Ziarul Vaii Jiului - nr. 1134 - 7 februarie 2013

CMYK

Percheziţie DGA la sediul Universităţii de Vest „V. Goldiş” din Petroşani * Calculatorul şi câteva dosare de la filiala Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” din Petroşani au fost ridicate de către ofiţerii DGA.

JOI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

7 februarie 2013

Aşa cum a explicat şi Milu Vladislav, directorul filialei de la Petroşani a universităţii arădene, se fac investigaţii la nivel naţional, implicit la Petroşani, în urma unei plângeri depuse. În acest sens, ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie au ridicat hardul computerului de la sediul universităţii şi câteva dosare cu acte. Se presupune că universitatea ar fi eliberat diplome false, cumpărate cu bani grei.

Milu Vladislav spune că, la Petroşani, în niciun caz nu poate fi vorba de aşa ceva.

Acţiunea se înscrie în cadrul cercetărilor care se desfăşoară cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de luare de mită, dare de mită şi trafic de influenţă, fiind vizate mai multe persoane, faţă de 4 dintre acestea fiind dispusă începerea urmăririi penale. Ofiţerii veniţi în percheziţie la Petroşani nu au făcut nicio declaraţie.

Potrivit unui comunicat oficial, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împreună cu ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie şi cu sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei Române au efectuat mai multe percheziţii la domiciliul unor persoane, precum şi la sediile instituţiei de învăţământ superior, locaţii aflate pe raza a 8 judeţe, printre care şi Hunedoara. În derularea activităţilor de urmărire penală, procurorii au beneficiat de sprijinul tehnic şi informativ al Serviciului Român de Informaţii.

Alina PIPAN

Anul VI Nr. 1134 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro

Răsărit: 07:40 Apus: 17:41

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar: 1€ = 4,3852 lei 1$ = 3,2404 lei 1₤ = 5,0758 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Tipar digital

Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Plutonul de execuţie al IPJ Hunedoara face progrese.

Inspecţia Internă joacă într-o comedie ieftină şi vânează cai verzi pe pereţi. Oamenii trebuie avansaţi pentru perseverenţă.

Din nefericire, şi ieri dimineaţă ne-am trezit tot în România lor. A miliţianului avansat pentru slugărnicie, a răzbunării dusă dincolo de limita penibilului, a pulanului excitat la gândul că, printre noi, există oameni care-şi doresc să atingă, măcar puţin, dreptatea.

Sunt încă oameni intrigaţi că ZVJ.ro! prezintă, încă de anul trecut, şi opinia celeilalte părţi în cazul Sucilă. Dar, în mod miraculos, din ianuarie 2013 şi bună parte din presa locală (TV, radio şi din ce în ce mai mult cea scrisă) face acelaşi lucru, prezentând ample luări de poziţie ale poliţistului Dan Adrian Sucilă.

Spuneam în ediţia de ieri a cotidianului nostru că Inspecţia Internă din cadrul IPJ Hunedoara (o unealtă în mâna conducerii poliţiei: când spălătorie de cadavre, când pluton de execuţie – funcţie de interese) n-a stat degeaba câtă vreme poliţistul a fost arestat preventiv.

Prima lucrare (a se citi „lucrătură”) instrumentată de Inspecţia Internă împotriva lui Sucilă datează chiar din luna reţinerii sale, iulie 2012, şi se referă la un presupus „comportament necorespunzător în societate”. Vă închipuiţi, probabil, că Inspecţia Internă l-a prins pe Sucilă scuipând pe stradă, ascultând manele la maxim ori fluierând piţipoance.

Nimic mai fals! Presupusul „comportament necorespunzător în societate” se referă însă la faptul că i s-a întocmit un dosar penal, cel referitor la act sexual cu un minor şi furt. Culmea e că exact IPJ Hunedoara, instituţie care furnizează informaţii cu pipeta tocmai pentru că ţine la

prezumţia de nevinovăţie, cercetează un angajat împotriva căruia nu s-a pronunţat vreo sentinţă, cu atât mai puţin una definitivă şi irevocabilă. Dacă va fi condamnat, e clar că s-a adus un prejudiciu imaginii Poliţiei Române. Dar, vă întreb, şi-a scos Sucilă singur uşa din ţâţâni, a dat el Rechizitoriul în presă, a scris el articolele pline de venin alimentate chiar din interiorul IPJ Hunedoara? Eventuala prejudiciere a imaginii Poliţiei Române nu s-a produs prin prisma presupuselor fapte ale poliţistului (presupus a fi comise într-un cerc restrâns, dar şi prin mijloace de comunicaţie la care aveau acces două persoane), ci fix prin mediatizarea cazului, aprobată cu gura până la urechi şi chiar alimentată de pe holurile IPJ Hunedoara.

Joaca asta, de genul te împingem pe scări şi după aia te întrebăm de ce ai căzut, nu cadrează cu o instituţie de profesionişti.

Poliţia Română ar trebui să se remarce prin profesioniştii săi, deloc puţini, nicidecum prin felul în care-şi dă arama pe faţă ascunzând adevăratele probleme ale sistemului. Mă întreb dacă nu cumva dl. I.B., poliţist la Petrila (trimis în judecată pentru luare de mită – dosar pe rolul Tribunalului Hunedoara), n-a avut şi dumnealui comportament necorespunzător în societate? Sau, încă un exemplu, nu cumva şeful IPJ Hunedoara, sancţionat cu amendă de către instanţa de judecată pentru nepunerea în aplicare a unei sentinţe, a avut un comportament necorespunzator în societate? Personal, mi se pare mai grav faptul că un poliţist a ignorat legea (a spus-o instanţa şi a vuit presa naţională), decât faptul că un poliţist are dosare penale (asupra cărora nu s-a pronunţat încă nicio instanţă). De fapt, nu cred că e vorba aici de comportamentul necorespunzător al unor poliţişti în societate. Ci, mai degrabă, de comportamentul necorespunzător al poliţiştilor între ei.

A doua lucrare (a se citi tot „lucrătură”) instrumentată de Inspecţia Internă împotriva lui Sucilă datează din 30 octombrie 2012 şi se referă la faptul că la domiciliul acestuia se aflau documente clasificate, descoperite în urma perchezi-

ţiei dispuse de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara. Asta e şi mai mişto. Pentru ca un document clasificat să se afle la Sucilă acasă, trebuia să lipsească de la Poliţia municipiului Vulcan. Or, conducerea Poliţiei municipiului Vulcan n-a reclamat lipsa vreunui document. Asta pentru că marea descoperire a organelor de la Inspecţie Internă se referă, de fapt, la nişte ordine (cu caracter secret) pe care Sucilă le-a descărcat de pe Internet şi le avea în laptop. Păi, oameni buni, dacă erau pe net şi (pe cale de consecţinţă) le putea descărca oricine, unde-i caracterul lor secret? Îi invit pe domnii de la Inspecţie Internă să facă un exerciţiu. Să caute pe internet sindicatul poliţiştilor, Diamantul. De acolo, din secţiunea Download, poţi descărca de toate. Şi secrete, şi nesecrete.

Inclusiv documente din alea mai speciale, nepublicate în Monitorul Oficial. (Nu vă obosiţi să-mi bateţi la uşă: jur că n-am descărcat niciunul!).

A treia lucrare (a se citi tot „lucrătură”) instrumentată de Inspecţia Internă împotriva lui Sucilă datează din 13.06.2012. Şi se referă la faptul că nu ar fi înaintat în termen un număr de 9 procese verbale de contravenţie. Şi aici este o mare problemă. În sensul că legea spune una, dar procesele verbale trec (conform unei proceduri interne) pe la secretarul şi conducerea unităţii de poliţie. Unde, fatalitate!, Sucilă le-a predat la timp. Asta ştiţi cum e? Îţi ordon să faci dreapta, iar apoi te sancţionez că n-ai făcut stânga. Îmi doresc ca, pentru toate infracţiunile dovedite pe care le-a comis, poliţistul Dan Adrian Sucilă să fie condamnat exemplar (şi, implicit, exclus din poliţie). Dar, după luptele care se dau de către Inspecţia Internă, socot că nu i s-a găsit încă naşul. Mai ales că, deşi sancţionat în repetate rânduri de pe urma compunerilor Inspecţiei Interne, Sucilă şi-a câştigat dreptatea în instanţele de judecată.

(Apropo, pentru sancţiunile anulate de instanţă a fost sancţionat cineva?). Un bun prilej, pentru noi, de a reveni asupra subiectului.

Cătălin DOCEA

Ziarul Vãii Jiului

2 ACTUALITATE

joi, 7 februarie 2013

Declaraţii istorice ale primarului Tiberiu Iacob-Ridzi,

Primul primar din Valea Jiului care a avut curajul să ia atitudine tranşantă în chestiunea Complexului Energetic Hunedoara

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a organizat ieri o conferinţă de presă. Subiectul a fost unul singur, dar foarte important: mineritul Văii Jiului şi Complexul Energetic Hunedoara. Ţinând cont de gravitatea subiectului dezvoltat şi de faptul că niciun primar din Valea Jiului nu a luat până acum atitudine publică în această chestiune, declaraţiile tranşante ale primarului de Petroşani pot fi considerate cu adevărat istorice. Nu ştim cine şi ce-i opreşte pe domnii primari, parlamentari USL şi sindicalişti să întreprindă ceva la concret. Să fi uitat ei oare de promisiuneaminciună cu Complexul Energetic Hunedoara?!

„Complexul Energetic Hunedoara este trecut la etc. de guvernanţi”

„Pe mine mă îngrijorează această abordare legată de Complexul Energetic Hunedoara. Am tot aşteptat o poziţie oficială din partea factorilor de decizie, dar, din păcate, până acum n-am văzut acest lucru. Din ce am văzut în presă şi din ultimele aprecieri legate de subiectul complexului energetic, pe mine, cel puţin, mă îngrijorează cum se pun problemele. Şi vă spun acum în calitate de primar şi de administrator şi nu de om politic.

Din ce scrie în scrisoarea convenită cu FMI, referitor la Complexul Energetic Hunedoara, apare acea chestiune că până în martie trebuie găsit un consultant pentru privatizarea acestui complex, iar dacă privatizarea nu va reuşi, atunci complexul energetic va intra în insolvenţă. Lucrul acesta pe mine mă îngrijorează, pentru că aşa cum era discuţia legată de complexul energetic, de acum doi-trei ani şi de anul trecut, se spunea că există 3 mine neviabile, care intră pe programe de închidere, şi există 4 mine viabile, care intră împreună cu

www.zvj.ro

Paroşeniul şi Mintia în complexul energetic, formându-se astfel o structură energetică ce poate să meargă înainte şi din punct de vedere economic. Pe de altă parte, acest complex energetic este un obiectiv strategic. Aşa cum este considerat Complexul Energetic Oltenia, obiectiv strategic de importanţă naţională, aşa cred că ar trebui să fie considerat şi Complexul Energetic Hunedoara, lucru care nu se întâmplă, cel puţin din declaraţiile pe care le-am văzut în ultimele zile.

De ce mă îngrijorează foarte tare această situaţie? Pe teritoriul administrativ al Petroşaniului există trei unităţi care aparţin de complexul energetic. Este vorba de EH Livezeni, care este cel mai mare angajator, de SALVAMIN şi de sediul companiei/ societăţii huilei. Dacă s-ar ajunge la această situaţie, aceea de a intra în insolvenţă, după care ştim cu toţii ce

urmează, a se vedea modelul de la Oltchim, vom avea o mare problemă! În primul rând, prin reducerea a foarte multe locuri de muncă se ajunge la oameni şi familii fără venit şi, ceea ce e şi mai grav, fără o altă alternativă sau posibilitate ca aceşti oameni să-şi găsească un loc de muncă în Petroşani!

Vorbesc de Petroşani, dar situaţia aceasta va fi şi la nivel de Valea Jiului.

Aceste locuri de muncă ce există în acest moment, pe lângă că asigură

traiul de zi cu zi acestor familii – deloc puţine –, sunt şi sursa principală de venit la bugetul local. Deci, problema nu este atât de simplă, în sensul că se priveşte doar la numărul de oameni care-şi pierd locurile de muncă! Pe orizontală efectele vor fi, spun eu, dezastruoase.

Aş face o mică paralelă, că e la îndemână, cu Oltchimul, unde se vorbeşte de 3.500 de oameni care au problema aceasta, însă în Valea Jiului sunt 8.000 de oameni! Pe de altă parte, faţă de vâlceni, oamenii din Valea Jiului, cei 8000, sunt oameni captivi, care n-au aici altă posibilitate să fie absorbiţi de către comunitate cu alternative, cum ar fi de exemplu terenuri agricole sau alte posibilităţi.

De aceea cred că este foarte important ca în această perioadă toate forţele care au posibilitatea de a interveni, mă refer la colegii mei, primarii din celelalte localităţi, la parlamentarii din zonă, la specialiştii în minerit, la sindicate, la societatea civilă să facem un front comun pentru că problema mie mi se pare foarte serioasă. Am văzut declaraţiile unui conducător din această zonă, care pe mine m-au speriat cu câtă uşurinţă spunea că dacă nu găsim cumpărător la complex atunci intrăm în insolvenţă.

Aici e vorba de oameni, şi nu de obiecte. Vă aduceţi aminte că în anul 2011 am avut o chestiune legată de strategia energetică a României, la care am fost cu colegii mei primari şi cu soţia mea, care era deputat şi atunci. Am rămas toţi surprinşi când am văzut atunci că huila românească nu era prevăzută deloc în strategia energetică. La acea dezbatere publică am reuşit să sensibilizăm acest lucru. E o mare problemă şi cred că lucrurile acum se iau prea uşor, ori cineva nu doreşte să ne ia mai în serios. Ca primar şi administrator al acestei comunităţi nu pot să nu fiu îngrijorat de ceea ce se întrevede în legătură cu Complexul Energetic Hunedoara. Eu cred că trebuie făcută foarte rapid o analiză foarte pertinentă şi să vedem cu toţii ce este de făcut. Din păcate, văd că încă suntem în poziţia în care Valea Jiului sau, mă rog, acest capitol al mineritului, este tratată cumva la etc., ceea ce nu mi se pare deloc normal.

Astăzi vreau să trag un semnal de alarmă foarte serios şi să-i rog pe toţi ceilalţi să vedem ce vom face”, a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Întrebat de jurnalişti dacă se va întâlni cu ministrul Niţă, care va veni în Valea Jiului la mijlocul acestei luni, primarul Iacob-Ridzi a declarat că nu ştie nimic de această vizită a ministrului. Desigur, i s-ar părea normal ca acesta să poarte discuţii şi cu primarii localităţilor din Valea Jiului, deoarece problema cu complexul energetic afectează nu doar

S-a dechis

Biroul de mediator

TOMESCU DUMITRU DANIEL

Oferim: - şedinţe de informare privind medierea - activităţi de pre-mediere - activităţi de mediere

Atenţie! Începând cu data de 15.02.2013, medierea este o procedură prealabilă obligatorie în cazul diferitelor litigii.

Ne găsiţi în Petroşani, str. Anghel Saligny nr. 12A, jud. Hunedoara Contact tel./fax: 0254 540041 mobil: 0732 773755

lucrătorii din sistem, ci întreaga Vale a Jiului, modelul Aninoasa putând fi oricând repetat dacă mineritul de huilă nu va mai exista.

Noi am atras atenţia încă din 2010!

Lucrurile prezentate de primar sunt cu adevărat grave, de aceea am şi redat aici o mare parte din discursul dumnealui, cerând celor care au ochi să vadă şi urechi să audă că problema Văii Jiului nu trebuie tratată în bătaie de joc, în folosul lucrătorilor minieri din Gorj care şi-au văzut de-acum sacii în căruţă. Valea nu trebuie să moară că aşa vor unii şi alţii, inclusiv cei de la FMI şi ar fi bine să nu se mai stea „capră” în negocierile cu ei despre mineritul din Valea Jiului. Orice negociere are o limită şi orice negociere are şi puncte câştigate nu numai pierdute.

De altfel şi subsemnatul a publicat în 2010 un material despre minerit, din care citez: „Se vor dezbina în continuare sindicatele, scăzând puterea lor. Se vor continua disponibilizările, ca să rămână tot mai puţini oameni.

Apoi, se va crea un complex sau ceva hibrid. În acest timp se vor mai închide şi alte câteva mine aşa-zis necompetitive. Apoi, acel complex, hibrid sau ce o fi, se va privatiza, statul spălându-se astfel pe mâini. Unii îşi vor freca mâinile că au scăpat de o aşa-zisă gaură neagră a economiei. În momentul când treaba nu va mai merge, cam după un an-doi, privatul va închide jucăria. Va vinde cam tot la fier vechi. Cam tot, şi cu asta basta.

Mii de oameni vor rămâne pe drumuri, iar primarii cu căciulile în mâini se vor ploconi după bani la unii şi la alţii. Iar statul nu va mai apăra atunci minerii. Se va spăla a doua oară pe mâini spunând că e deja o afacere privată şi n-are cum să intervină…”.

Corneliu BRAN

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 3

joi, 7 februarie 2013

Gheorghe Ile pune piciorul în prag:

Primarul Ilie Păducel crede că

SMURD-ul din Vulcan să nu acţioneze în localităţile care nu cotizează financiar la "Salvital" Hunedoara!

11,5 milioane de euro de la Banca Mondială ajung pentru DN 7A

Doar cum apărea prezentat în nota de fundamentare, proiectul de hotărâre privind aprobarea contribuţiei financiare anuale a municipiului Vulcan la Asociaţia "Salvital" Hunedoara era cât se poate de clar.

Acum aproape opt ani,

locuitorii Vulcanului. În acest sens s-a încadrat şi recentul său demers făcut la Deva. A solicitat ferm ca SMURD-ul din Vulcan să fie doar la dispoziţia vulcănenilor.

Şi a argumentat

cu un caz petrecut nu cu mult timp în urmă. Când nu a fost cine să meargă la o femeie care prezenta fracturi ale membrelor, fiindcă smurdiştii erau în misiune în Straja. Revenind la banii pe care Vulcanul îi co-

prin HCL nr. 140/28.09.2005, a fost aprobată aderarea municipiului Vulcan la Asociaţia "Salvital" Hunedoara.

Ocazie cu care consilierii locali vulcăneni au fost de acord şi cu plata cotizaţiei lunare stabilite de către consiliul director al acestei asociaţii. Până una-alta, mai trebuie spus că, în toată perioada asta, Vulcanul s-a achitat conştiincios şi şi-a plătit cota parte datorată serviciilor "Salvital".

"Da,

au fost două luni în care plata a fost întârziată, a recunoscut primarul Gheorghe Ile, dar întârzierea a fost din cauze obiective: primăria nu avusese încasări". O chestie minoră de tot, dacă ţinem seama că alte consilii locale, care, şi ele, au aderat la asociaţie, au uitat de mult şi bine că trebuie să mai dea bani acolo. Dar, chestia interesantă, aşa cum a atras atenţia Gheorghe Ile, este că, deşi nu-şi plătesc cotizaţia, localităţile respective beneficiază, pe mai departe, de serviciile "Salvital".

După ce că

gipanul SMURD i-a fost luat Vulcanului pe motiv că are tracţiune integrală şi poate fi utilizat operativ în urgenţele apărute pe munte, actuala utilitară garată în clădirea primăriei, în care îşi are sediul şi formaţia SMURD, se vede nevoită să intervină şi în cazuri semnalate în masivul Straja. Primarul Gheorghe Ile nu este deloc de acord cu acest lucru, pe care el îl caracterizează ca nefiind corect faţă de

tizează la "Salvital", contribuţia este de 5 lei/persoană, iar la Vulcan plata se face o dată pentru întregul an. Îmi închipui că unii dintre dumneavoastră se vor întreba dar care-i numărul de locuitori ai Vulcanului luat în considerare la plată? Da, întrebarea este cât se poate de corectă şi pertinentă din partea unui contribuabil atent cum se cheltuieşte banul public. Acestei întrebări i-am căutat şi eu răspuns şi l-am găsit tot în documentul anexat proiectului de hotărâre votat în şedinţa de consiliu local din 31 ianuarie. Numărul de locuitori ai Vulcanului pentru care se face plata la "Salvital" este cel comunicat de către Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara.

Gheorghe OLTEANU

Anul 2013 vine şi cu veşti bune. Bucata de aproximativ 21 de kilometri de drum de pe DN 7A, care leagă judeţul Hunedoara de judeţul Vâlcea, va fi asfaltată cu covor asfaltic integral şi cu rigole pe margini, aidoma drumului care începe de la hotarul cu judeţul vecin, spre Vâlcea, drum reabilitat în 2011 la care toţi şoferii trăgeau cu ochii pe bună dreptate.

Vorbindu-ne de construcţia unor microhidrocentrale, primarul Ilie Păducel a amintit şi de DN 7A: „După cum ştiţi, la noi a venit firma românoitaliană Hidro Clear, care doreşte să construiască pe Taia o microhidrocentrală. Dar dumnealor doresc să construiască o microhidrocentrală şi pe Jieţ. Ceea ce m-a determinat să întreb cum stă treaba cu drumul, pentru că dacă italienii se vor hotărî să construiască o microhidrocentrală cu putere de 3 MW, cum am înţeles, şi dacă consiliul local va aproba investiţia asta, atunci va trebui ca Hidro Clear să sape în zona drumului, înainte de a se intra cu asfaltarea. De la directorul Adrian Lumezeanu, din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova, am aflat că bani pentru lucrare există, 11,5 milioane de euro de la Banca Mondială, şi se vor apuca de lucrare după ce vor trece de licitaţii. Au scos la licitaţie proiectul tehnic şi execuţia pentru acest drum încă din toamnă, numai că s-au făcut contestaţii, cum se obişnuieşte pe la noi prin ţară, astfel că tot procesul este reluat. Ca atare, patronului firmei Hidro Clear, un domn italian, i-am înlesnit o audienţă la domnul director Lumezeanu, aşa cum am fost rugat de dumnealui, ca să se pună de acord, la nivel de directori, cu aceste lucrări”.

Reţinem vestea bună că banii pentru reparaţia drumului vin de la Banca Mondială. Că dacă stăteam după bugetul naţional făcut de USL, nici anul acesta nu existau speranţe ca această poartă de intrare turistică în Valea Jiului şi în judeţul Hunedoara să fie reabilitată.

Corneliu BRAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

4 SPORT

joi, 7 februarie 2013

ului Petroşani:

anager al Ji Gigi Borugă, fostul m

am dat il a b t fo în i ţ a ig t ş „Banii câ e, t n e m a t r a p a t a lu pe femei, mi-am ” mi-am făcut treaba Fostul manager al echipei Jiul Petroşani, Gigi Borugă, s-a retras de ceva timp din fotbal. Undeva lângă Arad, Gigi Borugă se ocupă de creşterea celor două fetiţe înfiate, dar nu îşi neglijează nici micuţa fermă: 10 capre, două vaci, iepuri şi găini.

Promovările cu UTA Arad şi Jiul Petroşani în prima ligă sunt cele mai mari realizări în plan fotbalistic.

UTA i-a făcut un nume, iar Jiul i-a fost cea de-a doua casă. Chiar şi de departe de Jiul, Borugă nu uită să vorbească despre „mineri”.

Reporter: 16 ani aţi fost antrenor, iar mai apoi manager. Care este cea mai mare realizare în fotbal?

G. Borugă: Cele două promovări în Liga I cu UTA şi cu Jiul sunt cele mai mari realizări pe care le-am avut. UTA mi-a dat un nume, iar Jiul a fost o a doua casă pentru mine.

Reporter: Ce aţi făcut cu banii câştigaţi în fotbal?

G. Borugă: O parte i-am dat pe femei, mai în glumă mai în serios, dar în mare parte mi-am făcut un rost. Cu banii câştigaţi la Jiul mi-am luat un apartament în Timişoara. Am câştigat mulţi bani la Jiul, pentru că pe atunci mergea treaba bine.

Reporter: Există blaturi în fotbal?

G. Borugă: Nu cred. Eu cred că există mici reciprocităţi şi cam atât. Oricum, fotbalul de astăzi este mult mai curat, deoarece nici nu mai sunt atât de mulţi bani. Pe fiul meu l-am sfătuit să se lase de arbitraj, pentru că nu avea rost. Nu se mai

www.zvj.ro

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

fac bani din arbitraj.

Reporter: De puţină vreme aţi ieşit din fotbal.

G. Borugă: Da şi nu îmi pare rău. Stau la casă, am Pagini realizate de Loredana JUGLEA o mică fermă cu vaci, capre, iepuri, găini, şi mă ocup de creşterea Fotbal. Liga a III-a celor două fetiţe pe care le-am luat de la Casa de Copii. Sunt liniştit şi mulţumit de tot Echipa bihoreană de fotbal CS Oşorhei, ocupanta locului doi în seria ceea ce am realicelor de la FC Hunedoara, a urcat, ieri, în cantonament la Stâna de zat în fotbal.

Vale, cu trei noi achiziţii.

Reporter: Nu vă tentează o Este vorba de: Axene revenire?

G. Borugă: Acum, un jucător clujean care nu, dar nu se ştie a evoluat ultima dată la Europa Alba Iulia, porniciodată. Am nevoie de linişte, tarul Sergiu Ghilea pentru că am tre- venit de la Luceafărul Oradea şi Victoraş cut şi eu prin Dobrescu. multe, în viaţă.

Antrenorul Cosmin Bodea a deplasat la Stâna de Vale un lot format din 23 de jucători. „Vom face o pregătire montană bună care, combinată cu cea de la Băile Felix, ne va conferi o stare fizică optimă pentru returul campionatului. Suntem la şapte puncte de primul loc, nu avem ca obiectiv promovarea, însă vom lupta pentru acest deziderat atâta timp cât vom avea şanse matematice”, a declarat tehnicianul.

Întăriri la rivalii hunedorenilor

Ziarul Vãii Jiului

SPORT 5

joi, 7 februarie 2013

Cu mâna pe volan şi cu piciorul pe minge

La 37 de ani fotbalistul cu nume de stadion îmbină taximetria cu fotbalul

Zilele trecute, Siro Ciocoi a împlinit 37 de ani. Fotbalistul care în Liga I a cochetat cu CSM Reşiţa, Universitatea Craiova, FC Naţional şi Jiul Petroşani a revenit, după cum se ştie, în fotbal după o absenţă de 7 ani. Siro şi-a pus ghetele în cui la vârsta de 28 de ani, când încă mai era la Jiul.

Jucătorul spunea că regretă decizia luată atunci, dar că nu-i pare rău că a revenit în fotbal. „Acum normal că regret, pentru aş mai fi putut juca fotbal şi la un nivel şi mai înalt decât România. Când eram la Reşiţa, mă vroia Espanyol Barcelona, dar Ioan Sdrobiş nu mi-a dat drumul. Nu-i port ranchiună.

Dar acest lucru ţine deja de domeniul trecutului”, spunea, nu demult, Ciocoi.

De când joacă fotbal, San Siro Ciocoi a slăbit 15 kg. „Alerg mult, nu ţin regim, cred că din cauza asta am slăbit aşa de mult. Este bine pentru mine, pentru că m-am lăsat brusc de fotbal şi tot brusc am şi luat în greutate”.

Vasile „San Siro” Ciocoi şi Cristi Chivu au fost cei mai buni jucători ai lui CSM Reţiţa în 1998, când echipa promova în Divizia A. „Chivu era un băiat de treabă, discret, la locul lui. N-a făcut niciodată caz de faptul că regretatul Mircea Chivu, tatăl lui, era antrenor secund la Reşiţa. Era plăpând la început, dar avea oase bune. Ştia că trebuie să te impui ca să faci treabă în fotbal. A fost foarte ambiţios de mic. Ca oricare fotbalist venit de la juniori, mai trebuia să care câteodată echipamentul bătrânilor.

Când aveam nevoie, îl mai trimiteam şi pe el, dar şi pe alţi boboci la cumpărături în oraş, după o apă minerală sau o sticlă de vin. Nu depăşeam măsura, că eram toţi o familie”, spunea Siro. Care, în prezent, îmbină plăcutul cu utilul. Nu a renunţat nici la meseria de taximetrist, pe care o face de ani buni, şi nici la cea de fotbalist cu acte în regulă la Minerul Aninoasa, în Liga a IV-a.

Ciocoi are acelaşi nume ca renumitul stadion din Milano şi spune că şi băiatul său din a doua căsnicie îi poartă numele: „Mai am o fată din prima căsnicie, care stă la Reşiţa şi are un nume

San Siro din Milano are 88 de ani

Stadionul San Siro a fost construit în 1925 şi inaugurat în 1926, în cartierul milanez cu acelaşi nume. El este împărţit de cele două mari cluburi din oraş, Inter şi AC Milan. Rebotezat mai târziu „Giuseppe Meazza", în onoarea legendarului fotbalist care a jucat atât pentru Inter, cât şi pentru AC Milan, arena este numită în continuare „San Siro” de fanii Milanului. Aceasta pentru că Meazza este considerat un fotbalist mai important pentru Inter, club ale cărui culori le-a apărat timp de 14 ani. Stadionul are o capacitate de 80.074 de locuri, fiind renovat pentru a putea găzdui partide de la Mondialul din 1990.

Record după record

normal. În schimb, pe băiatul meu din a doua căsătorie, care are aproape doi ani, l-am botezat tot San Siro, ca să ducă numele mai departe. Vreau neapărat să ajung pe San Siro. În Italia am fost doar pe stadionul Olimpico din Roma, când jucam la turneul de la Norcia şi am avut timp să vizitez capitala împreună cu colegii de echipă. Am auzit că e monumental, cu turnurile alea în fiecare colţ".

San Siro Ciocoi are peste 200 de meciuri jucate în Liga I.

Arcaşii lui Hăbian au rupt norma la Naţionale

Arcaşii noştri au strălucit la ediţia 2013 a Campionatelor Naţionale de sală de la Bacău. Sportivii antrenaţi de Viorel Hăbian au cucerit 12 medalii (5 de aur, 4 de argint şi 3 de bronz) şi au stabilit trei noi recorduri naţionale.

Au concurat arcaşi de la cluburile SCM Deva, CSM Iaşi, CSM Suceava, CSS Rădăuţi, Citadel Dej, Arena Braşov, Aktiv Bucureşti, Redpoint Oradea, CS Râşnov, Kinetik Bucureşti şi Besta Bucureşti. În probele individuale, pentru sportivii care au depăşit etapa calificărilor, sistemul competiţional a fost similar cu întrecerile de tenis. Astfel, arcaşii s-au duelat pe perechi, având câte 10 trageri de câte 3 săgeţi, iar cei cu punctaje mai bune se calificau mai departe.

Simona Băncilă a obţinut 567 puncte în finala la individual, realizând baremul de 565 puncte, pentru calificarea la Campionatul European ce va avea loc în Polonia, la finalul aceste luni. Pe lângă această performanţă care reprezintă şi un nou record naţional, echipa de fete şi

echipa mixtă au stabilit şi ele noi recorduri naţionale. „Rezultatele sunt excelente din punctul de vedere al clasamentului şi al medaliilor şi valoroase din perspectiva punctajelor. Am fi putut avea toate medaliile de aur la seniori, la arc olimpic, dar Răzvan Marcu este sportiv, nu robot, şi a ratat o săgeată în finala de la individual.

Oricum, suntem bine pregătiţi, pentru că clubul ne asigură condiţii optime, iar rezultatele s-au văzut. Sper ca Simona Băncilă să reuşească o clasare între primele opt la Campionatul European”, a spus antrenorul Viorel Hăbian.

După ce sportivii de la Minerul Aninoasa au fost înregimentaţi, acum doi ani, la SCM Deva, elevii pregătiţi de Viorel Hăbian au obţinut acum 4 dintre cele 5 titluri naţionale puse în joc în competiţile de arc olimpic ale seniorilor şi unul dintre cele două titluri de campioni de la arc compound, categoria seniori.

La arc olimpic (un arc fără dispozitive speciale de ochire - n.r.), devenii şi-au trecut în cont titlurile de campioni la in-

dividual senioare şi la echipe la feminin, masculin şi mixt. Singura medalie de aur ratată a fost la individual seniori, unde arcaşii deveni au ocupat doar locurile doi, trei şi patru. Concret, Simona Băncila a fost lideră la individual senioare, ea fiind urmată în clasament de coechipierele sale de la SCM Deva, Fibia Vânătoru şi Luminiţa Boroş. Cele trei care au acaparat podiumul la individual au câştigat şi concursul pe echipe, devansând cluburile CSM Bacău şi CSM Iaşi.

Echipa formată din Răzvan Marcu, Viorel Hăbian şi Andrei Călin a triumfat în competiţia masculină, fiind urmată de echipele de la CSM Suceava şi CSM Iaşi.

Echipa mixtă formată din Simona Băncilă şi Răzvan Marcu a cucerit medalia de aur în faţa formaţiilor de la CSS Rădăuţi şi CSM Iaşi. La individual masculin, Răzvan Marcu a pierdut finala pentru aur şi s-a clasat pe locul doi, fiind urmat de coechipierii săi, Andrei Călin şi Viorel Hăbian. Tot la arc olimpic, dar la juniori, Sebastina Trestianu a obţinut o medalie de argint. La arc compound seniori, SCM Deva a punctat prin Gigi Puşcă şi Nicu Mugur, clasaţi pe primele două locuri în competiţia individuală. În plus, tot la arc compound, juniorul Radu Rădoi a obţinut medalia de bronz.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 REPORTAJ

joi, 7 februarie 2013

După trei ani de cercetare a pieţei şi muncă asiduă,

Un tânăr investitor din Vale şi-a văzut visul cu ochii: o fabrică ultramodernă de lactate în comuna Baru

După aproximativ trei săptămâni de telefoane şi parlamentări, Dan Tutunaru, managerul fabricii de lapte TED de la Baru, ne-a primit în vizită pentru un reportaj. La început ne-a amânat timid, pentru că aştepta să-i vină mostrele de ambalaje pentru produsele ce tocmai le-a scos pe piaţă. Afacerea sa este la început, a demarat de-abia de două luni şi încearcă să-şi găsească loc pe piaţă, dar cu paşi mărunţi, pentru că investiţiile în utilaje, logistică şi angajaţi l-au lăsat fără bani pentru o promovare agresivă. În plus, este mai bine să cunoşti piaţa şi cumpărătorul. Dan Tutunaru joacă corect, dar precaut.

3 ani de informare şi muncă până la materializarea visului

Fabrica de lapte de la Baru este un vis materializat în decursul a 3 ani. Un vis muncit, documentat. „Am văzut 40 de fabrici de lapte până să mă apuc de treabă. Am fost în toată ţara, am fost în străinătate, peste tot, pentru a vedea tehnologia, a înţelege cum se lucrează într-o asemenea fabrică. Trei ani, dacă nu mai bine, am studiat tot ce se poate despre acest subiect. A fost greu. Nu este o treabă uşoară să iei totul de la 0 şi să pui pe picioare o fabrică. Dar astfel am ajuns să pot cumpăra cea mai bună tehnologie, funcţie de fondurile pe care le aveam disponibile. Şi, aşa cum aţi văzut, tehnologia este performantă”, spune Dan

www.zvj.ro

Tutunaru. A fost nevoie de însuşirea know how-ului înainte de a pune în practică această investiţie. Banii pentru investiţie au venit de la SAPARD, adică doar banii pentru partea fizică a investiţiei, restul investiţiilor a trebuit asigurat din fonduri proprii. „Tot ce vine în fabrică trebuie plătit dinainte, de la lapte până la ambalaje. Nu se plăteşte nimic după. Aşadar, a trebuit să cheltuim bani mulţi înainte de a câştiga. Funcţionăm numai de două luni. Acum avem mai multe cheltuieli şi încă facem investiţii, piaţa de desfacere rămân magazinele de panificaţie TED, unde au fost create standuri speciale pentru comercializarea acestor produse lactate. Încă nu suntem la momentul la care să intrăm puternic pe piaţă.

Mai avem de reglementat unele lucruri, de pus la punct altele, de introdus noi produse, pe care încă nu le-am produs la scară largă, încercăm să ne lărgim gama de produse, să le personalizăm. Deci, încă mai avem de cheltuit. Tocmai de aceea nu am cheltuit pe publicitate şi nu avem bani

mulţi pentru acest sector”, povesteşte managerul.

Fabrica de lapte s-a ridicat pe terenul unde odată funcţiona fosta Întreprindere Forestieră şi de Prelucrare şi Transport a Lemnului. Terenul era liber, prima dată a fost concesionat, apoi a fost cumpărat, pentru că nu se putea face o investiţie de genul acesta pe un teren concesionat. Fabrica a fost realizată de la zero. S-a construit clădirea, s-au adus utilaje, s-au instalat. În tavanul clădirii sunt doi kilometri de instalaţie. Fiecare aparatură are tuburi prin care se drenează laptele, care sunt încorporate în mansarda clădirii unde se află, de asemenea, şi instalaţia de răcire şi cablul internet care face legătura dintre fabrica de lapte şi o echipă de specialişti din Italia care verifică calitatea laptelui.

Fabrica este mai curată şi mai sterilă decât orice spital în care mi-a fost dat să calc vreodată. Toţi angajaţii care intră în fabrică trec prin punctul de sterilizare. Aici mâinile şi picioarele sunt igienizate. Nimeni nu intră fără halatul alb sau costumul special pe care-l are fiecare angajat. Este neapărat necesară casca pentru păr şi masca la gură şi mănuşile de unică folosinţă. Totul sclipeşte şi miroase a lapte. Din momentul în care este adus cu autospecialele, laptele este preluat în fabrică prin sistemul de cazane şi conducte şi nu este manevrat decât cu ajutorul

instalaţiilor, care, cum spuneam, este încorporat în mansardă. Practic, angajaţii manevrează aparatele şi produsele ambalate. Se lucrează şi la ambalarea şi porţionarea produselor, cum este în cazul brânzei, dar intervenţia fizică a angajaţilor este minimă. De la laboratoare la camerele de maturare, sau de depozitare, toate halele sunt automatizate şi computerizate.

Calitatea produsului şi greutatea preţului

Până la urmă, omul care merge la magazin şi dă banii pe lapte nu se gândeşte pe câte butoane trebuie să apese angajatul pentru a ajunge laptele în cutie. Ce-l interesează este să cumpere un produs de calitate la un preţ bun. Balanţa aceasta este greu de păstrat, mai ales pentru un investitor la început de drum, care nu a apucat să câştige de pe urma investiţiei.

Laptele care ajunge la fabrică provine doar de la ferme autorizate, nu din altă parte. Aşadar, în momentul de faţă, TED se axează pe laptele pe

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

REPORTAJ 7

joi, 7 februarie 2013

care-l cumpără de la ferme autorizate din ţară şi străinătate.

Fabrica funcţionează doar din decembrie. Nu a apucat să-şi formeze reţele de colectare a laptelui în împrejurimi, dar, din păcate, nici producătorii locali nu sunt pregătiţi pentru acest lucru. Ferme autorizate în judeţ sunt la Pui şi la Haţeg, dar TED ia laptele şi de la ferme din străinătate, din Ungaria şi Cehia. De ce aşa de departe? Pentru că acolo sunt ferme mari, care produc mult, şi oferă laptele cu tot cu transport. „Am avut norocul să obţinem şi un contract în Cehia, la o fermă care dă lapte pentru firme mari. Am avut, pur şi simplu, noroc. Nu putem în momentul de faţă să luăm de la producătorii din împrejurimi, pentru că nici ei nu sunt pregătiţi. A fost un an secetos, oamenii nu au investit în animale, în utilaje. Laptele pe care-l aducem în fabrică este de cea mai bună calitate şi respectă tehnologia ESL (Extendet Self Life), o tehnologie care păstrează proprietăţile laptelui, diferită de UHT, care pasteurizează laptele, dar păstrându-i proprietăţile. Laptele este testat în laborator, avem şi un laborator mobil, pe cisterna de transport. Dar oricum, laptele adus în fabrică este testat pentru a vedea dacă sunt respectate proprietăţile acestuia. Informaţia din urma testării este verificată în timp real şi în laboratoarele din Italia, pentru că aparatul nostru de tastare din laborator este racordat prin internet direct la laboratorul din Italia”, explică Dan Tutunaru.

Laptele şi produsele din lapte au termen de garanţie de maxim două săptămâni, deoarece în fabrică nu

se folosesc conservanţi sau aditivi. Doar lapte, sarea în cazul preparării brânzei, şi, în cazul iaurtului sau a produselor din această categorie, culturile lactice selecţionate. Nimic altceva. Aşadar, nu există posibilitatea ca laptele de la un animal bolnav să ajungă să fie procesat şi nici să bem apă colorată în loc de lapte. De amintit că specialiştii care testează laptele şi lucrează în fabrică au fost pregătiţi de Heineken.

Preţul laptelui în standuri depinde şi de preţul laptelui cumpărat pentru a fi procesat. La fel se întâmplă şi cu celelalte produse. TED are preţuri atractive comparativ cu celelalte produse de pe piaţă. Laptele ajunge până la 3,5 lei, iaurtul de 350 de grame sau sana la 1,5 lei.

Momentan, nu sunt pe piaţă produse în ambalajele noi, dar cât de curând şi ambalajele vor fi uşor de remarcat. De la o lună la alta, gama produselor s-a diversificat şi urmează ca o nouă serie de produse să iasă pe poarta fabricii.

„Nu se consumă atât lapte cât putem să punem noi pe piaţă”, spune Dan Tutunaru.

Şi cam aşa este. De vreo doi ani Dan Tutunaru a trimis la câteva primării rurale cereri de înfiinţare a punctelor de recoltare a laptelui. Cel puţin în zona noastră, toţi primarii doreau să înfiinţeze asemenea centre pentru a motiva oamenii să crească animale şi să transforme creşterea animalelor într-o sursă de venit. Laptele din fabrici nu poate fi preluat direct de la ţărani. Este exclus aşa ceva. Fermele autorizate trebuie să aibă mulgătoare automate, să ofere condiţii de hrană şi creştere a animalelor. În zona noastră ţăranii nu au vaci de lapte. Prin urmare, ar trebui să investească pentru a creşte una-două vaci Holstein, care dau zeci de litri de lapte pe zi, dar care nu pot fi purtate la păscut pe dealuri. Altfel

nu rentează investiţiile. Dacă ţăranii s-ar aduna în asociaţii şi şi-ar achiziţiona mulgătoare şi tot ce trebuie, lucrurile s-ar urni, şi producătorii autohtoni ar putea să-şi pună laptele pe piaţă mai uşor.

Tocmai de aceea este absolut importantă o astfel de investiţie, cum este cea de la Baru. Poate că mai târziu lucrurile se vor mişca în direcţia bună şi pentru ţăranii noştri.

Dan Tutunaru vrea să ia lapte din judeţ, de la ţărani, dar în condiţiile impuse de norme. Or, momentan, există doar două ferme de acest fel, una la Pui de 150 de vaci şi una la Haţeg de 80 de vaci.

Ar putea fi înfiinţate ferme de acest fel şi de crescătorii de animale din Vale. Ţăranii spuneau că nu vor să-şi dea nici laptele gratis, cum se aude că fabricile dau doar 0,8 lei pe litru. „Exclus, 0,8 lei este puţin, nu cred că se plăteşte doar cu atât. Laptele se ia cu 1,5 sau 2 lei, depinde. Oamenii se pot organiza să-şi facă ferme.

Pot trăi din creşterea animalelor”, spune managerul. Încheiem cu această vorbă optimistă şi dătătoare de speranţă pentru crescătorii de animale, jieni sau momârlani, oricum se vor mai fi numind ei.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

8 TURISM

joi, 7 februarie 2013

De ce la Baru se poate?

Valea Jiului are trei staţiuni turistice şi niciun centru de informare turistică dotat profesionist

Cu toate că se dezvoltă de la un an la altul armonios, comuna Baru nu este tocmai cea mai promovată zonă turistică. Comparativ cu Valea Jiului, unde, totuşi, au ajuns turişti din toată ţara în număr mare, putem spune că Baru se află chiar la început de drum. Şi începe drumul de administrare a sectorului turistic cu un centru performant de informare turistică. Şi în Valea Jiului au funcţionat asemenea centre, dar doar cu… numele. Ce are Baru şi noi nu avem?

Primăria Baru organizează licitaţie pentru implementarea acestui proiect.

Primarul vrea să achiziţioneze echipamente pentru dotarea Centrului local de promovare şi informare turistică Baru şi refugiu turistic Vf. Tulişa, comuna Baru. Adică, Baru are vârful Tulişa şi multă ambiţie, sau primarul a găsit o formă să achiziţioneze nişte aparatură pe fonduri comunitare, în valoare de 89.925 de lei. Mai precis: câte un telefon/ fax, calculator desktop cu accesorii cu monitor, monitor ecran de 22 inch, videocameră, DVD player, televizor LCD, aparat foto digital, videoproiector, ecran de proiecţie, cameră web, imprimantă multifuncţională, snap-up de 100x200 cm, flip chart, avizier plută 50/ 70 cm şi 3 standuri broşuri. Acestea vor fi achiziţionate pentru dotarea centrului de informare. Refugiul va avea nevoie de panouri de informare cu mesaje variabile, panouri de informare 400/ 300 cm - 9 buc; panouri indicatoare de orientare 150/50 cm - 8 buc; panouri de prezentare 120/100 cm - 22 buc; stâlpi cu săgeţi indicatoare pe traseu – 3 buc.

Nu este rău, este foarte bine. Până la urmă, Primăria Baru nu dă, ci achiziţionează pe fonduri comunitare.

www.zvj.ro

Dar ce se întâmplă în Vale? Unde sunt centrele de informare turistică, atât de importante? Ele au existat la un moment dat. Erau chiar şi indicatoare instalate pe stradă, care arătau cam în ce direcţie trebuie să o iei să dai de un asemenea centru. Au dispărut şi indicatoarele rutiere şi centrele. Unul dintre aceste centre de informare turistică, cărora în Valea Jiului chiar nu li s-a dat importanţă, era situat la sediul Petro Aqua, unde, sigur, lumea care ajungea acolo putea primi indicaţii. Dar până ca centrele din Valea să ajungă la dotarea de care va avea parte Centru de informare turistică din Baru va mai curge multă apă pe Jiu. Toate centrele de informare turistică în Valea

Administraţia Naţională "Apele Române" Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Jiului aparţineau de organizaţii gen Salvamont, care puteau să ofere relaţii despre traseele şi pârtiile de pe munte. La Lupeni, de exemplu, la un moment dat, un centru de genul acesta îşi avea sediul într-un depozit abandonat de la intrarea în localitate. Şi atunci ce să mai vorbim de televizoare, proiectoare, standuri de plinte sau chiar de pliante… Să nu mai vorbim că în Parâng harta cu pârtiile pentru turişti a fost realizată de un cabanier sârguincios şi preocupat, nicidecum în cadrul unui centru de informare. Poate că la anul auzim şi de o telegondolă la Baru...

Alina PIPAN

În acest an, Ziua Mondială a Zonelor Umede se sărbătoreşte sub deviza "Zonele umede şi gestionarea apei”, prilej de a atrage atenţia asupra faptului că utilizarea durabilă şi conservarea zonelor umede trebuie să fie parte integrantă a oricărei soluţii pentru reducerea crizei mondiale a apei potabile.

Zonele umede sunt habitate naturale cu funcţii vitale în reţeaua naturală a apelor de suprafaţă şi subterane, iar conservarea lor trebuie tratată cu deosebită importanţă. Ele fac trecerea de la mediul terestru la mediul acvatic, fiind cele mai productive habitate naturale.

Cu această ocazie a fost subliniată importanţa conservării şi utilizării durabile a zonelor umede pentru realizarea unui management durabil al apelor. Trebuie pus accent pe ceea ce putem face noi toţi, la toate nivelurile: local, regional şi global, pentru a proteja ecosistemele şi apele din zonele umede atât pentru beneficiul oamenilor cât şi al naturii.

Pentru a marca acest eveniment, reprezentanţii ABA Jiu - Sistemul Hidrotehnic Petroşani, în Parteneriat Educaţional cu Colegiul Tehnic “Constantin Brâncuşi” Petrila, desfăşoară astăzi, 7 februarie 2013, o acţiune educativă cu această tematica la învăţământul primar.

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 9

joi, 7 februarie 2013

Lupeni. Scormonind după cărbune

Haldele de steril - sursa de venit a unor familii nevoiaşe Tratam săptămâna trecută cazul unui comerciant de cărbune, depistat de Poliţia Lupeni pe strada Revoluţiei din localitate cu 306 saci de cărbune. Cum omul nu avea acte care să ateste provenienţa cărbunelui, sacii cu cărbuni au fost confiscaţi. Având în vedere numeroasele exemple din Aninoasa şi Petrila, bănuiam că aceşti cărbuni fuseseră furaţi din vagoane, apoi daţi către intermediar pentru a fi vânduţi mai departe. Pentru că este clar, cărbunele furat din vagoane este vândut ulterior către alte zone din ţară. Cum şi această cantitate de cărbuni urma să ajungă în altă zonă din ţară, la Oradea.

Numai că nu se poate spune că a fost furat.

Fosta groapă de gunoi - locul unde oamenii scormonesc după cărbune

Marius, bărbatul depistat cu sacii în autocar, ne-a contactat să ne explice povestea cărbunelui ce i-a fost confiscat: „Cărbunele nu este furat. Cărbunele pe care-l aveam eu în sacii aceia este adunat, bucată cu bucată, de săracii din Lupeni, de la haldele de steril. Eu am borderou şi pot demonstra că am luat cărbunele de la săraci.

Nu este furat, este luat cu mâna din haldele de steril. Sunt oameni săraci care asta fac. Sapă în steril pentru a recupera cărbunele şi eu îl luam şi-l vindeam mai departe. Şi cei de la mină au confirmat că acest cărbune nu a fost furat”. În total, au fost confiscate 12.346 kg cărbune.

Pe teritoriul Lupeniului sunt trei halde de steril, la unele au depus cei de la preparaţia EH Lupeni, la alta depune şi acum Paroşeniul. Halda de steril de la mina Bărbăteni se află situată la 2 km nord de oraşul Lupeni şi la circa 450 m de incinta principală, fiind amplasată pe partea stângă a Văii Mierleasa, pe versantul sudic al dealului, cum se arată într-un raport de cercetare.

Această haldă s-a format în scopul depozitării sterilului rezultat în urma proceselor tehnologice de săpare a lucrărilor miniere de la EM Bărbăteni.

La Brad

Depozitarea sterilului se făcea cu ajutorul instalaţiei de funicular. Cea mai mare cantitate de steril s-a depus începând din anul 1980. În ultimii ani nu s-au mai haldat în zonă roci din subteran, halda folosindu-se numai pentru depozitarea cenuşii rezultate de la punctul termic al minei. Mai este o haldă activă, unde depune EH Lupeni, dar este departe de oraş, spre munte.

Halda de steril în care sapă nevoiaşii este aproape de oraş, fiind, de fapt, fosta groapă de gunoi a Lupeniului, aici depunând acum sterilul Paroşeniul. Şi aici vin nevoiaşii zilnic să caute după cărbune.

Decât din vagoane, mai bine iau din steril

Directorul EH Lupeni, ing. Marcel Sorin Sandu, spune că el, personal, nu a văzut cărbunele confiscat de poliţişti, dar subalternii săi l-au văzut şi pot confirma că acel cărbune nu este furat din vagoane, nu vine de la preparaţie, ci din steril. Pentru fiecare subunitate există halde de depozitare a sterilului.

Utilajele nu au capacitatea de extragere a tuturor cărbunilor utilizabili, care pot fi folosiţi mai apoi în procesul energetic. Aşadar, sterilul este plin de astfel de bucăţi de cărbune. Directorul ştie că la halda de steril unde depozitează Paroşeni-ul sunt oameni care strâng cărbune. „Este un mijloc de subzistenţă. Ştim că sunt acolo, strâng acest cărbune. Se pot strânge cantităţi mari, pentru că utilajele noastre nu au performanţa de a alege tot cărbunele utilizabil. Ca şi calitate, este bun pentru consumul în gospodăria proprie. Decât să-i ştim pe aceşti oameni că iau din vagoane, mai bine îi ştim acolo, la halda de steril.

Aici aproape merg, dar mai departe, în munte, sunt doar câţiva care aleg cărbunele”, confirmă directorul EH Lupeni.

„Nici nu-i încurajăm, nici nu le putem interzice”

Cei care scormonesc după cărbune în halde sunt toleraţi de administraţia locală din Lupeni din mai multe motive.

În primul rând, nu se poate spune că ei fură, pentru că nimeni nu reclamă o asemenea infracţiune. Practic, sterilul este depus la fosta groapă de gunoi.

Nu este nici prea periculos, pentru că spaţiul de lucru este mare, nu există pericolul de surpare ca în cazul clădirilor din care se fură materiale de construcţii şi fier. Oamenii pot lua de-acolo cărbune pentru uzul propriu, însă, practic, nu-l pot vinde legal. City managerul Lupeniului Gabriel Lungu a explicat că problema socială este amplă şi complexă: „Pentru oamenii aceştia este un mijloc de venit. Iau de acolo cărbune pe care-l folosesc în gospodărie. Unii mai şi vând. Nu putem spune că este ilegal. Oricum, şi dacă am păzi sterilul şi i-am amenda, nu am face decât să-i înfometăm.

Amenzile, oricum, ajung la primărie.

Cei care nu le plătesc, nu mai au dreptul la ajutor social. Dacă nu mai au ajutor social, nu mai au nici asigurare medicală. Deci, le tăiem orice sursă de venit. Nu putem face nici acest lucru. Acum, omul acela de o fi fost prins cu cărbunele, cel mai probabil nu avea acte, că nu are cum să aibă, acolo să fie până la urmă ilegalitatea, dar de furat nu se poate spune că a fost furat”, explică city managerul.

Aşadar, cetăţeanul rămas fără sacii de cărbuni nu poate fi cercetat decât privind actele de provenienţă a cărbunelui, deşi, dacă acest cărbune a fost luat din halda de steril, nu pot fi eliberate asemenea acte. Este, până la urmă, ca în cazul culegătorilor de fructe de pădure, atâta doar că ei au de la primărie un certificat de culegător.

Iată, deci, un sistem comercial SPECTACOLUL ARE LOC ÎN DATA DE la limita legii, care s-a format 25 FEBRUARIE 2013, LA ORA 19.00, LA CASA din cauza lipsurilor economicoDE CULTURĂ “ION DULĂMIŢĂ” PETROŞANI sociale şi care, practic, este tolerat pentru că altă soluţie nu există. Decât să moară de foame, mai bine să scormonească prin haldele de steril…

Alina PIPAN

A fost prins un hoţ urmărit de… 10 ani Un urmărit naţional şi internaţional a fost reţinut marţi de poliţiştii de la Biroul de Investigaţii Criminale Brad, în momentul în care a încercat să îşi preschimbe cartea de identitate.

Pe numele lui Tiberiu B., de 51 de ani, din comuna Baia de Criş, Judecătoria Câmpeni a emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea la 3 octombrie 2002, el fiind condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt calificat.

Individul se afla în urmărire naţională şi internaţională încă din anul 2003, când a dispărut de

la domiciliu pentru a se sustrage executării pedepsei privative de libertate.

Mai mult, cu ocazia percheziţiei corporale efectuate când a fost prins, asupra individului a mai fost găsită o carte de identitate cu fotografia acestuia, dar cu datele de identificare ale unei alte persoane, document fals pe care l-a folosit pentru legitimare în perioada în care s-a aflat în străinătate. Condamnatul a fost dus în Penitenciarul Bârcea Mare, pe numele său întocmindu-se dosar penal pentru comiterea infracţiunii de fals privind identitatea, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 IMOBILIARE

joi, 7 februarie 2013

Buletin Imobiliar Agenþia Macarena GARSONIERE 1. Gars. confort 1, zona centrală Petrila, la stradă Republicii, geamuri termopan, standard, bine întreţinută, preţ 20.000 lei.

2. Garsonieră Dimitrov, etaj 1/3, suprafaţă mare, gaz, zonă foarte liniştită, boxă, preţ 18.000 euro neg.

3. Garsonieră Petroşani Nord - C.Mille, et. 1/4, standard, bine întreţinută, preţ 9.000 euro.

4. Garsonieră Unirii, zona Parâng, multiple amenajări şi îmbunătăţiri, bucătărie mare, convector gaz, parţial mobilată şi utilată, geamuri termopan, preţ 10.000 euro neg.

5. Garsonieră confort 1, etaj 1/4, zona Petroşani Nord, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, branşată la termoficare, gigacalorimetru, călduroasă, foarte bine întreţinută/schimb cu ap. 2 cam., plus diferenţa discutabilă, preţ 12.000 euro.

6. Garsonieră Aeroport, etaj 1/4, bucătărie mare, cameră şi baie mare, centrală termică, gresie şi faianţă în hol şi baie, parchet, bine întreţinută, preţ 30.000 lei neg.

7. Garsonieră confort 1, Petroşani Nord, G.V. Milea, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, izolată termic, branşată la termoficare, cu gigacalorimetru, parchet laminat, baia amenajată, instalaţii schimbate, preţ 40.000 lei.

8. Garsonieră Aeroport - Nicuşor Gociu, etaj 4, acoperiş ţiglă, suprafaţă 38 mp, standard, bine întreţinută, preţ 7500 euro neg.

9. Garsonieră ultracentral Petroşani, zona Bulevardului Petroşani Nord, etaj 3/4, parchet laminat, călduroasă, geamuri termopan, bine întreţinută,preţ 63.000 lei neg.

10. Spaţiu comercial, garsonieră Aeroport, blocurile noi - zona Nicuşor Gociu, 33 mp, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 8.000 euro.

11. Garsonieră confort 1, zona Hermes Bulevard, etaj 1, suprafaţă mare, gaz, standard, preţ 13.000 euro neg.

12. Garsonieră Unirii, parter, la stradă, poziţionată pe mijloc, standard, preţ 25.000 lei.

APARTAMENTE 2 CAMERE 1. Ap. 2 cam. decomandat,, blocurile noi Aeroport (H), zonă foarte liniştită, etaj 4/4, acoperiş ţiglă, pod, geamuri termopan, uşi schimbate, instalaţii noi, parchet laminat, preţ 10.000 euro.

2. Ap. 2 cam., Dimitrov, suprafaţă mare, zonă foarte liniştită, centrală termică, geamuri termopan, posibilitate mansardare, boxă, preţ 23.000 euro.

3. Ap. 2 cam., Dimitrov, etaj 1/3, branşat termoficare, cartier foarte liniştit, călduros, parchet si parchet laminat, geamuri termopan, bine întreţinut, preţ 120.000 lei neg sau schimb cu garsonieră centru sau ap. 2 camere, Aeroport, plus diferenţa.

4. Ap. 2 cam., mobilat şi utilat, Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, multiple amenajări şi îmbunătăţiri, modificat, centrală termică, geamuri termopan şi 2 balcoane închise în termopan, parchet laminat, baia amenajată, preţ 22.000 euro.

5. Ap. 2 cam., zona Astral Petroşani, mobilat şi utilat, suprafaţă mare, modificări, geamuri termopan, centrală termică, parchet laminat, bine întreţinut, preţ 35.000 euro neg.

6. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, etaj 2/4, bine întreţinut, scară curată, 2 focuri gaz, geamuri termopan, parchet, poziţionat pe mijloc şi la soare, beci, preţ 86.000 lei.

7. Ap. 2 cam., ultracentral, etaj 1/4, zona BulevarduluiPetroşani Nord, 2 balcoane, centrală termică, geamuri termopan, panoramă, bine întreţinut, preţ 22.000 euro.

8. Ap. 2 cam., zona Bulevardului M.Viteazu, etaj 3/4, mobilat, centrală termică, geamuri şi balcon închis în termopan, baia amenajată, instalaţii schimbate, panoramă, preţ 15.000 euro.

9. Ap. 2 cam. mobilat, zona Astral Petroşani, etaj 4/10, suprafaţă mare, îmbunătăţiri şi amenajări interioare, centrală termică, panoramă, preţ 28.000 euro neg.

10. Ap. 2 cam., Independenţei, etaj 1/4, bine întreţinut, dec, standard, preţ 16 500 euro neg.

11. Ap. 2 cam., Dimitrov, etaj 2, mobilat, poziţionat la soare, amenajări interioare şi îmbunătăţiri, jaluzele exterioare, parchet laminat,baia amenajată, instalaţii schimbate, preţ 30.000 euro neg.

12. Ap. 2 cam., Aeroport - zona Dacia, standard, etaj 10, preţ 20.000 lei.

13. Ap. 2 cam. mobilat, Independentei, dec, etaj 1/4, amenajat, centrală termică,geamuri termopan, parchet clasic si parchet laminat în bucătărie şi hol, baia amenajată, izolat termic interior/exterior, preţ 18.500 euro neg.

14. Ap. 2 cam., Dimitrov, etaj 1/3, boxă, standard, bine întreţinut, poziţionat la soare si pe mijloc, preţ 18.000 euro neg.

15. Ap. 2 cam., etaj 3/10, zona Hermes, standard, gaz, balcon 7 m, călduros, preţ 75.000 lei.

16. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, standard, la stradă, centrală termică, bine întreţinut, preţ 33.000 euro neg.

17. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, etaj 2/4, standard, bine întreţinut, preţ 16.000 euro.

APARTAMENTE 3 CAMERE 1. Ap. 3 cam., Independentei, parter, centrală termică, geamuri termopan, bine întreţinut, preţ 90.000 lei neg sau schimb cu garsonieră plus diferenţa.

2. Ap. 3 cam., Aeroport, blocurile noi, pretabil locuit sau sedii firme, suprafaţă mare, balcon bine întreţinut, preţ 15.000 euro.

3. Ap. 3 cam. + 2 camere amenajate demisol, zonă foarte liniştită Dimitrov, amenajări, geamuri termopan, centrală

www.zvj.ro

termică, bine întreţinut, preţ 50.000 euro neg.

4. Ap. 3 cam., mobilat şi utilat, zona centrală Petroşani Nord, etaj 3/4, îmbunătăţiri şi amenajări, centrală termică, uşi şi instalaţii schimbate, parchet laminat, geamuri şi balcon închis în termopan, foarte bine întreţinut, preţ 160.000 lei neg.

5. Ap. 3 cam., zona Mignon-Billa, suprafaţă mare, centrală termică, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, bine întreţinut (eventual mobilat), preţ 36.000 euro.

6. Ap. 3 cam., mobilat şi utilat Independentei, decomandat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri şi balcon închis în termopan, uşi şi instalaţii schimbate, parchet laminat, baia amenajată, preţ 18.000 euro.

7. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, zona Bulevard,etaj 1/4, standard, 2 bal;coane, centrală termică, geamuri termopan,bine întreţinut, preţ 35.000 euro neg.

8. Ap. 3 cam., pretabil locuit sau sedii firme, zona Piaţa Petroşani - Aleea Poporului, poziţionat pe mijloc, bine întreţinut, geamuri termopan, centrală termică, gresie şi faianţă, uşi schimbate, parchet laminat, preţ 125.000 lei, posibil rate.

9. Ap. 3 cam., Bulevard-Petroşani Nord, etaj 3/4, multiple amenajări interioare, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, bai amenajate, instalaţii schimbate, mobilat, vedere Bulevard şi în spate, preţ 38.000 euro, posibil rate.

10. Ap. 3 cam., Parâng, zonă liniştită, etaj 1/4, standard, centrală termică, mobilat, bine întreţinut, preţ 80.000 lei neg.

11. Ap. 3 cam. şi spaţiu comercial pentru orice fel activităţi, zona Piaţă Petroşani, la stradă, vad comercial foarte bun, geamuri termopan, modificări şi îmbunătăţiri multiple, preţ 150.000 lei.

APARTAMENTE 4 CAMERE 1. Ap. 4 cam., zona Mignon Petroşani, suprafaţă mare, etaj 4/8, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, mobilat şi utilat complet, centrală termică, geamuri termopan, băi amenajate, panoramă, preţ neg.

2. Ap. 4 cam., Petroşani Nord, amenajări şi îmbunătăţiri, mobilat, şi utilat, geamuri termopan, instalaţii şi uşi schimbate, 2 focuri gaz, preţ 30.000 euro.

3. Ap. 4 cam., Piata Petroşani, etaj 1/4, îmbunătăţiri, bucătărie mobilată, centrală termică, geamuri şi 1 balcon închis în termopan, parchet, instalaţii schimbate, foarte bine întreţinut, preţ 30.000 euro neg.

4. Ap. 4 cam., zonă ultracentrală – Bulevard - Petroşani Nord, etaj 1/4, standard, poziţionat pe mijloc şi la soare, balcon mare, panoramă, preţ 50.000 euro neg.

5. Ap. 4 cam., zona Mignon - Billa, suprafaţă mare, panoramă, foarte bine întreţinut, parchet, preţ 41.000 euro neg.

6. Ap. 4 cam., zona Mignon - Billa, suprafaţă mare - 110 mp, etaj 4, centrală termică, geamuri termopan, parchet, bine întreţinut, poziţionat la soare, foarte călduros, panoramă, preţ 36.000 euro.

7. Ap. 4 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 1/4, izolat termic, supraf. mare, centrală termică, parchet laminat, geamuri termopan, băi amenajate, bine întreţinut sau schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţa discutabilă, preţ 35.000 euro neg.

8. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, îmbunătăţiri,bucătărie mobilata, centrală termică, geamuri şi 1 balcon închis în termopan, parchet, instalaţii schimbate, foarte bine întreţinut, preţ 35.000 euro.

9. Ap. 4 cam., Uricani - Brazilor, etaj 1/4, decomandat, 2 balcoane, suprafaţă mare, standard, preţ 10.000 euro.

10. Ap. 4 cam., Petroşani Nord, zona Carrefour, etaj 3/4, foarte călduros, hol pătrat, centrală termică, 2 balcoane, preţ 44.000 euro neg. / schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţa discutabilă.

11. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 2/4, centrală termică, îmbunătăţiri şi amenajări, geamuri termopan, poziţionat la soare, preţ 150.000 lei neg sau schimb cu ap. 2 cam. + diferenţa discutabilă.

12. Ap. 4 cam., Bulevard-zona Bancpost, îmbunătăţiri, gresie şi faianţă, uşi interioare schimbate, hol pătrat, modificări, geamuri termopan, instalaţii schimbate, 2 focuri gaz, preţ 150.000 lei neg./ schimb cu ap. 2 cam., plus diferenţa.

TERENURI 1. Teren intravilan, zona Rusu, 1100 mp teren, la drum, acces auto, utilităţi, acte, cadastru, preţ 7.000 euro.

2. Teren intravilan, 1500 mp, zona Spital Petroşani, pretabil construcţii de orice fel (10 nivele) - spaţii comerciale, sau spaţii locuit -, drept, acces auto, utilităţi (apă, gaz,curent), preţ neg.

3. Complex case cu teren intravilan, zona Straja Lupeni, acces - deschidere la drumul spre staţiune, 4000 mp teren, utilităţi, posibilităţi renovare + 5000 mp teren în zona telegondolei, preţ neg.

4. Teren 3000 mp, zona Iscroni, acces auto, utilităţi in apropiere, 2 surse apă, zonă pitorească, preţ 5 euro/mp.

5. Teren intravilan 1500 mp, cu fundaţie, zona Baru Mare - Livadia, 1500 mp, la stradă, canalizare, pretabil construcţii de orice fel, utilităţi, preţ 15.000 euro.

6. Teren la şosea, zona Gambrinus, intravilan, suprafaţă 4500 mp drept + 8500 mp pădure- pretabil construcţii de orice fel, posibilităţi multiple, preţ neg.

7. Teren Vulcan - Valea Ungurului, 1100 mp, acces auto, posibilităţi multiple case, case vacanţe, construcţii, zonă pitorească şi liniştită, apă, curent, preţ 6.000 euro.

8. Teren zona industrială Livezeni, intravilan, acces auto şi cale ferată, suprafaţă 1300 mp, front stradal 50 m, utilităţi, posibilităţi multiple, preţ 30 euro/mp neg.

9. Teren Vulcan - Valea Ungurului, 13.000 mp (eventual parcelat), acces auto, posibilităţi multiple case, case vacanţe, construcţii hale, zonă pitorească şi liniştită, apă, curent, preţ 7 euro/mp neg.

10. Teren Livadia, intravilan, 950 mp, cu casă veche (casa şi anexele necesită renovare completă), apă, curent, acces auto, strada betonată, preţ 10.000 euro.

11. Teren zona cabanei Rusu, intravilan, 600 mp, acces auto, utilităţi, preţ 12.000 euro.

12. Teren intravilan 4000 mp, la şosea - Nucşoara, Valea Haţegului, drept, utilităţi, pretabil orice fel de construcţii case, pensiuni, preţ 10 euro/mp.

13. Teren Valea Ungurului - Vulcan, 3000 mp, acces auto, zonă pitorească, drept, apă curgătoare, pretabil construcţii case, case vacanţă, preţ 10 euro/mp neg. sau 6500 mp- 6 euro/mp neg.

14. Teren Câmpu lui Neag-Valea de Brazi, 6000 mp, intravilan, drept, acces auto, front stradal 200 m, apă, curent + căsuţă veche lemn, zonă pitorească, panoramă, ideal construcţii case, case vacanţă, preţ 25.000 euro neg.

CASE DE VACANÞÃ 1. Complex case cu teren intravilan, zona Straja Lupeni, acces - deschidere la drumul spre staţiune, 4000 mp teren, utilităţi, posibilităţi renovare + 5000 mp teren în zona telegondolei, preţ neg.

2. Cabană zona Rusu, mobilată şi utilată, 450 mp teren, acces auto, demisol - 70 mp - nefinisat (pretabil cramă bucătărie vară), la etaj - living, bucătărie, baie amenajată, mansardă cu 2 dormitoare + 1 nefinisat, centrală termică, geamuri termopan, preţ 55.000 euro neg.

3. Casă vacanţă pt familie, mobilată şi utilată, Parâng, zona Căsuţei din poveşti, P+1, la parter living, bucătărie, cameră, baie, scară interioară, etaj - cameră mare - 30 mp, teren concesionat 190 mp -posibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45.000 euro neg.

4. Casă vacanţă, zona Câmpu lui Neag-Cheile Buţii, la drum, suprafaţă 120 mp, P+M, zidărie + lemn, 6 camere, 2 băi, bucătărie, debara, curte amenajată, grătar, 600 mp teren, preţ 160.000 lei.

SPAÞII COMERCIALE 1. Spaţiu comercial amenajat, zona Aeroport, la stradă, vad comercial, pretabil activităţi comerciale, magazin, bar etc., centrală termică, compartimentat, vitrină, geamuri termopan, preţ 35.000 euro neg.

2. Spaţiu comercial şi spaţiu locuit, Petrila - zonă liniştită şi pitorească, curte 480 mp, construcţie noua din BCA, suprafaţă 60 mp, 4 anexe, acoperiş ţiglă, lac peşti, preţ 90.000 lei neg.

3. Spaţiu comercial pentru închiriere, amenajat, la parter de bloc, zona Piaţa Petroşani, 70 mp, la stradă, 2 intrări, pretabil magazine, sedii firme, birouri, centrală termică, geamuri termopan, placat marmură, spaţiu depozitare, preţ 700 euro/lună.

4. Casă - spaţiu comercial, Petroşani, suprafaţă 200 mp, la stradă, acces auto, curte 200 mp, 2 grupuri sanitare, birou, 7 compartimente, centrală termică combustibil solid, geamuri şi uşi termopan, pretabil activităţi diverse, preţ 160.000 euro neg. sau chirie 800 euro/lună.

5. Construcţii cu teren, zonă pitorească Vulcan, posibilităţi multiple - pretabil turism, casă, casă de vacanţă - pensiune - activităţi agrement, teren 6300 mp, apă curgătoare, piscină, garaje, cramă, anexe (construcţie pe 2 nivele, 7 camere cu baie şi terasă + casă separat, încălzire centrală), amenajări şi îmbunătăţiri multiple casă şi teren, preţ 120.000 euro neg. sau separate neg.

6. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani, amenajat la parter de bloc, scări exterioare, pretabil activităţi birouri, firme, cabinete medicale, preţ 200 euro/lună.

7. Spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor Gociu, 33 mp, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 8.000 euro.

8. Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centrală M.Viteazu, suprafaţă de 80 mp, vitrina 10 m, scări exterioare şi interioare, gaz, CT, pardoseală granit, pretabil activităţi diverse, preţ 55.000 euro neg.

CASE 1. Casă - casă vacanţă, 2 camere, bucătărie, baie, hol, pretabil locuit sau case vacanta pe Valea Streiului - zonă pitorească, Baru Mare, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, gaz metan, sobă teracotă, 200 mp curte + 2000 mp grădină, teren drept, utilităţi, acces auto, preţ 40.000 euro neg.

2. Casă zona Haţeg - Valea Diljii, 2 corpuri: o casă cu 3 camere, baie, hol 20 mp, mobilată complet, cu amenajări şi îmbunătăţiri + 1 casă cu bucătărie, 2 camere, baie serviciu, hol, terasă, amenajată, îmbunătăţiri, 2 beciuri, anexe, 2500 mp teren, curte şi grădină, pomi fructiferi, acces auto, fântână cu hidrofor şi apă reţea, preţ 40.000 euro neg.

3. Complex case cu teren intravilan, zona Straja Lupeni, acces - deschidere la drumul spre staţiune, 4000 mp teren, utilităţi, posibilităţi renovare + 5000 mp teren in zona telegondolei, preţ neg.

4. Casă zona Petroşani Nord, 500 mp teren, acces auto, gaz la poarta, 4 camere, 2 băi, bucătărie mare, garaj, anexe, curte pavată, amenajări şi îmbunătăţiri, centrală termică combustibil solid, geamuri termopan, băi amenajate, parchet laminat, uşi şi instalaţii noi, preţ 48.000 euro neg./ schimb cu apartament sau garsonieră, plus diferenţa.

5. Casă la roşu, zonă centrală şi liniştită Petroşani, la

Teren intravilan, zona Rusu, 1100 mp teren, la drum, acces auto, utilităţi, acte, cadastru, preţ 7.000 euro.

Casă mică cu 1 cameră, bucătărie, hol, baie, cămară, mansardă, zonă centrală INSEMEX Petroşani, la stradă, acces auto, utilităţi, 200 mp curte, pomi fructiferi, zonă foarte liniştită, preţ 11.000 euro. parter - hol, living, anexă centrală, bucătărie, baie, la etaj 3 camere, hol, baie, instalaţii noi, acoperiş nou, izolată exterior, 180 mp curte, canalizare, acces auto, preţ 50.000 euro neg.

6. Casă în Iscroni, la stradă, 3500 mp teren (+ 1800 mp), 3 camere, bucătărie, baie, cămară, anexe, 2 intrări, construcţie cărămidă, garaj, bucătărie vară, livadă, teren drept, acces auto, preţ 100.000 euro neg.

7. Construcţii cu teren, zonă pitorească Vulcan, posibilităţi multiple - pretabil turism, casă, casă de vacanţă - pensiune - activităţi agrement, teren 6300 mp, apă curgătoare, piscină, garaje, crama, anexe, (construcţie pe 2 nivele, 7 camere cu baie şi terasă + casă separat, încălzire centrală), amenajări şi îmbunătăţiri multiple casă şi teren, preţ 120.000 euro neg sau separate neg.

8. Casă mică cu 1 cameră, bucătărie, hol, baie, cămară, mansardă, zonă centrală - zona INSEMEX Petroşani, la stradă, acces auto, utilităţi, 200 mp curte, pomi fructiferi, zonă foarte liniştită, preţ 11.000 euro.

9. Casă veche cu teren Livadia, intravilan, 950 mp, (casa şi anexele necesită renovare completa), apă, curent, acces auto, strada betonată, preţ 10.000 euro.

10. Casă Aninoasa, zonă centrală şi liniştită, 2 camere, living, bucătărie, baie, amenajări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică pe combustibil solid, preţ 75.000 lei neg./ schimb cu ap. sau gars. Valea Jiului, cu diferenţa discutabilă sau chirie - 200 euro/lună + garanţie.

11. Casă zona centrală, pretabil locuit sau activităţi comerciale, birouri firme,cabinete medicale,la stradă, acces auto,2 camere, hol mare, bucătărie, pivniţă, încălzire centrală, preţ 43.000 euro neg.

12. Căsuţă tip vilă - P+1 ( Viitorului ), curte, zonă liniştită, amenajări, geamuri termopan, preţ 32.000 euro.

13. Casă veche cu 400 mp teren drept (posibil construcţie nouă) în zonă centrală şi liniştită Petroşani, acces auto,canalizare, utilităţi,preţ 30.000 euro neg.

SCHIMBURI 1. Ap. 2 cam., Dimitrov, etaj 1/3, branşat termoficare, cartier foarte liniştit, călduros, parchet şi parchet laminat, geamuri termopan, bine întreţinut, schimb cu garsonieră centru sau ap. 2 cam., Aeroport, plus diferenţa.

2. Casă zona Petroşani Nord, 500 mp teren, acces auto, gaz la poartă, 4 camere, 2 băi, bucătărie mare, garaj, anexe, curte pavată, amenajări şi îmbunătăţiri, centrală termică combustibil solid, geamuri termopan, băi amenajate, parchet laminat, uşi şi instalaţii noi, schimb cu apartament sau garsonieră, plus diferenţa.

3. Ap. 3 cam., Independenţei, parter, centrală termică, geamuri termopan, bine întreţinut, preţ 90.000 lei neg. sau schimb cu garsonieră, plus diferenţa.

4. Schimb casă zonă liniştită Petroşani, 2 camere, bucătărie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mp curte, canalizare, renovată, amenajări interioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, cu apartament 2 camere central + diferenţa sau vând, preţ 180.000 lei neg.

5. Schimb cu ap. 2 cam. Petroşani Nord, cu diferenţa discutabilă - casă Petroşani Nord, P+E, la parter - living, bucătărie, 2 camere, 2 băi, scară interioară, la etaj - 2 camere, baie, debara, 2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajată, centrală termică, garaj, sală sport, anexe, acces auto sau vând, preţ neg.

6. Schimb cu garsonieră Petroşani sau vând teren pt. construcţii case, case de vacanţă, intravilan, 3300 mp, zona Haţeg, sat Onciuc - drept, front stradal - 12 m, acces auto la şosea, ieşire la lac, proiect, curent, acte, ieşire din indiviziune, preţ 15.000 euro.

CHIRII 1. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, etaj 3/4, mobilat, foarte călduros, bine întreţinut, preţ 100 euro/lună + garanţie.

2. Garsonieră poziţionată ultracentral, etaj 3/4, pretabil sedii firme, cabinete sau locuit, amenajări şi îmbunătăţiri, mobilata, geamuri termopan, la stradă, preţ 250 euro/lună neg + garanţie.

3. Ap. 3 cam., Piaţa Petroşani, posibil locuit sau sedii firme, geamuri termopan,parchet laminat, gresie şi faianţă, 2 băi-una amenajată, preţ 200 euro/lună + garanţie.

4. Ap. 3 cam., zona Primărie Petroşani, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firma, amenajări şi îmbunătăţiri, parţial mobilat, preţ 250 euro/lună + garanţie.

5. Casă – curte, zonă ultracentrală Petroşani, la stradă, acces auto, pentru locuit sau sedii firme, depozite, spaţii comerciale,preţ 300 euro/lună.

Pentru relaþii sau alte oferte vã puteþi adresa zilnic la sediul firmei, str. Horea, 2/23 sau la telefoanele: 0254.545.393, 0727.832308.

www.agentia-imobiliara-petrosani.ro e-mail: agentia_macarena@yahoo.com

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11

joi, 7 februarie 2013

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Oricât de atent ai fi tu la toate detaliile, tot va trebui la un moment dat să ceri sfatul unei persoane care să-ţi spună dacă ai dreptate sau nu.

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară.

Telefon 0761.756839

DIVERSE

IMOBILIARE

Vând laptop second hand Asus X54HR-SX067D, Intel i3,2, 15 GHz, AMD HD 7470 - 1 GB/RAM video, 750 GB HDD + accesorii (mouse, geantă), încă 1 an garanţie, preţ 1300 lei neg. Telefon 0720.946949.

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090

AUTO

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316

Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 43.000 euro.

Tel. 0724.571408

Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară.

Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316

Vând apartament 2 camere, zona Piaţa Centrală, preţ 40.000 lei, negociabil.

Telefon 0747.025689

Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

Vând garaj în zona Şcoala Generală Nr. 5, preţ 10.000 lei.

Telefon 0354.815252

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună.

Tel. 0765.591522.

Vând apartament 3 camere, zona Avram Iancu, preţ 45.000 lei, negociabil.

Telefon 0354.815252

Vând mixer DJ Behringer VMX-100, puţin utilizat, preţ fix 150 lei.

Telefon 0720.946949.

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

ANGAJĂRI

Societate angajează deservent buldoexcavator.

Se solicită experiență.

Relații la telefon 0728.870.065.

Firmă de construcţii din Sibiu angajăm dulgheri, zidari, muncitori în finisaje interioare şi exterioare.

Trimiteţi mesaj cu prezentare la numărul de telefon 0729.051729.

Societatea comercială EURO JOBS SRL angajează Inginer proiectant.

Cerinţe: cunoştinţe Nemetscek Allplan, Autocad.

Experienţa în domeniu constituie avantaj, dar nu este obligatorie.

Se oferă pachet salarial atractiv.

Rugăm seriozitate.

CV-urile însoţite de o scrisoare de intenţie se depun începând cu 08.01.2013 folosind una din următoatele variante: 1. e-mail: office@euro-jobs.org 2. fax: 0354 100 019 3. la sediul firmei: str. 22 Decembrie, nr. 1, localitatea Petroşani.

Informaţii suplimentare se pot solicita la următoarele numere de telefon: 0354.108.516 sau 0728.306.797.

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară!

Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi.

Poţi participa la spectacole, concursuri!

Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Vulcan (Centrul Şansa).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840

ASTĂZI SE IA APA ÎN LUPENI

SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 7 februarie 2013, în oraşul Lupeni, între orele 10:00 – 13:00.

Zona afectată - Oraş Vechi cartier Braia. Motivul restricţiei - reparare branşament scara 2 a blocului A7 str. Parângului şi demontare apometru pentru verificare str. T. Vladimirescu, bl. H1, sc. 2.

Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeşte pentru înţelegere.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ai la cine apela la nevoie, pentru că vei trece printr-o situaţie pe care nu o poţi gestiona de unul singur. Găseşti un colaborator de nădejde gata să participe şi el la proiectul la care munceşti şi vei aprecia mult eforturile sale.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Dacă ai avut cândva succes într-o actiune similară celei de azi, îţi extragi energia în succesul de odinioară. Experienţele bune din trecut pot fi punctul de plecare spre alte reuşite viitoare.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nicio prietenie nu e veşnică şi azi poţi da piept cu un impas într-una din relaţiile care te-a mulţumit o vreme, dar acum nu mai merge.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Te atrag depărtările şi eşti deja cu gândul într-o locaţie unde speri să ajungi cândva. Călătoreşti virtual cu ochii deschişi pentru că tot ce ţi-ai dori în acest moment ar fi o vacanţă.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu-i inspiri deplină încredere persoanei iubite, ceva din comportamentul tău îi ridică semne de întrebare cu privire la sentimentele tale.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Tristeţea pune stăpânire pe sufletul tău şi ai tendinţa de a te abandona complet în braţele pesimismului şi a eşecului.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

O criză financiară te poate pândi în orice moment dacă nu eşti atent cum îţi administrezi veniturile.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Unde intervii tu, se repară chiar şi cele mai acerbe dispute, pentru că ai un mod aparte de a dezarma conflictele.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Intervenţia legii în afacerile tale poate fi nedreaptă, deci aşteaptă-te azi la un verdict sau la o hotărâre judecătorească prin care nu obţii ceea ce considerai că ţi se cuvine.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Unde te simţi cel mai bine dacă nu la tine acasă? Acolo au loc cele mai plăcute momente în care îi ai pe cei dragi alături.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Neatenţia cu care tratezi un moment destul de dificil va lăsa urme şi, în loc să treci mai departe, practic baţi pasul pe loc şi mai derutat de ceea ce se întâmplă.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

joi, 7 februarie 2013

Angajaţii Euroserv Clean

La Vulcan

Securea majorării taxelor şi impozitelor locale ameninţă capetele contribuabililor A fost un punct al ordinii de zi a şedinţei din ianuarie a Consiliului Local al municipiului Vulcan la care aleşii locali s-au ciondănit mult şi bine pe tema sumelor de bani alocate pentru fiecare acţiune cultural-sportivă programată să se desfăşoare în cursul acestui an.

Ile a venit cu o atenţionare care, sunt sigur, va face să-i treacă fiori prin şira spinării contribuabilului vulcănean.

"Primăria nu

are arierate, a spus Gheorghe Ile, dar are Spitalul Vulcan. Nu cunosc încă, dar asta s-ar putea să ne oblige să majorăm şi noi taxele şi impozitele locale!". Ceea ce, la

am promis, aşa că subiectul acesta îl voi trata pe larg în ziarul de mâine.

Până atunci, însă, merită să vă relatez ceea ce a precizat primarul Gheorghe Ile, atunci când a încercat să-i mai tempereze pe consilierii care săreau cu amendamente menite să ia bani de la o acţiune şi să-i pună în contul alteia. li s-a atras atenţia consilierilor locali, tot ce-i în program - acţiunile şi sumele de bani alocate acestora - sunt doar pe hârtie. Asta, fiindcă se poate întâmpla ca, din lipsă de fonduri, o acţiunea sau alta să nu aibă loc. La acest punct, Gheorghe

După ce Curtea de Conturi a depistat-o cu factura „supraponderală” din cauza serviciilor taxate dar neprevăzute în contract, SC Euroserv Clean trebuie să plătească garanţia pentru contractul câştigat şi nerespectat. Aceasta înseamnă să scoată bani din conturile mai goale ale firmei.

Din nefericire, tot angajaţii au de suferit. Nu este prima dată când rămân fără salarii. Şi în 2011 au făcut grevă şi sesizări peste sesizări pentru că nu-şi mai primeau banii. Iată că acest lucru se întâmplă din nou. Conform informaţiilor primite de la angajaţi, nu şi-au mai primit banii din decembrie. Prin urmare, stau cu facturile neplătite şi cu burţile goale. Nici nu ştiu exact dacă mai sunt angajaţi ori ba la firmă, dacă contractul Euroserv Clean cu SNH mai continuă. Nimeni nu le spune nimic.

Ca de obicei, comunicarea conducerii cu angajaţii este nulă. De când angajaţii de la exploatări tot sună şi întreabă de leafă, nici personalul de la contabilitate şi personal al firmei nu mai răspunde la telefon. www.zvj.ro Interesant este că angajatele care zvj2008@yahoo.com curăţă sediul SNH de la Petroşani se pare office@zvj.ro că şi-au primit toţi banii la timp.

COTIDIAN REGIONAL Săptămâna trecută, Inspectoratului CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT Teritorial de Muncă i-a fost trimisă o ISSN 2065 - 5096 sesizare în acest sens. Să sperăm că Telefoanele redacþiei: problemele angajaţilor vor fi rezolvate.

0 2 5 4 .5 4 9 0 2 0 Vorbim aici de banii de salarii. De deter0 2 5 4 .5 4 9 1 2 1 ( fa x ) genţi, materiale, ustensile nu se mai 0 7 3 7 .5 7 5 5 8 2 pune problema, firma având obiceiul să uite să aprovizioneze angajaţii cu cele Director: trebuincioase. Halal servicii, graşi Cătălin DOCEA docea@zvj.ro păduchi!

Alina PIPAN Redactor şef: Marian BOBOC

Ziarul

Nu am uitat ce

Deocamdată,

Stau iar cu buzunarele goale

Vãii Jiului

o adică, e foarte uşor de făcut. Consiliul local este convocat la o "de îndată" şi apare şi majorarea de 16 la sută a taxelor şi impozitelor locale.

Gheorghe OLTEANU

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:

Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP:

Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837

Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

şcoală & cultură CMYK

Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

La „Gala Culturii Sălăjene”,

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul V Nr. 117 7 februarie 2013 4 pagini ISSN 2068 - 3650

Petroşeneanul Valeriu Butulescu - invitat de onoare

Conducătorii unor judeţe ale ţării ştiu să respecte cu adevărat cultura. Ei înţeleg că personalităţile culturale ale zonei dau pregnanţă blazonului unei regiuni, înnobilează istoria locală, sporesc, prin operele lor, patrimoniul spiritual. Este şi cazul judeţului Sălaj, care a organizat recent, pentru a treia oară, la Zalău, „Gala Culturii Sălăjene”, manifestare amplă, de înaltă ţinută, finanţată exclusiv din sponsorizări, fără susţinerea banului public.

Au fost premiaţi, în prezenţa unei audienţe selecte şi numeroase (peste 200 de invitaţi), oameni ai judeţului care, pe parcursul anului 2012, s-au remarcat pe tărâmul culturii. Un merit aparte îi revine doamnei Doina Cociş, directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Sălaj. Acţiunea a fost onorată şi de alte personalităţi în domeniu, precum dl. Daniel Seuca, Directorul Centrului Judeţean de Cultură Sălaj.

Scriitorul petroşenean Valeriu Butulescu a fost invitat de onoare al manifestării. El a ţinut discursul de prezentare a laureatei Alina Breje, traducătoare de excepţie, care a primit în cadrul acestei festivităţi „Premiul de Excelenţă pentru promovarea culturii române în lume.

Alina Breje redactează paginile de cultură ale publicaţiei româno-italiene „Actualitatea Magazin”. A absolvit „Relaţii internaţionale” (Cluj Napoca) şi a locuit 18 ani în Italia. După care, sfidând teoria dezrădăcinării, s-a întors la Zalăul natal, unde trăieşte şi munceşte. S-ar putea spune că principala ei activitate este „exportul” de cultură.

Ca o curiozitate biografică, Alina Breje a locuit câţiva ani şi la Petroşani, înainte de 1989. Însă Valeriu Butulescu, aşa cum mărturisea la festivitatea de premiere, i-a descoperit numele, întâmplă-

tor, abia în august 2010.

Iată de ce diriguitorii culturii Atunci are loc, la Umbria, sălăjene, hotărând premierea lansarea volumului de aforisme Alinei Breje, au găsit de româneşti „Pământul de sub cuviinţă că nimeni nu o poate stele”, în traducerea Alinei prezenta pe aceasta mai bine Breje. Butulescu nota: „Despre ca Valeriu Butulescu. antologie am aflat, accidental, În discursul său, scriitorul de pe google. Mi-am descoperit petroşenean a subliniat imporTraducătoarea Alina Breje, numele într-o constelaţie mai tanţa actului de cultură realiscriitorul Valeriu Butulescu şi mult decât onorantă, anturat de zat de traducătoare, impactul trofeul decernat adevăratele stele ale culturii pozitiv înregistrat, atât de noastre: Eminescu, Blaga, necesar într-o ţară ca Italia, în Bacovia, Iorga, Stănescu, Cioran, Arghezi, Paler". care, trebuie să recunoaştem, imaginea României În 2011, neobositul promotor al aforismului euroeste destul de afectată, mai ales de situaţia precară pean, scriitorul italian Fabrizio Caramagna îi propua numeroşi emigranţi români. ne lui Butulescu editarea cărţii sale „Oaze de nisip” La Zalău V. Butulescu a reiterat: „Unii au crezut că la Torino. Autorul află, plăcut surprins, că traduceal doilea război daco-roman s-a încheiat în anul rea va fi semnată de Alina Breje. Atunci se cunosc.

106. Fals. Nouăsprezece secole mai târziu un milion Cartea este lansată la Biblioteca „Amoretti" din de urmaşi ai dacilor au luat cu asalt Peninsula ItaliTorino, în prezenţa autorului şi a traducătoarei, dar că. Au ajuns acolo, nu ca să o cucerească, ci ca să şi a numeroşi torinezi. muncească. Coabitarea cu populaţia autohtonă s-a Lui Butulescu îi mai apăruse o carte în Italia dovedit grea. Romanii tot strâmbă din nas prin (Pensieri), în anul 2002. Dar traducerea Alinei Breje ziarele lor. Dar românii nu se retrag. Muncesc, în („Oasi di sabbia”) marchează aici, atât pentru tracea mai mare parte a lor, şi-şi văd de treabă. Aşa ducătoare, cât şi pentru autor, un punct culminant. cum ştiu ei. Răzbunarea lui Decebal!”. Şi rezultatele nu întârzie să apară. În octombrie Trofeul i-a fost înmânat Alinei Breje de către 2012 cei doi sunt invitaţi din nou la Torino, la FestiLuminiţa Constantin, secretar general în Ministerul valul „Torino in Sintezi”, care este cea mai imporCulturii. tantă competiţie a aforismului european. Aici, la În final, laureata a declarat: „Cultura nu are „Circollo de la Stampa”, lui Valeriu Butulescu i se limite. Ea poate să treacă dincolo de barierele conferă două premii internaţionale, înmânate de sociale, poate să creeze o punte de legătură doamnele Anna Antolisei şi Cica Morone, din partea între două lumi diferite. Noi avem o literatură Asociaţiei Culturale „Il Mondo delle Idee”. autentică şi frumoasă, care este foarte puţin Şi la Torino, şi la Zalău, Valeriu Butulescu a declarat cunoscută în afara ţării. Prin traducerile mele am cu eleganţă şi cu fermitate: „Principalul merit penîncercat să răspândesc fragmente preţioase de tru acest succes îi revine traducătoarei Alina Breje”. gând românesc”. (M.T.)

Povestea nr. 6 din ciclul „Vâlva minei”:

Răzbunarea vâlvei, care a întins o mână de ajutor muncitorului minor După publicarea în ultima ediţie din „Şcoală şi cultură” a poveştilor cu „Vâlva minei”, mai mulţi cititori m-au sunat sau au venit la redacţie, întrebându-mă când voi publica volumul anunţat cu aceste poveşti. Între timp, am mai continuat documentarea şi cred că am descoperit toate aceste poveşti importante pentru mitologia minieră scrise de Arpad Schreiber, conductor principal de mine. Până la publicarea lor într-un volum nu mai e mult. Dar până atunci vă mai ofer o poveste, o tristă poveste… (M. BOBOC)

În mina statului din Roşia Montană, în partea minei numită Orlea, în zona aflătoare deasupra nivelului de transport, aproape de terenurile proprietarilor privaţi, s-a dat peste o vână necunoscută şi neexploatată până atunci, foarte bogată în aur. Deoarece cel mai bogat punct al acestei vâne se afla nu departe de terenurile proprietarilor privaţi, oamenii vorbeau între ei că statul nu mai lucrează pe teritoriul său, ci că ar fi pătruns pe teritoriul proprietarilor privaţi.

Aceste zvonuri fireşte că au ajuns la urechile proprietarilor de mină privaţi, care, dându-le crezare, s-au dus la Inspectoratul Minier din Abrud şi au cerut ca, întrucât statul lucrează pe teritoriul lor, să oprească lucrările, până când măsurătorile vor stabili realitatea.

Inspectorul minier, considerând că aici poate fi vorba despre un proces de mezuină, le-a acceptat cererea şi, coborând în mina statului, a sigilat locurile de muncă şi le-a pus sub pază, până când se va stabili prin măsurători, dacă afirmaţiile proprietarilor de mină privaţi corespund adevărului.

Măsurătorile, care au fost executate de inginerii ambelor părţi, au dovedit însă că statul lucrează pe propriul său teritoriu şi, deci, nu a trecut peste hotarele sale. Ca urmare, inspectorul minier a abrogat suspendarea lucrărilor statului şi

a obligat pe proprietarii privaţi la suportarea speselor ivite.

Proprietarii de mină privaţi ceruseră oprirea lucrărilor în acest teritoriu, îndeosebi pentru că, dacă exploatarea statului şi-ar fi depăşit într-adevăr hotarele şi ar fi pătruns pe teritoriile proprietarilor privaţi, atunci, în conformitate cu legile în vigoare, ar fi fost obligată să permită ca să se exploateze acest teritoriu prin mina statului. Prin aceasta, proprietarii de mină privaţi ar fi fost scutiţi de mari cheltuieli, deoarece pentru a ajunge la aceste teritorii ar fi trebuit să sape un puţ, ale cărei cheltuieli ar fi putut să le economisească astfel.

Deoarece doleanţa lor a fost respinsă, s-au văzut nevoiţi ca să adâncească un puţ, cu care vor merge atâta, până când vor atinge acel teritoriu bogat în aur.

Inginerul solicitat a executat măsurătorile necesare şi a fixat locul puţului. Se şi apucară de lucru, lucrând ziua şi noaptea, se sileau să-şi atingă scopul propus.

Adâncirea mergea foarte încet, deoarece proprietarii de mină privaţi din Roşia Montană nu dispuneau de astfel de mijloace materiale, ca să poată introduce forţa mecanică. Făceau totul prin forţa brachială, chiar şi mineralul scos din adâncul puţului îl trăgeau sus cu macaraua de mână. Cu toate acestea, deşi încet, lucrarea înainta în adâncime şi, în decurs de câteva luni, au şi pătruns bine în adâncime. În puţ lucrau cinci oameni într-un schimb: patru mineri şi un vagonetar. În timp ce minerii sfredeleau găurile şi le explodau, vagonetarul scotea la suprafaţă mineralul extras în schimbul anterior. După explodarea găurilor, minerii veneau la gura puţului, pentru ca – cu ajutorul macaralei de mână – să scoată mineralul explodat, iar vagonetarul cobora în puţ şi acolo se umplea, atunci vagonetarul scutura cablul drept semn că era plină şi puteau s-o tragă afară. (continuare în pagina IV)

II

SPECIAL

Din volumul în pregătire „Scriitori hunedoreni reşapaţi” de Irimie Străuţ

Un omagiu ceauşist ratat

Scriitorii hunedoreni, majoritatea având diferite funcţii politice, din convingere sau de teama de a nu-şi pierde sinecurile plătite gras, la începutul anului 1989 s-au hotărât să alcătuiască un volum omagial, închinat tovarăşilor Nicolae şi Elena Ceauşescu. Aveau exemplu, în primul rând, masivele volume omagiale alcătuite pe plan naţional de Editura Politică, începând din 1971.

În timp, s-au tipărit astfel de culegeri semnate de lăudători specializaţi şi pe plan local, în unele judeţe (sau zone) reprezentative, cu precădere din Oltenia şi Moldova, apoi, pe la mijlocul anilor 80 s-au întrecut în confecţionarea acestor culegeri de versuri pupincuriste, girate de Organizaţia Naţională a Pionierilor, Uniunea Tineretului Comunist şi Asociaţiile Studenţilor Comunişti. Pentru a nu se lăsa mai prejos au urmat şi „Omagii” ale uniunilor de creaţie scriitoriceşti, de artişti plastici şi compozitori. Spre sfârşitul anilor 1980 s-au afiliat la acest curent patriotico-comunist încărcat de poncife elogioase şi unele judeţe, precum judeţul Hunedoara, susţinut de Casele Creaţiei Populare, Consiliile Culturii şi Educaţiei Socialiste şi cele mai reprezentative cenacluri literare, în frunte cu „Flacăra” din „oraşul flăcărilor” de pe Chizid. Printre susţinători s-au numărat Petru Ţârău, Valeriu Bârgău, Dumitru Dem. Ionaşcu, Clemente Constantin şi Eugen Evu. La sfârşitul anului 1989, urmând exemplul fratelui Ioan Evu, spre cinstea sa, Eugen şi-a retras participarea la volum, văzând că mulţi dintre scriitorii localnici au refuzat să se implice în „măreaţa iniţiativă”, profund laudativă. Ceea ce l-a determinat să facă acest gest a fost, se pare, mai ales împotrivirea tacită, sau chiar direct exprimată a unor colegi ca Dumitru Hurubă, Radu Ciobanu, Iv. Martinovici sau Radu Selejan, cât şi a unor scriitori din afara zonei, în special bucureşteni, timişoreni şi clujeni, originari din părţile Hunedoarei, precum Ioan Scorobete, Horia Vasiloni, Mircea Enescu, Corneliu Rădulescu, Victor Niţă, Nicuţă Tănase sau… Irimie Străuţ. În schimb, s-a oferit să facă prefaţa „Omagiului” odiosul poet stalinist Nicolae Stoian, ucigaşul moral al lui Labiş, care se considera, ca şi Adrian Păunescu, hunedorean prin adopţie, alăturându-se acelor aborigeni de obârşie, ca ministrul culturii şi educaţiei socialiste Ion Dodu Bălan şi Nicolae Ţic, laureat al Premiului de stat, din Bucureşti sau a poetei Ana Şoit din Cluj-Napoca.

Eu am primit indignat propunerea „de onoare” de a face parte din „cel mai important volum omagial La o lansare de hunedorean” de la Petru Ţârău, Dumitru Dem. carte: Irimie Străuţ Ionaşcu, soţii Bârgău, Neculai Chirică, Gligore Haşa şi Marian Boboc şi Constantin Clemente, în toamna anului 1989.

Poate aş fi trimis un text de serviciu precum cel consemnat în „Istoria literaturii române de azi până mâine” de Marian Popa (vol. II, Ed. Semne, Bucureşti, p. 20).

Propunerea a venit cât se poate de prost, fiind aflat într-o stare confuză în urma unor evenimente incredibile, care mi-au inoculat o furie adâncă împotriva Ceauşeştilor şi a regimului, ponderată de o teamă sporită faţă de organele statului socialist, după ameninţări în lanţ (verbale şi telefonice) să-mi văd de treburile mele, dacă nu doresc să păţesc ca regizorul filmului meu (plagiat de Ţic, Mandric şi Drăgan), Nicolae Turcu (Tőrők) şi Sutő Andraş, accidentaţi de o „maşină neagră” lângă Tg. Mureş, sau ca Nicolae Labiş, N. Ursu, Al. Oprea, soţii Hagiu, Nicolae Velea, M. Mercea ori profesorii găsiţi în parcul Libertăţii din Bucureşti, morţi, în pielea goală, ca şi cel de lângă linia ferată Deva-Ilia, cu capul tăiat profesionist, la 20 de metri de corp. Mai mult, am fost speriat de soarta fostului şef al cenzurii de la Ministerul Culturii şi Educaţiei Socialiste din Casa Scânteii, ascuns într-o debara a unchiului meu Străuţ Iacob, în comă, cu fire de sânge şiroind de pe corpul plin de împunsături de cuţit, sub hainele îmbrăcate pe el ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat. Salvarea a refuzat să-l ridice, lăsându-l să moară neajutorat în debaraua blocului din Piaţa Romană, deşi s-a constatat că era „omul regimului”, ca fost şef al cenzurii la Casa Scânteii.

Deci, vă închipuiţi ce sentimente drăgăstoase nutream eu faţă de „conducătorii iubiţi”, refuzându-i indignat pe analfabetul activist Ţârău, pe Ionaşcu, Bârgău, Clemente (şi ceilalţi, despre care a scris poetul Eugen Evu în „Nova Provincia” din Hunedoara, ca autori ai „Omagiului”, abia în 2007).

Ameninţările securistice ce le primeam, să-mi ţin gura, mi-au fost oferite cu discreţie şi din partea unor colegi de redacţie, ca Elena Bumbac, de redactorii şefi Ion Ionaşcu şi Iuliu Raţiu sau de activişti comunişti importanţi precum Constanţa Stoica (secretară de partid la Editura „Scânteia”, soţia telegrafistului de pe avionul lui Ceauşescu), Dumitru Dobrică, secretar BOB al revistelor „Luminiţa” şi „Şoimii patriei” şi de Alex. Ovidiu Zotta, secretar al BOB al revistei „Cutezătorii”. Mai clar m-a atenţionat poate Elena Dragoş (agentul de contrain-

joi, 7 februarie 2013

formaţii, secondat de miliţianca Dorina Sârbu de la revistele pentru copii unde lucram).

Aceste atenţionări s-au intensificat după şedinţa de realegere a lui N. Ceauşescu la al XIV-lea Congres al PCR, unde de scârbă am ieşit din încăpere, motivând că-mi vine să vomit, simulând o indigestie (în realitate, starea aceasta era produsă de frica şi de laşitatea mea, că n-am putut să-mi exprim în plen ceea ce doream să spun despre tema în discuţie, intenţionând să mă opun realegerii lui N. Ceauşescu în fruntea partidului, motivând că e contrară statutului PCR). Această atitudine m-a dus la propunerea de a fi sancţionat pe linie de partid şi redacţională, dar şedinţa de „judecare” s-a tot amânat, până în ajunul Revoluţiei din 1989, ţinându-mă într-o tensiune nevrotică perpetuă.

Tensiunea a primit o formă aproape paranoică, cu tremurături şi manifestări de panică, după ce, chiar de ziua mea, 28.01.1989, am primit vestea că fiica mea, Mihaela, fiind însărcinată a intrat în travaliu. La început am fost „nebun de bucurie”, telefonând din oră în oră la spitalul din Deva, să aflu dacă s-a întâmplat fericitul eveniment. Dar au trecut 8 ore şi Mihaela nu mai reuşea să nască. Cu toate intervenţiile mamei sale şi ale doctorilor nu i s-a aprobat efectuarea de cezariană (ceea ce nu se făcea decât în prezenţa unui procuror şi a unui miliţian, conform oribilului Decret al Elenei Ceauşescu, care a dus la moartea a sute de mii de femei şi prunci). Ca să fie salvată măcar lehuza, o fostă colegă de a mea, doctoriţa Mihu, a hotărât să-i extragă fătul cu forcepsul, ceea ce a salvat viaţa fetei mele, dar mi-a omorât nepotul… Şi aceasta se întâmpla chiar de ziua mea, când împlineam 57 de ani. Era „darul” ce mi-l ofereau Ceauşeştii, iar eu, culmea, la cererea „colegilor” din Hunedoara, ar fi trebuit să le dedic „iubiţilor” conducători ode şi osanale, drept mulţumire pentru crima lor.

Mai ales că după două săptămâni, profund afectat, am suferit un infarct, albindu-mi-se părul capului complet.

Am petrecut 3 luni prin spitale, până m-am refăcut cât de cât, dar am rămas cu sechele, o cardiopatie ischemică cu dureri anginoase şi o nevroză puternică…

Iar Ţârău, Bârgău, Dem. Ionaşcu, Neculai Chirică, Gligor Haşa etc. mai aveau neruşinarea să-mi ceară poezii pentru maculatura lor omagială!

Abia prin septembrie am putut să-mi revin fizic, dar colegii din conducerea politică – BOB al redacţiei revistelor pentru copii – nu m-au uitat, continuau să mă ameninţe cu excluderea din PCR şi, automat, din redacţie.

Primul pas l-au făcut luându-mi-se calitatea de şef de secţie al revistelor pentru copii, trecându-mă ca simplu redactor (clasa a III-a) la o revistă… maghiară „Náp sugar”, având colegi printre alţii pe…, n-o să credeţi, poetul Marko Bela, preşedintele de mai târziu al UDMR. Între timp, ca să nu fiu liniştit, m-am trezit chemat prin 19-20 decembrie 1989 la o „verificare” a buletinului, de… vărul redactorului meu şef Ion Ionaşcu, fiul vestitului general de securitate Ionaşcu, cel care ca şi alt tovarăş al său, generalul Ureche, avea marea bucurie de a-şi tortura şi ucide cu un glonţ în ceafă adversarii politici. Ajuns la secţia de miliţie 21 a sectorului 6 din Bucureşti, unde fusesem convocat de sectorist, vărul şefului meu, în loc să fiu îndreptat spre serviciul populaţiei, am fost luat pe sus de un plutonier, coleg cu Ionaşcu, şi tras pe scări la subsolul clădirii, într-o cameră cu ziduri de ciment nevăruit, fără ferestre, luminată cu un bec chior, deasupra unei mese negeluite, în faţă cu un taburet. În încăpere nu se mai afla decât o bancă, ascunsă în penumbră, unde se afla (cică) un beţiv în zdrenţe (în realitate un securist, care se schimba cam la 4 ore, din cele 24 cât am fost reţinut în această celulă). Plutonierul şi securistul din spatele mesei mi-au pus în faţă o hârtie şi un creion şi au răcnit: - Scrie!

- Ce să scriu…

- Lasă că ştii tu, despre legăturile ce le avea tatăl tău, pocăitul baptist, cu americanii şi despre legăturile tale cu presa imperialistă din SUA şi Italia…

- Dar tatăl meu e mort de aproape 10 ani…

- Taci şi scrie; chiar dacă a murit, i-au rămas legăturile… Sau le-ai preluat tu…

Scrie…

- Tovarăşi, dar eu nu ştiu nimic despre ce-mi spuneţi… Şi-apoi, nu aveţi dreptul să mă anchetaţi, sunt membru de partid, ziarist, am scris şi poezii închinate tovarăşilor…

- Ha-ha-ha! Eşti un tâmpit, bă! Crezi că noi te-am adus aici de capul nostru…

Dacă vrei să ştii, aici au fost şi au dat cu subsemnatul şi foşti miniştri, academicieni, directori generali… chiar şi Adrian Păunescu, marele poet, a fost luat la întrebări, după cele întâmplate la Ploieşti…

Mi s-a făcut inima cât un purice, frica ce mă cerceta în ultima vreme mi-a reapărut, bâlbâindu-mă… În sinea mea credeam ceea ce spunea lumea că tot ce

joi, 7 februarie 2013

se întâmplă în viaţa noastră nu se datora lui Elena Ceauşescu şi Nicolae Ceauşescu, că tovarăşii n-aveau nimic cu orice abuz… (Încă mai păstram amintirea acelui august 1968, când „şeful” a apărut ca un bun român, apărător al poporului său, faţă de URSS, invadatoare a Cehoslovaciei cu celelalte ţări socialiste subordonate Moscovei).

Ridicând vocea, am ripostat: - Doar nu mai suntem pe timpul torţionarilor Teohari, Drăghici… sau Ana Pauker, Chişinevski şi Vasile Luca…

- Ha-ha-ha! Prostănacule… Mai crezi în pitici? Azi e mai rău decât în anii celor amintiţi… Ar trebui să mai caşti ochii în jur… Doar asculţi Europa Liberă.

Nu te mira, ştim că ai fost lăudat în 3 emisiuni ale ticăloşilor de acolo de fostul tău coleg Vasile Mănuceanu (care m-a crezut mult timp informator al Securităţii, N.A.)…

Am rămas mut…

- Ei, acum scrii? Vezi, legăturile tale cu trădătorii sunt dovedite. Scrie!

- Măi, tovarăşi, n-am ce scrie despre tot ce spuneţi… despre tata… şi celelalte scorneli… Este o greşeală…

Nu mai pot suporta! Duceţi-mă la şeful vostru!

Atunci se auzi o voce guturală din fundul încăperii.

Boschetarul presupus prinsese glas: - Băi, banditule, nu mai face pe niznaiul. Eu îţi cunosc toate măruntaiele. E nimic faţă de ce-ţi spun prostovanii ăştia. Sunt prea blânzi cu un vândut anglo-americanilor. Să nu-mi spui că nu ştiai că tatăl tău, înainte de a muri, a fost prins difuzând Biblii prin satele din jurul Albei Iulii. A fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru muncă la construcţii particulare fără autorizaţie, cu suspendarea pedepsei, de către procurorul Adrian Popescu, care spune că ţi-a fost coleg de liceu la Petroşani, intrând la facultatea de drept în urma unei recomandări de-a ta (deşi era fiu de chiabur). Vezi, câte face un bine făcut la timp? Nu ştii când ţi se va întoarce…

Năuc de cele auzite, simţeam aproape că leşin… Abia am îngăimat câteva cuvinte şi am căzut de pe taburet cu capul peste masa miliţienilor. Eram zguduit de cele auzite. Tata nu mi-a spus nimic de cele întâmplate, iar Adrian, procurorul, între timp a murit şi el.

- Aduceţi-i repede nişte apă! le-a spus securistul zdrenţăros şi a ieşit din subsol, înlocuit repede de altul în uniformă cu petliţe albastre şi trei steluţe aurii pe umăr.

Acesta, după ce am băut paharul de apă adus de plutonierul burduhănos, le-a făcut un semn anchetatorilor, care m-au luat de umeri şi m-au întins pe banca din fundul încăperii, părăsind-o.

Am rămas cu cel în uniformă, care m-a bătut pe umăr înainte de a mă lăsa singur în subsol.

- Eşti un scriitor bun! Ţi-am citit poeziile în „Scânteia tineretului”, „Cutezătorii” şi „Luminiţa”, cât şi pe cele din cărţile de citire. Ca un copil prost îţi urmăresc şi poveştile de la „Noapte bună, copii!” sau „Radio Prichindel”, „Pentru patrie”, „Şcoala şi viaţa” de la radio; până şi pe cele mai rare, de la emisiunea „101 poveşti” ale TVR. O să te lăsăm să te odihneşti până la miezul nopţii. Până atunci să te gândeşti la ce o să scrii. Nu uita nimic… Te las cu tovarăşul…

Deşi era frig în subsolul acela întunecat şi banca aceea era tare fără nimic pe ea, am adormit repede… Am fost trezit şi mai mult târât de miliţieni la masă, pe taburetul de sub becul cel chior. Mai multe hârtii erau acum tencuite pe masă cu vreo trei creioane bine ascuţite lângă ele şi o cană de tablă cu apă.

- N-ai vrut să scrii ce ţi-am cerut? Acum îţi dăm posibilitatea să fii cât de cât sincer. Scrie-ne autobiografia, cât mai amănunţit… Înghiţind o gură de apă din ceaşca metalică, m-am apucat de scris. Ziceam că, după ce termin de însăilat autobiografia, o să mi se dea drumul. Am scris vreo cinci pagini şi le-am întins grăsanului de dincolo de masă.

Nici nu s-a uitat la ele şi le-a rupt, aruncându-le pe jos.

- Nu este bună. Biografia asta este plină de nimicuri. Ia-o de la capăt, dar scrie-o mai amănunţit…

M-am conformat… A trecut aproape o oră de la scrierea primei. A doua i-am întins-o lui Ionaşcu, sergentul securist, între timp plutonierul cel burduhănos ieşind din subterană. Acesta s-a apucat s-o silabisească.

A citit-o de vreo 3 ori, apoi a rupt-o.

- Ai un scris foarte neciteţ. Trebuie s-o scrii mai clar, cu litere mai mari sau tehnice… Hai, la lucru! Eu mă întind pe banca din spate până atunci, nu te grăbi, gândeşte-te bine, să nu scapi vreo perioadă din viaţă.

A mai trecut vreun ceas până am terminat şi acest înscris, pe vreo 10 hârtii. Miliţianul continua să doarmă şi, abia când a apărut în uşa de fier burduhănosul de ieri, s-a sculat şi i-a predat ştafeta, spunându-i că afară plouă şi că este ora 8:20 dimineaţa.

A început iar calvarul descrierii avatarurilor vieţii mele în cei peste 57 de ani. Scriam, îmi predam manuscrisul, plutonierul îl lua şi îl rupea, aruncându-l la picioarele mele.

Trăiam parcă o întâmplare similară care s-a consumat cu câţiva ani în urmă, când o lună, zi de zi, am fost chemat la serviciul de cadre al raionului de partid Petroşani şi, tot aşa, am scris atunci poate sute de autobiografii, fără să înţeleg ce vor cadrele să afle. Timp de 30 de zile am îndurat acest calvar, dar n-am fost atât de timorat ca în faţa miliţienilor şi securiştilor din subsolul secţiei 21 de Miliţie din Bucureşti. Şeful de cadre de la Petroşani, care s-a chinuit să afle nu ştiu ce lucru „demascator”, un ungur-evreu Eduard Indik, care la puţin timp a fost exclus din PCR şi din postul său, obligat să plece în Israel, după ce s-a

descoperit că spiona pentru acest stat, fiind preşedintele în ilegalitate al organizaţiei sioniste din Valea Jiului. După expulzarea lui din ţară, aflând cine m-a chinuit atunci, am răsuflat uşurat, dar acum, la Bucureşti, în faţa „organilor” cu ochi albaştri, eram îngrijorat.

S-o fi plictisit şi anchetatorul de azi de acest joc (poate trecuse de prânz), că sergentul Ionaşcu, sectoristul, mi-a adus nişte pesmeţi soldăţeşti să-i mănânc, înlocuind apa din cana metalică. În timp ce mestecam posmagii înmuiaţi în apă, a intrat în subsol ofiţerul în uniformă de securist, probabil colonel, i-a şoptit ceva celui de după masă şi s-a răstit la mine: - Hai, scrie repede ce ai de spus, că n-avem timp de pierdut! Ne-au sunat de la redacţie că are nevoie de tine. Poetul Ion Ţârlea a trecut pe acolo şi a întrebat de tine.

Atunci mi-am adus aminte de ce a spus acest coleg, redactor la ziarul MAI – „Apărarea Patriei”, şi m-am arătat gata să „colaborez”. Acesta îmi spunea că niciun anchetator nu te poate obliga să declari ceea ce nu vrei şi pentru a scăpa de anchete trebuie să foloseşti o metodă din Roma veche! Aşa am făcut şi

SPECIAL III

eu, la sfârşitul textului scris cu forţa am plasat litera „I” şi aşa am scăpat, fiindcă cei care mi-au luat textul nu i-au înţeles sensul literei: „I” = FORŢARE! Faza s-a derulat repede.

- Haide s-o terminăm! Despre ce-i vorba? M-am prefăcut eu dispus să le fac voia.

- Recunoaşte că deţii reviste „Playboy”, procurate din Italia şi America.

- Dar… de ce… eu… Bine, bine! Dacă-mi daţi drumul, recunosc… Şi am scris repede că „n-am niciun fel de reviste sau fotografii licenţioase…” semnând cu litera „I”.

Miliţienii păreau mulţumiţi, dar plutonierului i-a licărit o lămpiţă zicând: - Dar ce-i cu litera asta, lângă semnătură?

- Păi este litera care arată numele tatălui meu, pe care-l chema Ion, deci „I”.

- Aha… Aşa s-a terminat „vizita” de la circumscripţia de Miliţie 21 a sectorului VI Bucureşti. „Organilii” s-au sculat de la masă odată cu mine şi am ieşit împreună în bulevardul care, ca şi piaţa din apropiere, purta numele de Alexandru Moghioroş, cunoscutul secretar al CC al PCR (nume odios, care s-a păstrat şi azi în scriptele administraţiei din Bucureşti). Credeam că mă însoţesc să-mi facă vreo percheziţie, unde ar fi găsit dovezi destule: circa 50 fotografii după Kama Sutra şi vreo 5 reviste „Playboy”… Aveam de gând să intru repede în blocul unde locuiam în Drumul Taberei, la etajul X, să le trântesc uşa în nas şi să urlu de la balcon: - Săriţi! Hoţii!

Pe drum i-am întrebat pe gealaţi: - Ei, nu veniţi să-mi faceţi percheziţia?

- Nu! O să hotărâm noi când venim, dar nu când vrei matale. O să-ţi spargem uşa într-o noapte şi te-om onora cu o percheziţie la meserie. Nimic n-o să rămână întreg prin casă.

Vedeţi? Această ameninţare n-avea decât să-mi amplifice sentimentele de „recunoştinţă” faţă de „iubiţii conducători”? Nu-i aşa?!? Fără să ştiu ce va urma în ţară, mi s-a întărit hotărârea de a nu colabora la Marele Omagiu al scriitorilor hunedoreni.

Cum de aţi fi vrut s-o fac, după şocurile întâmplate, dragi colegi, tovarăşi colegi care m-aţi invitat s-o fac într-o vreme când ţara întreagă intrase în fierbere, mămăliga sta gata să explodeze?!

Era cu puţine zile înainte de evenimentele de la Timişoara. „Omagiul hunedorenilor” era sub tipar la tipografia ziarului „UZINA NOASTRĂ” din Hunedoara, dar fără texte semnate de mine şi alţi colegi anticeauşişti, de care am amintit mai sus. Dintre ei Iv. Martinovici s-a internat în această perioadă în spital, fraţii Evu au plecat la nişte rude din Ţinutul Pădurenilor, Radu Ciobanu şi Ion Scorobete erau din Timişoara. Intuind cele petrecute acolo, Mircea Enescu a plecat la părinţi la Târgovişte, iar Horia Vasiloni, ca şi Victor Niţă, văzând ce se pregătea în Bucureşti, i-a pus în gardă pe cei din Hunedoara, deşi târziu.

Se pare că „Omagiul scriitorilor hunedoreni” tipărit deja a zăcut o vreme în subsolurile ziarului „Uzina noastră”, vegheat de redactorul şef Zsold, cu acordul lui Bârgău, N. Chirică şi Dem Ionaşcu. Din 1990 aceştia au devenit redactori şefi ai unor ziare ale poliţiei din Deva, respectiv din Drobeta TurnuSeverin, înfiinţând şi alte ziare şi reviste, precum „Călăuza”, „Preţul fix”, „Ghimpele” sau „Ardealul literar şi artistic” (de unde bani, domnilor foşti agenţi ai Securităţii?!?). „Marea carte” era ratată.

Nu ştiu dacă mai există vreun exemplar, dar ştiu că acei care ne-am abţinut de a face parte din paginile ei am răsuflat uşuraţi, alungându-ne teama. Unul ca mine sau ca Dumitru Hurubă am răsuflat chiar mai adânc, fiind ameninţaţi explicit de autorii Omagiului, în 1989, că vom avea de suferit dacă nu colaborăm. Însă au venit evenimentele din decembrie 1989 şi am scăpat de ameninţări şi represiuni.

IV SPECIAL

Povestea nr. 6 din ciclul „Vâlva minei”:

joi, 7 februarie 2013

Răzbunarea vâlvei, care a întins o mână de ajutor muncitorului minor

(urmare din pagina I) Lucrau deja de mai mult timp în puţ, munca mergea în mod normal şi înaintaseră deja destul de adânc cu ea.

Lucrătorii unuia dintre schimburi nu-şi puteau închipui nicidecum că oare cum se făcea că, de vreo câteva zile, îndată ce ajungea jos vadra cea goală, vagonetarul care era jos şi scutura cablul ca semn că vadra era plină. Crezând că vagonetarul îşi dă toată silinţa ca să umple repede vadra, n-au acordat o importanţă prea mare faptului. Când însă văzură că asta se repetă zilnic, şi că vagonetarul umplea vedrele cu aceeaşi repeziciune – aşa încât nici chiar ei nu mai erau în stare să prididească –, începură să vorbească între ei că, aici nu poate fi lucru curat, căci doar, chiar dacă ar fi doi oameni jos, nici aceia nu ar putea umple vedrele cu atâta iuţeală.

Au şi întrebat vagonetarul că ce face el jos de umple atât de repede vedrele. Vagonetarul răspunse într-un mod cu totul nevinovat că el nu face altceva decât lucrează conştiincios şi umple mereu vedrele, pentru ca ei să poate scoate cât mai repede mineralul explodat.

Minerii, văzând că copilul răspunde în mod cu totul nevinovat la întrebările lor, nu l-au mai necăjit. În zilele următoare, cazul s-a repetat din nou. Îşi spunea unul altuia: ,,Asta e absolută imposibilitate, ca acest copil să umple vedrele atât de repede.

Cineva trebuie că-l ajută, deoarece copilul nu ar putea suporta mult timp această muncă grea. Dacă, însă, e cineva care-l ajută, acela nu poate fi altul decât vâlva minei. Copilul respectă desigur îndrumările vâlvei şi nu trădează nimănui cele întâmplate”.

Minerii, bineînţeles, au povestit cazul şi minerilor care lucrau în celelalte doua schimburi. Aceştia nu crezură cele întâmplate şi au schimbat schimburile pentru ca să se convingă şi ei personal despre starea faptică. Natural, copilul i-a supus şi pe ei aceluiaşi efort ca şi pe minerii celuilalt schimb. Văzând că tovarăşii lor au dreptate, au rămas şi ei cu convingerea că numai vâlva minei ar putea să-i ajute copilului, dar de întrebat nu l-au întrebat, căci ştiau că copilul nu-şi va trăda niciodată secretul.

De altfel, minerii considerau drept semn bun faptul că vâlva minei e prezentă, deoarece ştiau că acolo unde apare vâlva minei trebuie să fie şi aur. S-au şi sfătuit între ei, ca pe copil să-l lase în pace, să nu-l mai conturbe, căci pentru ei a apărut vâlva minei şi probabil că în curând vor da peste aur.

Aşa s-au scurs zile, săptămâni întregi, până când, în fine, atinseră cu puţul teritoriul acela bogat în aur, ce era lucrat de Stat. Aici s-a încrucişat cu puţul, o vână foarte bogată în aur. Mare fu bucuria între mineri, că munca lor atât de încordată a fost încununată de succes. Încă din prima săptămână, scoaseră o cantitate destul de însemnată de minereu de aur şi în proxima sâmbătă urmă la rând o mare împărţanie “ospaitului”.

Adică la Roşia Montană, la minele particulare, minereul de aur exploatat este transportat în saci la directorul minei, unde sacii se sigilează cu două sigilii diferite. Unul dintre sigilii rămâne la director, iar al doilea la economul minei. Sâmbăta, acţionarii mineri merg la directorul minei, desfac sacii în plus cu minereu de aur, golesc conţinutul lor în pive şi îl pisează bine, iar aurul din el îl culeg cu ajutorul şaitrocului. Apoi, îl amestecă cu mercur şi îl spală, până când aurul se separă de orice materii străine.

După ce au spălat astfel aurul spălat cu mercur, îl bagă în foc, unde mercurul se evaporă, iar aurul se contopeşte. Aurul ars îl cântăresc. Acesta e răscumpărat apoi fie de însuşi directorul minei, fie de un alt cumpărător de aur. O parte din aurul

preschimbat se reţine pentru acoperirea speselor viitoare, iar cealaltă parte este împărţită între acţionari în proporţia acţiunilor. Aceasta se numeşte, în regiunile miniere ale munţilor metalici ardeleni, plata ospaitului.

După plata ospaitului, urmează de regulă mari chefuri. Minerul de aur, în astfel de cazuri, nu prea reflectează asupra viitorului întunecat. Se întâmplă de multe ori ca, după plata ospaitului, ajung acasă abia duminică seara sau lunea, spre zorii zilei.

La plătirea ospaitului nu sunt de faţă numai acţionarii, ci şi muncitorii care execută spargerea în pive a minereului de aur, iar după terminarea muncii primesc şi ei o anumită parte din contravaloarea aurului obţinut. Şi în cazul de faţă erau prezenţi cea mai mare parte a muncitorilor care lucrau la adâncirea puţului, care, pe de o parte, îşi primeau salariul, şi cărora, pe de altă parte, direcţiunea minei le acorda şi lor o anumită părticică din valoarea aurului exploatat.

Minerii, după primirea la mână a salariului şi a premiului, s-au dus, după obiceiul lor, să chefuiască.

Fireşte că era cu ei şi vagonetarul, care nu trebuia să bea mult, pentru a se turmenta. În timpul chefului, unul dintre mineri văzând că băiatul este beat, convinse pe tovarăşii săi ca să-l împresoare pe copil, că doar aşa beat îşi va trăda secretul şi va povesti cine l-a ajutat în adâncul puţului. Pe cei mai mulţi dintre mineri îi preocupa gândul că oare cine ajuta munca rapidă a copilului. Aşadar, împresurară pe copil şi, recurgând la toate şireteniile, le reuşi, în fine, ca să scoată de la el că, într-adevăr, l-a ajutat vâlva minei. Copilul povesti că într-o zi, pe când lucra în puţ, apăru pe neaşteptate în faţa sa un

In Memoriam Benone Costinaş A fost odată un copil frumos Un pui de moţ din Bucium, din Poieni S-a ridicat apoi flăcău vânjos Un brad înalt din Munţii Apuseni.

Fiu de băieşi şi de plugari români Cu chipul blând şi cugetul curat A moştenit din moţii cei bătrâni Tot darul de miner adevărat.

A fost lipit de omul necăjit A ajutat tot omul la impas Sunt mii de oameni ce l-au îndrăgit Şi pentru ei „Benone” a rămas.

Avea ceva din mândrul crăişor Chipul frumos şi gândul hotărât El va rămâne-n mintea tuturor Pildă de om şi nu numai atât.

Acum ne-am strâns jelind la copârşeu O mică parte din ortacii lui Cât vom mai fi ne-am aminti mereu De cel ce-a fost şi astăzi, iată, nu-i!

Măicuţa ta bătrână te jelea Puiul meu pui a zis printre suspine De ani împovărată cum e ea Tot a venit, Benone, pân’ la tine

Ca vechii daci durerea mi-o ascund Acum când mă despart şi eu de tine De dragoste în suflet mă pătrund Acum când pleci, Benone, de la mine.

Ing. Cornel BURLEC Băniţa, 24 ianuarie 2012

omuleţ scund, muşchiulos cu o barbă albă lungă, de care să speriase grozav. Omul cel mic, văzând cât de mult s-a spăriat de el, îi spuse să nu-i fie teamă de el, căci el îi este binevoitor şi că a venit la el numai pentru a-i putea fi de ajutor. Omul cel mic îi mai spuse că el e încă prea tânăr, slab şi nu poate suporta o muncă atât de grea, fără ca organismul său să n-o resimtă şi de aceea să se dea la o parte, căci el va umple în locul lui vedrele. Când minerii îi strigară că schimbul e terminat să se urce sus, atunci omuleţul îi spuse că de aici înainte în fiecare zi el va veni şi îl va ajuta. Îi ordonă, că despre acestea nu e permis să afle nimeni, deci să nu împărtăşească nimănui cele întâmplate, deoarece dacă îl va trăda pe el, va avea mare necaz, pentru că el se va răzbuna.

Vâlva minei venea în fiecare zi. Pe când vagonetarul ajungea în adâncul puţului, vâlva minei se afla deja acolo şi în timpul schimbului lucra în locul lui.

Câţiva dintre mineri însă se supărară foarte mult pe tovarăşii lor, pentru că l-au ispitit pe copil şi le şi spuseră că nu era permis să facă aceasta, deoarece prin faptul că au aflat cine îl ajuta pe copil, ei nu au câştigat nimic, dar, în schimb, au expus copilul răzbunării vâlvei. Dar nici aceea nu este exclus, ca vâlva minei să nu se răzbune pe copil, ci chiar pe ei.

Trebuia lăsat în pace copilul, lasă să rămână întâmplarea aceea secretul său. La acest avertisment minerii se înfiorară puţin. Efectul vinului birui însă expunerea minerilor cu cugetul mai treaz şi continuară să chefuiască. Dar ca orice lucru, şi cheful are un sfârşit. Minerii plecară acasă şi dormiră, pentru a le trece moleşeala. Luni merseră din nou la lucru, pentru a continua exploatarea vânei bogate în aur. Ajungând în mină, trimiseră acasă paznicii, iar ei coborâră în puţ. Se apucară de sfredelirea găurilor. Apoi, după explodarea lor, ieşiră la gura puţului, pentru a extrage minereul deblocat, iar copilul coborî în puţ pentru a umple vedrele.

Copilul se obişnuise de ajutorul dat lui mult timp de către vâlva minei, dar acum degeaba aştepta, căci vâlva minei nu mai venea şi astfel umplea el singur vedrele. După ce extrăseseră o parte din minereul deblocat, deodată văzură minerii că degeaba aşteaptă copilul să dea semnalul că vadra e plină, deoarece copilul nu scutura cablul.

După o aşteptare de mai bine de jumătate de oră, minerul care era şeful echipei spuse tovarăşului său: “coboară-te jos şi vezi ce e cu copilul, de ce nu dă nici un semn de viaţă”. Minerul coborî în puţ şi cu cea mai mare amărăciune văzu că din peretele puţului s-a desfăcut un bloc mare de stâncă, care a îngropat sub el pe copil. Îndată urcă la tovarăşii săi, comunicându-le şi lor nenorocirea. Coborâră cu toţii şi, cu puteri unite, se apucară să spargă blocul de stâncă. Minerii, după o muncă încordată, au şi spart blocul de stâncă şi au tras de sub el pe nenorocitul copil.

Minerii legară copilul de funie şi plecară afară din puţ, pentru ca să-l scoată pe copil. Urcând scările puţului, minerul care ispitise pe copil, pierzându-şi echilibrul, se prăbuşi în puţ şi muri îndată. Minerii abia acum îşi amintiră că această nenorocire nu a putut fi cauzată decât de vâlva minei. Se speriară grozav şi, ajungând la gura puţului, nu avură îndrăzneala de a scoate pe copil, ci, năvălind afară din mină, se prezentară directorului minei, raportând cele întâmplate. Acesta, luând cu sine câţiva mineri mai curajoşi, intră în mină şi dispuse scoaterea la suprafaţă a celor loviţi de nenorocire.

Aşa s-a răzbunat vâlva minei asupra copilului care şi-a trădat secretul şi asupra minerului care ispitise pe copil.