Ziarul Vaii Jiului - nr. 1139 - 14 februarie 2013

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

Comentează subiectele zilei accesând site-ul

JOI

14 februarie 2013

Anul VI Nr. 1139 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro

Răsărit: 07:22 Apus: 17:49

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI! Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar: 1€ = 4,3870 lei 1$ = 3,2542 lei 1₤ = 5,0728 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Performanţele CS Vulcan, umbrite de truda preşedintelui Pantilimon de a acumula penalităţi din toate direcţiile

Nu-s chiar departe vremurile în care (scos de sub urmărire deşi a umflat contabilitatea clubului de facturi false), ex-preşedintele Dragoş a lăsat Clubul Sportiv Vulcan la hăcuiala Administraţiei Finanţelor Publice (AFP) Petroşani. Pe lângă facturile false cu duiumul, Dragoş a dus cu bună ştiinţă clubul pe lista datornicilor la stat. Pe numele fotbaliştilor s-au înregistrat contracte de muncă de valori mari, deşi în buzunar oamenii băgau mai puţin.

Cine cu cine împărţea diferenţa? Anchetatorii au fost prea plictisiţi să aprofundeze subiectul. Astfel s-a făcut că Asociaţia Clubul Sportiv Vulcan, cum îi zice oficial entităţii care se ocupă de întreţinerea muşchilor şi dezvoltarea minţii sportivilor din localitate, a avut grave probleme de ordin financiar. Am omis să precizez, dar cred că s-a dedus din prima faptul că, deşi fotbaliştii erau plătiţi la oficial cu sume exorbitante, statul nu păpa de la Dragoş niciun virament reprezentând taxe şi impozite. Normal ar fi fost ca, pe lângă Dragoş – care a condus clubul după jurnalul lui Al Capone, neplata taxelor şi impozite să determine o culpă (minim de ordin administrativ) asupra celor ce dispuneau felul, datele şi ordinea plăţilor clubului. În chestiunea dezastrului financiar n-a fost însă sancţionată decât o muscă, vizibil interesată să tragă la mirosul pestilenţial din contabilitatea clubului.

Nici Ion Pantilimon, actualul preşedinte al clubului, când a luat cu bucurie în braţe problema conducerii clubului, n-a dansat-o prea decent. Ci, mai degrabă, a călcat-o pe rochie şi i-a lăsat dâre pregnante de salivă pe blană. În loc să-şi stabilească drept principală preocupare achitarea urgentă a datoriilor către stat, generatoare de dobânzi şi penalităţi de-a dreptul înrobitoare, Pantilimon pare să fi urmat reţeta lui Dragoş. Cu complicitatea directă a factorilor de decizie din administraţia publică locală vulcăneană, Pantilimon a creat succesiv un număr de 11 conturi bancare. Cum poprea AFP Petroşani un cont, Pantilimon deschidea altul în care să-i fie viraţi banii, adică finanţarea oferită anual şi achitată periodic,

prin plăţi succesive, de la bugetul local. Aici e şi complicitatea: factorii de decizie din Primăria municipiului Vulcan s-au făcut că nu pricep că Pantilimon schimbă conturile ca să fugă de executarea silită. Au încurajat, indirect, cheltuirea haotică a banilor proveniţi din taxele şi impozitele vulcănenilor. Pentru că, neachitând impozitele la timp, Pantilimon a determinat noi dobânzi şi penalităţi în sarcina clubului. Achitate, desigur, tot din banii vulcănenilor. Asta dacă nu cumva chiar din interiorul administraţiei locale numitul Pantilimon a învăţat cum se fuge de AFP, pe banii vulcănenilor plătitori de taxe şi impozite.

Când s-a prins că sunt, de fapt, grav afectate interesele comunităţii, primarul Ile n-a mai acceptat bagabonţeala de la Asociaţia Clubul Sportiv Vulcan, transformând plata taxelor, impozitelor, dobânzilor şi penalităţilor în prioritate. Astfel s-a ajuns ca, de la datorii de miliarde de lei vechi, Asociaţia Clubul Sportiv Vulcan să mai aibă, la finele anului 2012, doar vreo 2.000 de lei de achitat către stat. N-am verificat soldul la zi, dar sunt sigur că dl. Petraru de la AFP, ştiindu-l de muşteriu neserios pe dl.

Pantilimon, e cu ochii pe şeful asociaţiei vulcănene mai ceva ca pe acul de la combustibil.

Scopul prezentului articol nu este acela de a vă reaminti chestiuni deja cunoscute, dezvăluite la momentul oportun de cotidianul nostru. Ci de a vă informa că, din nefericire, dl. Ion Pantilimon – cunoscut drept şef al Asociaţiei Clubul Sportiv Vulcan – continuă să acţioneze cu rea credinţă, punând bugetul municipiului Vulcan să suporte dobânzi şi penalităţi generate de modul său nechibzuit de a administra. Care mod afectează atât sportivii şi antrenorii altor secţii ale clubului, majoritari numeric în raport cu cei de la fotbal, cât şi vulcănenii plătitori de taxe şi impozite. Clubului i-a mers şi îi merge greu, în timp ce dl. Pantilimon mai are puţin şi-şi face parc auto lângă bloc. Dar asta-i deja o altă poveste.

Revenind strict la Asociaţia Clubul Sportiv Vulcan, trebuie spus că – actualmente – clubul cu toate secţiile sale trebuie să se încadreze într-un buget cifrat la 360.000 lei, adică 3,6 miliarde de lei vechi. Secţia de popice este inactivă şi cea de schi nu s-a înfiinţat (problema fiind lipsa unui monitor de schi, plus că procedurile sunt foarte greoaie şi scumpe), deci n-au ce şi pentru ce consuma.

La fel, cea de box e inactivă şi, implicit, nu apelează la banii proveniţi de la portofelul public. Drept urmare, consumatoare de bani sunt secţia de fotbal (2,6 - 2,7 miliarde de lei vechi anual), urmată de cea de arte marţiale (400 de milioane de lei vechi anual), şah (în medie sub 90 de milioane de lei anual), atletism (100 – 150 de milioane de lei anual) şi handbal (20 de milioane de lei anual). Important, cred, să citiţi sumele (orientative) de mai sus în raport cu persoanele care se învârt, pe secţii. Adică vreo 45 la fotbal (antrenori, seniori şi juniori), aproape 70 la arte marţiale, peste 30 la şah, vreo 10 la atletism şi vreo 20 şi ceva la handbal. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu-i sută la sută corectă comparaţia, vreo 40 şi ceva de oameni bat mingea pe vreo 2,7 miliarde de lei vechi, în timp ce de vreo trei ori mai mulţi sportivi şi antrenori prestează într-un an pe diferenţa până la 3,6 miliarde de lei vechi. Sunt de acord că fotbalul, prin specificul său, necesită cheltuieli mai mari. Aşa cum sunt de acord şi că, fiind necesare deplasări, sunt cheltuieli de făcut. Aşa cum, ca să nu schimb nota, ştiu că sporturile de masă necesită o mai mare atenţie, inclusiv financiară.

Nu sunt însă de acord cu felul în care, deşi îşi trage partea pe secţia de fotbal, numitul Pantilimon batjocoreşte clubul în sine, dezavantajând în mod evident celelalte secţii, mişcarea sportivă locală (de toate

Iată un bun prilej pentru primarul Ile să intervină, din nou, pentru ca interesele vulcănenilor plătitori de taxe şi impozite să fie protejate.

felurile) şi buzunarul vulcăneanului (pe spatele căruia se comit toate aceste să le zicem doar neglijenţe cu banul public). Şi aici vine în atenţia dvs. doar un exemplu. Din 2011, în bugetul clubului (construit, spuneam, pe finanţarea de 3,6 miliarde de lei vechi de la bugetul local al municipiului Vulcan) a fost prevăzută achiziţionarea şi montarea unei centrale pentru club. Achiziţia efectivă s-a făcut de la Eco Frigotehnica SRL, prin iunie 2011, contra unei sume cuprinse, din informaţiile noastre, între 35.000 şi 40.000 de lei. Grav este că plata integrală nu s-a făcut, deşi sumele au fost prevăzute în buget atât în 2011 cât şi în 2012. Astfel s-a ajuns ca, în 27.03.2012, SC Eco Frigotehnica SRL să deschidă la Judecătoria Petroşani un dosar pentru emiterea unei somaţii de plată împotriva debitorului Asociaţia Clubul Sportiv Vulcan. Era oarecum normal să fie aşa pentru că, strangulat de nemerniciile lui Dragoş, continuate prin şuturile pe lângă poartă ale lui Ion “11 conturi” Pantilimon, clubul n-avea cum să satisfacă simultan, precum un celebru poliţist din localitate, plăcerile AFP Petroşani, ale sportivilor şi antrenorilor de pe la toate secţiile şi ale partidului aflat la putere în localitate (PD-L în 2011, PSD în 2012). Drept urmare, Pantilimon a driblat Eco Frigotehnica SRL mai ceva decât i-au driblat steliştii pe jucătorii de la FC Barcelona în 1986. După introducerea somaţiei de plată, mai ales că Eco a cerut şi penalităţi, firesc ar fi fost ca Pantilimon să taie de la sandwich-urile observatorilor şi să achite, în doi timpi şi trei mişcări, datoriile clubului către Eco. Mai ales că eventualele penalităţi nu le plătea din banii cu care şi-a tras parcul auto, ci tot din bugetul clubului, construit pe buzunarul vulcăneanului de rând. Care - deşi e posibil să prefere şahul, atletismul sau artele marţiale e obligat să bage bani în crampoanele fotbaliştilor lui Pantilimon. Situaţia nu s-a rezolvat nici până în 6 iulie 2012, dată la care Judecătoria Petroşani a admis cererea de emitere a somaţiei de plată, instanţa respingând – din fericire pentru buzunarul vulcăneanului simplu – capătul de cerere referitor la penalităţi. Deci şi în iulie 2012 numitul Pantilimon putea să evite să achite costuri suplimentare din bugetul pus la dispoziţie de vulcăneanul de rând. Iar comedia asta de prost gust a mers şi mai departe. Atât de departe încât Eco Frigotehnica SRL a fost nevoită să apeleze la Biroul Executorului Judecătoresc Răducanu pentru încuviinţarea executării silite. Ştiţi ce înseamnă asta? Alte zeci de milioane de lei vechi, din bani publici, pentru onorarii şi cheltuieli de executare.

Abia câteva luni mai târziu, prin octombrie 2012, Pantilimon a deschis jumătate de gură şi a zis la club că „a venit o somaţie, trebuie să plătim centrala”. Pe lângă faptul că respectiva centrală trebuia achitată din bugetul pe 2011, inimaginabil e cum, aducând clubul în executare silită, Pantilimon a zis că a venit o somaţie. E ca şi cum ai spune că ţi-ai zgâriat puţin maşina deşi e daună totală. Asta deşi era vorba, din câte ştim, de o datorie de aproximativ 25.000 de lei, bani pentru care clubul a ajuns în executare silită. Cu alte cuvinte, din iunie 2011, Pantilimon nu plătise nici jumătate din costul centralei, nepăsându-i că neglijenţa sa va arde la buzunarul public.

Nepăsarea asta a lui Pantilimon e din ce în ce mai puternică de când preşedintele s-a băgat în partid, lângă primarul Ile. De atunci, sprijinul acordat sportivilor s-a tot diluat. Asta deşi, la alegeri, li s-a promis marea cu sarea doar ca să pună ştampila pe cine trebuie.

Pe lângă suita asta de nemernicii, faptul că la Nedeie se fac branşamente la apă şi curent de la club, iar facturile vin tot clubului, pare un mizilic. Deşi nu e. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

Ziarul Vãii Jiului

2 ACTUALITATE

joi, 14 februarie 2013

S-a deschis

Biroul de mediator

TOMESCU DUMITRU DANIEL Oferim: - şedinţe de informare privind medierea - activităţi de pre-mediere - activităţi de mediere

Senatorul PP-DD Haralambie Vochiţoiu

– 2 (Daniel Fenechiu probabil după revizuire vom putea şi Haralambie vorbi de regionalizare, noi reguli de Vochiţoiu), iar numire a premierului, diminuarea UDMR, minorităţile rolului preşedintelui, întărirea parlaAtenţie! Începând cu data de naţionale şi PC mentului şi schimbarea regimului imu15.02.2013, medierea este Alături de alţi 22 de parlamentari, câte un singur membru. Plenul reunit nităţii parlamentare. o procedură prealabilă obligatorie senatorul PP-DD Haralambie Alina PIPAN al Senatului şi Camerei Deputaţilor a Vochiţou face parte din comisia de în cazul diferitelor litigii. aprobat componenţa comisiei. revizuire a Constituţiei României.

Pentru ca şedinţele comisiei să Sus, sus, pe vagoane sus!

Ne găsiţi în poată avea loc va fi necesar un PNL va avea în conducerea comisiei de Petroşani, str. Anghel Saligny nr. 12A, Aninoasa are cea mai tare cvorum de două treimi. Dacă revizuire a Constituţiei pe Crin jud. Hunedoara totul decurge cum trebuie, în echipă de căţărători cu Antonescu, care va fi preşedinte. În Contact septembrie am putea fi chemaţi total, PNL are 6 din cei 23 de membri tel./fax: 0254 540041 dosare penale la referendumul pentru valiai comisiei, PSD – 9, PDL – 3, iar PP-DD mobil: 0732 773755 darea noii constituţii. Cel mai Nu numai arcaşii sunt (sau, mă rog, au fost…) buni la Aninoasa, şi căţărătorii dau „Visul unei nopţi de vară”, Acest articol este clasă pentru că sunt perseverenţi. Oricâte într-o seară de... iarnă intervenţii ar avea poliţia, ei nu se lasă descurajaţi, continuându-şi ocupaţia de a În afara unei mici corecturi, nu au medicaţie, au dreptul la trei escalada vagoanele cu cărbune. existat probleme la discutarea călătorii dus-întors, lunar, pe rutele După escaladă intervine proba de forţă, proiectului de hotărâre privind Vulcan-Petroşani şi Vulcan-Lupeni. unde peste 100 de kilograme de cărbune per Deşi William Shakespeare are categoriile de vulcăneni care persoană sunt coborâte din vagoane. atâta notorietate la nivel monbeneficiază de decontul banilor Marţi, poliţiştii Postului de Poliţie T.F. Zece călătorii dial, multă lume nu ştie că cheltuiţi pe călătoriile efectuate cu dus-întors, tot gratuite, pe aceleaşi Petroşani au efectuat o acţiune în zona opera sa este împărţită în mai mijloace de transport în comun.

Staţiei RC CF Trans Iscroni. Au depistat o rute, le sunt asigurate şi copiilor cu multe categorii. Comedii („Furfemeie de 48 ani, din Aninoasa, cu annevoi speciale pe perioada frecventuna”, „Mult zgomot pentru tecedente penale, despre care au stabilit că Categoriile tării cursurilor. Decontarea biletelor nimic”, „Îmblânzirea scorpiei” a pătruns fără drept între liniile staţiei CFR respective sunt amintite la articolul de călătorie se face pe baza unei etc.), istorice („Regele Ioan”, Iscroni, s-a urcat pe un vagon de marfă şi a 1 al proiectului, devenit hotărâre a cereri, căreia i se ataşează docu„Richard al II-lea/al III-lea” încercat să sustragă 120 de kilograme de consiliului local. Astfel, persoanele mentele doveditoare. etc.), tragedii („Romeo şi Julicărbune brut aparţinând E.P.C.V.J. Vulcan. cu handicap I (grav) şi asistenţii lor Corectura despre care pomeneam, eta”, „Coriolan” sau „Othello”).

Tot marţi a fost depistat şi un bărbat, tot de personali, persoanele cu handicap II propunere a pesedistului Petru „Visul unei nopţi de vară” 48 de ani, cu antecedente penale, despre (accentuat), deţinuţii şi deportaţii Hodor, a fost acceptată la venitul aparţine segmentului de comecare poliţiştii au stabilit că, prin acelaşi mod politici, veteranii de război, invalizi net pe familie al unei familii de die. Premiera spectacolului în de operare, a încercat să sustragă 100 de şi văduve de război, pensionari (soţ, pensionari. La care iniţial textul regia lui Gelu Badea, va avea loc kilograme de cărbune brut. Cele două persoţie) cu un venit net mai mic de suna "pensionari (soţ şi soţie) cu un sâmbătă, 16 februarie, ora 18. soane sunt cercetate în stare de libertate 800 de lei/familie şi pensionarii diavenit net de cel mult 800 de Oana TUŢU, pentru tentativă de furt calificat. betici care se deplasează la lei/familie".

Secretar literar la Alina PIPAN Petroşani sau Lupeni, pentru Gheorghe OLTEANU Teatrul „Dramatic Ion D. Sîrbu”

Comedie la Petroşani

Va revizui Constituţia României

Interesant pentru cine vrea să meargă fără bani cu maxi-taxi

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

ÎN LUNA FEBRUARIE

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 3

joi, 14 februarie 2013

E posibilă revenirea Angelei Stoica? În ultima vreme mi-a fost dat să aud un zvon interesant. Dacă mi-l spunea o singură persoană, mai treacămeargă. Dar cum mai mulţi vulcăneni m-au oprit, ca să le confirm, de parcă, vezi, Doamne! eu aş şti ce ne rezervă viitorul, am intrat la bănuieli.

Iar concluzia

a fost că există cineva interesat în colportarea unor astfel de zvonuri. Cel despre care eu fac vorbire o are ca subiect pe doamna Angela Stoica, despre care se aude tot mai insistent că, peste cel mult şase luni, ar reveni la fostul ei loc de muncă, în biroul de viceprimar al Vulcanului. Asta, să nu uit, după ce actualul va fi plecat la Deva, unde i s-ar pregăti o funcţie babană.

Dar staţi,

că nu-i gata. Tot în şedinţa din prima lună a anului, doamna Angela Stoica a fost scoasă şi din Consiliul Director al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară "APA VALEA JIULUI", locul ei fiind luat de Cristian Popa, funcţionar în primărie. Bun, voi fi contrazis, dar numirea, în aceste fel de fel de asociaţii, a unor funcţionari publici, în locul preşedinţilor de consilii judeţene, al primarilor şi viceprimarilor, nu are nicio legătură cu posibilitatea revenirii la primărie a Angelei Stoica. Dându-şi demisia din consiliul local, Angela Stoica nu mai poate reveni în acest mandat pe scaunul de viceprimar, nici măcar teoretic. Însă, m-a lămurit cineva bine informat, Angela Stoica tot ar putea reveni la Primăria Vulcan, ca city Declaraţiile de avere ale primarilor din Vale sunt cam greu de accesat manager sau

Păducel, Dunca şi Ile nu şi le arată

Declaraţiile de avere ale primarilor din Vale nu prea sunt la îndemâna oricui. Şi se mai găseşte şi câte un cârcotaş care vrea să vadă exact ce deţine primarul care-l conduce şi rămâne cu buza umflată că nu-i poate vedea declaraţia de avere.

Personal

îmi vine greu să cred că se va întâmpla minunea asta, iar raţionamentul prin care îmi susţin afirmaţia este la îndemâna oricui a participat la şedinţa din ianuarie a Consiliului Local al municipiului Vulcan. La care doamna Angela Stoica a fost revocată din Adunarea Generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară "Sistemul Integrat de Gestionare a Serviciului Public de Salubrizare şi a Serviciului Public de Termoficare Vulcan-Aninoasa", în care ea avea calitatea de reprezentant al consiliului local vulcănean.

Persoana care a înlocuit-o în asociaţia asta cu denumire kilometrică este doamna Daniela Căplescu.

angajată pe altă funcţie! Cu sprijin de la PSD, acest lucru s-ar putea întâmpla oricând. Şi, cum, la Vulcan, organizaţiile de cartier PSD au primit o mare infuzie de membri datori ei până peste cap, această variantă a revenirii nu ar fi exclusă.

Ghe. OLTEANU

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi îşi arată declaraţia de avere. În afară de locuinţele pe numele soţiei, nici automobil nu are pe numele dumnealui şi nici nu l-am văzut vreodată afişându-se cu vreo maşină ultimul răcnet.

Primarul de la Lupeni, Cornel Resmeriţă, îşi arată şi dumnealui averea de anul trecut: casele în construcţie pe acte, dar care în realitate sunt deja finalizate, 3 terenuri, 4 case şi ceva bijuterii.

La Uricani, primarul Dănuţ Buhăescu are trecute în declaraţia de avere: apartamentul, automobilul şi bijuteriile pe care le deţine. În rest, nu mai deţine nimic, conform declaraţiei de avere.

Ilie Păducel şi funcţionarii publici din

Primăria Petrila ar trebui să aibă declaraţia de avere la vedere. Numai că, dacă dai click pe linkul spre declaraţia lor de avere, nu ajungi niciunde, deci nu ai cum să afli informaţii.

Nicolae Dunca încă nu a apucat să urce pe noul site al primăriei declaraţiile de avere ale lui şi ale funcţionarilor publici aninoseni, dar trebuie să avem puţintică răbdare, se vor încărca şi acestea.

Gheorghe Ile respectă legea pentru toţi angajaţii primăriei, care au declaraţii de avere afişate, dar pe-a dumnealui am căutat-o de ne-au dat lacrimile, şi tot nu am găsit-o pe site-ul primăriei.

Alina PIPAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

4 SPORT

joi, 14 februarie 2013

Andrei (Alb-Negru) despre noul imn al echipei Universitatea Petroşani:

„Aştept ca aceia care conduc această echipă să îmi spună ceva concret şi o să fac ceva care să placă”

Andrei, componentul cunoscutei trupe muzicale Alb-Negru, joacă de doi ani şi jumătate la echipa de fotbal din Liga a IV-a, Universitatea Petroşani. Cu patru goluri la activ, mijlocaşul ofensiv util echipei pregătite până nu demult de Ionuţ Stelescu, vedeta trupei, a acceptat un interviu, exclusiv pentru cotidianul nostru.

www.zvj.ro

Reporter: Vei mai continua şi în retur la Petroşani?

Andrei: Sigur că îmi doresc să continui, aici, la Petroşani. Dacă nu am plecat atunci când aveam unde, de ce aş pleca acum?

Rămân şi pentru returul de campionat.

Reporter: Te leagă amintiri frumoase de echipă…?

Andrei: În primul rând mă leagă prietenia de Ionuţ Stelescu, pentru că el mi-a propus să vin aici şi apoi dragostea pentru fotbal.

Reporter: Cum eşti perceput de către colegii tăi de echipă, având în vedere faptul că eşti o vedetă consacrată?

Andrei: Eu sper să mă perceapă ca pe un prieten. Acum nu ştiu ce simte fiecare, dar eu mi-aş dori să fiu perceput ca un prieten.

Reporter: De ce ai ales să joci la Petroşani?

Andrei: Atmosfera e una pozitivă aici, aerul, lumea… Totul se întâmplă la o altă viteză decât cea cu care sunt eu obişnuit la Bucureşti şi de aceea îmi place să vin la Petroşani.

Reporter: Dacă nu ai fi ales muzica şi sportul, ce altceva ţi-ar fi plăcut să faci?

Andrei: Hmmm… E greu de spus. Cred că aş fi ales o profesie în care să interacţionez cu oamenii, să îmi dezvolt creativitatea şi să o pot pune în practică.

Reporter: Ce se mai aude cu noul imn al echipei Universitatea Petroşani pe care ştiam că îl vei compune tu împreună cu Kamara?

Andrei: Eu aştept ca aceia care conduc această echipă să îmi spună ceva concret şi atunci o să fac ceva care să placă.

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Minerul Uricani,

Pe cai mari Campioană de toamnă în Liga a IV-a Hunedoara, Minerul Uricani a demarat deja pregătirile pentru returul de campionat.

Elevii lui Neculai Baltaru au şi susţinut un prim amical, câştigat cu 3-1, în compania celor de la Măgura Pui. Minerul Uricani caută revenirea în Liga a III-a, acolo unde a mai fost de-a lungul a 15 ani. De altfel şi oficialii uricăneni îşi doresc locul I. Minerul Uricani se va bucura în continuare de sprijinul Primăriei Uricani. 38 de puncte a adunat Minerul Uricani în tur, cu unul mai mult faţă de principala urmăritoare, Universitatea Petroşani.

Pentru marele miting de duminică

Suporterii Jiului au primit aprobare Duminică, 17 februarie, se anunţă cea mai mare mişcare de stradă ce a avut loc vreodată în judeţul Hunedoara pentru susţinerea unei echipe de fotbal.

Peste 1.000 de împătimiţi ai fotbalului sunt aşteptaţi să mărşăluiască paşnic în oraş, fără a scanda lozinci la adresa celor care au condus Jiul sau la adresa factorilor locali. Susţinătorii echipei Jiul au primit aprobare din partea Primăriei Petroşani pentru a organiza acest miting. „Va veni foarte multă lume. Vom fi paşnici. Noi credem în salvarea Jiului. Ne vom susţine echipa până când se va putea face ceva, pentru că nouă ne pasă”, au spus fanii Jiului.

La miting sunt aşteptaţi să vină foşti mari jucători, dar şi antrenori ai echipei din Vale.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 5

joi, 14 februarie 2013

Haitele de câini sunt din ce în ce mai numeroase

ADI pentru câinii fără stăpâni - o soluţie salvatoare sau un sac fără fund pentru banii judeţeni?

O anchetă pe care am întreprins-o în urmă cu ceva timp, referitor la activitatea adăposturilor pentru câini şi modul în care maidanezii se înmulţesc necontrolat, a scos la iveală un lucru simplu: acolo unde nu este lege este loc de tocmeală. Haitele de câini din Vale devin tot mai mari.

Ieri dimineaţă, în jurul Clubului Sportiv Şcolar Petroşani, o haită de 14 câini socializa nestingherită. Câini de toate taliile, amuşindu-se reciproc, pregătiţi pentru împerechere. Ca această haită mai sunt câteva zeci doar la Petroşani. În restul oraşelor din Vale situaţia este asemănătoare, dacă nu mai gravă. Vă închipuiţi ce înseamnă o asemenea haită în jurul unei şcoli, unde învaţă copii de toate vârstele, dintre care unii învăţaţi să-i ocolească pe maidanezi, alţii învăţaţi să se ia cu pietre după ei?! Ştim cu toţii care sunt şansele ca aceşti câini să riposteze.

5,3 milioane de lei vor ieşi din bugetul judeţean pentru plata achiziţiilor şi pentru funcţionarea ADI a Serviciului judeţean pentru câinii fără stăpâni Hunedoara.

Punerea pe picioare a acestui ADI se tot realizează încă de anul trecut. Numai că merge foarte greu

realizarea lui. Anul trecut, cel mai probabil, nu erau bani prevăzuţi în buget pentru funcţionarea lui, iar anul acesta sunt prea mulţi. Cu toate acestea, nici suma amintită nu va putea să rezolve decât sterilizarea a 40% din populaţia de câini. Părerea noastră este că până ce această nouă structură va ajunge să funcţioneze o să ne mănânce… câinii.

Angajaţii adăpostului de la Petroşani sunt sceptici. Problema câinilor vagabonzi nu se rezolvă doar dacă îi castrezi pe rând, atâta timp cât, până să ajungă la castrat, cânii ajung din nou în stradă pentru că vin oamenii şi-i iau. Este foarte posibil ca mulţi bani

să se ducă pe Apa Sâmbetei şi noi să rămânem cu populaţia canină în creştere, din moment ce este liberă.

Oricâţi bani s-ar aloca, dacă aceşti câini nu sunt ţinuţi captivi, ci sunt lăsaţi liberi, nu trebuie decât câteva femele în călduri şi vreo doi masculi ca populaţia să crească fără întrerupere.

Aşadar, consiliile locale ar trebui să amendeze persoanele care iau câinii de la adăposturi, după ce au fost prinşi că-i abandonează tot pe stradă, în loc să-i ia în grijă la domiciliu. Prin urmare, angajaţii adăposturilor muncesc degeaba. În al doilea rând, castrarea lor nu înseamnă rezolvarea tuturor problemelor. Şi medicii veterinari spun că atunci când îi castrezi nu le scoţi şi colţii. Câinii, mai ales cei grupaţi în haite, sunt agresivi, atacă. Ei nu au

maniere. Atât timp cât sunt pe stradă reprezintă un pericol. Gândiţi-vă ce ar însemna ca haita din imagine, formată din 14 câini, să atace o persoană.

Dat fiind cele expuse până acum, întrebăm şi noi: se doreşte cu adevărat ca să scăpăm de maidanezi, sau noul ADI este doar un sac fără fund pentru banii judeţeni?

Alina PIPAN

Un pic mai mult decât o gură de bere

Câte guri de alcool poţi să iei ca să nu te trezeşti cu dosar penal pentru conducere sub influenţa alcoolului?

Marţi, în jurul orei 19:30, a fost depistat în trafic de către poliţişti un bărbat de 50 de ani, din Petrila, care conducea un autoturism pe strada Republicii. Poliţiştii l-au oprit. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul alcooltest, care a indicat o valoare de 0,56 mg/ l alcool pur în aerul expirat.

Asta înseamnă dosar penal. Altă dată nu ar fi fost în pericol, că legea era mai permisivă, dar acum trebuie să răspundă pentru paharul de alcool pe care-l băuse înainte să conducă. Codul Rutier intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012 a coborât limita de la 0,8 la mie la 0,5 la mie. În trecut, limita a mai fost coborâtă, de la 1 la mie

la 0,8 la mie, deci constrângerile se extind. Concentraţia de 0,80 g/ l alcool pur în sânge este echivalentă cu o concentraţie de 0,40 mg/ l alcool pur în aerul expirat.

Alcoolemia stabileşte cantitatea de alcool aflată în fluxul sanguin al unei persoane. Se poate măsura în aerul expirat, prin probe de sânge sau de urină. Când sângele ajunge la saturaţie cu alcool, acesta se elimină prin urină, respiraţie, mucoasă, salivă, sudoare. Iată de ce a doua zi, după o beţie, respiraţia şi corpul duhnesc ca toate visele cele negre. Probele de urină, la care se ajunge în cazul în care impune poliţia, pot conţine o proporţie mai mare de alcool decât sângele. În sângele circulant, în mod normal, se găsesc 20-40 mg alcool/ l

sânge. Berea se absoarbe mai repede decât alte băuturi alcoolice. La fel se întâmplă şi cu băuturile cu o concentraţie alcoolică de 10-20 la mie. După ingestie, alcoolemia atinge nivelul maxim după 20-30 minute dacă stomacul este gol. Dacă mâncaţi bine, mâncăruri bogate în proteine şi lipide, absorbţia alcoolului în corp se face într-o oră, o oră şi jumătate. Se consideră că un bărbat de 70 kg metabolizează 7-10 g alcool/oră. De exemplu, o persoană aflată în stare de ebrietate, cu o alcoolemie de 1,5 %, are nevoie de aproximativ 10 ore până ce alcoolul este eliminat complet din sânge. Aşadar, cel mult daţi noroc dacă nu vreţi să rămâneţi pieton.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 ACTUALITATE

joi, 14 februarie 2013

Nu daţi banii pe prostii!

Nici Valentin cel sfânt nu ar da banii pe mizeriile care apar pe piaţă de ziua lui Sărbătoarea Sfântului Valentin reprezintă mai mult un moft în Valea Jiului, unde lumea chiar nu prea cheltuieşte în ziua de 14 februarie. Însă, pentru cei tineri o asemenea zi este frumoasă, o zi când mai ales domnişoarele se aşteaptă la un semn de dragoste, după principiul „dacă mă iubeşte, mă răsfaţă”. Însă răsfăţul, funcţie de buzunar, nu trebuie să presupună cheltuieli pe bazaconii.

Dacă tot daţi un ban, nu daţi banii pe prostii, luaţi lucruri frumoase şi folositoare.

Decât un breloc, mai bine o floare

Cu toate că magazinele din Vale nu insistă neapărat cu promoţii pentru această sărbătoare importată, totuşi au grijă să-şi scoată în evidenţă produsele ce se pretează. Am văzut pe rafturi produse absolut ridicole la preţuri fabuloase. Aşadar, dacă vă rămân ochii pe un breloc în formă de iepuraş, inimioară, pantofior sau piatră preţioasă, cel mai bine ar fi să renunţaţi. Cu 5 lei sau 6,5 lei puteţi cumpăra o floare sau o ciocolată bună. Brelocul respectiv nu-l va folosi niciodată şi banii pot fi consideraţi ca aruncaţi.

braţe, sau arătând un gest de tandreţe pot părea drăguţe, superbe, dulcici, irezistibile. Însă, mai bine vă abţineţi, oricât de dulce ar fi imaginea, un bibelou nu poate strânge decât praf, nu admiraţie. De banii aceştia se pot lua o grămadă de alte chestii, de la produse cosmetice la gablonţuri. Orice iubită mai degrabă ar pune pe mână o brăţară sau nişte cercei în ureche decât un bibelou în raft.

Inimioare cu picioare?!

Mai bine nu…

Pe la toate standurile, prin toate librăriile, pe la tejghele sau magazine cu cadouri nu lipsesc pernuţele inimioare cu mesaj. Ah, nu! Dacă tot aţi intrat într-o librărie, găsiţi cărţi de tot felul, de la 15 la 70 de lei. De la beletristică până la cele de gastronomie. Nu se mai citeşte ca altă dată, dar se citeşte. Poate fi un cadou bun şi pentru ea, dar şi pentru el. Mai bine îţi pui capul pe pernă şi citeşti o carte bună, decât să-ţi încarci patul cu o inimioară de pluş. Să nu mai spunem că preţurile pentru aceste nimicuri drăgălaşe

Spuneţi nu bibelourilor!

Au altă formă decât pe vremea bunicii, dar tot bibelouri se numesc. Un ursuleţ sau un elefănţel din porţelan cu o inimă în

sunt de la 15 lei până la 35 lei sau chiar 40 de lei.

Sex shopurile au ajuns să ne lase reci

Cu toate că genul masculin nu va fi de acord cu mine, produsele de la sex shop nu sunt cadouri de dorit. Chiloţii cu gaură, cei comestibili, cei cu puf, sau mai ştiu eu ce salopete plasă, destinate doar pentru sex fără obligaţii nu o să încălzească nici inima iubitei, nici patul iubitului.

Dacă tot alegeţi lenjerie intimă, daţi banii pe produse de calitate, de bunsimţ, pe care iubitul sau iubita să le poarte oricând şi să se simtă bine în ele. Dacă nu, după o primă purtare, vor ajunge într-un sertar şi acolo vor putrezi. Şi este chiar păcat să arunci 80, 100 de lei pe lenjerie porno când poţi să iei ceva sexy, dar de bun-simţ, care va aduce mai multă mulţumire decât crispare pe faţa celui care desface cadoul.

Mai bine o cină în oraş decât un urs gigant de pluş

Un animal de pluş costă, după mărime şi noroc, de la 75 la 200 de lei. 70 la sută dintre parteneri, cu aceşti bani, ar cumpăra un milion de alte chestii. Cu toate că sunt impresionante, nu merită banii, decât dacă vorbim de un copil care se va juca cu animalul

Spitalul din Vulcan nu şi-a reuşit propria operaţie. Soluţia: doctorii vor fi plătiţi mai rar şi vor munci tot mai rar.

Chiar ieri, primarul Gheorghe Ile mi-a confirmat că unitatea medicală traversează vremuri grele. Cumva, am concluzionat eu, conducerea a cheltuit mai mulţi bani decât avea la dispoziţie. Treaba asta se potriveşte, precum o mănuşă, cu articolul colegului Olteanu, tot Gheorghe, din ediţia de ieri. Când al doilea domn Gheorghe, colegul meu, spunea – şi ţin să-i dau dreptate – că la Vulcan va fi sărbătorită Ziua Mondială a Sănătăţii cu un spital bolnav. Personal, am auzit lucruri bune despre medicul Mariana Mateescu. Dar managerul, din câte se pare, n-are momentan o mână de prea bun gospodar, cum a avut la Lupeni. Poate mă înşel.

Dar sunt obligat să mă întreb cum de s-a făcut ca banii spitalului să fie cheltuiţi peste măsură? Şi, având în vedere susţinerea de care doamna manager se bucură din partea conducerii administraţiei locale, aş vrea să cred că n-au ajuns, cu prioritate, în conturile unor firme prietene, de partid. Şi, mai adaug, îmi amintesc că spitalul a mai fost scăpat, acum ceva vreme, de la pieire. Atunci când a primit bani tot pentru a-şi achita datoriile.

Sunt însă lucruri şi mai grave, dincolo de bănuielile mele, care ar trebui să fie lămurite. S-au făcut, spun sursele noastre, popriri de rate ale unor angajaţi pe fluturaşii de salariu. Popririle s-au făcut, dar ratele nu s-ar mai fi

www.zvj.ro

plătit, mai departe, de spital către bănci. Iar astfel, salariaţii cu pricina s-au ales şi cu penalităţi de achitat.

Nu ştiu dacă e vorba de viramente făcute cu întârzieri foarte mari, sau plăţi care nu s-au făcut niciodată deşi banii s-au luat de la salariaţi.

E clar că spitalul din Vulcan s-a îngrăşat peste măsură şi nu poate rezista, din acest motiv, proprie-i operaţii. Are personal TESA „la greu”, pe la Statistică – spre exemplu – lucrează vreo trei persoane (oare ce cifre operează oameni zi de zi?), iar în unitate s-au tot făcut angajări (ba chiar, aud, a fost şi o notă de 1,79 la un concurs!).

E de văzut cam ce venituri au medicii, în frunte cu managerul, din gărzi. Mai ales că se fac gărzi în prostie pe linia de Obstetrică – Ginecologie. Gărzi se tot fac, copii nu se prea nasc...

Spun că ar trebui verificată treaba asta cu cheltuielile în condiţiile în care angajaţii au fost anunţaţi, în urma unei analize de criză cu participarea primarului, că luna aceasta vor primi salariile pe jumătate. Iar parte din personal a fost chemat la muncă o zi da, alta ba, din acelaşi motiv. N-ar fi oare mai simplu ca schema de personal să fie scuturată, iar plăţile să se facă în funcţie de eficienţa şi necesităţile reale? Întreb şi eu.

Cătălin DOCEA

de pluş măcar vreo 5 ani. În rest, bani aruncaţi. Mai bine ieşi la teatru, la restaurant, sau la munte. Şi un tort în formă de inimă costă mai puţin, şi puteţi găsi inclusiv un parfum bun de banii ăştia.

Rame şi lămpi

La fel de inutile şi în discordanţă cu multe dintre mobile sunt ramele pentru poze, cu inimioare, bineînţeles şi lămpile la fel de încărcate de alb, roşu, inimioare şi fluturi. Am văzut produse greţos de încărcate şi aglomerate de care puţini se folosesc. Dacă alegeţi o ramă alegeţi una funcţională, iar cele electronice sunt cele mai funcţionale. De 45-65 de lei cât daţi pe ele luaţi o sticlă de vin, o cutie de ciocolată sau un buchet de flori.

Cine nu vrea să cheltuiască bani, pentru că nu a luat salariul, şomajul sau alocaţia, să nu uite că darurile care nu se pot cumpăra se pot spune. Un simplu şi sincer „te iubesc” nu costă nimic, dar face toţi banii din lume.

Alina PIPAN

Atribuirea autorizaţiilor,

Aviz taximetriştilor vulcăneni Astăzi şi mâine se depun cererile pentru procedura de atribuire a autorizaţiilor de taxi împreună cu documentele necesare.

Pentru autorizaţia taxi trebuie pregătite următoarele acte: autorizaţia de transport; certificatul de înmatriculare şi cartea de identitate a autovehiculului din care să rezulte că acesta este deţinut de către transportatorul autorizat; certificatul de agreare emis de R.A.R., numai pentru autovehiculul utilizat în transportul în regim de taxi; declaraţiile pe propria răspundere privind dispeceratul şi criteriile de departajare; copie de pe contractele de muncă ale taximetriştilor angajaţi; copia bule-tinului de verificare metrologică; copie de pe asigurarea de răspundere civilă; copie de pe asigurarea pentru persoane şi bunurilor acestora, în cazul transportului de persoane; copie de pe actul de identitate al persoanelor implicate în activitatea de transport; copie de pe atestatul profesional al fiecărui taximetrist angajat. (A.P.)

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 7

joi, 14 februarie 2013

An de an, pe banii petroşenenilor,

Primăria Petroşani astupă ce ar trebui să asfalteze alţii Problema neasfaltării tronsonului de drum naţional care traversează municipiul Petroşani a tot fost pusă pe tapet, atât de presă cât şi de către autorităţile locale, din cauza nemulţumirii, evidente, a şoferilor care circulă pe acest drum. Cei de la compania naţională de drumuri n-au găsit însă niciodată fonduri suficiente, mai ales în ultimii ani, pentru a face o asfaltare de câţiva kilometri (maxim 10 km), priorităţile fiind întotdeauna altele. În legătură cu acest subiect, ing.

Aron Dumitrescu, directorul executiv al SPADPP, ne-a declarat: „Am tot făcut sesizări, an de an, către cei de la compania naţională de drumuri. O singură dată ne-au ajutat, când cu finalizarea drumului

zorie până în martie-aprilie, când începem să pregătim asfalt şi să-l turnăm. Mixtura se ştie că nu ţine decât în perioada rece, între –20 de grade Celsius şi +15 grade Celsius.

Apoi, groapa respectivă trebuie curăţată şi reasfaltată. Numai că, din cauza asfaltului vechi, apar tot timpul alte şi alte gropi. De aceea, an de an, cheltuim bani şi depunem mult efort pentru un drum a cărui situaţie s-ar rezolva foarte simplu, pe ani buni deacum înainte, dacă ar fi asfaltat integral, un drum de câţiva kilometri, dar foarte mult circulat, care tranzitează tot municipiul”.

Rămâne de văzut când se vor hotărî cei de la drumurile naţionale să rezolve acest drum. Din ceea ce rezultă din bugetul stabilit pentru acest an, nici acum Vând casă 3 camere, „nu i-a venit rândul”. dependinţe şi grădină în anului 2012 o cantitate de ţigări netim- Poate până în 3013….

Livadia. Preţ negociabil. brate în scopul de a o valorifica la alte Corneliu BRAN Relaţii la telefon 0724.853897 persoane. Şi asta nu sună bine, nenea Nicule... În cursul zilei de marţi, l-a recontactat pe Ionuţ, convenind cu acesta să se întâlnească în faţa blocului pentru a efectua o nouă tranzacţie cu ţigări netimbrate. Ionuţ a venit în Petroşani, dar nu singur, ci cu alţi doi prieteni şi cu taximetristul. Ionuţ avea asupra sa două Programul Operaĩional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa PrioritarČ nr. 1 ”Educaĩie Ăi formare profesionalČ în sprijinul creĂterii economice Ăi bagaje, în care se aflau ambalajele dezvoltČrii societČĩii bazate pe cunoaĂtere” unor cartuşe de ţigări, ce conţineau în Domeniul major de intervenĩie 1.3 ”Dezvoltarea resurselor umane din educaĩie Ăi formare” interior polistiren expandat. I-auzi, ce Nr. de identificare a contractului: POSDRU/87/1.3/S/64273 ghiduşie! Tranzacţia a avut loc în incinta magazinului la care lucrează soţia recla13 februarie 2013 mantului, iar după ce Ionuţ a încasat suma de 5.700 de lei de la Nicu, s-a COMUNICAT DE PRESċ urcat în taxi împreună cu însoţitorii săi şi au părăsit zona în grabă.

Universitatea din PetroĂani – prin manager proiect, prof. univ. dr. ing. mat. Emil Pop La foarte scurt timp, reclamatul a realiimplementeazČ de la 1 septembrie 2010, în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul zat că a fost înşelat şi a încercat să ur„Dezvoltarea resurselor umane din învČĩČmântul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning”, ID proiect POSDRU/87/1.3/S/64273, cofinanĩat din Fondul Social European prin mărească în fugă autoturismul, însă nu Ministerul Muncii, Familiei Ăi Protecĩiei Sociale, Direcĩia GeneralČ Autoritatea de Management a mai reuşit să îl ajungă, întrucât s-a pentru Programul Operaĩional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. împiedicat şi a căzut. Asta e, nu te mai Proiectul este implementat în parteneriat cu 3 parteneri naĩionali Ăi anume: Universitatea Petrol Ăi Gaze din PloieĂti, în calitate de Partener 1, SC Euro Jobs SRL din ţin plămânii să faci maraton de la atâta PetroĂani, în calitate de Partener 2, SC Memory SRL din Hunedoara, în calitate de Partener 3. tutun netimbrat...

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea Ăi modernizarea sistemului de educaĩie „La aproximativ 30 de minute de la Ăi formare profesionalČ iniĩialČ Ăi continuČ din învČĩČmântul superior, în vederea unei bune adaptČri la nevoile în permanentČ schimbare din economie Ăi societate, prin implementarea unui comiterea faptei, bărbatul a reclamat sistem de e-Learning, la sediul UniversitČĩii din PetroĂani Ăi formarea bazei de date, împreunČ cu în mod fals Poliţia municipiului Universitatea Petrol Ăi Gaze PloieĂti, aflatČ în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia.

Petroşani cu privire la faptul că a fost Rezultate obĩinute pânČ în prezent: x 194 de cadre didactice de la douČ universitČĩi aflate în zone geografice Ăi de victima infracţiunii de tâlhărie, condezvoltare diferite, respectiv Regiunea Vest Ăi Regiunea Sud-Muntenia, au asimilat cunoĂtinĩele venind în prealabil cu soţia şi fiul său să necesare utilizČrii sistemului e-Learning ca metodČ modernČ de predare Ăi învČĩare Ăi au fost certificate în acest sens. nu spună adevărul poliţiştilor cu privire x peste 50% din cadrele didactice certificate pânČ în momentul de faĩČ, din seriile la împrejurările în care s-a consumat 1 si 2, au populat baza de date a sistemului cu cursurile la care sunt titulari, sub asistenĩa fapta. În urma analizării dosarului cu formatorilor Ăi a formatorilor asistenĩi. În luna februarie 2013, luna VI, anul III de implementare a proiectului, se continuČ procurorul de caz, s-a dispus începerea selecĩia grupului ĩintČ pentru participarea la cursul de „Operator procesare texte Ăi imagini”, urmăririi penale faţă de învinuitul Ionuţ seria IV. C. pentru comiterea infracţiunii de Tot în aceastČ lunČ se continuČ activitatea de transpunere, în format e-Learning, a cursurilor proprii elaborate de cČtre cadrele didactice ale UniversitČĩii din PetroĂani, precum Ăi înşelăciune, acesta fiind cercetat în de cadrele didactice ale UniversitČĩii Petrol Ăi Gaze din PloieĂti, seria 3. stare de libertate. Cercetările vor fi Cadrelor didactice participante li se oferČ suportul tehnic necesar transpunerii cursurilor continuate de către poliţiştii petroşeproprii în format e-Learning Ăi sunt asistate în aceastČ activitate de cČtre experĩii formatori Ăi formatorii asistenĩi ai partenerilor din cadrul proiectului, respectiv S.C. EURO JOBS S.R.L. din neni pentru administrarea tuturor proPetroĂani Ăi S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara. belor, în vederea luării măsurilor Proiectul contribuie la atingerea unui nivel mai înalt de calificare al persoanelor din legale”, a informat Bogdan Niţu, grupul ĩintČ, prin dezvoltarea abilitČĩilor cadrelor didactice de a utiliza calculatorul Ăi de a lucra cu softuri specifice sistemelor e-Learning. purtător de cuvânt al Inspectoratului de Informaĩii suplimentare se pot obĩine la: Poliţie al Judeţului Hunedoara.

Universitatea din PetroĂani, str. UniversitČĩii, nr. 20, tel: 0723.541.738 Persoane de contact: Experĩi comunicare, Cocuĩi Mihai Ăi Karina Straja.

Alina PIPAN

SimeriaPetroşani, atunci au asfaltat de la intrarea în Petroşani şi până la Colegiul Naţional Mihai Eminescu.

Ne-au transmis că mai mult nu pot, deoarece nu există fonduri alocate. Acest drum ne dă în fiecare an mari bătăi de cap, plus multe cheltuieli făcute cu întreţinerea lui. Apar gropi, atât iarna cât şi vara, pe care trebuie să le acoperim, deoarece şoferii îşi distrug efectiv maşinile.

Iarna, aceste gropi le acoperim cu mixtură asfaltică la rece, ştiut fiind faptul că din cauza frigului nu se poate turna asfalt normal.

Această mixtură e o soluţie provi-

O poveste de înşelăciune

Despre cum nea Nicu a fost prostit de prietenul Ionuţ, contrabandist versat

Un bărbat de 44 de ani din Petroşani, pe numele mic Nicolae, a jucat un rol interesant în faţa poliţiştilor din localitate. Din nefericire pentru el, poliţiştii mai văzuseră piesa asta, dovedindu-l ca mincinos.

Nicolae a reclamat la poliţie că marţi seara, la ora 22:50, a fost deposedat prin violenţă de 5.700 lei, în timp ce se afla într-o parcare din zona unui bloc de pe strada Aviatorilor, de către un grup de tineri care au fugit ulterior cu un autoturism taxi. Acesta a povestit cum că a comandat un taxi de pe numărul personal pentru a se deplasa în Timişoara, în scopul rezolvării unor probleme familiale. Dar că la întâlnire s-a prezentat taximetristul, care era însoţit de trei persoane, iar în timpul negocierii cele 3 persoane i-au smuls din mână 5.700 lei şi au fugit în taxi. El ar fi încercat să urce în autoturism pe bancheta din spate, însă a fost împins în exterior, autorii plecând în trombă de la faţa locului.

Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul infracţiunii de tâlhărie şi au declanşat cercetări în vederea identificării autorilor faptei şi a luării măsurilor legale. Poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale au reuşit identificarea grupului, conducând la sediul Poliţiei municipiului Petroşani pentru cercetări toate persoanele implicate în comiterea acestei faptei: Ionuţ (recidivist, 28 ani), Ionel (38 ani), Florin (29 ani) şi un alt Ionel (22 de ani), toţi din municipiul Vulcan. În urma probatoriului administrat, a rezultat că reclamantul Nicolae a minţit, nu peste tot, dar pe ici pe acolo, prin părţile esenţiale. Nici vulcănenii aduşi la poliţie nu au aprobat ca proştii cele spuse de Nicu, ci au completat tabloul infracţional. De fapt, nenea Nicu îl cunoştea pe Ionuţ recidivistul, de la care cumpărase în cursul

www.zvj.ro

8 AGORA

Ziarul Vãii Jiului

joi, 14 februarie 2013

Prof.univ.dr. Mircea Popa vă prezintă:

Ştefan Nemecsek - denigrator al lui Eminescu şi al culturii naţionale

Puţini oameni din lume au fost condamnaţi de destin la o corvoadă mai cumplită decât aceea trăită de mine de-a lungul mai multor ani câtă vreme am fost conducătorul de doctorat al impetuosului gazetar din Valea Jiului, Ştefan Nemecsek.

repede la susţinere, lucru pe care îl şi anunţa oarecum sfidător colegelor sale de doctorat, abia ieşite de pe băncile facultăţii. Spre marea lui durere, acestea şi-au susţinut demult tezele, iar el a rămas mereu cu „Data susţinerii” marcată pe paginile proiectelor sale fabuloase. Căci, într-adevăr, proiecte avea, dar erau penibil realizate, pline de lacune Considerând că lucrarea de doctorat s-ar grave de metodă, de rezuma la un fel de compilaţie universală construcţie critică şi ideatică. de informaţii şi afirmaţii, mai mult sau Am fost silit astfel să citesc cu mai puţin probate, năbădăiosul meu creionul în mână zeci de astfel ucenic mă bombarda aproape lunar cu de pagini insipide, care câte un maldăr de foi xeroxate, prevăzute n-aveau nici cap nici coadă, şi în partea de sus cu sigla şi antetul să i le trimit mereu spre universităţii, crezând că astfel paginile refacere. Cum era foarte Prof.univ.dr. Mircea Popa vor fi înnobilate automat, iar pe pagina grăbit, după o lună-două ele de titlu nu lipsea niciodată formula cu ajungeau din nou la mine, cu care mă obliga să-mi amintesc periodic că el avea aceleaşi lacune şi formulări caraghioase, la fel de acolo un rol foarte precis: „Data susţinerii”. Era un necorectate ca şi primele. Iar corvoada începea de la mod foarte persuasiv de a-mi aduce aminte că nu era capăt, din nou le corectam, din nou le trimiteam, din cazul s-o mai scald mult, ci să-i dau drumul cât mai nou le primeam înapoi. Ca să vă convingeţi de modul absolut original în care concepea autorul cultura noastră naţională, vă îndemn să luaţi în mână volumul intitulat Presa hunedoreană (de la origini până în prezent), vol. I, apărut la Realitatea Românească în 2007, de unde vă recomand să faceţi lectura capitolului intitulat Primul ziar românesc, p.53-55. Deşi numai de trei pagini capitolul acesta este extrem de edificator pentru bruma de cultură a autorului cărţii, deoarece numai pe parcursul a trei pagini, el rezolvă cele mai grave probleme ale culturii române, într-un stil personal care compromitea întreaga lucrare. Mai întâi el afirmă că „primul ziar românesc” ar fi „Curierul românesc” al lui Heliade-Rădulescu. Or ştiut este că acesta nu este „ziar”(mare confuzie la un istoric de presă!), ci „revistă”, iar primul ziar ar putea fi dacă nu „Courrier de Moldavie”din 1780, „Fama Lipschii” din 1827, după cum am demonstrat în lucrarea noastră Istoria presei literare româneşti din Transilvania.

Trecând cu vederea peste lipsa sa de precizie, suntem imediat izbiţi de o afirmaţie care nu mai poate găsi circumstanţe atenuante. Merituosul ei redactor, strălucitul gazetar I. Heliade Rădulescu, cel căruia Eminescu îi acorda în Epigonii calitatea de gânditor filosof („Eliad zidea din visuri şi din basme seculare/ Delta biblicelor sânte, profeţiilor amare,/ Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă de-nţeles;/ Munte cu capul de piatră de furtune detunată,/ Stă şi azi în faţa lumii o enigmă nesplicată/ Şi vegheaz-o stâncă arsă dintre nouri de eres”), este catalogat pur şi simplu drept „filosof diletant”. O mai mare injurie rostită la adresa acestui cap luminat al culturii noastre n-am citit până acum. Ce să zicem atunci de chiar Ştefan Nemecsek în comparaţie cu acesta?!

Mergem mai departe şi dăm peste o altă neghiobie: faptul că M. Kogălniceanu şi G. Bariţiu ar fi redactat ziare cu „vehicule polemice, uneori elegante, dar mai adesea violente”. A acuza de „violenţă” foile lor de un mare patriotism este o crasă insultă la adresa culturii naţionale.

Dar ceea ce pune capac la toate este caracterizarea cu totul lipsită de bun simţ, precum că Eminescu, marele nostru poet nepereche, ar fi fost un gazetar ce şi-ar fi petrecut timpul „înconjurat de mai puţin cunoscutele cotoare de măr şi resturi de mezeluri”?!! Aţi auzit bine!,

www.zvj.ro

domnii mei, Eminescu al „cotoarelor de măr şi al resturilor de mezeluri” este o imagine a culturii naţionale demne de pana lui Şt. N.! De altfel, cu câteva rânduri mai sus, el arunca anatema asupra întregii culturi naţionale de până la Heliade, socotind că opera acestuia ar fi fost „adecvată unei epoci în care istoria literaturii autohtone era o carte cu pagini albe”. Ignoranţa lui Şt. N. e aici sublimă, căci el n-a auzit de cronicari, n-a auzit de Varlaam şi Dosoftei, n-a auzit de europenii Cantemir şi Olahus, de marea epopee Ţiganiada a lui Budai-Deleanu, n-a auzit de marii corifei ai Şcolii Ardelene, de Văcăreşti, Conachi, Pann etc., n-a auzit de marea literatură manuscrisă şi de cărţile populare etc. Poate că doar în capul lui întâlnim acest imens gol de unde răsar „paginile albe” ale culturii pe care n-a îngurgitat-o la timp.

Nici pe Caragiale nu-l prizează exact, căci acesta ar fi autorul unor „momente” şi „schiţe” „pe care publicul de astăzi le poate citi mai uşor, probabil tocmai din cauza caracterului mai desprins de realitate”. Iubite Nemecsek, eterne doctorand, cum poţi să susţii o asemenea enormitate, când ştiut este că marea valoare a acestor creaţii caragialeşti stă tocmai în

capacitatea uluitoare a maestrului de a nemuri o realitate social-politică de mare actualitate!

Trecem peste faptul că autorul ignoră să scrie cu majuscule evenimente ca „Primul” sau al „Doilea Război Mondial” pentru a sesiza alte două mari neadevăruri: faptul că Eugen Ionescu, cu principii ferme de stânga, este trecut între exponenţii dreptei româneşti, după cum rezultă din formularea: „Polemica intelectuală continuă mai ales prin exponenţii de dreapta Petre Ţuţea, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Constantin Noica”, ceea ce echivalează cu o mare necunoaştere a epocii interbelice, dar şi cu expresia nefericită că Păstorel Teodoreanu ar fi învăţat „că poţi răni mortal prin cuvinte/aici se cuvenea o virgulă/ mai curând relaxat şi cu detaşare”. Dimpotrivă, Păstorel e subiectiv şi implicat esenţial în toate epigramele lui. La fel de nefericită e confuzia dintre Pamfil Şeicaru de la „Curentul” şi Stelian Popescu de la „Universul”, deoarece expresia „Şantajul şi etajul” îi era destinată lui Pamfil Şeicaru şi nu lui Stelian Popescu, după cum lasă să se înţeleagă autorul prin afirmaţia „îndrumătorii editoriali s-au împletit uneori cu acuzaţii de corupţie de felul: „şantajul şi etajul”, cu trimitere la impunătorul Palat „Universul”.

Mă opresc deocamdată aici cu lectura operei nemuritoare, dar tocmai de aceea scandaloase a lui Şt.

N., care denigrează cultura naţională, reducând-o la „o carte cu pagini albe” şi îşi bate în mod grosolan joc de marele Eminescu, prin formulări nefericite menite să rămână ca un stigmat înscrise pe fruntea sa de demolator şi falsificator de valori. În numerele viitoare vă promit şi alte lecturi tot atât de vesele (sau triste!) din opera vastă şi de importanţă planetară a compatriotului nostru Ştefan Nemecsek.

Ziarul Vãii Jiului

MINORITĂŢI 9

joi, 14 februarie 2013

Pentru europarlamentarul Iuliu Winkler

Austeritatea economică nu pare să aibă sfârşit

Ieri, la Deva, în cadrul unei întâlniri cu presa, europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler a ţinut să facă o serie de precizări referitoare atât la bugetul multianual 2014 – 2020 al Uniunii Europene, cât şi la proaspăt adoptatul buget al României.

Bugetul european şi bucuria nebunilor

Winkler spune că, paradoxal, deşi bugetul european pe şapte ani este mai mic cu 3,5 la sută, „majoritatea şefilor de stat au mers acasă în ţările lor şi au anunţat victoria”. „...justificarea fiecăruia dintre şefii de stat a fost: e buget de austeritate în ţara mea, trebuie să fie buget de austeritate şi bugetul european. O astfel de abordare este falsă. De treizeci de ani s-au făcut calcule, încă dinainte ca România să fie ţară membru, bugetul s-a stabilit pe baze analitice. 1 euro cheltuit din bani europeni are stimulente mai bune decât aceeaşi sumă cheltuită din bugetul naţional. În afară de politica agricolă comună, tot restul bugetului Uniunii Europene este un buget de investiţii.

Uniunea Europeană nu finanţează cheltuieli de asistenţă socială, cu salariile sau de natura consumului.

Uniunea Europeană finanţează investiţii”, a declarat Iuliu Winkler.

Europarlamentarul hunedorean consideră că singura cale pentru ieşirea din criză este „Strategia UE 2020 care pune în faţă nişte priorităţi clare: creare de locuri de muncă, cercetarea, inovativitatea, inventivitatea, creşterea productivităţii, în aşa fel încât blocul european să rămână competitiv. Noi, în acest moment, suntem pe cale de a pierde competiţia economică cu China, India, Brazilia, cu marile state emergente. Ca să

rămânem în frunte, trebuie să fim mai competitivi, să avem politici mai eficiente. Acest lucru nu se poate face fără bani. Politică din declaraţii nu se poate decât în România”.

Bugetul Uniunii Europene va fi înaintat Parlamentului European cât de curând, Winkler susţinând că acest for nu poate face altceva decât să îl aprobe sau să îl respingă, fără posibilitatea de a fi introduse amendamente. „Dacă se respinge acest buget, şi eu sunt înclinat să susţin acest lucru, intrăm într-o mare încurcătură, pentru că va trebui să mergem pe bugete anuale, ceea ce implică o învălmăşeală birocratică de neimaginat, iar România va putea pierde pentru că se negociază anual. Dacă Parlamentul European va spune da, condiţia ar fi ca în cele 70 de acte normative ce vor trebui adoptate să putem să obţinem anumite asigurări, cea mai importantă fiind aceea de a avea o revizuire a cadrului bugetar peste doi ani”, a mai spus Iuliu Winkler.

Regiunile sunt incapabile de echilibru

În viziunea lui Iuliu Winkler, problema regiunilor de dezvoltare este departe de a fi rezolvată. Europarlamentarul hunedorean spune că, în România, regiunile sunt incapabile să se dezvolte echilibrat, să-şi îndeplinească rolul. „Pentru următorii şapte ani ar fi crucial să avem o lege a dezvoltării regionale şi o structură a regiunilor care să poată să-şi joace rolul în absorbţia fondurilor europene. Actualele regiuni nu pot. Diferenţa cu care s-a plecat în 1998 între Arad şi Timiş, care erau mai dezvoltate, şi Caraş-Severin şi Hunedoara, care erau judeţe mai slab dezvoltate, a crescut. Sensul politicii de coeziune este micşorarea decalajelor. În România, decalajele din cadrul regiunilor s-au mărit,

În luna mai

UDMR va avea congres

Conform hotărârii Biroului Permanent al UDMR, care a avut loc la Cluj, la sfârşitul săptămânii trecute, formaţiunea a stabilit ca, în 25 mai, la Miercurea Ciuc, să aibă loc congresul partidului.

Liderul hunedorean al UDMR, Iuliu Winkler, spune că nu este vorba de un congres cu alegeri, ci unul în care se vor adopta documente programatice legate de priorităţile politice interne, poziţia UDMR în procesul de

Iuliu Winkler: „Cele 39,8 miliarde de euro sunt bune pentru România, înseamnă o creştere cu 18 procente.

Tot ceea ce se vehiculează în presă acum sunt simulări. Nici o cifră nu este oficială. Cifrele devin oficiale doar după adoptarea bugetului de către Parlamentul European.

România a atras în şase ani 5,7 miliarde de euro din actualul cadru bugetar 2007-2013, dintr-un total de 31,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă sub 20 la sută. Dacă vom depăşi 50 la sută în următorii doi ani ar fi foarte bine. Ar trebui să ne preocupe ridicarea performanţei României în atragerea fondurilor europene.”

politica de dezvoltare regională nu şi-a atins scopul.”, susţine Winkler.

Transilvania e în coada bugetului românesc

Iuliu Winkler explică faptul că UDMR a refuzat să voteze bugetul propus de Cabinetul Ponta, în primul rând, don cauză că nu a existat nicio dezbatere asupra acestuia, dar mai ales că acest buget a nedreptăţit în mod evident proiectele care ţin de zona Transilvaniei. „Votul a fost împotrivă din motive transilvane: cele mai slab votate proiecte sunt cele plasate în Transilvania, cele mai slab finanţate judeţe sunt cele din Transilvania; o să avem probleme la întreţinerea drumurilor judeţene, pentru că banii sunt aceiaşi de anul trecut; vom avea probleme pentru că la nivelul proiectelor de autostradă finanţările sunt insuficiente. Noi, Hunedoara, suntem privilegiaţi din motive de politică externă, pentru că autostrada este finanţată prin contracte ISPA sau cu Banca Mondială şi trebuie terminată, SPECTACOLUL ARE LOC ÎN DATA DE pentru că altfel se pierd bani.”, 25 FEBRUARIE 2013, LA ORA 19.00, LA CASA a spus Winkler.

DE CULTURĂ “ION DULĂMIŢĂ” PETROŞANI După spusele sale, UDMR a formulat o sută de amendamente, dar niciunul nu a fost luat în considerare, toate fiind respinse.

modificare a Constituţiei, reforma în domeniul dezvoltării regionale. De asemenea, se va lua o decizie privind poziţia formaţiunii în legătură cu modificarea sistemului electoral: „Este unic în Europa. Avem un parlament flexibil. La noi (în UDMR - n.r.) sunt două curente: fie revenirea la sistemul votului pe liste şi a stabilirii numărului de parlamentari, sau sistemul mixt cu, de exemplu, 60 la sută aleşi pe circumscripţii electorale, 40 la sută aleşi pe liste, dar un număr fix, clar definit. Propunerea noastră a fost 300, plus minorităţi”.

Pe lângă delegaţii care participă în mod obişnuit, la congresul de la Miercurea Ciuc vor fi invitaţi şi toţi primarii UDMR. „La nivelul judeţului vom avea o conferinţă în care vom stabili delegaţii şi mesajul cu care Hunedoara va merge la congresul de la Miercurea Ciuc”, a mai declarat Iuliu Winkler.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 ÎNVĂŢĂMÂNT

joi, 14 februarie 2013

În Valea Jiului

Uricaniul are cea mai mare rată a violenţei în şcoli

Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Hunedoara (CJRAE) a realizat un studiu privind monitorizarea fenomenului de violenţă în mediul şcolar în unităţile de învăţământ preuniversitar. Rezultatele arată că, doar în trei luni de studiu, numărul violenţelor se ridică la 463.

Scopul principal al studiului este cunoaşterea fenomenului. O imagine realistă care oferă posibilitatea autorităţilor să intervină şi să diminueze fenomenul. Însă studiul are şi un minus, nespecificând şi mediul de provenienţă a făptuitorului (dacă provine din familii destrămate, nevoiaşe sau fără probleme socioeconomice), astfel încât să se poată determina şi modul de acţiune al autorităţilor.

Pentru semestrul I al anului şcolar 20122013, monitorizarea fenomenului de violenţă în mediul şcolar în unităţile de învăţământ preuniversitar s-a realizat în perioada septembrie – decembrie 2012. În această perioadă s-au înregistrat 463 cazuri de violenţă în mediul şcolar, însumând 519 tipuri de violenţă în care au fost implicaţi 314 elevi la 32 de unităţi şcolare din judeţ. Date îngrijorătoare şi poate exagerate pentru unii care nu consideră violenţă verbală faptul că elevii se înjură între ei sau îşi înjură profesorul, de exemplu.

La Uricani s-au înregistrat 25 de acte de violenţă, adică o rată de 2,46%. Numărul cazurilor este mai mic decât în alte localităţi din Valea Jiului dar, raportat la numărul elevilor cuprinşi în studiu, inci-

Petroşani

Amendat pentru că a intrat aiurea în curtea şcolii Jandarmii aflaţi în misiune de menţinere a ordinii şi siguranţei publice în zona instituţiilor de învăţământ preuniversitar au depistat în cursul zilei de 12 februarie o persoană care a pătruns, cu încălcarea normelor de acces, în incinta unei şcoli din Petroşani. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la o şcoală din Haţeg.

denţa este mai mare. În Vulcan, pe perioada studiului au fost înregistrate 38 de cazuri, 1,07% rată de violenţă.

La Lupeni 39 de cazuri, deci 0,85% rată de violenţă.

Petroşaniul a înregistrat 44 de cazuri, 0,58% rată a violenţei.

La Petrila au fost înregistrate doar 4 cazuri, adică 0,13 la sută rată a violenţei.

Aninoasa nu a fost cuprinsă în studiu, deşi ar fi trebuit.

Primarul Uricaniului, Dănuţ Buhăescu, este de părere că violenţele din şcolile de la Uricani se reduc la cele verbale.

Nu are cunoştinţe de cazuri grave şi spune că în afara perimetrului şcolii acţionează Poliţia Locală. De asemenea, primarul Buhăescu mai spune că s-ar fi putut produce şi o exagerare a situaţiei de către profesori. Cu toate acestea, la Uricani, numărul adolescenţilor infractori este în creştere. Or, dacă nu se comportă bine în societate, în clasă prea puţine şanse.

Cei mai mulţi elevi agresori sunt din mediul urban şi sunt de gen masculin.

Doar 10,6% sunt eleve şi doar 14,7% dintre elevii cu probleme de comportament provin din mediul rural.

O treime din elevii care au făcut o dată un act de violenţă recidivează. Cei mai mulţi dintre elevii violenţi au vârsta de 14 ani. Iată, deci, o vârstă critică. De fapt, studiile de specialitate confirmă faptul că la adolescenţi, după vârsta de 11 ani, comportamentul se schimbă, atunci cei mai mulţi putând fi scăpaţi de sub control de părinţi. Din totalul de

Conform legii, acest lucru nu este permis. Aşadar, s-a lăsat cu amenzi în valoare totală de 750 lei. Jandarmii reamintesc faptul că, în conformitate cu Legea 61/1991, pătrunderea, cu încălcarea normelor legale de acces, în sediile instituţiilor de învăţământ şi spaţiilor aparţinând acestora, indiferent de destinaţia lor, ori refuzul de a le părăsi la cererea organelor de ordine constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei.

INFORMARE

Alina PIPAN

Această informare este efectuată de SC SOCERAM SA, cu sediul în Bucureşti, B-dul I.C. Brătianu nr. 10, sector 3, înregistrată la Oficiul Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti sub nr. J40/42/1991, CUI: RO 346757, telefon 021/31.51.790, ce intenţionează să solicite de la Administraţia Bazinală de Apă Jiu avizul de gospodărire a apelor pentru realizarea lucrărilor de „AMENAJARE HIDROENERGETICĂ RÂUL JIUL DE VEST”, în zona localităţilor Vulcan, Lupeni, Uricani, jud. Hunedoara.

Această investiţie este nouă.

Ca rezultat al procesului de producţie nu vor rezulta ape uzate.

Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Persoanele care doresc să obţină informaţii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menţionată.

Persoanele care doresc să transmită observaţii, sugestii şi recomandări se pot adresa solicitantului sau la telefon 0722.580035 - persoana de contact Dinu Mihaela, după data de 14.02.2013.

www.zvj.ro

463 de agresiuni, 104 au fost comise de elevi de 14 ani, iar 73 de elevi de 12 ani.

Privind graficul de distribuţie a cazurilor pe clase, este evident că mulţi dintre elevii problemă sunt cei repetenţi.

Iată şi ce violenţe preferă elevii când se războiesc cu colegii lor. Cei mai mulţi au recurs la vătămări corporale: lovituri, bruscări, smucituri. Evident, au trecut de bariera verbală şi au lovit direct.

211 elevi lovesc fără să se gândească de două ori.

Violenţa verbală, contrar celor preconizate, însumează doar 64 de cazuri din totalul de 375. Urmează cazurile de distrugere şi instigare. Din nefericire, în cadrul perimetrului şcolii, aşa cum arată

raportul, au fost înregistrate, în cele trei luni, 3 violenţe fizice cu arme, două intimidări prin hărţuire sexuală, chiar şi o tentativă de suicid. Elevii nu se dau la o parte nici de la şantaj. Vorbim aici de violenţele între elevi.

Dacă elevii, în timpul actelor de agresiune, au în faţă un profesor, din 101 cazuri, 64 preferă să înjure, iar în 4 cazuri au fost înregistrate şi ameninţări explicite. 11 dintre violenţe au implicat violenţe uşoare şi alte 11 insulte grave.

Când elevii îşi varsă nervii pe terţe persoane sau lucruri, preferă violenţele „uşoare”: distrugeri, incendieri, ameninţări.

Actele nu rămân nepedepsite, dar de cele mai multe ori nici nu trec de consiliul clasei sau profesoral. Se scade şi nota la purtare, se anunţă părintele, uneori se propune consilierea, iar când vorbim de cazuri grave se apelează şi la poliţie.

Alina PIPAN

ANUNŢ

Primăria oraşului Petrila organizează licitaţie publică în data de 05.03.2013, ora 11:00 1. Informaţii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a persoanei de contact: Consiliul Local al Oraşului Petrila - Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii - cu sediul în oraşul Petrila, str. Republicii, nr. 196, judeţul Hunedoara, tel./fax.

0254/550760, cod fiscal 4375097, e-mail: primaria.petrila2008@yahoo.com, persoana de contact - Ing.Jr. Lang Mihaela.

2. Informaţii generale privind obiectul concesiunii, în special descrierea şi identificarea bunului care urmează să fie concesionat: Obiectul licitaţiei îl constituie concesionarea prin licitaţie publică a următoarelor 2 parcele de teren: - S1=1925 mp, evidenţiat în CF 62114; - S6=1095mp evidenţiat în CF 62117; teren situat în intravilanul oraşului Petrila, în zona industrială, puţul 1 Est, judeţul Hunedoara, în vederea desfăşurării de activităţi de producţie.

3. Informaţii privind documentaţia de atribuire: 3.1. Modalitatea sau modalităţile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaţiei de atribuire: Documentaţia de atribuire se va obţine contra-cost, de la Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.

3.2. Denumirea şi adresa serviciului/compartimentului din cadrul concedentului, de la care se poate obţine un exemplar din documentaţia de atribuire: Documentaţia de atribuire se va obţine contra-cost, de la sediul Primăriei oraşului Petrila, str. Republicii, nr. 196, Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.

3.3. Costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

54/2006: Valoarea documentaţiei - 100 lei, se va achita la casieria unităţii.

3.4. Data limită pentru solicitarea clarificărilor: 01.03.2013.

4. Informaţii privind ofertele: 4.1. Data limită de depunere a ofertelor: 05.03.2013, ora 1000.

4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Primăria Petrila cu sediul în oraşul Petrila, str. Republicii, nr.196, judeţul Hunedoara, Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională,Managementul Calităţii, camera 7.

4.3. Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: 1 exemplar.

5. Data şi locul la care se va desfăşura şedinţa publică de deschidere a ofertelor: 05.03.2013 ora 1100, Primăria Petrila, str. Republicii, nr.196, jud. Hunedoara, Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.

6. Denumirea, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a instanţei competente în soluţionarea litigiilor apărute şi termenele pentru sesizarea instanţei: Tribunalul Deva, B-dul 1 Decembrie, nr. 35, judeţul Hunedoara, cod poştal 330005, telefon 0254/234755 sau 0254/211574, fax 0254/216333, e-mail: iniciu@just.ro. Termenele pentru sesizarea instanţei sunt menţionate în documentaţia de atribuire.

7. Data transmiterii anunţului de licitaţie către instituţiile abilitate, în vederea publicării: 12.02.2013.

PRIMAR PĂDUCEL ILIE

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11

joi, 14 februarie 2013

ANGAJĂRI

Firmă de construcţii din Sibiu angajăm dulgheri, zidari, muncitori în finisaje interioare şi exterioare.

Trimiteţi mesaj cu prezentare la numărul de telefon 0729.051729.

Agenţie de publicitate caută colaborator pentru realizarea de machete grafice.

Cerinţe: cunoştinţe Corel şi Adobe.

Informații la telefon: 0722.571649.

CV-urile se depun pe adresa nnovac@yahoo.com

COMEMORĂRI Astăzi, 14 februarie, se împlinesc 2 ani de când s-a stins din viaţă ZAMFIRESCU ROBERT LUCIAN. Suntem recunoscători celor care pentru o clipă îşi vor aduce aminte de cel care a fost un om deosebit, inteligent, spiritual, optimist, cu multă dăruire pentru activitatea profesională şi cea politică, pentru lucrurile bine făcute şi căruia i-au plăcut întotdeauna dreptatea şi adevărul.

Un om care a ştiut să-şi ducă cu demnitate suferinţa provocată de boala care l-a stins încet ca pe o lumânare.

Nu te vom uita niciodată, scumpul nostru Robert.

Soţia Ştefania, fiicele Oncuţa si Laura, nepoata Ana, ginerii Juan şi Ciprian Regrete eterne pentru fostul meu director de la I.C.P.M., ZAMFIRESCU ROBERT LUCIAN. Ing. Marinela Pogea Amintire veşnică pentru fostul meu prieten şi coleg de liceu, ZAMFIRESCU ROBERT LUCIAN. Dumnezeu să te odihnească în pace!

Farm. Rodica Latcu

DECESE

Colectivul de cadre didactice al Colegiului Economic “Hermes” Petroşani împărtăşeşte suferinţa familiei Ana Gheorghe pricinuită de pierderea fiului drag.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Colegele din cadrul biroului R.U.S. al SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani sunt alături de domnul Cristian Andrei Ionică şi doamna Cristina Mona Turbuţan în aceste momente deosebit de grele pricinuite de decesul tatălui.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Colegii din cadrul Serviciului Juridic al SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani sunt alături de domnul Cristian Andrei Ionică şi doamna Cristina Mona Turbuţan şi transmit întreaga compasiune la decesul tatălui.

Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Colectivul Serviciului Comercial şi cel al Centrelor de Încasări din cadrul SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani este alături de domnul Cristian Andrei Ionică şi doamna Cristina Mona Turbuţan la marea durere pricinuită de decesul tatălui.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Colectivul biroului Relaţii Publice – Relaţii Clienţi din cadrul SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani este alături de Cristian Andrei Ionică şi Cristina Mona Turbuţan în marea durere pricinuită de plecarea spre o lume mai dreaptă a bunului lor tată care i-a călăuzit în viaţă cu multă dragoste şi înţelepciune.

Sincere condoleanţe familiei îndurerate.

Serviciul Financiar – Contabilitate transmite sincere condoleanţe Cristinei Mona Turbuţan şi lui Cristian Andrei Ionică la marea durere pricinuită de decesul tatălui.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Vecinii din blocurile 14 şi 16 de pe strada Păcii din Petroşani îşi iau adio de la bunul lor vecin IONICĂ ANDREI şi sunt alături de cei dragi pe care îi lasă în urmă.

Dumnezeu să–l odihnească în pace!

Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

DECESE

Soţia Morico anunţă cu nemărginită durere în suflet plecarea spre cele veşnice a celui care a fost un soţ deosebit IONICĂ ANDREI (69 ani) Amintirea lui va rămâne veşnică în sufletele celor dragi.

Dumnezeu să-l odihnească în pace şi linişte!

Corpul neînsufleţit este depus la Capela „Bobocul”.

Slujba de înmormântare va avea loc vineri, 15 februarie 2013, ora 14.

Fiul Cristi, nora Andreea şi nepotul Darius îşi iau rămas bun de la cel care i-a iubit până în ultima clipă şi rămân cu amintirea lui în suflet.

Dumnezeu să-l aibă în pază şi să-l odihnească!

Fiica Mona, ginerele Claudiu şi nepotul Denis îi spun adio celui care a fost un tată, socru şi bunic deosebit, IONICĂ ANDREI. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cuscrii Iulia şi Ghiţă îşi iau adio de la cel care a fost IONICĂ ANDREI şi sunt alături de cei dragi pe care îi lasă în urmă.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani este alături de domnul Cristian Andrei Ionică şi doamna Cristina Maria Turbuţan în greaua încercare pricinuită de decesul tatălui.

Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Discuţi despre bani cu prudenţă, pentru că eşti conştient că nu îţi poţi permite nicio greşeală când bugetul tău nu este în cea mai stabilă formă.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Se naşte un plan nou în mintea ta şi nu stai pe gânduri, îi dai deja startul, motivat de dorinţa de succes.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Eşti obligat să te supui unor reguli impuse de lege şi, acolo unde intervin regulamentele stricte, libertatea ta de mişcare şi de decizie este limitată.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Eşti mulţumit de felul în care evoluează un proiect în care eşti implicat trup şi suflet. Chiar dacă durează mult până la primele rezultate, priveşti cu mult optimism spre viitor, convins că totul se va aşeza pe un făgaş solid.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Fii tolerant, aşa cum eşti întotdeauna, şi nu pune la suflet o vorbă aruncată în vânt de cel mai bun prieten. El nici nu-şi dă seama ce spune.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Toate bune şi frumoase, este o zi generoasă în momente plăcute şi oriunde ai merge dai de o atmosferă veselă şi luminoasă.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Poate mai târziu decât ai fi dorit, persoana iubită îţi prezintă o dovadă clară de amor, ceea ce te impresionează profund.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Cu compasiune şi cu un gând de mângâiere suntem alături de familia greu încercată de plecarea spre lumea celor drepţi a celui care a fost IONICĂ ANDREI Dumnezeu să–l aşeze în loc luminat şi să-l aibă în pace!

Familia Costel Avram Familia Tarcea este alături de Cristian Andrei Ionică în aceste momente grele şi triste pricinuite de trecerea în eternitate a tatălui.

Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Suntem alături de Cristian Andrei Ionică şi Cristina Mona Turbuţan la greaua încercare pricinuită de trecerea la cele veşnice a tatălui lor.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace.

Familia Vişan Matrică Suntem alături şi transmitem sincere condoleanţe şi compasiune familiei celui care a plecat spre cele veşnice IONICĂ ANDREI Familia Florin Donisa Colegii din cadrul SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani sunt alături de domnul Cristian Andrei Ionică şi doamna Cristina Mona Turbuţan în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a tatălui şi transmit sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Colegii din cadrul Serviciului U.I.P. al SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani sunt alături de domnul Cristian Andrei Ionică şi doamna Cristina Mona Turbuţan la decesul tatălui.

Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Eşti blocat într-o zonă sumbră împreună cu o altă persoană. Sunteţi neputincioşi în faţa piedicilor şi a veştilor proaste şi vă influenţaţi negativ unul pe altul, de aceea vă puneţi toate speranţele într-un miracol din afară.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Întotdeauna ieşi în evidenţă, fie că te compari cu o sută de oameni sau doar cu alţi doi contracandidaţi.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Răbdarea îţi este pusă din greu la încercare, dar ai suficiente resurse să aştepţi până la capăt.

Nu te grăbi, nu sări peste acele etape care ţi se par prea lungi şi plictisitoare.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Munceşti mult, uneori chiar peste puterile tale, dar consideri că merită efortul de vreme ce la final te aşteaptă o recompensă de toată frumuseţea.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Uneori, una sau două variante nu sunt de ajuns pentru a ajunge la rezultate bune, ci e nevoie să încerci şi mai multe de atât.

Totul e să nu abandonezi.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 DIN JUDEŢ

joi, 14 februarie 2013

Castelul Hunedoara,

Invadat de chinezi

La începutul acestei săptămâni, reprezentanţii Institutului „Confucius” din Cluj-Napoca au fost în vizită la Castelul Corvinilor, la invitaţia primarului municipiului Hunedoara, Viorel Arion.

Evenimentul a fost organizat în cinstea Anului Nou Chinezesc.

Oaspeţii chinezi au fost întâmpinaţi la Hunedoara după tradiţiile româneşti cu pâine şi sare oferite de cavaleri. La castel, invitaţii chinezi au avut parte de un

Deva

În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Deva au identificat prezumtivii autori ai furtului şi au reuşit recuperarea a 16 biciclete, care au fost predate deja societăţii păgubite. Poliţiştii au stabilit că suspecţii, Ioan R., de 23 de ani, şi Tiberiu R., de 34 ani, ambii din Deva, angajaţi ai societăţii din incinta căreia s-a comis furtul au sustras bicicletele în luna decembrie 2012 şi le-au valorificat către clienţi de ocazie cu un preţ mult inferior celui real. În continuare se efectuează cercetări pentru recuperarea prejudiciului, cei doi suspecţi fiind cercetaţi în stare de libertate sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat.

Mihaela PETROŞAN

Hoţi de biciclete Doi deveni au sustras 39 de biciclete dintr-un depozit al firmei la care lucrau. Hoţii au fost prinşi zilele trecute în urma unei sesizări.

Valoarea totală a bicicletelor furate este de 66.600 de lei.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0 2 5 4 .5 4 9 0 2 0 0 2 5 4 .5 4 9 1 2 1 ( fa x ) 0 7 3 7 .5 7 5 5 8 2

spectacol special organizat de către Asociaţia „Castelul din Carpaţi”, Ordinul Cavalerilor de Hunedoara şi Ansamblul Haţegana.

Primarul Hunedoarei, Viorei Arion, întrevede mai multe avantaje ale deschiderii

către China: „Se întrevăd perspective interesante. În primul rând, am discutat posibilitatea înfiinţării şi la Hunedoara a unei filiale a Institutului Confucius, pentru dezvoltarea oportunităţii de învăţare a limbii chineze. Cei care vor învăţa chineza vor avea şi posibilitatea de a-şi continua studiile în China. Pe de altă parte, această relaţie cu Institutul Confucius deschide căi de dialog cu o serie de investitori din China”.

Mihaela PETROŞAN

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737.352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:

Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP:

Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837

Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

şcoală & cultură CMYK

Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Despre Povestiri, Marie d’Hombres şi…

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul V Nr. 118 14 februarie 2013 4 pagini ISSN 2068 - 3650

Memoires de charbon/ Memoriile cărbunelui

(Roumanie/ Provence, Regards croises/ Priviri încrucişate) Dna Marie d’Hombres este o scriitoare franceză şi fondatoarea asociaţiei „Recits” („Povestiri”). Ce îşi propune această asociaţie? Ei bine, membrii asociaţiei ascultă, cu atenţie, persoanele care le ies în cale în locuri bine alese cu mult înainte. Munca lor ulterioară constă în a transmite cele înregistrate, sub forma unor povestiri, care „restituie toată muzica şi spiritul cuvintelor în care se regăseşte istoria societăţii pe care o traversează”. Înainte de a scrie „Memoriile cărbunelui”, autoarea acestui volum a mai scris, singură sau în tandem cu Blandine Scherer, încă şase cărţi la fel de fascinante: „Pântecul Marsiliei. Târgoveţii din Noailles”, „Un oraş, o sută de poveşti: Vitrolles, cartier des Pins, 1971-2008”, „Oameni de pe la noi: memoriile migraţiilor din Port-de– Bouc”, „Sub acelaşi acoperiş: un grup de habitat social. Clovis Hugues, Marsilia, 1935-2009”, „Strada Felix Pyat, nr. 143: Parcul Bellevue, o coproprietate la Marsilia, 1957-2011”, „De la o Frumoasă la alta, parcursul migraţiei în Marsilia, 1900-2008”.

Parcurgând titlurile de mai sus, reiese că doamnele citate mai sus sunt, fără îndoială, specialiste redutabile în colectarea şi transmiterea unor itinerarii de viaţă, culese din oraşe, de pe străzi sau din cartiere. Aceste poveşti înregistrate de la oameni de tot felul, pe principiul „fiecare om are povestea sa”, sunt puse în context cu evenimente istorice sau locale şi cu spaţii regionale, orăşeneşti, comunale sau limitate doar la perimetrul unor străzi sau pieţe. Locurile sunt, neapărat, legate sentimental de eroii dispuşi să-şi împărtăşească experienţa lor personală în folosul tuturor semenilor. „Memoriile cărbunelui” au apărut, anul trecut, la Editura „Gaussen”. Cartea este dedicată, deopotrivă, vechilor mineri ai societăţii Charbonages de France şi celor din Compania Naţională a Huilei din Valea Jiului. Autoarea dedică volumul în mod special celor care au acceptat să intre în jocul ei de-a interviul şi au consimţit să-i acorde timpul necesar înţelegerii drumurilor fiecăruia prin mineritul carbonifer. Aceştia sunt Bargan Constantin, Bogdan, Delia, Denis, Francisc, Gheorghe, Francis, Hubert, Ianoş, Ion, Iosif, Jean-Edmond, Leon, Mihai, Nicolae, Pierre, Remi, Roland, Roger, Rene, Sandu, Vasile, Denis şi Virgil. În felul în care este concepută cartea aceşti 24 de mineri, români şi francezi, sunt coautorii ei. Mărturiile lor sunt consemnate cu acurateţe şi dau seamă, în acest puzzle al confesiunilor, despre o meseria care moare. Autoarea a venit, în iunie 2012, la Petrila pentru că a aflat că, după 153 de ani de existenţă, acest perimetru minier se

va închide. Valea Jiului, scrie autoarea în capitolul „Drumul cărbunelui”, nu va mai fi o zonă minieră şi oamenii, veniţi aici de peste tot, vor trebui fie să-şi schimbe meseriile, fie să crape de foame. A treia variantă se pare că nu mai există. „Nu e greu de imaginat viitorii ani de viaţă în viaţa acestor oraşe: deteriorarea clădirilor, fuga tinerilor din zonă, un peisaj industrial abandonat, un climat depresiv…”.

Cărbunele şi-a trăit traiul, şi-a mâncat mălaiul, pare a spune autoarea cititorilor săi: „Materie primă larg răspândită sub pământ, cărbunele a fost exploatat în manieră intensivă de-a lungul secolului XX pentru că a servit ca resursă principală industriei, transportului şi încălzirii casnice”. Alte surse de energie precum petrolul şi energia nucleară au făcut uitat cărbunele. Europa a început să-şi închidă, una după alta, minele. Franţa şi-a oprit definitiv maşinile sale de extracţie în anul 2003. Acest lucru s-a întâmplat pentru prima dată în Provence. La noi s-a vorbit de închiderea minelor nerentabile imediat după 1990.

Aventura scrierii acestei cărţi a început, în anul 2007, în inima bazinului carbonifer din Provence. Dar, atenţie mare, această carte a fost solicitată şi finanţată de Arhivele departamentale din Bouchesdu-Rhone care au ţinut, neapărat, să se înregistreze mărturiile vechilor mineri din societatea Houillers de Provence. Această atitudine responsabilă faţă de istoria recentă, înregistrată spre folosul generaţiilor următoare, merită din partea tuturor o adâncă reverenţă.

Oamenii şi locurile mai există atât timp cât mai trăiesc martorii.

Odată cu dispariţia lor nimic nu mai poate fi nici recompus, nici povestit. Totul va cădea în noaptea uitării definitive. De altfel, o seamă din minerii intervievaţi în carte au sfârşit la puţină vreme după ce s-au mărturisit. Din acest motiv, aceste cărţi trebuie scrise sub semnul unei extreme urgenţe. Autoarea e convinsă că „există mai multe feluri de a citi această carte”. Noi am parcurs-o, cu mai multe plăcute reveniri la anumite mărturii, ca pe o istorie a măririi şi decăderii industriei carbonifere de la noi, din Franţa şi, implicit, din Europa. Depun mărturie mineri din toate generaţiile (Roland a intrat, prima dată, în mină în 1938, Pierre - în 1948, Mihai - în 1958, Cazan - în 1965 iar Şandru - în 1986), dar, din nefericire, niciunul dintre ei nu mai e tânăr. E o meserie despre care se mai vorbeşte doar la timpul trecut.

Mihai BARBU (continuare în pagina IV)

II

SPECIAL

joi, 14 februarie 2013

Contribuţii referitoare la originea şi reabilitarea semantică a termenului momârlan (I)

Momârlanii sunt o comunitate reprezentativă a Văii Jiului înglobând pe toţi locuitorii de vatră, crescători de animale, „urmaşi ai dacilor” şi mai ales ai dacilor liberi, aşa cum le place acestora să se autodefinească. Sunt oameni harnici, ospitalieri, cu mult bun-simţ, cu frica lui Dumnezeu şi cu o inteligenţă nativă remarcabilă. Îi întâlnim din extremul estic al Văii Jiului – cătunul Tirici până în extremul vestic de la Câmpu lui Neag, în Dealu Babii şi pe pantele Merişorului ce coboară spre Baru Mare.

Prin articolele din presă, prin cărţile scrise despre ei, prin mediatizările pe posturile locale şi naţionale de televiziune, mai ales în ultimul timp au ajuns să fie cunoscuţi în întreaga ţară aşa cum sunt ei, fiind mândri de numele lor.

Aşa după cum se ştie, partea vestică a Văii Jiului este situată dea lungul Jiului de Vest, localităţile de aici poartă nume derivate din numele locurilor de unde au migrat întemeietorii acestora: Uricani de la Uric, Paroşeni de la Paros etc. Partea estică gravitează în jurul oraşului Petrila. Toate satele de momârlani de aici poartă în general numele râurilor de-a lungul cărora sunt aşezate. Spre deosebire de localităţile din Vestul Jiului, satele din Est şi-au păstrat identitatea şi chiar puritatea, deşi sunt înglobate ca şi străzi ale oraşului Petrila, pe nedrept: str. Jieţ, str. Cimpa etc.

Din vechime. Valea Jiului este o vatră milenară. Pe valea râului Jieţ sunt citate încă de acum mai bine de 2000 de ani aşezări umane izolate care se ocupau de creşterea animalelor.

După ce administraţia romană a fost nevoită să se retragă din Dacia în jurul anilor 274-275 d. Hristos, daco-romanii care au rămas în continuare pe meleagurile Văii Jiului, şi-au păstrat îndeletnicirile şi obiceiurile strămoşeşti trăind în continuare liberi până aproximativ în jurul anilor 1700, fără a cunoaşte jugul asupririi de niciun fel, păstrându-şi libertatea şi neatârnarea prin lupte grele şi încercări, apărându-şi cu îndârjire glia strămoşească, la nevoie cu propriul sânge.

Cetatea naturală a munţilor ce înconjoară Valea Jiului, ariditatea terenurilor, sălbăticia munţilor nu au stârnit prea mult interesul altor populaţii în a se aşeza aici.

Continuitatea. Cred că nici măcar în glumă nu s-ar putea pune în discuţie întreruperea locuirii acestor terenuri, continuitatea cu alte cuvinte, după retragerea administraţiei romane. Cum ar fi putut să fie lăsaţi de izbelişte aceşti munţi cu pajiştile lor bogate unde creşterea animalelor venea de la sine şi cu care băştinaşi erau obişnuiţi?

Tradiţiile şi obiceiurile păstrate până azi în satele de momârlani ne dovedesc că doar continuitatea locuirii acestor teritorii le-a păstrat şi le-a adus până la noi. Ţăstul pentru copt mălaiul şi pâinea din mei sau grâu pe vatră folosit de daco-romani a fost folosit de către momârlani până în zilele noastre, în aceleaşi scopuri.

Nedeile din munţi au fost transmise fiecărei generaţii ajungând până în zilele noastre. Este cunoscută în acest sens Nedeia din munţii Parâng, de la Troiţă, care se ţine în ziua de Sfânta Maria Mare.

Colindul piţărăilor cu particularităţi specifice Văii Jiului, obicei milenar, îl întâlnim în fiecare an în Ajunul Crăciunului în satul Jieţ, Maleia, Livezeni, Sălătruc etc. În satul Jieţ şi Maleia, acest obicei dacoroman se desfăşoară fără întrerupere „de când se ştie”.

Cuvinte din terminologia păstorească precum: brânză, căciulă, zer, neexplicate până acum din punct de vedere etimologic, par a fi rămas în limba noastră, în graiul strămoşesc de dinainte de romanizare1. Cum ar fi ajuns până la noi aceste cuvinte dacă nu ar fi fost transmise din an în an, din păstor în păstor, din generaţie în generaţie, din veac în veac?

Odată cu dispariţia vieţii orăşeneşti în Dacia, pricinuită mai ales de invaziile barbare, „s-a putut dezvolta într-o relativă linişte munca la sate, viaţa şi civilizaţia autohtonilor. Aici, la agricultură şi la păstorit, ocupaţiuni predilecte ale strămoşilor noştri, s-au întors cu drag, după căderea civilizaţiei, populaţia băştinaşă a Daciei”2.

Cel mai solid argument al continuităţii în Ţinutul Momârlanilor îl constituie desigur portul, aidoma cu cel al dacilor de pe Columna lui Traian. Până mai în urmă cu ceva ani, bătrânii satelor jiene păreau nişte basoreliefuri mişcătoare coborâte de pe această Columnă de la Roma.

Cu părul lung retezat circular în jurul capului la nivelul urechilor acoperit de căciuli miţoase ţuguiate, cu cămeşile lungi peste cioareci (iţari) din postav de lână, cu opincile lor reprezentau o copie fidelă a străbunilor de pe Columnă. Acest argument zdrobitor a fost folosit şi de Badea Cârţan la Congresul Mondial de Orientalistică de la Roma din anul 1899.

Făcând drumul pe jos până la Roma (se pare pentru a treia oară) îmbrăcat în straie strămoşeşti a fost cooptat în delegaţia României la Congres, condusă de către V.A. Urechia. Reprezentantul AustroUngariei, prof. Ovary, a ţinut în capitala Italiei mai multe conferinţe prin care a încercat să infirme continuitatea românilor în Transilvania.

Minte ascuţită, cu sprijinul delegaţiei române, Badea Cârţan a angajat un pictor italian pentru a executa 3-4 reproduceri mari, după Columnă, a scenelor ce îi reprezentau pe daci. Le-a afişat în sala Congresului, s-a postat alături îmbrăcat în straiele ţărăneşti şi a spus: „Priviţi aceste scene, priviţi pe aceşti daci, uitaţi-vă la mine şi spuneţi prealuminate minţi de este vreo deosebire”. Toţi cei prezenţi la Congres au înţeles şi au reţinut care este adevărul istoric privitor la originea şi vechimea poporului român pe pământul vechii Dacii. Singura delegaţie, cea austro-ungară, n-a vrut să înţeleagă şi, văzându-se neputincioasă să mai argumenteze, părăseşte Congresul, plecând acasă învinsă. Lovitura de graţie a primit-o din partea unui cioban român din Ardeal, de la Badea Cârţan. Sigur, acesta a vorbit şi în numele păstorilor momârlani din Valea Jiului. La terminarea Congresului, prof. V.A. Urechia şi întreaga delegaţie română îl roagă să vină în ţară cu ei cu trenul, dar el le răspunde hotărât: „pe jos am venit, pe jos mă voi întoarce”3.

Estul Văii Jiului şi momârlanii. Aşa după cum am amintit, această zonă a fost locuită de românii-jieni care nu au depins o bună vreme de nimeni. Aici nu au fost nici grofi, nici boieri, până în jurul anilor 1700.

Jienii nu ştiau ce sunt birurile ori zilele de corvadă, continuând modul de viaţă al dacilor liberi. Singurii lor duşmani erau fiarele sălbatice ce le dijmuiau turmele şi vânatul. Trăiau bine în sărăcia lor nerâvnind la bunul altuia, fiind feriţi datorită munţilor de năvălirile masive ale altor popoare. Cea mai masivă invazie cunoscută a fost cea a turcilor din anul 1788. Obştea satelor se constituia într-un judecător cu puteri depline ale cărei hotărâri nu puteau fi atacate de nimeni fiind vorba de o judecată dreaptă care nu se făcea în pripă ci după o matură chibzuinţă de către „sfatul bătrânilor” care cuprindea pe cei mai înţelepţi reprezentanţi ai satelor, alcătuit dintr-un număr impar de persoane.

Prin numele de jieni se înţelegea acei locuitori din vecinătatea albiilor Jiului, mai concret locuitori din bazinul superior al Jiului.

Denumirea se pare că a fost statornicită de către locuitorii din Ţara Haţegului şi de către oierii din Mărginimea Sibiului care au venit în contact cu păstorii din Valea Jiului vara în munţii Parâng. Jienii la rândul lor iau numit pe toţi oierii din Mărginimea Sibiului „poenari”, recunoscând în acest fel faima celor din Poiana Sibiului, capitala neoficială a oieritului românesc. Într-un carnet de prenotări al primarului Gheorghe Ghiorghică (Primăria Petrila) din anul 1942, când ocupa funcţia de agent agricol, găsim meticulos notaţi munţii şi păşunile comunei Petrila închiriate de către „poenari” cu acordul autorităţilor petrilene pentru a păşuna vara4: Buha cu o suprafaţă de 91 iugăre Cibanul cu o suprafaţă de 86 iugăre Cotu Ursului cu o suprafaţă de 104 iugăre Poiana Muierii cu o suprafaţă de 150 iugăre Salanele cu o suprafaţă de 98 iugăre Coasta Scoverzii cu o suprafaţă de 127 iugăre Iată cum contactul dintre oierii petrileni şi cei sibieni din cursul verilor la păşunat în munţii Parâng nu poate fi pus la îndoială în niciun mod.

Petrila este atestată documentar din anul 1493 când regele Vladislav al II-lea al Ungariei, ţinând cont de serviciile aduse coroanei regele, a dăruit lui Mihail Kendeffy (Mihai Cânde, nume maghiarizat) fiul lui Nicolae din Râu de Mori, terenuri din Pterella (Petrila), Malee, Rotunda, Nyakmezen (Câmpu lui Neag), Marisowar (Merişoara-Vulcan).

joi, 14 februarie 2013

Dar prezenţa oierilor petrileni alături de ciobanii din Mărginimea Sibiului în munţii Şureanu este documentar atestată încă de la începutul secolului al XV-lea, când Mihail I, fiul lui Mircea cel Bătrân, confirmă la - 5 iunie 1418 - privilegiul pe care-l dăduse părintele său cu privire la dreptul românilor de peste munţi săşi pască turmele pe munţii şi câmpiile ţării sale (Ţara Românească - n.a.). Mircea cel Bătrân a domnit în perioada 23 septembrie 1386 – 31 ianuarie 1418). Oierii mărgineni şi jieni, care în multe cazuri îşi păşteau împreună turmele, sunt tot mai frecvent amintiţi în documente ale secolelor XVII-XVIII, iar în documente mult mai târziu se invoca dreptul pe care-l au în ţară pe veci de a paşte turmele lor în munţi5.

Iată cum, prin prezenţa atestării documentare a păstorilor petrileni în 1418, trebuie să coborâm în vechimea atestării documentare a Petrilei cu încă ceva trepte în istorie, adică de la 1493 cum ştiam până acum, cu încă 75 de ani, oprindu-ne, cred, temporar la anul 1418.

Jienii şi urmările exploatării cărbunelui. Traiul liniştit al jienilor a fost zbuciumat odată cu prospectarea şi exploatarea cărbunelui în zonă, în jurul anilor 1840, exploatare făcută iniţial la Petrila printr-o „carieră” de suprafaţă la Dealul Negri.

Odată cu începutul exploatării cărbunelui au fost aduşi, după cum se ştie, lucrători din întreg Imperiul Austro-Ungar şi mai ales dintre cei care aveau experienţă în domeniu. Valea Jiului a devenit un adevărat furnicar, un Turn Babel al limbilor vorbite, al religiilor şi, în general, chiar al naţionalităţilor. Termenul de jian parcă nu-şi mai găsea acoperire.

Nou-veniţii nu mai erau oameni de vatră, nu se mai ocupau cu creşterea animalelor şi într-un cuvânt nu mai erau jieni.

Cam din această perioadă se pare că au apărut denumiri noi care au încercat să definească cele două categorii de locuitorii ai Ţării de pe Jiu: momârlanii pentru continuatorii jienilor de vatră, crescători de animale, şi barabe - înglobând muncitorii veniţi la muncă pentru exploatarea cărbunelui.

Localnicii le-au spus celor veniţi, muncitorilor care nu aveau în proprietate decât forţa braţelor pe care urmau să şi-o vândă pentru un salariu lunar, barabe înţelegând prin acesta străin, venetic, sărac, dar care prin natura muncii lor le tulbură liniştea, le iau terenurile pentru exploatarea cărbunelui.

Se pare că termenul ar deriva din cel de bauarbaiter - lucrător la căile ferate. Numele inginerului silezian care a proiectat şi construit calea ferată Simeria - Petroşani - Lupeni ar fi fost de Walter Barabek6. Tronsonul Simeria Petroşani a fost dat în folosinţă în anul 1870 iar cel Petroşani - Lupeni în anul 1892.

De asemenea, numele unui antreprenor al întreprinderilor miniere şi de construcţii era Barabaş, iar angajaţilor acestuia localnicii le-ar fi spus barabe7.

Toate aceste lucruri ar fi putut sta la originea termenului de barabe atribuit veneticilor de către localnici pentru a-i

individualiza. Nu excludem după legendele locale ca punct de plecare pe cel de „mâncători de barabule” adică de cartofi, termen nou pentru jieni care cunoşteau cartofii sub numele de napi8.

Din informaţiile pe care le-am cules din lumea apusenilor înclin să cred că termenul de barabă a fost încetăţenit de către moţii forestieri care au venit în perioada deschiderii minelor pentru a lucra în domeniul forestier.

Aceşti forestieri moţi “şi-au adus porecla cu ei, după cum ei înşişi afirmau că plecaseră de acasă “ăn bărăbie”. Acest termen era cunoscut în zona Câmpeniului, din moşi strămoşi, înainte de 1850. Acest nume era dat muncitorilor forestieri care plecau la lucrări forestiere la pădure, în ţară. Atunci când plecau se spunea că pleacă în “băbăbie” (deci nu în bărăbime), procesului respectiv de plecare ii spuneau bărăbie (nu şi celor unde ajungeau), iar lor li se spunea “barabe”9.

Această idee este îmbrăţişată şi de scriitorul Dr. Petru Blaj Dinvale, bun cunoscător al lumii momârlanilor.10 De cealaltă parte, băştinaşii jieni au fost numiţi momârlani. Nu s-a putut stabili încă cu precizie, de altfel ar fi destul de greu, de unde derivă această denumire, circulând azi mai multe ipoteze. După unii, italienii folosiţi la lucrările de exploatare şi prelucrare a lemnului din păduri care au construit şi primele case de colonie din lemn pentru viitori mineri, fiind aduşi printre primii în zonă, ar putea să fie „naşii de botez” al

termenului de momârlan, spunându-le băştinaşilor momorlano, adică oameni de la munte. De altfel, unii cercetători susţin că termenul ar deriva din limba latină: momo însemnând ţăran iar lan băştinaş. Cea mai vehiculată ipoteză ar fi aceea că termenul ar deriva de la „maratvany” care în limba maghiară are două sensuri: rămăşiţă sau resturi, înţelegându-se prin aceasta că momârlanii sunt rămăşiţe ale dacilor, adică acei continuatori în timp ai acestora. Nu este exclusă nici derivaţia de la momârlă prin care se înţelege ridicătură de pământ, acest lucru fiind asociat cu viaţa păstorilor pe ridicăturile munţilor, pe piscurile şi culmile acestora, deşi acest lucru mi se pare forţat, plecând doar de la o simplă asemănare de cuvinte. Oricare ar fi provenienţa şi înţelesul celor doi termeni de barabă şi de momârlan, pentru început au fost termeni de ciufală, de batjocură.

Luând în considerare cercetările şi

SPECIAL III

constatările a doi străluciţi cărturari din Valea Jiului, pr. Jura Păun Marcu (1914-1997) originar din satul Jieţ şi dr. Petru Blaj Dinvale, care deşi din generaţii diferite, au ajuns la concluzii asemănătoare privind originea termenului de momârlan, se poate afirma cu certitudine că lucrurile s-au limpezit.

Astfel dr. Petru Blaj Dinvale, născut în anul 1951 în cătunul Boţoni (Petroşani), trăitor după absolvirea Facultăţii de Medicină în oraşul Tecuci, printr-o singură frază a pătruns în esenţa lucrurilor: “În secolul XIX-lea (deceniul V-VI – n.n.) italienii bellunezi veniţi în Vale au fost uimiţi de asemănarea jienilor (băştinaşii) ci ciobanii MARMOLANI din jurul muntelui MARMOLADA de la ei, numindu-i MARMOLANI şi pe aceştia”.

Intrând în detalii, dr. Petru Blaj Dinvale, în gazeta Tecuciul literar-artistic, al cărei director executiv este, ne limpezeşte şi mai mult lucrurile “Bocşerii, care lucrau pe Valea Galbenii şi Valea Popii, la tăiat de păduri şi transformarea acestora în cărbune de lemn (mangalul necesar industriei siderurgice austro-ungare), erau italienii-bellunezi, care au observat asemănarea izbitoare în port, obiceiuri şi limbă a jienilor cu oierii din Alpii Dalomiţi de la ei, mai ales cu păstorii ce purtau numele de “MARMOLANI” (austriecii le ziseseră “marmolanen”). Şi baronii austrieci, fraţii Rotchift, fraţii Klein şi Sepel care au venit în Valea Jiului, cunoşteau foarte mult Tirolul cu minele din zona Marmoladei şi ciobanii marmolani. Aşa că şi ei le-au spus localnicilor jieni “MARMOLANEN”11.

Că numele a fost dat de muncitorii bellunezi, nu există acum nici cea mai mică îndoială. Aşa după cum reiese din lucrările în manuscris ale preotului Jura Marcu pe care le-am cercetat, acest lucru i-a fost întărit în anul 1937 de Cic Petru din satul Maleia poreclit ”Bucă” de către italienii cu care a lucrat la mină câteva decenii.

Acesta s-a născut în anul 1835 şi a decedat în anul 1938. Fiind o prezenţă vie în evenimentele locale de atunci când a fost o “transmisie” şi o confirmare “în direct” de la faţa locului. Legat de acest lucru, preotul Jura se exprima destul de plastic şi de convingător: “Ceea ce nu au reuşit cercetătorii, rezolvarea enigmei a venit de la un bătrân mălăian pe nume Cic Petru poreclit “Buca” de italienii cu care a lucrat timp de câteva decenii, fiind o cronică vie a evenimentelor din Valea Jiului de atunci”12.

Poveşti asemănătoare cu porecla dată de italieni am auzit şi eu de la bătrânii satelor, dar în toate cazurile erau culese de la mâna a doua, interlocutorii le auziseră de la părinţii lor, nu le trăiseră ei.

Prin fenomenul fonetic de metateză, MARMOLANUL de atunci a ajuns MOMÂRLANUL de azi.

Străinii care lucrau atunci la exploatarea cărbunelui, neânţelegându-i sensul şi sorgintea cuvântului, l-au preluat din gura italienilor ca drept etnonim al populaţiei locale de băştinaşi. (continuare în pagina IV)

IV SPECIAL

Despre Povestiri, Marie d’Hombres şi…

Memoires de charbon/ Memoriile cărbunelui (Roumanie/ Provence, Regards croises/ Priviri încrucişate) (urmare din pagina I)

cea a francezului Roland (1938), care a avut o carieră magnifică în pântecul pământului. A Marie d’Hombre este în căutarea doua mărturie e cea a lui Mihai Bindac, venit timpului „pierdut” de eroii săi sub pământul din Moldova în 1958 şi care vorbeşte despre României şi Franţei, pentru a ne aduce la „marea epocă a aurului negru”. Despre anii ’60 suprafaţă lumina, „în diverse epoci şi în ai secolului trecut vorbeşte minerul Cazan în contexte diferite”. Textele din carte sunt capitolul „Mineri, daţi ţării cât mai mult însoţite de superbe imagini ale universului cărbune!”. Minerul francez Pierre (1942) minier surprinse de românca Ioana Moldovan în descrie posibila staţie Terminus a cărbunelui în Valea Jiului şi de francezul Sebastien Berrut în relatarea sa „Până la ultima suflare”. Sandu, lumea provensală. De asemenea, în carte se care a coborât în subteran în anul 1986, pune mai regăsesc şi vechi imagini ale mineritului totul pe seama sorţii: „Destinul a făcut ca…”. din Vale puse la dispoziţia autoarei de inginerul Dumitru Puşcaşu, pe vremea când acesta se Fiind vorba de poveşti ale Văii noastre, ocupa cu pasiune de Muzeul Mineritului din „Memoriile cărbunelui” se citesc pe Petroşani. nerăsuflate. Poate că traducerea ei în limba Cum poţi să devii miner? „Memoires du română ar putea da un exemplu demn de charbon” ne spun că există doar două variante. urmat şi pentru scriitorii şi ziariştii noştri. Ei ar Prima variantă ţine de întâmplare: fie din putea da Văii cât mai multe cărţi despre ţărani, fie din emigranţi, dar a doua ţine, deja, mineritul de ieri, de azi şi de….. de destin: din tată-n fiu. Cinci mărturii sunt Dar, vorba unei eroine faimoase: „Mâine e edificatoare. Prima, în ordine cronologică, e o altă zi!”. (urmare din pagina III) lucru?). Claudiu Târziu ne relatează despre Aşa după cum susţine şi preotul Jura „case din lemn vechi de sute de ani”, care ai Marcu, funcţionarii maghiari care lucrau îna putea jura că sunt româneşti. Deşi nu mai dministraţie l-au auzit de la italieni, l-au luat locuieşte nimeni în ele sunt păstrate şi întocmai şi l-au adăugat limbii lor venerate ca dovezi ale unui trecut fabulos, “mormolany” la singular şi “mormolanyok” la rătăcit în memoria timpului”13. (va urma) plural, iar muncitorii români veniţi din Iacobenii Bucovinei şi moţii din părţile Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ Abrudului au “năşit” apoi cuvântul Note românizându-l în forma de “momârlan 1. G. Popa-Lisseanu: Continuitatea românilor în – momârlance”.

Dacia, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 2010, pag. 43, Mi-aş fi dorit să ajung în munţii citându-l pe Sextil Puşcariu Marmolada pentru a vedea ce se mai 2. Idem găseşte acum acolo şi a investiga 3. Dumitru Gălăţan-Jieţ: Badea Cârţan, Ziarul Văii trecutul păstorilor mormolani, dar din Jiului, 12 aprilie 2010 păcate nu am reuşit, încă, să fac acest 4. Carnet de prenotări, Gh. Ghiorghică, agent agricol lucru. Au reuşit în schimb reporterii Primăria Petrila, 1942. Carnetul mi-a fost pus la disrevistei Formula AS în frunte cu poziţie de către nepotul fostului primar, ing. Marhan directorul revistei, d-na Sânziana Pop Aurel, în ziua de 15 ianuarie 2011 la începutul lunii septembrie 2012. 5. Tiberiu Svoboda: Păstoritul transhumant la Aceştia au publicat multe materiale ciobanii jieni, lucrare în manuscris, citându-l pe I. privind urmele româneşti în Balogh în A roman pastorokrol a XVIII szazadbon „LADINIA”. Se ştie că bellunezii mai (Date despre păstoritul românesc în secolul XVIII), sunt numiţi şi ladini, după limba pag. 214 6. Ion Dăbuleanu şi colab., Aninoasa, vatra-publicivorbită de ei „ladina”, limbă retotate, tipografia Tg. Mureş, 1987, pag. 4 romanică.

7. Negoi Petru, născut în satul Cimpa în anul 1923.

Voi sintetiza în continuare doar Relatare din 30 noiembrie 2010. câteva din constatările făcute 8. Preot Traian Moşic: Din cele trăite printre oamenii referitor la zona munţilor Marmolada de la izvoarele Jiului, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2009, şi a locuitorilor de acolo făcute de pag. 109 către apreciaţii reporteri ai Formulei 9. Dumitru Gălăţan-Jieţ, Petre Birău – Din lumea As: Bogdan Lupescu, Ciprian Pop, momârlanilor, Editura Confluenţe, 2009, pag. 13-14.

Claudiu Târziu, Ciprian Rus, Matei 10.Petru Blaj Dinvale – Vremea străbunilor, în Tecuciul literar artistic, nr. 29, 2012, pag. 6.

Florian. În inima Dolomiţilor italici există 11. Idem, pag. 5. un munte ce se numeşte Valacia, iar 12. Pr. Jura Păun Marcu, lucrare în manuscris pusă la cel mai înalt vârf al lui se numeşte dispoziţie de către fiul acestuia pr. Jura Dimitrie.

Om. (Oare nu ne spune nimic acest 13. Claudiu Târziu - Ciasa Valacia – Formula AS nr. 1046, 2012.

joi, 14 februarie 2013

Poeme de Mihaela Lăcătuşu Din stele căzătoare Să vii iubitul meu Să vii pe seară, Atunci când stelele pe cer răsar, Să-mi dai o sărutare Pe obraz, Iar eu să-ţi dau o inimă În dar. Şi să mă iei de mână Să plecăm, Pe neştiute căi, dintotdeauna, În prag de vis, în doi, Să evadăm, Iar martor singur Să ne fie luna.

Iar, când, în zori de zi, Va răsări pe cer, Un soare diafan într-o Splendoare, Să nu simţim c-a fost numai Un vis, Să ne-adunam din Stele căzătoare.

Reţeta fericirii Pentru-a fi fericit Scrie ce-ţi voi dicta, Este reţeta mea Şi nu-ţi trebuie mult: Un praf de stea, O fărâmă de vis, Un gând nescris Şi inima mea.

Priviri de peruzea, Un zâmbet timid, Un cuvânt nerostit Şi inima ta.

Se amestecă bine Până se omogenizează Şi astfel prinde viaţă Sentimentul fericire!

Simte-mă

Simte-mă Asemeni vântului Ce se joacă prin păru-ţi.

Simte-mă Asemeni razei de soare Ce-ţi mângâie faţa.

Simte-mă Asemeni fiecărei picături de ploaie Ce-ţi scaldă corpul.

Simte-mă Asemeni valului Ce-ţi sărută glezna.

Simte-mă În fiecare lacrimă Ce-ţi curge pe obraz.

Simte-mă Cu fiecare pas Ce-l faci spre mine.

Simte-mă În fiecare mângâiere Ce-o primeşti. Şi-n fiecare glas ce-l auzi, Tu să mă simţi, Pe mine.