că noi astăzi nu mai ştim să ne bucurăm, să colindăm şi să mărturisim pe Dumnezeu, într-o lume secularizată, plină de păcate.

Sărbători fericite tuturor celor din Valea Jiului din partea noastră prin intermediul ziarului dumneavoastră!”.

Primul paroh al bisericii, după 1994, decanul de vârstă al preoţilor Petroşaniului, Octavian Pătraşcu: „Slavă lui Dumnezeu că am reuşit şi anul acesta să ajungem praznicul Sfintei Mari Muceniţe Varvara, care este patroana şi ocrotitoarea minerilor, dar şi a bisericii noastre parohiale din parohia Livezeni I. Ca în fiecare an şi anul acesta, cu ajutorul lui Dumnezeu şi înţelegerea ierarhilor noştri, am avut slujbă arhierească. Chiar dacă Preasfinţitul nostru, Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, a trebuit să răspundă invitaţiei foarte insistente de a merge lângă Brad, la o biserică care şi ea poartă mai nou hramul Sfintei Varvara, Preasfinţitul nostru, cu părintească dragoste, a rugat şi a invitat la noi pe Preasfinţitul Andrei, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului şi a Mitropoliei noastre de Transilvania, ca să vină să slujească şi să ne binecuvânteze arhiereşte în această zi, aşa după cum am văzut şi după cum ne-am bucurat cu toţii.

Ca şi în anii trecuţi, şi anul acesta, Sfânta Liturghie este urmată de un parastas, pentru

Un gest frumos al deputatului Crisian Resmeriţă Un gest creştinesc a făcut ieri, la închiderea ediţiei ZVJ, deputatul Cristian Resmeriţă. Care, pentru ca acest material dedicat sărbătorii minerilor să fie potrivit cum se cuvine în pagină, şi-a donat spaţiul publicitar alocat (şi plătit) pentru campania sa electorală. „Provin dintr-o familie de mineri şi ştiu ce înseamnă viaţa grea a minerilor. De aceea munca lor trebuie preţuită, iar memoria celor căzuţi pe altarul cărbunelui trebuie cinstită”, ne-a mai declarat emoţionat deputatul Resmeriţă. (M. BOBOC) pomenirea tuturor minerilor căzuţi eroic pe abatajele minelor din Valea Jiului şi din toată lumea, dar şi pentru răposaţii noştri, pe care-i pomenim şi ne rugăm pentru odihna şi mântuirea lor. Să zicem Slavă lui Dumnezeu care, iată, ne-a binecuvântat cu o zi frumoasă de decembrie, neaşteptat de frumoasă şi mulţimea este poftită să guste acum din bucatele dăruite din dragoste de credincioşii parohiei noastre, localnici, sătenii sau momârlanii noştri cum îi numim, dar şi de creştinii din Aeroport, veniţi mai nou pe aceste meleaguri, care colaborează cu noi de fiecare dată la aceste praznice minunate, de hramuri şi la Sfintele Paşti.

Mulţumim lui Dumnezeu şi celor ce au venit şi ne-au încântat la slujbă, Preasfinţitului Andrei, soborului de preoţi şi, nu în ultimul rând, credincioşilor care au binevoit să vină în zi de sărbătoare la noi. Biserica noastră a sărbătorit 18 ani de existenţă. A fost începută în 1994 şi în 2001 a fost sfinţită prin binecuvântarea patriarhului de-atunci, Preafericitul Teoctist, cu un grup de ierarhi ai Sinodului bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române. Mulţumim lui Dumnezeu, care ne-a ajutat şi ne ajută ca de-atunci să desfăşurăm pe lângă slujbe şi acţiuni bisericeşti şi acţiuni social-umanitare, prin oferirea de mâncare orfanilor şi sărmanilor din Cartierul Aeroport, şi nu doar, la cantina socială care funcţionează aici. Dumnezeu să ne apere şi să ne ajute pe toţi!”

Părintele Nicolae Călin Tănase, actualul paroh al bisericii din Livezeni I: „Este praznicul Sfintei Varvara şi hramul bisericii şi al minerilor noştri, motiv de bucurie pentru noi. Sfânta Varvara este mijlocitoarea noastră înaintea tronului Sfintei Treimi. Ea putea să aibă orice pe acest pământ, fiind fiică de demnitar, dar a renunţat la tot pentru dragostea lui Hristos. De aceea, răsplata de la Dumnezeu este acum mult mai mare decât bucuriile pe care i le-ar fi oferit lumea aceasta. Sfânta Varvara are, deci, o mare trecere la Dumnezeu şi de aceea noi, aici pe pământ, o cinstim, cum o cinstesc şi oştile cereşti, rugând-o să ne ajute pe noi şi pe familiile noastre, pe minerii cei greu încercaţi a-i căror ocrotitoare sfânta este. În fiecare an a fost multă lume de hram, chiar dacă a fost zi de duminică sau o zi obişnuită din săptămână. Oamenii vin, se bucură de Sfânta Liturghie, de agapa frăţească, de rugăciuni, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Le mulţumim tuturor pentru participare, inclusiv oaspeţilor noştri, Preasfinţitului Andrei, soborului de preoţi.

Corneliu BRAN

CMYK

REPORTAJ 7

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 5 decembrie 2012

Trenul Regal a ajuns şi la Vulcan. Pe când şi Regele?

Ieri, după ce, săturat de curioşii care i-au cercetat vagoanele în Gara Petroşani, Trenul Regal, ştiind că este aşteptat şi în celelalte localităţi ale ţinutului nostru, s-a avântat pe calea de fier care duce în vestul Văii Jiului.

Pentru această incursiune, înaintea bătrânei locomotive cu aburi a fost pusă o locomotivă Diesel a Regio Trans. Poate era mai bine să o fi pus pe post de împingător, şi-au dat cu părerea, la Vulcan, câţiva ceferişti pensionari, şi s-o fi lăsat pe asta cu aburi prima. Primarul Gheorghe Ile

ştia de aproape o săptămână de vizita pe care i-o va face Trenul Regal. Iniţial, avea de gând să-i facă o primire în sunet de alămuri. A trebuit să renunţe în ultimul moment la muzică, fiindcă asta ar fi trebuit să umble şi să-i învoiască de la serviciu pe câţiva membri ai fanfarei. A dus, în schimb, la gară aproape toată Primăria Vulcan. Personalul de la primărie a ajuns la gară pe la zece şi ceva. Asta, pentru că, l-am auzit pe viceprimarul Cristian Merişanu, se ştia că trenul va fi în gara Vulcan la ora unsprezece.

Gara Vulcan, doar cu numele, fiindcă, acum, are umilul statut de Halta de Mişcare Vulcan, afiliată Staţiei Principale CFR Iscroni. Cred că marţi, 4 decembrie, a fost ziua în care bătrâna şi fosta gară a simţit puţin din forfota din zilele bune ale CFR-ului. Pe lângă oamenii primarului, pe peron au aşteptat răbdători, în frig, şi surprinzător de mulţi vulcăneni. Fiindcă trenul nu mai apărea, consilierul local Aurelian Enache, a cărui casă e la o aruncătură de băţ de calea ferată, s-a gândit că timpul va trece mai repede, iar frigul va fi mai uşor de suportat cu un pic de ţuică fiartă la bord. Aşa că, la comanda-i, pe masa aşezată în faţa biroului de mişcare au poposit un termos şi câteva cănuţe. Cu care, odată umplute cu fiertura de prune, domnul director “CafeluţăŢuiculiţă” i-a îmbiat pe toţi cei de faţă.

Oprirea Trenului Regal în Gara Vulcan poate fi considerată un moment istoric. De care, în mod sigur, îşi va aminti şi un puştiulică de vreo trei ani, adus de bunica sa, care, până acum, nu a văzut niciodată un tren personal, darămite Trenul Regal. Trenul a staţionat pe linia a doua, iar la puţin timp dintr-unul din vagoane au coborât domnul Dionisie Ardelean, directorul CENAFER, şi doi tineri, o fată şi un băiat, îmbrăcaţi în costume de însoţitori de tren specifice secolului al XIX-lea şi începutului celui de-al douăzecilea.

Primarul Gheorghe Ile le-a urat bun venit dumnealor şi Trenului Regal care i-a adus până la Vulcan, după care edilul şef a fost rugat să se iscălească pe steagul tricolor care, se putea observa, avea pe el semnăturile tuturor primarilor localităţilor prin care fusese purtat. Fireşte, Gheorghe Ile nu a putut să nu cedeze acestei rugăminţi, a luat markerul şi, lângă semnătura pe care o pune zi de zi ca primarul, şi-a imortalizat, în scris, şi sentimentele de care a fost adânc pătruns la sosirea, în Vulcan, a Trenului Regal. Apoi, a discutat cu oficialii şi a urcat, ca să viziteze interiorul trenului.

Nu mai apare? se întrebau oamenii scrutând cu privirea spre podul de la Preparaţie, cam de pe unde ar fi trebuit să fie văzut trenul.

Deşi, teoretic, de pe panoul de comandă din biroul de mişcare garnitura feroviară regală ar fi trebuit localizată într-o secundă, operaţiunea aceasta a ajuns să fie imposibilă. Şi asta, din cauza furturilor de speriat înregistrate, în ultima perioadă, la sistemele de siguranţă a infrastructurii feroviare din Iscroni şi până-n Lupeni. În fine, pe la douăsprezece fără puţin, înspre preparaţie s-a văzut, cu ochiul liber, fumul negru care ieşea din coşul locomotivei cu aburi. Încet, încet, cu o iuţeală de nici 30 de kilometri pe oră, trenul se apropia de gară.

La Vulcan garnitura feroviară regală a zăbovit aproape un ceas. Mai mult de cât s-ar fi aşteptat oricine. Asta, probabil, fiindcă, deşi e ditamai Trenul Regal, a fost nevoit să-i dea întâietate Regio Trans-ului, adică trenului personal Petroşani-Lupeni. Poate, cine ştie, lucrurile se vor petrece exact invers când bătrâna garnitură feroviară, construită pe vremea M.S Regele Ferdinand cel Loial, îl va avea, în vagonul oficial, pe însuşi Majestatea Sa Regele...

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 5 decembrie 2012

Turism la grămadă

Cabanierii din Parâng şi din Straja trebuie să ţină pasul cu investiţiile Turismul în staţiunile din Valea Jiului, vorbim de Straja şi Parâng, este încă unul rudimentar. Cele mai mari progrese s-au făcut în rândul infrastructurii. Fondurile europene au dat posibilitatea amenajării pârtiilor, modernizării instalaţiilor de transport pe pârtii, modernizării reţelei de energie electrică. Imediat ce investiţiile au fost inaugurate, a crescut şi numărul turiştilor, lucru evident încă de anul trecut. Dar pot cabanierii din Valea Jiului să ţină pasul cu acest tip de modernizări? Din păcate, încă, cele mai multe cabane din Straja şi Parâng oferă servicii minime, destinate grupurilor largi.

Baie pe hol La preţuri de 80 până la 120 de lei pe noapte, cabanierii scot la închiriat caemre cu băi comune. Însă turiştii încep să aibă pretenţii. Nu ţi se mai pare comod să iei sulul de hârtie igienică sub braţ şi să stai la coadă la baie să-ţi faci nevoile. Tocmai de aceea, acest tip de cabane este vizat mai mult de grupurile lărgite de turişti, tineri, care nu au foarte mulţi bani la dispoziţie pentru cheltuială. Cei care au urmărit atent pretenţiile turiştilor, cabanieri cu vechime în domeniul turis-

mului, au început să facă modificări importante. Au reamenajat spaţiul disponibil, au redus perimetrul camerei şi au instalat băi individuale. Aşadar, de câte ori vă interesaţi despre preţurile de cazare la munte, nu uitaţi să fiţi atenţi şi la acest detaliu, pentru a nu plăti preţuri exagerate pentru servicii minime.

dau un aspect neîngrijit camerelor. Şi după acest lucru se orientează cei care închiriază cabane pentru un week-end sau pentru a-şi petrece sărbătorile la munte.

Atunci când nu arată bine, cabanele sunt ocolite de turişti.

Cu internet sau fără

Restaurant la dispoziţie

Românii sunt îndrăgostiţi de tehnologie.

Telefonia mobilă performantă şi internetul pe mobil le sunt indispensabile.

Aşadar, în preţul cazării la munte trebuie să intre şi internetul wirless, cu toate că la munte nu mergi să stai pe internet ci să schiezi, turiştii sunt interesaţi de acest aspect. Însă această facilitate este doar în unele cazuri oferită de cabanierii din staţiunile noastre montane.

Cabanele cu restaurant sunt categoric mai căutate decât cele fără restaurant. Cabanele mici, intrate în circuitul turistic şi axate doar pe cazare trebuie să ofere, în preţul de cazare, măcar accesul la o bucătărie uti-

Mobilier ponosit

lată complet. Însă, după o tură pe pârtie, toată lumea caută un loc comod la o masă, un ceai fierbinte şi o ciorbă gustoasă. Ciorba, ceaiul şi vinul fiert sunt produsele cele mai vândute la munte în sezonul de iarnă. Aşadar, bani frumoşi fac în primul rând cabanierii care acoperă aceste necesităţi.

Cu toate că nu arată tocmai rustic şi montan, mai bine dormi într-un pat din pal nou, care nu scârţâie şi nu-ţi dă impresia că se va prăbuşi imediat. Multe dintre cabanele disponibile pentru a fi închiriate au mobilier vechi, care

Parcare Cu toate că avem telescaune şi telegondole, cei mai comozi turişti preferă maşina. Şi sunt mulţi turişti comozi la noi în ţară... În Straja, cu toate că a fost instalată telegondola şi va fi inaugurată în data de 15 decembrie, suntem siguri că pârtiile vor fi, ca şi până acum, blocate cu maşini, dacă administraţia locală nu impune parcarea maşinilor în

afara staţiunii. Aşadar, cabana cu parcare are căutare, însă posibilităţile de parcare în staţiuni sunt reduse, ceea ce nu este tocmai un lucru rău, pentru că se evită distrugerea domeniului schiabil.

Locuri disponibile de Revelion Pentru cine încă nu are planuri, atât Straja, cât şi Parângul mai au locuri disponibile pentru Revelion şi Crăciun.

Ofertele, pentru 4 zile de sărbătoare, pornesc de la 150 de lei de persoană, fără masă, până la 800 de lei per cameră, cu tot cu mâncare asigurată şi masa festivă. Sunt şi apartamente de lux, cu 380 de lei pe noapte. În momentul de faţă, cabanele care oferă cele mai multe facilităţi şi sunt mai bine dotate, dar şi cele mai scumpe, sunt ocupate. Variantele rămase nu sunt foarte ofertante, dar pentru iubitorii sporturilor de iarnă acest lucru nu este foarte important. Este evident însă, turiştii caută confortul, deci cabanierii din cele două staţiuni trebuie să ţină pasul cu modernizările.

Alina PIPAN

La Deva

Caravana luptei împotriva violenţei în familie Mâine, începând de la ora 10, în centrul Devei va sosi o caravană mobilă care se ocupă de promovarea unor acţiuni de conştientizare referitoare la consecinţele grave ale violenţei în familie.

Caravana face parte dintr-o campanie naţională privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, „Violenţa în familie nu trebuie să te lase rece”, care a fost lansată la începutul lunii noiembrie. Campania este parte a unui proiect finanţat printr-un împrumut acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi cofinanţat de Guvernul României.

După cum arată iniţiatorii acestei campanii, principalul scop al acţiunilor este justificat de necesitatea conştientizării populaţiei cu privire la gravitatea şi con-

www.zvj.ro

secinţele pe care fenomenul violenţei în familie îl poate avea asupra celor care devin victime ale acestuia, dar şi asupra societăţii în ansamblul său.

Caravana mobilă va realiza activităţi de informare publică şi ea are prevăzute 35 de opriri în localităţi reşedinţă de judeţ şi sectoare ale municipiului Bucureşti, în locaţii intens circulate care pot facilita accesul unui număr cât mai mare de persoane la această acţiune.

Până în prezent evenimentele de tip stradal, promovate prin intermediul caravanei au fost organizate în oraşele Slobozia, Tulcea, Brăila, Galaţi, Vaslui, Botoşani, Suceava, Piatra Neamţ, Bacău, Focşani, Buzău, Ploieşti, Alexandria, Slatina, Râmnicu-Vâlcea, Târgu Mureş, Bistriţa Năsăud, Sf. Gheorghe, Braşov, Piteşti, Târgu Jiu şi Reşiţa.

Mihaela PETROŞAN

ACTUALITATE 9

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 5 decembrie 2012

Banii guvernamentali nu prea mai au lipici în Petroşani

Oare să aibă bazinul şcolar aceeaşi soartă ca şi grădiniţa de la „I.G. Duca”? În momentul de faţă, Şcoala Gimnazială „I.G. Duca” din Petroşani are două proiecte infrastructurale nefinalizate: grădiniţa de lângă sediul vechi, unde Guvernul a abandonat lucrările, şi bazinul şcolar, construit la sediul Şcolii Generale nr. 5, care aparţine tot de „I.G. Duca”.

Se poate că banii guvernamentali care

au ca destinaţie investiţiile în modernizarea învăţământului preuniversitar, dar şi universitar, nu au lipici în Petroşani. Primul exemplu este şi cel mai vechi, sediul nou al Casei Studenţilor la Petroşani, a cărei construcţie a început pe vremea comunismului. Un altul, este grădiniţa despre care am amintit anterior. Construcţia acesteia a început în anul 2007, a fost abandonată şi reluată de câteva ori, din cauza lipsei finanţărilor. Timp în care, firma con-

Anunţ Primăria oraşului Petrila organizează licitaţie publică în data de 27.12.2012 1. Informaţii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a persoanei de contact: Consiliul Local al oraşului Petrila – Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii – cu sediul în oraşul Petrila, str. Republicii, nr. 196, judeţul Hunedoara, tel./fax 0254.550760, cod fiscal 4375097, e-mail: primaria.petrila2008@yahoo.com, persoana de contact – ing.jr. Lang Mihaela.

2. Informaţii generale privind obiectul concesiunii, în special descrierea şi identificarea bunului care urmează să fie concesionat: Obiectul licitaţiei îl constituie concesionarea prin licitaţie publică a următoarelor două parcele de teren: -S2=3943 mp, evidenţiat în CF 62115, nr. topo 61225; -S4=10133 mp, evidenţiat în CF 62112, nr. topo 61222; teren situat în oraşul Petrila, în zona industrială, puţul 1 Est, judeţul Hunedoara, în vederea desfăşurării de activităţi de producţie.

3. Informaţii privind documentaţia de atribuire: 3.1. Modalitatea sau modalităţile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaţiei de atribuire: Documentaţia de atribuire se va obţine contracost de la Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.

3.2. Denumirea şi adresa serviciului/compartimentului din cadrul concedentului, de la care se poate obţine un exemplar din documentaţia de atribuire: Documentaţia de atribuire se va obţine contracost, de la sediul Primăriei oraşului Petrila, str. Republicii, nr. 196, Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.

3.3. Costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 54/2006: Valoarea documentaţiei este 10 lei şi se va achita la casieria unităţii.

3.4. Data limită pentru solicitarea clarificărilor: 21.12.2012.

4. Informaţii privind ofertele: 4.1. Data limită de depunere a ofertelor: 27.12.2012, ora 09:00.

4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Primăria Petrila cu sediul în oraşul Petrila, str. Republicii, nr. 196, judeţul Hunedoara, Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.

4.3. Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: 1 exemplar.

5. Data şi locul la care se va desfăşura şedinţa publică de deschidere a ofertelor: 27.12.2012, ora 10:00, Primăria Petrila cu sediul în oraşul Petrila, str.

Republicii, nr. 196, judeţul Hunedoara, Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.

6. Denumirea, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a instanţei competente în soluţionarea litigiilor apărute şi termenele pentru sesizarea instanţei: Tribunalul Deva, Bdul 1 Decembrie, nr. 35, judeţul Hunedoara, cod poştal 330005, telefon 0254.234755 sau 0254.216333, e-mail: iniciu@just.ro. Termenele pentru sesizarea instanţei sunt menţionate în documentaţia de atribuire.

7. Data transmiterii anunţului de licitaţie către instituţiile abilitate, în vederea publicării: 04.12.2012.

Primar Ilie PĂDUCEL

structoare a crescut de trei ori costul. Cum guvernul nu a mai acoperit aceste costuri, grădiniţa a rămas neterminată, şi nu sunt şanse ca aceasta să fie finalizată, cu toate că spaţiul ar fi absolut necesar.

Prin acelaşi prăpăd trece şi bazinul şcolar de la Parâng.

Lucrările începute în decembrie anul trecut ar fi trebuit predate după 9 luni, termenul a fost prelungit, se preconiza terminarea lucrărilor în toamnă.

Iată că fondurile blocate amână din nou inaugurarea investiţiei. Iar dacă ne uităm la nenumăratele exemple de lucrări începute pe bani guvernamentali şi neterminate, s-ar putea să avem parte de un alt eşec investiţional.

În tot acest timp, constructorul este obligat să se ocupe de conservarea lucrărilor. Cei care au de suferit de pe urma acestor eşecuri investiţionale sunt copiii, dar şi tinerii părinţi, care se chinuiesc să găsească un loc în grădiniţe pentru copiii lor, cât mai aproape de casă, şi cât mai moderne.

Nici părinţii care vor să-şi înscrie copiii la un curs de înot nu au şanse niciunde în Valea Jiului, cu toate că aşteaptă această ocazie de mult.

Alina PIPAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

10 SOCIETATE CIVILĂ

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 5 decembrie 2012

Un fapt deosebit:

„Aniversarea 20” la Şcoala Sanitară Postliceală „Carol Davila” Petroşani Deputatul Monica Iacob-Ridzi a onorat cu plăcere invitaţia

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro Redactor şef: Marian BOBOC Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

De câte ori ni se întâmplă ceva deosebit în viaţă, primim acest fapt cu bucuria împlinirii noastre ca fiinţe efemere, într-o lume în care vârtejul ameţitor va amesteca zile şi nopţi, amăgiri şi certitudini. Poate de prea multe ori, noi înşine ne lăsăm prinşi în acest iureş din motive pe care uneori vrem a le recunoaşte, alteori nu...

Un fapt deosebit a avut loc la Şcoala Sanitară Postliceală „Carol Davila” Petroşani - aniversarea a 20 de ani de activitate din viaţa şcolii, care a avut loc la 27 noiembrie la Casa de Cultură „Ion Dulămiţă” Petroşani.

Din dragoste şi respect, la aniversare ne-au onorat cu prezenţa domnul Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani, doamna deputat Monica IacobRidzi, directori de şcoli, cadre didactice ale şcolii care au predat de-a lungul acestor ani şi în prezent, absolvenţi veniţi cu emoţii, elevi ai şcolii, cunoştinţe şi prieteni. Şcoala este locul în care învăţăm, înainte de toate, că spiritul şi bogăţia lui sunt cele care dau măsura noastră şi a faptelor noastre. Învăţăm unii de la alţii că împărtăşind adevăratele valori devenim mai bogaţi.

La împlinirea a 20 de ani de viaţă a şcolii ne reamintim ceasul în care, la Conferinţa Naţională a Femeilor din România, prin glasul doamnei medic primar dr. Mioara Mincu s-a cerut înfiinţarea şcolilor sanitare postliceale.

Aşa cum se ştie, există un timp al împlinirii unui vis şi un altul al deschiderii lui spre realitatea acestor vremuri neliniştite. Şi pentru noi, cei din Valea Jiului, s-a împlinit un vis în august 1992, când s-a înfiinţat asociaţia Societatea Doamnelor de Hunedoara - organizaţie nonguvernamentală, apolitică, fără scop patrimonial, cu preocupări socio-umanitare, având personalitate juridică, sub egida căreia s-a înfiinţat Şcoala Sanitară Postliceală „Carol Davila” Petroşani.

Amintim cu durere că dr. Mioara Mincu, fondatoarea primei şcolii sanitare postliceale particulare din România, profesor Ion Dulămiţă şi doctor Gheorghe David, fondatori ai şcolii sanitare postliceale „Carol Davila” Petroşani, precum şi unele cadrele didactice şi absolvenţi au părăsit prea de vreme această lume. Şcoala Sanitară Postliceală „Carol Davila” Petroşani este singura instituţie de învăţământ de profil din Valea Jiului, care asigură calificare de nivel 3 avansat în domeniul sanitar. Constituindu-se ca o al-

ternativă a învăţământului postliceal sanitar de stat şi răspunzând unor nevoi imediate ale zonei, unitatea şcolară a dobândit prestigiu în comunitatea locală prin asigurarea pregătirii profesionale de bună calitate a personalului necesar în sectorul sanitar şi al serviciilor.

De-a lungul celor 20 de ani de activitate, în cadrul şcolii au fost pregătiţi asistenţi medicali de diverse specializări (generalist, farmacie, medico-social, laborator, igienă, balneo-fizioterapie, tehnică dentară) şi, în perioada 20032005, personal pentru domeniul servicii (coafor şi cosmetică).

Pregătirea celor 1.555 absolvenţi în perioada 1995-2012 nu a fost uşoară, deoarece pe parcursul activităţii noastre, mai ales la început, am întâmpinat multe greutăţi, pe de o parte datorită vidului de legislaţie existent până în 1995, iar pe de altă parte din cauza lipsei de îndrumare metodologică din parte instituţiilor abilitate. În 1998 se înfiinţează CNEAIP, apoi ARACIP, devenim membri ai Uniunii Naţionale Pentru Dezvoltarea Învăţământului Particular Preuniversitar din România, iar din 2007 membri ai FINE FEDERAŢIA EUROPEANĂ A ASISTENTELOR. Şcoala Sanitară Postliceală „Carol Davila” Petroşani este acreditată pentru calificările profesionale „asistent medical generalist” şi „asistent medical de farmacie” prin Ordinul M.Ed.C.T. nr.

5417/23.09.2008, modificat prin Ordinul M.E.C.I. nr. 3548/30.03.2009.

Paralel cu asigurarea bazei materiale proprii şi închiriate, s-a asigurat un corp de profesori competenţi, cu înaltă calificare, proveniţi din rândul medicilor, farmaciştilor, profesorilor şi asistentelor medicale. Unitatea de învăţământ dispune de un colectiv didactic, care are o bună pregătire profesională, preocupat de propria formare continuă şi de îmbunătăţirea actului educaţional, constituindu-se în resurse pedagogice de cea mai mare utilitate în desfăşurarea procesului instructiv-educativ, fapt materializat

în rezultatele şcolare şi extraşcolare ale elevilor. Elevii participă la olimpiade şcolare, la sesiuni de comunicări, schimburi de experienţă, proiecte educaţionale, la Programul Leonardo Da Vinci prin proiecte de mobilitate. Absolvenţii şcolii şi-au găsit locuri de muncă în diverse judeţe precum şi în străinătate, în diferite domenii ale sectorului de sănătate şi îngrijire.

Societatea Doamnelor de Hunedoara a organizat, de-a lungul anilor, activităţi de voluntariat în cadrul programului “O mână de ajutor bătrânului singur”, a proiectelor „Un sprijin în realizarea viselor”, „Salvaţi Copiii”, sărbătorirea Zilei Mondiale a Sănătăţii, a Zilei de 8 Martie. În decursul anilor nu au lipsit parteneriatele cu şcolile similare, liceele din Valea Jiului, asociaţii europene, de exemplu: Asociaţia Amintie Roumanie, Asociaţia Centro D`Ascolto, Messa Della Carita San Carlo al Corso Milano, Roca AMR Olanda şi Stairs Olanda.

La această aniversare totul a fost frumos, cu imagini reprezentative din cei 20 de ani de activitate a şcolii, cu spectacol de alegere miss şi mister aniversar 20, cu formaţii artistice şi solişti vocali invitaţi, cu gânduri bune venite din partea cadrelor didactice şi a absolvenţilor, cu înmânare de diplome. Dar toate acestea nu ar fi fost posibile dacă nu aveam alături un colectiv de organizare inimos, căruia îi mulţumesc, şi doresc să avem puterea de a continua această frumoasă tradiţie a şcolii. Închei cu îndemnul fondatorului Şcolii sanitare postliceale „Carol Davila”, dr. Mioara Mincu, îndemn ce va rămâne mereu valabil pentru generaţiile de absolvenţi: „Unii oameni sunt prea obosiţi ca să vă dăruiască un zâmbet. Dăruiţi-le voi unul, pentru că nimeni nu are mai mare nevoie de un zâmbet decât acela care nu-l mai poate dărui”.

Prof. Gabriela Mariana STANCA, Preşedinte-Manager al Şcolii Sanitare Postliceale „Carol Davila” Petroşani

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 5 decembrie 2012

IMOBILIARE Vând apartament 2 camere, bloc F7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei, Vulcan.

Tel. 0737.580343 Vând teren zona Rusu, electricitate şi apă, 1107 mp, 19 euro/mp.

Tel. 0722.138186 Vând garsonieră spaţioasă în Petrila, str. 8 Martie.

Tel. 0726.046735 Vând casă (are apă, canalizare, energie electrică etc., acces auto) + 600 mp teren, zona Peştera Bolii.

Tel. 0725.068828 Vând casă + anexe şi 4.000 mp teren în Livadia. Preţ 30.000 euro.

Tel. 0766.568419 Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market, Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2, stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil.

Tel. 0728. 272117 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe.

Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 43.000 euro.

Tel. 0724.571408

AUTO Vând Ford Mondeo combi, 2004. Preţ 3700 euro.

Tel. 0722.138186 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316

ANGAJĂRI Angajez dispecer pentru firmă taxi.

Relaţii la telefon 0732.635071 Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cu experienţă, cu domiciliu stabil în Lupeni.

Relaţii la telefon: 0769.299303 Angajez barman pentru bar în Petroşani.

Relaţii la telefon: 0766.301556

DIVERSE Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

Magazin încălţăminte, str. 1 Decembrie 1918, angajează vânzătoare, experienţă 3 ani.

Tel. 0727.881104

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, Vând Ford Mondeo, an 1998, 0254.549121, 1.8 benzină, airbag, radio cass office@zvj.ro, original, închidere centralipublicitate@zvj.ro, zată, stare foarte bună, un sinzvj2008@yahoo.com gur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. sau direct la sediul Tel. 0765.459316 redacţiei noastre.

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Sunt şanse să aranjaţi o colaborare avantajoasă, care să vă aducă venituri considerabile. Relaţiile cu persoana iubită urmează un curs ascendent. Fiţi diplomat, bazaţi-vă pe intuiţie!

Angajăm manipulanţi pentru depozitul din Bucureşti. Căutăm bărbaţi cu vârsta între 18-25 ani. Salariu: 1.400 ron/lună; Taur (21 Apr - 21 Mai) Profunzimea ideilor şi ambiţia vă carte de muncă; opţional cazare contra ajută în activitatea profesională şi în afaceri. Rezolvaţi cu uşurinţă cost: 200 ron/lună. toate problemele de la serviciu sau Relaţii la telefon: 0742/941.465 din familie. Evitaţi speculaţiile de orice fel!

ASTĂZI SE IA APA

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Aveţi posibilitatea să finalizaţi proiecte îndrăzneţe, mai ales în afaceri. Evoluaţi şi pe plan social.

Prietenii şi familia vă susţin.

În Petrila, Petroşani şi Aninoasa SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru miercuri, 5 decembrie 2012, în oraşele: - Petrila, între orele 9,00 - 15,00. Zonele afectate sunt sat Jieţ, str. Traian Vuia, blocuri turn din oraşul Petrila. Motivul restricţiei - montare aerisitoare pe aducţiunea Jieţ - Petroşani.

- Petroşani, între orele 9,00 - 15,00. Zona afectată este str. Maleia. Motivul restricţiei - montare aerisitoare pe aducţiunea Jieţ - Petroşani. Între orele 9,00 -11,00 în zona industrială Livezeni. Motivul restricţiei - anulare branşament zona General Trans şi înlocuire robinet de trecere pe branşament, str. Livezeni nr. 20.

- Aninoasa, între orele 9,00 - 14,00. Zona afectată este str. Simion Bărnuţiu şi Horea. Motivul restricţiei - remediere pierdere pe str. Simion Bărnuţiu nr. 2/2.

Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeşte pentru înţelegere.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Zi prielnică schimbărilor importante pe plan profesional. S-ar putea să fiţi propus pentru o plecare în străinătate, la un schimb de experienţă sau un curs de perfecţionare.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Pot apărea schimbări neaşteptate în viaţa dvs. Aveţi prieteni care vă susţin, la fel ca şi familia. E o zi favorabilă studiului, comunicării şi călătoriilor de afaceri. Nu vă asumaţi prea multe riscuri!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) La serviciu, şefii vă apreciază ideile. Este posibil chiar să fiţi premiat. S-ar putea să aveţi mici probleme de sănătate. Nu este cazul să vă faceţi griji, dar ar trebui să vă odihniţi.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Aveţi toate şansele să rezolvaţi problemele financiare ale familiei. Sinceritatea vă ajută să vă consolidaţi relaţiile şi să vă faceţi noi prieteni.

Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16.

Preţuri între 80-100 lei/buc.

Relaţii la telefon 0765.459316

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090

HOROSCOP

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Aveţi mai multe întâlniri de afaceri, care se vor dovedi fructuoase. Primiţi o veste bună şi vă schimbaţi planurile pentru mâine.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Este posibil să luaţi o hotărâre importantă şi definitivă, cu privire la ruperea unor relaţii. În viitor, se va dovedi că aţi procedat

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

corect.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Şefii vă apreciază seriozitatea şi ideile constructive. Nu este exclus să fiţi propus pentru o mărire de salariu. Puteţi să faceţi planuri pe termen lung. Nu vă neglijaţi familia!

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Aveţi şanse să vă afirmaţi la serviciu. Din păcate, s-ar putea să vă atrageţi invidia colegilor.

Nu este exclus să aveţi discuţii cu persoana iubită, pentru că acordaţi prea multă atenţie activităţii profesionale.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Este momentul să vă ocupaţi de situaţia financiară. Partenerul de viaţă vă susţine şi este convins că veţi reuşi.

CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 5 decembrie 2012

Haralambie Vochiţoiu (PP-DD):

Ca viitor senator al Văii Jiului, mărirea pensiilor şi crearea de alternative pentru tineri sunt deopotrivă priorităţi pentru care mă voi lupta Candidatul PP-DD la Senat din colegiul Valea Jiului, Haralambie Vochiţoiu, a susţinut că, în cazul în care va fi ales senator, va acorda o atenţie deosebită indexării pensiilor, îndeosebi pentru pensionarii minieri, precum şi proiectului de creare de alternative pentru tineri.

Vochiţoiu îşi ia angajamentul să mărească pensiile „Am observat că de foarte multe ori pensionarii şi tinerii sunt trataţi distinct, acordându-se o importanţă mai mare unora sau altora. Din punctul meu de vedere, o astfel de abordare este eronată, fiindcă ambele categorii sunt deosebit de importante.

Actualii pensionari au fost generaţia de sacrificiu, care a trecut prin nenumărate regimuri politice.

Pensionarii de azi sunt cei care au clădit România modernă şi le datorăm întreaga noastră recunoştinţă. De aceea, mă voi lupta pentru pensii decente care să le permită pensionarilor să îşi plătească facturile, să îşi cumpere alimente şi să îşi achiziţioneze medicamente”, a declarat Vochiţoiu. „Pensionarii minieri au lucrat o viaţă în

subteran, în condiţii extrem de grele pe care puţini le pot înţelege. Mineritul înseamnă boli profesionale şi riscuri extrem de mari. Este absolut firesc ca aceşti oameni să beneficieze de pensii mai mari şi să li se acorde facilităţile cuvenite. Ca senator, voi susţine mărirea punctului de pensie de la 732 lei la 1.065 lei. Este o măsura obligatorie fiindcă preţurile au crescut în permanenţă, costurile facturilor s-au majorat, în timp ce punctul de pensie nu a mai fost indexat de patru ani. Nu putem asista la sărăcirea pensionarilor, o categorie şi aşa mult încercată. Mă voi bate în Parlament pentru pensii mai mari”, a subliniat Vochiţoiu.

Şanse pentru tineri, soluţia lui Vochiţoiu pentru dezvoltarea Văii Jiului Haralambie Vochiţoiu a completat că are în plan, ca viitor senator, crearea de oportunităţi reale pentru tineri. „În egală măsură, mă preocupă viitorul Văii Jiului. Ştiu că este nevoie să acordăm o şansă noii generaţii. Cred cu tărie că dezvoltarea unei comunităţi nu este posibilă dacă nu valorificăm puterea de muncă şi ambiţia tinerilor. Vă vorbesc din propria experienţă fiindcă în toate firmele pe care le-am condus m-am înconjurat de tineri dedicaţi şi dornici să se afirme.

Viziunea mea este una de ansmblu şi presupune atragerea de investiţii care să creeze locuri de muncă pe măsura pregătirii tinerilor. Să nu uităm totuşi că în Valea Jiului avem una dintre cele mai prestigioase universităţi care formează tineri ce îşi doresc să lucreze în domeniile în care s-au specializat.

Aceşti tineri trebuie să lucreze pentru comunitatea noastră, în conformitate cu pregătirea lor”, a precizat liderul PP-DD. „Odată rezolvată problema locurilor de muncă plătite decent, pasul imediat următor este acela de a construi

locuinţe pentru tineri, la preţuri rezonabile şi cu ajutor din partea statului astfel încât tinerii să îşi poată întemeia familii. Ca senator, mă voi implica pentru a pune în aplicare această strategie integrată. Vă asigur că dacă vom crea aceste condiţii tinerii nu vor mai pleca din Valea Jiului. Zona noastră are un potenţial imens şi a fost lăsată de Dumnezeu cu peisaje şi resurse naturale pe care cu greu le poţi găsi în altă parte”, a subliniat Vochiţoiu, candidatul PP-DD pentru funcţia de senator al Văii Jiului.

ISU

Avansări în grad şi primirea absolvenţilor Cu prilejul Zilei Naţionale a României, la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (I.S.U.) „Iancu de Hunedoara” al judeţului a avut loc o festivitate specială de înaintare în grad înainte de termen a unor cadre ale unităţii, iar luni, au fost primiţi noii absolvenţi ce vor activa aici.

Astfel, pentru a marca şi în acest fel Ziua Naţională a României, un ofiţer al Serviciului Prevenire din cadrul I.S.U. Hunedoara a fost avansat la gradul de colonel, înainte de termen. Doi subofiţeri care activează la Detaşamentul de Pompieri Orăştie şi Punctul de Lucru Băiţa au fost înaintaţi în gradul următor înaintea expirării stagiului minim în grad,

www.zvj.ro

respectiv la gradul de plutonier adjutant şi plutonier major. Aşa cum arăta inspectorul şef al I.S.U. Hunedoara, maiorul Viorel Demean, militarii avansaţi s-au remarcat prin rezultate foarte bune în îndeplinirea atribuţiilor specifice, pregătirea profesională şi comportarea demnă.

De asemenea, la începutul acestei săptămâni, a avut loc şi primirea în rândurile colectivului I.S.U.

Hunedoara a absolvenţilor proveniţi de la Facultatea de Pompieri din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” şi de la Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldeşti. Este vorba despre patru subofiţeri şi un ofiţer, care vor fi repartizaţi la subunităţile din subordinea I.S.U. Hunedoara.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul V Nr. 166-167 5 decembrie 2012 8 pagini

Astăzi, de la ora 10,

Pentru prima dată în presa Văii Jiului

Lansări în sala de consiliu a minei Lupeni

Fastul apus al sărbătorii Sfintei Varvara (Sf. Barbara), I-V protectoarea minerilor, ile I n i Pag în Valea Jiului

Primul volum-document dedicat istoriei unui sindicat socialdemocrat din Valea Jiului: Vă ordon: confiscaţi drapelul roşu!

Sindicatul social-democrat al minerilor lupeneni de la origini până la 1939. O reconstituire de Marian BOBOC.

Prăvălia cu istorii - ediţie specială dedicată minerilor de Ziarul Văii Jiului cu prilejul sărbătoririi zilei Sfintei Varvara, protectoarea minerilor.

„Bumbii” Sfintei Varvara Rugăciunea minerului Varvara în folclor În perioada interbelică sărbătoarea Sf. Varvara nu exista în calendarul oficial Seara Varvara Prime pentru mineri Zi liberă Programul sărbătorii Defilare cu fanfara în frunte Slujbe festive Petreceri după… petreceri Mese comune Toasturi Dominic Stanca despre Sfânta Varvara şi mineri Reuniunea femeilor greco-catolice Sfânta Barbara din Lupeni

Din volumul pregătit pentru tipar Poveşti cu şi despre mineri de Adrian Ştefan Jurca:

Florin Boboc - omul bun la toate Pagina VII

Misterul unei fotografii cu adevărat istorice de la 1906

88 de pionieri… veterani ai cărbunelui de Valea Jiului

II I-V V e l ini Pag

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

miercuri, 5 decembrie 2012

Pentru prima dată în presa Văii Jiului un documentar despre

Fastul apus al sărbătorii Sfintei Varvara (Sf. Barbara), protectoarea minerilor, în Valea Jiului „Bumbii” Sfintei Varvara Rugăciunea minerului Varvara în folclor În perioada interbelică sărbătoarea Sf. Varvara nu exista în calendarul oficial Seara Varvara Prime pentru mineri Zi liberă Programul sărbătorii Defilare cu fanfara în frunte Slujbe festive Petreceri după… petreceri Mese comune Toasturi O întâlnire cu ziarişti danezi Recent m-am întâlnit, la Petroşani nu în…

Danemarca, cu doi ziarişti danezi, însoţiţi de un confrate român. Arătându-mă mirat de interesul jurnalistic pe care stârneşte Lupeniul unor ziarişti nordici, aceştia mi-au dat un răspuns interesant, la care merită să medităm, deopotrivă cititori şi jurnalişti: „Cititorii noştri chiar citesc şi sunt interesaţi de subiecte cât mai diverse. De aceea am venit în Valea Jiului, la Lupeni”. Am mai aflat că ziarul la care ei scriu apare într-o regiune cu 400.000 de locuitori şi are un tiraj (zilnic, se subînţelege) de… 50.000 de exemplare! Din patriotism local, nu are sens să compar tirajul ziarelor danezilor cu acela al publicaţiilor autohtone…

Din vorbă în vorbă am ajuns şi la mitologia minerului şi la

…zilele de sărbătoare ale minerilor Văii Referitor la mitologia minerului le-am recomandat ca bibliografie obligatorie volumul chiar aşa intitulat „Mitologia minerului”, al distinsului colaborator ZVJ, prof. dr. Mihai Barbu.

Când am ajuns la zilele de sărbătoare ale minerilor am început să le enumăr: 4 decembrie Ziua Sfintei Varvara - şi 6 august - Ziua Minerului.

I-aş fi întrebat când este sărbătorită ziua minerului danez, dar mi-au comunicat că în regiunea lor nu există, aşa că nu i-am mai întrebat…

Sfânta Varvara (Barbara) era sărbătorită în perioada antebelică şi, probabil doar în biserici şi în perioada interbelică, până când a apărut Ziua Minerului. Mai întâi, în Valea Jiului a fost sărbătorită Ziua Minerului Sovietic, apoi, după 1950, minerii români au manifestat cu bucurie chiar de Ziua Minerului Român. În timpul comunismului minerii şi-au sărbătorit ziua doar în august, renunţând, din motive doctrinare lesne de înţeles, la Sfânta Varvara.

Dând dovadă de „ecumenism istoric”, din 1990 încoace, minerii Văii Jiului le sărbătoresc pe amândouă, şi pe cea din august şi pe cea din decembrie. Două sărbători în două anotimpuri diferite: vara şi iarna.

Le-am mai povestit colegilor danezi că în perioada interbelică în Valea Jiului cea mai mare sărbătoare a minerilor şi a celorlalţi lucrători la mine era 1 Mai - Ziua Internaţională a Muncii. Însă, în afară de aceste zile, minerii Văii mai celebrau alături de ceilalţi cetăţeni ai României şi alte zile, circa 24 în 1935, mai multe în 1938. Dar să vedem

care erau sărbătorile românilor între 1935-1938 Din Calendarul Minerului, apărut între anii 1935-1938, aflăm că existau două feluri de sărbători: sărbători legale stabilite prin Legea repausului duminical şi sărbători religioase, naţionale şi legale ce se ţin de autorităţi. În prima categorie sunt enumerate 11 sărbători legale stabilite prin Legea repausului duminical: 1. Toate duminicile de peste an; 2. Anul nou (1 ianuarie); 3. Botezul Domnului; 4. Ziua Unirii Ţărilor Române (24 ianuarie); 5. Sf. Gheorghe (23 aprilie); 6. Paştile; 7. Sărbătoarea Muncii (1 Mai); 8.

Ziua Independenţei României (10 Mai); 9. Ziua Eroilor; 10. Ziua Restauraţiei. Proclamarea Regelui Carol II (8 iunie); 11. Crăciunul (25, 26 Decembrie).

Din cele 23 de sărbători religioase, naţionale şi legale ce se ţineau de autorităţi în 1935, 9 erau prevăzute şi de Legea repausului duminical (Botezul Domnului, Aniversarea Unirii - 24 ianuarie, Sf. Gheorghe - 23 aprilie; Paştile; Sărbătoarea Muncii - 1 Mai; Aniversarea independenţei - 10 Mai, Ziua Eroilor, Proclamarea Regelui Carol II - 8 iunie şi Crăciunul), iar celelalte 14 sunt: Sf. Vasile 1 ianuarie; Sf. Ion Botezătorul; Întâmpinarea Domnului; Buna Vestire; Sf. Constantin şi Elena, Sf. Ilie, Schimbarea la faţă - 6 august, Sf. Maria Mare 15 august; Sf. Maria Mică - 8 septembrie; Înălţarea crucii - 14 septembrie; Sf. Dumitru - 26 octombrie; Sf. Mihail şi Gavril - 8 noiembrie; Intrarea în biserică - 21 noiembrie; Sf. Nicolae - 6 decembrie. În 1936 sunt introduse alte 5 sărbători religioase, naţionale şi legale ţinute de autorităţi 31 mai - Rusaliile, 1 iunie - Sfânta Treime, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel - 29 iunie; Aniversarea naşterii regelui - 16 octombrie şi Ziua Armistiţiului - 11 noiembrie -, renunţându-se la Intrarea în biserică. În 1938, cu prilejul sărbătorii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gabriel este celebrată şi Ziua Numelui Măriei Sale Mihai Voevod de Alba-Iulia.

După cum se observă, Sfânta Varvara lipseşte din calendarul sărbătorilor stabilite prin Legea repausului duminical şi ţinute de autorităţi. Prin urmare, 4 decembrie nefiind sărbătoare oficială, minerii nu aveau zi liberă, Sfânta Varvara fiind celebrată probabil în bisericile romano-catolice şi greco-catolice, dar pentru aceasta trebuie cercetate arhivele acestor două biserici.

Pentru a înţelege cine a fost Sfânta Varvara este nevoie de…

…puţină patristică Prin urmare, am apelat la… cărţile sfinte. Mare putere de a ocroti are Sfânta Varvara, din moment ce către ea ridică de atâtea veacuri rugăciuni nu doar minerii, ci şi geologii, clopotarii, turnătorii de clopote, electricienii, arhitecţii, zidarii, prizonierii: „ţie, celei alese de Dumnezeu din neamul slujitorilor de idoli, şi chemată în limba sfântă ca să ajungi mireasa lui Hristos, noi, cei ce ne izbăvim prin tine din multe feluri de răutăţi şi neputinţe, cântări de mulţumire şi de laudă aducem ţie, sfântă şi întru tot lăudată mare muceniţă; iar tu

având îndrăzneala către Domnul, din toate nevoile ne slobozeşte, ca neîncetat să cântăm ţie: Bucurăte Varvara, mireasa cea preaînţeleaptă a lui Hristos ! (Condacul 1, Acatistul Sfintei Muceniţe Varvara ocrotitoarea minerilor) După patristică, o căutăm pe…

…Varvara şi în folclor „Sărbătoarea din 4/17 decembrie, închinată Sfintei muceniţe Barbara, se numeşte în popor Varvara, Vîrvara. Ca în multe alte cazuri, tradiţiile etno-folclorice ale sărbătorii acestea ţin de cele două straturi: păgân şi creştin.

Puţine dintre creaţiile populare amintesc despre ziua Sf. Varvara, doar câteva credinţe, formule verbale, povestiri (religioase-creştine).

O componentă a stratului păgân se manifestă prin credinţa că din ziua aceasta noaptea devine mai lungă decât ziua. Astfel, în satele moldoveneşti auzim şi astăzi spunându-se: „De la Varvara încep să se micşoreze zilele”. Altă componentă precreştină a sărbătorii este tratarea de către femei a bubelor, mai ales a vărsatului de vânt (în medicină - variola) la copii. Despre aceasta vorbesc şi unele denumiri ale zilei în cauză − Sărbătoarea bubelor, Sărbătoarea vărsatului etc. În trecut, pentru Sărbătoarea bubelor femeile coceau câte trei turte, le ungeau cu miere şi le dădeau copiilor (dacă aveau bube), zicând: „Să fie buba bună ca pâinea şi dulce ca mierea”. Se credea că ele asigură copiilor respectivi o protecţie magică împotriva bubatului. În această zi pregăteau medicamente pentru urechi.

O povestire creştină non biblică spune că nişte oameni bogaţi aveau o fată mare nespus de frumoasă, pe nume Varvara. În timpul nunţii sale ea a fugit, pentru că nu vroia să se mărite cu niciun flăcău, în afară de Hristos. Pentru aceasta părinţii au pedepsit-o aspru. Mult timp au ţinut-o încuiată în casă. Conform altei surse creştine, Varvara a fost închisă de tatăl ei păgân, Dioscorus, într-un turn, astfel încât niciun flăcău să n-o vadă. Totuşi, cavalerii au reuşit să ajungă să o vadă. Varvara a devenit creştină în timpul absenţei tatălui ei. A hotărât să trăiască, în continuare, în sihăstrie întro baie construită de Dioscorus care avea două ferestre, ea însă a poruncit să se facă trei, iar când tatăl sau a întrebat-o de ce, a spus că în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. În furie mare, determinată de creştinarea fiicei, tatăl ei a ridicat sabia s-o omoare, ea s-a ascuns într-o piatră care s-a deschis miraculos în faţa ei, însă a fost găsită şi

miercuri, 5 decembrie 2012

schingiuită, arsă, bătută, apoi tatăl său, cică i-a tăiat capul cu sabia sa. Însă moartea l-a găsit şi pe el în scurt timp, a fost lovit de un fulger şi a murit.

Simbolul creştin al Varvarei este un chip de fată foarte frumoasă stând într-un turn (în care a fost ţinută de tatăl ei). Fata a suferit mult, a fost o martiră. O altă versiune a povestirii spune că Varvara a făcut multe fapte bune, pentru care Dumnezeu a luat-o în cer”. http://www.moldovenii.md/md/section/621 Noi continuăm pe pământ documentarea, aflând

...fermecătoare amănunte ale sărbătoririi Sfintei Varvara de către minerii de la Anina

PRĂVĂLIA CU ISTORII III Mărturisim, de la bun început, că documentarea acestui subiect a fost foarte anevoioasă, necesitând destule resurse…

Din păcate, am constatat că există puţine mărturii, relatări, amintiri despre celebrarea acestei zile în Valea Jiului.

Practic, presa de limba română interbelică nu a consemnat niciodată sărbătorirea acestei zile. Nici presa interbelică de limba maghiară, consultată de noi, nu a fost mai darnică în informaţii. Prin urmare, ambiţionându-ne, am coborât cu „săpăturile” la orizonturile sfârşitului de secol al XIX-lea şi începutului secolului al XX-lea. Astfel, avem bucuria de a ne vedea efortul încununat de succes.

Pentru prima dată, ştim cum au sărbătorit minerii Văii Jiului Sfânta Varvara. Nu de alta, dar este inadmisibil ca în anul 2012, într-o zonă minieră şi… universitară, să nu ştim cum era sărbătorită tocmai în Valea Jiului Sfânta Varvara, protectoarea minerilor.

Departe de noi gândul exhaustivităţii documentării... Nici nu ai cum epuiza un zăcământ abia descoperit, dar suntem siguri că, dacă vom continua cu tenacitate exploatarea acestui strat, prea buna Sfânta Varvara ne va ocroti şi ne va lumina calea…

Din fericire, am aflat

Amănunte frumoase despre mineritul de cărbune şi Sfânta Varvara am găsit într-o carte foarte interesantă, SteierdorfAnina. Minerul, într-al sorţii joc! (Trustul de Presă Magazin 2010, Colecţia Restituiri ale memoriei) de Cristian-Liviu Mosoroceanu.

Emoţionantul şi documentatul volum debutează cu două rugăciuni ale minerului (pe care le reproducem în acest număr) traduse din germană de autor, dintre care una adresată Sfintei Varvara (Barbara), protectoarea minerilor. Autorul ştia de existenţa acestor rugăciuni de la minerii bătrâni, dar cu toată zdroaba documentaristică, nu a reuşit să dea de urma lor. Până într-o zi, când, mărturiseşte Mosoroceanu „după ani de căutări, am găsit cele două rugăciuni tocmai într-un anticariat din Essen (Germania), prin minunea cum a decurs sărbătoarea Sf. Varvara în Valea Jiului Ca o observaţie generală, trebuie spus că în perioada antebelică de azi - Internetul! Din fericire, proprietarii anticariatului „STEELER” mi-au expediat preţioasa foaie, într-o perfectă stare de conservare şi pe încredere, cercetată de noi, până la 1914, programul sărbătoririi Sfintei Varvara la Lupeni urmând s-o plătesc ulterior, cu ocazia unei vizite. Astfel, foaia cu cele două era unul rigid, neexistând diferenţe majore organizatorice de la un an la altul. rugăciuni, tipărită la tipografia lui V. ROSE (din Steierdorf), la sfârşitul Respectarea tipicului mergea până acolo încât în unii ani (de exemplu, 1898 secolului al XIX-lea, a ajuns în posesia mea şi rugăciunile au fost salvate pentru şi 1900) sărbătoarea era prefaţată de acelaşi text Protectoarea minerilor: generaţiile viitoare. O micuţă filă de istorie locală - recuperată!”. Nu doar de „Astăzi, 4 decembrie, este sărbătoarea minerilor. Toţi cei care trudesc din istorie locală, ci de istorie a mineritului, l-am completa noi. Căci, este foarte greu în subteran azi au lăsat deoparte hainele de lucru, şi-au odihnit mâinile obosite, şi-au îmbrăcat hainele de sărbătoare şi s-au dus la sfânta casă a probabil ca şi minerii din Valea Jiului să fi rostit aceste rugăciuni. Întrucât despre Sfânta Varvara se spune că a trăit 29 de ani, Cristian- Domnului să se roage pentru sănătatea lor. Se roagă la divinitate să ţină Liviu Mosoroceanu comunică informaţii preţioase referitoare la ţinuta necazurile departe de ei. Sfânta Varvara este ocrotitoarea tuturor celor care vestimentară a minerilor - „uniforma de paradă a minerilor era prevăzută cu scot la lumina zilei bogăţiile adâncului cu preţul unei munci istovitoare şi nu 29 de nasturi, pentru fiecare an trăit de sfântă, câte un nasture” - şi la de puţine ori îşi pun viaţa în pericol”. Reluarea publicării aceluiaşi material celebrarea acestei zile în mediul mineresc: „Ziua de 4 decembrie, zi în care publicistic ne arată că autoplagierea, des întâlnită şi în presa petroşeneană, este sărbătorită sfânta, a devenit zi de sărbătoare pentru minerii de nu în ZVJ desigur, nu este o meteahnă doar a unor confraţi din pretutindeni. Cu acest prilej, la toate puţurile miniere de pe raza localităţii contemporaneitate, ci are origini mult mai vechi, în secolul al XIX-lea. noastre, înainte de orice altă manifestare, se ţineau slujbe religioase la care 1898. „Seara Varvara” la Restaurantul Prokopp participa întreg personalul, indiferent de religie”. În 1898, pe 3 decembrie, Corpul funcţionarilor de la minele din Lupeni În minele din Anina, lucrau muncitori aparţinând mai multe etnii, ca şi a organizat la restaurantul Prokopp „Seara Varvara”. la cele din Valea Jiului (unde diversitatea etnică era mai numeroasă). Referitor În deschidere, orchestra minieră a susţinut un concert de muzică clasică, la atmosfera care domnea în rândul minerilor de diferite confesiuni religioase, Cristian-Liviu Mosoroceanu povesteşte cu şarm: „De altfel, toleranţa religioasă „interpretarea desăvârşită i-a încântat pe toţi cei prezenţi”.

Petrecerea adevărată a început însă după cină, când orchestra a era considerată un fapt firesc, mai ales în rândul ortacilor. Un alt exemplu în schimbat registrul muzical, ringul de dans umplându-se de amatori, care au acest sens fiind sărbătorile pascale şi, mai ales, Noaptea Învierii. La Anina, pe Cleanţul Şerpilor, la câţiva metri de crucea ridicată în anul 1906, era o petrecut până după miezul nopţii.

Foarte mult nu credem a se fi lungit petrecerea, întrucât a doua zi, 4 căsuţă zidită în cărămidă. Aici, de Paştele catolic, minerii ortodocşi, îmbrăcaţi decembrie, de la ora 10 funcţionarii au fost prezenţi alături de ceilalţi angajaţi în uniforme de paradă şi cu lămpi de mină luminau crucea şi stăteau de veghe toată noaptea. La rândul lor, de Paştele ortodox, minerii catolici făceau ai minelor la slujbele festive oficiate la bisericile romano-catolice şi grecoacelaşi lucru. Iar în cea de-a doua zi a Paştelui catolic, aşa cum era obiceiul, catolice, la Biserica romano-catolică corul femeilor interpretând o celebră se mergea la stropit fetele şi femeile cu parfum, indiferent de confesiune. slujbă muzicală Petite Messe.

De asemenea, sărbătorile religioase erau, în 1900. De Sf. Varvara este inaugurată comuna noastră, respectate şi ţinute indiferent „O sfântă Barbara, Tu nobilă mireasă, de confesiune. Ortodocşii le ţineau şi pe cele Trupul şi sufletul meu îţi sunt încredinţate, Biserica romano-catolică din Lupeni catolice, iar catolicii pe cele ale ortodocşilor Atât în viaţă, cât şi în moarte, În primul an al secolului XX, sărbătoarea chiar dacă asta ducea la diminuarea Ajută-ne ca în ultima clipă, minerilor de Sfânta Varvara s-a nimerit că cadă tot substanţială a veniturilor, numărul sărbătorilor Sfântul sacrament să-l primim; într-o marţi, la fel ca în anul acesta, 2012. fiind destul de mare, mai ales la ortodocşi. Şi De la Domnul nostru multe să dobândim, Pentru Lupeni această zi, 4 decembrie 1900, va exemplele ar putea continua”.

Să murim în mila Lui, rămâne o zi istorică, întrucât acum a fost inaugurată Încurajaţi de aerul frumos al sărbătorii Departe de noi, duşmanul cel rău să-L alunge, Biserica romano-catolică. Facem o paranteză, minerilor de cărbune de pe ale meleaguri, Prin ajutorul Tău, mereu cu noi să fie. amintind succint „geneza” Bisericii romano-catolice Atunci când sufletul trupul va părăsi, din Lupeni. Odată cu dezvoltarea industriei extractive Ia-l în mâinile Tale, ne întrebăm cum a fost sărbătorită în Lupeni şi societatea minieră ţine cont de faptul că Fereşte-l de iad şi supliciu, majoritatea muncitorilor erau romano-catolici şi Sf. Varvara în Valea Jiului Condu-l în împărăţia cerului. Amin. hotărăşte construcţia unei parohii. În toamna anului Rămânând fideli originalităţii tematice Isus din Nazareth, rege al Iudeilor, 1893, direcţiunea minelor solicită Episcopiei Ardealului care ne-a singularizat şi impus în peisajul Păzeşte-ne şi trimiterea unui capelan la Lupeni. Prin urmare, la 11 presei scrise hunedorene şi nu doar, ne-am Fereşte-ne până la moarte.” martie 1894 cererea este acceptată. Întrucât costul propus să dedicăm o ediţie specială a Traducere, din limba germană, ridicării unei bisericii era foarte mare, conduPrăvăliei cu istorii… sărbătorii prăznuite ieri, Cristian-Liviu Mosoroceanu cerea minelor lupenene a amenajat o locuinţă 4 decembrie: Ziua Sfintei Mari Muceniţe Varvara.

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII muncitorească, unde s-au ţinut slujbele. Abia în 1900 s-a ridicat biserica romano-catolică în Lupeni. În 1900 numărul credincioşilor era atâta de mare, încât au fost antamate discuţii pentru declararea acesteia ca parohie. Închidem paranteza şi revenim la 4 decembrie 1900, ziua inaugurării Bisericii romanocatolice din Lupeni. Motiv pentru care sărbătoarea Sf. Varvara din acest an a fost una mai deosebită, mai încărcată de semnificaţii, chiar fastuoasă.

La ora 9, a avut loc slujba festivă în noul locaş. Preotul Hussek Gyula a prezentat povestea vieţii Sf. Varvara, din care reţinem: „Sf. Varvara a dus o viaţă pioasă, plină de modestie. Încă din perioada copilăriei a renunţat la bunurile şi avantajele pe care i le-ar fi putut aduce bogăţiile şi un stil de viaţă în afara bisericii. Cu ochii săi blânzi se uita la minunatul mod de organizare al vieţii. De multe ori admira cerul în imensitatea sa, ziua şi noaptea, stelele şi toate celelalte minunăţii, convingându-se că toate acestea nu pot fi decât creaţia lui Dumnezeu. Sunt creaţiile adevăratului D-zeu şi nu a falşilor dumnezei la care s-a închinat ea înainte în cultura păgână în care a fost crescută.

Deşi nici nu cunoştea prea bine rugăciunile, se ruga la Dumnezeu din sufletul ei neprihănit, cerea îndurare Domnului şi ducea o viaţă ireproşabilă.

Dumnezeu i-a ascultat rugăminţile şi i-a dat ocazia să aibă acces la sfânta învăţătură şi astfel să se creştineze fără cunoştinţa tatălui ei…”.

După slujba religioasă, directorul minelor Lupeni a oferit oficialităţilor şi protipendadei lupenene un prânz festiv la cazinou. Nici muncitorii nu s-au lăsat mai prejos, întinzând petrecerile la cârciumile din localitate.

Una peste alta, „minerii şi-au sărbătorit şi anul acesta cu tot fastul pe protectoarea lor, Sf. Varvara. Această sărbătoare a venit după un an de muncă grea, a fost o binemeritată zi de reculegere şi de odihnă”.

1904. Cascadă de petreceri pentru toţi Ziua Sfintei Varvara, picând în 1904 într-o duminică, pregătirile pentru sărbătoare au început cu o zi înainte. În seara zilei de 3 decembrie, centrul Lupeniului degaja un aer sărbătoresc, clădirile oficiale, cele particulare şi platoul din centru fiind împodobite cu luminiţe. Pe la orele 19,30, ca o repetiţie generală pentru a doua zi, fanfara minerilor a susţinut un concert în mişcare, pe strada principală, urmată fiind de o mulţime impresionantă de lupeneni. În ziua de 4 decembrie, minerii s-au trezit cu noaptea în cap. Au avut şi de ce. Dis de dimineaţă au trecut pe la casieriile minelor, de unde şi-au ridicat „banii de Sf. Varvara”. Aşa, cu bănuţii în buzunar, au luat parte la 9,30 la o şedinţă festivă la mina Ştefan. În sunetul muzicii de fanfară, s-au încolonat disciplinat şi au format coloana oficială. „Având în frunte drapelul sfânt fluturând”, au mărşăluit laolaltă ingineri, muncitori, în frunte cu directorul Krizko Bohus. De la mina Ştefan au ajuns pe la ora 10 la Biserica romano-catolică. Au ajuns la timp, ca să participe la slujba religioasă.

Excelenţa Sa Vicar Buday Janos ţine o emoţionantă vorbire despre semnificaţia acestei zile sfinte pentru mineri, după care oficiază Sfânta Slujbă.

De la cele sfinte, minerii trec la cele mai lumeşti. La orele 12,30 administraţia minelor lupenene oferă un banchet la care participă 65 de meseni. Trebuie amintit că la ospăţ nu au participat doar corpul ingineresc şi protipendada Lupeniului, directorul minelor având invitaţi de onoare şi, atenţie!, câţiva meseriaşi de renume.

miercuri, 5 decembrie 2012

Dintre participanţi îi amintim pe: „Rugăciunea minerului. inginerul şef de la Vulcan, Blazsek Îţi mulţumim ţie Doamne milostiv pentru binecuvântarea Aladar, Sarkozy Tihamer, inginerii Ta şi bogatele Tale daruri, pe care, în acest loc, din adâncul Ungvari Gyorgy, Horvath Vilmos. pământului ni le-Ai hărăzit, prin mila Ta. Te rugăm să ne dai şi Cum acela nu era banchet dacă în continuare aceste scumpe daruri, să le binecuvântezi şi nu se toasta, nici acesta nu a făcut păstrezi şi, înainte de toate, să ne înveţi să-ţi preţuim excepţie de la regulă. Tonul l-a dat, binecuvântarea şi folosind-o să cinstim numele Tău. - Fereşte, după cum era şi firesc, directorul Krizko o Doamne, pe toţi acei care lucrează în adâncurile şi Bohus, care a toastat în cinstea măruntaiele pline de pericole ale pământului, de vătămări, Împăratului, ridicând apoi paharul în pericole şi toate relele. Acordă-le mila Ta de a Te avea veşnic cinstea Excelenţei Sale Buday Janos. în faţa ochilor pentru ca, trup şi suflet, să se încredinţeze în Sarkozy Tihamer nu a uitat cui îi era mâinile Tale şi să nu uite în ce primejdii plutesc, pentru ca, dedicată ziua de Sfânta Varvara, astfel să fie pregătiţi dacă-i loveşte nenorocul, mântuiţi să ne închinând în sănătatea tuturor celor părăsească, în numele fiului Tău Isus Christos, Domnul nostru. care trudesc în subteran. Lichtenstein Amin!” a ridicat paharul în sănătatea Dr. Traducere, din limba germană, Cristian-Liviu Mosoroceanu Kaczander Jozsef. De notat că acest Concluziei cronicarului - „mai trebuie să obicei al toastului în timpul meselor oficiale s-a menţionăm că şi seara de dans a fost o mare reuşită păstrat în timp, migrând din Imperiul Austro-Ungar care a contribuit din plin la o frumoasă şi reuşită zi în Regatul României, regăsindu-l şi la mesele de sărbătoare” - îi mai adăugăm şi noi una: ziua oficiale din Valea Jiului şi în perioada interbelică. ocrotitoarei minerilor a fost în 1904 o cascadă de Antrenul l-a susţinut orchestra minieră, petreceri pentru toţi. „foarte bine echipată cu instrumente muzicale” dirijată de Zentel, care pe tot parcursul mesei a 1905-1913. Un program - tras la indigo interpretat cu profesionalism melodii vesele.

Sărbătoarea protectoarei minerilor, Sf. Cronicarul, invitat şi el la banchet, îl elogiază Varvara, este prefaţată în 1905 de un text în care şi pe maestrul bucătar al restaurantului cazinoului, este elogiat minerul şi în care se rezumă şi Schaffer Samu: „Mâncărurile foarte gustoase au povestea pătimirii Sf. Varvara: „Minerul rareori are fost asigurate de maestrul bucătar Schaffer Samu ocazia să sărbătorească. Munca sa grea nu-l de la restaurantul cazinoului. Nu a ratat ocazia să împinge către sărbătoriri, ci îl trage în străfundurile ne dovedească încă o dată că merită cu prisosinţă pământului la cărbune. Razele soarelui dătătoare titlul de maestru”. Nu ştim dacă pentru aceste de viaţă nu mângâie obrazul minerului, care laude a primit s-au nu vreo porţie în plus… trebuie să scoată din pământ această bogăţie, fără După atâtea mâncăruri delicioase nu strică de care viaţa omului modern nici nu poate fi puţină mişcare. De la cazinoul societăţii cei 65 de concepută. Minerul coboară sub pământ, transpiră participanţi la banchet s-au deplasat, în muzica şi îi este frig ziua/ noaptea, şi astea toate în alămurilor fanfarei, la sediul restaurantului condiţiile în care este permanent însoţit de mii şi societăţii miniere. Când au ajuns era ora 16, când mii de pericole. Mereu îşi pune în pericol sănătatea tocmai începuse serata dansantă a muncitorilor. şi de multe ori chiar viaţa pentru a-şi duce După ce au onorat cu prezenţa cheful muncitorilor, îndeplinire sarcinile de muncă pe care şi le-a high-life-ul lupenean s-a deplasat la cazinou. Aici, asumat bărbăteşte. Munca de miner este grea, dar altă petrecere. De data aceasta dată în onoarea frumoasă. Frumoasă, dar periculoasă. Toate aceste directorului Krizko Bohus. Cronicarul nu ratează sentimente frumoase îi dau tăria sufletească şi prilejul şi elogiază exuberant şi personalitatea curajul de care are nevoie. Sf. Varvara este directorului: „Este bine ştiut faptul că acest om, la protectoarea minerilor. Varvara a trăit în Secolul III birou nu ştie altceva decât muncă şi iar muncă. dC şi a fost unica fiică a uriaşului rege Dioskuros.

Simţul datoriei de care dă dovadă este unul Varvara s-a creştinat şi şi-a căutat refugiul printre exemplar. La fel de cunoscut este şi modul său stâncile munţilor de furia tatălui ei. Păgânul sever dar corect în care abordează relaţia cu Dioskuros personal i-a tăiat capul fiicei sale atunci subordonaţii. A fost impresionant să vedem cum când a găsit-o ascunsă în munţi. acest om a fost sărbătorit cu respect şi dragoste de Toţi cei care sunt pândiţi de pericole de cei cu care lucrează: mineri, funcţionari, ingineri. moarte datorită furtunilor sau a focului cer ajutorul Asta dovedeşte că directorul Krizko nu este Sf. Varvara. Cu sufletul curat, cu respect şi multă directorul dur. Este inginerul competent, omul evlavie, minerii se întorc către ocrotitoarea lor corect care niciodată nu solicită favoruri pentru astfel încât lacrimile pure ale Sfintei să-L îndure pe propria-i persoană. Acestea sunt calităţile pentru D-zeu să vegheze asupra muncii istovitoare din care toţi cei din jurul său îl respectă şi de aceea subteran şi săi ocrotească pe mineri”, toţi au simţit nevoia să-i fie alături şi să-l De Sf. Varvara la toate minele din Valea Jiului sărbătorească”. a fost, ca de obicei, zi liberă. La fel şi toate şcolile publice au suspendat cursurile, elevii, sub îndrumarea dascălilor, participând la slujbele festive.

Zshoranszki a fost responsabilul în 1905 cu distracţia la Aninoasa. Funcţionarii inferiori au organizat un bal reuşit. Dincolo de distracţie şi de celebrarea Sf. Varvara, balul a mai avut şi scopul adunării unor sume de bani pentru construirea bisericii romanocatolice. Acţiunea de strângere de fonduri a reuşit, strângându-se 40 de coroane, care s-au adăugat fondurilor colectate cu alte prilejuri. Şi la Petroşani, Sfânta Varvara a fost sărbătorită cum se cuvine. Funcţionarii de la mină, minerii îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, conduşi de directori, s-au

miercuri, 5 decembrie 2012

deplasat de la mină la Biserica romano-catolică, unde au participat la slujba oficiată de vicarul Buday Lajos. Şi minerii greco-catolici au urmat acelaşi tipic, deplasându-se cu fanfara în frunte la Biserica greco-catolică (unde astăzi se găseşte Protopopiatul… ortodox).

La Lupeni manifestarea este mai amplă.

Societatea Uricani - Valea Jiului anunţă cu o săptămână înainte programul Sărbătoririi Sf. Varvara la Lupeni: „1. Sâmbătă, 2 decembrie, seara la ora 7 marşul fanfarei prin zona centrală a oraşului iluminată sărbătoreşte; 2. Duminică, 3 decembrie, dimineaţa la ora 8 la casieriile unde se plătesc salariile se vor plăti banii de Sf. Varvara; 3. Ora 9.30, şedinţa festivă a muncitorilor la mina Ştefan, apoi, însoţiţi de fanfară marş festiv spre Biserica romano-catolică; 4. Ora 10 slujba festivă; 5. Ora 12 prânz festiv în sala mare a clădirii centrale de birouri; 6. Ora 4 după-amiaza. Deschiderea serii de dans pentru muncitori la restaurantul societăţii; 7. Ora 8 seara. Seară de dans în sala mare a clădirii centrale de birouri”.

Oameni serioşi, minerii şi conducătorii minelor au pus în practică, până la ultima virgulă, cele 7 puncte ale programului.

De reţinut că prima minerilor acordată cu prilejul zilei de Sf. Varvara, protectoarea minerilor, a variat între 80 de filleri şi 4 coroane.

Programul sărbătoririi Sfintei Varvara din 1905 a fost repetat la Lupeni, secvenţă cu secvenţă, şi în anii 1906, 1907, 1908, 1909, 1913, ceea ce arată constanţă şi seriozitate organizatorică şi, evident, tradiţie.

Amintiri despre Sf. Varvara şi mineri ale lui Dominic Stanca Referirile la semnificaţia Sfintei Varvara, protectoarea minerilor, sunt cvasiinexistente în scrierile de limba română. Una dintre ararele referiri la simbolistica zilei de 4 decembrie şi la mitologia minerului am găsit-o în volumul memorialistic Între două fronturi 1914-1918 de dr. Dominic Stanca, care scrie cu multă căldură şi înţelegere umană despre destinul tragic al minerului: „(…) Paraziţii minelor, şobolanii dau semnalul de alarmă, cum arată seismograful cutremurul pământului. Şobolanul aici, în întunecimea şi tainele pământului, este prietenul muncitorului şi este ţinut în mare cinste.

Muncitorul, flămând şi el, îşi împarte bucuros cu el coaja de pâine uscată, căci el este animalul Sfintei Varvara, hramul minelor întunecate. În jurul grajdurilor din afunzimea minei - unde sunt adăpostiţi caii - se adăpostesc cu sutele aceşti şobolani. Legende s-au creat în jurul lor. Spiritul ocnei, piticii minelor care trăiesc în imaginaţia aprinsă a muncitorilor şi care, dacă apar în ocnă în faţa unui muncitor, atunci acesta e pierdut, e fiul morţii, aşa povestesc între ei muncitorii.

Ziua Sfintei Varvara este mare sărbătoare în toate ţinuturile miniere, hramul minelor. Muncitorii serbează cu mare cinste această zi, căci cine supără pe Sfânta Varvara acela îşi atrage ura şi răzbunarea ei. În copilărie ascultam cu groază la suflet legendele acestea, Sfânta Varvara şi piticii minelor trăiau aievea în imaginaţia mea de copil. Cum mă temeam, când împreună cu alţi tovarăşi de joc - prieteni ai copilăriei - intram prin gura afumată a ocnei, şi ne afundam tot mai adânc în întunecimea şi răcoarea pământului. Aşteptam în tot momentul să apară piticii şi spiritul ocnei, la fiecare zgomot de picături de apă căzută din pereţii ocnei şi la fiecare licărire de opaiţ îndepărtat prin întuneric, tremuram cu groază.

Cum admiram şi cum stimam muncitorii adunaţi în faţa Anstalt-ului (capela de rugăciuni, care exista la intrarea în fiecare mină, şi unde se afla icoana Sfintei Varvara) unde îşi murmurau rugăciunea de coborâre în ocnă!

Ce fiori ne cuprindeau când se făcea schimbul echipelor de lucrători! Glück Auf!, Noroc Bun!, salutul tradiţional al muncitorilor minieri ne cutremura fiinţa. Ce feţe ieşeau din ocnă după terminarea orelor de lucru, cu haina umedă de noroi şi de praf de cărbune păreau ca după un viscol groaznic, sudoarea fierbinte le spăla brazde albe pe faţa înnegrită de praful de cărbune.

Glück Auf!, Noroc Bun!, cu acest salut îşi ia rămas bun de la soţie şi de la copii, cu acest strigăt îşi salută camaradul când intră în ocnă şi când se face schimbul. Acasă îl aşteaptă copiii flămânzi ca să le aducă pâinea, pe care mâna lui aspră o despică din măruntaiele pământului.

PRĂVĂLIA CU ISTORII V Minerul nici când nu ştie dacă îşi va mai revedea soţia, copiii, părinţii. Căci el duce un război crunt, zi de zi cu forţele pământului. În fiecare colţ al ocnei îl pândeşte nenorocirea, spiritul rău al ocnei aşteaptă clipa când să prăvălească peste el blocul greu de cărbune şi glod umed, sau să dea drumul liber gazului comprimat printre straturile de cărbune, care se macină, zdrobind tot ce mintea şi mâna omenească a iscodit şi făurit cu grea sudoare. Sclavul chinuit al minei umede duce zi de zi, ceas de ceas şi clipă de clipă povara grea a luptei pentru viaţa lui amară. Noroc bun!, îngână buza îngălbenită când vede mijind slaba lumină a soarelui în gura ocnei. Viaţa şi-a salvat-o în fiecare zi şi fiecare clipă minerul reîntors din mină. Este atât de impresionantă rugăciunea de mulţumită a grupului de muncitori ieşiţi din ocnă.

Acum, cu judecata coaptă, după ce am fost azvârlit şi eu pe atâtea fronturi, abia acum înţeleg adevăratul rost al rugăciunii. În copilărie ascultam cu sfială şi cu groază rugăciunea şi cântecul muncitorilor care coborau în întunericul pământului, acum mă rog şi eu cu ei, simt vibrarea şi teama sufletului lor. Şi ei sunt oameni, soldaţi care luptă în fiecare clipă în prima linie de foc contra duşmanului, pentru viaţă şi pentru pâine. Plătesc cu sudori negre şi cu sânge diamantul negru care mână afară la lumină maşinăriile, fabricile, cultura şi viaţa. Ei scot din măruntaiele întunecate, prin mii de primejdii, gârboviţi şi plini de poveri, forţa aceasta, baza culturii şi a binelui omenesc.

Din vreme în vreme spiritul ocnei se răzbună crunt pentru tulburarea liniştei ocnei eterne. Ura lui doboară muncitorul frânt şi obosit, cu camarazii lui cu tot”.

Rândurile de mai sus ar putea constitui un exemplu pentru unii dintre intelectualii zilelor noastre, destul de opaci în înţelegerea rostului minerilor şi istoriei mineritului, mai negri decât cărbunele la invective aruncate fără pic de simţ… balistic în contra truditorilor subteranelor. Dar cine mai are nevoie de exemple în societatea noastră aflată astăzi sub mai multe „dictaturi”?!

Reuniunea femeilor unite „Sf. Barbara” Numele protectoarei minerilor, „Sfânta Barbara”, a fost şi patronimul reuniunilor femeilor greco-catolice române (unite). Aceste asociaţii au funcţionat în Valea Jiului până la desfiinţarea Bisericii greco-catolice în 1948. În cele ce urmează vom oferi câteva date despre Reuniunea femeilor greco-catolice române (unite) „Sfânta Barbara” din parohia Lupeni.

La 3 mai 1923 are loc adunarea generală a membrilor, în care sunt votate „statutele”. Acestea sunt ratificate la 23 iulie 1923 de Preaveneratul Ordinariat Episcopesc din Lugoj.

D-na Maria Bociat a fost prima preşedintă a Reuniunii femeilor unite „Sfânta Barbara” din Lupeni, d-na Maria Oprişa fiind secretarul acesteia.

La 9 mai 1943, conducerea Reuniunii femeilor unite „Sfânta Barbara” din Lupeni era formată din: Ecaterina Pascha - preşedintă de onoare; Victoria Dula - preşedintă; Dr. Margareta Mihu şi Cornelia Jurcă - vicepreşedinte; Aurora Cosma - secretară; Iuliana David - casieră; Rozalia Hâljoni - controloare; Victoria Berinde, Letiţia Berinde, Rafila Ciora, Elisabeta Cruceanu, Z. Dragolici, Margareta Globaru, Flavia Noscu, Hortensia Pop, Laura Polac, Valeria Trifan, D. Ungureanu, Oca Rusu, Mina Toacă, Ana Zamfir, Oprea Berna, M. Filip, Carolina Staica, Maria Stanciu şi M. Andrei - membre în comitet.

Redăm nobilele obiective ale femeilor române greco-catolice cuprinse în statutele reuniunii: „cultivarea sentimentului religios moral, mai ales cultivarea virtuţilor în care a strălucit Prea curata Fecioară Maria şi Sf. Barbara; deprinderi caritative sociale faţă de cei săraci şi bolnavi; înfrumuseţarea şi ţinerea în ordine a Bisericii greco-catolice Lupeni; cimentarea vieţii sociale între membrii reuniunii şi credincioşii greco-catolici din Lupeni; organizarea de coruri pentru cântări liturgice şi concerte”.

Reţinem din statutele reuniunii o dispoziţie generală referitoare la ziua când era sărbătorită protectoarea minerilor, Sânta Varvara (4/ 17 decembrie): „Pentru membrii vii ai Reuniunii preotul local va celebra în fiecare an de ziua Sf. Ioan (după Bobotează) o sfântă liturghie, iar pentru membrii repausaţi, în ziua de Sf. Barbara, la 17 Decembrie (după calendarul nou). La acestea sunt datori a participa in corpore membrii Reuniunii”.

Marian BOBOC şi Adrian CATANĂ

VI PRĂVĂLIA CU ISTORII

miercuri, 5 decembrie 2012

Misterul unei fotografii cu adevărat istorice de la 1906

88 de pionieri… veterani ai cărbunelui de Valea Jiului Sălbăticiuni, aur, diamantul negru „Cu o jumătate de secol în urmă doar cei iniţiaţi în geografie ar fi putut să dea informaţii despre această zonă muntoasă aflată la graniţa maghiaro-română. Pe atunci, în perimetrul mărginit de Jiul Maghiar şi de Jiul Românesc, predominau colibele oierilor români, iar în ziua de azi aici trudesc din greu mii şi mii de oameni pentru a scoate la suprafaţă cărbunele, bogăţia pământului care face posibilă dezvoltarea societăţii omeneşti: diamantul negru.

Muncitorii, azi, lucrează fără pauză pentru cărbune, trenurile circulă încontinuu şi, pe lângă toate acestea, avem biserici, şcoli, diverse alte fabrici, instituţii de cultură. Toate acestea în locurile care atunci încă erau locuite de sălbăticiuni. Înainte de acest val de migrare umană, puteau fi întâlnite urme ale exploatărilor aurifere rămase de pe vremea Imperiului Roman. La poalele Parângului încă pot fi văzute circuite ale cursurilor apelor amenajate pentru spălarea nisipurilor aurifere”.

încă din 1858. În arhivele societăţii miniere, documentele de atribuire a parcelelor miniere sunt datate, cele mai multe, între anii 18581868. La aceea vreme însă producţia era destinată acoperirii nevoilor locale şi, având în vedere populaţia nesemnificativă a acelor ani, nici cererea de cărbune nu era una prea mare”.

Începutul mineritului modern „După reforma constituţională, sub oblăduirea Casei Imperiale, exploatarea cărbunelui la scară industrială a devenit posibilă. În acest scop a fost construită calea ferată care, odată cu inaugurarea sa în 1870, a condus la o dezvoltare economică im presionantă a zonei. În această perioadă şi-a început activitatea aici şi Societatea Braşoveană de mine şi metalurgie. Acest moment împreună cu noua lege a minelor din 1867 pot fi considerate începutul mineritului modern în Valea Jiului”.

Emigranţi în Valea Jiului Deschizători de drumuri „Multe sute de ani mai târziu, la jumătatea secolului trecut, a început exploatarea zăcămintelor de cărbuni. Fraţii Hoffmann şi Maderspach Karoly au fost deschizători de drumuri, fără eforturile lor, în pofida acelor vremurilor tulburi, nu ar fi fost în niciun caz posibilă valorificarea acestei bogaţii subterane. În cercetările noastre am găsit dovezi concludente ale acestor activităţi de pionierat

„Tot în această perioadă a început să ia amploare şi migrarea forţei de muncă către Valea Jiului. Populaţia locală a fost foarte reticentă în a-şi abandona activităţile tradiţionale în favoarea activităţii industriale.

Era o mare nevoie de forţă de muncă, care a fost atrasă din străinătate.

Braşovenii au luat în exploatare toate perimetrele miniere din Valea Jiului în 1879, astfel toată activitatea minieră din Valea Jiului a cunoscut un moment de răscruce. Coloniile

muncitoreşti construite de societatea minieră au fost populate cu noii veniţi, în special germani.

Populaţia locală, băştinaşii români, şi-a abandonat gospodăriile din Vale şi şi-au înfiinţat cătune sărăcăcioase la poalele munţilor. Proprietăţile lor, în mare măsură, au fost preluate de Societatea minieră sau de noii veniţi.

Cu timpul, comunitatea locală s-a organizat în localităţi miniere, au fost construite biserici, instituţii ale statului şi şcoli. A luat o mare amploare dezvoltarea urbană cu o puternică amprentă lăsată de populaţia de origine germană”.

Altă societate minieră, alţi emigranţi „La sfârşitul anului 1894 exploatările miniere au fost preluate de Societatea Szalgòtarjàni care a concesionat perimetrele miniere până în 1916. Această investiţie majoră s-a bazat pe cererea de cărbune în continuă creştere din partea transporturilor feroviare. În aceste condiţii, în 11 ani producţia de cărbune a crescut de peste patru ori fără a deschide noi exploatări miniere. O consecinţă directă a acestei dezvoltări a producţiei miniere a fost sosirea de noi şi noi muncitori. Astfel, Petroşaniul a devenit nu doar cea mai mare, ci şi cea mai populată localitate din judeţul Hunedoara. Populaţia de aici a depăşit cu mult numărul de locuitori din oricare din localităţile tradiţionale ale judeţului. Evident, marea majoritatea a

PRĂVĂLIA CU ISTORII VII

miercuri, 5 decembrie 2012

populaţiei trăind din câştigurile obţinute din activitatea industrială.

Această dezvoltare industrială explozivă a atras după sine şi modificări majore în plan social. (…)”.

O fotografie-document Am uzat de acest istoric intitulat Valea Jiului (cinstirea muncii), care vede pentru prima dată lumina tiparului, pentru a contextualiza mai bine povestea documentarului nostru despre fotografia-document.

Care este datată 1906.

După cum se observă, în fotografie sunt aşezaţi pe mai multe rânduri 88 de bărbaţi, frumos gătiţi, unii în uniforma festivă de miner, alţii în hainele „bune”, păstrate la naftalină pentru evenimente deosebite. Pe rândul de sus (al treilea de la stânga la dreapta) este prins în cadru şi un muncitor îmbrăcat în haine ţărăneşti, care este singurul „echipat” în astfel de straie.

Nu întâmplător drapelul societăţii miniere este ţinut în mână de un copil. Acest gest simbolizează tradiţia, conform căreia lampa de miner, deci meseria, este încredinţată de tată copilului.

Fotografia este executată în spatele gării Petroşani, clădirea din dreapta rezistând până în zilele noastre.

Cele 88 de persoane fotografiate sunt: Kirschner Jósef, Marosón János, Kriesttina Constantin, Kopil Nicolae, Makai János, Suchi Antal, Sziu Péter, Mánya Miklos, Szakács Jószsef, Farkaş Péter, Támas István, Krausz Mihály, Juhász Gáspár, Koszenyi Jószsef, Baczai Felix (rândul 1); Biálics János, Heincz Mihály, Jáczó István, Szorger Márton, Sándor Elek, Schegel Mátyás, Zaharinszki Ferencz, Sztrázsa Péter, Kaczofán Péter, Kelemen Márton, Wenczel Tóbiás, Zapádi András, Ocsovszki József, Zuleger József, Weisz Károly, Demeter János, Tomus György, Keszler József, Fitz Ágoston, Szuhánek Lajos, Greiszinger Venczel, Kandra Mátyás, Tóbiás Ferencz (rândul 2); Oprea János, Guja József, Koznas Antal, Rusulan János, Lilienthal Albert, Kovács István, Halter János, Csulai Frigyes, Csulai Rafael, Kekel József, Kubata Béla, AAntal, Mille József, Maschek József, Loj Károly, Gadó Mózes, Redler Antal, Kerl Péter, Wenzel Antal, Wersánszki Kael, Szakács Lajos, Kekel Jakab,

Wutka János, Droblics Auguszt, Wild Ferencz (rândul 3); Karda Daniel, Décsi Ilyés, Utczás Ferencz, Gorboi István, Tittel Fülöp, Droczinger János, Jáczkó Jáznos, Richweisz Péter, Palencsár József, Urszu János, Korpádia János, Hajdu Dénes, Hajdu Márton, Hajdu Sándor, Utczás Károly, Weisz József, Ulrich János, Zemann Károly, Bialics Károly, Tobiás János, Müller János, Broj József, Schmied Ferencz, Skovrán Ákos, Dvorácsek Venczel. Dacă am „demaghiariza” numele, am afla diversitatea etnică a muncitorilor la minele Văii Jiului. Deoarece cu toţii sunt subfuncţionari, mineri şi meseriaşi ai Societăţii miniere Szalgòtarjàni din Petroşani. Multietnicitatea celor fotografiaţi este confirmată, cu destul de mult patriotism (reamintim că Valea Jiului atunci era parte a Imperiului austro-ungar), şi de autorul fotografiei: „Trebuie menţionat că marea majoritate dintre cei care apar în fotografie sunt cetăţeni străini, de diferite naţionalităţi, dar care aici au învăţat cu toţii limba maghiară şi şi-au dezvoltat un puternic simţ civic şi patriotic, putând spune fără nicio exagerare că copiii lor sunt cetăţeni maghiari care vor face cinste statului nostru”.

De ce pionieri ai cărbunelui?

Simplu, pentru că aceştia (minus copilul din fotografie, fireşte…) în anii avântului economic al Văii Jiului, deschiderea minelor, căii ferate, au fost printre primele serii de lucrători angajaţi în minerit, deci pionieri ai cărbunelui.

Dar de ce veterani ai cărbunelui?

La prima vederea, „pionier-veteran” pare o contradicţie semantică. Însă în cazul celor din fotografie nu este vorba de nicio contradicţie, deoarece pe ei îi găsim şi în 1881, trudind la minele societăţii miniere, dar şi în 1906. Prin urmare ei sunt şi pionieri şi veterani ai cărbunelui.

Sărbătoriţi de societatea minieră

Pentru că aceştia au făcut şut, fără întrerupere, vreme de 25 de ani, Societatea minieră Szalgòtarjàni din Petroşani le-a fost recunoscătoare, răsplătindu-le fideDin volumul pregătit pentru tipar Poveşti cu şi despre mineri de Adrian Ştefan Jurca: litatea.

Modul de recompensare al societăţii miniere faţă de muncitorii săi ar putea constitui şi astăzi un Există puţini oameni în lumea asta de O altă întâmplare tot cu Florin Boboc s-a petrecut la exemplu demn de urmat, pe piaţa garajul lui. După ce am terminat schimbul doi, ne-am muncii, între orice angajatori şi care să spui că nu ştii să fi făcut rău angajaţi: dus la Florin, la garaj, să îl ajutăm să încarce nişte cuiva. Am cunoscut şi am lucrat cu un lemne, pe care trebuia să le trimită la socrii, într-un 1. Fiecăruia dintre cei sat din Teleorman. nominalizaţi i se va deschide un astfel de om: Florin Boboc.

La rugămintea lui Florin am răspuns eu cu Darie depozit bancar cu o anumită sumă Nicolae şi cu încă doi ortaci. Ne-am gândit că de bani.

La mina Livezeni, prima dată când am lucrat împre5 oameni încărcăm rapid lemnele dintr-un garaj, căci 2. La sfârşit de an vor primi ună a fost la sectorul 1. El era inginer APMM, iar eu câte lemne poate să intre într-un garaj?! Însă, când a premii în bani. eram inginer CFL. Nu de multe ori, la schimbul 1, deschis garajul, am fost şocaţi: lemnele erau stivuite 3. Cu economiile făcute se vor când mai ales întârziam cu o seară înainte la câte o până în fundul acestuia. A durat câteva ore până să bere, atât eu, cât şi colegii mei… nu ne trezeam să încărcăm toate lemnele. Îmi amintesc şi acum că până putea bucura în fiecare an de venim la şut. Dar o făceam, ştiind că avem acoperire. concediu de odihnă. şi în somn mai făceam mişcarea de translaţie prin Florin Boboc intra imediat în mină şi ne ţinea locul.

4. Societatea minieră va care încărcam lemnele. Toate ca toate, dar în acea zi Tot el îl convingea pe şeful de sector să ne ierte, că organiza un banchet în cinstea lor. ţin minte că am băut pentru prima dată bere Bergensuntem băieţi buni. Prin urmare, şi noi încercam, 5. Recunoaşterea meritelor bier, care atunci apăruse pentru prima dată pe piaţă. colegial, să ne revanşăm.

Făcuse cinste Florin Boboc. Din clipa aia am ştiut că deosebite şi sincere felicitări din Într-o zi, Florin îmi cere să las doi băieţi să îi ducă doi atunci când te cheamă Florin Boboc la garaj, nu este partea Direcţiunii. saci cu nisip acasă: închidea terasa şi avea nevoie de bine să mergi singur, fiind indicat să iei cu tine o După cum se vede, societatea material. Am făcut anunţul la locul de muncă: Cine se brigadă dacă era posibil... Erau lemne multe, dar se minieră s-a dovedit generoasă şi oferă să ducă doi saci la dl. Boboc acasă pleacă azi găsea şi bere din belşug…. pentru că „acolo unde munca este cu duba de ora 9. Adică termina şutul mai repede.

Nu demult, Florin Boboc a murit. Nu trebuia să se S-au oferit doi ortaci, prieteni buni şi de… pahar, Iriza întâmple asta. Chiar în seara dinaintea zilei în care a respectată şi răsplătită este firesc ca şi răspunsul venit din partea şi Bălău (zis Dopul). murit m-a sunat din spital, de la Cluj-Napoca, să mă muncitorilor să fie unul pe măsură”.

Au încărcat sacii cu nisip şi au plecat. Între timp, certe că am acceptat la mina Livezeni o conducere Florin m-a rugat să mai trimit băieţii şi a doua zi să Acum pentru că am elucidat din altă parte, şi nu am reuşit să numim pe cineva de mai care ceva. Am făcut din nou anunţul, dar înainte misterul unei fotografii cu adevărat la noi. să îl termin, cei doi, Dopu si Iriza, au fugit în mină, istorice punem punct docuspunându-mi că, dacă trebuie, vor sta şi două şuturi, mentarului, nu înainte de a vă P.S. Pe urmă, am vorbit la noi la mină să îi facem dar nu se mai duc la Florin Boboc. Ulterior aveam să crucea de fier pentru mormânt. Când a fost gata, am informa că într-un viitor volum veţi înţeleg de ce. Liftul nu funcţiona şi, prin urmare, sacii fost sunat de către cineva de la mină: ,,Adi, să ştii că afla şi mai multe amănunte despre cu nisip au fost căraţi cu cârca. Iar, atenţie mare, ţi-am terminat crucea”. Am zâmbit. Probabil şi Florin aceasta.

Florin Boboc - omul bun la toate

Florin locuia la etajul opt, plus mezaninul…

Boboc ar fi făcut şi el la fel…

Marian BOBOC şi Adrian CATANĂ

VIII PRĂVĂLIA CU ISTORII

miercuri, 5 decembrie 2012

O carte importantă pentru sindicalismul şi mişcarea social-democrată din Lupeni Ca membru al Partidului Social Democrat şi ca deputat al acestuia în Colegiul Vest Valea Jiului, este o onoare pentru mine de a prefaţa acest volum, sugestiv intitulat Vă ordon: confiscaţi drapelul roşu!

Sindicatul social-democrat al minerilor lupeneni de la origini până în 1939. O reconstituire de Marian Boboc.

De la bun început mărturisesc că lectura volumului m-a emoţionat, fiind vorba de zorii noi şi de evoluţia sindicalismului şi social-democraţiei din Lupeni, localitate în care m-am născut, am crescut şi m-am format. Întrucât nu vreau să vă răpesc din plăcerea lecturii, nu voi face aici un rezumat al volumului (de altfel, ar fi şi imposibil la modul cum este construit acesta), dar trebuie să subliniez bogăţia sa informaţională, importantă pentru reconstituirea mişcării sindicale social-democrate lupenene „de la origini până în 1939”. Astfel, pentru prima dată, aflăm numele şi faptele preşedinţilor sindicatului minerilor social-democraţi, amănunte despre sărbătorile, necazurile şi puţinele bucurii ale minerilor, relatări despre negocierile contractelor colective de muncă şi

despre conflictele de muncă, nu puţine la număr.

Puse cap la cap, toate acestea redau, după atâta timp, imaginea vie şi credibilă a vieţii sindicale socialdemocrate din Lupeniul carbonifer interbelic.

Impresionează şi acum activismul ortacilor, devotamentul pentru ideile social-democrate, solidaritatea în momentele dramatice, ambiţia de a edifica o construcţie sindicală puternică, aflată doar în folosul membrilor de sindicat.

Din volumul Vă ordon: confiscaţi drapelul roşu!

Sindicatul social-democrat al minerilor lupeneni de la origini până în 1939. O reconstituire se poate reţine şi un avertisment al istoriei valabil şi în zilele noastre: dezbinarea şi manipularea dăunează grav, uneori dramatic (cazul grevei din 1929), mişcării sindicale.

Ultimul capitol al cărţii, Viaţa lui Petru Mihăilă - preşedinte al sindicatului social-democrat al minerilor din Lupeni, preşedinte al Uniunii muncitorilor mineri din România, senator şi deputat al minerilor - povestită de el însuşi, aduce la lumină puterea de luptă a unui om simplu, Petru Mihăilă, dar care nu a dezertat niciodată de la valorile social-

democraţiei. Pentru comunitatea lupeneană constituie un motiv de mândrie faptul că Petru Mihăilă, miner lupenean social-democrat, a fost vreme îndelungată preşedintele Uniunii muncitorilor mineri din România, iar în 1939 a fost ales senator, fiind probabil primul miner din Lupeni ales, fireşte în acele conjuncturi ale istoriei, în Parlamentul României.

Marian Boboc se află la a zecea carte dedicată istoriei Lupeniului (4 dedicate grevei din 1929, 3 grevei minerilor din 1977, două catastrofelor de la minele din Lupeni), meseria mea fiind aceea de profesor, aş fi tentat să-i acord pentru acest travaliu documentaristic chiar nota 10 (zece), însă îi las pe alţii mai cu expertiză în domeniu să „noteze” acest demers.

Cum acest volum vede lumina tiparului în preajma zilei când minerii o celebrează pe Sf. Varvara, protectoarea lor, nu pot decât să mă înclin în faţa eroismului muncii lor şi să mă închin la icoana Sfintei Varvara, rugându-mă să-i aibă în grija Sa. Prof. Cristian RESMERIŢĂ, Deputat PSD Colegiul Vest Valea Jiului

Notă asupra ediţiei În ultimii ani am publicat în Prăvălia cu istorii, supliment al Ziarului Văii Jiului, mai multe poveştidocument având ca subiect politica din perioada interbelică a Văii Jiului. Am intenţionat să editez un volum pe această temă dar, confruntat cu bogăţia informaţională care ar fi dat naştere la un volum de foarte mari dimensiuni, greu de editat şi de… citit, mi-am regândit proiectul Politica pe Jiul de Est şi de Vest, integrat ciclului Vieţile Văii Jiului. Şi astfel s-a născut prezentul volum, primul din acest proiect. Ca şi acum, nici atunci mişcarea sindicală din Valea Jiului nu putea fi ruptă de contextul politic.

După cum veţi observa, sindicatul social-democrat al minerilor lupeneni, denumit şi „roşu”, nu a avut deloc o viaţă uşoară. Până prin 1926 a fost prins, ca şi celelalte sindicate din Valea Jiului, în iureşul bătăliilor cu sindicatele „galbene”. Aşa erau denumite sindicatele agreate de putere. De fapt, „galbenii” activau în cadrul Centrului Sindicatelor Naţionale din Transilvania şi Banat, care avea sediul central chiar în Valea Jiului, la Petroşani. „Roşii” erau membri ai Uniunii muncitorilor mineri din România, „aripa”… socială a Partidului Social Democrat, afiliată la Internaţionala de la Amsterdam.

Apoi, sindicatul social-democrat al minerilor lupeneni a trebuit să lupte cu impostura şi manipularea sindicală (care s-a sfârşit dramatic la 6 august 1929, când au fost ucişi de gloanţele jandarmilor 22 de muncitori), cu urmările generate de prima criză mondială, cu şomajul şi sărăcia, cu concurenţa dintre petrol şi cărbune, cu patronatul, cu nenumăratele provocări ale istoriei şi, nu în ultimul rând, cu indolenţa muncitorilor.

Ca structură organizatorică, Uniunea muncitorilor mineri din România (afiliată la Internaţionala minerilor şi la Confederaţia Generală a Muncii - o structură sindicală formată din mai multe uniuni) avea câteva secretariate regionale, printre care unul şi în Valea Jiului, conduse de un secretar regional.

Secretariatele regionale erau coordonate de un secretariat central. Pe coperta I a volumului se poate observa harta filialelor uniunii miniere, care, pe lângă minerii de cărbune, îi reunea şi pe lucrătorii de la minele de aur, fier şi sare.

Titlul cărţii, Vă ordon: confiscaţi drapelul roşu!, este inspirat de o realitate a epocii interbelice. Pentru a organiza diverse manifestaţii (primirea unor conducători ai sindicatelor, Ziua Internaţională a Muncii, 1 Mai etc.), sindicatele social-democrate aveau nevoie de aprobarea autorităţilor civile şi militare.

Deoarece pentru muncitorii social-democraţi aceea nu era manifestaţie dacă nu ieşeau cu steagul roşu şi cu fanfara în fruntea coloanei de demonstranţi, uneori autorităţile le acordau autorizaţie, dar le interziceau să iasă „cu fanfara şi drapelul roşu în frunte”. Această interdicţie era câteodată încălcată de muncitorii social-democraţi. Atunci conducătorii locali ai poliţiei şi siguranţei ordonau subalternilor confiscarea steagului roşu. Acţiune care se solda cu adevărate

bătălii, muncitorii apărându-şi… minereşte drapelul roşu, în fapt identitatea doctrinară.

Din fericire, spre diferenţă de zilele noastre, viaţa internă a organizaţiei sindicale era transparentă, publicaţiile sindicale informându-i pe membrii de sindicat despre activitatea sindicală, despre adunări generale, alegeri etc. Aşa se face că am reuşit, cu multă trudă, să reconstitui, pentru prima dată, conducerile Sindicatului minerilor din Lupeni de la origini până în 1939. E drept că atunci conducătorii de sindicat nu aveau ce să ascundă sub uşă, ei fiind aleşi, ci nu rodul unor conjuncturi ilicite, aşa cum se mai întâmplă şi astăzi chiar la un sindicat din Lupeni.

Am ales ca punct terminus anul 1939, deoarece în timpul celui de-al doilea război mondial şi apoi în anii instaurării puterii sovietice şi în perioada comunistă, sindicalismul îşi schimbă paradigma, războiul şi implicarea Partidului Comunist în viaţa sindicală garând pe linie moartă sindicatele social-democrate. Nu exclud posibilitatea unui alt volum care să trateze sindicalismul în aceşti ani.

Trebuie să amintesc că la minele din Lupeni, în afara sindicatului socialdemocrat al minerilor, mai existau şi sindicatele muncitorilor metalurgişti şi constructori, tot social-democrate, a căror activitate merită şi ea cercetată.

Mulţumesc pentru sprijinul acordat în documentarea şi editarea acestui volum d-lor ing. Nicolae Drăgoi - directorul general al Companiei Naţionale a Huilei, prof. Cristian Resmeriţă, deputat PSD, şi ing. Adrian Jurca, membru al organizaţiei PSD Lupeni.

Marian BOBOC

Ziarul Vãii Jiului EDIȚIE SPECIALĂ

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Pentru că minciunile adversarilor săi politici au întrecut orice limită, deputatul de Valea Jiului a decis ca, prin informaţiile prezentate în cuprinsul acestei ediţii speciale, să lămurească definitiv cele mai importante aspecte ale scandalului în care a fost pe nedrept acuzată în legătură cu activitatea sa de la Ministerul Tineretului și Sportului.

Dacă Monica Iacob-Ridzi ar fi fost vinovată, în condiţiile în care România este condusă de mai mult de 6 (șase) luni de către USL, cu siguranţă că astăzi nu ar mai fi putut candida. Știu asta și adversarii săi. Care, dacă nu o pot învinge cinstit, prin votul popular, cred că mizeriile și demagogiile le vor fi de folos.

în Ă T A V O IN V E N i z id -R Monica Iacob l u r e t is in M la e d 9 0 0 scandalul din 2 i lu u t r o p S i ș i lu u t e r e Tin Curtea de Conturi, controlată de PSD și condusă de fostul premier Nicolae Văcăroiu, a constatat neimplicarea ministrului Monica IACOB-RIDZI în scandalul de la MTS

1

2 Pentru perioada în care Monica Iacob-Ridzi a activat ca ministru al Tineretului și Sportului, inclusiv la solicitarea deputatului de Valea Jiului, Curtea de Conturi a României - condusă de fostul premier Nicolae Văcăroiu de la PSD - a efectuat un amplu control ale cărui rezultate se întind pe un număr de 919 pagini (facsmil 1 și 6).

Cel mai important aspect, reliefat în facsimilul 2 și facsimilul 3 este că echipa de auditori publici externi a Curţii de Conturi a constatat abateri în sarcina unui număr de 5 (cinci) persoane, iar între persoanele care au comis abateri NU se numără și deputatul Monica Iacob-Ridzi.

Curtea de Conturi este, după cum spuneam, controlată de către PSD prin persoana fostului premier Văcăroiu. Este clar că acest amplu control, derulat pe o perioadă îndelungată de timp, ar fi scos la iveală orice abatere de la lege făcută de Monica Iacob-Ridzi. Însă, așa cum a relatat în repetate rânduri, Monica Iacob-Ridzi NU A ÎNCĂLCAT LEGEA și, pe cale de consecinţă, nici auditorii externi nu au putut stabili vreo culpă în sarcina acesteia.

Așa cum rezultă din facsmilul numărul 4, mai multe plăţi din bugetul MTS au fost făcute de șmecherii de București, angajaţi în minister, fără știinţa, fără aprobarea și fără semnătura ministrului Monica Iacob-Ridzi.

Procesul verbal al Curţii de Conturi a României specifică, negru pe alb,

cele anterior relatate: “s-a ajuns astfel în situaţia în care s-a efectuat fără bază legală plata unor cheltuieli pentru care nu s-a aprobat în prealabil angajarea și ordonanţarea la plată de către ordonatorul de credite (Monica Iacob-Ridzi - n.a.)”.

Sintetizând, din documentele prezentate, pe care vă invităm să le parcurgeţi cu atenţie, rezultă o concluzie cât se poate de clară: plăţile efectuate din bugetul MTS, care au și determinat demisia ministrului Monica IacobRidzi, nu au fost aprobate de către deputatul de Valea Jiului, fiind dispuse de subordonaţi din cadrul MTS, fără știinţa ministrului.

Adversarii politici ai deputatului Monica Iacob-Ridzi cunosc foarte bine aceste aspecte.

Dar, cu toate acestea, au umplut această campanie electorală cu informaţii mincinoase, defăimătoare, cu scopul de a o discredita pe Monica Iacob-Ridzi. Adevărul, însă, iese la iveală.

3

4

6

5

Experta "de serviciu" a DNA, Adriana Timofte, a fost sancţionată de Comisia de disciplină a Corpului Experţilor Contabili pentru neregulile constatate în realizarea expertizei cu pretinsul prejudiciu din dosarul fostului ministru Monica Iacob-Ridzi mustrare, arătându-se grave deficienţe și nereguli în realizarea raportului întocmit de acest expert, raport în care a fost conturat prejudiciul de 2,7 milioane lei pentru care este trimisă Iacob-Ridzi în judecată. Această măsura luată în iunie 2012 de Corpul Experţilor nu a fost definitivă, dar nu se știe, până la aceasta oră, dacă Adriana Timofte a depus contestaţia la care avea dreptul în termenul de 30 de zile de la data la care s-a luat hotărârea.

Lumeajustitiei.ro prezintă, în exclusivitate, hotărârea Comisiei de disciplină din cadrul Corpului Experţilor Contabili - Filiala București (CECCAR). Veţi afla modul defectuos în care a realizat expertiza în cazul Iacob-Ridzi unul dintre experţii "de serviciu" ai DNA, Adriana Timofte.

Expertul a făcut fără drept încadrări juridice

Dosarul privind pe fostul ministru al Tineretului Monica Iacob-Ridzi, trimisă în judecată de procurorii DNA Mariana Alexandru și Lucian Papici, se află pe rolul Înaltei Curţi, în faza audierilor de martori ai acuzării.

Până acum, au fost audiaţi inculpaţii, inclusiv Monica Iacob-Ridzi, audierea acesteia durând 10 ore, la două termene consecutive. Totuși, este posibil ca acest proces să ia o turnură spectaculoasă, întrucât experta Adriana Timofte, folosită de DNA în mai multe dosare, care a realizat expertiza în acest caz, a fost sancţionată de către Corpul Experţilor Contabili, cu

2

Corpul Experţilor Contabili și Contabililor Autorizaţi din România - Filiala București, prin Comisia de disciplină, a pus în discuţie reclamaţia fostului ministru Monica Iacob-Ridzi, constatându-se mai multe nereguli, fapt ce a condus la Hotărârea nr.

28 din 11 iunie 2012, prin care, pentru prima dată, expertul DNA, Adriana Timofte a fost sancţionat cu mustrare. Experta Adriana Timofte a fost desemnată să efectueze raportul de expertiză contabilă în dosarul nr. 147/P/2009 instrumentat de DNA. Monica Iacob-Ridzi a formulat o plângere la Corpul Experţilor Contabili împotriva acestei expertize, arătând că raportul întocmit de Timofte încalcă „norme de comportament profesional" și normele profesionale ale efectuării expertizelor contabile judiciare.

Mai mult, în plângere s-a menţionat un aspect grav legat de modul în care "expertul a făcut încadrări juridice", fapt nepermis de altfel, dar și faptul că în domeniul în care a realizat expertiza Adriana Timofte nu avea competenţă profesională, concluziile fiind, în final, eronate.

La termenul de judecată al Comisiei de disciplină, expertul Adriana Timofte a dat o notă explicativă ce poartă numărul 6543/09.12.2011, în care arăta că "prin faptul că a fost numită să efectueze expertize judiciare de către DNA nu înseamnă că aceasta constituie o ameninţare gravă la adresa independenţei sale". Întrucât

reclamaţia privea calitatea raportului de expertiză întocmit de Adriana Timofte, verificarea și formularea unui punct de vedere profesional au fost realizate de Compartimentul Auditorilor de Calitate.

Concluziile auditorilor de calitate După ce Compartimentul Auditorilor de calitate a primit această solicitare, a realizat o notă scrisă din care reies o serie de încălcări ale normelor și standardului profesional făcute de expertul Adriana Timofte în acest caz, cum ar fi: - raportul întocmit de doamna expert contabil "nu respectă conţinutul cadru obligatoriu prevăzut de Cap.I. Introducere al Standardului profesional nr. 35/2001 privind expertizele contabile, împrejurările cauzei, materialul documentar studiat" - "documentele necesare expertizării au fost puse la dispoziţie expertului la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie unde s-a și efectuat expertiza", iar la redactarea raportului "au fost încălcate pct 3531.1 si 3532.1 din norma profesională nr.35/2001".

De asemenea, s-a constatat că raportul de expertiză nu a fost semnat de doi experţi parte.

Drept urmare, completul de judecată din cadrul CECCAR, format din Emilian Georgescu (președinte) și membrii Gheorghe Spiridon și Adrian Opriș, a hotărât "sancţionarea doamnei expert contabil Timofte Adriana potrivit prevederilor pct.10, lit a) din Regulamentul de organizare și funcţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor și Consiliului Superior al CECCAR cu mustrare".

Expertul Adriana Timofte avea dreptul la contestatie în termen de 30 de zile de la data de 11 iunie 2012, când a fost dată această sancţiune.

Până acum, însă, deși au trecut trei luni, apărătorii fostului ministru Iacob-Ridzi nu au primit nicio înștiinţare privitoare la depunerea unei astfel de contestaţii.

Acest caz dovedește că expertizele realizate la DNA, de către experţi “de serviciu” ai DNA, suferă, uneori, mari deficienţe, iar abordarea obiectivelor de către experţi nu este obiectivă și, în acest context, o contraexpertiză ar putea răsturna situaţia sau schimba în parte concluziile exprimate în Rechizitoriu de către anchetatori la momentul trimiterii în judecată a persoanelor inculpate. Pe de altă parte, surse neoficiale ne-au informat că expertiza în cazul Iacob-Ridzi ar fi costat în jur de 10.000 de lei.

Articol preluat de pe Lumea Justiţiei www.luju.ro

Și ANRMAP face lumină în dosarul Iacob-Ridzi:

MTS a respectat prevederile legale!

Prezentăm mai jos extrase dintr-un document foarte important: raportul de control al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) la Ministerul Tineretului și Sportului în perioada în care ministru era deputatul de Valea Jiului, Monica Iacob-Ridzi.

De ce este foarte important acest document?

Potrivit legii, toate contractele care se atribuie de către autorităţile de stat (ministere, consilii judeţene, primării etc.) sunt încheiate în urma unor proceduri de achiziţie publică. Înainte de a licita un contract (de servicii sau lucrări), orice entitate de stat (cum este și MTS) trimite documentele

(condiţiile) în care face licitaţia (ori selecţia de oferte) către ANRMAP. Experţii de la ANRMAP evaluează condiţiile cerute și aprobă sau nu organizarea licitaţiei sau a cererii de oferte.

Cu alte cuvinte, toate lucrările / contractele licitate de către Ministerul Tineretului și Sportului la vremea când era condus de Monica Iacob-Ridzi au fost organizate în baza unor documente verificate în prealabil de către experţii ANRMAP, singura instituţie abilitată legal în acest domeniu.

Este lesne de dedus că orice posibilă încălcare a legii ar fi fost imediat sesizată de acești specialiști, care nu ar fi permis MTS organizarea procedurilor

de cerere de ofertă.

De altfel, așa cum rezultă din documentele prezentate mai jos, un consilier superior și un expert au controlat ministerul condus de către deputatul Monica Iacob-Ridzi.

Concluzia a fost una cât se poate de clară, necontestată vreodată de o altă instituţie a statului: “Derulând procedura de supraveghere, echipa de control a constatat faptul că autoritatea contractantă, respectiv Ministerul Tineretului și Sportului, a respectat prevederile legale instituite de OUG nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare...”.

Iată încă o dovadă că

Monica Iacob-Ridzi NU A SEMNAT pentru plata banilor care au generat scandalul de la MTS În partea stângă prezentăm, în facsimil, ordinele de plată care au determinat scandalul de la Ministerul Tineretului și Sportului.

Rezultă, în primul rând, fără drept de apel, faptul că ordinele de plată NU AU FOST SEMNATE DE CĂTRE MONICA IACOB-RIDZI! La data semnării ordinelor de plată menţionate de către angajaţi ai MTS, fără acordul ministrului Iacob-Ridzi, deputatul de Valea Jiului NU se afla în România. Întreaga presă a relatat faptul că, în data de 11 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi se afla la Bruxelles. Unde, în cadrul Consiliului de Miniștri, a propus un Plan de sprijinire a angajării tinerilor.

Prezentăm, ca o singură dovadă (deși se pot găsi nenumărate utilizând Google) un

articol prezentat pe tema prezenţei la Bruxelles a ministrului Iacob-Ridzi în data de 11 mai 2009.

Iată încă o dovadă că scandalul în care a fost târâtă intenţionat nu a fost generat de Monica Iacob-Ridzi, ci de persoanele pentru care devenise un ministru prea harnic.

3

Acuzaţiile aduse de către DNA ministrului Monica Iacob - Ridzi sunt de aceeași natură cu cele aduse fostului ministru USL al Justiţiei, Tudor Chiuariu, trimis în judecată pentru corupţie în dosarul “Poșta Română”. Chiuariu a fost achitat săptămâna trecută de același complet de judecată care analizează și dosarul “2 Mai”.

1

2

3

Alte documente care dovedesc nevinovăţia deputatului nostru, Monica Iacob-Ridzi, în cazul MTS

Sunt multe documentele care dovedesc, fără drept de replică, nevinovăţia deputatului Monica IacobRidzi.

Documentele 1, 2 și 3 reprezintă Procesul Verbal de predare primire între Monica Iacob-Ridzi și succesorul său în funcţia de ministru, Sorina Luminiţa Plăcintă.

Din facsmilul 2 și 3 rezultă că Monica Iacob-Ridzi a predat, NESEMNATE, către Sorina Plăcintă toate documentele care au generat scandalul către MTS. Încă o dovadă, deci, că implicarea sa în respectivele acţiuni a fost ZERO, întreaga afacere fiind instrumentată, fără știinţa deputatului, de șmecherii din București angajaţi în minister înaintea sosirii sale. În facsimilul cu numărul 4 prezentăm un fragment din declaraţia martorului Carmen Răileanu, controlor financiar delegat din partea Ministerului Finanţelor Publice la MTS. Și din acest act rezultă că documentele privind plata sumelor care au generat scandalul de la MTS NU PURTAU SEMNĂTURA deputatului Monica IacobRidzi (“purtau semnăturile persoanelor abilitate din cadrul compartimentului de specialitate, mai puţin cea a ordonatorului principal de credite”, adică ministrul IacobRidzi - n.a.).

Alte documente foarte importante, și care dovedesc NEIMPLICAREA deputatului nostru în scandalul de proporţii de la Ministerul Tineretului și Sportului, sunt 3 (trei) ordonanţări de plată (între care și cea prezentată în facsimilul cu nr. 6). În baza acestora, angajaţii MTS au achitat - fără știinţa deputatului, ministru la acea vreme - sumele de la care a pornit întregul scandal.

Așa cum se poate observa, ordonanţarea prezentată în facsimilul cu numărul 6 NU POARTĂ SEMNĂTURA ministrului Iacob-Ridzi.

Cu toate acestea, pentru că devenise un ministru incomod, care putea să crească periculos de mult în popularitate comparativ cu alţi politicieni din București, Monica Iacob-Ridzi a fost trimisă în judecată în baza unor ordonanţări de plată reconstituite în baza legii contabilităţii, documente de genul celor prezentate în facsimilul cu numărul 5.

Monica Iacob-Ridzi trebuia neapărat acuzată, cu orice preţ, chiar dacă - așa cum AM DEMONSTRAT în baza acestor documente Monica Iacob-Ridzi nu a autorizat, semnat ori determinat nicio plată din rândul celor care au pornit scandalul de la MTS. Iar acestea sunt doar câteva dintre documentele care, în faţa justiţiei, îi dovedesc nevinovăţia.

6

Iată dovada: documentul NU este semnat de ministrul Monica Iacob-Ridzi!

5

4

4

Pe parcursul acestei campanii electorale, Monica Iacob-Ridzi nu a invocat problemele cu justiţia ale domnilor din USL (Rus, Năstase, Dragnea, Mitrea, Stan, Mazăre etc.).

Cu toate acestea, deși Monica IacobRidzi a militat și a dus o campanie decentă, liderii din teritoriu ai USL au întrecut orice limită.