Ziarul Vaii Jiului - nr. 1128 - 30 ianuarie 2013

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

MIERCURI

30 ianuarie 2013

Anul VI Nr. 1128 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:44 Apus: 17:28

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar: 1€ = 4,3853 lei 1$ = 3,2668 lei 1₤ = 5,1356 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Pentru a clădi Visul Imaginaţiei,

Tipar digital

Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Să fie clar: consilierii liberali nu au votat majorarea taxelor şi impozitelor la Petrila!

Pentru buna, corecta şi completa informare a opiniei publice, precizăm că Doiniţa Bălănesc, Zoltan Benke şi Daniela Vişănescu, reprezentanţi ai PNL Petrila în legislativul local, NU AU VOTAT pentru majorarea taxelor şi impozitelor locale.

De altfel, le-ar fi fost şi imposibil ţinând cont că, din motive personale, dar temeinice, nu au participat la respectiva şedinţă a CL Petrila. Dar, ţin să asigur cititorii cotidianului dvs., şi dacă ar fi participat, opinia dumnealor ar fi fost aceeaşi.

Costel AVRAM preşedinte interimar PNL Petrila

Omul de afaceri Nicu Olteanu & Co. au fentat statul cu un tupeu de neimaginat. Şi multe zeci de miliarde de lei vechi.

Din informaţiile pe care le prezentăm, în exclusivitate, în ediţia de astăzi a cotidianului nostru, rezultă fără echivoc faptul că numita Claudia Simona Olteanu, asociat unic la SC Visul Imaginaţiei SRL, şi Nicu Olteanu, administratorul societăţii, au determinat insolvenţa firmei şi şi-au însuşit bunuri mobile şi imobile din patrimoniul acesteia cu scopul de a se sustrage de la plata unor obligaţii colosale către bugetul de stat şi intenţia vădită ca bunurile să nu fie executate silit. Statul a fost păgubit în repetate rânduri cu sume colosale, în special prin neînregistrarea în contabilitate a unor facturi de valori exorbitante, de ordinul miliardelor de lei vechi. Deşi vorbim de fraude şi complicitate la fraude, imperiul de vis al familiei Olteanu prosperă. Complexul Casa de vis / Castelul de vis este locul preferat al poliţiştilor care ar fi trebuit să ancheteze, nu să asiste la un şpriţ de vară aceste operaţiuni frauduloase, de coşmar.

Planul a fost probabil ticluit de familia Olteanu încă de la finele anului 2009, când VISUL IMAGINAŢIEI S.R.L figura în evidenţele DGFP Hunedoara cu o datorie în sumă de 983.755,00 lei, datorie pentru care, prin decizia nr. 1000/2010, organul fiscal a acordat o amânare de plată pe o perioadă de 6 luni.

Ulterior obţinerii amânării, societatea nu şi-a respectat obligaţiile asumate, astfel că - la data de 24.02.2010 - s-a emis o nouă decizie, prin

care prima decizie şi-a pierdut valabilitatea.

De aici începe dezmăţul. La data de 22.01.2010, cei doi (administrator şi asociat, soţ şi soţie) au încheiat la Biroul Notarului Public Mărginean Grigore – Adrian din Lupeni un contract de vânzarecumpărare, autentificat sub nr. 345, prin care un imobil deţinut de societate a fost înstrăinat către administratorul Nicu Olteanu, la valoarea de 1.800.000 de lei noi, în compensarea sumei datorate administratorului N.O., ca urmare a creditării societăţii potrivit situaţiei analitice nr. 1731 din 31.12.2009. S-a menţionat, de asemenea, că societatea datorează acestuia, suplimentar, suma de 1.272.000 lei. Vorbim, vă reamintim, de lei noi.

Din verificările efectuate rezultă că, la data de 17.03.2010, operaţiunea de dare în plată nu era înregistrată în evidenţa contabilă a firmei, iar aceasta nu a putut prezenta balanţa de verificare întocmită

la 31.01.2010, aspecte care denotă sustragerea VISUL IMAGNAŢIEI S.R.L de la plata obligaţiilor la bugetul general consolidat al statului. Închiriez CABINET STOMATOLOGIC, Obligaţiile fiscale ale SC Visul Imaginaţiei faţă de Direcţia Generală a Finanţelor Publice complet utilat, în Uricani, zona centrală.

Hunedoara erau certe, lichide şi exigibile, asPreţ informativ - 300 euro. pect necontestat de aceasta. De altfel, la moTelefon 0723144763, iagar.petru@yahoo.com. mentul stabilirii unor obligaţii fiscale suplimentare în sumă de 760.791 lei, prin omiterea înregistrării unor facturi în contabilitate, societatea a decis să procedeze la acte de transfer al bunurilor din patrimoniul societăţii în patrimoniul personal al lui Nicu Olteanu.

Analizând speţa, orice avocat de inteligenţă medie vă poate spune că, în ce priveşte frauda debitorului, respectiv condiţia ca debitorul să fi avut cunoştinţă despre rezultatul păgubitor al actului, faţă de creditor – în cazul nostru DGFP Hunedoara, şi această condiţie este îndeplinită.

Visul Imaginaţiei SRL a înstrăinat un bun imo-

bil din patrimoniul societăţii către o persoană fizică, respectiv administratorul acesteia, în condiţiile în care, la data înstrăinării, ianuarie 2010 figura cu obligaţii restante la bugetul general consolidat al statului, cu suma de 983.755 lei.

Bunul a fost dat în plată, iar datoriile către buget nu au fost achitate. De observat este că darea în plată s-a făcut de către debitoarea SC Visul Imaginaţiei SRL, reprezentată de asociatul unic Claudia Simona Olteanu şi administratorul Nicu Olteanu, dobânditor fiind acelaşi administrator.

Prin urmare, administratorul şi-a dat sieşi bunul, ignorând datoriile către stat şi având evident reprezentarea rezultatului păgubitor al trecerii bunului din patrimoniul societăţii în patrimoniul persoanei fizice, prin eludarea plăţii datoriilor la stat.

Prin scoaterea acestui bun din patrimoniul firmei, DGFP Hunedoara i s-a produs un prejudiciu, deoarece bunurile asupra cărora s-a instituit garanţia pentru creanţele urmărite la plată şi majorările de întârziere s-au diminuat, reprezentând doar 40% din această valoare, aşa cum rezultă şi din decizia de comunicare a pierderii valabilităţii amânării la plată.

Diminuarea acestei valori a garanţiilor s-a realizat tocmai prin ieşirea din patrimoniu a imobilului dat în plată, imobil de o valoare considerabilă.

Creanţa DGFP era purtătoare de dobânzi şi penalităţi, cuantumul ei crescând pe măsura neachitării, iar societatea - aşa cum rezultă din actul de dare în plată - ar mai fi datorat administratorului Nicu Olteanu şi suma de 1.272.999 lei, ceea ce înseamnă că bunurile societăţii nu ar fi putut acoperi, prin valorificarea lor, creanţele cunoscute. De altfel, şi alte bunuri ale societăţii au ajuns în proprietatea administratorului Nicu Olteanu, respectiv un număr de 7 bunuri imobile în valoare de 3.370.000 lei şi 15 bunuri mobile, mijloace de transport, care foloseau nemijlocit îndeplinirii obiectului de activitate pentru care s-au semnat facturi, în valoare de 187.000 lei.

Este îndeplinită astfel şi condiţia complicităţii la fraudă a terţilor cu care debitorul a încheiat actul câtă vreme cea mai mare parte a bunurilor societăţii au ajuns în posesia administratorului. În consecinţă, se poate aprecia că societatea Visul Imaginaţiei şi-a creat sau şi-a accentuat starea de insolvabilitate.

Această împrejurare este probată cu prisosinţă de faptul că debitoarea, prin asociatul său - soţia administratorului, a solicitat la scurt timp după înstrăinarea imobilului, intrarea în procedura simplificată a insolvenţei admiţând, în consecinţă, lipsa bunurilor din patrimoniul societăţii şi starea de insolvenţă. Şi asta nu e tot.

Vom reveni.

Cătălin DOCEA

Ziarul Vãii Jiului

2 ACTUALITATE

miercuri, 30 ianuarie 2013

Petroşani

Pentru drumul spre Herculane

Dănuţ Buhăescu are susţinere senatorială Anul trecut, la inaugurarea sediului Jandarmeriei Montane din Straja şi în acelaşi timp la inaugurarea telegondolei, Mircea Ioan Moloţ a susţinut că va sprijini orice demers care vizează dezvoltarea turismului în judeţ şi, implicit, în Valea Jiului.

Cum peste tot în Vale s-au lansat proiecte turistice, a venit şi rândul Uricaniului?

Primarul Dănuţ Buhăescu spune că nu are concret un proiect turistic şi nici nu ar fi înţelept să se arunce în asemenea proiecte până ce nu are pusă la punct infrastructura rutieră. De oriunde din ţară la Uricani se poate ajunge doar pe patru roţi. În momentul de faţă, singura cale de acces larg utilizată este dinspre Petroşani şi Defileul Jiului, fie că vii de la Deva sau de la Gorj. Nici acest drum

nu este lin de la un capăt la altul. Primarul trâmbiţează de câţiva ani necesitatea realizării drumului spre Herculane. Promisiuni de ajutorare au venit din multe părţi inclusiv de la judeţ, de la Mircea Ioan Moloţ. Momentan, drumul este tot pe lista de aşteptări. Senatorii Văii i-au promis ajutorul şi depunerea amendamentelor pentru obţinerea finanţării pentru acest drum. „Promisiuni am avut mereu, acum am susţinerea senatorilor din Valea Jiului, mă bucur că amândoi mă ajută cu acest proiect, este important. Este important nu numai pentru Uricani, este important şi pentru Lupeni, în aceeaşi măsură, dar din păcate de la domnul deputat Resmeriţă nu am nicio veste.

Aşteptăm acum să se stabilească bugetul şi să vedem dacă avem noroc. Eu sper să reuşim”, a spus primarul

Astăzi, la Petrila, prima şedinţă ordinară a consiliului local:

25 de puncte pe ordinea de zi Începând cu ora 13:00, astăzi, în sala de şedinţe a Casei de Cultură „Ladislau Schmidt” va avea loc prima şedinţă ordinară din acest an a Consiliului Local Petrila. Ordinea de zi cuprinde 25 de puncte. 20 sunt alocate proiectelor de hotărâri, trei puncte prezentării de rapoarte a unor instituţii ce aparţin de administraţia publică locală, un punct este dedicat informării privind ducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local pe semestrul II al anului 2012, ultimul punct este destinat, ca de obicei, întrebărilor şi interpelărilor.

19 proiecte iniţiate de primar şi unul de câţiva consilieri Dintre proiectele de hotărâre care prezintă un mai mare interes pentru majoritatea cetăţenilor petrileni amintim: „Aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul de reparaţii Stadion Lonea (obiectiv reparaţii tribune)”; „achiziţionarea prestărilor de servicii pentru curăţenie şi întreţinere stadion Lonea”; „aprobarea programului anual a măsurilor

pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale pentru anul 2013”; „aprobarea numărului de asistenţi sociali ce pot fi angajaţi în anul 2013”; „aprobarea numărului de raţii ce se vor acorda la cantina de ajutor social în anul 2013”; „acordarea de tichete la transportul în comun în anul 2013 pentru persoanele cu handicap care au domiciliu pe raza oraşului Petrila”; „aprobarea vânzării directe către S.C. General Trans S.A., cu sediul în municipiul Petroşani, strada Livezeni nr.

12 jud. Hunedoara, a suprafeţei de 1767 mp, teren aferent Complexului Comercial Mija, jud. Hunedoara”; „stabilirea ordinii de prioritate în soluţionarea cererilor de locuinţe şi stabilirea criteriilor de repartizare pentru locuinţele sociale din Fondul Locativ de Stat”; „aprobarea Metodologiei de evaluare a activelor fixe corporale aflate în proprietatea publică a oraşului Petrila şi înregistrate în evidenţa tehnico-operativă a unităţii naturale”; „aprobarea încheierii unui acord de asociere între Consiliul Local Petrila şi S.C. Leccio Luca S.R.L.”; „aprobarea

Uricaniului.

Amendamentul formulat de senatorul PP-DD sună cam aşa: „Continuarea lucrărilor la DN 66A, Câmpu lui Neag – Herculane, din oraşul Uricani, judeţul Hunedoara, în valoare de 950.000 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru continuarea lucrărilor de investiţii deoarece a mai rămas un tronson de 19 km de mare dificultate, prin care se face legătura între Uricani şi Herculane, deschiderea Văii Jiului către zona de vest a ţării şi dezvoltare economică”.

Mircea Ioan Moloţ i-a promis primarului din Uricani ajutorul şi pentru drumul Valea de Peşti- Ruşor. Un proiect în perspectivă pe care primarul doreşte să-l vadă realizat. Fără infrastructură, nu se poate vorbi de turism la Uricani şi nici în alte locuri. (Alina PIPAN) Planului de acţiune pentru lucrările de interes local pe anul 2013 în oraşul Petrila”; „achiziţionarea serviciilor de filmare a şedinţelor de Consiliu Local Petrila”; „modificarea art.2, 3 şi 5 din HCL 62/ 2010 privind stabilirea domeniilor de activitate şi a locurilor în care contravenienţii pot presta activităţi în folosul comunităţii”; „aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul: Confecţionat mese şi scaune pentru Căminul Cultural Cimpa şi Căminul Cultural Jieţ”; „aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul: Reparaţie scări Brătianu”; „aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul: Reparaţii gard, magazie şi branşament apă la CT – din oraşul Petrila”; „aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul: reparaţii instalaţii încălzire secţia fizioterapie – Spital Petrila”; „acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al oraşului Petrila domnului Dobrică Marcel Nicolae” (iniţiatori consilierii Cornel Preda, Ionel Scărişoreanu, Marius Heljiu, Daniela Vişănescu şi Vasile Jurca).

Cu excepţia unui singur proiect de hotărâre, toate celelalte proiecte sunt iniţiate de primarul Ilie Păducel.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

Un şofer de autoutilitară este căutat după ce a acroşat mâna unei domnişoare în trafic Ieri, în jurul orei 10:00, o domnişoară, Olimpia, de 18 ani, se îndrepta spre liceu. Mergea din Colonie spre oraş. La un moment dat, pe strada Anton Pann, un automobil a trecut pe lângă ea.

Se ştie că în acea zonă străzile sunt înguste, iar iarna, cum sunt pline de zăpadă, nu mai ştii pe unde să te strecori. Aşadar, nu-i de mirare că tânăra a fost acroşată de oglinda unei autoutilitare. Şoferul a observat că a atins mâna fetei şi a oprit să o întrebe dacă o doare ceva, dacă a suferit vreo leziune. Olimpia a negat şi au plecat amândoi mai departe, fata la şcoală, şoferul la muncă.

Ajunsă la liceu, adolescenta a început să se simtă din ce în ce mai rău. O durea tare mâna. Ştiind că este din cauza faptului că a fost acroşată de autoutilitară, fata a mers la Poliţia Petroşani, de unde a fost condusă la Spitalul de Urgenţă Petroşani, unde i s-a stabilit diagnosticul „contuzie cot stâng”, fără a necesita internarea.

Poliţiştii au demarat cercetări în acest caz pentru a stabili cauzele şi împrejurările în care s-a produs accidentul.

Poliţiştii fac apel la posibilii martori oculari sau chiar la conducătorul auto în cauză pentru a se prezenta la sediul Poliţiei municipiului Petroşani şi a oferi detalii în legătură cu circumstanţele producerii evenimentul rutier. Autoutilitara dată în urmărire cetăţenească este albă.

Nu sunt puţine cazurile în care un şofer a acroşat o persoană sau un copil care i-a sărit în faţă, a oprit şi s-a asigurat că totul este în regulă cu cel lovit şi că nu este nevoie de intervenţia altor autorităţi. Cu toate acestea, ulterior s-au trezit cu poliţia pe cap şi cu cercetare pentru lovire din culpă. Tocmai de aceea, cu toate insistenţele persoanei vătămate, este mai bine să mergeţi la poliţie, domnilor şoferi.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 3

miercuri, 30 ianuarie 2013

La fel ca şi celelalte organizaţii similare,

Organizaţia PSD Vulcan îşi înnoieşte structurile de conducere

Ieri, după amiază, Biroul Permanent al organizaţiei municipale Vulcan a PSD a avut programată o şedinţă. Membrii acestuia nu s-au strâns doar aşa, ca să se mai vadă la faţă, ci pentru discutarea unor probleme arzătoare care privesc viitorul filialei de partid.

De fapt,

din câte mi-a fost dat să aud, nu doar biroul politic pesedist vulcănean s-a reunit. Şi celelalte foruri de conducere ale organizaţiilor PSD orăşeneşti şi municipale şi-au programat astfel de întâlniri. A căror temă principală o constituie pregătirea alegerilor. De jos până sus.

Asta înseamnă

ca, până la jumătatea lunii februarie, fiecare organizaţie de cartier trebuie să-şi desemneze noua conducere, urmând ca, după aceea, să aibă loc alegeri la nivel de organizaţie de municipiu. La Vulcan, pentru că despre această organizaţie vorbesc, alegerile au avut loc în urmă cu doi ani. Şi firesc ar fi ca altele să se desfăşoare peste alţi doi.

Numai că, între timp, a intervenit ceva. După ce organizaţia PDL Vulcan a defectat, zeci de membri ai acesteia, în frunte cu ce doi mari, Gheorghe Ile şi Angela Stoica, au tăiat-o la PSD. Restul poveştii se cunoaşte.

Nesimţindu-se în largul

lor cu membrii PSD cu vechime, expedeliştii şi-au făcut un sediu al lor, în centrul vechi, în care se jucau de-a pesediştii. Asta, până când, de la centru, li s-a comunicat să-şi

bage minţile-n cap. Aşa s-a ajuns, până la urmă, ca toţi pesediştii, fie că erau din cei vechi, fie din cei roşiţi de curând, să se întâlnească în sediul de la Dincă şi să-l recunoască drept unic suzeran de partid municipal pe Marin Coltescu.

Numai că, în sinea lor, fiecare dintre nou veniţi - în special cei care, la PDL, numai cât puseseră mâna pe o funcţie - visa să ajungă şefuleţ în organizaţia care l-a înfiat.

Acesta este,

de fapt, rostul alegerilor devansate. „Nu se poate, mi-a explicat, savant, un membru bine înfipt în PSDul vulcănean, ca primarul, care-i cu banul, să nu fie membru în Biroul Permanent al organizaţiei noastre.

Situaţia asta este valabilă şi în alte organizaţii judeţene. De aceea sunt, mai întâi, alegerile pe plan local, iar în aprilie urmează să se desfăşoare cele de la nivel judeţean".

În ceea ce

mă priveşte nu cred că alegerile astea premature îl afectează pe actualul preşedinte. Dimpotrivă, nemaifiind persoana de gen feminin care îmbârliga şi combina în toate cele, tot Marin Coltescu va fi cel care, după şedinţa de alegeri, îşi va sărbători victoria şi va da de băut la toată lumea la restaurantul său.

Veţi spune că nu se ştie cum vor juca foştii pedelişti. Fiţi calmi. Se pare că aceştia nu mai sunt îndărătnicii de acum câteva luni. Cineva chiar comenta că sunt cei mai disciplinaţi, iar la şedinţe sunt primii care ajung la sală.

Gheorghe OLTEANU

La Vulcan

Poliţia nu bate degeaba... la uşă Ieri dimineaţă, vulcănenii domiciliaţi de la trei adrese s-au albit la faţă după ce, deschizând uşa, au dat cu ochii de ofiţeri de la judiciarul poliţiei municipale, în spatele cărora stăteau regulamentar, cu cagulele pe faţă, luptătorii de la DPIR înalţi cât dulapul.

Adresele respective

nu fuseseră alese la întâmplare, fiindcă, vorba cuiva, poliţia nu bate degeaba... la uşă. Erau dintre acelea la care se bănuieşte că se adăpostesc hoţi care au golit magazine, garaje, apartamente şi autoturisme lăsate în locurile de parcare. Numai alaltăieri, bunăoară, poliţiştii vulcăneni au fost solicitaţi la

astfel de evenimente: o maşină rămasă fără bateria de acumulatoare şi un apartament lăsat „curat”, după ce s-a intrat în el cu chei potrivite.

Ancheta în cazul

celor vizitaţi ieri este în curs de desfăşurate, treaba cu mascaţii fiind mai mult un avertisment cum că criminaliştii vulcăneni sunt cu ochii pe suspecţi. De fapt, s-a dovedit în practica judiciară recentă, că, atunci când dau cu ochi de mascaţi şi când simt cum aceştia îi ridică de guler şi le dau posibilitatea să plutească, infractorii care, până atunci erau zmei, devin imediat mieluşei.

Gheorghe OLTEANU

A stat cu folos

Primarul Buhăescu a făcut antecameră la vicepremierul Dragnea

Ieri, primarul Uricaniului, Dănuţ Buhăescu, a semnat contractul pentru finanţarea proiectului de reabilitare de străzi, trotuare şi podeţe. Acesta va primi 14 milioane de lei pentru toate aceste investiţii.

Anul nu a început rău pentru primarul Dănuţ Buhăescu. Acum face antecameră pe la miniştri, dar cu folos. Ieri a fost la Bucureşti la vicepremierul Liviu Dragnea. A dat nas în nas şi cu Emil Boc pe-acolo, care era tot în audienţă cu acelaşi demnitar. A stat la rând, a aşteptat şi a ajuns să intre cu proiectul de reabilitare a infrastructurii rutiere din Uricani. A ieşit de acolo cu un contract de finanţare semnat. 14 milioane lei vor veni la Uricani. Cu aceşti bani se vor asfalta cele două bulevarde, Muncii şi Republicii. Pe lângă acestea, vor intra în reabilitare străzile Brazilor, Unirii şi Aleea Progresului, dar şi podul de la

Sterminos şi podeţele de pe arterele amintite.

Fireşte, pentru lucrări se vor face licitaţii, după ce contractul este analizat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest România. Deci, se preconizează ca demararea efectivă a procedurilor să dureze vreo două luni. Oricum, este o veste bună.

O altă veste bună este demararea procedurii de licitaţie şi pentru reabilitarea ambulatoriului din Uricani, un proiect aflat demult pe lista primarului, dar care a stagnat din diferite motive.

Alina PIPAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

4 SPORT

miercuri, 30 ianuarie 2013

Suporterii Jiului nu se pot resemna

„Nu lăsaţi Jiul să moară”

Puţinii suporteri care au mai rămas fideli echipei Jiul Petroşani (sau ceea ce a mai rămas din renumitul club) nu se pot resemna cu ideea că peste câteva luni gruparea lor favorită va deveni istorie. Pe diverse site-uri de socializare suporterii alb-negri au postat mai multe mesaje cu următorul conţinut: „Nu lăsaţi Jiul să moară”.

Din păcate, mesajul lor nu mai poate ajunge unde trebuie, aceasta după ce patronul Alin

Eveniment

Simota a anunţat desfiinţarea echipei, iar primarul Petroşaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi a declarat că nu poate face nimic în acest sens. Un miliard de lei vechi este suma de care Jiul avea lunar nevoie pentru salariile către jucători şi angajaţii clubului, onorariile la arbitrii şi, nu în ultimul rând, deplasările.

Suma pare uriaşă pentru clubul din Vale, care, de ani buni, agonizează din punct de vedere financiar.

Oficialii Jiului au declarat că din vară Jiul va avea o Academie de Fotbal.

Sportul hunedorean, în haine de gală

Mâine, 31 ianuarie, Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport îi va premia pe cei mai buni sportivi din judeţ.

Spre marea noastră bucurie, regina încoronată a galei premianţilor va fi gimnasta Raluca Haidu, declarată cea mai bună sportivă în anul 2012 la probele olimpice. Şi probele neolimpice sunt dominate de sportivii din Vale. Aceştia şi-au luat, cum se spune, partea leului. Ana Maria Gherghel, de la Comexim-R Lupeni, cu cinci titluri de campioană mondială (simplu, dublu, triplu, dublu mixt, triplu mixt) la CM de la Harkany (Ungaria), s-a situat pe prima poziţie la probele neolimpice.

www.zvj.ro

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Fotbal

Stelescu va sta trei ani la Fortuna

Edi Iordănescu, noul antrenor al echipei Fortuna Brazi, îl are ca secund pe petroşeneanul Ionuţ Stelescu. Acesta din urmă a semnat un contract pe o perioadă de trei ani şi jumătate şi va fi mâna dreaptă a lui Iordănescu jr.

„Avem linişte şi stabilitate pentru a putea lucra. Vreau ca toţi jucătorii să dea totul pentru realizarea primului obiectiv: promovarea în eşalonul secund. Vom face la Fortuna o echipă competitivă, care va aborda fiecare joc doar la victorie, cu un stil de joc ofensiv", a spus Edi Iordănescu.

Nu este exclus ca mai mulţi jucători de la Universitatea Petroşani să ajungă sub bagheta lui Edi, având în vedere faptul că Ionuţ Stelescu este manager la gruparea din Vale şi totodată fost antrenor principal.

Ziarul Vãii Jiului

SPORT 5

miercuri, 30 ianuarie 2013

Gimnastică. După ce am pierdut-o pe Raluca Haidu

Ştefania Stănilă din Aninoasa are toate şansele să ducă mai departe faima petrilencei Din păcate, după cum v-am relatat în ediţiile precedente, Raluca Haidu, gimnasta petrileancă, s-a retras din activitatea competiţională.

Astfel, speranţele Văii se îndreaptă acum spre Ştefania Stănilă, născută în Aninoasa.

Sportiva din Vale are şanse mari de a fi selecţionată în Lotul Olimpic de Gimnastică al României, „adevărat laborator de invenţie al medaliilor mondiale şi olimpice”. „Am înţeles că pe lista lărgită a noului lot se află 6-7 sportive de la clubul

Fotbal

nostru, printre care şi Ştefania Stănilă. Ce va fi exact, vom afla doar la finalul lunii, când se va finaliza procesul de selecţie”, a declarat Adrian

Hunedoreanul Alexandru Dan trimis la Pandurii

Internaţionalul de juniori Alexandru Dan, crescut la Mureşul Deva, este una din victimele „procesului de curăţenie”, desfăşurat de conducerea clubului FCM Târgu Mureş, în această pauză competiţională.

Jucătorul a fost pus pe liber, urmând a reveni la Pandurii Tg. Jiu, club de care aparţine. Odată cu deveanul, antrenorul Daniel Isăilă a decis să se mai despartă şi de Mihai Deaonescu şi Claudiu Pasariu, printr-un acord pentru rezilierea pe cale amiabilă a contractelor de joc. În lotul grupării din Târgu Mureş a fost însă păstrat Alexandru Petresc, un alt internaţional de juniori format la Mureşul Deva.

Liga.

Amintim faptul că Ştefania Stănilă (15 ani) este antrenată de Adela Popa şi Ioan Coroiu.

Fotbal. Se dă startul la vizele anuale

Rămâne Jiul şi în Liga a… IV-a?

Cluburile Jiul Petroşani (Liga a IV-a seniori), FC Hunedoara (cu echipele de juniori C, D, E şi Danone) şi Minerul Teliuc (Liga a V-a) sunt primele programate la Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara pentru aplicarea vizelor anuale pe carnetele de legitimare ale antrenorilor şi jucătorilor.

Începerea procesului de aplicare a vizelor este programată luni, 4 februarie, şi se va încheia la 1 martie.

Pentru a evita aglomeraţia la sediul AJF, reprezentanţii AJF Hunedoara

fac apel la cluburile din Ligile a IV-a şi a V-a să respecte ziua în care sunt programate (aceasta poate fi aflată de pe site-ul oficial al AJF - n.r.).

Având în vedere faptul că prima echipă a clubului s-a retras din Liga a III-a, rămâne de văzut dacă Jiul va mai lua startul în retur. „Este posibil să nu mai putem continua nici în cel de-al patrulea eşalon”, a declarat George Boboc, preşedintele grupării sportive petroşenene.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 ANCHETĂ

miercuri, 30 ianuarie 2013

Pentru spitalele din Vale, finanţări ciobite

Managerii spitalelor trebuie să ajungă la performanţa de a nu avea datorii. Este coplata un ajutor real pentru spitalele din Valea Jiului?

Spitalele au fost trecute în administrarea primăriilor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate face contractele cu spitalele în funcţie de directivele Direcţiilor de Sănătate Publică, de obicei în dezavantajul spitalelor. Sursele de venit ale spitalelor scad, iar ajutorul nu vine de la bugetul de stat. Din contră, soluţia este introducerea coplăţii la externare pentru pacient. Mai mult, managerii spitalelor cu datorii sunt supuşi la evaluări şi destituiţi dacă nu rezolvă deficitul.

Este aceasta soluţia însănătoşirii sistemului sanitar? Vă prezentăm mai jos ce spun managerii de spitale din Valea Jiului.

Dr. Mariana Mateescu

„Oricât ar schimba managerii, situaţia datoriilor unui spital nu se schimbă.

Sunt spitale care au contracte favorabile cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) şi sunt spitale, de obicei spitalele mai mici, cu care CAS încheie contracte dezavantajoase, pe un număr de paturi mai mic decât cel real. De exemplu, spitalul din Vulcan are 120 de paturi, iar contactul este realizat pentru un număr mult mai mic. Aşadar, apare în permanenţă un deficit de 30 de miliarde (lei vechi n.r.) care nu poate fi recuperat. Am făcut nenumărate memorii referitoare la acest contract dezavantajos, prin care am arătat că nevoia este mai mare şi că ar trebui contractat un

www.zvj.ro

număr mai mare de paturi, dar, din păcate, nu am rezolvat nimic. Niciodată nu se ştie cine impune numărul mai mic de paturi. Există aceste verigi, CAS - Direcţie (Direcţia de Sănătate Publică - n.r.) – spital, care stabilesc criteriile pentru încheierea contractelor. Când se fac, evaluările se fac pe baza indicatorilor de performanţă, la acest capitol spitalul stând foarte bine. Dar contractele nu ţin cont de aceste criterii”, explică Mariana Mateescu, managerul Spitalului Municipal Vulcan.

Care a mai precizat că această coplată impusă de FMI este binevenită, dar ar fi mai bine dacă s-ar aplica la internare. Mulţi dintre pacienţi ignoră mediul de familie, medicul specialist din ambulatoriu şi ajung direct pacienţi internaţi. Este o caracteristică a felului pacienţilor de a-şi rezolva problemele medicale. Este simplu, pacientul internat beneficiază de analize gratuite şi tratament gratuit, în funcţie de dotările spitalului. Este mai ieftin şi mai simplu pentru ei aşa. Unii dintre pacienţi nici nu aşteaptă externarea, pleacă din spital şi fără acordul medicului. „Pentru spital ar fi un ajutor, dar nu este o soluţie pentru remedierea deficitului. Se vor strânge bani puţini în contul spitalului, o dată pentru că unii pleacă fără externare şi, mai ales, mulţi dintre pacienţii noştri fac parte din categoria celor scutiţi de la coplată.

Potrivit legii, coplata nu se aplică pentru copiii cu vârste de până la 18 ani, pentru tinerii între 18 şi 26 de ani, dacă sunt elevi ori absolvenţi de liceu.

De asemenea, sunt scutiţi de la coplată şi ucenicii sau studenţii fără

loc de muncă, dar şi bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate, dar cu condiţia să nu realizeze venituri din muncă sau pensie. Dintre pensionari, vor fi scutiţi de coplată doar cei cu venituri numai din pensii care nu depăşesc 740 de lei pe lună.

Dr. Alin Vasilescu

Managerul Spitalului de Urgenţă Petroşani (SUP), dr. Alin Vasilescu, face, în mare,aceleaşi observaţii, ca şi managerul de la Vulcan. Finanţarea spitalului se face în funcţie de numărul de paturi cuprins în contractul cu CAS, nu în funcţie de indicele de performanţă. Soluţia nu este schimbarea managerului o dată la trei luni, ci finanţare spitalului în mod corect, aşa cum se face în restul sectorului bugetar. Practic, unii sunt mai bugetari decât alţii. În unele domenii se finanţează mai mult, iar sănătatea staţionează. Banii pentru reintegrarea salarială sunt aşteptaţi şi acum. Spitalul de Urgenţă Petroşani ar trebui să primească undeva la 300.000 (3 miliarde lei vechi), pentru completarea acestora. Oare banii aceştia vor fi luaţi în calcul când evaluatorii vor da iama peste managerii de spitale care au contracte de finanţare nefavorabile? Sunt contractate mereu mai puţine paturi decât cele existente şi folosite, şi, implicit, se creează un deficit.

Poate că şansa cea mare a SUP a fost, totuşi, trecerea în administrarea autorităţilor locale, pentru că primăria a reuşit atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea ambulatoriului şi dotarea cu aparatură medicală. Deci, eficientizarea actului medical. Însă

susţinerea financiară de la guvern este timidă. Introducerea coplăţii la externare ar aduce SUP aproximativ 200.000 de lei pe an, asta dacă ar plăti toată lumea coplata. O sumă ridicolă faţă de necesităţile spitalului.

Aşadar, unde este ajutorul?

Dr. Doru Neamţu

Managerul Spitalului Municipal Lupeni, dr. Doru Neamţu, spune, scurt şi la obiect, că atunci când spitalele sunt subfinanţate se acumulează datorii. O finanţare realistă ar însemna lipsa datoriilor şi un act medical normal. „Noi în 2012 nu am avut datorii. Dar în 2013 se pot acumula. Acest lucru nu se ştie niciodată. Problema este mereu subfinanţarea. Nu se finanţează în funcţie de serviciile oferite. Finanţarea vine de la CAS, în funcţie de contractul care este încheiat pe un număr de paturi, nu în funcţie de internările realizate, număr de pacienţi şi aşa mai departe.

Normal ar fi să se ia în calcul indicatorul de perfomanţă. Când vorbim de subfinanţare, orice manager ar fi, nu poate să nu acumuleze datorii. Nu managerul este problema când vorbim de subfinanţare. Anul acesta sănătatea are bani mai mulţi, care toţi se duc la firme, nu către spitale”, spune managerul SML. În ceea ce priveşte coplata la externare nu este un lucru rău, pentru că bani se folosesc tot în scopul de a îmbunătăţii activitatea spitalului, mai spune managerul spitalului lupenean, care vede aceste fonduri ca fiind folosite pentru achiziţionarea de medicamente, poate ceva aparatură, sau în alte scopuri, în funcţie de necesităţi. Practic, sunt bani în plus, chiar dacă nu sunt mulţi.

Alina PIPAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

EVENIMENT 7

miercuri, 30 ianuarie 2013

Ieri la Deva

A fost lansată monografia judeţului Hunedoara

În sala de spectacole a Teatrului de Artă din Deva, a avut loc ieri lansarea celor trei volume din lucrarea „Judeţul Hunedoara, monografie”. La eveniment au participat preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, respectiv Ioan Rus, directori de instituţii, şi un numeros public. Considerată cea mai bine documentată monografie a judeţului Hunedoara, lucrarea îşi doreşte să reprezinte „o veritabilă carte de vizită a judeţului nostru”. Ea a fost realizată de către un colectiv format din 60 de specialişti din principalele instituţii din judeţ.

Aceştia au primit, în timpul evenimentului organizat ieri, diplome de excelenţă.

Istorie hunedoreană până la al doilea război

Primul volum prezintă pe larg caracteristicile naturale ale judeţului Hunedoara, începând de la aşezare, relief, hidrografie, floră şi faună, până la parcuri naturale şi zone protejate. Urmează capitole speciale dedicate istoriei judeţului Hunedoara, istorie analizată din cele mai vechi timpuri, ajungând la Regatul dac şi Dacia romană, viaţa comitatului în timpul voievodatului Transilvaniei, cu figura ilustră a lui Iancu de Hunedoara, perioada modernă, cu răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan, revoluţia de la 1848-1849, lupta românilor hunedoreni pentru emancipare naţională, judeţul Hunedoara în timpul Primului Război Mondial, viaţa hunedoreană în perioada interbelică şi anii ce au premers a doua conflagraţie mondială.

Economie şi societate

Al doilea volum face o profundă incursiune în viaţa economică, socială şi spirituală a judeţului, punând în lumină aspecte specifice judeţului nostru. Firul istoric este reluat de la anii celui de-al Doilea Război Mondial, după care se face o amplă şi documentată incursiune, o analiză riguroasă a vieţii judeţului Hunedoara în timpul comunismului. Este prezentat impactul negativ produs de naţionalizarea de la 11 iunie 1948 şi de colectivizarea agriculturii, procese dureroase care au generat suferinţe şi traume ale căror efecte s-au resimţit puternic şi asupra populaţiei judeţului Hunedoara. Perioada de după decembrie 1989 este analizată doar succint. Capitole speciale sunt rezervate dezvoltării economice a judeţului, mineritului aurifer, carbonifer şi al fierului din Munţii Apuseni, Valea Jiului, Munţii Poiana Ruscă, aspectele tehnologice, descrierile zăcămintelor, informaţiile economice fiind completate cu analiza activităţii societăţilor miniere care au funcţionat aici de-a lungul timpului şi au contribuit la dezvoltarea economică a judeţului Hunedoara.

O amplă analiză, bazată pe documente inedite, este rezervată meşteşugurilor şi breslelor hunedorene urmărite de la începuturile din secolul XIII, până în epoca contemporană. În continuare, este prezentată detaliat administraţia judeţului Hunedoara, începând cu prima menţiune despre comitatul Hunedoara datând din anul 1876, continuând cu analiza instituţiilor administrative ale comitatului şi apoi ale judeţului.

Tabloul administraţiei hunedorene este adus la zi, până la reînfiinţarea prefecturilor, în mai 1992.

Acestui tablou i se adaugă o prezentare sintetică,

pe bază de hărţi, a tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Hunedoara (municipii, oraşe, comune), cu localităţile aparţinătoare şi cu anul primei lor atestări documentare.

Volumul se încheie cu o amplă prezentare a învăţământului hunedorean de la începuturi până în zilele noastre.

Cultură şi spiritualitate

Al treilea volum include texte ce pun în lumină viaţa spirituală şi bogăţia culturală a acestui spaţiu.

Volumul se deschide cu o amplă prezentare a istoriei bisericilor creştine din judeţ. De la atestările paleocreştine de pe teritoriul judeţului Hunedoara, de la cele mai vechi biserici din judeţ, de la Strei şi Streisângiorgiu, până la viaţa bisericească din zilele noastre, este prezentată istoria bisericilor ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică, reformată, luterană, unitariană.

O atenţie specială şi pe deplin justificată este acordată rolului pe care Societatea ASTRA l-a jucat în formarea şi afirmarea conştiinţei naţionale a românilor transilvăneni.

De asemenea, este prezentată activitatea Societăţii pentru Fond de Teatru Român, a Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara şi a Muzeului Judeţului Hunedoara, instituţii culturale care au avut un impact puternic asupra vieţii hunedorene la cumpăna veacurilor XIX şi XX. Un spaţiu special este dedicat evoluţiei presei locale.

Zonele etno-folclorice din judeţul Hunedoara sunt prezentate pe larg, din Ţinutul Pădurenilor până pe Valea Mureşului, din Ţinutul Momârlanilor până pe culmile domoale ale Apusenilor.

Un capitol special este dedicat turismului, cu traseele montane din Retezat şi Parâng, aşezările din Munţii Apuseni, monumentele dacice, vestigiile romane, bisericile vechi din lemn şi piatră, castelele şi fortăreţele, văile pitoreşti ale râurilor.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

8 DIN JUDEŢ

miercuri, 30 ianuarie 2013

Deva

Va fi monitorizată cu 63 de camere video Începând din luna iunie, devenii vor fi supravegheaţi video pe stradă cu ajutorul unui sistem de monitorizare de ultimă generaţie. Supravegherea va fi 24 de ore din 24 şi se doreşte să reprezinte o contribuţie la siguranţa cetăţeanului.

Acest sistem de monitorizare video vizează mai multe zone de interes din municipiul Deva, respectiv grădiniţe, şcoli, licee, spitale, zona centrală pietonală, intersecţii.

Deja, până în data de 4 ianuarie s-a derulat procedura de atribuire „licitaţie deschisă” cu publicare în SEAP şi Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi a fost semnat contractul de furnizare a sistemului de supraveghere video, încheiat între municipiul Deva, în calitate de beneficiar, şi o societate specializată.

Valoarea estimată a contractului a fost de 2.620.710 lei, fără TVA, iar valoarea contractată este de 2.409.858,63 lei, fără TVA.

Sistemul de supraveghere video va fi implementat în 5 luni şi 3 săptămâni, având ca termen de finalizare ultima zi a lunii mai.

Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013.

Specialiştii susţin că sistemul permite definirea unor zone în care camerele să nu poată filma, pentru a nu invada viaţa personală a cetăţenilor. În plus, fiecare spaţiu supravegheat va fi marcat printr-o înştiinţare asupra existenţei unei camere video.

Din punct de vedere tehnic, sub-sistemul de supraveghere video conţine următoarele echipamente: 63 de camere digitale, IP, 60 de echipamente de interconectare, 60 de echipamente de rezervare a alimentării de teren (tip UPS), 60 de module de conversie fibră optică, 30 de echipamente de conectare cu acces radio, 60 de cabinete de protecţie echipamente, accesorii de instalare şi montaj.

Conform legislaţiei în vigoare, pentru a putea derula

Pentru reabilitarea Centrului Cultural din Deva,

30 de milioane

Consiliul Local Deva a aprobat documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii pentru reabilitarea Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din municipiu. Pentru aceste lucrări va fi nevoie de aproape 30 de milioane de lei noi.

Oficialii primăriei devene spun că Centrul Cultural „Drăgan Muntean” „reprezintă una dintre cele mai importante clădiri din municipiu care nu a mai fost reabilitată din 1975 (de la darea în folosinţă), şi nu mai corespunde din punct de vedere arhitectural şi estetic cu noua configuraţiei a spaţiului urbanistic din zonă.

Totodată, dezvoltarea artei spectacolului impune regândirea completă a spaţiilor interioare, precum şi dotarea lor cu instalaţii moderne şi mobilier corespunzător”.

Valoarea estimată a lucrărilor, conform

www.zvj.ro

devizului general, este de 29.894.505 lei cu TVA. Reabilitarea clădirii constă în lucrări la faţada exterioară, recompartimentarea unor săli, înlocuirea instalaţiilor electrice, de încălzire şi sanitare, dotarea cu aparatură modernă, mobilier, tâm-

proiecte de acest gen, municipiul Deva s-a înregistrat ca Operator care prelucrează date cu caracter personal în luna iunie 2011. „Beneficiarii proiectului sunt preşcolarii şi elevii, locuitorii blocurilor din zona de acţiune a proiectului, cei din zona centrală şi, în general, toţi locuitorii municipiului Deva, participanţii la trafic, agenţii economici şi instituţiile de interes public din zona centrală şi din întregul municipiu, autorităţile locale implicate în proiect, turiştii care ne vizitează oraşul, precum şi potenţialii investitori în regiune”, se arată într-un comunicat oficial.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

Anunţ public privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu C.N.A.D.N.R. S.A. – D.R.D.P. Craiova anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Consolidare şi amenajare DN 7A km 86+601-105+120”, propus a fi amplasat în judeţul Hunedoara.

Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, în zilele de luni – joi între orele 08:00 – 16:30, vineri între orele 08:00 – 14:00 şi la sediul D.R.D.P. Craiova , jud. Dolj, mun. Craiova, str. Calea Severinului, nr. 17, în zilele de luni – vineri între orele 09:00 – 14:00.

Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Hunedoara.

Anunţ public privind decizia etapei de încadrare

plărie, montarea a două lifturi pentru persoane cu dizabilităţi şi public în vârstă, refacerea scenei în sala de spectacol şi realizarea unei scene noi în sala „Liviu Oros”.

Roman Raul reprezintă SC VALIN ACTIV SRL, titular al proiectului „Demolare hală C5 din CF 60433”, anunţă publicul interesat asupra luării deciziei de încadrare de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara în cadul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau de evaluare adecvată, pentru proiectul: „Demolare hală C5 din CF 60433”, propus a fi amplasat în localitatea Lupeni, str. Vâscozei, nr. 1, jud. Hunedoara.

Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, din Deva, str.

Aurel Vlaicu, nr. 25, în zilele de luni-vineri, între orele 08:00 – 16:00.

Publicul interesat poate înainta comentarii/ observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicării prezentului anunţ, până la data de 05.02.2013.

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 30 ianuarie 2013

POLITICĂ 9

Nicolae Ivănuş, noul consilier judeţean PP-DD:

„Ideea senatorului Vochiţoiu şi a mea este să se ieftinească apa în Ivănuş, noul consilier judeţean PP-DD, cel care l-a înlocuit pe Valea Jiului cu 25%” Nicolae Haralambie Vochiţoiu, ales în Senatul României, ne-a spus care sunt

nemulţumirile şi obiectivele sale. Obiectivele noului consilier judeţean sunt Nemulţumit de numărul mic de consilieri „în primul rând cele începute în consiliul judeţean de actualul senator judeţeni din Vale Vochiţoiu, iar la acestea se vor adăuga şi altele”. Dar să le luăm pe rând…

Nicolae Ivănuş ne-a spus că, după prima cum trebuia să fie, deoarece a fost depus în decembrie. Totuşi, şedinţă a Consiliului Judeţean Hunedoara la care a participat, nu se poate să nu apară pe ordinea de zi la şedinţa de luna nu simte o mare diferenţă între o şedinţă de consiliu local, la viitoare. Sunt convins că va apărea. Ceea ce va face să fie care a participat de atâtea ori la Lupeni, în calitate de dezbătut. Unii o să susţină ieftinirea cu 5%, alţii cu 25%. Sper consilier local PSD, şi o şedinţă de consiliu judeţean: ca toţi consilierii judeţeni din Vale să susţină ieftinirea cu 25%, „Cam aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie… Tot un şef suprem, iar pe lângă ei şi alţii, indiferent de culorile politice. O să tot o majoritate de consilieri care nu iese din cuvântul şefului, vedem…”, mai spune Nicolae Ivănuş. tot un număr mic de consilieri aflaţi în opoziţie. Iar din Vale, foarte puţini consilieri judeţeni de pe la toate partidele.

Gunoiul, gropile de gunoi şi eternele probleme…

Aceasta nu e deloc bine pentru cetăţenii din Valea Jiului, care Implementarea sistemului de managemet integrat de colectare sunt reprezentaţi foarte puţin. De aceea, noi, cei câţiva care a gunoiului va reprezenta o altă preocupare a noului consilier suntem, trebuie să ne luptăm mai mult pentru zona noastră, judeţean. Cel puţin aşa susţine: chiar dacă suntem de la diferite partide trebuie să tragem „Este o problemă nerezolvată încă. Ştiu că pentru Valea Jiului. Eu aşa văd problema”. există în cadrul consiliului judeţean o unitate de implementare a proiectului pe această Câinii comunitari – rezolvare totală şi rapidă problemă (UIP). Acest program se va face tot Trecând la obiective, consilierul judeţean PP-DD şi-a pe fonduri de coeziune, dar, din păcate, nu propus, în prima fază, să atace cinci-şase probleme: există, din câte ştiu, o rezolvare a închiderii „Una dintre probleme vizează câinii comunitari. La gropilor de gunoi, mai ales a gropii de gunoi Lupeni e de groază cu ei, pe toate străzile, la din Lupeni. La Lupeni există un program Uricani la fel. Dar şi dacă venim spre estul Văii de ecologizare a suprafeţei Lupeni Sud, Jiului, prin toate localităţile dăm de aceşti câini finanţată prin CONVERSMIN, care ţine fără stăpân, unii un adevărat pericol public. La nivel de Ministerul Economiei, dar închiderea de consiliu judeţean, există creat un ADI pentru gropii de cenuşă ţine de Ministerul câinii comunitari. Conform unor declaraţii făcute de Mediului, printr-un alt proiect. În acest preşedintele Moloţ, am înţeles că se doreşte sens, predecesorul meu, Haralambie construirea a două adăposturi suplimentare la Vochiţoiu, a făcut o interpelare la consiliul judeţean ca Uricani şi Haţeg şi că va fi extinsă capacitatea celor cinci acele două proiecte să fie interactive (fiind vorba de adăposturi din judeţ. Consilierii judeţeni au aprobat vineri fonduri bugetare şi fonduri de coeziune din bani contribuţia administraţiei judeţene la bugetul Serviciului europeni). Este doar un exemplu de ce probleme sunt la judeţean de ocrotire a animalelor fără stăpân (SJAS acest capitol, dar mai sunt şi altele. Rămâne să ne Hunedoara), suma stabilită fiind de 2,96 milioane lei. Se speră luptăm în continuare, mai ales pentru Valea Jiului”. ca din aceşti bani să se sterilizeze circa 14.000 de câini comunitari în acest an, aproximativ 40% din cei estimaţi, dar Ce face Compania de Turism pentru Valea Jiului? tot din aceşti bani ar urma să se construiască şi două „Deocamdată mai nimic…” adăposturi, plus să se dezvolte capacităţile vechi. Eu cred că În cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara există de mai sunt mult mai mulţi câini comunitari decât cei estimaţi şi mai cred că suma aceasta este prea mică pentru rezolvarea a tot ce mulţi ani o Companie de Turism. Nicolae Ivănuş consideră că această Companie de Turism nu ajută la se doreşte în 2013 faţă de această problemă. Şi ar mai fi imaginea Văii Jiului, aşa cum ar trebui, acţiunile în acest ceva... M-am tot uitat, aparent, acest serviciu nu există în sens fiind nesemnificative pentru sprijinirea organigramă. Sunt probleme la acest capitol, pe care le voi investitorilor locali sau a administraţiilor locale în repune pe tapet la următoarele şedinţe. Cred că problema SPECTACOLUL ARE LOC ÎN DATA DE câinilor comunitari trebuie rezolvată cât mai repede, în maxim materie de turism.

25 FEBRUARIE 2013, LA ORA 19.00, LA CASA „În cadrul consiliului judeţean există o Companie de doi ani. Nu trebuie întinsă pe mai mulţi ani, când se poate DE CULTURĂ “ION DULĂMIŢĂ” PETROŞANI Turism, care consider că trebuie să fie mult mai activă în rezolva repede, făcându-se ceea ce trebuie”.

Valea Jiului, unde se observă, cel puţin în acest an, că datorită investiţiilor, turismul a crescut. Un punct de lucru Nemulţumire - drumul judeţean spre Parâng al acestei companii şi în Valea Jiului n-ar „Sunt foarte nemulţumit de starea drumurilor judeţene din strica, angajaţii urmând a se ocupa de Valea Jiului, a se vedea, de exemplu, drumurile spre cele două lobby, la toate nivelele, pentru atragere staţiuni Straja şi Parâng. Din păcate, am identificat la ultima de turişti, pentru introducerea Văii Jiului şedinţă că PP-DD nu are posibilitatea să aibă un cuvânt în în circuite turistice naţionale şi hotărârile consiliului judeţean, singura cale care ne rămâne internaţionale, în care să fie incluse nouă, celor din PP-DD, e să facem lobby intens pentru Peştera Bolii, staţiunea turistică Parâng, proiectele necesare pentru judeţ şi Valea Jiului. Se pare că anul acesta drumul spre Straja va fi făcut, ca şi drumurile de la Muzeul Mineritului, Universitatea din Petroşani şi zona Brădet, Cheile Jieţului, Pasul Vâlcan şi Dealul Babii-Merişor, unde vor începe lucrări. trasee din Munţii Şureanu, Pasul Vâlcan, Dar pentru drumul din Parâng nici anul acesta nu s-au găsit staţiunea Straja-Lupeni, Câmpu lui Neag bani, el rămânând pentru 2014. Ceea ce nu mi se pare în şi Valea de Peşti, Cheile Buţii şi regulă. Voi încerca să fac lobby şi pentru acest drum, să se Câmpuşel, Parcul Naţional Retezat. Vă înceapă treaba din 2013, chiar şi din a doua jumătate a anului daţi seama ce ar însemna un astfel de şi tot ar fi ceva”, a declarat Nicolae Ivănuş. circuit, combinat cu cetăţile şi siturile dacice de la Orăştie şi Sarmizegetusa, cu Ca şi Vochiţoiu, Ivănuş susţine că e posibilă ieftinirea apei Ieftinirea apei cu 25%, un proiect ambiţios al actualului senator lacul Cinciş, Castelul Huniazilor, vizitarea Devei, inclusiv muzeele şi cetăţuia, zona Haralambie Vochiţoiu, va continua să fie susţinut de Nicolae Bradului, Ţara Haţegului şi zimbri de la Ivănuş în consiliul judeţean. Chiar dacă, recent, Mircea Ioan Haţeg, Parcul Dendrologic Simeria? Ceva Moloţ a anunţat că ieftinirea va fi de 5% pentru persoanele cu de vis, iar judeţul Hunedoara ar arăta venituri mici, aceasta fiind posibilitatea financiară a consiliului forţă, pe lângă peisajele unice din ţară şi judeţean în acest moment. „Ideea senatorului Vochiţoiu şi a mea este să se ieftinească apa un potenţial turistic extraordinar pe care judeţul şi Valea Jiului le au”, susţine în Valea Jiului cu 25%, deoarece considerăm că se poate face consilierul judeţean. acest lucru. Proiectul de hotărâre depus de Haralambie Vochiţoiu nu a apărut pe ordinea de zi a şedinţei din ianuarie, A consemnat Corneliu BRAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 AGORA

miercuri, 30 ianuarie 2013

Senatorul PP-DD Vochiţoiu a prezentat 81 de amendamente prin care solicită bani pentru toate oraşele Văii Jiului (III)

• Reabilitare Grup Şcolar Minier Lupeni, judeţul Hunedoara, în valoare de 500 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru realizarea lucrărilor de reabilitare, în vederea asigurării unor condiţii de calitate a procesului educativ.

• Achiziţionarea unei centrale termice pe combustibil solid-lemn şi realizarea instalaţiilor termice interioare la Grup Şcolar Minier Lupeni, judeţul Hunedoara, în valoare de 2.300 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru realizarea lucrărilor necesare încălzirii spaţiilor destinate procesului educativ.

• Construire împrejmuire şi amenajare alei la Grup Şcolar Minier Lupeni, judeţul Hunedoara, în valoare de 1.000 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru asigurarea siguranţei elevilor din unitatea de învăţământ.

• Reabilitare Grădiniţa P.N. „Lumea copiilor” din municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara, în valoare de 500 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru realizarea lucrărilor de reabilitare, în vederea asigurării unor condiţii de calitate a procesului educativ pentru preşcolari.

• Continuarea lucrărilor la Grădiniţa I.G. Duca din municipiul Petroşani, judeţul Hunedoara, în valoare de 8.500 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru continuarea lucrărilor de construire şi amenajarea acestei grădiniţe.

• Alocare fonduri pentru investiţii la Grădiniţa PP3 din municipiul Petroşani, judeţul Hunedoara, în valoare de 900 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru realizarea lucrărilor de reparaţii capi-

Primim la redacţie

tale şi izolarea termică.

• Reparaţii capitale la blocul B1, cu 43 apartamente din Complexul studenţesc de la Câmpu lui Neag aparţinând Universităţii din Petroşani, din Uricani, judeţul Hunedoara în valoare de 2.000 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru realizarea lucrărilor de reparaţii capitale şi izolarea termică.

• Continuarea lucrărilor la Grădiniţa P.N. Nr. 1 din oraşul Petrila, structură a Şcolii Gimnaziale I.D. Sârbu, judeţul Hunedoara, în valoare de 1.200 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru continuarea lucrărilor de construire şi amenajarea acestei grădiniţe şi finalizarea acesteia.

• Reabilitare Parohia Aninoasa, Hramul Sf. Ierarh Nicolae, din oraşul Aninoasa, judeţul Hunedoara în valoare de 300 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrări de consolidare, reabilitare, împrejmuire şi amenajare alei.

• Reabilitare Parohia Iscroni, Hramul Înălţarea Domnului, din oraşul Aninoasa, judeţul Hunedoara în valoare de 300 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrări de consolidare, reabilitare, împrejmuire şi amenajare alei.

• Reabilitare Parohia Vulcan I, Hramul Sf. Ierarh Nicolae, din municipiul Vulcan, judeţul Hunedoara în valoare de 300 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrări de consolidare, reabilitare, împrejmuire şi amenajare alei.

• Reabilitare Parorhia Vulcan II, Hramul Duminica Orbului, din municipiul Vulcan, judeţul Hunedoara în valoare de 300 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrări de

consolidare, reabilitare, împrejmuire şi amenajare alei.

• Reabilitare Parohia Vulcan – Centrul Vechi, Hramul Sf. Ierarh Nicolae, din municipiul Vulcan, judeţul Hunedoara în valoare de 300 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrări de consolidare, reabilitare, împrejmuire şi amenajare alei.

• Reabilitare Parohia Vulcan – Coroeşti, Hramul Sf. Arh. Mihail şi Gavriil, din municipiul Vulcan, judeţul Hunedoara în valoare de 300 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrări de consolidare, reabilitare, împrejmuire şi amenajare alei.

• Reabilitare Parohia Paroşeni, Hramul Sf. Apostol Toma, din municipiul Vulcan, judeţul Hunedoara în valoare de 300 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrări de consolidare, reabilitare, împrejmuire şi amenajare alei.

• Reabilitare termică Biserica Penticostală „Maranata” din municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara, în valoare de 230 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrările de izolaţie termică la lăcaşul de cult.

• Reabilitare termică, schimbare tâmplărie şi instalaţii sanitare la Biserica Creştină Baptistă „Sf. Treime” din municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara, în valoare de 330 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrările de izolaţie termică şi modernizare la lăcaşul de cult.

• Reabilitare Parohia Lupeni I, Hramul Duminica Mironosiţelor, din municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara în valoare de 300 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrări de consolidare, reabilitare, împrejmuire şi amenajare alei.

Aşadar, haideţi să-i întrebăm unde-s promisiunile pe care ni le-au citit cu semeţie în timpul campaniei, să le amintim că şi noi existăm.

Nu trebuie să fii neapărat şomer, disponibilizat sau tânăr fără loc de muncă, deoarece şi cei cu salarii o duc rău, de aceea trebuie încontinuu să-i aducem printre noi, să le arătăm toate nemulţumirile noastre, căci numai deranjându-i încontinuu putem să le arătăm adevăratele noastre probleme. Aceasta înseamnă implicare, să le cerem să facă şedinţe publice sau adunări publice cu societatea civilă, unde să arate concret ce vor să facă sau ce au făcut pentru comunităţile pe care le reprezintă.

www.zvj.ro

Românul şi democraţia

De la o vreme-ncoace tu, democraţie, dai cu coasa-n noi Ca moartea care umblă să secere vieţi nevinovate Şi ne ademeneşti la tine cu promisiuni deşarte Mă numesc Mihai Ilieş, sunt din Aninoasa şi Căci noi, neştiind prea bine ce-i democraţia, şi coasa ei doresc să-i atrag atenţia doamnei deputat tăioasă Monica Iacob-Ridzi, căci reprezintă şi AniTaie-n stânga şi-n dreapta şi ne alungă de-acasă. noasa şi ştie ce este aici: nu sunt locuri de Ai vrea să ne găseşti pe toţi acasă, să ne macini cu-a ta muncă, nu avem ajutor social, nu avem coasă şomaj, deci e foamete. Avem foarte muţi Sau să ne găseşti pe toţi plecaţi de-acasă tineri care şi-ar dori un loc de muncă. Dar Pe la străini muncind din greu şi anevoios să slugărim aici trebuie să o întrebăm pe reprezentanta Dar noi, cei care am priceput ce-i democraţia în 20 de ani, comunităţii noastre ce va rezolva sau ce a Noi n-avem vreme să te ascultăm, democraţie hidoasă! încercat să rezolve pentru noi, cei care nu Căci tu minţi poporul cu ale tale promisiuni deşarte putem trăi de azi pe mâine. Trebuie să ne Şi mai tot poporul de mulţi ani încoace nu doreşte să te asimplicăm şi să le aducem aminte că, timp de culte 4 ani de acum încolo, familiile dumnealor Dorim o altă cârmă, mai dreaptă şi mai pentru viaţă mănâncă din bani publici, având salariile tot Mai tânără şi mai îndrăzneaţă care să nu promită ci să facă de-acolo, deci bine-mersi din banii noştri, pe Nici morţi nu ne vom lăsa până când această cârmă dreaptă care îi plătim din greu şi mai şi suferim. De n-o vom avea aceea, noi mereu trebuie să-i întrebăm cum Până când în fruntea ţării un patriot ales vom avea şi ce fac, nu trebuie să-i lăsăm în pace timp Vezi-ţi de nas şi umblă sănătoasă, democraţie zdrenţuroasă! de 4 ani, ca să nu ne întrebăm apoi noi între Du-te, cumătră conducere veche, căci pentru tine n-avem noi oare ce a făcut cutare şi cutare că nu se loc la masă vede nimic.

Ne-ai sărăcit de tot şi ţara ne-ai distrus-o În încheiere, vă prezint o poezie: România şi Du-te democraţie, du-te-n pustie căci sărăciţi suntem de tot democraţia, care se referă la ceea ce se înNu avem ce să-ţi mai dăm, nici dacă ne macini cu a ta tâmplă în ţara asta: coasă.

Scrisoarea alegătorului Mihai Ilieş din Aninoasa Dragi cititori, prin ceea ce veţi citi în aceste rânduri veţi recunoaşte mai toate problemele de zi cu zi, dar eu nu încerc a să vi le reamintesc, ci vreau doar să vă sensibilizez, să vă atrag atenţia deoarece nu trebuie să ne lăsăm sau să ne rezumăm numai la citit şi atât, trebuie să şi intervenim pe lângă cei aleşi, aleşi de noi, să-i mai coborâm cu picioarele pe pământ, căci după alegeri cam greu îi mai găsim printre noi.

• Reabilitare Parohia Lupeni II, Hramul Sf. Ierarh Nicolae, din municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara în valoare de 300 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrări de consolidare, reabilitare, împrejmuire şi amenajare alei.

• Reabilitare Parohia Bărbăteni, Hramul Pogorârea Sfântului Duh, din municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara în valoare de 300 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrări de consolidare, reabilitare, împrejmuire şi amenajare alei.

• Reabilitare clădire, asfaltare curte şi alei interioare Biserica Penticostală „Muntele Sionului”, din oraşul Petrila, judeţul Hunedoara în valoare de 500 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrări de consolidare, reabilitare, împrejmuire şi amenajare alei.

• Reabilitare Parohia Petrila I, Hramul Sf. Mare Mc. Gheorghe, din oraşul Petrila, judeţul Hunedoara în valoare de 300 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrări de consolidare, reabilitare, împrejmuire şi amenajare alei.

• Reabilitare Parohia Petrila II, Hramul Sf. Treime, din oraşul Petrila, judeţul Hunedoara în valoare de 300 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrări de consolidare, reabilitare, împrejmuire şi amenajare alei.

• Reabilitare Parohia Petrila-Brad, Hramul Sf. Ierarh Nicolae, din oraşul Petrila, judeţul Hunedoara în valoare de 300 mii lei – se solicită admiterea amendamentului pentru lucrări de consolidare, reabilitare, împrejmuire şi amenajare alei. (va urma)

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11

miercuri, 30 ianuarie 2013

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Te aşteaptă o perioadă mai aglomerată la şcoala sau la serviciu, un examen de dat sau un raport complicat.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Fii hotărât(ă) în deciziile pe care le vei lua, dar păstrează-ţi flexibilitatea. Trebuie să ştii când să insişti şi când să renunţi.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

DIVERSE Vând receptor Dolce, fără datorii.

Preţ 20 euro.

Relaţii la telefon 0761.756839

AUTO

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară.

Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316 Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună.

Tel. 0765.591522.

Magazin încălţăminte, B-dul 1 Decembrie 1918, angajează vânzătoare.

Experienţă 3 ani. Telefon 0727.881104

COMEMORĂRI

O inimă bună a încetat să mai bată, un suflet bun s-a ridicat la cer, lăsând în urmă o durere nemărginită şi un gol imens. S-au scurs 30 de zile de tristeţe de când a plecat dintre noi, buna noastră prietenă FURTUNĂ LIDIA Îi vom păstra veşnică amintire.

Amalia Jurgiu şi fam. Roşulescu

ANGAJĂRI

Societatea comercială EURO JOBS SRL angajează Inginer proiectant.

Cerinţe: cunoştinţe Nemetscek Allplan, Autocad.

Experienţa în domeniu constituie avantaj, dar nu este obligatorie.

Se oferă pachet salarial atractiv.

Rugăm seriozitate.

CV-urile însoţite de o scrisoare de intenţie se depun începând cu 08.01.2013 folosind una din următoatele variante: 1. e-mail: office@euro-jobs.org 2. fax: 0354 100 019 3. la sediul firmei: str. 22 Decembrie, nr. 1, localitatea Petroşani.

Informaţii suplimentare se pot solicita la următoarele numere de telefon: 0354.108.516 sau 0728.306.797.

BRD GSG AG Petroşani organizează o sesiune de interviuri pentru ocuparea postului de Operator Ghişeu Cerinţe obligatorii: studii superioare economice finalizate (facultate) Persoanele interesate sunt aşteptate să depună CV-urile la sediul Agenţiei, Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 79, la parterul Jiul Shopping Center începând cu data de 30.01.2013.

IMOBILIARE

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară.

Telefon 0761.756839

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie.

Preţ 43.000 euro. Tel. 0724.571408 Vând apartament 2 camere, zona Piaţa Centrală, preţ 40.000 lei, negociabil. Telefon 0747.025689

Vând apartament 3 camere, zona Avram Iancu, preţ 45.000 lei, negociabil. Telefon 0354.815252

Vând garaj în zona Şcoala Generală Nr. 5, preţ 10.000 lei.

Telefon 0354.815252

PIERDERI

Pierdut Certificat Constatator emis la data de 14.07.2009, eliberat de Oficiul Registrului Comerţului, pentru societatea comercială Opus Adisan SRL, CUI 24705467, nr. înreg. Reg. Com. J20/1708/2008, cu sediul în Petroşani, str.

Independenţei, nr. 4/6, jud. Hunedoara. Se declară nul.

Pierdut Certificat de Înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului pentru societatea comercială Opus Adisan SRL, CUI 24705467, nr. înreg. Reg. Com. J20/1708/2008, cu sediul în Petroşani, str. Independenţei, nr. 4/6, jud. Hunedoara. Se declară nul.

O să auzi multe zvonuri. Deşi pot să aibă un sâmbure de adevăr, de obicei acesta este ascuns foarte adânc.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Pentru unele lucruri merită să te baţi..., pentru altele, nu. Trebuie să înveţi să faci diferenţa, altfel te vei irosi în lupte zadarnice, fără nicio miză. Dacă vei fi implicat(ă) într-o dispută, încearcă să o rezolvi cu diplomaţie, mai ales dacă te afli la serviciu.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Energia ta creativă este la valori maxime astăzi. Mintea îţi merge cu viteze ameţitoare, noi idei vin cu duiumul.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Trebuie să ai răbdare. Nimic nu se întâmplă peste noapte. Dacă vei da dovadă de perserverenţă, încet, încet te vei apropia de ţelul dorit. Chiar dacă este o perioadă mai grea, nu renunţa la visurile tale.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

reuşită.

Rezistă tentaţiei de a fi superficial(ă), de a fi în mai multe locuri deodată. Ia-o uşor, vei vedea că astfel ziua îţi va fi mai

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Ţi se pare că totul se întâmplă mult prea repede. Intri într-o fază nouă a vieţii şi e bine să te gândeşti de două ori înainte de a te lansa pe un drum nou.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Gândeşte cu capul şi simte cu inima; doar aşa vei fi un om adevărat! Dacă vei reuşi să te menţii în frunte învăţând mereu lucruri noi vei avea succes atât în viaţă cât şi în carieră.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ai reputaţia de a-ţi respecta cuântul dat. Păstreaz-o, odată pierdută greu o vei putea recâştiga.

Dragostea poate fi magică, dar poate fi şi trecătoare. Doar tu poţi decide!

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Fii atent(ă) cum anunţi veştile.

Chiar dacă nu sunt dintre cele mai plăcute, vei putea să le atenuezi impactul dacă vei da dovadă de sensibilitate.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nu te uita la lume ca fiind pictată doar în alb sau negru. Există multe nuanţe, ele dau sens vieţii.

Dacă te cramponezi de una sau alta dintre extreme rişti să pierzi esenţialul.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

miercuri, 30 ianuarie 2013

Acesta este şanţul

Vinovat de penele multor autovehicule

Lucrările la canalizare de pe str. Gociu Nicuşor din Petroşani, care au avut loc toamna trecută, au lăsat în urmă gropi şi denivelări de nedescris. Groapa pe care o vedeţi în imagine este de vină pentru multe dintre penele şoferilor care nu ştiau în ce capcană au intrat.

Cel mai grav incident a fost într-o seară când, după ce a trecut peste groapa cu pricina, din maşină s-au auzit câteva voci la unison...uăiii! Impactul cu groapa a fost atât de puternic, încât toate cele 4 cauciucuri ale maşinii au

avut pană. Nu unul, ci mai mulţi şoferi s-au trezit captivi din cauza canalului săpat de muncitorii SC Apa Serv Valea Jiului SA (ASVJ) şi lăsat aşa. De fapt, la un moment dat, a fost umplut cu nisip, dar lucrătura a ţinut vreo 3 zile. Zilnic, şoferii se strecoară cu greutate pe strada Gociu Nicuşor, de teamă să nu se trezească cu o belea mai mare decât ei pe cap, deoarece reparaţiile de orice fel la maşină nu sunt ieftine. Strada va intra în lucrări de reabilitare chiar în această primăvară. Însă, până dau ghioceii, pagubele se vor mai aduna.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0 2 5 4 .5 4 9 0 2 0 0 2 5 4 .5 4 9 1 2 1 ( fa x ) 0 7 3 7 .5 7 5 5 8 2

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro Redactor şef: Marian BOBOC

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:

Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP:

Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837

Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

Galeria din Ziar Supliment de artă plastică din Valea Jiului

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul IV Nr. 18 ianuarie 2013 4 pagini Realizat de Mihai BARBU

Un feeling autentic între o doamnă din înalta societate şi un vechi momârlan. În cele mai profunde moduri de exprimare, arta a fost şi va fi mereu un concept viu, care se mişcă şi se transformă aproape instantaneu. Că mulţi dintre noi avem o aplecare deosebită către valorile romantice sau cele clasice, este o problemă de sentiment. Restauraţia franceză ar fi inacceptabil să se repete azi. Sublimul, ca ţel fundamental al realizărilor artistice, a fost părăsit azi spre alte idealuri oarecum mai concrete dar, uneori, inefabile.

Intuiţia mea de profesor de artă s-a îndreptat pe o graniţă între două lumi, una pe cale de dispariţie şi alta, aflată la mare distanţă, aproape de tinereţea verde a formelor de exprimare.

Un teren fertil cu multe zone gri, în dezechilibru cromatic între clar şi obscur. Trecutul ne-a oferit background-ul dar şi fundaţia unei frumoase construcţii arhaice, îmbrăcate cu ţol din fibră de nylon.

Pata cromatică decorativă, linia dură, constructivistă care delimitează unele detalii dar, mai ales, contururează ansamblul sunt elementele comune ale desenelor pe care avem ocazia sa vi le prezentăm azi. Bucuria experimentelor artistice realizate cu tineri talentaţi are un farmec aparte. Explozia de imaginaţie, lipsa de îndoială, devin concrete chiar în cazul unui subiect auster care îl poate constitui pentru un grafician un text sau chiar un fragment de text. Doar în domeniul ilustraţiei de carte mai putem găsi o asemenea capcană a imaginaţiei. De aceea, rezultatul poate fi interpretat ca o victorie a spiritului creativ. La un moment dat, privind această expoziţie veţi observa cum chipul unui personaj pare făcut din funduri de sticlă colorată, tocmai pentru a ne ilustra imaginea unei iubiri profunde pe care acesta o are faţă de alcool. Pisica este elementul salvator pe care îşi descarcă nervii un alt personaj leneş şi pus pe chefuială. Pentru a ilustra strigăturile tăioase ale momârlanilor e nevoie de un desen, de asemenea, tăios.

E un lucru ştiut de la celebrii creatori de afiş polonez din anii 70. Zbigniew Kaja ne-ar fi demonstrat că, în zilele noastre, grafica vie se expune şi se produce artistic în stradă. Experimentul nu a avut loc chiar în strada principală, ci pe o potecă, acolo unde civilizaţia rurală este stăpână de mii de ani şi sperăm că grupul nostru, prin realizarea acestei expoziţii, o va ajuta să rămână veşnic stăpână. prof. Radu CHINŢA

“Arta marelui suflet rural” este o primă parte din proiectul cultural-educativ intitulat “De la galeria subterană la Galeriile de arte” îniţiat, azi, de ZVJ în colaborare cu Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila

II

SPECIAL

Arta stencil şi viziunea comună a doi profesori de artă, înconjuraţi de 24 de copii Criticii şi istoricii curentelor artistice nu au reuşit, încă, să le definească caracteristicile concrete ale Stencil-Art-ului contemporan şi să le încadreze, într-o parte sau alta a complexului fenomen artistic. Dar am să vă spun exact ce este Stencil-Art Momârlănesc. Este un curent inventat de doi profesori de artă: Cipriana şi Radu Chinţa, împreună cei 24 de copii pe care-i puteţi vedea în fotografiile de la faţa locului. Acestea au fost realizate de Petru Birău si Ana Biro, vara trecută, la o răscruce de drumuri, puţin mai sus de cabana Voievodu. Este reprezentarea unei mici părţi din tradiţia momârlanilor, pe o frumoasa şi oarecum ludica formă de artă. 24 de copii din Petrila, Petroşani, Timişoara şi Tg-Jiu au ilustrat grafic 12 strigături momârlănesti, oferite cu generozitate de dl. dr. Dumitru Gălăţan-Jieţ. Şi-au dat frâu liber imaginaţiei şi au aplicat decorativ, strat lângă strat pe hârtie. Ei au decupat toate imaginile şi le-au prins pe o colibă părăsită (din păcate) redându-i acesteia o noua identitate. Scena a devenit relativ ruptă de realitate în momentul în care arhaicul s-a îmbinat cu modernul. Copiii au îmbrăcat în desenele lor toată coliba şi au simţit, poate, prima dată în viaţa lor de graficieni talentaţi catharsis-ul binefăcător. Edena Andrei, Florina Mirabela Anghel, Dana Ramaşcanu, Victor Mihai Chinţa, Vladuţ Adorian Ştefan, Roxana Mătulescu, Diana Răşcanu, Rebeca Gogelescu, Corina Elena Jitea, Noemi Andreea Munich, Tudor Giurgiu, Rareş Cătălin Pintea, Andreea Elena Pintilie, Georgiana Şandru, Andreea Sîrbu, Alina Şerban, Ana-Maria Ştefan, Danuţ Andrei Ungureanu, David Pricop, Mădălina Ion, Andra Toterman, Roxana Nistor, Doris Popescu, Anca Trif, Bianca Mihaela Ţurcas si Diana Maria Margarita vă invită să privim împreună o inedită expoziţieexperiment care nu rescrie, neapărat, gramatica limbajului vizual dar, în mod sigur, o diversifică. Pentru cei ce doresc să cunoască îndeaproape această formă de exprimare artistică, îi anunţăm ca expoziţia a devenit, între timp, o prezenţă permanentă în Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila. (Mihai Barbu)

miercuri, 30 ianuarie 2013

SPECIAL III

miercuri, 30 ianuarie 2013

Jurnalul Edenei Ne-am trezit cu razele soarelui mijind în ferestre.

Pentru prima oară am respirat cu toţii uşuraţi.

Am coborât la micul dejun şi am mâncat pe fugă. Între timp, doamna Chinţa ne-a împărţit foile pentru schiţe. După ce am mâncat, ne-am aruncat, cu sete, pe planşe, începând să creăm. Desene fanteziste se înălţau măreţe pe foile noastre imaculate. Ideile curgeau lin pe spaţiul vast al paginilor.

Creioanele noastre se prindeau într-un dans, calm alunecând încetişor pe foile imaculate. Am lucrat toata ziua încercând să surprindem cât mai bine imaginea pe care o aveam în minte, pregătindu-ne şi încălzindu-ne pentru desenul final. Am luat prânzul. După ce am primit aprobarea profesorilor am început să desenăm pe planşa finală.

Pe foaia de un alb imaculat a luat, încetul cu încetul, fiinţă conturul. Ideile noastre se împleteau într-o explozie de culoare. Încetişor lucrurile începeau să capete sens, iar desenele prindeau viaţă sub ochii noştri. Fiecare creaţie era atât de diferită, atât de specială, atât de copilăros schiţată şi, totuşi, atât de matur gândită. (continuare în pag. 4)

IV SPECIAL

miercuri, 30 ianuarie 2013

Am ajuns în atelierul de pictură şi ne-am apucat de pictat.

Creaţiile deveneau din ce în ce mai explozive şi mai pline de pasiune. Orele au zburat parcă pe nesimţite iar munca la planşele noastre se apropia de final. Atunci am luat o pauză şi am plecat grăbiţi spre cabana care avea să ne găzduiască expoziţia.

Înaintam greoi pe aleile prăfuite de munte. Vântul şoptea dulceag, firicelele se legănau încetişor, florile zâmbeau împărţind arome suave. Apa şiroia calm întinzându-se asemenea unui voal, copăceii micuţi păreau mai semeţi ca niciodată. Noi inaintam greoi, parcă rupţi din acest peisaj paradisiac, lăsându-ne parcă purtaţi pe adierea caldă a naturii. La un moment dat, am zărit în depărtare o căbănuţa mică şi neagră ca abanosul care părea să ne privească obraznic. Într-un final, ne-am pomenit în faţa ei privind-o nedumeriţi. Avea un aer diafan desprins parcă dintr-o altă poveste. Cu toţii priveam stăruitor la prispa ei pe care ninseseră anii. Părea atât de fragilă. Într-un final, am înaintat spre cabana timidă şi retrasă care avea să ne fie gazda impresionantei noastre expoziţii.

Desenele ne făceau deja cu ochiul, atârnate de pereţii cabanei. A urmat o sesiune de fotografii în care fiecare şi-a îmbrăţişat creaţia, zâmbind cu mâdrie. Totul părea mai colorat şi mai plin de viaţă. Reuşisem! Expoziţia fusese un succes. Tabăra noastră îşi atinsese scopul. Am plecat grăbită lăsând tot ceea ce am trăit aici, sugrumat într-o amintire. (Edena Andrei, 13 ani)