CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Comentează subiectele zilei accesând site-ul
JOI
28 februarie 2013
Răsărit: 07:11 Apus: 18:03
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
Director: Cătălin DOCEA
)
Anul VI Nr. 1149 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro
Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
R
Curs valutar: 1€ = 4,3745 lei 1$ = 3,3408 lei 1₤ = 5,0572 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ
Angajăm 2 fete (part time) pentru distribuţie stradală de materiale publicitare, 1 oră / zi. Relaţii la telefon 0720.846676.
“Îi dau banii lui Simota să plătească datoriile dacă mă asigură că PAGINA echipa va promova în Liga a II-a”
Incredibil! Patru pesedişti au vrut să blocheze două proiecte importante pentru municipiul Petroşani
Explicabil de ce, scrutin după scrutin, organizaţia PSD a municipiului Petroşani pierde cu brio. Ioan Rus, a cărui desemnare drept candidat la locale şi parlamentare n-a fost, în mod cert, una inspirată, pare că nu ştie cu exactitate ce vrea. Şi, în plus, nu pare în stare să impună o linie coerentă la nivelul organizaţiei locale. Una ne-a spus în campaniile electorale de anul trecut, când zicea că investiţiile înseamnă viitorul municipiului Petroşani, alta face acum. Când, pe votul poporului, a ajuns din nou în Consiliul Local al municipiului Petroşani. Acum pesediştii votează împotriva cetăţenilor municipiului Petroşani şi chiar invers faţă de cum chiar ei au votat în 2010 pe aceleaşi subiecte.
În 10 decembrie 2010, Hotărârea nr.289/2010, privind „aprobarea contractării unei finanţări rambursabile în vederea realizării unor obiective de investiţii de interes local şi/sau asigurării fondurilor necesare co-finanţării proiectelor care vor fi realizate din fonduri europene” a fost adoptată de Consiliul Local al municipiului Petroşani cu numai un vot împotrivă. Deci şi cu voturile consilierilor PSD. În 8 august 2011, hotărârea a fost modificată şi completată (prin HCL 232/2011) cu o sin-
gură abţinere, a unui consilier liberal. Deci şi cu voturile consilierilor PSD. Atât în 10 decembrie 2010 cât şi în 8 august 2011, lider al grupului consilierilor PSD a fost Ioan Rus, preşedintele organizaţiei locale. Dl. Rus este şi astăzi lider al grupului consilierilor PSD. Şi era şi ieri. Numai că, ieri, oftica social democraţilor că în acest
oraş se întâmplă ceva a atins cote inimaginabile. Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local al municipiului Petroşani, chiar la primul punct, s-a aflat un proiect de punere în aplicare a prevederilor HCL 289/2010, modificată prin HCL 232/2011. Cu alte cuvinte, executivul a solicitat acordul CL pentru a pune în aplicare prevederi ale unui proiect cu care, în trecut, legislativul local a fost de acord (inclusiv prin consilierii PSD). De ce este important proiectul de ieri? Pentru că direcţionează aproape 1,8 milioane de lei noi pentru susţinerea proiectului de reabilitare, modernizare şi achiziţionare a echipamentelor pentru ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Urgenţă Petroşani şi 2 milioane de lei noi pentru continuarea
Ce se întâmplă? Unde ieşim în oraş?
+ Ghidul produselor şi serviciilor Din 1 martie 2013. 24 de pagini full color. Bilunar. Gratuit. În toată Valea Jiului.
5
proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil în zona turistică Parâng. Are sens să argumentăm de ce sunt importante sănătatea şi dezvoltarea turismului pentru municipiul Petroşani? Credem că nu. Şi credem că ştiu asta foarte bine şi consilierii locali PSD. Care, în frunte cu Ioan Rus, promiteau în campania de anul trecut marea cu sarea pentru sănătatea şi turismul local. Ieri, la dezbaterea acestui proiect, în sală se aflau 14 consilieri locali, din care 4 social democraţi. Inclusiv Ioan Rus. Social democraţii, deşi au fost de acord cu proiectul în 2010 şi 2011, s-au abţinut de la vot ieri, când s-a pus în discuţie aplicarea prevederilor HCL 289/2010, modificată şi completată în 2011. Din fericire, hotărârea a trecut cu 10 voturi „pentru”. Ieri, când social democraţii s-au împotrivit continuării lucrărilor la spital şi în Parâng, am înţeles strategia domnului Ioan Rus de la PSD. Strategia dumnealui e că, de fapt, n-are nicio strategie. Iar colegii dumnealui de partid, în loc să aibă personalitate şi să acţioneze în interesul electoratului care i-a trimis acolo, l-au urmat precum o turmă. De necrezut. Vom reveni. Cătălin DOCEA
Ziarul Vãii Jiului
2 ACTUALITATE
joi, 28 februarie 2013
La şedinţa ordinară a Consiliului Local Petrila
Toate cele 15 proiecte au trecut, unele cu abţineri, altele cu împotriviri
Chiar dacă n-a fost lungă, şedinţa de Consiliu Local Petrila de ieri a avut de toate. De la mici înţepături ale taberei liberale şi conservatoare către executiv şi viceversa, până la urletele unor invitaţi şi la sobrietatea decernării unui titlu de cetăţean de onoare. Dar să trecem în revistă câteva dintre proiectele votate ieri, cu specificaţia că toate cele 15 proiecte de pe ordinea de zi au trecut, câteva cu abţineri din partea celor 6 consilieri locali penelişti şi conservatori.
Marcel Dobrică şi-a ridicat titlul de Cetăţean de Onoare
Şedinţa a început cu un moment festiv, antrenorului de popice al clubului Inter Petrila, totodată şi antrenorul echipei naţionale de popice, Marcel Dobrică, fiindu-i decernat titlul de „Cetăţean de Onoare al oraşului Petrila”. Toată sala s-a ridicat în picioare în semn de respect, în momentul în care primarul Ilie Păducel a citit hotărârea de consiliu local de la şedinţa anterioară. Apoi, primarul i-a acordat diploma şi l-a felicitat pe antrenor. Acesta, vizibil emoţionat, a apucat să spună doar următoarea inspirată frază: „Vă mulţumesc pentru acest titlu, este pentru mine cel mai important titlu pe care l-am obţinut vreodată!”.
Cetăţeanul Ulici şi-a spus ofurile
După momentul festiv, s-a auzit vocea aspră şi inconfundabilă a petrileanului Ulici, om cu o vârstă respectabilă, bolnav. Acesta a venit în cârjă să întrebe ce mai este cu redeschiderea spitalului din localitate şi ce se mai aude cu tichetele gratuite de transport. Vizibil iritat, dl. Ulici a început să-l înjure pe „guvernatorul Băsescu”, vinovat, în opinia dumnealui, de închiderea spitalului, dar şi de „toate relele din ţară”, fiind cu greu oprit de preşedintele de şedinţă Cornel Preda. Calmându-se între timp, a făcut şi o remarcă bună cu privire la faptul că stăpânii de câini de companie nu folosesc când ies la plimbare „lopăţica şi găletuşa”, astfel că „toată Petrila e plină de excremente de câine, ceea ce nu-i normal”. Primarul Ilie Păducel l-a informat referitor la situaţia demersurilor făcute pentru deschiderea spitalului. Deocamdată se aşteaptă încă răspuns şi dacă se va deschide ceva, va fi o secţie de boli cronice care va aparţine de SUP, cu 50 de paturi. În privinţa tichetelor, în martie se va intra în normal, după ce consi-
www.zvj.ro
liul judeţean şi primăriile vor avea bugetele aprobate şi după ce se va şti cu exactitate ce fonduri vor veni spre primării de la consiliul judeţean. Referitor la excrementele câinilor de companie, primarul n-a dat niciun răspuns. Îi răspundem noi cetăţeanului Ulici, informând-l că există într-o hotărâre de consiliu local o reglementare, care prevede şi sancţiuni, dar pe care nimeni, niciodată, n-a aplicat-o. Aviz, poliţia locală!
Un zâmbet, o floare, o rază de soare
Pentru că numai mâine nu-i 8 Martie, amintim şi proiectul aprobat de toţi consilierii şi iniţiat de primar, „privind acordarea unor sume financiare pentru marcarea Zilei de 8 Martie, pentru angajatele primăriei şi ale Serviciului Public de Asistenţă Socială”. Aici s-a comis o mică gafă de către cei care au scris proiectul, în sensul că cele patru doamne din consiliul local au fost „uitate”. Dacă liberala Doina Bălănescu nu sesiza aceasta, cele patru consiliere locale ar fi rămas pe dinafară. Graţie consilierei liberale, în hotărâre au intrat şi cele patru doamne consilieri locali, fiecare urmând să primească suma de 150 lei. Este vorba de 45 de doamne din primărie, 14 din cadrul SPLAS, 76 de doamne însoţitori ai persoanelor cu handicap şi cele 4 doamne omise iniţial, deci un total de 139, suma suportată de la bugetul local fiind de 20.850 lei. Alţi 13.000 lei vor fi alocaţi pentru un spectacol dedicat femeilor de ziua lor, care va avea loc la Casa de Cultură „Ladislau Schmidt”.
Înghesuială mare pe păşuni şi pe banii de la APIA
Proiectul de la punctul şapte a necesitat ceva discuţii, care vin pe fondul unor discuţii mai ample, disputate în aceste zile la Petrila în spatele uşilor închise. Este vorba de proiectul care viza „modul de atribuire a păşunilor aflate în proprietatea oraşului Petrila”. De când APIA dă bani serioşi în acest sector de activitate, multă lume e interesată să pună mâna pe păşuni. Unii îşi cumpără animalele (oi şi vaci) înainte chiar de a avea o păşune, fie ea şi din proprietatea oraşului. În urmă cu câţiva ani, când nici vorbă de bani de la APIA, înghesuiala nu era mare; acum toată lumea ar vrea, dar se pare că nu întotdeauna se poate. De ce? Pentru că, conform celor din primărie, în momentul de faţă toate păşunile sunt pline, păşunatul făcându-se la limita maximă admisă de lege, lucru contestat în şedinţă de consilierii Ţurcaş şi Temneanu, care nu cred aşa ceva. Prezenta hotărâre (proiectul a fost votat de 13 consilieri, 6 s-au abţinut ori au votat împotrivă – este vorba de consilierii PNL şi PC) reglementează tocmai aspectul contractelor aflate în derulare. La art. 1 se spune că acestea „se derulează în continuare conform clauzelor contractuale”, în timp ce articolul 2 prevede că „modul
de atribuire a păşunilor din proprietatea oraşului Petrila, care sunt libere de sarcini şi pentru care nu se solicită continuitate de către arendaşi, se vor atribui prin licitaţie publică conform legislaţiei în vigoare, în cazul în care există mai multe cereri”. Două articole de hotărâre care, momentan, asigură liniştea celor care au în derulare contracte, până la finalizarea lor. Din câte am înţeles cele mai multe astfel de contracte se finalizează în 2014. Totuşi, cererea liberalei Doina Bălănescu, foarte activă în această şedinţă, de a se prezenta suprafaţa exactă a acestor păşuni aflate în proprietatea oraşului şi numărul de animale pare îndreptăţită. Cum nimeni n-a ştiut aceste date, poate că n-ar strica ca la şedinţa următoare executivul să le prezinte. Nu de altceva, dar ar fi bine să dispară orice fel de suspiciune prin transparenţă - cum bine a subliniat şi consilierul Temneanu.
Ghiura îl înlocuieşte pe Buium la conducerea asociaţiei sportive
După epuizarea tuturor punctelor de pe ordinea de zi, preşedintele de şedinţă Cornel Preda, care este şi şeful comisiei de cultură, în ale cărei atribuţiuni intră pe lângă cultură şi sportul sau religia, a propus schimbarea preşedintelui Asociaţiei Sportive Inter Petrila. „În urmă cu o săptămână, am avut o şedinţă a comisiei de cultură, sport ş.a., la care au fost invitaţi toţi preşedinţii de secţii sportive, vorbesc de lupte, popice, tenis de masă şi fotbal. A fost invitat şi preşedintele asociaţiei sportive, dl. Buium. La şedinţă am făcut o analiză în ceea ce priveşte activitatea pe care asociaţia a desfăşurat-o în ultimele opt luni de zile. Am constatat împreună cu cei din comisia de cultură un dezinteres total din partea d-lui preşedinte Buium. Acesta nu a reuşit în cele 8 luni nici minimul necesar pentru a asigura acea mică sponsorizare de 10%, prin care noi, consiliul local şi primăria, să ne putem încadra pentru a putea da bani în continuare sportului petrilean. Nu mai vorbesc de rezultate, care sunt foarte slabe în momentul de faţă, chiar şi la popice sau lupte unde avem tradiţii şi palmares excelent. De aceea, am decis înlocuirea domnului Buium de la PNL cu domnul Doru Ghiura de la PP-DD, om de afaceri şi coleg cu noi în consiliul local. Sper ca prin seriozitatea domnului Ghiura şi prin relaţiile pe care dumnealui le are, atât pe linie economică cât şi politică, acesta să reuşească redresarea activităţii în toate cele patru ramuri sportive”. Nefiind nevoie de un proiect de hotărâre scris, după acest discurs Cornel Preda a supus la vot această hotărâre a comisiei de cultură, astfel că, cu scorul de 12 la 7, Buium a fost schimbat cu Doru Ghiura în câteva secunde.
Corneliu BRAN
Ziarul Vãii Jiului
ACTUALITATE 3
joi, 28 februarie 2013
Petroşani. Şedinţă de consiliu
În ton vesel, dar cu subiecte serioase Claudiu Cornea, cel care a condus ieri şedinţa ordinară a Consiliului Local Petroşani, a fost bine dispus pe tot parcursul ei, făcând glume şi aluzii cu direcţie şi intenţie, gustate din plin de colegii din sală.
A fost o şedinţă degajată, cu 31 de proiecte pe ordinea de zi, cu un proiect amânat din cauză că problema prezentată în conţinutul lui trebuie rumegată puţin. În rest, consemnăm că au trecut toate proiectele de hotărâre, unele fiind amendate. De asemenea, vreo două proiecte pe ordinea de zi au
Staţiile de taxi
fost modificate substanţial. Despre cele cu impact major asupra petroşenenilor vom face vorbire în această pagină.
Numărate ca steagurile lui Pristanda
La iniţiativa cetăţenilor, dar şi din cauza schimbării infrastructurale din Petroşani, se impune o reamenajare a staţiilor de taxi. Prin urmare, a fost lansat un proiect de hotărâre care să modifice situaţia.
În primă fază, se impunea realizarea unei staţii de taxi, cu posibilitatea opririi maxi-taxi, înainte de Lidl, pe sensul de mers spre centru. Acolo există posibilitatea realizării unei staţii. Exista pe lista de amplasamente şi sediul vechi BCR, ieşit din calcule, ulterior fiind exclusă această staţie din cele înşiruite în proiect. Nu s-a trecut la votarea proiectului, până ce nu s-a votat amendamentul consilierului PNL Petru Drăgoescu. Acesta a făcut câteva observaţii pertinente, de reţinut pentru că privesc pe toată lumea. În primul rând, că numărul locurilor de parcare taxi, odată cu exclu-
derea celui de la BCR, nu mai este 106, ci 96. În al doilea rând că, privind locurile stabilite pentru parcările destinate taximetriştilor, se impune o reamenajare. De exemplu, la Poşta veche există staţie taxi, iar la nici 200 de metri, la Onix, este o altă staţie de parcare, tot pentru taxiuri. Dar parcare pentru cei care vor să ajungă la magazinele de pe pasajul pietonal nu este,
ceea ce reprezintă un dezavantaj pentru şoferi. O situaţie similară este întâlnită şi la Piaţa Victoriei, unde există staţii de taxi pe
partea cu centrul civic, la pasarelă, alta pentru maxi-taxi, iar la nici 150 m de staţia de taxi de la pasarelă mai este o staţie, tot destinată gării, chiar jos, la ieşirea din gară. În acest fel, Piaţa Victoriei se aglomerează inutil, cu staţii multe de maxitaxi şi de taxi. Or, trebuie făcută şi o ordine anume printre taximetrişti, care sunt peste tot în centru în număr mare, şi prin Aeroport nu prea. Florin Mârza, consilier USP, a spus că s-a mai propus aceasta şi revine cu propunerea de a realiza un proiect de management al traficului, care să reglementeze şi situaţia sensurilor unice, ce trebuie să apară pe mai multe străzi, pentru degajarea traficului, şi pentru implementarea unor reguli care să destindă traficul în Petroşani. După atâtea argumente, consilierii au votat amendamentul consilierului USL Drăgoescu şi proiectul s-a… amânat.
Anunţ important
Pentru părinţii copiilor cu dizabilităţi Doamna Oana Petrov, mama a două fetiţe cu autism, a apelat la ziarul nostru pentru a face publică întâlnirea părinţilor copiilor cu dizabilităţi, care va avea loc sâmbăta aceasta, la Deva, în sediul autogării, la ora 11:00.
Aici va fi prezentă şi Mădălina Sturza, preşedinta Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi. Se vor pune în discuţie problemele pe care le întâmpină părinţii din această categorie. Cu cât sunt mai mulţi reprezentanţi, cu atât mai bine, pentru că este nevoie de multe schimbări în acest domeniu.
Pentru că urmează o nouă serie de disponibilizări în masă,
Consilierul Iliaş vrea să pună de un workshop
Nu mai este un secret pentru nimeni, în Valea Jiului urmează disponibilizări în masă. Puteţi citi în pagina 9 la ce companii va opera Guvernul Ponta disponibilizări. Consilierul Nicolae Iliaş (care a candidat pe lista USP din partea UNPR) a deschis acest subiect şi a propus ca primăria, în colaborare cu alte instituţii implicate, să realizeze un workshop unde să se identifice soluţii. Nicolae Iliaş a propus să se realizeze acest proiect, undeva în luna octombrie. „Prea târziu, a spus Florin Mârza. Până în octombrie intră SNH
în insolvenţă, apoi în faliment şi în octombrie îi punem cruce. Trebuie făcut ceva acum, poate schimbăm ceva”. Previziunile sunt sumbre, iar soluţiile de la guvern inexistente. Sistemul de protecţie socială a angajaţilor din companiile de stat incluse într-un proces de restructurare a fost reglementat în 2006 şi extins ulterior în 2009, când se pregătea o nouă rundă de concedieri, iar pentru acordarea plăţilor compensatorii era nevoie de un cadru legal. Aceeaşi procedură va fi aplicată şi de actualul guvern, tot printr-o ordonanţă de urgenţă. Pagină realizată de Alina PIPAN
www.zvj.ro
Ziarul Vãii Jiului
4 SPORT
joi, 28 februarie 2013
Handbal. Pentru calificare
Fetele lui Mileti mai au de muncit Returul Campionatului Naţional de Handbal, Junioare I, nu a început sub auspicii prea bune pentru CSŞ Petroşani. Petroşencele au suferit o înfrângere în disputa cu CSŞ Caracal, formaţia de pe primul loc al clasamentului.
Cu toate că a câştigat derbiul orgoliilor cu CSŞ Hunedoara, echipa lui Edith Mileti a pierdut celelalte două jocuri din seria D. Din această cauză va avea de muncit pentru calificarea la turneul semifinal. Lipsită de 4 titulare, trupa lui Edith Mileti a avut o misiune mult mai grea în faţa unei echipe ce domină această serie şi este o obişnuită a turneelor finale.
Automobilism&carting
Etapa viitoare, CSŞ Petroşani va juca pe terenul ultimei clasate, CSŞ Drobeta Turnu Severin. „O înfrângere normală, deşi jocul nostru nu a fost rău. Ne-au lipsit 4 jucătoare din cauza gripei şi a accidentărilor. Era altceva dacă nu pierdeam la Sebeş. Returul nu ne avantajează. Avem probleme de lot şi la Severin, unde se câştigă greu pentru că orgoliile sunt mari. Noi, însă, sperăm să ne impunem, şi să obţinem calificarea”, a spus Edith Mileti. CSŞ Petroşani se menţine în clasament în trioul fruntaş al seriei, cu 10 puncte. CSŞ Petroşani va mai juca în deplasare cu CSŞ Drobeta Turnu Severin şi LPS Slatina şi pe teren propriu cu LPS Banatul Timişoara. Din păcate, în momentul de faţă echipa din Petroşani nu se află pe un loc calificant.
Jiul va sta în prima etapă din retur
Programat să înceapă în acest weekend, returul Ligii a IV-a Hunedoara va alinia la start doar 17 echipe, în loc de 18, după ce Retezatul Râu de Mori a anunţat Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara că nu va mai continua, din cauza problemelor financiare.
Gala Campionilor de raliuri Aproximativ 20-25 de piloţi care au participat anul trecut la competiţiile de automobilism şi karting organizate în judeţul Hunedoara de filiala Hunedoara-Deva a Automobil Clubului Român vor fi premiaţi în cadrul „Galei Campionilor”. „Vineri, 1 martie, de la ora 14.00, la sediul ACR din Deva, automobiliştii vor fi recompensaţi cu
Fotbal. Start în Divizia Judeţeană
diplome, cupe şi medalii. În plus, fiind 1 martie, femeile pilot vor primi flori”, a declarat Ioan Ştaier, directorul ACR Hunedoara Deva.
Popice
Conform regulamentului, rezultatele înregistrate de Retezatul Râu de Mori în tur vor fi păstrate, iar în retur echipa va pierde la „masa-verde”, cu scorul de 0-3, toate cele 17 meciuri. Fotbaliştii de la Râu de Mori ocupau locul 16, penultimul în Campionatul Judeţean, şi urmau să întâlnească, sâmbătă, pe Jiul II Petroşani. Campionatul Ligii a V-a Hunedoara se va relua la finalul lunii martie.
Misiune imposibilă pentru petrileni
Echipa de popice Inter Petrila îşi joacă ultima carte, care îi va permite prezenţa la Turneul Final. Dar elevii lui Marcel Dobrică sunt la un pas de a rata participarea la Turneul Final al Campionatului Naţional, după înfrângerea suferită, pe teren propriu. „Ne calificăm doar dacă vom lua un punct, în ultima etapă. Un lucru aproape imposibil, pentru că ultimul meci îl avem cu vicecampionii de la CFR Olimpia Iaşi, actuala lideră a clasamentului”, a declarat antrenorul Marcel Dobrică. Inter Petrila se află pe locul cinci în clasamentul Diviziei Naţionale.
www.zvj.ro
Ziarul Vãii Jiului
SPORT 5
joi, 28 februarie 2013
“Îi dau banii lui Simota să plătească datoriile dacă mă asigură că echipa va promova în Liga a II-a” Alin Simota, finanţatorul Jiului, Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul Petroşaniului, şi omul de afaceri Emil Bercea s-au mai aşezat, încă o dată, la discuţii, miercuri, la primărie, dar fără niciun rezultat.
Cei trei şi-au mai dat întâlnire miercuri la primărie pentru a concluziona tot ceea ce ţine de echipa de fotbal Jiul Petroşani şi inclusiv de baza sportivă “Jiul Petroşani”. Alin Simota a declarat că este dispus să plătească cheltuielile ce ţin de bază: curent, căldură şi alte cele, iar Emil Bercea să plătească datoriile, care se ridică la aproximativ două miliarde şi jumătate de lei vechi, pe care echipa le are la Federaţie, în acest moment. În condiţiile în care Simota a anunţat că va ţine echipa în Liga a IV-a şi îşi va face academie de fotbal, evident că acesta nu renunţă la contractul de comodat pe care îl are cu Primăria Petroşani în privinţa bazei sportive, contract ce expiră în martie 2015. Aşadar intenţiile patronului Alin Simota sunt clare: echipa în Liga a IV-a şi academia şi, evident, proprietar cu acte în regulă pe bază până în anul menţionat. „Eu m-am săturat să aduc la Jiul jucători mercenari care să îşi ia banul şi să
RAPID IEFTIN CONFORTABIL
TAXI COMSION RENT A CAR
0254 512512 0720 512000 0254 512500
plece. Vreau să fac ceea ce mi-am propus. Datoriile echipei nu le mai pot plăti. Sunt dispus ca în cazul, în care Emil Bercea va plăti datoriile la Federaţie, eu să plătesc cheltuielile bazei, care nu sunt deloc puţine, în jurul cifrei de 500 de milioane de lei vechi, acum iarna”, a declarat Simota.
Bercea, nemulţumit
De partea cealaltă Emil Bercea a mai venit încă o dată cu propunerea de a plăti mormanul de datorii la Federaţie, dar numai în condiţiile în care baza îi va aparţine în exclusivitate. “Eu sunt dispus să plătesc tot, dar uitaţi un lucru, eu nu am obiectul muncii, adică jucătorii. Jiul are, în acest moment, doar datorii şi nu mai are jucători. Nu cred că a mai are rost să mă mai bag acum pentru că echipa va retrograda oricum, de aceea vin cu altă propunere. Sunt dispus să-i dau banii lui Alin Simota să plătească datoriile dacă mă va asigura că va promova în Liga a II-a”. Răspunsul lui Simota a venit imediat: ”Este imposibil acest lucru. Este clar că vom retrograda”. Bercea a continuat: “Atunci nu îmi rămâne decât să reluăm discuţiile la vară să vedem din ce divizie, dar vreau să am dreptul la bază”. Simota a venit şi el cu o idee.
“Să aşteptăm până la vară când îi promit domnului Bercea că îl ajut să găsim un loc în Liga a II-a pentru că sunt multe echipe care nu mai au bani“.
Primarul a răspuns: “Să nu îmi mai pasaţi mie echipa”
Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a pus punctual pe “I”. “Un lucru vreau să fie foarte clar. Să nu mai pasaţi echipa primăriei. Primăria nu are nicio treabă cu echipa, doar cu baza sportivă. Am spus, contractul pe bază este făcut până în anul 2015 şi nu se specifică nicăieri în contract că Jiul are dreptul la bază numai dacă are ca obiectiv performanţa. Cei doi trebuie să ajungă la un numitor comun. Noi putem interveni doar din anul 2015 când o vom putea scoate la licitaţie”, a explicat primarul.
Soarta Jiului e clară
Aşadar este foarte clar pentru toată lumea că Jiul nu va mai continua în Liga a III-a, iar următorul pas al oficialilor va fi acela să anunţe, oficial, retragerea, în caz contrar echipa putând fi dezafiliată. Dacă Jiul va anunţa retragerea atunci “minerii” vor pierde toate meciurile la “masa verde” cu scorul de 3-0 şi vor retrograda automat în Divizia Judeţeană, dar nu vor fi scutiţi de depunctare. Jiul va mai continua, în acest moment, doar cu echipa în Liga a IV-a, acolo unde au fost plătite toate datoriile la Asociaţia Judeţeană de Fotbal.
Pagini realizate de Loredana JUGLEA
www.zvj.ro
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
6 REPORTAJ
joi, 28 februarie 2013
8 zile la un liceu italian
14 teoreticieni au simţit pe pielea lor diferenţele frapante dintre sistemul educaţional românesc şi cel italian Proiectele europene din domeniul educaţional permit astăzi şi elevilor din Valea Jiului să experimenteze, prin schimbul de experienţă, modul în care se face instruirea liceenilor din alte ţări. În reportajul nostru vă prezentăm un exemplu concret: experienţa elevilor de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Petroşani care au ajuns la un liceu din Belluna (Italia), în cadrul proiectului „Vivere insieme”, demarat în colaborare cu Institutul „Giustina Renier”. 8 zile de schimb de experienţă
Duminică seara, cei 12 elevi, alături de doi profesori însoţitori, se întorceau dintr-o experienţă inedită de 8 zile, în Italia, la un liceu din Belluna. Ajunseseră
cu avionul la aeroport şi până acasă, la Petroşani, au venit cu trenul. Când au urcat în tren a fost prima dată când şi-au dat seama de prima diferenţă dintre Italia şi România. Sistemul de transport, greoi şi murdar la noi, la ei - avansat, precis şi curat. Zilele următoare aveau să-şi dea seama mai exact de multitudinea de diferenţe dintre cele două lumi. Petroşenenii plecaseră la 17 februarie şi timp de 8 zile nu au avut altceva de făcut decât de a experimenta cu uimire toţi paşii din programul la care luau parte. Doar când au ajuns acasă au avut timp să disece şi să analizeze cum se face la noi şcoală, şi cum se face la ei. Am stat de vorbă cu cei doi profesori şi cu elevii care au participat la acest proiect. Abia după o oră de povestiri în cascadă şi-au mai tras sufletul, epuizând parţial subiectul.
„Acum mă gândesc, ce impresie or fi avut ei când au ajuns la noi” Anul trecut, în septembrie, 12 elevi din Italia au venit la Petroşani, pentru a începe, în cadrul proiectului, schimbul de experienţă. Era prima săptămână de şcoală. Prin urmare, prea multe de observat la cursuri nu au prea avut. Italienii veniseră mai repede cu o săptămână decât era programat. Nu au părut şocaţi sau nemulţumiţi de cele văzute. Ai noştri s-au străduit să fie primitori, i-au plimbat prin tot judeţul. La Hunedoara, la castel, le-a plăcut cel mai mult. Acum, după ce şi ai noştri s-au întors de la Belluna, profesorul însoţitor Georgiana Avram îşi dă seama de diferenţe. Acolo s-a simţit stângace, pentru că diferenţele de dotări şi tehnologie sunt enorme. „Acum mă gândesc, ce impresie or fi avut ei când au ajuns la noi”.
„În timpul unui experiment la oră am extras ADN-ul după 10 minute”
Ca să facem o paralelă şi să putem transmite cam ce diferenţe sunt între sediul colegiului petroşenean
www.zvj.ro
şi cel al liceului din Belluna, vă vom oferi câteva exemple. Sala de sport a liceului italian era cât jumătate din… sediul colegiului nostru.
(continuare în pagina 7)
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
REPORTAJ 7
joi, 28 februarie 2013
(urmare din pagina 6) O sală de clasă a colegiului este de 4 ori mai mică decât o sală de la liceul din Belluna. La noi se scrie cu creta pe singura tablă din sală, acolo o sală are 6 table electronice. Şi la colegiul din Petroşani există 4 laboratoare, sau cel puţin aşa le numim noi. La ei, în laboratorul de ştiinţe, dintr-o probă biologică se poate extrage şi ADN-ul! Există mostre reale de fosile, reproduceri ale sistemului osos al animalelor preistorice. Se pot face experimente şi măsurători în toate domeniile studiate la şcoală. Absolut orice teorie studiată în manuale se experimentează în laborator. Fiecare
curs de limbă străină are un profesor din sistemul italian educaţional şi un altul nativ, pentru conversaţie. Elevii sunt implicaţi, permanent, în proiecte de voluntariat şi proiecte sociale în colaborare cu autorităţile locale. Se face şcoală şi sâmbăta, dar la ora de curs nu se notează nimic. Tot ce trebuie să cunoască elevul stă scris în cărţi. Practic, elevii italieni trebuie să experimenteze ce este în programă. Am înşiruit câteva exemple, pentru că de reprodus toate impresiile elevilor ar fi prea mult pentru spaţiul editorial. Suntem siguri că s-a înţeles diferenţa dintre cel două licee şi cât de impresionaţi au fost teoreticienii. „În timpul unui experiment la oră am extras ADN-ul după 10 minute. Fiecare dintre noi a plecat acasă cu câte o lamelă cu ADN-ul propriu. A fost un experiment inedit, care nu credeam că se poate face într-o sală de clasă”, povestesc liceenii.
Ai noştri sunt mai... teoreticieni Plusul elevilor de la Petroşani a fost la capitolul cunoştinţe, pentru că la întrebările profesorilor de acolo erau mai mereu cu mâna pe sus. Însă, ei spun că asta nu-i ajută cu nimic, că ştiu multe lucruri, învăţate din zeci de pagini scrise la curs, dar că, practic, nici măcar nu-şi închipuie cum se fac unele dintre ele. Teoreticienii au fost impresionaţi şi de faptul că italienii preţuiesc foarte mult timpul petrecut în familie. Copiii nu au acces nelimitat afară, la TV sau la calculator. Elevii noştri spun că nu s-au simţit niciodată discriminaţi şi că italienii din Belluna au părere bună despre românii care muncesc acolo.
Vizite care le-au tăiat răsuflarea
Profesorul Emil Ciolan ar fi povestit, cu lux de amănunte, tot ce l-a marcat în această ţară minunată, dar s-a oprit mult asupra Veneţiei, în care nu ar putea să trăiască niciodată, deoarece este mai mereu sub ameninţarea apelor. Însă elevilor le-a plăcut tot, absolut tot, de la oraşul înfrăţit cu Petroşaniul, Ponte Nelle Alpi, unde au stat de vorbă la masă şi la un suc cu însuşi primarul, până la staţiunea Nevegal, staţiunea Cortina d’ Ampezze, care va găzdui la anul Campionatul Mondial de Schi, şi Muzeul din Mel. Cu toate că sunt siguri că, cu posibilităţile financiare ale liceului sau ale localităţii, nu vor putea niciodată să ofere oaspeţilor italieni tratamentul de care au avut ei parte în Belluna, Melinda, Antonia, Sara, Alexandru, Corina, Mihnea, Ionuţ, Cristian, Patricia, Milena, Andreea şi Giorgiana, se pregătesc cum pot mai bine pentru a fi gazde bune la vizita italienilor. Atunci, vor discuta şi despre raportul la nivel religios dintre cele două comunităţi.
Alina PIPAN
www.zvj.ro
Ziarul Vãii Jiului
8 DIVERSE
joi, 28 februarie 2013
Gropile de pe drumuri sau
Ceea ce, în România, va ţine cât va fi viaţă pe Pământ
O constatare pe care o poate face, an de an, oricine, conducător auto sau nu, odată cu trecerea iernii. Drumurile noastre toate se iau la concurs la numărul de gropi pe care-l oferă cu generozitate roţilor autovehiculelor care le străbat.
Şi nu mă refer
doar la drumurile din Vulcan, la cele din Lupeni şi Uricani, localităţi pe care le bat cel mai des la ... cauciuc. Ci la toate, fiindcă, de fiecare dată când îţi este dat să mergi cu maşina pe un asemenea drum, îţi vine să exclami, dom'le, parcă în niciun an nu a fost aşa!
Deşi, adevărul
este că aşa a fost, este şi, mai mult ca sigur, că va fi şi în anii următori. Cei cu musca pe căciulă se grăbesc să ex-
plice în mod savant că de vină ar fi sarea şi materialul antiderapant împrăştiate în zilele în care a nins abundent. Posibil să fie şi asta, dar cauza cauzelor, şi aici cred că sunt şi alţii de aceeaşi părere, sunt lucrările de asfaltare executate cu material de slabă calitate, urmate de operaţiuni de reparare făcute cu aceleaşi materiale proste şi, mai ales, făcute de mântuială.
Păi cum să nu
fie aşa, când la nici doi ani după asfaltare, pe un drum sau pe o alee începi să numeri gropile răsărite primăvara? Şi, fiindcă treaba asta se
Jubileu
80 de ani de Protecţie Civilă în România Astăzi se împlinesc 80 de ani de la înfiinţarea Protecţiei Civile din România. Cu această ocazie, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Iancu de Hunedoara” al judeţului organizează o zi a porţilor deschise şi o expoziţie în Piaţa Victoriei din municipiul Deva.
Toţi hunedorenii care sunt interesaţi, începând cu ora 11:30, vor putea admira tehnica de intervenţie aflată în dotarea ISU Hunedoara şi vor putea afla mai multe despre autospecialele utilizate în situaţiile de urgenţă generate de fenomenele meteo periculoase, precum şi despre tehnica folosită în cazul accidentelor chimice, bacteriologice, radiologice şi nucleare. În plus, segmentul de informare şi pregătire a populaţiei din cadrul ISU Hunedoara va amplasa un punct de informare, tot în Piaţa Victoriei. Acolo hunedorenii vor putea afla date despre
www.zvj.ro
S-a deschis
Biroul de mediator
TOMESCU DUMITRU DANIEL
Oferim: - şedinţe de informare privind medierea - activităţi de pre-mediere - activităţi de mediere tot repetă an de an, îţi vine să crezi că ar exista un fel de complicitate tacită între administraţiile publice locale de peste tot şi societăţile care se ocupă cu tot ce ţine de drumuri şi alei publice. Iar în ce priveşte motivul acestei presupuse complicităţi tacite, tare mi-e că nu mai trebuie să vi-l spun. Gheorghe OLTEANU
Istoric
Protecţia Civilă din România a fost organizată sub denumirea de apărare pasivă contra atacurilor aeriene prin Înaltul Decret Regal din 28 februarie 1933, având ca scop limitarea efectelor bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului. Începând cu decembrie 2004, Comandamentul Protecţiei Civile a fuzionat cu structurile Corpului Pompierilor Militari, luând astfel fiinţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, cu unităţi corespondente în teritoriu. Structurile din componenţa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă îşi îndeplinesc atribuţiile ce le revin pentru combaterea efectelor inundaţiilor, alunecărilor de teren, înzăpezirilor sau accidentelor rutiere, cât şi cu prilejul aplicaţiilor, exerciţiilor de alarmare publică şi intervenţiilor în diferite zone de risc.
modul de comportare în situaţii de urgenţă şi despre campaniile de conştientizare a populaţiei aflate în derulare. Mihaela PETROŞAN
La Deva
Atenţie! Începând cu data de 15.02.2013, medierea este o procedură prealabilă obligatorie în cazul diferitelor litigii.
Ne găsiţi în Petroşani, str. Anghel Saligny nr. 12A, jud. Hunedoara Contact tel./fax: 0254 540041 mobil: 0732 773755
Evocare Maria Tănase
La 7 martie, în Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” organizează o manifestare omagială dedicată Centenarului Maria Tănase.
Manifestarea culturală va începe la ora 13. La ea vor participa în principal elevi din licee devene, care vor avea ocazia să cunoască detalii din viaţa şi cariera Mariei Tănase şi care este locul ocupat de marea cântăreaţă în istoria culturală a României. La finalul manifestării va fi organizat un miniconcurs cu întrebări legate de personalitatea evocată, participanţii fiind recompensaţi cu premii în diplome şi cărţi oferite de Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” Hunedoara-Deva. Mihaela PETROŞAN
Ziarul Vãii Jiului
ACTUALITATE 9
joi, 28 februarie 2013
În următorii cinci ani,
Concedieri la SNH Petroşani, CEH şi Minvest Deva
Conform unui proiect de ordonanţă prezentat public de către Ministerul Economiei, începând din acest an şi până în 2018, Guvernul Ponta va derula un program de concediere a angajaţilor din 16 companii din domeniul energetic.
ANUNŢ
Plăţile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2012 se vor efectua eşalonat, după cum urmează: - în intervalul 05.03. - 08.03.2013 – pensionarilor al căror nume începe cu litera A până la F; - în intervalul 12.03. - 15.03.2013 – pensionarilor al căror nume începe cu litera G până la O; - în intervalul 19.03. - 22.03.2013 – pensionarilor al căror nume începe cu litera P până la Z. Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaţi. Pensionarii care nu se prezintă pentru ridicarea plăţilor cuvenite în intervalul stabilit îşi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 25.03. – 12.04.2013.
Conducerea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului SA
S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani
Între acestea se află şi companiile hunedorene Minvest Deva, Complexul Energetic Hunedoara (CEH), Societatea Naţională de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Societatea Naţională a Huilei (SNH) Petroşani. Conform proiectului guvernamental, persoanele concediate vor primi indemnizaţie de şomaj, venit lunar de completare şi plăţi compensatorii acordate în conformitate cu prevederile contractelor de muncă aplicabile la nivelul fiecărei societăţi. Venitul lunar de completare se stabileşte odată cu indemnizaţia de şomaj şi este egal cu diferenţa dintre salariul individual mediu
La Deva, Colegiul Naţional „Decebal” din Deva, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara şi Institutul francez din Timişoara vor organiza la 6 martie o zi a francofoniei în municipiul reşedinţă de judeţ. Evenimentul, care se va desfăşura începând de la ora 12 până la ora 16>30, este menit să promoveze cooperarea culturală şi lingvistică între România şi Franţa, o deschidere către francofonie. În programul manifestărilor apare vernisajul expoziţiei „L’aventure des écritures”, o proiecţie de scurt-metraje, prezentarea secţiei bilingve francofone din cadrul Colegiului Naţional Decebal, promovarea filierelor francofone universitare din Timişoara şi o ceremonie de înmânare a diplomelor DELF, dar şi un atelier despre examenele DELF.
SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:
CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.
IMPORTANT!!!
Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762
Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN
Astăzi îşi începe activitatea
O zi a francofoniei
Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro
net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj.
SMURD Baru La Baru, este inaugurat astăzi cel de-al 11-lea modul SMURD din judeţul Hunedoara. Activarea acestui modul SMURD este strict necesară pentru a acoperi operativ o zonă importantă din judeţ.
Astfel, raionul operativ al gărzii de intervenţie Baru şi implicit al echipajului SMURD va cuprinde patru comune Baru, Băniţa, Pui şi Sălaşu de Sus, cu cele 30 de sate arondate -, numărul total al locuitorilor deserviţi fiind de peste 11.000. În luarea deciziei de înfiinţare a SMURD Baru a contat şi faptul că zona este străbătută de DN 66, drum pe care, din nefericire în ultima perioadă, numărul accidentelor este în creştere. „Sunt convins că întregul personal din cadrul Gărzii de Intervenţie Baru, comanda Detaşamentului de Pompieri Petroşani şi autorităţile locale vor depune eforturi susţinute, astfel încât noul modul SMURD din comuna Baru să constituie un sprijin de nădejde pentru întreaga zonă”, a declarat maior Viorel Demean, inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara.
Ceferiştii şi poştaşii
Astăzi ies în stradă
Jandarmii hunedoreni se vor afla astăzi în stradă pentru a asigura liniştea şi ordinea publică în zonele din Deva, unde vor avea loc două proteste: unul organizat de Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România, filiala Hunedoara, şi celălalt, organizat de către pensionarii şi salariaţii CFR.
Conform datelor Jandarmeriei, primul protest, al lucrătorilor poştali, va începe la ora 11 şi se va concretiza în pichetarea Instituţiei Prefectului Judeţul Hunedoara.Al doilea protest de astăzi, al ceferiştilor, va începe la ora 15 şi va însemna un marş prin Deva, pornind din staţia CFR pe itinerariul bulevardul Iuliu Maniu - strada 1 Decembrie - Piaţa Prefecturii, finalizat şi acesta cu pichetarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Hunedoara.
Clubului Impact şi Rosa Multiflora vă invită la
Expoziţie cu vânzare
Avem deosebita plăcere de a vă invita în data de 28 februarie 2013, ora 17:00, la expoziţia cu vânzare de handmade-uri realizate de copiii din învăţământul special de la Şcoala Gimnazială „I.G. Duca” Petroşani, împreună cu elevii Clubului Impact „Pride of Petroşani”. Expoziţia va avea loc la Clubul Copiilor Petrila. Proiectul este realizat de Şcoala Gimnazială „I.G. Duca” Petroşani în parteneriat cu Asociaţia Rosa Multiflora Petroşani.
www.zvj.ro
Ziarul Vãii Jiului
10 DIVERSE
joi, 28 februarie 2013
De vorbă cu Gheorghe Cristea, medic veterinar, despre
Măcelării, brânză şi carne de cal Scandalul internaţional în care este implicată, fără voie de data aceasta şi ţara noastră, referitor la carnea de cal, atrage de la sine măsuri fără precedent şi în judeţul Hunedoara pe linie de controale sanitar-veterinare. 6 măcelării în neregulă
Dr. Gheorghe Cristea, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din judeţul Hunedoara, ne-a declarat că în Valea Jiului nu s-a identificat în urmă controalelor numeroase comercializarea cărnii de cal în măcelării şi carmangerii sau în orice alt loc de servicii publice: „Am avut mai multe tematici pentru măcelării şi carmangerii, prin care am urmărit dacă se comercializează sau nu acest tip de carne. Vă pot spune sigur că în Valea Jiului nu avem carne de cal la vânzare. Aceste controale n-au vizat doar acest lucru, am urmărit, totodată, şi condiţiile de igienă a spaţiilor, modul cum se face recepţia şi depozitarea cărnii, precum şi tranşarea şi expunerea ei. Am verificat împreună cu inspectorii sanitarveterinari toate măcelăriile şi carmangeriile din Valea Jiului, iar pe lângă ele am verificat, pe alte tematici, şi toate laboratoarele de cofetărie-patiserie şi pensiunile turistice, recoltându-se probe de sanitaţie pentru a demonstra modul cum este implementat sistemul HCCP şi eficienţa curăţeniei şi dezinfecţiei din aceste unităţi publice. Revenind la carne, vreau să vă mai spun că s-au recoltat probe din carcase din toate măcelăriile şi carmangeriile, 6 dintre acestea fiind sancţionate contravenţional cu sume cuprinse între 600-800 lei. Amenzile au fost aplicate pe motive de condiţii de igienă nu foarte bune sau pentru etichetarea necorespunzătoare a produselor”.
Sărată, sărată, dar nici chiar aşa…
Din cele spuse de dr. Gheorghe Cristea am constatat că nu doar unităţile care comercializează carne au fost prinse cu nereguli, ci şi unii negustori de brânză: „Am recoltat şi probe de brânză la producătorii care comercializează acest produs în pieţele din Valea Jiului. Am întâlnit şi aici câteva neconformităţi, e drept pe loturi de brânză mici. Este vorba de brânză expusă la vânzare, care avea cantitatea de sare peste limita normală admisă, iar procentul de grăsime era sub limită. Sancţiune am aplicat şi unui laborator de cofetăriepatiserie, care a fost amendat cu suma de 600 de lei, din cauza condiţiilor de igienă aflate sub normele impuse”.
Carne de cal (ieftină) vândută (scump) ca şi carne de vită…
Ne-a interesat să aflăm dacă în judeţul Hunedoara avem abator care sacrifică cai. Am aflat că există. L-am întrebat pe dr. Cristea şi unde e şmecheria cu această carne dacă e bună de mâncat, că nu prea înţelegem… „Legal, în România se poate comercializa carne de cal, dar trebuie să se scrie pe etichetă că e carne de cal. Din punct de vedere al valorii nutritive, pot să vă spun că această carne este superioară cărnii de oaie sau de vită, având o cantitate mai mare de mioglobină bogată în fier. Ea se poate consuma numai cu aviz sanitar-veterinar, pentru că există, ca şi la carnea de porc, pericolul trichinei sau a altor boli. Există teze de doctorat, de care am putea vorbi mult şi bine, care demonstrează că această carne este bună de consum. Românii, în general, nu consumă acest fel de carne, din cauza tradiţiei şi obiceiurilor. Ea nu se consumă decât în anumite
zone şi foarte izolat. În România nu există magazine specializate de comercializare a cărnii de cal, cum există în Italia, de exemplu. În judeţul Hunedoara există un singur abator autorizat pentru sacrificarea cailor, măgarilor, catârilor şi bardoilor (bardou metisul născut dintre armăsar şi măgăriţă – n.r.). Este vorba de abatorul din comuna Certejul de Sus, satul Nojag, în apropiere de Deva, de fapt, singurul abator care a mai rămas autorizat în judeţ. Acest abator a făcut în 2012 export de carne de cal în Italia de circa 100 de tone. Dar totul a fost pe faţă, etichetat şi cu analize şi tot ce trebuie. Deci, n-au fost probleme, cum aţi auzit acum de abatorul din judeţul vecin, Alba. Trebuie ca oamenii să mai ştie că nu există în România crescătorii sau ferme pentru creşterea cailor de carne. Caii care sunt aduşi la abatoare se rechiziţionează doar din gospodăriile private, pe sume mult mai mici la kilogram decât pentru carnea de vită, de exemplu. Carnea de cal este plătită de abator cu 3-4 lei kilogramul, iar carnea de vită costă la abator 12-15 lei. Una din cauzele izbucnirii acestui scandal a fost şi faptul că unii au încercat şi au reuşit să vândă prin mai multe ţări carne de cal la preţ de carne de vită, măsluind etichetarea produsului”, ne-a declarat dr. Gheorghe Cristea. Corneliu BRAN
USL Petroşani poate rezolva o chestiune de interes comunitar:
Piscina şcolară - lăsată în voia sorţii de ministerul lui Dragnea Una dintre legile lui Murphy ne spune că nicio iniţiativă bună nu rămâne nepedepsită. Ei bine, la Petroşani se pare că acest principiu este întărit. Una dintre ideile foarte bune ale primarului Tiberiu Iacob-Ridzi, aceea de a crea un cadru adecvat unui sport de masă juvenil, înotul, este stopată, pe motive aşazis financiare. E lesne că în spatele poveştii se ascund motive politice.
Piscina şcolară de la Şcoala Generală „Spiru Haret”, din Aeroport, trebuia să fie gata din 2012, investiţia totală urmând să fie de circa 30 de miliarde de lei vechi, bani proveniţi de la Guvernul României, în urma proiectului acceptat şi finanţat până la un punct (primăvara trecută venind ultima tranşă de bani spre această investiţie). Conform proiectului, bazinul
www.zvj.ro
de înot - acoperit în stil futurist şi de mare efect, în pas cu construcţiile moderne ale piscinelor şcolare europene - urma să aibă o lungime de 25 de metri şi 12,5 metri lăţime, iar adâncimea cuprinsă între 1,20-1,80 metri. La parterul clădirii şi la etaj trebuia să existe tot felul de anexe: cabinete medicale, grupuri sanitare, vestiare etc., şi o aşa-zisă „plajă” lângă bazin. Ne aflăm în primăvara lui 2013 şi încă această construcţie se află doar la nici 50% din lucrări
finalizate. De luni de zile lucrarea stagnează din lipsă de fonduri. Ieri, când am trecut pe-acolo, în afară de un câine arţăgos şi de un muncitor nu mai era nimeni. Nici n-avea cum să fie cineva de la firma de construcţii, din moment ce primăria nu a mai primit bani de pe vremea Guvernului Ungureanu, iar din toamnă lucrările sunt oprite total. „Am primit înainte de votarea bugetului de anul acesta o adresă prin care am fost înştiinţaţi că această investiţie nu va fi finanţată în 2013. Astfel, am rămas cu lucrările aşa cum aţi văzut. Bine măcar că s-a reuşit montarea acoperişului, altfel se risca să se intre în iarnă cu clădirea descoperită şi puteam compromite totul. Eu am, totuşi, mari speranţe că guvernul va găsi până la urmă fonduri ca să terminăm această importantă lucrare,
care, conform proiectului, nu e pentru noi, ci pentru copiii noştri, ai tuturor, aceasta fiind de altfel singura piscină şcolară din Valea Jiului. Un loc unde ar putea să vină toţi copiii, care au atâta nevoie de mişcare, de exerciţii fizice şi înot, după atâta timp stat în faţa calculatoarelor”, ne-a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Concluzia e simplă, dacă primarul ar fi avut culoarea Guvernului USL, s-ar fi găsit fonduri. Chestiunea că nu s-ar mai fi găsit vreo 15 miliarde de lei vehci prin puşculiţa guvernului ca să se finalizeze investiţia e pentru fraieri, din moment ce există fonduri pentru alte investiţii, şi tot în Vale sau în judeţ (nu dăm acum exemple că şi acelea îşi au rostul lor, dar se putea termina şi un lucru început pentru o cauză nobilă, copiii)… De fapt, fraierii sunt şi părinţii şi bunicii copiilor care au nevoie de mişcare, de sport, de înot. Şi care, lăsându-se prostiţi, au inhalat toxica tămâie electorală USL. Nu-i aşa, Cosmine, tată? Corneliu BRAN
Ziarul Vãii Jiului
PUBLICITATE 11
joi, 28 februarie 2013
HOROSCOP
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Trebuie să schimbi ceva în programul acestei zile pentru a te ocupa de urgenţă de o datorie obligatorie. Nu ai de ales, de aceea laşi la o parte orice activitate.
Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară. Telefon 0761.756839
DIVERSE Vând mixer DJ Behringer VMX-100, puţin utilizat, preţ fix 150 lei. Telefon 0720.946949.
AUTO
Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Tel. 0765.459316 Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Tel. 0765.591522
IMOBILIARE
COMEMORĂRI
Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 42.000 euro. Tel. 0724.571408
Familia anunţă pe această cale că s-a împlinit un an de când MICLEA ALEXANDRU, frate, soţ, tată şi unchi, a trecut în nefiinţă. Cu această ocazie, duminică, 3 martie 2013, va avea loc o slujbă de comemorare, începând de la ora 11:00, la biserica Greco-Catolică „Sf. Treime” din cartierul Aeroport, lângă cimitir.
Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Tel. 0726.291090
Vând laptop second hand Asus X54HR-SX067D, Intel i3,2, 15 GHz, AMD HD 7470 - 1 GB/RAM video, 750 GB HDD + accesorii (mouse, geantă), încă 1 an garanţie, preţ 1300 lei neg. Telefon 0720.946949. Vând receptor Dolce, fără datorii. Preţ 20 euro. Relaţii la telefon 0761.756839
SC REALCOM SA PETROªANI
Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.
Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342
Au trecut trei ani de lacrimi şi durere de când soarta nemiloasă l-a luat dintre noi pe cel ce a fost un bun şi iubitor soţ, tată şi bunic BUTNARU VICTOR Amintirea ta va rămâne veşnic vie în inimile noastre. Să te iubim ne-a fost uşor, să te uităm e imposibil.
ANGAJĂRI
Firmă de construcţii din Sibiu angajăm dulgheri, zidari, muncitori în finisaje interioare şi exterioare. Trimiteţi mesaj cu prezentare la numărul de telefon 0729.051729.
Societate comercială angajează doi şoferi profesionişti, cat. C+E, cu experienţă, pentru transport internaţional de marfă, intracomunitar, cunoştinţele de limbă engleză, franceză, germană constituie un avantaj, salariu atractiv, doar persoane serioase. CV-urile se trimit la adresa de e-mail: electro.center@yahoo.com.
PIERDERI
Pierdut Certificat Constatator de suspendare a activităţii eliberat pentru SC ELIS & ANA MARIA SRL, CUI 16162670, nr. înreg. Reg. Com. J20/243/2004, cu sediul în Petroşani, str. Independenţei, bl. 33, sc. 1, et. 4, ap. 20, jud. Hunedoara. Se declară nul.
Pierdut legitimaţie persoană cu handicap eliberată pe numele Damian Margareta, domiciliată în Petroşani, str. Independenţei, bl. 12B, ap. 1. Se declară nulă. Pierdut legitimaţie persoană cu handicap şi bilete de călătorie eliberate pe numele Damian Constantin, domiciliat în Petroşani, str. Independenţei, bl. 12B, ap. 1, jud. Hunedoara. Se declară nule.
ASTĂZI SE IA APA ÎN PETROŞANI
SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 28 februarie 2013, în oraşul Petroşani, între orele 9:00 - 13:00. Zona afectată: str. Independenţei, blocurile 3, 5. Motivul restricţiei: înlocuire conductă de branşament, blocul 5, scara 1, str. Independenţei. Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeşte pentru înţelegere.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Uneori, dragostea intră în viaţa ta pe nepusă masă şi îţi dă toată liniştea peste cap. Nu fi atât de sigur că, dacă ai decis să nu te mai îndrăgosteşti, chiar aşa vor rămâne lucrurile.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
verbal.
Nu reuşeşti să îţi exprimi punctul de vedere cu mai multă autoritate pentru că în preajma ta sunt unii mai agresivi în plan
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Ceva îţi spune să nu ai deplină încredere în tovarăşul tău de echipă, că ascunde ceva, ba chiar că joacă pe două fronturi.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Nu ştii cum să reacţionezi azi la vestea care soseşte, pentru că nu poţi spune clar dacă e rea sau bună. Are şi avantaje şi dezavantaje, dar numai de starea ta psihică de acum depinde felul în care o vei primi.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Nu eşti deloc hotărât, îţi schimbi părerea după cum bate vântul, influenţat de opiniile extrem de variate care apar din toate părţile.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Este o zi extrem de plăcută, în care îţi încarci bateriile cu energie pozitivă pentru o lună de acum încolo. Te întâlneşti cu oameni veseli care au un efect pozitiv asupra ta.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
tonul.
Nervii nu au ce căuta azi în discuţii, pentru că şi interlocutorii tăi pot deveni agresivi în comunicare, dacă nu îţi controlezi
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
E o zi veselă în care te poţi ocupa şi de alte aspecte decât cele care te streseazâ în fiecare zi. Trebuie să profiţi din plin de momentele cu iz de sărbătoare care ţi se oferă.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Ia-o încet, fără să te grăbeşti la rezultatele pe care le visezi din activitatea pe care o desfăşori acum. E un proiect de lungă durată, ce va necesita un consum imens de resurse.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Apare în calea ta exact persoana de care aveai nevoie pentru a rezolva o problemă complicată.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Te apleci foarte serios asupra muncii pentru că eşti implicat într-un proiect căruia îi acorzi o importanţă specială şi vrei să ajungi la rezultate ireproşabile.
www.zvj.ro
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
12 SPORT-TURISM
joi, 28 februarie 2013
Cupa Energia la schi 2013:
Nici la energeticieni nu mai e cum era pe vremuri În jur de o sută de energeticieni de la Paroşeni, Deva, Turceni, Rovinari, Bucureşti, Marghita şi Deva şi-au luat legăturile de schiuri şi s-au prezentat, duminică, 24 februarie, în Staţiunea Straja Lupeni, ca să fie prezenţi la ediţia din acest an a Cupei Energia. Cei mai mulţi
dintre aceştia s-au înscris la competiţie, iar ceilalţi au preferat să schieze din plăcere şi să-i încurajeze pe concurenţi. Altfel spus, şi unii, şi alţii s-au simţit excelent, în acea zi, la munte, chiar dacă vremea nu le-a fost favorabilă.
Competiţia de schi
deschisă participării energeticienilor a fost organizată, şi în acest an, de către Sindicatul Liber SE Paroşeni (lider Dorin Modrea) şi Sindicatul Independent Termoserv (lider Titu Birou), având, fireşte, sprijinul conducerii Termocentralei Paroşeni. E de la sine înţeles că întrecerea a fost deschisă
La categoria
tuturor categoriilor de vârstă. Aşa cum apar ele pe listele de pe care dau citire câştigătorilor.
Încep cu categoria
fete 7-9 ani. Locurile I şi al II-lea le-au revenit Ioanei Drăgoi şi Mirunei Maier, ambele din Paroşeni. Celelalte patru colege ale lor au fost nevoite să abandoneze din diferite motive. La fete 10-14 ani, pe primul loc s-a clasat Beatrice Rad, urmată de Roxana Balea, şi acestea două tot din Paroşeni. Categoria fete 15-18 ani le are ca şi câştigătoare pe Teodora Paciu şi Ioana Petrileanu, da, tot din Paroşeni. La categoria băieţi 8-10 ani nu apare niciun abandon, aşa că locurile de la I la al IV-lea le aparţin, în ordine, lui Mihai Procopiu (Turceni), Darius Veress, Denis Petruşe şi Răzvan Ţintă, toţi trei din Paroşeni.
Un pic mai sus,
la categoria 11-14 ani, băieţii câştigători sunt, luaţi tot de la locul I în jos, Ovidiu Stânci, Vlad Drăgoi, Cristian Ştern, Mihai Slăvei şi Răzvan Cocolea, şi ei fii ai Paroşeniului. Închei cu băieţii ieşiţi câştigători la categoria 15-18 ani: Toader Balea, Alexandru Procopiu (Turceni),
www.zvj.ro
bărbaţi 20-31 de ani, apar numele a cinci câştigători, dar şi cele ale schiorilor care au abandonat cursa. Îi voi aminti doar pe cei care au coborât până la sosire: Bogdan Lakatas (Petroşani), Adrian Albu (Paroşeni), Cătălin Petculescu (Paroşeni), Ioan Strava (Marghita) şi Cristian Popescu (Bucureşti). Lista cu categoria femei 20-30 de ani cuprinde şi ea numai trei nume. Pe al Andreei Bolosin (Paroşeni), locul I, şi pe cel al Roxanei Huiu Ciubotaru (Deva), locul al II-lea. Cea de a treia este cea cu abandonul. Bărbaţii între 34-41 de ani care au încheiat de făcut traseul sunt Ştefan Veress (Paroşeni), Robert Krauzs (Paroşeni), Ciprian Ioaneş (Deva), Florin Stânci (Paroşeni), Daniel Huiu Ciubotaru (Deva), Damian Slăvei (Paroşeni), Florin Bâldea (Paroşeni) şi Dorian Petculescu (Paroşeni).
La bărbaţi 42-50 de ani
pe listă apar, în ordinea locurilor pe care s-au clasat, Marius Brighiu (Paroşeni), Adrian Untilă (Bucureşti), Mihai Lorincz (Paroşeni), Ion Drăgoi (Paroşeni), Constantin Cocolea (Paroşeni), Ion Cărăşel (Paroşeni), Cornel Procopiu (Turceni) şi Ioan Kuti (Marghita). Iar pomelnicul se încheie cu câştigătorii categoriei bărbaţi peste 50 de ani: Ionel Ivan (Rovinari), Ionică Ciulavu (Paroşeni), Dumitru Amaximoaie (Paroşeni), Constantin Saidac (Turceni), Ovidiu Pop (Bucureşti) şi Ionel Ciubotaru (Deva). Aici nu există niciun abandon.
Festivitatea de premiere
s-a ţinut la restaurantul Cabanei Montana, operaţiunea fiind efectuată, ca şi în anii trecuţi, de către cei doi lideri de sindicat de la termocentrală (vezi pozele). A urmat, ca şi în anii trecuţi, cheful de rigoare, dar parcă nu a fost ca altădată, când numărul participanţilor era mult mai numeros. Ceva normal, de vreme ce nici viaţa de la uzină nu mai e cea care era cu ani şi ani în urmă. Gheorghe OLTEANU
Ziarul Vaii Jiului )
Răzvan Goronea, Ionuţ Braşoveanu şi Vlad Diaconu, cei neavând paranteză după nume fiind din Paroşeni.
www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0 2 5 4 .5 4 9 0 2 0 0 2 5 4 .5 4 9 1 2 1 ( fa x ) 0 7 3 7 .5 7 5 5 8 2
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redactor şef: Marian BOBOC
Colectivul de redacþie:
Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737.352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com
Colaboratori permanenþi:
Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA
DTP:
Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837
Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2
şcoală & cultură CMYK
Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc
pe Jiul de Est şi Jiul de Vest
Cartea lui Valeriu Butulescu,
Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul V Nr. 120 28 februarie 2013 4 pagini ISSN 2068 - 3650
O punte către aforistica românească Am semnalat în ediţia de ieri a cotidianului nostru apariţia unei consistente selecţii din aforismele scriitorului petroşenean Valeriu Butulescu, tipărite de Editura „Boskovic”, la Split în Croaţia. Traducerea în croată este semnată de Goran Mrakic şi Mladen Vukovic, ultimul semnând şi o consistentă prefaţă pe care o reproducem în această ediţie ZVJ. Dacă tot nu suntem în stare (sau nu putem fi, orbiţi fiind de obtuzitatea noastră politică) să construim podul cel mare de la Peljes, atunci să ne permitem să ridicăm măcar o punte a culturii, care va uni prin intermediul unei cărţi, în această eră a recesiunii, două ţări sărăcite ale Uniunii Europene. De fapt, ni s-a promis că la anul (pe 1 ianuarie 2013), Croaţia şi România vor fi colege de bancă în UE. Aceste două ţări, confruntate cu un trecut asemănător, ambele aflându-se pentru o jumătate de secol sub dictaturi comuniste (de fapt, „socialismul cu faţă umană“ de la noi a lichidat „doar“ 90 de emigranţi politici, alte zeci de mii de patrioţi înfundând puşcăriile), sunt legate şi de marele fluviu european, care este Dunărea. România şi Croaţia se aseamănă şi prin două idiomuri lingvistice: istroromâna din Istria, o limbă adusă de valahi, îşi trăieşte acum ultimele clipe, în timp ce în România limba croată este vorbită de doar câteva mii se oameni. De România ne leagă cursul lung al Dunării, dar şi urmaşii croaţilor, care în trecut nu au emigrat doar spre vest, ci şi spre est, astfel că în regiunea Banat există trei categorii de croaţi – caraşovenii, şocţii şi turopoliezii. După unele estimări, numărul lor se ridică undeva pe la zece mii, iar în ultimii zece ani biserica catolică din Caraşova (judeţul CaraşSeverin) colaborează cu biserica sv. Lovre din localitatea Zmijevci (din zona Imotski, de unde mă trag şi eu). Noi, cei din Croaţia, nu îi uităm pe autorii care scriu în limba maternă, astfel încât Milja Šera a publicat la Zagreb în anul 2008 cartea Pjesme i proza rumunjskih Hrvata (Poeziile şi proza croaţilor din România), în capitala croată apărând şi o culegere în esperanto a poeţilor caraşovani Milja Šera, Mikola Žurkul şi Milena Ribar. În România apare şi periodicul Hrvatska grančica (Crenguţa croată), redactat de Ivan Dobra. Milja Radan, preşedintele Uniunii Croaţilor din România, a tradus în româneşte o antologie a poeziei croate patriotice din perioada războiului din anii 90, intitulată U ovom strašnom času (În acest moment teribil). Lingvistul Josip Lisac a scris într-un articol despre dialectul torlăcean, pe care îl consideră a fi unul distinct. * Ar fi frumos dacă şi cititorii croaţi ar putea să se pună mai bine la punct cu operele scriitorilor români, despre care a scris şi cea mai mare poetă croată Vesna Parun în cartea Karpatsko umiljenije (Kruševac, 1971), referindu-se în special la sfârşitul tragic al Magdei Isanos. După ce volumele lui Nichita Stănescu au cunoscut câteva
ediţii în fosta Iugoslavie, şi în Croaţia postbelică au început să apară în ultimii ani traducerile altor scriitori români Mihai Eminescu, Geo Bogza, Norman Manea, Petru Cimpoeşu, Filip Florian, Mircea Cărtărescu (datorită mai ales eforturilor lui Mate Maras) şi filozoful româno-francez Emil Cioran. Iată, avem acum în faţă şi prima carte de aforisme a unui autor deosebit de talentat şi prolific din Europa de Est, Valeriu Butulescu. Până acum au apărut prea puţine cărţi ale aforiştilor europeni pe mesele cititorilor croaţi. În ultimele două decenii au fost publicate câteva antologii ale autorilor incisivi ai formei scurte, printre care se regăsesc scriitori şi intelectuali celebri precum William Shakespeare, Mark Twain, Oscar Wilde, Albert Einstein, Karl Kraus, Franz Kafka, Stanisław Jerzy Lec, Kahlil Gibran, Mladen Vukovic Fernando Pessoa, Wolfgang Eschker… Printre scrierile marilor seniori ai minţii există şi destule mostre ale formei scurte, tot mai populare în aceste vremuri, în care timpul liber este o raritate. Un loc de cinste în acest sens este ocupat şi de cel mai tânăr autor dintre cei enumeraţi, Valeriu Butulescu - scriitor, traducător, jurnalist şi politician român născut în 1953. Inginer şi doctor în ştiinţe tehnice, el arată cu precizia unui ceas elveţian vremea exactă în care trăim, într-o lume care şi-a pierdut de mult nimbul auriu în goana nebună după aur. Având în vedere că a studiat în Polonia, Butulescu a făcut cu siguranţă cunoştinţă cu magia satirică a Gândurilor nepieptănate a celui mai celebru aforist al lumii Stanisław Jerzy Lec (1909-1966), iar rigiditatea regimului comunist de după „cortina de fier”, sub căciula Marelui Frate sovietic, i-a ascuţit simţurile, graţie cărora a reuşit să conceapă adevărate perle ale gândirii, prin care toţi scriitorii cu idei utopice speră să poată schimba sau corecta deficienţele de caracter ale indivizilor sau comunităţilor înstrăinate şi îmbătrânite. Diversitatea şi profunzimea împunsăturilor gnomice din cartea cu nume oximoronic Pješčane oaze (Oaze de nisip, Bucureşti, 1985) i-a determinat pe mulţi redactori şi scriitori să o traducă, lucru care i-a adus lui Butulescu în anii optzeci ai secolului trecut, când se putea preconiza deja căderea dictaturilor comuniste, epitetul de dizident de serviciu. Odată cu venirea democraţiei, Valeriu editează primul săptămânal privat din zona lui (Semnal), urmat de revista umoristică Papagalul. A publicat 50 de cărţi, a primit peste 40 de distincţii naţionale şi internaţionale, piesele sale se joacă pe scenele româneşti şi nu numai, colaborează pe internet cu paginile www.citatopedia.net; www.citatopedia.com, fiind activ şi pe scena politică a unei ţări de cinci mai mari decât a noastră. Acest lucru i-a permis să cunoască şi partea ruginită a medaliei politice, astfel că Butulescu pune pe nicovala satirei toate deprinderile politicianiste şi iresponsabile ale aleşilor poporului, ca, de altfel, şi toţi viruşii care înrobesc minţile şi strică sufletele conducătorilor. Mladen VUKOVIC (traducere din limba croată de Goran Mrakic) (continuare în pagina IV)
II
SPECIAL
joi, 28 februarie 2013
Contribuţii referitoare la originea şi reabilitarea semantică a termenului momârlan (II)
Casele se numesc valacia, iar valacii erau ladini. Cultul pentru casele vechi nu permite demolarea lor chiar dacă a dispărut ultimul locuitor din ele. Sunt lăsate până „mor de la sine”. Dacă cineva vrea să-şi facă o casă nouă, o ridică alături (ca şi la noi - n.n.). Ca şi arhitectură casele „par chiar a fi teleportate din Transilvania”. În interiorul caselor se găseşte câte o masă de lemn rotundă sau pătrată, scaune de lemn cu trei picioare. Şi la ei se vorbeşte de strigoi, de luatul laptelui de la vaci. Şi încă ceva, ladinii fac nişte colăcei micuţi copţi în vatră numiţi „piţărăi”. Asemănările dintre ladini şi mormolanii noştri merg şi mai departe. Fac focul în vatra casei (mai bine spus, au făcut!), au paturi din lemn prevăzute cu saltele umplute cu fân, icoane împodobite cu ştergare pe pereţi, fotografii puse în ramă pe pereţi, femeile sunt împodobite cu baticuri legate sub bărbie, bărbaţii poartă pălării munteneşti cu boruri scurte. Şi ei au covată din lemn pentru spălat rufe înmuiate de cu seară în „leşie”, apoi aduse la râu în coşuri, limpezite în apă şi bătute cu maiul. De necrezut, şi la ei morţii se îngropau în ogrăzile din spatele casei până când obiceiul a fost interzis de biserică. Şi ladinii aveau bocitoare şi dădeau de pomană o găină neagră peste sicriu, exact ca în satele momârlăneşti. Asemănările, constatate de reporterii de la Formula AS, ar putea continua, dar mă opresc aici, nu fără a pune măcar două întrebări, oarecum retorice dar justificate. Oare dacă acum un momârlan din Valea Jiului ar ajunge pe meleaguri ladine şi ar vedea toate aceste asemănări nu ar spune simplu: - Ăştia parcă-s momârlanii noştri. Auzindu-l, dacă nu ar fi purtat numele de marmorlani, auzind termenul nu ar fi posibil să-l preia? Eu cred că da, doar că lucrurile în realitate s-au petrecut invers, l-am preluat noi de la ei. Deci e posibil. Cea de a doua întrebare, o întrebare firească, pe care sunt convins că şi-o pun şi cititorii, de unde toate aceste asemănări între locuitorii ţărani din Valea Jiului şi marmolanii ladini? În anii 1930, aşa cum ne aminteşte şi Ciprian Rus14, Nicolae Iorga le-a cercetat locul, limba şi obiceiurile ladinilor din munţii Dalomiţi, numindu-i „cei mai buni fraţi ai noştri”. Iorga a mai subliniat şi faptul că ladinii sunt vorbitori ai unei limbi romanice atât de apropiată de limba română. Se presupune că sunt urmaşii păstorilor proveniţi dinspre Răsărit „mereu pe creste de munte, cu oile şi vitele lor ajunşi până-n Alpi”. Vechii ladini au hotărât acum mai bine de 1000 de ani „regole” de convieţuire în comun, frăţeşte, respectate până azi. Ei au pus la comun păduri, păşuni, ogoarele din care îşi îndestulează familia, strictul necesar, aşa după cum ne precizează Ciprian Rus. Este ceva asemănător obştilor din satele momârlăneşti şi composesoratelor. Matei Florin15, care a discutat cu etnologul ladin Caesare Pappi, ne redă următoarele afirmaţii ale acestuia: „Păstorii au venit de undeva din Est. Nu ştiu exact de unde. Posibil să fi fost de undeva din sudul Dunării, din Balcani sau chiar din Carpaţi (sublinierea noastră). Când au venit nimeni nu poate spune cu exactitate, poate la începutul Europei, poate la începutul lumii”. Adăugând acum şi faptul că studiile moderne de paleogenetică arată că italienii din nodrul Italiei (nu şi restul!) sunt înrudiţi genetic cu populaţia din arcul carpatic care a trăit în urmă cu 3000-5000 de ani, nu poate să nu ne surprindă intuiţia din anii 1930 a marelui savant Nicolae Iorga. În această situaţie nu ne mai miră nici faptul că păstorii din munţii Marmolada practicau transhumanţa, măsuratul oilor, răvăşitul şi multe altele. Prima diferenţă sesizabilă între cele două categorii de locuitori din Valea Jiului, barabe şi momârlani, a fost diferenţa de limbă folosită în comunicare. Momârlanii au continuat să folosească limba lor strămoşească până în ziua de azi, precum şi religia, cea creştin-ortodoxă, mai ales în estul Văii Jiului. Aşa după cum preciza Sf. S. Prot. Ion Duma în anul 1983, „luptele confesionale din veacurile XVI şi XVII din restul Ardealului n-au ajuns până la jieni, dar cele din veacul următor şi din prima parte a secolului al XIX-lea au tulburat liniştea paşnicilor oieri – şi mulţi dintre ei au fost nevoiţi să-şi părăsească vechea lege strămoşească şi să treacă la confesiunea catolică îndulcită de ritul oriental. Mai ales comunele de pe Valea Jiului Românesc (de Vest) şi-au schimbat credinţa, pe când Petrilele, Jieţul, Maleia, Petroşanii, Dâljele, Livezenii şi Surducul au rămas neclintite în legea părinţilor”16. Datorită acestui fapt, estul Văii Jiului şi-a păstrat odată cu religia şi tradiţiile şi obiceiurile milenare într-o formă aproape intactă. O a doua diferenţă marcantă între cele două categorii de locuitori a
fost îmbrăcămintea. Momârlanii au continuat a fi îmbrăcaţi în straiele albe ţărăneşti, în cămăşi şi ii cusute cu pui negri, nota dominantă fiind a „albeţelor”, iar barabele în straie negre, cernite, de oraş, numite îmbrăcăminte barabească şi automat cine era îmbrăcat în asemenea haine era considerat barabă. Şi atunci când unii dintre momârlani au început să se îmbrace ca la oraş, semenii lor le spuneau că se îmbracă barabeşte riscând să fie trecuţi în categoria barabelor. Locuinţa a constituit de asemeni o diferenţiere între cele două categorii de locuitori. Momârlanii au continuat să locuiască la ţară şi să crească animale, iar barabele în case de colonie şi apoi în apartamente la bloc. Toţi cei care locuiau în asemenea case erau consideraţi barabe. Chiar şi momârlanii care cu timpul s-au mutat în blocuri au fost consideraţi. de către semenii lor, barabe. Diferenţa mai consta, bineînţeles, în tradiţiile şi obiceiurile celor două categorii. Grăitoare mi se pare delimitarea făcută pe baza acestui criteriu de către Ionel, un copil de vreo 4 anişori, din satul Cimpa: - Ascultă bine, balabe îs ăia cale nu le place muzica populală şi momầlani îs ăia care le place. - Bine, am înţeles, nu mai insista. Vreau doar să ştiu tu ce eşti? - Eu? Momâlan, mie place. Aşa după cum am mai amintit, momârlanii şi-au păstrat limba strămoşească presărată cu multe arhaisme şi regionalisme pe care le putem numi, pe unele dintre ele, chiar momârlănisme. Acelaşi momârlănaş de 4 anişori, Ionuţ, mergând la mare nu a fost acceptat în grupul de joacă în nisip a unor copilaşi de vârsta lui, fiind considerat străin, din altă ţară, atunci când li s-a adresat: - Mă! Dă-mi şcătuica aia dodoloaţă. Cu timpul cei doi termeni (barabă şi momârlan) au fost acceptaţi de către toată lumea ca ceva normal, fiind definitorii pentru cele două entităţi de locuitori dispărând sensul de batjocură. Barabele au început să-şi găsească prieteni printre localnici, unii dintre ei şi descendenţii lor au rămas definitiv aici. Au început să se ajute între ei. Barabele mergeau vara la momârlani la cositul şi adunatul fânului sau la sapă. Momârlanii le furnizau lapte de vacă la două, trei zile, conform unui „abonament” lunar convenit între cele două părţi. Chiar dacă şi o parte dintre momârlani s-au angajat la mină, cele două entităţi au păstrat însă în continuare trăsăturile definitorii.
Momârlanii - o comunitate închisă Aproape toţi cei care i-au cunoscut pe momârlani şi au scris despre ei au remarcat faptul că aceştia au reprezentat o comunitate închisă, căsătoriile se încheiau doar între ei, nu-şi destăinuiau dedesubturile lor primului venit. O bună perioadă de timp, revenind la căsătorii, în satul tradiţional, satul bătrânesc, acestea se făceau numai în cadrul satului, nu se amestecau unii cu alţii nici chiar cu cei din alte sate. Nimeni nu s-a întrebat de unde vine această închistare în găoace a momârlanilor şi poate este momentul să încercăm să răspundem şi la această întrebare. Valea Jiului fiind înconjurată din toate părţile de munţi înalţi având prea puţine porţi de intrare şi de ieşire a fost relativ mai ferită de invazii masive din afară cu mici excepţii. Amintim aici o mare invazie a hoardelor tătare, care a pătruns în tot teritoriul Transilvaniei, din 1241 şi pe cea otomană din anul 1788. Locuitorii zonei au fost fixaţi de pământul lor, chiar dacă uneori erau siliţi să-l părăsească şi să se refugieze în munţi sau la colibe cu tot avutul lor, ei reveneau când trecea pericolul căci între ei şi vatră, vatra satului străbun, era o legătură indestructibilă. Jianul însă a văzut totdeauna în străin un om care îi vrea răul. Acesta nu a venit să lucreze alături de el ci doar să-i ia agoniseala şi să plece mai departe, nefiind dedat cu munca. De altfel nu oricine se putea adapta la terenurile aride şi deluroase pentru a face agricultura şi a-şi câştiga existenţa. Era mai uşor să-şi însuşească gratuit produsul muncii jienilor. Pentru locuitorii unui sat erau străini chiar şi cei din alte sate, cu care aveau uneori certuri pentru împărţirea munţilor şi a păşunilor. Pentru ei străini au fost consideraţi chiar şi românii care au imigrat din Regat ori din Ardeal, acceptaţi apoi spre deosebire de străinii adevăraţi, probabil datorită vocii sângelui. Pentru jieni, Ardealul începe dincolo de munţii Sebeşului, spre Şugag, iar Regatul dincolo de munţii Parângului şi Vulcanului. Locului unde ei locuiau îi spuneau „Jii”. Toţii străinii care au trecut pe aici au luat câte ceva, i-au strâmtorat în ale lor şi aceasta-i făcea să se vaite tuturor veneticilor că „trăim rău de tot, că pământul nu produce nimic”, şi câte şi mai câte lucruri care uneori nu erau departe de adevăr, dar ei se obişnuiseră cu sărăcia lor, cu munca, trăiau bine în sărăcia lor ducând o muncă uneori istovitoare necunoscând alt mod de viaţă şi de aceea o apărau cu convingere,
joi, 28 februarie 2013
după puterile lor, fie cu forţa braţelor, fie cu forţa minţilor. Localnicii vedeau chiar şi în „domnii” care erau doar în trecere pe teritoriile lor pe unii care a doua oară când vor veni, chiar dacă nu le vor lua nimic, vor „pune dări” ori „zile de corvoadă” aşa cum se întâlnesc în alte părţi. Nemeşii veniţi aici, deşi unii erau români, erau de neacceptat, nu-i puteau suferi şi-i evitau, îi ocoleau spunând că-s „trădători de neam pentru o ţâră pământ”. Aceşti jieni aveau la pădure coliba, care era a doua casă a lor. Aici, în vremuri de restrişte se refugiau, îi atacau şi-i hărţuiau pe duşmani. Aci puteau să reziste vreme îndelungată având hrană atât pentru ei, cât şi pentru animale. Când vremurile se înseninau, coborau la casele lor, îşi reluau viaţa, dezgropându-şi din pământ parte din agoniseala lor îngropată la plecare. Temerile jienilor s-au adeverit şi odată cu începuturile exploatării cărbunelui, când le-au fost luate din terenuri pentru construcţii şi exploatare, când le-au fost luate păduri pentru exploatarea lemnului, când au început să le fie puse diferite taxe. Toate acestea i-au făcut pe jieni să fie închistaţi în găoacea lor. Deşi harnici, cinstiţi, credincioşi şi suficient de ospitalieri cu cine considerau ei că merită, nu-şi destăinuiau „secretele” primului venit, nu-şi destăinuiau ceea ce considerau ei „dedesubturile” vieţii lor, neacceptând decât la nevoie şi doar temporar intruşi. Condiţiile reliefului din Valea Jiului, aşa după cum se ştie, nu au permis practicarea unei agriculturi intensive, de performanţă ci doar a uneia paleative pentru acoperirea necesarului fiecărei familii. În secolul al XVIII-lea, în urma transhumanţei practicate de oierii jieni în Banat, au adus de la şvabi porumbul (cucuruzul pentru jieni) şi cartofii (adică napii) cu care şi-au diversificat culturile agricole practicate. La recensământul de la 1 ianuarie 1995, Valea Jiului înregistra 176.928 locuitori, astfel: - Petroşani – 52.624 locuitori - Aninoasa – 7.380 locuitori - Lupeni – 33.304 locuitori - Petrila – 30.261 locuitori - Vulcan – 38.515 locuitori - Uricani – 13.432 locuitori - Băniţa – 1.412 locuitori Admiţând că aproape o treime dintre locuitori sunt momârlani, putem admite că numărul lor s-ar ridica la 40.000-50.000. Acum numărul locuitorilor din Valea Jiului este mai mic, cu aproape 30.000 mai mic, dar nu cred că a scăzut numărul momârlanilor ci al minerilor care fie pensionaţi, fie disponibilizaţi s-au retras spre locurile lor de baştină, iar unii chiar pe meleagurile altor ţări. Cred că nu ar fi rău ca la următorul recensământ al populaţiei care se va face în Valea Jiului să se stabilească şi numărul exact al acestei comunităţi, cea a momârlanilor. Momârlanii şi dicţionarele Din păcate, niciun dicţionar apărut la ora actuală nu aminteşte şi nu dă o definiţie acestei comunităţi de români autentici avându-şi obârşia în străbunii daci. Este, după cum veţi vedea, chiar o umilire a momârlanilor, pe care cu durere în suflet trebuie să o aduc în discuţie. În Dicţionarul Universal al Limbii Române al lui Lazăr Şăineanu, reeditat în anul 1996 la Iaşi la Editura Mydo Cento, în dreptul cuvântului momârlan găsim următoarea definiţie: - momârlan, momârlani, s.m. (reg): 1. om prost, bădăran; 2. numele unui dans popular;
3. de-a momârlanului, numele unui joc de copii. Această definiţie a fost preluată de toate dicţionarele apărute până acum, fără a sufla niciun cuvinţel despre comunitatea momârlanilor din ţara noastră. Dacă în 1896, când a apărut prima ediţie a dicţionarului lui Lazăr Şăineanu, comunitatea momârlanilor era puţin cunoscută în ţară şi definiţia este scuzabilă, deşi nu ştiu de unde a fost luată pentru că în zona noastră nu este cunoscut sub acest nume niciun dans popular şi niciun joc de copii, pentru ediţiile următoare definiţia nu mai beneficiază de aceeaşi scuză. Această comunitate a dat ţării oameni de valoare, profesori universitari, artişti, medici, ingineri, jurişti etc., a devenit cunoscută. Dintre personalităţile care au făcut cinste acestei comunităţi este suficient să amintim doar câteva: prof. dr. doc. D.D. Negoiu din satul Cimpa, decanul Facultăţii de Chimie Bucureşti, dr. ing. Ioan Ranţa din satul Jieţ, director general în Ministerul Minelor pentru o perioadă de 20 de ani, av. Nicolae Stoica din satul Jieţ, ministru secretar de stat cu informaţiile pe zona Vest 1945-1946, conf. univ. dr. Ilie Răscolean din satul Cimpa, prorector al Universităţii din Petroşani şi lista poate continua desigur17. A păstra în dicţionare şi în anul 2013 şi pe mai departe această definiţie denigratoarea pentru comunitatea de momârlani, fără a aminti măcar faptul că aceasta există, momârlanilor li se pare un lucru de neacceptat. În urmă cu ceva timp am fost contactat de către un bun jurnalist de la un ziar central care mi-a solicitat sprijin în a întocmi la faţa locului un material despre momârlani, sprijin pe care i l-am acordat cu plăcere. Însoţit de încă doi colegi a venit de la Bucureşti cu maşina şi
SPECIAL III
caldă, încălzire centrală prin centrale proprii etc. Derutarea lor a derivat din definiţia dicţionarelor dată termenului momârlan, fără a se menţiona că există şi o astfel de comunitate care nu are nimic în comun cu termenul respectiv. În deplasările pe care le-am făcut la Drobeta Turnu Severin cu ocazia unor lansări de carte, a unor târguri de carte, manifestărilor etnologice, la invitaţia bunului meu prieten scriitorul şi etnologul dr. Isidor Chicet, fost redactor şef al revistei Răstimp, am purtat repetate şi lungi discuţii cu poeta Ileana Roman care, nemulţumită de definiţia dată în dicţionare termenului momârlan, îmi solicita de fiecare dată să înlătur din scrierile mele acest termen. Şi oare atunci pentru cine aş scrie? Eram la un moment dat în perioada când împreună cu Isidor Chicet ne străduiam să predăm la tipar primul album etnografic din ţară privindu-i pe momârlani un album cuprinzând în jur de 400 de fotografii începând cu anul 1900. Chiar mă gândeam să modific titlul, dar oare puteam modifica realitatea, conţinutul, existenţa acestei comunităţi? După ce m-am întors acasă am purtat discuţii cu câţiva bătrâni din mai multe sate din Valea Jiului, care în esenţă au susţinut aceleaşi lucruri: - Noi purtăm numele de momârlani, suntem urmaşii dacilor şi nu ne este ruşine de acest lucru! - Cu ce este mai superior termenul de mocan, gugulan etc.? - Noi existăm, vreţi-nu vreţi voi scriitorii, de la care cerem să fim promovaţi, nu să ne daţi uitării! - Noi existăm, ori vor ori nu vor dicţionarele voastre, nu mai trebuie să fim desfiinţaţi şi ponegriţi, ci dicţionarele să se adapteze situaţiei actuale. A fost pentru mine o adevărată lecţie de demnitate primită din partea longevivilor satelor, acei înţelepţi care în satul tradiţional, în fruntea obştilor, făceau judecăţile comunităţii. A urmat apoi o a doua lecţie. Am fost declarat „Momârlan de onoare al parohiei şi al satului Cimpa” şi apoi al satului Jieţ, avându-se în vedere faptul că prin scrierile mele etnologice am promovat la nivel naţional tradiţiile şi cultura tradiţională momârlănească. Cu această ocazie fac o paralelă între huţuli şi momârlani. După cum se ştie, huţulii sunt o comunitate românească ce trăieşte în nordul Moldovei, extinsă până în Ucraina. Sunt tot crescători de animale, în special de cai. Şi huţulii sunt la fel de mândri ca şi momârlanii când afirmă că sunt urmaşii dacilor liberi. Sunt o comunitate etnică românească nu mai numeroasă decât momârlanii, dar spre deosebire de aceştia sunt menţionaţi în dicţionare aşa cum se cuvine. Momârlanii cer doar să le fie acceptată existenţa milenară, iar dicţionarele să menţioneze această comunitate cu o definiţie onestă şi să excludă termenii jignitori ce nu o caracterizează. Cer oare prea mult? Nu cred, este dreptul lor la demnitate într-o mare comunitate europeană din care fac şi ei parte. Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ
ne-am întâlnit în staţia de autobuz „Căprioara” din Petrila în jurul orei 13:00. Au coborât din maşină îngrijoraţi, circumspecţi, privind în jur cu suspiciune. După schimbul a câtorva cuvinte de protocol m-a întrebat dacă în Petrila există vreun local curat şi civilizat unde pot servi masa. Pentru moment nu am sesizat gravitatea întrebării. Am intrat în restaurantul din apropiere de staţia „Căprioara”, un restaurant, ca toate celelalte, aspectuos, îngrijit, chiar elegant. S-au oprit surprinşi în prag, parcă nu îndrăzneau să intre. După ce ne-am aşezat la masă am dezlegat misterul. Feţele lor s-au destins, îngrijorarea a dispărut de pe chipul lor. Mi-au destăinuit că singurele date pe care le cunosc despre Note momârlani sunt acelea citite într-un 14. Ciprian Rus - Pe aici nu se trece. Regolele ladine dicţionar recent apărut, care i-au derutat şi obştile româneşti, Formula AS, nr. 1044, 2012. şi pe ei. Îşi închipuiau momârlanii ca pe 15. Matei Florian – Walacia, Muntele păstorilor nişte sălbatici care trăiesc în peşteri. Am poposit în câteva case momârlăneşti alese pierduţi, Formula AS, nr. 1043, 2012. 16.Protopop Ion Duma: Valea Jiului – Petroşanii în la întâmplare, unde au fost surprinşi de Avântul, număr festiv, 1938, Petroşani ceea ce au văzut: curăţenie, dotări 17. Dumitru Gălăţan-Jieţ: Petrileni de vază, Ed. moderne – baie, aragaz, televizor, apă Confluenţe, 2010.
IV SPECIAL
Cartea lui Valeriu Butulescu,
joi, 28 februarie 2013
O punte către aforistica românească (urmare din pagina I) El foloseşte o paletă largă de expresii didactice, care se simt strâmtorate între puncte şi virgule, dar se înalţă cu măreţie spre ceruri, sunând uneori ca o ameninţare a sacrificiului icarian: Ove su stranice crna kutija moga kratkog leta.(Aceste gânduri; cutia neagră a scurtului meu zbor). Despre meseria de aforist concluzionează: Ove misli nisu moje. Bog je diktirao, vrag je izvršio korekturu. (Aceste gânduri nu-mi aparţin. Dumnezeu le-a dictat. Diavolul a făcut corectura). Citind unele aforisme lirice, la graniţa poemelor haiku, putem să descoperim şi latura poetică a lui Valeriu (Poezija je pjesma delfina. Ne može je dokučiti svako uho. (Poezia e cântec de delfin. Nu orice ureche o poate percepe), dar şi Podsjećala me je na cvijet, tako lijepa, mirisava i neaktivna (Ea îmi părea o floare. Atât era de frumoasă, parfumată şi inactivă)/ Vidiš stijene, nekoliko galebova, neke valove (Vezi stânci, câţiva pescăruşi şi nişte valuri. Ai impresia că ai înţeles marea.) Imaš dojam da, scrie Valeriu. Pentru a putea caricaturiza şi scoate în evidenţă defectele altora, el începe mai întâi cu propriile neajunsuri (Postao sam lakovjeran. Vjerujem u sebe/ Am devenit superstiţios. Cred în mine) pentru a trece mai apoi la propria patrie (Stari Rimljani nisu našli veću kaznu za pjesnika Ovidija od egzila na rumunjsko primorje/ Vechii romani n-au găsit pedeapsă mai aspră pentru poetul Ovidiu, decât să-l exileze pe litoralul românesc). Uneori se încrede şi în polisemia construcţiilor aforistice (Mašta čitatelja i tiskarske greške daju aforizmima novi smisao/ Imaginaţia cititorilor şi greşelile de tipar dau sensuri noi aforismelor). În realizarea de construcţii neaşteptate şi umoristice asupra lumii, autorul confruntă în cadrul aceloraşi propoziţii teze şi antiteze, iar ochiul său spiritual neînceţoşat îi permite să observe printr-o tehnică hologramică tot ceea ce îi scapă muritorului de rând: Strašilo. Ptice misle da je čovjek i udaljuju se Sperietoarea/ Păsările o cred om şi se îndepărtează; U gradu, lijepo vrijeme. Na selu, suša/ La oraş, vreme bună. La ţară, secetă. Unele gânduri ni se vor părea foarte comune (Mi smo hajdučka zemlja. Normalno je da su â lopovi poštovani tamo gdje je pljačka nacionalni ideal), sau chiar specifice atmosferei mediteraneene, mai ales că patru aforisme tratează stereotipurile legate de măgarul nostru cel drag. Să nu mai pomenim de noii baroni îmbogăţiţi şi parveniţi: Bogatstvo nekih ljudi premašuje iznos do kojeg oniznaju brojiti/ Averea unora depăşeşte valoarea până la care ei ştiu să numere. Ne recunoaştem în sentinţele amalgamizate care se referă la societatea românească şi familiile celor privilegiaţi (Rumunjski kapitalizam – većina guta knedle, a nekoliko ugojenih bogataša podriguje/ Capitalism românesc. Cei mulţi înghit în sec. Câţiva îmbuibaţi râgâie), dar suntem apropiaţi şi de terenul alunecos al politicii (Malo centar desno, malo centar lijevo, tako napreduje zmija/ Când la centru stânga, când la centru dreapta. Aşa avansează şarpele; Neki se ne mogu raspasti organski dok se prethodno ne raspadnu moralno/ Unii nu se pot descompune organic înainte de a se descompune moral). Avem de a face şi cu satiră misogină (Kada su žene samokritične, nalaze sebi predivne mane. (Când femeile îşi fac autocritica, îşi găsesc minunate defecte; Neke su žene kao lišće. Što se više suše postaju sve glasnije/ Unele femei sunt ca frunzele. Cu cât sunt mai veştede, cu atâta sunt mai zgomotoase), iar unele aforisme sunt intraductibile în limbile care nu au genul feminin, cum ar fi de exemplu finlandeza, care nu are genuri (Kršćanstvo je utvrdilo sedam grijeha. Svaki je
ženskog roda./ Creştinismul a inventariat şapte păcate, toate şapte de genul feminin). După cum remarcă şi aforistul sârb Milan Beštić, toleranţa şi înclinaţia spre colaborări transfrontaliere sunt cele mai vizibile în cazul aforiştilor, reprezentând dovada sufletului lor deschis şi a spiritului aerisit. Singurele capcane şi bariere în acest afo-internaţionalism sunt specificurile fiecărei comunităţi, trăsăturile lingvistice şi proverbele populare şi sintagmele, care nu au acelaşi sens în alte literaturi, motiv pentru care aforismul rămâne, mai mult decât versul, un prizonier al limbii şi al posibilităţii de adaptare a intraductibilităţii, care e mult mai pretenţioasă decât tradusul direct, mot a mot, accesibil în ziua de astăzi la orice calculator printr-un simplu clic. Rezultatul este însă o lipsă totală de sens, o ţintire în gol. Dar tocmai aceste aforisme, concepute în jocurile lingvistice haioase şi în calambururile săltăreţe, sunt cele mai de efect. Ele sunt însă condamnate să rămână pentru totdeauna între graniţele aceleiaşi limbi, necunoscute publicului larg. La temelia unui aforism excelent, ca o cireaşă pe un tort al înţelepciunii, stau ironia fină, umorul şi o plenitudine de figuri de stil (paradoxul, hiasmul, emfaza…), dar şi pericolul permanent de dărâmare a punţilor de comunicare cu cititorii de altă limbă, prin recurgerea la parodieri ale metaforelor, în care sensurile lexicale şi semantice ale expresiilor nu se suprapun, răpindu-le universalitatea de pe toate meridianele şi paralelele. Când elementele folosite au acelaşi sens şi când sunt pline de profunzime şi înţelepciune poetică, toată lumea se poate bucura de slalomurile magistrale ale puterii aforistice, aşa cum e cazul următoarelor înţepături butulesciene: Podižem svoje dušmane u nebesa. Što bliže gromovima/ Îmi ridic duşmanii în slăvi, cât mai aproape de fulgerele cerului; Višak svjetla osljepljuje. Rađa mrak./ Sablju je teže spustiti nego podići. / Nebo poprima boju krvi kada se Sunce spusti na razinu našeg pogleda// Amurg. Cerul devine sângeriu, când Soarele se coboară la nivelul privirii noastre; Ne plašim se noću na groblju. Plašim se danju na stadionu/ Nu mi-e frică noaptea în cimitir. Mi-e frică ziua, la stadion. Autorul face referire şi la marile miniaturi ale clasicilor filosofiei (Schopenhauer), iar având în vedere că una dintre condiţiile care stau la baza aforismului bun este libertatea cuvântului curajos şi neînfrânat, putem spune că sună frumos şi adevărurile despre marii colonizatori ai lumii, care ţin lecţii de democraţie şi justiţie popoarelor mici: Kako su neki faraoni mogli pretpostaviti da će iz piramida biti prebačeni u Britanski muzej?; Oare câţi faraoni au bânuit că vor ajunge, din piramide, direct la British Museum?; Kolumbo bi stigao u Indiju da Amerika nije, kao po običaju, intervenirala; Columb ar fi ajuns în America. Dar a intervenit, ca de obicei, America. Citându-l pe Toma Bebic, care zicea că aforismul este un roman scris de un leneş, putem spune că fiecare rând din această carte ar merita o mică prezentare, dar este suficient şi materialul pe care îl avem pentru a saluta apariţia celui mai important aforist român pe rafturile librăriilor croate, după ce a fost tradus în alte aproape cincizeci de limbi, printre care slovena şi sârba. Să ne bucurăm prin urmare de măiestria aforismelor sale, care prin veşnicia cărţii au depăşit efemerul, fiind convinşi că şi generaţiile viitoare vor şti să se înfrupte cu diagnosticele sale, tămăduitoare şi cu miresme hipocratice curative.