Ziarul Vaii Jiului - nr. 1135 - 8 februarie 2013

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

8 februarie 2013

Anul VI Nr. 1135 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:28 Apus: 17:43

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar: 1€ = 4,4106 lei 1$ = 3,2493 lei 1₤ = 5,1069 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Tipar digital

Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Astăzi împreună cu ziarul

VINERI

Judecătoria şi Tribunalul arată cu degetul spre DIICOT: trei luni, elita anchetatorilor l-a aşteptat la cotitură pe poliţistul Sucilă

Prin preluarea în presa locală, în extenso, a declaraţiilor lui Sucilă (ore întregi de interviuri prezentate fără contraargumente de ordin juridic) s-a inoculat în mod injust în ochii opiniei publice ideea că omul este nevinovat. Instanţa de judecată este singura în măsură a stabili o eventuală vinovăţie.

În motivarea pronunţărilor prin care nu s-a acceptat propunerea DIICOT de arestare preventivă a poliţistului Dan Adrian Sucilă, învinuit pentru pornografie infantilă prin sisteme informatice (infracţiune pedepsită cu închisoare de la 3 la 12 ani), judecătorii Gabriela Ponyiczky (Petroşani), Ioan Adrian Sava, Cristina Buzdugeanu şi Violina Draia (toţi trei de la Tribunalul Hunedoara) au formulat o serie de argumente demne să dovedească faptul că - deşi ultimul element probatoriu care a fundamentat cererea de arestare preventivă datează din 8 octombrie 2012 – reprezentanţii DIICOT au rămas în stand-by peste 3 luni de zile, repornind demersurile împotriva lui Sucilă abia imediat ce acesta a fost eliberat din arest preventiv.

Având în vedere că dosarul în care Sucilă este cercetat pentru infracţiunea anterior menţionată nu este finalizat, vom evita a face publice orice elemente demne (ori considerate a fi demne) să perturbe în vreun fel bunul mers al cercetărilor. De fapt, suntem convinşi că, prin călcarea în picioare a prezumţiei de nevinovăţiei, şi rechizitoriul acestui dosar va ajunge, în integralitatea sa, în presa locală direct din surse judiciare. Aşa cum, vă reamintim, s-a întâmplat şi cu rechizitoriul primului dosar. Nimeni n-a ţinut cont, de dragul senzaţionalului şi al răzbunării, de faptul că – printre altele –

au fost grav afectate interesele unor tineri (inclusiv minori). Tot la acel moment, parte din presa locală aplauda interceptarea (să zicem accidentală) a unor convorbiri ale subsemnatului. Ăştia nu s-au prins încă!

Dacă m-au ascultat pe mine, teoretic i-au ascultat sau i-ar putea asculta oricând şi pe ei. Ceea ce, la transcriere, s-ar putea să nu-i avantajeze.

Sunt însă aspecte, ce ţin de motivarea celor două pronunţări ale instanţelor menţionate, de un interes deosebit pentru opinia publică. În primul rând, la Petroşani instanţa a admis că se conturează presupunerea rezonabilă că – în perioada septembrie 2008 - iulie 2011 – inculpatul Sucilă a deţinut, preluat şi stocat imagini cu persoane minore în ipostaze sexuale explicite, fapt pedepsit de lege. În altă ordine de idei, ţinând cont de faptul că dosarul a fost declinat la DIICOT în data de 14 august 2012, iar ultimul element probatoriu datează din 8 octombrie 2012, timpul scurs de la comiterea faptei este de natură să afecteze negativ susţinerea existenţei unei urgenţe în reprimarea faptelor pentru care poliţistul este cercetat. Foarte important de menţionat şi faptul că instanţa a reţinut că, dacă Sucilă se face vinovat de comiterea faptelor pentru care este cercetat, această infracţiune ar fi comisă în termenii concursului de infracţiuni, iar poliţistul a fost deja reţinut din 3 iulie 2012 până în 14 ianuarie 2013. Cu alte cuvinte, dacă omul comite 10 infracţiuni concurente, în aceeaşi perioadă de timp, e logic că nu-l poţí aresta preventiv de tot atâtea ori. Preventiv înseamnă, printre altele, şi să te înveţi minte în aşteptarea finalizării cercetărilor ori a soluţionării unui dosar.

Dar arestarea preventivă presupune, în acelaşi timp, şi existenţa unui termen rezonabil.

Dar, mai presus de toate, instanţa a apreciat că luarea unei noi măsuri preventive privative de libertate faţă de inculpat ar contura o represiune excesivă şi nejustificată, întrucât gravitatea faptei în sine nu justifică, singură, privarea de libertate. În plus, instanţa a mai apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar reprezenta un pericol pentru opinia publică prin tulburarea, în mod real, a acesteia.

Cu alte cuvinte, pentru a fi bine înţeles de către opinia publică, subliniem faptul că judecătorul Gabriela Ponyiczky, preşedintele Judecătoriei Petroşani, nu a apreciat, în niciun caz, o lipsă a vinovăţiei lui Sucilă, ci – strict bazându-se pe argu-

mente legale – a considerat că nu există temei care să justifice arestarea preventivă, în special prin prisma faptului că nu există un pericol real pentru societate.

Prin preluarea în presa locală, în extenso, a declaraţiilor lui Sucilă (ore întregi de interviuri prezentate fără contraargumente de ordin juridic) s-a inoculat în mod injust în ochii opiniei publice ideea că omul este nevinovat. Nici Judecătoria Petroşani şi nici Tribunalul Hunedoara nu s-au pronunţat asupra vinovăţiei acestuia, ci doar asupra oportunităţii arestării preventive. Nu s-au pus în discuţie probe. În plus, în ambele dosare, există indicii rezonabile cu privire la comiterea unor fapte de natură penală. Drept urmare, considerăm oportune doar dezbaterile publice cu privire la drepturile celui cercetat şi, eventual, cele referitoare la demascarea unor abuzuri din partea instituţiilor statului împotriva acestuia.

Tribunalul Hunedoara, instanţa care a judecat recursul formulat de DIICOT, şi-a însuşit într-o proporţie covârşitoare aprecierile formulate de prima instanţă. În plus, a subliniat că - în condiţiile în care ancheta penală s-a desfăşurat lent şi chiar a stagnat o perioadă semnificativă de timp – este greu de acceptat că faptele imputate inculpatului ar mai prezenta pericol concret pentru opinia publică după atâta vreme de la descoperirea lor. De altfel, în mod special instanţa de recurs a apreciat faptul că – dacă pentru fapte concurente considerate a fi mult mai grave inculpatul a fost pus în libertate – eventuala arestare succesivă ar avea caracter excesiv, aşa cum foarte bine a reţinut şi judecătorul care a analizat propunerea DIICOT la Petroşani.

De unde reiese, explicit, faptul că DIICOT l-a aşteptat trei luni la cotitură pe poliţistul Sucilă? Pe lângă elementele anterior prezentate, şi din faptul că – în faţa celor două instanţe – reprezentantul DIICOT a susţinut pe de o parte că, fapta fiind foarte gravă, se justifică arestarea. Aspect ulterior contrazis de faptul că, în realitate, cităm „ancheta penală s-a desfăşurat lent şi chiar a stagnat o perioadă semnificativă de timp” şi, potrivit susţinerilor reprezentantului DIICOT, dosarul a fost soluţionat „potrivit priorităţii stabilite în cadrul Parchetului”. Adică, deşi au considerat posibilul autor un pericol pentru opinia publică, inclusiv lăsarea lui în libertate sub imperiul unor interdicţii severe fiind considerată periculoasă, procurorii au ţinut speţa la păstrare vreo 3 luni şi două săptămâni.

Cătălin DOCEA

Ziarul Vãii Jiului

2 ACTUALITATE

vineri, 8 februarie 2013

În opinia preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara,

„Insolvenţa nu este neapărat cea mai rea alegere pentru Complexul Energetic Hunedoara” Mircea Ioan Moloţ înţelege îngrijorarea primarului Tiberiu Iacob-Ridzi privind intrarea în insolvenţă a Complexului Energetic Hunedoara (CEH), dar, în opinia lui, insolvenţa nu este un lucru rău.

„Insolvenţa nu este neapărat cea mai rea alegere pentru Complexul Energetic Hunedoara. Din contră, cred

că atragerea unui investitor care să aducă atât de mulţi bani încât să rezolve problema financiară este mai greu de realizat”.

Preşedintele CJH spune că şi alte societăţi de asemenea calibru au trecut prin procedura de insolvenţă şi îşi continuă activitatea şi investiţiile: „Insolvenţa nu înseamnă şi dispariţia mineritului în Valea Jiului”.

Un exemplu în acest sens este Hidroelectrica. Hidroelectrica se află în insolvenţă începând din luna iunie a anului trecut. Cu toate acestea, în decembrie anul trecut, a anunţat ca va investi, în următorii ani, 130 de milioane de euro în construcţia de microhidrocentrale, pentru a beneficia de

schema de sprijin prin certificate verzi. Multe dintre microhidrocentrale vor fi realizate chiar în judeţul nostru.

Aceste investiţii preconizate ar trebui să aducă Hidroelectrica venituri suplimentare de 14,2 milioane de euro pe an.

Alina PIPAN

Oferim: - şedinţe de informare privind medierea - activităţi de pre-mediere - activităţi de mediere

Ne găsiţi în Petroşani, str. Anghel Saligny nr. 12A, jud. Hunedoara Contact tel./fax: 0254 540041 mobil: 0732 773755

Nu mai reclamaţi la primărie. Sunaţi la Consiliul Judeţean!

De la directorul SPADDP, ing. Aron Dumitrescu, am aflat că pentru aceasta se va încheia un contract de comodat pe 5 ani. Medicul Hodor din Hunedoara, preşedintele acestui ADI, va gestiona problema câinilor comunitari pe raza municipiului Petroşani. „Noi vom desfiinţa acest serviciu. Oricum nu mai aveam decât 3 oameni, din 7 câţi au fost, ei urmând

Biroul de mediator

TOMESCU DUMITRU DANIEL

Atenţie! Începând cu data de 15.02.2013, medierea este o procedură prealabilă obligatorie în cazul diferitelor litigii.

Petroşeneni, dacă vă va muşca vreun maidanez, În aceste zile Primăria municipiului Petroşani se pregăteşte să cedeze adăpostul de câini, cabinetul medical aferent acestuia şi cei aproximativ 80 de câini comunitari existenţi la această oră în acest adăpost către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru ocrotirea animalelor, asociaţia nou înfiinţată de consiliul judeţean, împreună cu consiliile locale din judeţ.

S-a dechis

să fie redistribuiţi la alte compartimente din cadrul SPADPP. Cei de la ADI se vor ocupa de tot în acest sector. Vor angaja şi 5 persoane, un medic veterinar şi 4 hingheri. Dumnealor au în plan sterilizarea cât mai rapidă a tuturor câinilor. Câinii, odată prinşi pe străzi, vor fi ţinuţi la adăpost minim şapte zile, perioadă în care vor fi sterilizaţi, deparazitaţi şi vacci-

naţi, iar la ureche li se vor pune un semn ca să se ştie că au trecut pe la adăpost”, ne-a declarat ing. Aron Dumitrescu. În altă ordine de idei, cei din primărie se cam bucură de mai multe ori că au scăpat de acest serviciu din cadrul SPADPP. O dată pentru că se scapă de o cheltuială de la bugetul local, bani necesari pentru hrana câinilor din adăpost, pentru maşina hingherilor şi pentru întreţinerea adăpostului. A doua oară pentru că, conform spuselor preopinentului nostru, „în acest mod scăpăm de migraţie, de-acum nu vor mai fi plimbaţi câinii comunitari prinşi în maşini şi lăsaţi peste tot, numai în localitatea unde au fost prinşi nu”. Şi, nu în ultimul rând, pentru că se consideră că s-a scăpat de o bătaie de cap, problema câinilor comunitari fiind una foarte greu de rezolvat.

Rămâne să vedem cum va rezolva problema preşedintele ADI privind ocrotirea animalelor, ţinând cont că dumnealui chiar este de meserie doctor veterinar, deci cunoaşte foarte bine comportamentul patrupedelor şi metodele de lucru cu acestea. După vreo câteva luni, dacă nu la anul, ne vom da seama dacă schimbarea a fost de bun augur sau nu.

Corneliu BRAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 3

vineri, 8 februarie 2013

La Vulcan sunt programate

Activităţi cultural-sportive într-o veselie, doar bani să fie Ştiţi vorba aceea cu totul până la bani.

Cam aşa, mai aprinse, au fost discuţiile în consiliul local vulcănean când s-a vorbit despre sumele de bani propuse pentru fiecare activitate cultural-sportivă din acest an.

De parcă s-ar fi

ştiut că va genera astfel de discuţii, "Proiectul de hotărâre privind aprobarea programului acţiunilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive şi de agrement pentru anul 2012" a fost pus ultimul pe ordinea zi a adunării aleşilor locali din 31 ianuarie a.c.

Pentru cine nu-i în temă, acest program, prezentat în şedinţa din ianuarie, cuprinde toate întâmplările de acest gen care se vor petrece în anul în curs. Din februarie până-n decembrie. Desigur, v-aţi prins de excepţie. Ceea ce s-a petrecut la 24 ianuarie fusese discutat în decembrie. Când a fost aprobată şi suma de bani de consumat.

Să nu înţelegeţi,

acum, că, gata, neînţelegeri privind banii alocaţi au fost la toate acţiunile. Nu. La cea denumită "Bucuriile Zăpezii", care va avea loc mâine şi poimâine în Pasul Vâlcan, nimeni nu a cerut nici reducerea, dar nici majorarea sumei de 4000 de lei alocate iniţial.

Cum bătută-n cuie la 500 de lei a rămas şi cea destinată sărbătoririi, la 24 februarie, a lui Dragobete.

Nu ştiu cum, dar, fie că-l scriu, fie că-l rostesc, numele ăstuia mă face să zâmbesc.

E posibil şi din cauză că,

în Vulcan, cu zeci de ani în urmă, nu ştiu dacă pe respectivul îl ştia careva. Excepţie făceau, posibil, doar cei cu bască pe cap şi încălţaţi cu tenişi, veniţi din sud. Cum, însă, să fiu drept până la capăt, nu se auzise nimic nici de sfântul Valentine. Aici, ziua îndrăgostiţilor era când, la club, se organiza joia tineretului. Şi sâmbăta, când, mai ţineţi minte cum scria pe afişe, seara de dans era tot... joia tineretului!

Valurile au apărut

când s-a ajuns la Ziua Mărţişorului. Doamna Cristina Baleia care, conform spuselor sale, s-a implicat şi vrea să facă ceva nemaivăzut de 8 Martie, a cerut ca pe lângă cei 500 de lei destinaţi confecţionării de mărţişoare şi expunerii acestora să mai fie o mie.

Adică zece milioane, luaţi din miliardul şi ceva de la nedeie. La final s-a aprobat, iar doamna consilier local a fost super mulţumită, mai ales că de cei 15.000 de lei, care se vor toca de Ziua Femeii, nimeni nu a zis nimic, nici că-s puţini, nici că-s mulţi.

Nu la fel de norocoasă a fost Cristina Ştefania Iszak, care a propus, dar nu a insistat, ca de Ziua Mondială a Sănătăţii cei o mie de lei planificaţi să fie vaccinaţi cu încă cel puţin cinci sute.

Un pic mai mult,

până s-a lămurit problema, s-a stăruit şi asupra Zilei Minerului. Sărbătoririi căreia, în ultimii ani, i-a fost alocată, de fiecare dată, indiferent cine avea supremaţia în primărie şi consiliul local, suma de 1000 de lei. Fiindcă, de fiecare dată, s-a considerat că e de ajuns pentru plata coroanelor, a muzicii de fanfară şi a tarafului de muzică populară. Consilierul local Aurel Anghel a vrut, însă, să spargă tradiţia şi a cerut majorarea sumei cu cel puţin 2000 de lei.

Dacă cu cinci mii, câte plusase iniţial, nu se poate.

Când a văzut că, nici una, nici două, pesedistul este tratat cu refuz, i-a sărit în ajutor liberalul Sorin

Rosmenteniuc: "Dar e corect să alocăm, an de an, 200 de mii pentru Ziua Educatorului?".

După care,

ca să le taie pofta şi altora cărora le-ar trece prin cap să solicite majorări de sume de bani la o acţiune sau alta, a glăsuit doamna Luminiţa Leonte, directorul economic al primăriei. Care a atenţionat că proiectul acesta de program, cu sumele de bani aferente, s-a făcut având în vedere bugetul anului trecut. Iar primarul Gheorghe Ile le-a reamintit aleşilor că taxele şi impozitele au rămas cele de la nivelul anului trecut. "Or, nu se ştie încă - a avertizat el -, ştiut fiind că spitalul are datorii, este posibil să ne fie impus să majorăm şi noi taxele şi impozitele locale".

Acum,

pentru dumneavoastră, că tot v-am făcut curioşi, să vă dau câteva exemple de sume de bani care se vor topi pe acţiunile cultural-sportive în acest an. Zilele Primăverii de la finele lui martie vor beneficia de 1500 de lei. Uite chestie! Festivalul de Folclor "Flori de Munte", programat în 3 aprilie la Colegiul Tehnic Mihai Viteazu, are gol pătrăţelul în care ar fi trebuit să fie trecută suma de bani. O fi scăpare a celor de la comisia de cultură? Romii au puşi deoparte 2500 de lei, ca să-şi facă de cap de ziua lor, în 8 aprilie, zi care, an de an, cade în Postul Paştelui.

Zilei Veteranilor de Război - 29 aprilie - i s-au alocat 3000 de lei, Ziua Tineretului beneficiază de 1500 de lei. Nedeile momârlanilor din Paroşeni şi Dealu Babii au, fiecare, la dispoziţie câte 3000 de lei. Aceeaşi sumă este şi pentru Ziua Copilului. Ziua Mondială a Mediului (6 iunie) o vom sărbători cu 1000 de lei, pe cea a Eroilor (13 iunie) cu 3000 de lei, iar lui Mihai Eminescu îi vom aduce de ziua lui (15 iunie) un omagiu în valoare de 6000 de lei.

Doar o mie de lei din 120.000 alocaţi iniţial a pierdut, acum, nedeia. Mie care, dacă aţi uitat cumva, s-a lipit de cele cinci sute de la Ziua Mărţişorului. Mai apar, în programul de activităţi, în 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, Memorialul Preot Nicolae Brânzeu cu suma de 1000 de lei, la 27 septembrie Ziua Mondială a Turismului - Castelul din Carpaţi cu 9000 de lei (Ce chestie! Nu ştiu să se fi pus vreo piatră la temelia lui. O fi vorba chioşcul acela de la capătul telegondolei?), Ziua Persoanelor în Vârstă (1 octombrie) cu eterna sumă de 50.000 de lei, Ziua Educatorului (5 octombrie) cu, am zis parcă, 200.000 de lei şi, uite că nu a uitat Puiu Barbu când i-am atras atenţia, "Niciodată toamna nu fu mai frumoasă" (20 octombrie) cu 1000 de lei.

Urmează Ziua Armatei

(25 octombrie) cu 2000 de lei, Balul Bobocilor de la liceu (26 octombrie) cu 2000 de lei, Târgul Produselor Tradiţionale (27 octombrie) cu 500 de lei şi, la 15 noiembrie, Ziua Personalităţilor Locale. Ocazie cu care, pentru 500 de lei, au fost prinşi şi vor fi prezentaţi la pachet Teodora Lucaciu, Dafinel Duinea şi Horea Stanca. Aceeaşi sumă de cinci milioane de lei vechi, cât fac câteva pachete de ţigări şi nişte sticloanţe cu vodcă sau cu spirt medicinal, a fost alocată şi Campaniei pentru conştientizarea efectelor nocive ale alcoolului, ţigărilor şi drogurilor (20 noiembrie). La 1 Decembrie, de Ziua Naţională a României, vor fi cheltuieli de 15.000 de lei, Crăciunul vulcănenilor va rupe de la buget 70.000 de lei, iar colindele de Crăciun vor fi răsplătite cu 2000 de lei. Pentru cine va prinde trecerea în 2014 şi are de gând să petreacă noaptea de revelion la Dincă, primăria şi consiliului local au alocat 60.000 de lei. Şase sute de milioane, ca şi la cel de acum aproape două luni.

Şi cu asta am încheiat

cu cheltuielile pe anul acesta. Mai sunt trecute în program cele de la începutul anului viitor.

Eminesciana, cu 250 de lei, şi “Uniţi în cuget şi simţiri”, cu 1250 de lei. Şi, fiindcă vreau să cugetaţi şi să simţiţi ceva acum, la final, vă spun şi cât e nota de plată pentru toate acţiunile acestea. Nici mai mult, nici mai puţin de 402.000 de lei. Adică, în româna veche, peste patru miliarde de lei. Să vă fie de bine şi puşchea pe limbă de o eventuală majorare a taxelor şi impozitelor locale.

Gheorghe OLTEANU

Şi la Ziua Drapelului

Naţional, de sub acţiunea cu Eminescu, apare goală rubricuţa cu suma de bani, dar cred că e tot o scăpare şi nu se va extrage din contul poetului. Ei, şi ajungem la grăsime! La Nedeia Vulcăneană care, fie că-i an de criză, fie că-i bunăstare, are bătute-n cuie miliardul şi cele două sute de milioane.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

4 SPORT

vineri, 8 februarie 2013

Şi totuşi Jiul

Va juca în… Liga a IV-a Retraşi din cel de-al treilea eşalon, alb-negrii nu vor dispărea chiar de tot de pe harta fotbalistică a judeţului. Se pare că petroşenenii vor evolua în campionatul Ligii a IV-a, acolo unde oricum activa cea de-a doua echipă a Jiului.

Conform glsd.ro, oficialii Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara spun că gruparea din Valea Jiului a plătit în decursul acestei săptămâni, conform programării, aplicarea vizelor de joc pe legitimaţiile jucătorilor rămaşi în Vale şi dacă până la startul returului (programat pentru 2 martie) Federaţia Română de Fotbal nu va lua o decizie în privinţa datoriilor existente la club, echipa va porni la drum. „Chiar marţi, cei de la Jiul au venit la AJF. Am aplicat vizele pentru 2013 şi mai mult ca sigur îi vom vedea la startul returului, cu aceeaşi denumire, Jiul II Petroşani. Ar putea întâmpina probleme doar dacă cei de la FRF ne-ar trimite nouă o circulară, prin care să fie obligaţi să-şi plătească datoriile, caz în care am fi nevoiţi să îi excludem şi noi din competiţie. Nu cred însă că se va întâmpla acest lucru”, a declarat Sorin Ciotlăuş, secretarul general al Asociaţiei Judeţene de Fotbal.

RAPID IEFTIN CONFORTABIL Echipa petroşeneană va fi pregătită în continuare de Toni Handbal Sedecaru.

Returul Ligii a IV-a va debuta în 2 martie, ultima etapă fiind programată în 8 iunie. Partea a doua a campionatului va Disputa dintre echipele de conţine doar două handbal junioare II CSŞ Huneetape intermediare, în 10 aprilie şi 15 doara II şi CSŞ Petroşani, mai. Câştigătoarea primele două clasate în Ligii a IV-a va partic- grupa J a ipa la barajul pentru Campionatului promovarea în Naţional, derueşalonul 3, ce se va lată la Hunedesfăşura în data de doara, a fost 19 iunie, pe teren neutru. una îndârjită.

Junioarele din Vale au pierdut

RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

echipa din Petroşani a picat pe locul doi, la două puncte în spatele hunedorencelor.

Petroşenencele s-au plâns însă de agresivitatea gazdelor. „E adevărat că jocul Hunedoarei a fost mai bun ca al nostru, nu contest asta, dar nu cred că era necesar să joace aşa dur. Oricum, nu am avut efectivul complet. După meci, a trebuit să merg şi la spital cu unele fete, care au acuzat lovituri. Chiar nu văd rostul acestor orgolii. M-a

Hunedorencele s-au impus cu 21-15.

Anca Onicaş, jucătoare legitimată şi la CNE Râmnicu Vâlcea, a fost principala marcatoare.

Hunedorencele au obţinut astfel punctajul maxim în cadrul turneului. În urma înfrângerii din acest meci direct,

www.zvj.ro

TAXI COMSION

mirat ostilitatea publicului şi jocul liber lăsat de arbitri”, a spus antrenoarea de la CSŞ Petroşani, Edith Miletti.

Ziarul Vãii Jiului

SPORT 5

vineri, 8 februarie 2013

Fotbal. Amical

Au trecut şi testul „Măciuca” FC Hunedoara a câştigat cu scorul de 2-1 (00) meciul de verificare cu ocupanta locului patru în eşalonul doi, Damila Măciuca, disputat pe un teren sintetic din Rm. Vâlcea.

Diferenţa de scor putea fi mai categorică, însă arbitrii au anulat două goluri ale negru-albaştrilor. „Echipa a reuşit un joc de calitate, deşi terenul a fost puţin cam îngust.

Este primul gol al lui Grozoni de la revenirea la FC Hunedoara, dar el a mai marcat şi când a fost în teste la noi în vară”, a declarat antrenorul

Judo

Marius Opric.

Din echipa pregătită de Claudiu Niculescu au lipsit Melcea, Botaş şi I. Stoica, accidentaţi. Cei trei portari ai FC Hunedoara au apărat, pe rând, câte 30 de minute, în următoarea ordine: Raţ, A. Ilie, Dragotă. În prima repriză, tehnicianul Marius

Judeţul nostru va găzdui Campionatul Naţional

Peste 120 de sportivi cadeţi (sub 18 ani) de la cluburi din zona de centru-vest a ţării vor participa la etapa de zonă a Campionatului Naţional de Judo, prima competiţie oficială a anului 2013, programată la finalul săptămânii, la Sala Sporturilor din Deva. În paralel, alte două competiţii ale acestei etape de zonă se vor desfăşura la Bucureşti şi Miercurea Ciuc. „Zona” de la Deva a Campionatului Naţional Individual rezervat cadeţilor (sportivi sub 18 ani), la masculin şi feminin, poate fi considerată cea mai

puternică dintre cele trei, deoarece regiunea cuprinde cele mai tari cluburi din ţară. Astfel, la Deva, se vor duela pentru un loc la etapa finală sportivii de la cluburi din judeţele: Bihor, Timiş, Arad, Alba, Caraş Severin, Cluj, Mureş, Satu Mare şi Hunedoara, care dau majoritatea campionilor naţionali. La start sunt admişi sportivi născuţi în 1996, 1997 şi 1998, la opt categorii de greutate la feminin şi la nouă la masculin. Astăzi va avea loc validarea concurenţilor şi cântarul oficial, iar sâmbătă de la ora 9.00 va demara concursul.

Medaliile de campioni naţionali la această categorie de vârstă se vor atribui în urma turneului final, care va avea loc tot la Deva, în perioada 22-24 februarie.

Opric a trimis în teren următorii jucători: Dosan, Ambruş, Cuciula, Roiu – Vajda, Vişan – R. Cristian, Făgărăşanu, Pepenar – Nicula. După pauză, pentru FC Hunedoara au jucat: Şoit, Bier, Buta, Trăşcan – Munteanu, Găceanu – Grozoni, Suciu, Zdrîncu – I. Radu.

FC Hunedoara a ajuns astfel la al treilea succes în amicalele iernii, după ce în primele două meciuri test a dispus de Jiul Rovinari (2-0) şi CS Ineu (4-2). Trupa negru-albastră va susţine astăzi, de la ora 11:30, pe terenul „Constructorul” din Hunedoara un nou meci amical cu CSO Cugir. După acest nou meci amical, hunedorenii urmează să plece într-un stagiu de pregătire centralizată în staţiunea Băile Felix.

Fotbal

Lobonţ dă dovadă de caracter

Portarul hunedorean al echipei AS Roma, Bogdan Lobonţ, a declarat pentru Roma Channel că a refuzat oferta de transfer primită de la formaţia Chievo Verona, deoarece nu a dorit să plece în momentele dificile prin care trece gruparea din capitala Italiei. „Am decis să renunţ la oferta de la Chievo, deoarece nu îmi place să pără-sesc corabia într-un moment dificil. De asemenea, la Roma am avut momente extraordinare, iar oamenii m-au ajutat în momentele mele mai grele. Faptul că joc la Roma este un lucru minunat în cariera mea”, a spus Lobonţ.

Portarul român a afirmat că AS Roma nu este o echipă de locul 9 în clasamentul campionatului Italiei. „Sperăm să trecem peste această perioadă grea. E adevărat că nu am jucat în ultima perioadă, dar pentru un portar e important să stea bine din punct de vedere psihic şi să fie pregătit pentru momentul când se apelează la el. Am o relaţie bună cu Aurelio Andreazzoli, cel care se ocupă de echipă după plecarea lui Zdenek Zeman, la fel cum am avut cu toţi antrenorii”, a precizat Lobonţ.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 DIVERSE

vineri, 8 februarie 2013

Ideea aeroportului de la Săuleşti încă mai pluteşte în aer

Moloţ vrea să circulăm mai bine, iar în următorii ani să zburăm. Şi pe autostradă şi cu avionul Primarii Dănuţ Buhăescu şi Ilie Păducel au zâmbit mulţumiţi când au auzit că de la judeţ sunt sprijinite intens proiectele infrastructurale ale celor două drumuri de legătură, cel de la Herculane şi cel spre Voineasa. Cele două drumuri sunt proiecte sprijinite de vreo 10 ani, şi cu sprijinul au rămas, dar fără asfalt şi deschidere.

Bani în judeţul Hunedoara, mai ales pe fonduri europene, au tot fost. Între 2007-2013 judeţul Hunedoara a absorbit, prin consiliul judeţean, 500 de milioane de euro, fiind unul dintre cele mai bine finanţate judeţe din ţară. În anii următori se intenţionează deschiderea judeţului către exterior prin realizarea autostrăzii spre Timişoara şi Arad care, implicit, va face deschiderea şi spre străinătate. Nu sunt omise nici drumurile spre Voineasa şi Herculane, care vor lega judeţul de celelalte zone din ţară.

Dacă procesul de regionalizare se va realiza, sec-

Noua Republică amendează

torul investiţional este cel care va creşte şi investiţiile în infrastructură vor prima.

Chiar dacă se tot vorbeşte de realizarea unui aeroport din 2005, nici la proiectul de la Săuleşti nu s-a renunţat. Mircea Ioan Moloţ s-a întâlnit cu ministrul Transporturilor pentru acest subiect chiar săptămâna trecută. A convenit să se întâlnească şi cu directorul Aeroclubului Român, ca să vorbească despre realizarea aeroportului. Doar că s-au înţeles, vorba aceea, ca turcii. Au stabilit să se întâlnească marţi dimineaţa la 10 la biroul din oraş. În timp ce Mircea Ioan Moloţ îl aştepta pe directorul Aeroclubului la biroul lui de la Bucureşti, iar acesta venise la Deva la biroul lui Moloţ. Ideea este că proiectul rămâne în picioare. În 2005, consiliului judeţean i se concesiona terenul de 30 de hectare de la Săuleşti pentru 3 ani, pentru ca apoi să se facă studiul de fezabilitate şi să se revină asupra concesionării pe o perioadă de 49 de ani. Pentru realizarea aeroportului va fi nevoie de un parteneriat între CJH, Aeroclub şi un finanţator privat.

Alina PIPAN

Politizarea funcţiilor de conducere din instituţii

Noua Republică (NR) - filiala judeţeană Hunedoara acuză public modul în care politicul primează în preluarea posturilor de conducere din instituţiile statului. Printr-un comunicat de presă, cei din Noua Republică atrag atenţia că numirea şefului DSP Hunedoara s-a făcut la ordin politic şi nu pe bază de competenţă.

Liderii NR spun că promisiunile USL privind depolitizarea structurilor deconcentrate sunt vorbe goale: „Doar ştim cu toţii că USL promite şi se împăunează cu depolitizarea structurilor deconcentrate. Iată însă că USL ne serveşte după înscăunarea lui Ilie Lavu (fostul primar comunist al Devei, pus şef la

www.zvj.ro

Poliţia Locală Deva - n.r.), o Ce părere are dl. Al. I. Demeter despre gestul nunouă mostră de neruşinare. mirii sale, un gest probabil legal, dar de o evidentă Alexandru Ioan Demeter este aroganţă? Îi rugăm, de asemenea, pe aleşii noştri, să uns prin ordinul nr. 44 din 30 anunţe când au epuizat lista protejaţilor”. ianuarie 2013 director al DSP Mihaela PETROŞAN HuneN.R. Curios că noii republicani hunedoreni nu au fost revoltaţi doara. atunci când PDL a instaurat dictatura portocalie, angajând după Am dori apartenenţa la partidul condus de Boc o gamă variată de să ştim care au fost criteriile incompetenţi puşi pe căpătuială, care au ruinat ţara… Sau poate nu acestei numiri. Ce îl recocunosc culoarea carnetului de partid al foştilor politruci paraşutaţi mandă pe dl. Alexandru Ioan la instituţiile descentralizate din judeţul Hunedoara… Desigur că în Demeter pentru responsabilitatea ce i se dă? Faptul că are spatele acestei demagogii ieftine se ascunde şi „succesul” înregistrat în alegeri de acest partid foarte vocal, dar fără votanţi. un tată şi un partid în spate?

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 7

vineri, 8 februarie 2013

Sediul PNL Petroşani,

Mircea Ioan Moloţ şi Alin Simota au susţinut că-şi doresc ca, odată cu noul sediu, să fie pus la punct şi un nou program fix de funcţionare, astfel ca oamenii să poată să-şi prezinte problemele. „Un sediu al uşilor deschide”, cum îl vede Alin Simota, unde atât simpatizanţii, cât şi oamenii simpli să fie primiţi de cineva, ori de câte ori au nevoie. În acest sens, va fi afişat un program la intrarea în sediul partidului.

Costel Avram a fost mai tranşant şi mai transparent decât colegii săi. Aceste noi sedii de la Petrila, şi de la Petroşani - sunt menite să reprezinte un canal de comunicare cu publicul şi un mod de popularizare a partidului, pentru ca, la alegerile din 2016, PNL să reprezinte o opţiune serioasă pentru alegători. Aşadar, se confirmă faptul că liderii locali vizează (sau visează…) pe fotolii de primar în Valea Jiului.

Ironic sau nu, mai jos pe hol, şi la sediul PRM se lucra de zor, se instalau ceva cabluri. Nu ştim dacă Avram a suspinat ori ba cu nostalgie când a trecut pe lângă sediul PRM, dar de poposit nu a poposit acolo...

Alina PIPAN Dacă vreţi să

Cosmetizat şi inaugurat

Ieri a fost inaugurat în prezenţa presei şi a membrilor PNL din Valea Jiului, cu precădere de la Petroşani şi Petrila, sediul PNL Petroşani.

Sala de şedinţă a sediului a fost neîncăpătoare pentru membrii de partid care s-au strâns la inaugurare. Liberalii care nu a avut loc în sală, pe scaunele albastre, au aşteptat pe hol şi au făcut loc presei.

La prezidiu au luat loc Alin Simota – preşedintele organizaţiei PNL Petroşani, Costel Avram - şeful interimar al liberalilor din Petrila şi coordonatorul organizaţiilor liberale din Valea Jiului, Mircea Ioan Moloţ preşedintele PNL Hunedoara, însoţit de secretarul general al organizaţiei judeţene.

Alături de partea masculină a partidului a fost invitată şi Dorina Niţă, viceprimarul din Petroşani, care a fost lăudată că şi-a dat toată osteneala să aducă sediul la starea lui actuală.

Nu e locul să ne întrebăm de ce nu a fost renovat până acum sediul PNL…

staţi faţă în faţă cu mustaţa lui Moloţ, să ştiţi că

Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara va veni în fiecare lună la Petroşani

Programul Operaĩional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013 Axa PrioritarČ nr. 1 ”Educaĩie Ăi formare profesionalČ în sprijinul creĂterii economice Ăi dezvoltČrii societČĩii bazate pe cunoaĂtere” Domeniul major de intervenĩie 1.3 ”Dezvoltarea resurselor umane din educaĩie Ăi formare” Nr. de identificare a contractului: POSDRU/87/1.3/S/64273

Consiliul Judeţean Hunedoara are începând de ieri un birou teritorial funcţional la Petroşani. Este un birou destinat consultărilor cu populaţia, unde în fiecare joi aici vor avea loc audienţe. La

07 februarie 2013 COMUNICAT DE PRESċ Universitatea din PetroĂani – prin manager proiect, prof. univ. dr. ing. mat. Emil Pop implementeazČ de la 1 septembrie 2010, în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul „Dezvoltarea resurselor umane din învČĩČmântul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning”, ID proiect POSDRU/87/1.3/S/64273, cofinanĩat din Fondul Social European prin Ministerul Muncii, Familiei Ăi Protecĩiei Sociale, Direcĩia GeneralČ Autoritatea de Management pentru Programul Operaĩional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007–2013.

Proiectul este implementat în parteneriat cu 3 parteneri naĩionali Ăi anume: Universitatea Petrol Ăi Gaze din PloieĂti, în calitate de Partener 1, SC Euro Jobs SRL din PetroĂani, în calitate de Partener 2, SC Memory SRL din Hunedoara, în calitate de Partener 3.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea Ăi modernizarea sistemului de educaĩie Ăi formare profesionalČ iniĩialČ Ăi continuČ din învČĩČmântul superior, în vederea unei bune adaptČri la nevoile în permanentČ schimbare din economie Ăi societate, prin implementarea unui sistem de e-Learning, la sediul UniversitČĩii din PetroĂani Ăi formarea bazei de date, împreunČ cu Universitatea Petrol Ăi Gaze PloieĂti, aflatČ în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia.

Rezultate obĩinute pânČ în prezent: x 194 de cadre didactice de la douČ universitČĩi aflate în zone geografice Ăi de dezvoltare diferite, respectiv Regiunea Vest Ăi Regiunea Sud-Muntenia, au asimilat cunoĂtinĩele necesare utilizČrii sistemului e-Learning ca metodČ modernČ de predare Ăi învČĩare Ăi au fost certificaĩi în acest sens. x peste 50% din cadrele didactice certificate pânČ în momentul de faĩČ, din seriile 1 si 2, au populat baza de date a sistemului cu cursurile la care sunt titulari, sub asistenĩa formatorilor Ăi a formatorilor asistenĩi. În luna februarie 2013, luna VI, anul III de implementare a proiectului, se continuČ selecĩia grupului ĩintČ pentru participarea la cursul de „Operator procesare texte Ăi imagini”, seria IV. Tot în aceastČ lunČ se continuČ activitatea de transpunere, în format e-Learning, a cursurilor proprii elaborate de cČtre cadrele didactice ale UniversitČĩii din PetroĂani, precum Ăi de cadrele didactice ale UniversitČĩii Petrol Ăi Gaze din PloieĂti, seria 3.

Cadrelor didactice participante li se oferČ suportul tehnic necesar transpunerii cursurilor proprii în format e-Learning Ăi sunt asistate în aceastČ activitate de cČtre experĩii formatori Ăi formatorii asistenĩi ai partenerilor din cadrul proiectului, respectiv SC EURO JOBS SRL din PetroĂani Ăi SC MEMORY SRL din Hunedoara.

Proiectul contribuie la atingerea unui nivel mai înalt de calificare al persoanelor din grupul ĩintČ, prin dezvoltarea abilitČĩilor cadrelor didactice de a utiliza calculatorul Ăi de a lucra cu softuri specifice sistemelor e-Learning.

Informaĩii suplimentare se pot obĩine la: Universitatea din PetroĂani, str. UniversitČĩii, nr. 20, tel: 0723.541.738 Persoane de contact: Experĩi comunicare, Cocuĩi Mihai Ăi Karina Straja.

audienţe, cetăţenii Văii Jiului vor sta faţă în faţă cu Mircea Ioan Moloţ, cu unul dintre cei doi vicepreşedinţi sau cu managerul consiliului judeţean. Oricum, persoane cu autoritate şi cu putere de răspundere.

Biroul teritorial este deschis zilnic de la ora 8 la ora 16. În fiecare zi, un angajat al Consiliului Judeţean Hunedoara va sta aici pentru a prelua sesizările cetăţenilor şi pentru a le transmite mai departe superiorilor de la Deva. Este evident că Mircea Ioan Moloţ vrea ca la Consiliul Judeţean Hunedoara să ajungă şi oful celor din

Valea Jiului.

Joile sunt rezervate audienţelor.

Aşadar, oricare dintre cetăţeni a putea sta faţă în faţă cu responsabilii de la judeţ. „Sper ca de cele mai multe ori să ajung eu la Petroşani.

Dacă nu ajung eu, ajung vicepreşedinţii sau managerul.

Oricum, audienţele se vor respecta”, a spus Mircea Ioan Moloţ.

Acesta a invitat la inaugurarea biroului teritorial al CJH pe toţi primarii din Valea Jiului.

Au lipsit primarul de la Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, plecat din localitate, Petroşaniul fiind reprezentat de viceprimarul Dorina Niţă.

Cornel Lungan, viceprimarul Lupeniului, a venit şi el, în locul primarului Cornel Resmeriţă, care, de câteva luni, îşi face mai greu simţită prezenţa în public. Invitaţiei au răspuns prezent şi restul primarilor Văii Jiului. Ilie Păducel de la Petrila, care a intrat şi în sediul nou al PNL, inspirându-l pe Moloţ să se gândească şi la pregătirea unei adeziuni, dacă primarul s-a molipsit din cauza atâtor penelişti. Gheorghe Ile, Dănuţ Buhăescu şi Nicolae Dunca au venit şi de ei, de asemenea, la întâlnire. Nici nu aveau cum să rateze o asemenea oportunitate, în care au putut să mai schimbe nişte opinii în direct cu preşedintele CJH. Alina PIPAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

8 ACTUALITATE

vineri, 8 februarie 2013

Intenţii multe, activitate puţină

Asociaţiile nonguvernamentale de la Petroşani nu au vizibilitate şi nici voluntari câţi ar trebui

Există în Valea Jiului aproximativ 15 asociaţii şi organizaţii nonprofit care au activitate susţinută, care au proiecte în derulare şi un program de activităţi bine stabilit. Au, de asemenea, notorietate, sunt uşor de identificat şi se implică activ în viaţa socială. Însă numărul celor înregistrate cu personalitate juridică este dublu, iar multe dintre asociaţii nu reprezintă un sprijin real pentru grupul ţintă pe care-l reprezintă. De asemenea, nu există comunicare între multe asociaţii nonprofit şi instituţiile statului, pentru ca beneficiarii să fie îndrumaţi mai uşor.

Societatea Naţională Crucea Roşie - filiala Petroşani, organizaţia Caritas - filiala Petroşani, asociaţiile Petro Aqua şi Pro Parâng, fundaţiile Herepeia şi Sf. Maria Valea Jiului, Asociaţia Maica Precista Petroşani, Asociaţia Thumende, Asociaţia Rosa Multiflora sunt doar câteva dintre asociaţiile care au activităţi permanente şi ajută societatea prin derularea diferitelor proiecte, finanţate de la bugetul local, cu bani europeni sau din donaţii. Însă multora dintre asociaţii nici măcar nu le poţi găsi sediul sau numărul de contact, nu fac publică activitatea lor şi nu colaborează cu instituţiile statului.

Asociaţia Hallel, de exemplu, a fost înfiinţată în 1998, când avea sediul pe Aurel Vlaicu la nr. 13, şi până în mai 2009, când a fost desfiinţată, nu a mai “deranjat” pe nimeni cu nimic. Pur şi simplu, a existat cu numele. Asociaţia de sprijin a handicapaţilor neuromotori Petroşani, înfiinţată în mai 2000, a primit sediul în Petroşani, pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, dar nu a ajutat niciodată vreun benefi-

ciar. Nici nu prea ai cum să apelezi la ei, pentru că inclusiv numărul de telefon nu mai are valabilitate.

Cu toate acestea, o organizaţie de genul acesta, care să acorde asistenţă persoanelor cu probleme neuromotorii, ar fi cu adevărat o binecuvântare.

Asociaţia Phoenix -împotriva violenţei în familie Petroşani ar trebui să adăpostească şi să consilieze victimele abuzului în familie. Victime sunt cu sutele, consiliere pentru acestea nu prea. De asemenea, o asociaţie care ar fi avut de lucru ar fi putut intermedia legătura dintre victime şi instituţiile specializate. Din păcate, nici activitatea, nici datele de contact ale asociaţiei nu sunt la îndemâna publicului larg.

Asociaţia Centrul Pentru Stimularea şi Promovarea Investiţiilor Directe în Zonele Defavorizate s-a născut în iunie 2000. Activitatea acesteia este plină de mister, pentru că nu şi-a făcut simţită prezenţa.

Asociaţia Clubul Sportiv Jiul Petroşani a luat fiinţă octombrie 1996, îşi are sediul într-un apartament din Colonie, dar a murit înaintea echipei.

Asociaţia de întrajutorare comunitară Valea Jiului, a luat fiinţă în 2001, are sediul pe strada Morii şi cam atât ştim despre ea. Nici măcar cu ce scop a fost înfiinţată nu am reuşit să aflăm, sau dacă mai există.

Asociaţia non-profit „Europa fără frontieră” este, de asemenea, o asociaţie fantomă, probabil realizată în scopuri educaţionale, dar despre ale cărei proiecte nu se cunoaşte nimic. Multe dintre asociaţiile educaţionale sunt create în cadrul unor proiecte anume, iar la finalul proiectului derulat acestea îşi încetează activitatea. Este şi cazul Asociaţiei pentru informare, dialog şi acţiune, sau a Asociaţiei pentru îngrijirea şi educarea preşcolarilor.

Petroşaniul este foarte bine reprezentat şi când vine vorba despre comunitatea romă. Asociaţii tot sunt, multe cu numele, însă, când vorbim despre activi-

tate, maxim două sunt mai active. Asociaţia Thumende şi Uniunea Democratică Culturală a Romilor Valea Jiului, care este înfiinţată chiar din 1992.

Asociaţia democratică a romilor liberi Saşa a fost activă cam până în 2004 când a participat la un seminar şi a ajutat la realizarea unui studiu, cam atât. A mai existat şi Asociaţia Oficiul de studiu, consultanţă, intervenţii ale romilor ce nu a avut activitate sau proiecte în derulare.

Una dintre asociaţiile de notorietate, rămase în umbră, este Asociaţia „Valea Jiului”, înfiinţată în 2002 de Guvernul Năstase pentru a contribui la dezvoltarea zonei. Această asociaţie avea drept rol implementarea „Strategiei de dezvoltare socio-economică a Bazinului carbonifer al Văii Jiului", care avea ca an de finalizare 2010 şi era considerată ca fiind salvatoare zonei. Din 2002 până în 2010 nu s-a întâmplat nicio minune şi suntem convinşi că strategia de dezvoltare a fost doar pe hârtie. Cu toate că asociaţia avea câteva zeci de membri cotizanţi şi a strâns bani frumoşi din bugetele locale şi societăţile afiliate. Dumnezeu mai ştie ce s-a întâmplat cu banii asociaţiei! Dar, oricum, pentru binele Văii nu se vede că au fost cheltuiţi.

Str. Nicolae Bălcescu

Au umblat cu ocaua mică

Unde au muncit 8 oameni, a rămas o gaură

O bătrână de 79 de ani a fost trasă la… cântar

Societăţile de distribuţie care intervin în teren şi-au făcut un obicei să lase totul praştie şi să plece după ce termină intervenţia.

Pe Şt. O. Iosif, după lucrările de reabilitare ale celor de la Termoficare, având ca beneficiar Electrocentrala Paroşeni, a rămas praf şi pulbere. SC Apa Serv Valea Jiului SA, care a lucrat pe str. Venus şi pe str. Gociu Nicuşor, cam tot aşa a lăsat în urmă. Acum au lăsat praf şi cei de la Enel, dar aceştia au făcut praf un trotuar reabilitat. S-au mai apucat ei de lucru la o defecţiune, pe str. Avram Iancu, în staţia de taxi, după ce se finalizase reabilitarea, dar acolo au readus lucrarea la stadiul iniţial. Pe str. Nicolae Bălcescu au început o lucrare de mai bine de o săptămână, şi tot nasol arată. Şi n-au lucrat la ea decât vreo 8 muncitori în fiecare zi... Au săpat, au remediat avaria, ba chiar la un moment dat şi-au făcut o adevărată tabără de lucru acolo. Acum, pe trotuar nu se poate trece, pentru că lucrarea a rămas nefinalizată, împrejmuită, o groapă cu nămol pe lângă care trebuie să te strecori să ajungi unde trebuie.

www.zvj.ro

Persoanele în etate cad cel mai uşor pradă şarlatanilor.

Aceştia adoptă o nouă metodă de a înşela mai ales femei în vârstă, pretinzând că vin din partea unor rude apropiate. Şi astfel pleacă cu banii bătrânelor, iar până să-şi dea seama că au fost păcălite, victimele rămân cu paguba.

Aşa s-a întâmplat cu o bătrână de 79 de ani din Gurasada. Aceasta s-a prezentat la sediul Secţiei de Poliţie Rurală Ilia şi a sesizat că la 16 ianuarie a fost înşelată. A povestit cu amănunte cum în ziua respectivă, s-a prezentat o persoană de

sex masculin la domiciliul său, care a afirmat că vine din partea fiului ei pentru a-i lăsa două cântare, solicitând în schimbul acestora contravaloarea de 950 lei. Nouă ne sună cunoscut, pentru că nu este singura bătrânică ce a picat în plasa cu cântarele de la fiu. Pentru a-i întări convingerea, infractorul a apelat telefonic o altă persoană ce se afla chiar la mică distanţă în autoturism, afirmând că vorbeşte cu fiul ei.

Bătrânica, fiind indusă astfel în eroare, a acceptat să plătească suma de 950 lei, reprezentând contravaloarea celor două cântare. Poliţiştii, care mai auziseră şi ei povestea asta, dar de la alţi păcăliţi, i-au identificat rapid pe şarlatani. Aceştia sunt doi bărbaţi de 34 şi 36 de ani, ambii din comuna Sânpaul, judeţul Mureș. Cei doi suspecţi au fost arestaţi preventiv la 19 ianuarie 2013 pentru săvârşirea unei infracţiuni similare, fiind depistaţi în trafic, pe raza comunei Ilia, în urma unei acţiuni a poliţiştilor.

Cei doi sunt cercetaţi pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune, poliţiştii continuând cercetările în vederea documentării întregii activităţi infracţionale.

Pagină realizată de Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului

UMOR ÎN HA... MAJOR 9

vineri, 8 februarie 2013

Lucian Perţa – „teatru de buzunar” aici un cabinet. (Cu năduf) Na, n-a fost să fie, cine ştie cui şi pe unde va scoate el dinţii, că e plecat acum în Italia la un coleg de facultate. (Pe coridor se produce rumoare, apare o profesoară cu catalog, înconjurată de părinţi).

Elvira: Bună ziua! Cred că pe mine mă aşteptaţi. Sunt Elvira Adamache, dirigintă la clasa a V-a C. Eu v-am convocat la şedinţă.

Mulţimea: Da, da, la şedinţă.

Pentru a V-a C. Bună ziua, bună ziua!

Elvira: Vă rog să poftiţi în clasă.

Aici e a V-a C. Voce din mulţime: Da, doamnă dirigintă, vedem, scrie, dar e închisă...

Elvira (surprinsă): Cum, e închisă? (revelaţie) Chiar aşa, da, eu am rugat femeia de serviciu, ştiţi, ca să se păstreze curăţenia. Un moment...Vă rog să mă aşteptaţi aici. Vin imediat .

Domnul profesor Lucian Perţa, membru al Uniunii Scriitorilor din România, este considerat de importantul critic literar Gheorghe Grigurcu drept cel mai mare parodist al României. V-am prezentat, anul trecut, o cronică a Festivalului Naţional de Umor „Zâmbete în Prier”, desfăşurat la Vişeu de Sus. Ei, bine, „vinovat” de reuşita acestei manifestări este chiar dl.

Lucian Perţa, iniţiatorul şi organizatorul festivalului. De curând, mi-a trimis trei volume de „teatru de buzunar”: „Vin turcii”, „Şedinţă de consiliu” şi „De-a şcoala”. Astăzi, sunteţi invitaţii dumnealui la o şedinţă cu părinţii. Nu vă speriaţi, e vorba de o piesă de teatru, din volumul „De-a şcoala”! Aşa că ar fi bine să vă grăbiţi, să prindeţi loc în primele rânduri. Să înceapă spectacolul! Şedinţă cu părinţii, chiar aşa (I) (Comedie amăruie într-un simplu act)

PERSONAJELE: Ovidiu Popescu – inginer, între două vârste Dorina Scaiete – casnică, între două vârste Elvira Adamache – profesoară de matematică, dirigintă, tânără domnişoară Alexa Codin – elev în clasa a X-a O bătrână – bunică, vârsta a treia Un bătrân – bunic în putere Directoarea – persoană cu prestanţă, ochelari şi vârstă nedefinită Actul I – Scena I

Decor: Un coridor obişnuit de şcoală obişnuită, cu un perete acoperit cu obişnuitele tablouri de absolvenţi, premianţi şi membri ai echipelor de fotbal şi karate.

Ovidiu (jovial): Bună ziua tuturor! (Se adresează unei doamne) Pentru şedinţa cu părinţii...

Dorina (amabilă): Da, da, aici!

Ovidiu: La ora 17.00, nu?

Dorina: Sigur că da. La ora cinci, să ne adunăm la şcoală, prima şedinţă din acest an, din acest ciclu, deja au dirigintă, gata cu doamna învăţătoare!

Ovidiu (alarmat): Dar ce s-a întâmplat?

A păţit ceva?

Dorina: A, nu, şi-a terminat seria, o ia de la început cu clasa I, ai noştri, gata, sunt în ciclul gimnazial... Pe cine aveţi?

Ovidiu: Un băieţel, Călin (zâmbind) A, da,acum e gimnazist, e un băiat, un ditamai băiatul!

Dorina: A terminat aici a IV-a? Parcă nu vă cunosc...

Ovidiu (uşor jenat): Scuzaţi-mă, să mă prezint: Ovidiu, Ovidiu Popescu, inginer.

Dorina (întinde mâna): Dorina, Dorina Scaiete, casnică ca să zic aşa...(Ovidiu îi sărută mâna) Sunteţi nou pe la noi, nu-i aşa?

Ovidiu: Da, doamnă, m-aţi prins. Am venit abia în vară, m-am mutat cu serviciul la o firmă de TV Cablu aici la dumneavoastră. Eu, adică noi, familia, soţia şi mai am o fată studentă la Bucureşti, suntem din Constanţa. De acolo am venit, ne-au dat de la serviciu apartament, chiria e modică, rentează.

Dorina: Unde aţi găsit apartament modic?

Ovidiu: Păi nu, că nu am căutat noi. Ni l-au dat de la firmă, la G-uri, etajul doi, foarte bun. Am înţeles că mai sunt câteva libere acolo.

Dorina (intrigată): Ca să vezi, şi eu am căutat de-a nebuna toată vara măcar o garsonieră pentru băiatul cel mare, a terminat stomatologia şi şi-ar fi deschis

Cortina Scena II

Decor: (O sală de clasă. Catedra, câteva bănci, pereţii cu planşe etc.)

Elvira: Aşa, aşa, poftiţi, vă rog! (Părinţii se aşează în băncile din spatele clasei, doi câte doi, uşor stănjeniţi). Dar vă rog, poftiţi şi-n faţă! Nu vă înghesuiţi acolo în ultimele bănci! (Zâmbeşte) Era să zic în fund... Aici, vă rog, în faţa mea. (Cu spirit de glumă) Încă nu mănânc pe nimeni! (Ovidiu, Dorina şi alţi câţiva chicotesc şi iau loc în băncile din faţă). Aşa, acum e bine. Deci, să mă prezint. Aşa cum v-am mai spus unora dintre dumneavoastră pe coridor, Elvira Adamache, sunt profesoară de matematică, am terminat facultatea la Cluj acum doi ani, sunt necăsătorită, nefumătoare şi necruţătoare cu elevii indolenţi şi leneşi. De anul acesta voi fi dirigintă la această clasă şi, nu fiindcă aşa e tradiţia, fiindcă e absolut necesar, v-am convocat astăzi la şedinţă.

O bătrână (se ridică din spate): Aşa, aşa, maică, mi-o zâs mie nepoata că e musai să venim la şedinţă că altfel ne amendează şi ne ie din pensie!

Elvira: (amuzată): Ei, nici chiar aşa mătuşică, pensia e pensie, dar cum se face că văd numai bunici şi bunicuţe?!

Ovidiu (din prima bancă): Probabil că părinţii vor fi fiind la alte şedinţe…

Dorina (îl completează): De fotomodele în Turcia, Spania sau Italia! (Rumoare în sală) Elvira: Chiar aşa, ia să facem un pic de prezenţă. O să citesc catalogul şi vă rog să vă prezentaţi fiecare pentru cine aţi venit. (Deschide catalogul) Deci cu A – nu avem, B – Bibici Alexa. Este cineva?

(Se ridică un băieţandru).

Codin: Prezent! Eu sunt Codin, fratele mai mare.

Elvira (surprinsă): Bine, bine, tinere, dar câţi ani ai tu?

Codin: Trec pe şaişpe. Sunt la liceu într-a zecea.

Elvira: Şi tu îl reprezinţi pe Alexa?

Codin: Păi da, că soru-mea a mare, care stă cu noi, n-a venit încă acasă de ieri, ştiţi, cu serviciu, la patron, la magazin, se face inventar mare…

Elvira (ironic): Chiar aşa, inventar

mare!... şi ai venit tu, că şi tu eşti mare… (Schimbă tonul) Stimaţi părinţi… (Îşi dă seama) Nu, că trebuie să-mi schimb formula de adresare: Dragi reprezentanţi ai copiilor, văd că o să avem probleme de comunicare. (I se adresează din nou tânărului) Ei bine, Codine, aşa am înţeles că te cheamă, acum eşti părinte, dar părinţii, părinţii voştri unde sunt?

Codin: Păi ei sunt bine, sănătoşi. Acum, luna trecută, am vorbit cu ei la telefon…Tata e în Germania, la muncă în construcţii şi mama e în Spania deocamdată, dar e vorba că o să meargă în toamna asta la tata în Hamburg, că sau cam terminat căpşunii pe acolo.

Elvira: Chiar aşa de despărţiţi sunt? De când sunt plecaţi?

Codin: Păi să tot fie trei ani. Eram într-a şaptea. Da, da, că soră-mea terminase liceul şi a vrut să plece şi ea, dar mama a zis ca să rămână cu noi, că mai întâi merge ea să vadă cum e, apoi vine acasă şi merge soră-mea şi tot aşa până vom fi noi mai mari şi vom putea merge singuri.

Numai că primul a plecat tata, a avut o ofertă beton la Hamburg, s-a dus pe cinci ani, mai are doi.

Elvira: Şi cum vă descurcaţi? Naveţi bunici, unchi?

Codin: Avem bunici din partea mamei, în apropiere, în comuna vecină, dar sunt ocupaţi. Au de îngrijit patru nepoţei, verişorii noştri, copiii unchiului Vasile, fratele cel mic al mamei. Unchiul Vasile şi mătuşa Mariana au plecat în Italia acum doi ani şi stau până… până fac ceva bani, a zis unchiu’!

Elvira: Ei, n-aş fi crezut chiar aşa ceva. Bine, tinere, adică nu e bine, dar, mă rog. Vezi ce faci cu Alexa, să aibă timp să şi înveţe.

Următorul! Codreanu Monica! E cineva? (Se ridică o bătrânică) Bătrâna: Eu sunt, maică. E nepoată-mea, Monicuţa, tare de treabă fată…

Elvira (o întrerupe): Bine, bine, mătuşică, dumneata eşti bunica, SPECTACOLUL ARE LOC ÎN DATA DE aşa-i? Şi părinţii, evident, sunt în 25 FEBRUARIE 2013, LA ORA 19.00, LA CASA Spania sau Italia, nu-i aşa?

DE CULTURĂ “ION DULĂMIŢĂ” PETROŞANI Bătrâna: Nu-i aşa, maică, că-s în Grecia. O fost un an în Turcia, da’ n-o mai mărs zarafetu’, s-o dus în Grecia, acolo o zâs că-i mai îndemână.

Elvira: Zarafetu? Cu ce se ocupă acolo, mătuşică?

Bătrâna: Apoi maică, cu una, cu alta, mai de făcut curăţenie, mai cu coconii, el, ginerele îi şi şofer şi o învăţat acolo să puie şi faianţă.

Elvira: E clar. Nici nu mai are rost să strig catalogul. E cineva părintepărinte în sală? (Se ridică Ovidiu şi Dorina. Ovidiu îi face semn Dorinei) Poftiţi doamnă! (va urma)

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 ACTUALITATE

vineri, 8 februarie 2013

Deoarece este altă mâncare de peşte faţă de cea a PDL,

USL vrea puţintică regionalizare Dacă până să ajungă la putere, USL se opunea regionalizări, acum nu se mai opune. Chiar o susţine. Explicaţia este simplă, vorbim acum despre o regionalizare, dar fără desfiinţarea judeţelor.

Deci, este altfel faţă de proiectul PDLului. Iar faptul că judeţul nostru este prins în Regiunea Vest este o veste şi mai bună. Desigur, ne va creşte nivelul de trai până la cer…

Lui Mircea Ion Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, i s-a amintit despre cum, atunci când era în opoziţie, mai că ar fi pus de un referendum pentru a stârpi din rădăcini mârşava idee a regionalizării. „Nu este tocmai aşa, eu eram împotriva dispariţiei judeţelor. Cu regionalizarea sunt de acord pentru că ar însemna o mai bună absorbţie a fondurilor europene, implementarea mai rapidă a proiectelor. Orice primar ştie, de exemplu, că, acum, dacă ai un proiect de investiţii, până ajungi cu el pe masa ministrului să ţi-l aprobe şi să ţi-l semneze este cale lungă, multe obstacole. În cazul regionalizării, proiectele se vor opri la nivel zonal, acolo este capătul ierarhiei şi se vor putea implementa mai repede. În plus, altfel atragi bani europeni pentru o regiune, altfel atragi bani europeni pentru un oraş”, a spus Moloţ. În definitiv, când vorbim de regionalizare o să vorbim şi de apariţia conurbaţiilor, adică de comasarea comunelor mici. „Este inevitabil acest proces de conurbaţie. Cu toate că primarii de comune mici se vor supăra şi nu o să fie de acord, nu putem ţine ca formă administrativă o comună care are sub 3.000-4.000 de locuitori.

Trebuie să facem o comasare”, a mai explicat Moloţ, preşedintele CJH. Doar că Moloţ a făcut mare opoziţie comasărilor atunci când a fost vorba de instituţii ca spitalele şi şcolile. S-a opus comasărilor propuse de Inspectoratul Şcolar Hunedoara sau de comasările Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte spitalele. Or, comasarea unor comune

www.zvj.ro

înseamnă mult mai mult decât comasarea unor instituţii. „Este absurd să faci o comasare a unităţilor de învăţământ pe verticală, grădiniţăşcoală generală-liceu, în condiţiile în care au clădiri separate, iar acestea urmează să fie preluate de unele de primării, altele de CJH”, declara acesta în 2010. De asemenea, tot el susţinea că o comasare a spitalelor înseamnă şi o falimentare a celor ce trebuie să le preia pe altele, pentru că administraţiile locale nu le Titlul spectacolului de sâmbătă nu este ales la întâmplare. vor mai putea finanţa. Dar când vom vorbi de comasarea Regizorul Gelu Badea a explicat ideea alegerii acestui titlu: a două comune, care au două „Sperăm ca spectatorii să-şi pună întrebarea de ce Nasturi? şi şcoli diferite, de exemplu, im- să iasă de la spectacol cu plicit se vor comasa şi şcolile, răspunsul primit. şi toate celelalte filiale locale ale instituţiilor de stat.

Este o dramă, dar putem să spunem că Cu toate că vorbim despre este o dramă comică. Acest text aduce regionalizare şi conurbaţii, şi într-un spaţiu destul de închis trei femei la preşedintele CJH susţine până o anumită vârstă, care-şi deapănă la urmă acest demers, amintirile şi îşi povestesc viaţa. Spectadumnealui susţinând şi recolul despre asta şi vorbeşte... Despre deschiderea unor spitale. situaţia în care ajung într-o zi părinţii, Săptămâna trecută, într-o mamele noastre şi despre faptul că noi am întrevedere cu ministrul putea să facem ceva mai mult pentru ei, Sănătaţii, acesta a discutat atunci când rămân singuri şi noi plecăm redeschiderea spitalului de la aiurea prin lume, să fim mari şi deştepţi”, Călan, ori ca o secţie, ori ca spune regizorul Gelu Badea despre prepersonalitate juridică sepamiera de sâmbătă, 9 februarie, ora 18. rată. A doua opţiune primează Aşadar, veţi găsi răspunsul numai în sala pentru că va fi nevoie de an- teatrului. Spectacolul se va juca cu gajarea personalului calificat, publicul pe scenă, pentru o mai bună iar în cadrul altui spital nu se transpunere a acestuia în povestea scrisă de austriacul Werner Schwab. poate face acest lucru. Şi cei mici sunt invitaţi la teatru duminică, 10 februarie, ora 12, la spectacolul „Floricica purpurie”, care a deschis stagiunea pentru copii 2012-2013, în regia Alina PIPAN lui Adrian Găzdaru.

Oana TUŢU, Secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

De ce „Nasturi”...?

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11

vineri, 8 februarie 2013

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Joci un rol important într-o situaţie care scapă un pic de sub control şi tinde spre exces de zel.

Intervii ca un factor de echilibru, pentru că reuşeşti să-i pui pe toţi la masa tratativelor şi să-şi domolească patimile inutile.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Dacă stai şi te gândeşti prea mult la ceea ce-ţi lipseşte, vei pierde energia şi buna dispoziţie cu care te-ai trezit de dimineaţă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

DIVERSE

IMOBILIARE

DECESE

Vând laptop second hand Asus X54HR-SX067D, Intel i3,2, 15 GHz, AMD HD 7470 - 1 GB/RAM video, 750 GB HDD + accesorii (mouse, geantă), încă 1 an garanţie, preţ 1300 lei neg. Telefon 0720.946949.

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090

Ioan Stelescu şi Traian Stelescu regretă nespus trecerea în nefiinţă a iubitului văr şi frate STELESCU PETRU Nu îl vom uita niciodată. Dumnezeu să-l aibă în paza sa!

Trupul neînsufleţit este depus la Capela Unitariană iar înmormântarea va avea loc sâmbătă, 09.02.2013, ora 14:30, la cimitirul Aeroporul.

AUTO

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316

Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 43.000 euro.

Tel. 0724.571408

Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară.

Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316

Vând apartament 2 camere, zona Piaţa Centrală, preţ 40.000 lei, negociabil.

Telefon 0747.025689

Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

Vând garaj în zona Şcoala Generală Nr. 5, preţ 10.000 lei.

Telefon 0354.815252

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună.

Tel. 0765.591522.

Vând apartament 3 camere, zona Avram Iancu, preţ 45.000 lei, negociabil.

Telefon 0354.815252

Vând mixer DJ Behringer VMX-100, puţin utilizat, preţ fix 150 lei.

Telefon 0720.946949.

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

ANGAJĂRI

Agenţie de publicitate caută colaborator pentru realizarea de machete grafice. Cerinţe: cunoştinţe Corel şi Adobe.

Informații la telefon: 0722.571649.

CV-urile se depun pe adresa nnovac@yahoo.com Firmă de construcţii din Sibiu angajăm dulgheri, zidari, muncitori în finisaje interioare şi exterioare.

Trimiteţi mesaj cu prezentare la numărul de telefon 0729.051729.

Societate angajează deservent buldoexcavator.

Se solicită experiență.

Relații la telefon 0728.870.065.

ANUNŢ PUBLIC JURA MARCU DIMITRIE cu domiciliul în localitatea Petrila, str. Jieţ, nr. 92, anunţă elaborarea primei versiuni a planului/programului : “P.U.Z AMENAJARE MUZEU ETNOGRAFIC ŞI AMPLASARE CONSTRUCŢII TRADIŢIONALE DIN LEMN” în oraşul Petrila, loc. ap. Jieţ, zona Cariera Petrila Sud, judeţul Hunedoara şi declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu.

Consultarea primei versiuni a planului/ programului se poate realiza la sediul A.P.M. Hunedoara, Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25, zilnic între orele 8-16.

Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul A.P.M. Hunedoara, în termen de 15 zile calendaristice de la data prezentului anunţ.

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară.

Telefon 0761.756839

Discuţia pe care o ai azi cu reprezentantul unei instituţii va avea efecte importante asupra planurilor pe care le-ai început.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Viaţa de familie este motiv de relaxare şi de bucurie deplină, de parcă ar avea loc unele evenimente ce-i adună în jurul tău pe cei dragi.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Afli o veste excelentă despre un eveniment programat cândva în perioada următoare, dar nu mai ai răbdare până atunci, simţi nevoia deja să o spui tuturor şi să împărtăşeşti cu ei bucuria.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Deşi te trezeşti cu o atitudine pasivă şi plictisită de parcă nu ai avea chef de nimic prea complicat, pofta vine mâncând, deci lenea trece repede.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Planifică-ţi cheltuielile în perspectiva mai îndepartată, nu doar pentru câteva zile de acum înainte, deoarece se apropie vremuri nu tocmai uşoare.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Eşti mult mai sensibil din punct de vedere emoţional, încât orice mic afront devine un dezastru pentru tine!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Lumea te cunoaşte foarte bine şi aşteaptă mereu de la tine o replică genială sau o glumă inspirată, şi nu îi vei dezamăgi nici acum. Eşti pe fază la tot ce auzi şi găseşti întotdeauna cea mai potrivită remarcă.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ai numai de câştigat de pe urma discuţiilor care se leagă azi în anturajul tău, pentru că primeşti sfaturi utile sau gesturi de simpatie care îţi dau mai multă încredere în oameni.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Nu poţi păstra atmosfera paşnică tot timpul în casă, ci tot mai apar unele mici dispute între membrii familiei.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Îmbraci haina omului matur pus pe poveţe şi sfaturi serioase în faţa unei persoane care ia totul în glumă. Nu-ţi place atitudinea sa superficială şi nu vei pregeta să-i ţii o predică.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 EDILITARE

vineri, 8 februarie 2013

Acoperişuri cu probleme

Sesizarea mi-a făcut-o un inginer minier, actualmente pensionar. Ieşiserăm amândoi din magazinul alimentar aflat în complexul Unic Vulcan, iar dumnealui mi-a arătat imobilele de pe partea cealaltă a Bulevardului Mihai Viteazul.

Dacă nu priveşti

cu atenţie acoperişurile acestora, cu greu îşi dai seama de gravitatea pericolului care-i pândeşte, în orice moment, pe pietonii care circulă pe trotuarul îngust de pe lângă aceste blocuri. Pe mai toate dintre ele, ţiglele de abia se ţin. Ba, mai mult, cele de pe blocul nr.45, primul, la parterul căreia se află şi casieria RCS-RDS, au şi început să ajungă jos. Nu mai e mult până când şi altele, de pe blocurile următoare, le vor urma exemplul.

De aceea,

mi-a mărturisit un locatar din blocul 44, el nici nu mai cutează să umble prea mult pe trotuarul de aici.

Când vine acasă din oraş, urcă scările de peste drum de poştă, iar pe suta de metri şi ceva care trebuie parcurşi până la scara blocului e cu ochii-n patru.

Adică, să-i caşte bine. Fiindcă, deşi am scris despre asta, trotuarul cu pricina a

rămas plin tot de troiene de zăpadă şi acoperit cu gheaţă. Şi, ca să fie tacâmul complet, nici cu iluminatul nu stă bine. E locul prielnic în care mergi la sigur dacă ai de gând să-ţi scoţi ochii.

Cunosc versiunea

în chestiunea cu ţiglele căzătoare. Fiind un bloc cu apartamente proprietate personală, ţine de locatarii săi tot ceea ce-i de reparat la blocurile respective. Şi, atenţie, nu sunt singurele din Vulcan aflate în situaţia aceasta. Uitaţi-vă la cele din centrul vechi. Mai toate sunt penale la acest capitol, excepţie făcând blocul N-S-E-V, la care acoperişul, refăcut în urmă cu un an, e nou-nouţ. Da, într-adevăr, în sarcina proprietarilor apartamentelor cade repararea acoperişului, iar procurarea de ţigle noi este numai şi numai treaba lor.

Uricani

Au furat şi ţiglele de pe acoperiş

Când nu cade de pe acoperiş (despre aceasta citiţi amănunte în articolul colegului Olteanu), atunci ţigla este furată tot de pe acoperiş. De fapt, unele construcţii, abandonate, sunt furate cu totul. La Uricani, doi tineri au uşurat alaltăieri un acoperiş de 258 de bucăţi de ţiglă.

Miercuri, în jurul orei 16:30, o patrulă de siguranţă publică din cadrul Poliţiei Uricani a surprins în flagrant doi uricăneni harnici foc. Vasilică şi Andrei, amândoi cu buletin de Uricani, sustrăgeau de zor ţigle de pe acoperişul unui bloc de locuinţe situat pe strada Revoluţiei din Uricani.

Poliţiştii au reuşit recuperarea prejudiciului (258 de bucăţi de ţiglă) şi au întocmit dosar de cercetare penală pe numele celor doi suspecţi. Ca să spunem aşa, mai sunt şi unii care nu au toate ţiglele pe casă...

Alina PIPAN

Numai că - aşa cum

era de părere cetăţeanul despre care v-am zis ceva mai sus - administraţia publică locală i-ar putea ajuta pe oameni cu autoutilitara aceea dotată cu nacelă, folosită când e de lucru la stâlpii care asigură iluminatul public. Nu de alta, dar nu cred că vreunul dintre locatari, mai toţi în vârstă, să aibă curaj să se aventureze pe acoperiş, cu o mână ţinându-se să nu cadă, iar cu cealaltă trăgând după el ţiglele.

Iar ajutorul acesta ar trebui să vină imediat cum se face vremea bună. Dacă nu cumva până atunci, Doamne, fereşte! vreo ţiglă din aceea va ateriza în creştetul vreunu trecător şi-l va pune pentru totdeauna pe gânduri.

Gheorghe OLTEANU

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0 2 5 4 .5 4 9 0 2 0 0 2 5 4 .5 4 9 1 2 1 ( fa x ) 0 7 3 7 .5 7 5 5 8 2

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro Redactor şef: Marian BOBOC

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:

Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP:

Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837

Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 172 8 februarie 2013 4 pagini

Casinoul Muncitoresc între Confidenţial şi Strict Secret dovediţi că au lucrat cu un agent teatral neautorizat, li se vor ridica autorizaţiile de funcţionare”. Însă, spre norocul său, agentul teatral Vestinianu nu a mijlocit punerea în scenă a vreunui spectacol la Petroşani.

Nu doar Cazinoul Muncitoresc era ţinut sub observaţia autorităţilor, ci şi celelalte localuri unde aveau loc reprezentaţii artistice. Un astfel de local, celebru în epocă, era Restaurantul Bucureşti, situat la parterul hotelului omonim din vechiul centru al Petroşaniului. Sporadic, aici aveau loc concerte de jazz, de muzică populară, baluri şi serate. În toamna anului 1938, la Hotel Bucureşti urma să concerteze o orchestră. Până aici, nimic deosebit. Însă, Sindicatul artiştilor instrumentişti din România, Regionala Arad (administraţia judeţelor Arad, Bihor, Hunedoara, Alba) intră pe fir şi cere poliţiei petroşenene să interzică concertele orchestrei. Motivele le aflăm din prima adresă a sindicatului emisă la 3 august 1938: „Cu referire la Legea Teatrelor, cu tot respectul rugăm să binevoiţi a dispune să fie controlat dacă Szatmáry Francisc şi Mokos Frida, muzicanţi, angajaţi la Restaurantul Bucureşti din Petroşani, au cetăţenia în regulă, iar în cazul dacă nu, Vă rugăm a confisca carnetele lor de liberă profesie şi a ne trimite nouă, fiind în baza Legii, acei care nu au cetăţenie nu pot avea carte de liberă profesie, eliberată de Sindicatul nostru, ci trebuie să aibă autorizaţia Ministerului”.

Neprimind răspuns, Sindicatul artiştilor instrumentişti din România revine la 6 septembrie cu o altă adresă mai amănunţită: „În conformitate cu dispoziţiunile Legii, Vă rugăm să binevoiţi a dispune, ca membrii orchestrei din restaurantul Bucureşti din Petroşani să nu poată exercita profesia de muzicant decât în conformitate cu dispoziţiunile Legii, respectiv cu îndeplinirea următoarelor formalităţi: 1. să aibă carte de liberă profesie valabilă pentru timpul în curs

Ca orice instituţie care găzduia cu regularitate manifestări culturale, şi Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului se afla în atenţia organelor de poliţie şi de siguranţă ale statului.

Dat fiind faptul că în sala casinoului se întâlneau periodic sute de petroşeneni, era şi normal ca să existe o monitorizare a acestui „obiectiv”. În afara desfăşurării evenimentelor, copoii timpului raportau şi modul cum erau transpuse în practică unele ordine şi circulare cu caracter cultural emise de către autorităţi.

Pentru istoria culturală şi politică, valoarea acestor informări rezidă nu doar în caracterul lor operativ explicit, documentele fiind clasificate ca strict secret sau confidenţial, ci şi în acela inedit, ele făcând referire la unele evenimente neconsemnate de presa vremii sau consemnate doar oficial.

De altfel, informaţii despre adunările culturale şi politice cuprinse şi în stările de spirit (care mai erau denumite şi „dări de seamă”) ale Comisariatului de Poliţie Petroşani. (Marian BOBOC)

La 13 ianuarie 1938, Comisariatul de Poliţie Petroşani primeşte un ordin de serviciu, o copie a adresei nr. 7.159/ 937 a Direcţiunii Generale a Teatrelor şi Operelor: „Avem onoarea a vă aduce la cunoştinţă că în conformitate cu dispoziţiunile art. 141 şi următoarele din Legea teatrelor şi spectacolelor, publicată în M. Oficial Nr. 66 din 20 martie 1937, Dir. gen. a Teatrelor şi Operelor Române din Ministerul Cultelor şi Artelor, are poliţia şi controlul tuturor spectacolelor în general. Conform dispoziţiunilor art.

144 din susmenţionata lege, nici un spectacol nu se poate prezenta decât cu autorizaţia Direcţiei Gen. a Teatrelor şi Operelor. Autorizaţiile pentru spectacole se dau de noi artiştilor profesionişti, pe baza cărţilor de liberă profesie şi a adeverinţelor eliberate de către sindicatele respective recunoscute prin lege. În ceea ce priveşte spectacolele cu diletanţi în localităţile unde nu avem organele noastre de control, cerem avizul Dv. ca, fiind singurii în măsură, să aveţi informaţii mai precise asupra persoanelor sau societăţilor care solicită această autorizaţie. Aceasta pentru a evita ca autorizaţiile cerute să fie un pretext de adunare, la care să se uneltească prin felul spectacolelor, fie pe alte căi, acţiuni contrarii intereselor noastre naţionale”. În penultima zi a lunii ianuarie, Chestura Poliţiei Deva aduce la cunoştinţa Comisariatului de Poliţie Petroşani că sunt interzise şedinţele şi spectacolele „cu subiecte din domeniul sugestiei, hipnotismului, ocultismului etc.” şi cere luarea măsurilor pentru „interzicerea practicei în mod public a ghicitului, vrăjitoriei, prezicerii, chiromanţiei etc.”.

După cum se va vedea mai încolo, ordinele de mai sus nu erau doar ca unele legi din zilele noastre care, deşi există, nu se aplică, ci erau chiar aplicate.

Nu ştim cu ce o fi greşit agentul teatral I. Vestinianu din Bucureşti de i s-a retras de către Direcţiunea Generală a Teatrelor şi Operei autorizaţia, ordinul publicat în Buletinul Direcţiunii Generale a Poliţiei din 6 martie referindu-se doar la „incorectitudinele săvârşite” de acesta.

Comisariatul de Poliţie Petroşani primeşte ordinul de a dispune „măsuri să se ducă la cunoştinţa patronilor de localuri din ţară, care au program artistic, că susnumitul nu mai are dreptul să exercite profesia de agent teatral”. În caz contrar, „dacă vor fi

eliberată de Sindicatul nostru; 2. să aibă autorizaţia Ministerului Cultelor; 3. să aibă contract încheiat şi vizat de Sindicatul nostru; 4. să fie toţi cetăţeni români. Suntem precis informaţi că membrii orchestrei de la Restaurantul Bucureşti nu au actele în regulă, ba trei nici nu au cetăţenie, din care rugăm respectuos să binevoiţi a interzice debutarea acestei orchestre”.

Agasat probabil de atâtea delaţiuni, şeful Comisariatului de Poliţie Petroşani, comisar cl. I Silviu Scrob, răspunde la 10 septembrie sindicatului artiştilor: „(…) Avem onoare a Vă comunica, că în baza adresei (…) a Ministerului Cultelor şi Artelor (Direcţiunea Teatrelor şi Operelor) transmisă acestui oficiu, nu putem satisface cele cerute de D-voastră, cu privire la orchestra din restaurantul Bucureşti din acest oraş”.

Poate că în răspunsul comisarului Scrob să fi fost ascuns şi puţin patriotism local sau, cine ştie, un suflet de meloman…

La 14 februarie 1938, Prefectura judeţului Hunedoara emite un ordin către Comisariatul de Poliţie Petroşani, având ca obiect „eliberarea autorizaţiunilor de petreceri”. Reţinem prevederile referitoare la comunele urbane, ce era şi Petroşaniul în 1938: „În vederea păstrării ordinei publice şi în interesul bunului mers al serviciului, apoi pentru a se evita orice cheltuieli inutile de pregătire a petrecerilor proiectate de către cei interesaţi, avem onoarea a vă comunica următoarele norme, cu privire la eliberarea autorizaţiunilor de petreceri poporale, hore ţărăneşti, serbări culturale sau de binefacere, spre ştire strictă conformare şi aducerea la cunoştinţă celor interesaţi, prin cea mai întinsă publicitate”. Iată ce a luat la cunoştinţă conducerea Casinoului Muncitoresc, care găzduia manifestările enumerate în ordin: „În comunele urbane unde sunt garnizoane, autorizaţiile se dau de către acestea. Cererile de autorizaţiuni de petreceri sau serbări prevăzute cu opinia Comisariatului de Poliţie vor fi depuse la Comandamentul garnizoanei respective, urmând ca garnizoanele să ne decidă aceste cereri însoţite de aviz pentru a decide, autorizaţiunile putând fi eliberate numai după ce se va da avizul nostru în cauză”.

După ordinul Prefecturii, şi Garnizoana Petroşani pune în vedere Poliţiei Petroşani: „Cu începere de azi,

Gheorghe Gheorhiu Dej primind la Casinoul Muncitoresc Lampa de miner de onoare

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

această garnizoană va da cuvenitele autorizaţiuni pentru petreceri populare, hore ţărăneşti, serbări culturale sau de binefacere, etc. numai pentru acelea de pe raza oraşului Petroşani, bineînţeles numai după ce s-a cerut în prealabil avizul Poliţiei Petroşani”.

După prelucrarea şi însuşirea acestor ordine, Comisariatul de poliţie Petroşani trece la lucru, întocmind tablouri cu autorizaţiile de baluri, serate etc., organizate în scop de binefacere, educativ, cultural sau naţional în Petroşani. De fapt, aceste tablouri erau nişte tabele rubricate astfel: nr. curent; numele insituţiunilor, comitetelor, care au fost autorizate; data când a avut loc spectacolul (anul, luna, ziua); scopul pentru care au fost organizate balurile, spectacolele etc; suma totală rezultată; suma totală a cheltuielilor; suma netă rămasă; numirea autorităţii care a eliberat autorizaţia; nr. autorizaţiei eliberate; observaţii. În mod curios, dintre rubrici lipsesc două, credem foarte importante pentru autorităţi: numărul participanţilor şi locul de desfăşurare În luna aprilie a anului 1938 în acest tablou sunt consemnate două evenimente. Primul a fost organizat în scop filantropic de către Reuniunea femeilor unitare, la 24 aprilie; s-au strâns 5.400 de lei, cu organizarea sau cheltuit 2.800 de lei, rezultând un beneficiu net de 2.600 lei. La a doua manifestare, cu caracter naţionalreligios, pusă în scenă la 25 aprilie de către Societatea Corală Ortodoxă „Sf. Nicolae”, s-au strâns 7.400 de lei, din care s-au cheltuit 4.600 lei, rămânând un beneficiu net de 2.800 lei.

Informaţii exaustive despre evenimentele culturale, sociale, religioase, personale desfăşurate în luna aprilie aflăm la începutul lunii mai, când Comisariatul Petroşani raportează toate autorizaţiile eliberate de către garnizoana din localitate.

Iată autorizaţiile eliberate în luna aprilie şi scopul pentru care au fost eliberate: Uniunii generale a absolvenţilor şcoalelor de arte şi meserii Petroşani, ca să ţină săptămânal, în fiecare miercuri, de la ora 19-21, şedinţe de comitet în sala Cazinoului Muncitoresc din Petroşani, începând din ziua de 7 aprilie; Oficiului parohial romano-catolic Petroşani, ca să ţină o adunare a comitetului bisericesc pe ziua de 8 aprilie, orele 19, în sala şcolii confesionale romanocatolice; D-lui Simion Gârboveanu, secretar regional al sindicatelor muncitorilor Petroşani, să ţină o consfătuire cu preşedinţii sindicatelor pe ziua de 17 aprilie, orele 10, în localul sindicatului.

D-lui Ştefan Teodor, secretarul regional al sindicatelor miniere, ca să ţină o conferinţă cu preşedinţii şi casierii sindicatelor pe ziua de 23 aprilie, orele 10-12, orele 10-12; D-lui Ion Văjdea, profesor de dans din oraşul Petroşani, pentru ţinerea unei serate dansante în sala Schmidt-Petroşani, pe ziua de 24 aprilie 1938, orele 212; Reuniunei femeilor unitariene din Petroşani, ca să ţină o serată dansantă la 24 aprilie până a doua zi la ora 6, în sala casei culturale unitariene Petroşani; Societăţii corale ortodoxe-române Petroşani, ca să ţină serata de la 25 aprilie până a doua zi la ora 6, în sala Casinoului Muncitoresc.

Francisc Szekely din Petroşani, ca să-i cânte muzica, cu ocazia celebrării căsătoriei, care a avut loc pe 25 aprilie, în str. Gheorghe Tătărăscu, nr. 23.

D-lui Emil Pop din Petroşani, să ţină o petrecere, în vederea căsătoriei care a avut loc pe ziua de 25 aprilie, în str.

Gh. Tătărăscu, nr. 31.

D-lui Ioan Gârlea din Petroşani, să facă o nedeie cu pomană, obicei strămoşesc ce se ţine în fiecare an, în ziua de

25 aprilie, în Petroşani.

Restauratorului (echivalentul şefului/ administratorului/ proprietarului de local) Pascu Adam din Petroşani, ca să ţină o petrecere ţărănească cu dans pe zilele de 25 şi 26 aprilie, până la orele 24, în localul propriu.

Cârciumarului Gheorghe Popescu din Petroşani, desfacerea băuturilor spirtoase în cătunele Maleia şi Dărăneşti, pe zilele de 25 şi 26 aprilie.

Restauratorului Ioan Stelescu din Petroşani, ca să ţină o petrecere cu dans ţărănesc pe ziua de 26 aprilie, orele 18-24.

D-lui Petru Cioată din Petroşani, ca să facă o nedeie, zisă pomană, în cătunul Maleia, pe ziua de 26 aprilie.

Aeroclubului Petroşani, pentru convocarea adunării generale a membrilor acestui aeroclub pe data de 28 aprilie, orele 16,30, în sala de bibliotecă a Cazinoului Muncitoresc.

Clubului Sportiv Jiul Petroşani, pentru aranjarea unui concurs de casă de box în sala Casinoului Muncitoresc, pe ziua de 29 aprilie, orele 21-1. Întrucât documentul cu manifestările enumerate mai sus este întocmit la 3 mai, nu este anunţată de către o manifestare, organizată de Asociaţia pensionarilor Casei cercuale Petroşani, anume adunarea pensionarilor în sala Schmidt, în ziua de 10 mai 1938, orele 10-18.

Nu doar Sindicatul artiştilor instrumentişti din România era un jucător pe piaţa spectacolelor, ci şi Societatea Compozitorilor Români.

Conform legislaţiei, autorităţile civile şi militare petroşenene primesc ordin „să nu se mai elibereze nici o autorizaţiune de concert, festival, (…) de orice caracter cu muzică, până ce în prealabil nu se va prezenta o aprobare scrisă de la Societatea Compozitorilor Români” şi „să se pună din nou în vedere tuturor directorilor, întreprinzătorilor, proprietarilor de localuri publice cu muzică, ca cinematografe, restaurante, varieteuri, şcoli de dans, dancinguri, teatre, (…), hoteluri cu orchestre etc., pentru compoziţiunile muzicale ce au a se executa în aceste localuri, susnumiţii trebuie să plătească în prealabil drepturile de autor către zisa societate sau către reprezentanţa din provincie, pentru deţinerea cuvenitei autorizaţiuni”.

Ce vremuri! Respectarea drepturilor de autor, legiferată în urmă cu 15 ani, în 1923, constituia un imperativ al autorităţilor. Nu ca în zilele noastre…

Autorităţile civile şi militare erau foarte atente la celebrarea zilelor naţionale. Deoarece la 1 decembrie 1938 se împlineau 20 de ani de la unirea Ardealului şi Banatului cu patria mamă, fiind deci vorba de un jubileu, dr. Martha, rezidentul regal al ţinutului Timiş, căruia, după noua reorganizare teritorială, îi era arondat şi judeţul Hunedoara - comunică prefectului judeţului Hunedoara, încă de la 2 noiembrie 1938, modul cum trebuie sărbătorit jubileul unirii: „Domnule Prefect, în 1 decembrie 1938, se vor împlini 20 de ani de la declararea Unirei Ardealului şi Banatului cu patria mamă, ca această unire la data de mai sus să fie sărbătorită respectuos, Vă rugăm să binevoiţi a lua toate măsurile ca serbarea să fie impunătoare. Înainte de amneaz, se va oficia Te Deum la toate bisericile din judeţ, iar în toate şcolile vor fi serbări şcolare, după a căror terminare vor merge la biserică, unde preoţii vor preamări Ziua Unirii. În localităţile cu mai multe şcoli sau cu vreun cor, după amneaz sau seara, se va aranja concert sau se va juca teatru cu o piesă potrivită.

Amănuntele sărbătorilor le veţi stabili Dvoastră, împreună cu autorităţile locale”.

vineri, 8 februarie 2013

Zis şi făcut. Dr. Emil Fărcaşiu, primarul Petroşaniului, lansează următoarea invitaţie către instituţiile publice, printre care şi Comisariatului de Poliţi Petroşani: „În vederea întocmirii programului serbării zilei de 1 Decembrie 1938, când se vor împlini 20 de an de la Unirea Ardealului cu Patria Mamă, avem onoare a Vă ruga să binevoiţi a lua parte la consfătuirea ce va avea loc în ziua de 15 noiemvrie 1938, ora 12, la Primărie”.

Cum a fost sărbătorit 1 Decembrie, la Cazinoul Muncitoresc, aţi aflat din capitolul „1938”.

Căpitanul Anton Negrescu, comandantul Garnizoanei Petroşani pune în vedere Comisariatului de Poliţie „a dispune ca prin organile Dvs. să se întreprindă discrete investigaţiuni pentru a se comunica acestei garnizoane până la data de 20 a fiecărei luni următoarele: (…) Activităţi folositoare Statului şi instituţiunilor: I. Străjeria; II. Pregătirea premilitară; III. Alte instituţiuni de stat sau particulare: Liga culturală, ASTRA, Liga antirevizionistă, etc.; dacă se respectă dispoziţiunile în vigoare, relativ la aşezarea tablourilor Familiei Regale în şcolile confesionale minoritare şi cele româneşti”. Şi Poliţia de Reşedinţă Deva cere să fie ţinută la curent săptămânal cu evenimentele culturale din Petroşani.

Comisariatul de poliţie Petroşani se conformează ordinelor şi raportează: La 12 octombrie: „Către Poliţia de Reşedinţă Deva/ Avem onoare a vă raporta că în cursul acestei săptămâni la data de 15 oct. a.c. va avea loc la Casinoul Muncitoresc Balul de culesul viilor, aranjat de pompierii minelor Soc. Petroşani. În săptămâna viitoare, la data de 22 oct. a.c., se va ţine la Casinoul Muncitoresc din Petroşani, Adunarea Generală a membrilor Frăţiei Ortodoxe Române (F.O.R.) din despărţământul Jiu. Alte adunări, conferinţe etc. pentru săptămâna în curs şi cea viitoare nu avem anunţuri”.

La 22 octombrie: „Către Garnizoana Petroşani/ În cursul zilei de 22 X 1938, se va ţine la Casinoul Muncitoresc adunarea generală a F.O.R.-ului”.

La 10 noiembrie: „Către Poliţia de Reşedinţă Deva/ Raportăm că în ziua de 13 Noiembrie a.c., între orele 9-14, se va ţine la sindicatul metalurgist din Petroşani o conferinţă regională”.

La 16 noiembrie: „Poliţiei de Reşedinţă Deva/ Avem onoare a raporta că până în prezent nici pentru săptămâna în curs nici pentru cea viitoare nu avem anunţate adunări, şedinţe, conferinţe etc.”

La 19 noiembrie: „Către Garnizoana Petroşani/ În cursul acestei luni, diferitele asociaţiuni culturale n-au desfăşurat o activitate prea intensă, aranjând doar unele petreceri, în vederea strângerii unor fonduri pentru ajutorarea copiilor săraci, de Sf. Sărbători ale Naşterii Mântuitorului”.

La 23 noiembrie: „Poliţiei de Reşedinţă Deva/ Avem onoare a raporta că până în prezent nici pentru săptămâna în curs nici pentru cea viitoare nu avem anunţate adunări, şedinţe, conferinţe etc.”

La 30 noiembrie: „Către Poliţia de Reşedinţă Deva/ Avem onoarea a vă raporta că pentru săptămâna

vineri, 8 februarie 2013

în curs avem anunţate următoarele conferinţe: Azi 30 noiembrie 1938, Comitetul bisericesc rom. cath. va ţine o conferinţă cu caracter bisericesc la Şcoala rom. cath. La 2 decembrie a.c. va avea loc o conferinţă la sindicatul miner (…). Mâine, 1 dec. a.c., la orele 11,30, va avea loc o serbare în sala de cinema a Cazinoului Muncitoresc. Alte conferinţe, adunări etc., pentru săptămâna în curs şi viitoare nu avem anunţate.

La 21 decembrie: „Poliţiei de Reşedinţă Deva/ Avem onoare a vă raporta că pentru ziua de 25 decembrie a. cor. avem anunţată o conferinţă regională a muncitorilor metalurgişti din Petroşani, între orele 9-14 cu delegaţii sindicatelor, iar în ziua de 27 decembrie o adunare a membrilor Sfatului negustoresc. Ambele conferinţe au caracter profesional”.

La 25 decembrie: „Poliţiei de Reşedinţă Deva/ Avem onoarea a raporta/ Astăzi, 25 Decembrie 1938, de la orele 10, în localul sindicatului metalurgist din Petroşani, a fost o conferinţă a conducătorilor sindicatelor, sub preşedinţia lui Gârbovean Simion, după cum urmează: (…) Ca încheiere la explică celor 18 delegaţi că Guvernul actual este foarte bun şi a pus capăt partidelor politice, aşa că în această direcţie nu vor încăpea dificultăţi, deoarece noua organizaţie politică va fi una singură, Frontul Renaşterii Naţionale, unde toţi cetăţenii vor fi reprezentaţi după bresle. Aşa că în prezent, atât muncitorii cât şi ceilalţi cetăţeni sunt trataţi la fel, şi ca atare nu încape altceva decât frăţie şi unire. Nemaifiind altceva la diverse, le recomandă legătură cu Autorităţile şi muncă pe baze legale, apoi declară şedinţa închisă, plecând în linişte. Raportând cele de mai sus rog binevoiţi a dispune. Agent… Semnătură indescifrabilă”.

15 aprilie - 25 mai 1942: Şi în Dările de seamă ale Comisariatului de poliţie Petroşani - Biroul Siguranţă către Poliţia de reşedinţă Deva din 1942 găsim informaţii despre manifestările culturale, care s-au desfăşurat la Petroşani. „Cu ocazia zilei de 10 Mai a.c., (…), deşi timpul a fost defavorabil, a luat parte toată populaţia românească, pentru a da dovadă că sunt conştienţi de semnătatea acestei zile pe care trebuie să o respecte. Programul zilei a fost aranjat de autorităţile civile şi militare, dând un rezultat excelent de frumos mai mult ca şi în anii precedenţi, în după amiaza zilei, la Cazinoul Muncitoresc a fost aranjată o serbare în care inspectorul şcolar Damean a arătat în discursul său elogios însemnătatea zilei pentru noi, românii, după acest discurs a urmat serbarea aranjată din partea Liceului din localitate cu un festival bogat la care au luat parte, în afară de români, delegaţii Grupului Etnic German, s-a observat lipsa conducerii maghiare, care, şi de data aceasta, au căutat să se arate ostili statului român. (…)

Ziua Eroilor a fost o zi de doliu în întreaga populaţie românească, mai ales că în acest interval de timp se sacrificau în ofensiva spre răsărit fiii cei mai aleşi ai naţiunii. La Cimitirul Eroilor a avut loc Te Deumul cu un fast deosebit faţă de anul precedent, acoperind mormintele eroilor numai în flori”.

Amănunte despre atmosfera premergătoare sărbătorii naţionale din 10 mai aflăm şi din adresa din 8 mai a Prefecturii judeţului Hunedoara către Chestura de poliţie Deva: „Cu onoare Vă rugăm să binevoiţi a lua măsuri ca duminică, 10 Mai a.c., oraşul să fie arborat cu drapele naţionale iar vitrinele comercianţilor împodobite cu flori şi fotografiile M.S. Regelui Mihai I şi a D-lui Mareşal Ion Antonescu, conducătorul Statului. De asemenea, Vă rugăm să luaţi măsuri ca trei comisari de poliţie să fie delegaţi cu dirigarea programului de 10 Mai, întocmite de Prefectură şi Garnizoană”.

Cu o zi înaintea sărbătorii naţionale, o notă telefonică „extra urgentă” pune pe jar comisariatele de poliţie din judeţ, între care se află şi cele din Petroşani şi Lupeni: „(…) Direcţiunea Generală a Poliţiei este informată că în vederea Zilei de 10 Mai, de mâine a.c., agenţii legionari şi comunişti intenţionează să provoace manifestaţiuni de dezordine şi atentate. Pentru reuşita acestora s-ar îmbrăca în uniforme de şcoală, poliţiste sau chiar militare, căutând să fie cât mai aproape de tribunele oficiale”. Poliţiştii petroşeneni intră în alertă, întărindu-şi vigilenţa… Din fericire, la Petroşani, agenţii legionari şi comunişti nu au ieşit în evidenţă, ziua de 10 Mai nefiind tulburată de evenimente deosebite. Prin urmare, Comisariatul de Poliţie Petroşani raportează Poliţiei Deva: „Serbarea zilei de 10 Mai cât şi cea de după amiază de la Cazinoul Muncitoresc a decurs în cea mai perfectă ordine, fără a se întâmpla nici un eveniment”.

20 iunie - 20 iulie 1942: „Populaţia românească a căutat prin diferite serbări aranjate cu caracter patriotic să dea populaţiei educaţie naţională. În ziua de 27 iunie, subcentrul P.P. (Pregătirea Premilitară - n.a.) a prezentat printr-un program ales activitatea de un an zile printr-un frumos program. Sa observat lipsa păturii intelectuale, pe motivul că serbarea a fost aranjată la orele 11. Această aranjare la ore nepotrivite s-a făcut pe motivul că în ziua respectivă, după masă, s-a dat un concert al Bisericii Ortodoxe, cu un bogat program adunat naţional.

La această serbare, ca şi la toate serbările, s-a observat lipsa minorităţii maghiare. În ziua de 27 iunie, Asociaţia tinerilor din Lupeni a dat o şezătoare artistică culturală în această localitate cu un bogat program”.

24 iulie - 24 august 1942: „Populaţia românească,

PRĂVĂLIA CU ISTORII III în acest interval de timp şi-a păstrat moralul ridicat ca în lunile precedente, după greutăţile războiului mai mari. În seara zilei de 8 august a.c. a avut loc în sala Cazinoului Muncitoresc un festival teatral organizat de personalul C.F.R. din Petroşani, un program pur naţional, distractiv, până la orele două, fără dans, la care a luat parte un număr mare de populaţie românească. Venitul net de la această serbare s-a vărsat Crucii Roşii din localitate. Ca şi la serbările din trecut sa observat lipsa autorităţilor, care prin orice mijloace caută a se eschiva prin sfidarea a tot ceea ce este românesc”.

24 august - 24 septembrie 1942: „Populaţia românească în acest interval de timp şi-a păstrat moralul ridicat ca şi în lunile precedente, deşi au fost supuşi la diferite greutăţi impuse de război. În cursul acestei luni, au avut loc mai multe serbări aranjate cu caracter naţional, de afirmare românească, aranjate de unităţile militare, cu consiliul de patronaj al operelor sociale din această localitate, pentru ajutorarea consiliului de patronaj din localitate. Astfel, în ziua de 12 Septemvrie a.c., Batalionul 7 V.M. P.S. din Vulcan a dat un concert în această localitate, urmat de dans. În ziua de 13 Septembrie, tineretul intelectual din comuna Simeria, de asemenea a dat un concert, urmat de dans, cu scopul adunării de fonduri, pentru înfiinţarea unui cămin cultural în comuna Simeria. În ziua de 19 Sept. A.c. Consiliul de patronaj din Petroşani a aranjat o serbare pentru adunare de fonduri Consiliului de patronaj”.

24 septembrie - 24 octombrie: „Grupul Etnic German din localitate îşi desfăşoară activitatea, cu scopul regermanizării conaţionalilor lor, denaţionalizaţi. În ziua de 4 octombrie 1942, Gr. E. German din localitate a inaugurat opera de ajutorare de iarnă, în baza aprobării Prefecturii jud. Hunedoara. Serbarea s-a deschis cu un marş executat de fanfara grupului etnic german, după care a urmat imnul soldaţilor germani, după care a luat cuvântul conducătorul grupului etnic german din localitate, care a salutat pe Dl. From, cond. Grupului german din Transilvania. În conferinţa sa, Cond. Grup. Et. german a accentuat că trebuie să se considere toţi germanii că fac parte din marele Reich, a cărui voinţă o reprezintă Führerul Adolf Hitler şi trebuie să se arate vrednici de a fi consideraţi ca făcând parte din Germania de una sută de milioane de locuitori. În continuare a vorbit dl.

From, care prin violenţă critică asupra unor persoane proeminente din conducerea grupului etnic german din România, care şi în actualul moment se gândesc la punga şi interesele lor, şi nu la interesele naţiunii. Însă toţi aceştia îţi vor lua răsplata la sfârşitul războiului, întrucât ţin evidenţa lor. A atras atenţia, de asemenea, asupra stabilităţii leului, căci Hitler a garantat, leul românesc şi marca germană sunt legate una de alta, aşa că astfel cine nu crede în leul român nu crede în marca germană, deci nu cred în victoria finală. A mai amintit despre recăpătarea drepturilor sub regimul Antonescu, iar sub regimul Regelui Carol erau condamnaţi pentru crima de înaltă trădare. Totodată, a îndemnat grupul etnic german din localitate să nu se plângă de greutăţi, că şi România se află în război alături de Germania, sunt hotărâţi să lupte până la distrugerea comunismului. În ziua de 22 Octomvrie a.c. s-a dat reprezentaţia Marionete germane din Klasburg, la care au luat parte toate şcolile din localitate. La serbarea a luat parte populaţia românească alături de membrii grupului etnic german”.

24 octombrie - 24 noiembrie: „Conform dispoziţiunilor a Corp. VII Armată Teritorial, s-au organizat şi în cursul acestei luni conferinţe patriotice cu caracter educativ, ţinute de cei mai buni oratori din această regiune, care în conferinţele lor au arătat drepturile noastre de stăpânire ale Ardealului, documentate pe date istorice şi reale, precum şi subiectul pentru ce luptăm noi în răsărit până în Caucaz, teze documentate, prin care se arată că în tot decursul istoriei noastre expansiunea rusească tindea ca să ne ocupe, iar pe de altă parte chiar când am fost în alianţă cu ei, nu se ţineau de convenţii, tratându-ne ca pe duşmani”.

24 noiembrie - 24 decembrie: „În această localitate, conform dispoziţiunilor a Corpului VII Armată, s-au ţinut diferite serbări şi conferinţe patriotice cu caracter educativ din partea celor mai buni oratori din această localitate. Ortatorii, în conferinţele lor, au arătat şi au căutat să documenteze pe date istorice motivele pentru care România luptă în contra Rusiei, care în orice împrejurări au căutat să ne provoace. (…) Populaţia românească aşteaptă cu nerăbdare sfârşitul războiului pentru realizarea idealului nostru naţional. În ziua de 19 Decembrie a.c., a avut loc la Casinoul Muncitoresc serbarea Pomului de Crăciun, aranjată de şcoala de mineri din localitate, la care a luat parte populaţia românească, cu excepţia minoritarilor, care şi de data aceasta au evitat să ia parte. În ziua de 23 l.c. a avut loc la Casinoul Muncitoresc serbarea Pomului de Crăciun aranjată de către personalul CFR din

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

localitate, la care s-a observat prezenţa numai a personalului c.f.r. (…)

Grupul Etnic German din localitate, ca şi în lunile precedente, desfăşoară activitatea pe teren educativ. În ziua de 20 decembrie a.c. a avut loc o adunarea a grupului etnic german din localitate, sărbătorind solstiţiul de iarnă, la care au luat parte circa 100 persoane, majoritatea tineret, cu care ocazie conducătorul grupului etnic german, Kasper, a ţinut un discurs prin care a arătat tineretului german că în anul trecut poporul german credea că sfârşitul războiului va fi în toamna anului 1942, faţă de Rusia, însă războiul nu s-a terminat în anul acesta, iar poporul german şi-a înfipt zvastica mai departe în Răsărit în inima Rusiei.

Numitul a apelat la sentimentele patriotice ale membrilor grupului etnic german de a crede într-o victorie sigură a Germaniei”.

24 decembrie 1942 - 24 ianuarie 1943: „Cu ocazia sărbătorilor Crăciunului, localurile de consumaţie au fost închise la orele 11, putând, în schimb, populaţia să sărbătorească Sfintele sărbători în familie. Cu ocazia Anului Nou şi Bobotează, au avut loc Te-Deum-uri la biserici, unde după terminarea serviciului Divin, au avut loc defilări. (…) În acest interval de timp, în fiecare Duminică, s-au ţinut conferinţe cu caracter educativ din partea celor mai buni creatori din regiune, cu care ocazie, s-au arătat greutăţile pe care le întâmpină populaţia, făcând comparaţie cu alte ţări unde viaţa este mai scumpă”.

24 februarie - 24 martie 1943: „În cursul acestei luni, ca şi în lunile precedente, s-au ţinut conferinţe educative, cu scopul de a arăta populaţiei motivele pentru care luptăm noi în Siberia, şi drepturile noastre româneşti asupra Basarabiei şi Bucovinei. În ziua de 28 februarie, la biserica unită din localitate a avut loc o adunare bisericească, cu care ocazie s-a dezbătut programul bisericesc, pentru postul Paştelor, precum şi demersurile pe care le-au făcut pentru a încasa subvenţia de 200.000 lei aprobată de Primăria locală.

Adunarea a decurs în perfectă ordine şi linişte”.

Nu doar adunările cu caracter cultural, educativ, naţional, ori religios erau urmărite de către agenţii Comisariatului Petroşani - Biroul Siguranţei, ci şi întrunirile sindicale desfăşurate la Casinoul Muncitoresc.

O astfel de întâlnire are loc la 19 iunie 1942. Din nota informativă întocmită la 19 iunie 1942 de agentul de poliţie Gheorghe Barbu reţinem: „Astăzi, înainte de masă, au fost convocaţi la Casinoul Muncitoresc din Petroşani de către Dl. inspector al Muncii Popescu Petre toţi delegaţii muncitorilor din Valea Jiului, de la care s-a interesat de starea de spirit a muncitorilor. Au luat parte la discuţii următorii: 1. Dl. Popescu Petre inspector al muncii; 2. Dl. Director Bădărău; 3. Director A-tiv Popescu; 4. Maior Bărbosu; 5. Un domn inspector de la „Muncă şi Lumină”; 6. Secretarul d-lui inspector al muncii” şi 25 de delegaţi ai muncitorilor de la Atelierele Centrale Petroşani şi de la minele Petrila, Lonea, Aninoasa, Lupeni şi Vulcan. După discutarea revendicărilor minerilor, inspectorul Petre Popescu „aduce la cunoştinţă că în curând pentru suplinirea unei organizaţii muncitoreşti se va înfiinţa în toată Valea Jiului organizaţia Muncă şi lumină, la care se va pune la dispoziţie tot mobilierul fostelor bresle”.

Informarea agentului Gheorghe Barbu despre întrunirea de la Casinou se încheie cu o referire la noua organizaţie: „D. Insp. de la Muncă şi Lumină a adus delegaţilor la cunoştinţă că această organizaţie va începe să funcţioneze cu începere din luna iulie a.c.”.

Un alt agent raportează peste 12 zile, despre întâlnirea care a avut la Casinoul Muncitoresc, când autorităţile miniere şi militare au dat răspuns cererilor muncitorilor formulate la 19 iulie: „(…) în ziua de 2 iulie a.c. în sala bibliotecii de la Casinoul Muncitoresc, de la ora 17 şi până la ora 19,30 toţi delegaţii muncitorilor din Valea Jiului de către societate, la convocare au luat parte d-nii director Bădărău, Popescu, Gavriliu din Lonea şi comandantul militar al Văii Jiului, colonelul Minea”.

Periodic, adunările erau interzise. De exemplu, la 8 martie 1943, Chestura de Poliţie Deva transmite:

„În conf. cu ordinul Insp. Reg. de Pol. A. Iulia telegrafic cifrat de azi, vă facem cunoscut că se interzice cu începere de la primirea acestui an orice adunare a oricărei asociaţii de orice natură care provoacă aglomerări şi discursuri”.

Şi după 23 August 1944 continuă „obiceiul” supravegherii întâlnirilor organizate la Casinoul Muncitoresc de către agenţii poliţiei petroşenene. Un ordin din 28 iulie 1946, al şefului Poliţiei Deva, confirmă atenţia, seriozitatea şi frecvenţa rapoartelor agenţilor petroşeneni: „(…) Raportaţi până la orele 18 precis modul cum a decurs meetingul organizat de P.C.R. în Casinoul Muncitoresc. Se va raporta detaliat (…). În viitor, buletinul informativ se va raporta cu relaţii complete ce le posedă până la acea oră, şi nu în mod superficial şi la orele fixate: 9 dimineaţa, 16 şi 19”.

Ca să dovedească relativitatea temporară a ordinelor, dar şi operativitatea, un agent petroşenean infiltrat la adunarea PCR raportează la orele… 12,45: „Domnule Şef/ Cu respect raportez că azi, 28 iulie 1946, a avut loc la Casinoul Muncitoresc din această localitate o întrunire publică a partidului comunist din localitate. (…) A vorbit Dl. inginer Florescu despre conferinţa de la Paris, cu privire la pacea cu România, datorită guvernului de la 6 martie în frunte cu Dl. Dr. Petru Groza, vom obţine o pace dreaptă şi durabilă, după care a făcut apologia iredentei maghiare din Ungaria, care a făcut demersuri la cele 4 mari puteri pentru revizuirea graniţelor noastre, însă nu li s-a dat drept de cauză, întrucât în România este un guvern adevărat democrat şi deoarece nu se mai poate ţine cont de dictatul de la Viena, unde iredentismul maghiar şi hitlerismul au avut legături cu reacţiunea românească, întrucât graniţele au fost câştigate prin mari lupte duse de armata roşie şi română pentru tot ceea ce a fost hitlerist şi salasist. Mai reaminteşte că reacţiunea românească are legături cu reacţiunea mondială pentru distrugerea democraţiei, însă toată lumea să fie constituită şi să meargă pe calea dreptăţii, adică strânşi uniţi cu toţii pentru susţinerea democraţiei şi distrugerea reacţiunii. A luat după acesta cuvântul Dl. Creţu, care a adus la cunoştinţa publicului că lupta decisivă a început, adică pregătirea alegerilor, şi care luptă este foarte grea, trebuie să fim cu toţii bine strânşi uniţi pentru a câştiga drepturile noastre muncitoreşti şi a distruge tot ce este manistbrătenist, care caută distrugerea pe orice căi a democraţiei şi a drepturilor muncitorilor, întrucât aceştia fiind socotiţi reacţionari având legături cu iredentismul şi revizionismul maghiar, fiind împinşi la aceasta de către grofii maghiari şi boierii români care au fost exproprietăriţi de averi şi date la muncitori. Mai vorbeşte Dl. Matyas în limba maghiară tot în acest sens. Întrunirea a început la orele 10,30 şi a durat în linişte până la orele 12,30”. Pentru frazele unde se pierde predicatul şi… înţelesul de vină trebuie să fi fost faptul că informarea a fost scrisă în grabă mare, doar într-un sfert de oră…

vineri, 8 februarie 2013

aceste piese, de obicei urmate de dans. Scopul urmărit prin aceste serbări este de a avea în mână, fără constrângere sau obligaţii, ci din proprie iniţiativă a membrilor pe toţi maghiarii din localitate. Acţiunea este bine regizată şi foarte bine pusă la punct de conducerea U.P.M. Nu s-au înregistrat acţiuni făţişe de şovinism, din contră, se afişează o solidaritate pentru guvernul Dr. Petre Groza şi P.C.R.”.

Dintr-o altă informare referitoare la activitate U.P.M. reţinem: „U.P.M. activează doar prin serbări la sediu şi petreceri la Casinoul Muncitoresc cu program artistic. De remarcat succesul pieselor maghiare ale Teatrului Muncitoresc de pe lângă Comisia Locală a Sindicatelor Petroşani, ce se dau săptămânal de secţia maghiară a teatrului. Spiritul naţional maghiar este întreţinut prin orice mijloace, şi U.P.M. sprijină aceste mijloace”.

La 11 decembrie 1947, Biroul de Siguranţă Petroşani raportează Inspectoratului de Siguranţă Sibiu o vizită de înalt nivel: „raportăm că în cursul zilei de azi au sosit în localitate la orele 7 dimineaţa preşedintele C.G.M. (Confederaţia Generală a Muncii n.a.) din România, Gh. Apostol. Scopul venirii sale în localitate este pentru a observa şi îndemna popularizarea măsurilor luate de CC al PCR. Azi a ţinut o adunare cu conducătorii sindicali din toată Valea Jiului, în care a completat instrucţiunile ce s-au dat birourilor de celulă din Petroşani şi Lupeni, cu privire la reformele ce vor avea loc. După masă, la orele 15,30, a plecat la Lupeni pentru acelaşi scop, iar la orele 18 a plecat la Deva”.

Rareori, Cazinoul Muncitoresc era scena şi unor întâmplări mai cu scântei. Aşa s-a întâmplat şi la 4 decembrie 1948, când organul Partidului Comunist Român, Zori Noi, sărbătoarea 5 ani de la prima sa apariţie. Referitor la incidentul petrecut cu acest prilej la Cazinoul Muncitoresc, gardianul revizor (interesantă denumire) Emilian Mintici, prezent la manifestare, raportează la 6 decembrie şefului de secţie de gardieni publici de pe lângă Comisariatul de Poliţie Petroşani: „Fiind delegat în seara zilei de 4 Dec. a.c. la cazinoul muncitoresc local sa ţinut aniversarea ziarului Zori Noi, unde au participat circa 120, între care erau şi circa 15 brigadieri. După cuvântările ţinute de reprezentanţi a urmat programul artistic, între care era piesă teatrală în limba maghiară. Cam pe la jumătatea pesei teatrale, brigadierii au format lozinca Foae verde solz de peşte mai vorbiţi şi româneşte, pe care au strigat-o în cor.

După aceasta a apărut un cetăţean între ei zicând ceva, iar aceştia au ieşit afară. La terminarea mitingului am ieşit afară, iar la poartă am întâlnit pe toţi brigadierii şi un D-n ag. de la siguranţă, care mi-a cerut concursul.

Am stat la dispoziţie, iar după o discuţie conflictul s-a aplanat, iar eu eram liber”.

Considerând că cele câteva secvenţe reţinute în acest capitol sunt suficient de grăitoare pentru a ilustra relaţia Poliţie – Siguranţă - adunări publice, punem punct aici prezentului capitol.

(Din volumul Casinoul Muncitoresc din Colonia de Referindu-se, în nota informativă din 16 Jos a Petroşaniului. Corso de la George Enescu la A.R.L.U.S septembrie din 1947, la activitatea culturală a Uniunii de Marian BOBOC) Populare Maghiare (U.P.M.) din Petroşani, Biroul de Siguranţă Gheorghe Gheorghiu Petroşani raportează Dej aplaudând Serviciului de Siguranţă al tovărăşeşte judeţului Hunedoara: „În cadrul acestui partid nu se observă în ultimul timp decât o slabă activitate, şi aceasta se rezumă la şedinţe de comitet ţinute la sediu. Se dă însă o importanţă deosebită acţiunii culturale depuse de secţia maghiară a Teatrului muncitoresc de pe lângă Comisia Locală a Sindicatelor Unite din Valea Jiului din Valea Jiului. Această acţiune este popularizată de membrii U.P.M., care sprijină solidar prin participarea masivă a maghiarilor din localitate la