Ziarul Vaii Jiului - nr. 1154 - 7 martie 2013

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Comentează subiectele zilei accesând site-ul

JOI

7 martie 2013

Răsărit: 06:56 Apus: 18:18

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Director: Cătălin DOCEA

)

Anul VI Nr. 1154 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Curs valutar: 1€ = 4,3615 lei 1$ = 3,3474 lei 1₤ = 5,0498 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Curtea de Conturi: şefii din CNH au fost plătiţi pentru ore neprestate în subteran – 285.804 lei prejudiciu. Sporuri de periculozitate acordate ilegal – 10.800 lei. Şi nu numai.

Un auditor de la Curtea de Conturi a României şi alţi trei de la Camera de Conturi Hunedoara s-au uitat, şi s-au minunat, cum au încasat diverse persoane din aparatul funcţional al CNH SA sume de bani în mod necuvenit. Perioada monitorizată se referă la intervalul iunie 2009 – iunie 2012.

Spre exemplu, pentru mai mulţi şefi de la acea vreme (precum Dacian Narcis Zamfir, Mihail Stoicescu, Adrian Suciu ori Constantin Birchi), reprezentanţii CNH SA nu au putut prezenta în faţa auditorilor documente din care să rezulte îndeplinirea de către aceştia a obligaţiei de a presta 50% din timpul normal de lucru în subteran. Asta deşi au beneficiat în întreg anul 2011 de stagiul de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă. Stoicescu, de exemplu, uitat prin birourile companiei vreo 10 – 12 ani, şi netras vreodată la răspundere pentru conducerea CNH SA la groapă, îşi lua banii precum minerul de la front, ca şi când ar fi lucrat în condiţii speciale.

Cazurile de acest gen sunt multe şi flagrante. Spre exemplu, în luna iunie 2009, inginerul Daniel Blag figura cu 9 posturi în subteran, 50% din timpul normal de lucru fiind 88 de ore, respectiv 11 posturi complete. În evidenţele primirii lămpii şi în registrele de evidenţă de la surcursalele miniere acesta figura însă cu 6 posturi, aflându-se timp de 4 zile lucrătoare în concediu de odihnă. Ca atare, nu putea beneficia de stagiul

de cotizare în condiţii speciale în respectiva lună.

De departe cea mai simpatică sesizare făcută de auditori este cea referitoare la Dacian Narcis Zamfir. În zilele de 7, 8, 10, 23 şi 28 mai 2012, acesta a beneficiat atât de spor de periculozitate, fiind pontant în schimbul I (în subteran, la EM Lonea), cât şi de stagiu de cotizare în condiţii speciale. În realitate însă, prin corelarea datelor menţionate cu cele furnizate de sistemul de monitorizare a accesului în sediul CNH SA, s-a ajuns la concluzia că pontajele au fost fictive. Dl. Zamfir, pedelist metamorfozat în pesedist (cică, la beţie, ar fi afirmat că numirea ca director al EM Lonea, cu susţinere PSD, l-ar fi costat 4.000 de euro), deşi a realizat în mod efectiv doar 6 posturi în subteran, a beneficiat în mod ilegal de stagiul de cotizare în condiţii speciale în respectiva lună. Este logic că, în timp ce cartela magnetică i-a fost citită de sistemul de monitorizare de la CNH SA, nu se putea afla şi la mină.

Prin mânării penibile de genul celor anterior descrise, Compania Huilei a efectuat ilegal cheltuieli în cuantum de 285.840 de lei. Şi în dreptul sporurilor de periculozitate acordate ilegal, numele lui Dacian Narcis Zamfir (dovedit că s-a pontat în mai multe luni la Lonea, deşi cartela magnetică îi era citită şi la CNH SA) apare de mai multe ori în urma verificărilor efectuate, prin sondaj, de către auditori. Prejudiciul astfel creat de Zamfir şi alte persoane se ridică la suma de 10.800 de lei. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

Astăzi, la repartizarea fondurilor pentru întreg judeţul,

Deputatul Resmeriţă, lăsat cu ochii în soare de consilieră Mirela Ivănişi, consilieră la biroul parlamentar al deputatului Resmeriţă, l-a lăsat cu ochii în soare şi şi-a găsit un loc de muncă mai bun. Treaba l-a afectat vizibil pe deputat, consiliera fiind de fapt cea care-i făcea toată munca de pregătire a documentelor de activitate în Camera Deputaţilor. Dovada, lesne de găsit, este disponibilă pe site-ul Camerei. De când d-na Ivănişi şi-a luat soarta în mâini, activitatea deputatului a scăzut vizibil: întrebări şi interpelări – 0, iniţiative legislative – 0, luări de cuvânt în plen – 1. Nu vă impacientaţi! Luarea de cuvânt în plen nu se referă la vreo problemă stringentă pentru Valea Jiului, ci reprezintă în fapt depunerea jurământului faţă de ţară şi popor.

D-na Ivănişi, cum spuneam, s-a reorientat. A devenit consiliera primarului Cornel Resmeriţă, edil la o primărie care, începând cu 1 aprilie 2013 (fără vreo păcăleală) va intra în incapacitate de plăţi pe termen nelimitat, acest lucru fiind efectul apariţiei OUG 3/2013.

Doar nu gândiţi despre consiliera Ivănişi că a fost transferată la Primăria municipiului Lupeni pentru a fi plătită de lupenenii de rând, acei fraieri care plătesc taxe şi impozite locale pentru prosperitatea personală a membrilor familiei Resmeriţă?! Doar nu credeţi că, fiind transferată la Primăria Lupeni, dar ocupându-se faptic şi de biroul deputatului, consiliera Ivănişi încasează de la primărie pentru ceea ce prestează la cabinet?! Şi, pe cale de consecinţă, în acest fel, suma forfetară aflată la dispoziţia deputatului nu mai este afectată în mod real de salariul consilierei, fiind în totalitate la dispoziţia deputatului Resmeriţă...

Cătălin DOCEA

Hotel Palace Petroşani angajează recepţioneră.

Relaţii la telefon 0751199100

Preşedintele Moloţ taie felia cea mai mare pentru Valea Jiului

Aninoasa şi Uricaniul primesc mai mulţi bani decât Deva şi Hunedoara.

Chiar astăzi, la primul punct al şedinţei legislativului judeţean, pe masa aleşilor se află proiectul de hotărâre privind aprobarea repartizării pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi a sumelor din cota de 18,5% din impozitul pe venit, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital în ordinea cronologică a arieratelor, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală pe anul 2013.

Suma repartizată la nivelul întregului judeţ către 67 din cele 69 de unităţi administrativ teritoriale se ridică la 204,51 miliarde de lei vechi. Numai în Valea Jiului, în cele trei oraşe şi municipii din zonă, vor ajunge 34,5 miliarde de lei vechi. Având în vedere că Valea reprezintă o treime din judeţ, aţi putea socoti că vorbim despre o nouă nedreptate, cum s-a mai întâmplate în anii anteriori.

Datele trebuie însă analizate comparativ. Astfel, municipiilor li se distribuie suma de 40 de miliarde de lei vechi. Deva ia 3 miliarde, Hunedoara doar unul, în timp ce Bradul primeşte 8 miliarde, Petroşaniul - 4, Lupeniul – 9,5 şi Vulcanul – 7,5 miliarde de lei

vechi. O sumă importantă primeşte, de asemenea, municipiul Orăştie – 7 miliarde de lei vechi.

Dintre oraşele judeţului, cărora li se alocă 41,5 miliarde de lei vechi, cea mai mare sumă va ajunge la Haţeg – 10 miliarde de lei vechi. Urmează Călan – 8,5 miliarde de lei vechi, Uricani şi Simeria – 5,5 miliarde de lei vechi, Aninoasa – 5 miliarde de lei vechi, Geoagiu – 4 miliarde şi Petrila – 3 miliarde de lei vechi.

Din rândul comunelor, care primesc un total de peste 123 de miliarde de lei vechi, se detaşează Crişciorul – 10 miliarde, Râu de Mori – 5,5 miliarde, Peştişu Mic – 5 miliarde şi Teliucu Inferior – 4 miliarde de lei vechi.

Contactat telefonic de cotidianul nostru, preşedintele Moloţ a confirmat lista ce intră astăzi în discuţia consilierilor judeţeni, subliniind faptul că este puţin probabil ca lista să sufere modificări. În privinţa sumei repartizate comunei Crişcior, 10 miliarde de lei vechi, preşedintele Moloţ a precizat că suma reprezintă ajutorul Consiliului Judeţean pentru supravieţuirea liceului din respectiva localitate, unitatea de învăţământ înregistrând cheltuieli foarte mari, în special pe timp de iarnă. Citiţi documentul de repartizare a sumelor pe zvj.ro.

Cătălin DOCEA

Ziarul Vãii Jiului

2 ACTUALITATE

joi, 7 martie 2013

Macrou infestat cu Anisakis

Ieri după amiază, la două zile după declanşarea, de către DSVSA Hunedoara, a alertei rapide, în judeţ medicii veterinari continuau încă acţiunea de colectare şi de retragere din vânzare a cantităţilor de macrou congelat provenit din Insulele Feroe. Peşte care a fost depistat ca fiind infestat cu un parazit nematod (vierme cilindric) numit Anisakis.

Peştele infestat

cu Anisakis a ajuns în ţară fiind importat de către societatea Macrorex. Acest nematod trece, în ciclul său de viaţă, pe la mai multe gazde. Ouăle sale eclozează în apa de mare, iar la peştele care consumă larvele parazitului acesta se localizează în peretele intestinal, în organe şi piele. Consumat de către mamifere marine (delfin, balenă) şi de către om, acesta creează tulburări gastrointestinale şi stări de alergie.

În 4 martie,

când a fost declanşată alerta rapidă, din opt magazine din Valea Jiului au fost ridicate opt baxuri de macrou, a câte douăzeci de kilograme fiecare. Este posibil, atenţionează factorii implicaţi în controalele efectuate, ca, până la declanşarea acţiunii, să fi fost posibilă vânzarea unei cantităţi de macrou infestat. Totuşi, nu este cazul ca

La Lupeni

persoanele care ştiu c-au mâncat macrou să se îngrijoreze.

La -35 de grade Celsius şi la 60 de grade Celsius parazitul moare. Aşadar, dacă peştele a fost pregătit prin prăjire riscul îmbolnăvirii scade considerabil.

În tot cazul, pentru

a fi liniştite, persoanelor care acuză tulburări gastrointestinale, greaţă vărsături şi alergie li se recomandă să-i facă o vizită medicului de familie. Mai ales că, la om, parazitul poate duce şi la boala Crohm, foarte greu vindecabilă.

Gheorghe OLTEANU

Vor fi premiate 50 de cupluri cu vechime în căsnicie „La bine şi la rău, până când moartea ne va despărţi”. Pentru multe dintre cuplurile moderne, acest jurământ nu mai înseamnă nimic. Dar pentru cuplurile mai în etate, care au trecut deja de 50 de ani de căsnicie, jurământul stă şi acum în picioare.

căsniciei de aur sau sunt aşteptate să facă acest lucru la Primăria Lupeni.

Cincizeci de cupluri din Lupeni au făcut dovada

Acestea vor fi premiate cu suma de 500 de lei fiecare. În total, pentru această pre-

La cea de-a XLII-a ediţie

miere, sunt alocaţi anul acesta din bugetul local 25.000 de lei. Suma s-a alocat după o estimare prealabilă. Desigur că nu se mai premiază cuplurile care deja au fost premiate la această categorie.

Alina PIPAN

Cupa Veteranilor este cea mai longevivă dintre toate

Nu vă grăbiţi în Straja în weekendul acesta, ci în următorul, mai precis sâmbătă, 16 martie, când va avea loc tradiţionala competiţie de schi, Cupa Veteranilor.

Este o ediţie record, ajunsă la ediţia XLII-a. Aceasta înseamnă că participanţii aveau cel puţin 20 de ani atunci când ea a fost înfiinţată, şi, iată, au ajuns să participe la competiţie. Cu toate că nu sunt la fel de mulţi competitori ca şi la cu-

www.zvj.ro

pele pentru tineret, veteranii fac figuri frumoase pe schiuri.

Primăria şi Consiliul Local Lupeni au aprobat pentru susţinerea acestei competiţii un buget de 5.000 de lei, care să ajungă măcar pentru premii.

Se vor organiza probe de schi fond şi schi alpin, pe diferite grupe de vârstă. După întrecere urmează şi petrecere, vorbim de Balul Veteranilor, la care vor fi premiaţi şi câştigătorii.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 3

joi, 7 martie 2013

Prefectul Sorin Vasilescu speră ca

O.P.S.P.I. şi guvernul să aducă preţul pe gigacaloria produsă de huilă cât mai apropiat de realitate Cele 8 milioane de lei noi pierderi pe care Societatea Naţională a Huilei le are din cauza nerecunoaşterii costurilor de producţie, cel puţin deocamdată preţul de 69 lei pe gigacaloria produsă de huilă fiind de neacceptat, nu îl sperie pe prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu.

de 85 de lei preţul pe gigacaloria produsă de huilă, plus 10 lei la partea de investiţii miniere, care sunt necesare, altfel nu se poate), cele patru mine de huilă viabile nu vor mai avea probleme, iar datoria de 8 milioane de lei noi va fi în timp anulată şi se va intra pe profit. Nu-mi fac griji că treaba nu va merge bine. Sunt încrezător în viitorii paşi, important este acum ca O.P.S.P.I. să analizeze bine şi să pregătească actul normativ. Săptămâna viitoare vom avea mai multe date. Eu, la începutul săptămânii, chiar luni, voi fi la O.P.S.P.I. pentru că avem acolo multă treabă”.

Noul director general al CEH este ing. Daniel Andronache, ex-director general MINVEST

Tot de la prefectul Sorin Vasilescu vine şi confirmarea noului nume al directorului general al CEH: „Printr-un Ordin al ministrului De ieri Energiei, Constantin Niţă, din 6 martie noul director general al CEH este ing. Daniel Andronache, până Printr-o decizie acum director general al Com- guvernamentală, Costel paniei Naţionale a Cuprului, Alic, directorul general Aurului şi Fierului MINVEST al Complexului Deva. Totuşi, din câte ştiu, Energetic Hunedoara noul director general nu va în- (CEH), a primit ieri cepe oficial activitatea decât ordinul de revocare din după ce se va întruni Consiliul funcţie. de Administraţie, care trebuie să ia act faţă de acest ordin al Alic a fost director ministrului. Nu ştiu cu exacti- general la Electrocentrale Deva din luna iunie 2012, iar în noiembrie anul tate când se va întruni Consi- trecut a fost numit director general al Complexului Energetic Hunedoara, liul de Administraţie, dar ştiu după fuziunea termocentralelor de la Paroşeni şi Mintia. cu siguranţă că domnul Daniel Interesant de notat este că această decizie de revocare survine la doar Andronache este noul director câteva zile după ce Ministerul Economiei a anunţat că se face selecţie de general al CEH”. manager pentru CEH. Corneliu BRAN Mihaela PETROŞAN

Alic nu mai e director general al CEH

Prefectul Vasilescu ne-a declarat ieri că în această perioadă Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (O.P.S.P.I.) pregăteşte actul normativ prin care acest preţ al gigacaloriei va fi ridicat după ce guvernul va reglementa acest lucru printr-o hotărâre de guvern. „Nu uitaţi un lucru, Complexul Energetic Hunedoara a început activitatea cu datorii, vorbesc de datoriile pe care termocentralele Mintia şi Paroşeni le aveau la data intrării în complex. Apoi totul s-a reglementat, iar la exerciţiul financiar au ieşit cu un profit de 420 de miliarde de lei vechi, asta după doar 10 zile din noiembrie şi toată luna decembrie. Dacă preţul se va reglementa undeva spre 95 de lei, după analiza costurilor făcută de O.P.S.P.I. (vorbesc

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

4 SPORT Candidează la funcţii de top

Antrenoarele Liliana Cosma şi Ramona Micu, revenite la CNS CSS „Cetate” Deva după stagii în Italia şi Suedia, se află pe lista candidaţilor clubului devean la alegerile ce se vor desfăşura la Federaţia Română de Gimnastică, vineri, 8 martie. „Gina şi-a exprimat foarte ferm opţiunea de a nu mai candida, probabil pentru că are copil mic. Lili Cosma şi Ramona Micu au acceptat propunerea clubului de a ne reprezenta în conducerea FRG şi au acceptat să candideze. Sperăm ca ele să obţină aceste posturi”, a spus Adrian Liga, directorul CNS CSS „Cetate” Deva.

Câştigătorii posturilor de preşedinte şi de vicepreşedinţi ai FRG sunt deja cunoscuţi, întrucât pentru şefie candidează doar actualul lider, Adrian Stoica, iar pentru cele două posturi de vicepreşedinte s-au înscris în cursă doar Simona Amânar-Tabară şi Dan Grecu. Adunarea Generală a forului gimnasticii naţionale va avea loc vineri, 8 martie, de la orele 12:00, la sediul Ministerului Tineretului şi Sportului, sala „Nadia Comăneci”. Pe lângă alegeri, se va „analiza cu luciditate şi în perspectivă modul cum a evoluat gimnastica noastră în perioada 2009–2013”, şi se vor căuta soluţii „pentru ca această disciplină fanion să rămână la parametrii de înaltă performanţă”, se arată pe site-ul oficial al FRG.

www.zvj.ro

joi, 7 martie 2013

Se joacă aprig în judeţeană

Bradul a început tare, Uricaniul e tot lider Lidera Minerul Uricani caută revenirea în Liga a III-a, după o pauză de 15 ani, pentru a sărbători 55 de ani de activitate. Alb-roşii şi-au păstrat poziţia din clasament după victoria cu 1-0 în faţa celor de la Dacia Orăştie, însă jocul mai are nevoie de îmbunătăţiri.

Revelaţia primei părţi a campionatului, Gloria Geoagiu, s-a impus greu, 1-0, în faţa celor de la Aurul Certej şi pare că nu şi-a finisat încă prea bine jocul.

Din păcate, returul Ligii a IV-a a început cu două formaţii mai puţin, întrucât Retezatul Râu de Mori şi Zarandul Crişcior au abandonat din motive financiare, iar conform regulamentului vor pierde toate jocurile din retur cu scorul de 3-0.

Aurul Brad este singura echipă care a câştigat în deplasare în prima etapă a returului Ligii a IV-a, iar Retezatul

Haţeg şi Universitatea Petroşani au obţinut cele mai categorice succese, scor 5-0, ale rundei. „Moţii” lui Alin Gomoi au început perfect returul, câştigând la scor de neprezentare, 3-0, pe terenul celor de la CS Vulcan, echipă care cedează greu puncte acasă. Primul gol al brădenilor, înscris de Mihăilă, a venit cu cinci minute înainte de pauză şi a fost acompaniat de eliminarea portarului advers, Ciprian Toth. Acesta s-a plâns că ar fi fost faultat, deşi nici coechipierii nu i-au dat dreptate, iar pentru că arbitrul a validat golul l-a înjurat pe fluieraş şi a fost eliminat. În superioritate numerică, Aurul a rezistat uşor tentativelor ofensive ale gazdelor, iar golurile înscrise de Udrea şi Leaha au adus o victorie categorică brădenilor.

Retezatul Haţeg a transferat în pauza competiţională şapte noi jucători, iar

Ex-jiulistul Mareş, primit cu entuziasm la Vaslui “FC Vaslui a realizat o achiziţie cu bătaie lungă. Galben-verzii l-au transferat pe Marius Mareş, jucător care vine liber de contract în urma memoriului câştigat împotriva Jiului Petroşani, formaţie care îi datora 2.800 lei”, scrie presa din Vaslui. Devenit liber de contract printr-o decizie a federaţiei, fotbalistul Marius Mareş, ultima dată la Jiul Petroşani, a ajuns la o înţelegere cu FC Vaslui. Puştiul, care va împlini 18 ani în acest an, a semnat pe o perioadă de şase ani cu gruparea vasluiană.

Marius Mareş a fost urmărit de mai multe cluburi din Liga I, dar vasluienii s-au mişcat mai repede reuşind să

obţină semnătura acestuia. În ciuda vârstei fragede, Mareş a suferit deja două intervenţii chirurgicale la genunchiul stâng, fiind operat de ligamente încrucişate şi menisc.

Acesta se află la Vaslui de mai bine de o săptămână, timp în care s-a pregătit pe terenul de antrenament, iar două luni s-a recuperat la Centru Medical din Bucureşti. La Vaslui se mai află un alte reprezentant din Vale, Ion Danciu. Fostul arbitru deţine funcţia de vicepreşedinte onorific.

efectul a fost unul pozitiv, chiar dacă fostul jucător de Liga I, Iosif Kalai, a lipsit din teren. Cu o echipă bine închegată, „zimbrii” au demarat în forţă şi au deschis scorul în chiar primul minut al partidei cu CFR Simeria. Işfan a marcat direct din corner, iar golul a dat aripi haţeganilor.

Ca dovadă, atacantul Ursachi, nouvenit la echipă, şi-a trecut în cont o „dublă” în minutele 9 şi 40 cu care a stabilit scorul la pauză la 3-0. La reluare, Işfan (51) a majorat avantajul la 4-0, iar un alt debutant, Nicolae Cărăvan (72), a închis tabela la 5-0 cu şut de la marginea careului mare.

Tot cu 5-0 s-a impus şi Universitatea Petroşani în duelul cu Victoria Călan, „studenţii” demonstrând că şi-au păstrat năravul de promovare, deşi antrenorul Ionuţ Stelescu a plecat să lucreze la o grupare din eşalonul trei.

Ziarul Vãii Jiului

SPORT 5

joi, 7 martie 2013

Fetele noastre,

Trădate de federaţie şi sărăcie

Echipa feminină de tir cu arcul a României, formată sută la sută din sportive de la SCM Deva / Minerul Aninoasa şi pregătită de antrenorul Viorel Hăbian, s-a situat, după cum v-am informat, pe un onorant loc cinci la Campionatele Europene Indoor, desfăşurate în Polonia. Pentru o mai bună evaluare a performanţei arcaşelor noastre trebuie precizat că rezultatul echipei este mai bun decât strategia de pregătire a FRTA. Şi asta pentru că federaţia hotărâse iniţial să o trimită la concurs doar pe campioana naţională, veterana Simona Băncilă, pentru proba de simplu. Pe ultima sută de metri s-au găsit fonduri şi pentru celelalte două sportive şi situaţia s-a schimbat, iar România a atacat şi concursul pe echipe. „Pregătire specifică pentru competiţie a făcut doar Simona, iar cu celelalte două fete am lucrat două-trei zile înainte de start. În plus, niciuna nu a participat la concursurile de pregătire ce au avut loc înaintea Europenelor, pentru că nu au fost bani pentru deplasare. Ele s-au comportat bine, dar cu o pregătire corectă altul ar fi fost rezultatul”, a afirmat Viorel Hăbian.

Simona Băncilă, Luminiţa BoroşSîrbu şi Fibia Vânătoru au format o echipă în adevăratul sens al cuvântului şi au depăşit reprezentativele unor ţări cu pretenţii şi care au participat la Jocurile Olimpice „Londra 2012”. În proba de arc olimpic echipe, România s-a clasat pe locul cinci, la egalitate cu Estonia, în urma Ucrainei, Italiei, Rusiei şi Poloniei, dar în faţa Franţei, Belarusului şi Georgiei. La individual, tot la arc olimpic, Simona Băncilă a ocupat locul nouă, Luminiţa Boroş-Sîrbu a fost a 17-a, iar Fibia Vânătoru s-a situat pe poziţia 34.

Cele trei arcaşe din Aninoasa, legitimate la SCM Deva, au adus puncte importante României în topul continental, fiind felicitate de oficialităţi. „Fetele au reuşit o performanţă excelentă. Clasarea pe locul cinci la un campionat european în faţa unor ţări cu pretenţii constituie o performanţă

rară pentru sportul din ţara noastră. Drept urmare, cele trei componente ale echipei României au fost felicitate de Federaţia Română de Tir cu Arcul (FRTA) şi de Ministerul Tineretului şi Sportului şi vor fi premiate cu sumele cuvenite, conform legislaţiei în vigoare”, a spus Viorel Hăbian, antrenor la SCM Deva şi al echipei României. Cu excepţia veteranei Simona Băncilă, arcaşele din Vale au început cu trac competiţia. Ca dovadă, în calificările concursului pe echipe, România a ocupat doar locul nouă, cu 1604 puncte, întrucât Luminiţa BoroşSîrbu (537 p.) şi Fibia Vânătoru (501 p.) au ţintit mult mai slab decât Simona Băncilă (566 p.).

Această clasare a obligat echipa tricoloră să susţină un meci de baraj cu ocupanta locului opt, Georgia. Spre lauda lor, componentele echipei României s-au mobilizat şi au învins cu 219 la 216, calificându-se în sferturile de finală.

Adversarele din această etapă au fost arcaşele din Ucraina, tocmai favoritele competiţiei.

Ucraina s-a impus cu 230 la 216, însă punctajul realizat de românce contra echipei ce avea să câştige titlul european a fost cel mai bun dintre toate echipele eliminate în etapa sferturilor de

finală. Prin urmare, România (cu 216 puncte) a fost pe locul cinci la egalitate cu Estonia, Franţa cu 214 puncte s-a clasat pe şapte, iar Belarus cu 213 puncte a fost pe opt. „Dacă fetele ar fi ţintit mai bine în calificări am fi evitat barajul cu Georgia şi nu am fi picat cu Ucraina, iar cu alte adversare aveam şanse să ajungem în semifinale şi să luăm medalie”, a mai spus Viorel Hăbian.

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

De patru ori campion

Karatistul Mihai Martinesc de 8 ani de la clubul Heian Deva a câştigat patru medalii de aur la o competiţie internaţională desfăşurată în Italia, la Verona, sub titulatura de Campionat Mondial al federaţiilor FEKDA şi EUR&KA. Sportivul antrenat de Marius Biji s-a dovedit cel mai bun la kata şi kumite, atât la grupa de începători (centuri albe, galbene şi portocalii), cât şi la cea de speranţe-avansaţi (centuri verde, albastru, maro). Şi alţi sportivi de la cluburi din judeţul Hunedoara au fost pe podium la această întrecere la care au participat cam 1.000 de sportivi din 21 de ţări, însă competiţia nu a făcut parte din calendarul internaţional oficial şi nu e omologată drept campionat mondial, având valoare de „Cupă Mondială”.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 ACTUALITATE

joi, 7 martie 2013

Domnul dr. Gheorghe Cristea, doctor în ştiinţe medicale veterinare, despre

Carnea de cal şi infracţiunea de substituire de specie O bună bucată de timp, după descoperirea etichetării false a pachetelor de carne de cal, vândută pe post de carne de vită, în media s-a vorbit aproape numai despre carnea de cal, despre punerea la zid a României, de unde ar fi provenit pachetele etichetate fals, despre analize pentru identificarea ADN-ului de la probe de carne aflată în vânzare etc. Avalanşa asta de ştiri i-a făcut pe unii să ridice din umeri.

Păi, cum şi de ce asta? ... din moment ce,

se ştie, carnea de cal este superioară, din punct calitativ, celei de vită, prin conţinutul mai mare de mioglobină, fier şi Omega 3 (un aminoacid esenţial care creşte valoarea nutritivă a alimentelor). În plus, carnea de cal este mai bogată în gligocen.

Acest amănunt şi multe altele pe care le veţi cunoaşte citind mai departe le-am aflat de la domnul dr. Gheorghe Cristea, doctor în ştiinţe medicale veterinare şi preşedinte al Colegiului Medicilor Veterinari din judeţul Hunedoara. De aici, întrebarea firească: de ce românii noştri preferă în meniu carnea de porc şi carnea de vită?

Răspunsul este simplu.

Consumul de carne de cal nu intră în tradiţia poporului nostru. După carnea de cal se dau însă în vânt italienii şi francezii, bunăoară. În anii comunismului, ţara noastră era un mare exportator de carne de cal, mai ales spre Italia. Chiar şi aici, în Valea Jiului, la abatorul de la Livezeni se sacrificau sute de cai care, tranşaţi, luau calea Peninsulei Italice. Statul scotea valută frumoasă de pe urma acestor exporturi, care acum au ajuns să fie făcute de către firme private.

Din punct de vedere

organoleptic, este simplu să deosebeşti carcasa de cal de cea de vită. Carcasa calului este mai suplă, mai îngustă, iar depozitele de grăsime sunt dispuse, preponderent, în interior. Calul are 18 coaste şi 6 sternebre (osul pieptului), iar vaca dispune de 13 coaste şi de 7 sternebre. În plus, carcasa de vită este mai amplă şi are depozitele de grăsime în exterior, sub piele. Apoi, sunt mari diferenţe din punctul de vedere al anatomiei organelor interne - inimă, plămâni, ficat, rinichi.

Acestea sunt net diferenţiate prin formă şi structură.

Da, veţi zice,

dar cum deosebeşti care-i carne de cal şi care-i de vită, atunci când carcasa este tranşată? "Diferenţa, îmi spune domnul doctor Gheorghe Cristea, se face atât organoleptic, cât şi prin analize de laborator, prin identificarea ADN-ului care intră în structura celulară a miofibrilelor şi este specifică fiecărei specii". Cum omul de rând, când merge la

www.zvj.ro

măcelărie, nu umblă după el cu ustensile de laborator şi reactivi, diferenţierea o poate face cu ochii.

Carnea de bovină adultă, prezentată în bucăţi, este de culoare roşie-cărămizie, iar grăsimea este albgălbuie. La cal carnea are culoarea roşu închis, spre vişiniu, cu tentă metalică, iar grăsimea este galbenă-aurie.

Dacă e comestibilă

şi chiar mai sănătoasă decât carnea de vită şi cea de porc, de ce a apărut isteria legată de carnea de cal care a substituit carnea de vită vândută în Anglia? Ţară din care a pornit toată tărăşenia.

Carnea de cal se vinde în mai multe ţări din Europa, excepţie făcând ţările scandinave şi Marea Britanie. În care calul este venerat, una şi fiindcă este prezent în garda reginei. De ce este mai venerat un cal decât un miel, bunăoară, care, deşi inocent, este sacrificat fără milă, asta ar putea constitui subiectul unei alte discuţii. Desigur, există posibilitatea ca şi românul să cumpere din magazin carne de cal.

Numai că aceste magazine ar trebui să fie unele de specialitate, atrage atenţia dr. Gheorghe Cristea, iar carnea să fie controlată şi să se specifice clar că este de cal. În rest, nu-i niciun impediment dacă şi consumatorul român ar prefera carne de cal.

Chestia de la care a pornit

scandalul a fost aceea că, pe etichetele pachetelor de carne, era specificat că ele conţin carne de vită, pe când înăuntru era din aceea de cal. "Or, îmi atrage atenţia domnul dr. Gheorghe Cristea, aceasta constituie infracţiunea de înlocuire de specie şi există metode de investigare criminalistică a acestei infracţiuni de substituire de specie". Este exact ce s-a făcut şi ce li s-a cerut, de către ANSVSA, direcţi-

ilor sanitar-veterinare din întreaga ţară. Aşadar, nu faptul că ar exista un pericol în urma consumului de carne de cal a declanşat această avalanşă de acţiuni, ci faptul că substituirea cărnii de vită cu carne de cal le aduce mari câştiguri financiare celor care riscă şi o fac. Carnea de cal se achiziţionează cu preţul de 1 leu/kg/viu, iar preparată ajunge la consumatorul final cu preţul de 10-12 lei/kg. "În concluzie, zice domnul doctor, este vorba de fraudă, de substituirea de specie şi de înşelarea consumatorului final care nu ştie ce mănâncă".

Discuţia cu domnul

dr. Gheorghe Cristea mi-a oferit prilejul demitizării conţinutului reţetelor a două cunoscute preparate din carne. Prima este cea referitoare la Salamul de Sibiu, despre care unii vorbesc şi acum c-ar fi preparat din carne de cal. "Greşit, mi-a atras atenţia interlocutorul meu.

Salamul de Sibiu este preparat doar din carne de scroafă şi din cea de vier castrat. Acest tip de salam nu s-a făcut niciodată din carne de cal. Cum nici Salamul Italian fabricat în România nu conţine urmă de carne de cal. Reţeta sa de preparare menţionează carnea de vită, cea de porc şi slănină". Asta nu înseamnă, însă, că, la ei acasă, macaronarii nu-l fac din caii pe care-i importă la greu. Posibil, deşi eu încă nu am avut ocazia să mănânc, dar aş face-o oricând, pentru că sigur e delicatesă.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 7

joi, 7 martie 2013

Abia prin vară vom avea hingheri în acţiune

Serviciul judeţean pentru animale fără stăpân a strâns ieri la apel reprezentanţi din toate oraşele

Abia în vară vom avea hingheri la muncă, pregătiţi să ne scape de câinii maidanezi. Până atunci va fi pe stradă şi producţia de primăvară. Despre încă un pas în demersurile pentru implementarea serviciului s-a discutat ieri la biroul teritorial din Petroşani al Consiliului Judeţean Hunedoara.

Serviciile de administrare a domeniului public şi privat din primăriile Văii au fost anunţate printr-o adresă de întâlnirea în care se va discuta implementarea serviciului în Valea Jiului. Aşadar, ieri, la ora 14, viceprimari, primari şi reprezentanţi din aparatul administrativ al tuturor primăriilor din Vale se înghesuiau în biroul teritorial pentru a începe discuţia cu reprezentanţii Serviciului de la judeţ, care veniseră la întâlnire alături de Tiberiu Balint, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara. Acesta a declarat că sunt în plin proces de organizare în teritoriu, că

anul acesta vor fi investiţi 290.000 de lei pentru acest serviciu. Abia începând din vară, dacă avem noroc ca totul să decurgă conform planului, vor intra în acţiune hingherii. Nici atunci nu ne putem aştepta la rezultate imediate. Vor fi inventariate, microcipate toate animalele din Vale, de la cele aflate în proprietate până la cele de pe stradă. La adăpost vor fi aduse animalele de pe stradă, fără stăpân, se vor toaleta, se vor microcipa şi se vor steriliza. Femelele sunt în vizor primele, pentru că sterilizarea lor înseamnă scăderea populaţiei canine. Se va milita, de asemenea, pentru adoptarea lor de către populaţie. Oricum, adăpostul nu va deveni şi casă pentru câinii vagabonzi. Aceştia, după ce vor fi sterilizaţi, vor fi eliberaţi pe stradă şi se va aştepta diminuarea numărului lor pe cale biologică.

La Petroşani situaţia nu este încă scăpată de sub control, dar în alte localităţi, cum ar fi Uricaniul şi Lupeniul, haitele de câini reprezintă demult un pericol. Cu toate acestea, Sâmbătă dimineaţă, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi este nemulţumit de activitatea serviciului şi de modul în care evoluează lucrurile, pentru că lipsa hingherilor se observă pe stradă. În momentul de faţă, la adăpostul de câini de la Petroşani mai lucrează doar doi angajaţi, care hrănesc animalele, şi De ceva vreme, în Vulcan a medicul veterinar. Primarul devenit la modă organizarea Petroşaniului a declarat că în de competiţii de table în cazul în care nu se urgenbaruri. După modelul unuia tează lucrurile, Petroşaniul care, acum, duminică, a ajuns se va retrage din asociaţie.

Alina PIPAN la treia ediţie, iată că o

“Ţâţa de Aur” vă provoacă la… table

doamnă patron s-a hotărât să încerce şi ea să-i atragă pe amatorii de table în localul ei aflat la parterul blocului nr. 17 de pe Bulevardul Mihai Viteazul.

Localul se

numeşte "La Ţâţa de Aur" şi este situat la câţiva paşi de poştă, în perete cu magazinul "Germanos". Doamna Mirela Rudeanu (în poză) este o împătimită a jocului de table şi, de aici la materializarea ideii organizării unui concurs, nu a fost decât un pas.

Aşadar,

tablagiii din Vulcan sunt aşteptaţi să se înscrie şi să participe la această competiţie sâmbătă, 9 martie, ora 11:00. Câştigătorii vor fi, normal, recompensaţi cu premii pe care, deşi am dorit să le aflu, patroana nu a vrut să le divulge.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

8 AGORA Prof.univ.dr. Mircea Popa: Un nou plagiat al lui Ştefan Nemecsek

În obiectiv prof.univ.dr.

Mircea Baron Nu ştim ce legătură se află între Ştefan Nemecsek, marele aventurier al presei din Valea Jiului, şi prof.univ.dr. de la Facultatea de Ştiinţe din Petroşani. Dacă i-ar fi fost student, cel dintâi i-ar fi putut audia cursurile despre

joi, 7 martie 2013

istoria mineritului, cele despre trecutul societăţii Mica, articolele despre presa din Valea Jiului, toate scrise cu rigoare şi bazate pe o informaţie solidă.

Din păcate, prezumtivul „ucenic zburător” n-a învăţat nimic din şcoala de înaltă ţinută morală a profesorului Mircea Baron şi s-a lăsat ucenicit mai degrabă de gangsterismul lui Al. Capone, dând iama prin proprietăţile intelectuale a numeroşi inteProf.univ.dr. Mircea Baron Prof.univ.dr. Mircea Popa lectuali demni de respect şi luându-le cu japca texte şi materiale Petroşani în Editura „Universitas” în 1998, din care a întregi. Printre victimele mai vechi ale acestuia se numără şi profesorul Mircea preluat pagini întregi, dându-le apoi în cartea sa Presa hunedoareană, vol. I, Ed. Realitatea Baron, căruia „i-a împrumutat” mai Românească, 2007, ca pe propriile sale descoperiri. multe pagini despre presa din Valea Jiului extrase cu abitate detectivistică. Pentru a vedea cât de bine a „subtilizat” gazetarul de la „Zona specială” aceste pagini le vom pune în La îndemână i-a fost şi cartea Cărbune continuare pe două coloane: şi societate în Valea Jiului, apărută la

Ştefan Nemecsek, Presa hunedoreană, I (p.99-104) p.99-101 În perioada interbelică, la fel ca şi în alte domenii de activitate, se remarcă creşterea cantitativă şi mai ales calitativă a presei şi publicaţiilor din Valea Jiului, o continuitate, şi mai ales o încercare a acesteia de a se impune ca lider de opinie, având ambiţia de a fi o oglindă, mai mult sau mai puţin fidelă, mai mult sau mai puţin obiectivă, a realităţilor, să abordeze şi deci să se implice în cele mai stringente probleme care vizau aspectele specifice Văii Jiului: mineritul, eterogenitatea etnică şi religioasă a populaţiei, ridicarea nivelului intelectual al acesteia, condiţiile sociale, urbanizarea etc. Dezvoltarea numărului de publicaţii tipărite, faptul că unele dintre ele au avut o periodicitate remarcabilă, şi mai ales o lungă existenţă, se explică prin creşterea potenţialului economic al Văii Jiului, prin creşterea numerică a populaţiei şi a intelectualităţii, a ştiutorilor de carte, într-un cuvânt a celor dispuşi să sprijine, prin interesul lor, de creatori de gazete şi de cititori acest demers, prin dorinţa oamenilor politici şi nu numai a acestora de a dispune de un mijloc de propagandă ieftin şi nu dificil de realizat, cu care să-şi impună ideile, obiectivele etc. Creşte numărul tipografiilor, cinci în anii ’30 ai secolului al XX-lea; la acestea s-au tipărit o parte a publicaţiilor apărute în Valea Jiului, altele tipărindu-se la Deva sau Târgu Jiu. Numărul lor este important, reflectând opinii politice, dar şi de natură sindicală, profesională (învăţământ şi minerit), culturală şi religioasă. Cele mai multe sunt în limba română, dar şi în maghiară şi, ca o reflectare a caracterului etnic a Văii Jiului şi mai ales a spiritului tolerant instaurat aici, unele apar bilingv (românămaghiară). Majoritatea acestor publicaţii au apărut la Petroşani, câte una la Aninoasa şi Vulcan şi două la Lupeni47.

Neavând instrumente adecvate, nu putem face aprecieri pertinente despre presa maghiară din Valea Jiului, dar putem afirma că cea mai importantă gazetă din această arie a fost „Zsilvölgyi Naplo”, condusă de Alexandru Molnár, funcţionar la „Consumul” Societăţii „Petroşani”.

Sunt câteva publicaţii care au apărut în limba română sau bilingv (românămaghiară) şi care merită a fi prezentate, ele reflectând, aşa cum am mai spus, spectrul politic, dar şi preocupări de altă natură.

Cele mai importante rămân „Gazeta Jiului” şi „Avântul”. „Gazeta Jiului” a fost fondată la 1 ianuarie 1922 de către Gheorghe Tătărăscu (1886-1957), la acea vreme jurisconsult la Societatea „Petroşani” şi preşedinte al filialei Hunedoara a Partidului Naţional Liberal. „Gazeta Jiului” va reflecta o anumită orientare politică, dar fapt important, va fi o oglindă a realităţilor din Valea Jiului, fiind în acelaşi timp o tribună de luptă a celor care acţionau în această zonă pentru eradicarea unor tare comportamentale ca şi pentru impunerea elementelor de cultură şi civilizaţie românească. În „Cel dintâiu cuvânt” al publicaţiei care din I, nr. 7, 1922 se intitula „Organ de propagandă culturală şi de informaţiuni”, iar din II, 1923, nr. 30, „Organ de informaţii şi cultură”, se încearcă a se stabili direcţiile de acţiune, profesiunea de credinţă a Comitetului sub redacţia căreia ieşea „Gazeta Jiului”. Se arată astfel că în acel moment, când „probleme mari şi grele se pun neamului nostru întregit şi opera de unificare şi consolidare este abia la primele ei începuturi… o mână de cărturari şi de muncitori au crezut că e bine ca şi cuvântul lor să răsune în mijlocul zbuciumului şi al luptelor făcând să apară acest ziar”, iar „coloanele ziarului acestuia vor fi deschise tuturor celor care vor să ne fie tovarăşi la drumul cel greu pe care am pornit”48. Ziarul a fost tipărit la Tipografia „Jiul Cultural” şi va apărea, duminica, între I, 1 ianuarie 1922, nr. 1 şi VII, 1 aprilie 1928, nr. 12-13, în 318 numere, fiecare număr având cu puţine excepţii (IV, 1925, nr. 5, nr. 14-15 – 6 pagini; V, 1926, nr. 10 – număr festiv dedicat împlinirii a cinci ani de la apariţia gazetei – 8 pagini; VII, 12-13, 1 aprilie 1928 – 2 pagini), patru pagini (pagina a IV-a era, în cele mai multe cazuri, rezervată reclamelor diferitelor firme care funcţionau în Valea Jiului, formă de asigurarea unei părţi din fondurile necesare pentru tipărirea gazetei). (...)

www.zvj.ro

Mircea Baron, Cărbune şi societate în Valea Jiului (p.358-36o) p.358-359 În perioada interbelică, la fel ca şi în alte domenii de activitate, se remarcă creşterea cantitativă şi mai ales calitativă a presei din Valea Jiului, o continuitate şi mai ales o încercare a acesteia de a se impune ca lider de opinie, având ambiţia de a fi o oglindă mai mult sau mai puţin fidelă, mai mult sau mai puţin obiectivă, a realităţilor, să abordeze şi deci să se implice în cele mai stringente probleme care vizau aspectele specifice Văii Jiului: mineritul, eterogenitatea etnică şi religioasă a populaţiei, ridicarea nivelului intelectual al acesteia, condiţiile sociale, urbanizarea etc. Dezvoltarea numărului de publicaţii tipărite, faptul că unele dintre ele au avut o periodicitate remarcabilă şi mai ales o lungă existenţă, se explică prin creşterea potenţialului economic al Văii Jiului, prin creşterea numerică a populaţiei şi a intelectualităţii, a ştiutorilor de carte, într-un cuvânt a celor dispuşi să sprijine, prin interesul lor, de creatori de gazete şi de cititori, acest demers, prin dorinţa oamenilor politici şi nu numai a acestora de a dispune de un mijloc de propagandă ieftin şi nu dificil de realizat, cu care să-şi impună ideile, obiectivele etc. Creşte numărul tipografiilor: cinci în anii ’30 ai secolului al XX-lea, la ele tipărindu-se o parte a acestor publicaţii, altele tipărindu-se la Deva, Haţeg, Târgu Jiu. Numărul lor este important, reflectând opinii politice, dar şi de natură sindicală, profesională (învăţământ şi minerit), culturală şi religioasă. Cele mai multe sunt în limba română, dar şi în limbile maghiară şi germană şi, ca o reflectare a caracterului etnic al Văii Jiului şi mai ales al spiritului tolerant instaurat aici, unele apar bilingv (română-maghiară). Majoritatea acestor publicaţii au apărut la Petroşani, câte una la Aninoasa şi Vulcan şi două la Lupeni321.

Neavând instrumente adecvate, nu putem face aprecieri pertinente despre presa maghiară din Valea Jiului, dar putem afirma că cele mai importante gazete din această arie au fost: „Zsilvölgyi Naplo” (1925-1942), condusă din 1928 de Alexandru Molnár, funcţionar la „Consumul” Societăţii „Petroşani”; „Petrozsényi Ujság” (1933-1940; de la nr. 17/1936 – „A mi Megyenk”; de la nr.

1/1939 – „Judeţul nostru”), având ca redactor pe Válmos Leo. Sunt câteva publicaţii care au apărut în limba română sau bilingv şi care merită a fi prezentate, ele reflectând aşa cum am mai spus, spectrul politic, dar şi preocupări de altă natură.

Cele mai importante rămân „Gazeta Jiului” şi „Avântul”. „Gazeta Jiului” a fost fondată la 1 ianuarie 1922 de către Gheorghe Tătărăscu, la acea vreme jurisconsult la Societatea „Petroşani” şi preşedinte al filialei Hunedoara a Partidului Naţional Liberal. „Gazeta Jiului” va reflecta o anumită orientare politică, dar fapt important, va fi o oglindă a realităţilor din Valea Jiului, fiind în acelaşi timp o tribună de luptă a celor care acţionau în această zonă pentru eradicarea unor tare comportamentale ca şi pentru impunerea elementelor de cultură şi civilizaţie românească. În „Cel dintâiu cuvânt” al publicaţiei care din I, nr. 7, 1922 se intitula „Organ de propagandă culturală şi de informaţiuni”, iar din II, 1923, nr. 30, „Organ de informaţii şi cultură”, se încearcă a se stabili direcţiile de acţiune, profesiunea de credinţă a Comitetului sub redacţia căreia ieşea „Gazeta Jiului”. Se arată astfel că în acel moment, când „probleme mari şi grele se pun neamului nostru întregit şi opera de unificare şi consolidare este abia la primele ei începuturi… o mână de cărturari şi de muncitori au crezut că e bine ca şi cuvântul lor să răsune în mijlocul zbuciumului şi al luptelor făcând să apară acest ziar”, iar „coloanele ziarului acestuia vor fi deschise tuturor celor care vor să ne fie tovarăşi la drumul cel greu pe care am pornit”322. Ziarul a fost tipărit la Tipografia „Jiul Cultural” şi prin grija Comitetului de redacţie şi a redactorului său Teodor Munteanu, şeful tipografiei, va apărea în 50-52 numere anual, chiar dacă unele apariţii au cuprins numere duble. Ziarul a avut rubrici permanente: „Editorial”, „Actualităţi”, „Viaţa din Valea Jiului”, „Informaţii”, „Foiţa Culturală”, „Viaţa Sportivă” etc. (...)

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE 9

joi, 7 martie 2013

În virtutea schimbului de experienţă, ca de la specialist la specialist,

Nicolae Iliaş a fost la Moscova şi va mai merge Consilierul Nicolae Iliaş a participat, la sfârşitul lui ianuarie, la o şedinţă anuală a Centrului Internaţional de Informaţii Ştiinţifice şi Tehnice (ICSTI) şi la Universitatea de Mine din Moscova. Cum vizita a avut loc pe bani publici, Nicolae Iliaş a făcut un raport de activitate.

Aşadar, iată ce a făcut la Moscova consilierul local petroşenean UNPR.

Nicolae Iliaş a plecat la Moscova la ICSTI dintr-un motiv bine întemeiat. Este reprezentant plenipotenţiar al României, care este membră al acestei organizaţii internaţionale. Aici s-au discutat unele probleme privind colaborarea dintre România şi Rusia şi s-a pregătit o altă întâlnire, Conferinţa anuală a Reprezentanţilor Plenipotenţiali în perioada 29-30 mai.

Atunci va sta la masă cu ministrul Cercetării, Mihnea Costoiu. La Universitatea de Mine, Iliaş a luat parte la conferinţa ştiinţifică anuală numită „Săptămâna minerului”.

Cu ce s-a întors Nicolae Iliaş de la Moscova? Cu materiale ştiinţifice valoroase. La ce se referă

Pentru cinefili,

aceste materiale? De exemplu, la captarea, depozitarea şi valorificarea gazului metan din mine şi valorificarea complexă a zăcământului carbonifer din Valea Jiului. Acum nu ştim cu ce ne mai ajută informaţia aceasta valoroasă, din moment ce nu avem tehnologia pentru a o aplica, nu avem nici bani să o implementăm, iar asiaticii care se interesează deja de gazele din mină au şi bani şi tehnologie.

Fireşte, la Moscova Nicolae Iliaş a intrat în legătură cu oficialităţi şi a reuşit să găsească noi oportunităţi de colaborare între specialiştii noştri şi ai lor.

Alina PIPAN

Eveniment Adrian Sitaru

Miercuri, 13 martie, începând cu ora 18, la Centrul Cultural „Drăgan Muntean” din Deva va avea loc difuzarea a patru dintre cele mai cunoscute scurt-metraje ale regizorului Adrian Sitaru.

Este vorba de comediile „Chefu’” (2012), „Colivia” (2009), „Lord” (2009) şi „Valuri” (2007).

Intrarea la acest spectacol inedit este gratuită.

Acest eveniment cinematografic vine la puţină vreme după ce Consiliul Local Deva a hotărât acordarea titlului de cetăţean de onoare cunos-

cutului regizor devean. O altă surpriză marca Adrian Sitaru va avea loc pe 15 martie, de la ora 19, la Teatrul de Artă din Deva, când va avea loc o proiecţie specială cu cel mai nou film al regizorului, „Domestic”, care se va lansa în cinematografe abia în data de 22 martie.

Mihaela PETROŞAN

Ministrul Lucia Ana Varga

I-a instruit pe primarii hunedoreni şi pe prefect pentru cazul situaţiilor de inundaţii şi secetă

Manualul primarului şi manualul prefectului (da, aţi citit bine) privind inundaţiile şi seceta au fost aprofundate luni, 4 martie, la Deva, în cadrul unei şedinţe maraton, la care au participat toţi primarii din judeţ, prefectul Sorin Vasilescu împreună cu ministrul delegat al Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, Lucia Ana Varga, precum şi angajaţi ai I.S.U. şi ai Apelor Române care activează în judeţul nostru.

Din Vale, pe lângă primari a participat şi ing. Sorin Corici, şeful SH Petroşani din cadrul Apelor Române Jiu-Craiova.

Acesta ne-a declarat: „Concluzia şedinţei este că toţi edilii şi prefectul trebuie să fie pregătiţi şi să cunoască instrucţiunile din manual, aplicând procedurile specifice în caz de cod galben, cod portocaliu sau cod roşu, în cele două situaţii extreme care apar uneori: vreme rea, cu averse şi descărcări electrice, furtună care poate aduce inundaţii şi de vreme caniculară, peste limita temperaturii normale, care poate să se prelungească şi să aducă seceta, mai ales în zonele joase unde sunt multe probleme cu apa potabilă în perioadele secetoase”.

Corneliu BRAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 ADMINISTRAŢIE

joi, 7 martie 2013

În faţa contribuabililor

Primăria Petrila la raport (I)

S-a deschis

Biroul de mediator

TOMESCU DUMITRU DANIEL Oferim: - şedinţe de informare privind medierea - activităţi de pre-mediere - activităţi de mediere Atenţie! Începând cu data de 15.02.2013, medierea este o procedură prealabilă obligatorie în cazul diferitelor litigii.

Ne găsiţi în Petroşani, str. Anghel Saligny, nr. 12A, jud. Hunedoara Contact tel./fax: 0254 540041 mobil: 0732 773755

Pentru că suntem în prima lună de primăvară, putem trage şi concluziile anului 2012 în materie de starea socio-economică a localităţilor noastre. Astăzi vom începe cu bilanţul Petrilei, urmând să analizăm în mai multe episoade cele întâmplate în 2012, după datele prezentate de primărie în „Raportul privind starea economico-socială a oraşului Petrila în 2012”.

Extinderea iluminatului public stradal

Conform datelor prezentate de Primăria Petrila în Raportul privind starea economico-socială a oraşului pe anul 2012, activitatea de iluminat public a fost verificată de ANRSC Bucureşti, obţinându-se viza licenţei de funcţionare. „Nu prea mai avem probleme mari cu iluminatul public. Anul trecut am făcut lucrări de extindere a reţelei de iluminat public pe raza localităţii. Tot în 2012 au fost executate lucrări de întreţinere, reparare şi exploatare a instalaţiilor şi echipamentelor de iluminat public, fiind asigurat, ca şi în acest an, iluminatul stradal, pietonal, iar de sărbători şi cel ornamental”, ne-a declarat primarul Ilie Păducel. Într-adevăr, conform datelor furnizate în raportul pe 2012, lucrările de extindere a reţelei de iluminat nu au fost puţine.

Pe str. Prundului reţeaua s-a extins cu 150 m, pe str. Lunca cu 100 m, pe str. Minei 100 m, pe str. Al. Sahia 500 m.

Lucrări ample de extindere a reţelei de iluminat s-au făcut şi în zona Moviliş, unde

reţeaua s-a extins cu un kilometru. În zona Jieţ, acolo unde au fost făcute şi ample lucrări de reabilitare a drumurilor şi trotuarelor, reţeaua de iluminat stradal a fost extinsă cu 600 m.

Pe lângă aceste străzi şi zone, în raport mai figurează extinderea reţelelor de iluminat din 8 Martie cu 250 m, Independenţei cu 250 m, Avram Iancu cu 200 m, str. Muncii cu 150 m, zona Remete cu 150 m, Câmpului cu 100 m, Răscoala cu 220 m, Birăoni cu 150 m, Traian Vuia cu 50 m şi 8 Martie – zona grădiniţei cu 100 m.

Totalul extinderii reţelei de iluminat depăşeşte 4.000 m. Ceea ce reprezintă, întradevăr, o performanţă, ţinând cont de bugetul auster existent.

Tot în 2012 s-au montat 45 de corpuri de iluminat noi şi s-au reparat 186 de lămpi,cu bani de la bugetul local.

Cu toate acestea, faţă de cheltuielile planificate cu iluminatul public şi electrificarea rurală, prevăzute la bugetul local pe anul 2012, de 408,49 mii lei, plăţile efectuate au fost de 345,71 mii lei, făcându-se astfel o economie de aproape 50 mii lei. „Am reuşit să extindem reţeaua de iluminat şi în zone rurale, precum Jieţ, Răscoala sau Moviliş, în urma solicitărilor locuitorilor. Ceea ce ne bucură, astfel că acum aceste zone sunt iluminate seara ca şi în oraş. Mai avem de completat extinderi de reţea la iluminatul stradal, pe care le vom face anul acesta şi anul viitor. Să vedem şi de ce buget local vom dispune în aceşti ani, mai ales în 2013”, ne-a declarat primarul Ilie Păducel.

Compartimentul tehnic la raport

Şi pentru că tot suntem la raportul care contabilizează munca administraţiei publice locale petrilene în 2012 şi cheltuielile efectuate într-un domeniu sau altul, să trecem în revistă şi o parte şi din alte lucrări şi acţiuni efectuate în 2012 şi trecute la bilanţ de către cei din cadrul compartimentului tehnic din primărie.

Anul trecut la Petrila au fost verificate în teren de 68 de sesizări şi petiţii.

Din păcate, din raport nu aflăm câte dintre aceste sesizări au fost soluţionate… Aflăm însă că „s-au coordonat zilnic persoanele beneficiare a venitului minim garantat”. Tot „zilnic” au fost controlate şi sectoarele de curăţenie şi activităţile desfăşurate de

www.zvj.ro

către cei de la salubritate din cadrul SC Edil Urban Serv! Tot cei din cadrul acestui compartiment tehnic raportează că au urmărit serviciul de ecarisaj (de data aceasta nu se mai specifică cuvântul „zilnic”…), lucrările de deszăpezire pe timpul iernii şi respectarea programului de curăţare şi întreţinere cimitire.

Alte lucrări raportate de compartimentul tehnic al primăriei vizează „cosirea zonelor verzi din cartiere şi de la şcoli”, „ecologizarea albiilor Jiului de Est, Răscoala, Taia, Moşici, Defor, Ludului, Boantei şi Cetăţii”. Aşa o fi, dar cu o remarcă: Canalul Ludului l-am găsit plin de nămol, mai ceva ca

la Techirghiol, de vreo câteva ori anul trecut, sesizându-l pe primar de fiecare dată, în urma apelului făcut de cetăţenii de la blocuri, cărora le era imposibil să deschidă geamurile din cauza mirosurilor „fine”. Vorbim aici de partea inferioară a acestui canal, de la Poştă în jos, nu de zona superioară reabilitată, despre care, de asemenea, am scris la timpul potrivit.

Aflăm din acelaşi raport al compartimentului tehnic că în 2012 s-au plantat la Petrila 500 de arbori şi arbuşti salcâmi, sălcii, mesteceni şi tuia -, toaletându-se şi 1.200 de pomi de către serviciul zone verzi. Dacă lucrurile stau aşa, să recunoaştem că 500 de pomi noi înseamnă o realizare, în nişte vremuri unde poluarea dă tot mai mari bătăi de cap. Tot anul trecut „au fost plantaţi 1.400 de trandafiri şi 3.100 de flori”. Aici nu ştim câţi trandafiri au şi rezistat, în raport nu se specifică, dar vă spunem noi că vreo câteva sute de fire au fost furate în vederea comercializării primarul făcând mereu apel la populaţie ca să nu mai fure sau să rupă trandafirii.

Tot anul trecut în toată Petrila angajaţii din cadrul compartimentului tehnic au montat 50 de bănci de lemn, au înlocuit partea lemnoasă de la locurile de joacă din localitate şi au efectuat reparaţii la mobilierul urban.

Aici nu sunt prezentate date şi cifre exacte, totul fiind înşirat ca o poveste, ceea ce ne face să credem că nu toate sunt chiar aşa cum sunt scrise, asta e clar.

Alte date interesante pentru petrileni vă vom prezenta într-un număr viitor.

Corneliu BRAN

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11

joi, 7 martie 2013

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Munceşti mult, dar cu un scop foarte bine definit pe care vrei să-l atingi cât mai repede. E reputaţia ta în joc, poate un succes de proporţii, poate victoria în faţa unor rivali la fel de bine pregătiţi.

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară.

Telefon 0761.756839

DIVERSE Vând mixer DJ Behringer VMX-100, puţin utilizat, preţ fix 150 lei.

Telefon 0720.946949.

AUTO

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară.

Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316 Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună.

Tel. 0765.591522

IMOBILIARE

ANGAJĂRI

Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 42.000 euro.

Tel. 0724.571408

Restaurant Valahia Lupeni şi cabana La Mario Parâng angajează în condiţii foarte avantajoase bucătar şi ospătar.

Relaţii la telefon 0769.299301

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090

Vând laptop second hand Asus X54HR-SX067D, Intel i3,2, 15 GHz, AMD HD 7470 - 1 GB/RAM video, 750 GB HDD + accesorii (mouse, geantă), încă 1 an garanţie, preţ 1300 lei neg.

Telefon 0720.946949.

Vând receptor Dolce, fără datorii.

Preţ 20 euro.

Relaţii la telefon 0761.756839

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Societate comercială angajează doi şoferi profesionişti, cat. C+E, cu experienţă, pentru transport internaţional de marfă, intracomunitar, cunoştinţele de limbă engleză, franceză, germană constituie un avantaj, salariu atractiv, doar persoane serioase. CV-urile se trimit la adresa de e-mail: electro.center@yahoo.com.

Magazin încălţăminte, B-dul 1 Decembrie 1918, angajează vânzătoare, experienţă 3 ani.

Tel. 0727.881104 Angajăm mecanic auto (utilaje forestiere).

Relaţii la telefon 0726.729545

Taur (21 Apr - 21 Mai) Dacă spui nu la orice, e şi normal să ai senzaţia că toate merg de-a-ndoaselea azi pentru tine!

Dacă ţi-ai redobândi atitudinea optimistă şi entuziastă care te caracterizează, nicio problemă nu va fi complicată.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Ai mult de lucru, dar nu prea dai randament din cauza unor obstacole puse de cei din jur. Pe lângă toate aceste piedici, le mai ai şi pe ale tale, propriile temeri sau obsesii.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Discuţi foarte serios cu partenerul de viaţă despre un eveniment de la care ai mari aşteptări în viitor, dar nu poţi ajunge acolo fără susţinerea lui.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Chiar şi în lucrurile mărunte ţi se cere onestitate şi corectitudine, deci nu cumva să încalci vreo regulă doar pentru că ţi se pare prea banală..

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

ene.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Ajungi mai repede decât sperai la un succes de toată frumuseţea, deci poţi sărbători acum cu fast evenimentul! Primeşti laude.

PIERDERI

Pierdut Certificat Constatator nr. 516773 din 18.06.2012 de la punctul de lucru al SC Camisha & Pit SRL, cu sediul în Vulcan, bld. Mihai Viteazu, nr. 36, bl. 82, sc. C, ap.

24, nr. înreg. ORC J20/618/2011, CUI 28614884.

Se declară nul.

Pierdut Certificat Constatator nr. 50296 din 25.09.2008, de la punctul de lucru al SC Rem & Silv SRL cu sediul în Petroşani, str. Aviatorilor, nr. 66, bl. E6, sc. 2, parter, ap. 16, nr. înreg. ORC J20/1407/2004, CUI 16783065.

Se declară nul.

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară!

Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi.

Poţi participa la spectacole, concursuri!

Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Vulcan (Centrul Şansa).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840

Vei duce dorul stării de bine care te cuprinde acum, pentru că perioada de relaş se termină şi trebuie să revii la treburile cotidi-

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Dacă ai avea ceva mai mulţi bani în buzunar, poate te-ai simţi un pic mai sigur pe tine, dar senzaţia de sărăcie care te încearcă are efecte psihologice negative asupra ta.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Ai grijă la tonul pe care îl foloseşti în relaţia cu cei dragi, pentru că, fără să-ţi dai seama, spui cuvinte dure pentru cei mai fragili emoţional.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Nu te poţi concentra prea mult asupra chestiunilor casnice, când mintea ta e încă atentă la alte probleme, din afara casei.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

pus.

Eşti pregătit să investeşti mult într-un scop de la care ai speranţe maxime, deci nu vei sta pe loc până nu vei ajunge la scopul pro-

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Dacă te apuci de o treabă, nu face nimic după ureche, ci caută să aduni toate informaţiile necesare dinainte de a-i da startul, ca să nu te împotmoleşti la primul hop.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 EVENIMENT

joi, 7 martie 2013

Philippe Beaulne, ambasadorul Canadei în România,

Oaspete al Primăriei şi Universităţii din Petroşani

Pentru ambasador viitorul Văii este turismul

La ora 10:30, primarul Tiberiu IacobRidzi cobora scările primăriei pentru a-l întâmpina pe diplomatul canadian.

Amândoi au urcat rapid şi s-au aşezat la

Jos cu ele! Da sau nu?

pentru societate, cât şi pentru mediu.

Dacă legăturile cu universitatea se axează pe temele teoretice vizavi de exploatarea cărbunelui, colaborarea cu primăria se va axa pe atragerea investitorilor în Petroşani.

Comunicatul oficial de presă al Primăriei Petroşani consemnează: “În cadrul discuţiilor, primarul Iacob-Ridzi i-a vorbit ambasadorului despre municipiul Petroşani, despre proiectul privind dezvoltarea turismului şi transformările care au avut loc în ultimii ani, precum şi despre avantajele oferite celor care ar dori să investească în Valea Jiului.

Ambasadorul Beaulne s-a interesat de adresabilitatea Domeniului Schiabil din Parâng, despre minele funcţionale în Valea Jiului, dar şi de oportunităţi de afaceri, pe care să le prezinte companiilor canadiene interesate. La finalul întâlnirii, Excelenţa Sa Philippe Beaulne a mulţumit pentru ospitalitate, a semnat în Cartea de Onoare a municipiului Petroşani şi a participat, împreună cu primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, la o conferinţă de presă”.

Alina PIPAN

Două imobile ce ar fi trebuit să fie demolate de primărie sunt cumpărate de locatari

Pe strada 1 Mai din Petroşani, primăria are câteva imobile care aparţin domeniului public. Unele locuite, altele, vai şi amar de structura lor. Cum nu se mai pot reabilita şi ocupă spaţiul degeaba, aceste imobile au fost propuse pentru demolare în… 2010. Dar încă nu s-a întâmplat nimic până acum. Iată de ce.

Vorbim de imobilele de la nr. 1 şi nr. 3, două locuinţe în stare avansată de degradare, aşa cum se poate observa şi din fotografii. Acestea au fost trecute din domeniul public în domeniul privat şi urmează a fi reabilitate sau demolate şi reconstruit în locul lor.

Primăria a vrut să le demoleze, locatarii nu.

Locuinţele, în principiu, sunt locuite, fiind date în folosinţă ca şi locuinţe sociale. Locatarii au venit în audienţă la primar şi au solicitat cumpărarea lor. Cel mai probabil, tot la pământ vor ajunge, dar în locul lor foştii

www.zvj.ro

locatari, viitorii proprietari, vor construi altele. Pentru că în locuinţele din imagini nu se poate sta de nicio culoare. Putem spune că actualii locatari au avut noroc, pentru că terenul

Ziarul Vaii Jiului )

Tocmai pentru că venit în Valea Jiului, la Petroşani, pentru a ţine un seminar referitor la practicarea mineritului responsabil, Philippe Beaulne, ambasadorul Canadei în România, a fost întrebat de presă, evident, despre viabilitatea mineritului nostru. Deşi nu cunoaşte foarte multe în acest domeniu, turismul i se pare ambasadorului o alternativă bună pentru Vale şi pentru Petroşani, cât despre minerit şi viitorul lui, subiectul a fost ocolit. Aşadar, în timp ce bocim mineritul, este momentul să investim puternic în turism şi să căutăm o soluţie în această direcţie.

discuţii chiar la masa din biroul primarului. Cam într-o oră, conversaţia a luat sfârşit, iar cei doi au dat o declaraţie de presă, în care primarul Tiberiu Iacob-Ridzi anunţa că discuţia s-a axat pe dezvoltarea turismului ca alternativă la minerit şi pe posibilitatea colaborării cu investitori canadieni. În Hunedoara, aşa cum explica Philippe Beaulne, există deja investitori canadieni în domeniul resurselor minerale.

Cu toate că ambasadorul cunoaşte bine domeniul, discuţiile între cei doi nu s-au limitat doar la minerit. În primul rând, pentru că mineritul din Vale este diferit de cel canadian, vorbim de resurse diferite, de tehnologii diferite. În al doilea rând, este evident, din răspunsurile ambasadorului, că mineritul nu este o soluţie de revitalizare economică pentru Petroşani. În acest context, al unui declin al industriei miniere, trebuie abordată o altă alternativă, iar cea a turismului a fost discutată de cei doi.

Este prima dată când ambasadorul a venit la Petroşani, dar înainte să ajungă aici s-a informat despre municipiu. A venit la invitaţia administraţiei locale şi a Universităţii din Petroşani. Petroşaniul i se pare un oraş istoric, tocmai pentru că aici s-a dezvoltat foarte bine industria extractivă. Iată un al doilea argument pentru care clădirile de patrimoniu din localitate ar trebui renovate. Renovarea acestora ar putea însemna un plus pentru aripa turistică a alternativelor la minerit. În prezentarea de la Universitatea din Petroşani, ambasadorul a vorbit despre mineritul responsabil, atât

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0 2 5 4 .5 4 9 0 2 0 0 2 5 4 .5 4 9 1 2 1 ( fa x ) 0 7 3 7 .5 7 5 5 8 2

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737.352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:

Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

este bun. Dovada că aşa este, e că în zonă au crescut nişte căsuţe frumuşele.

Sperăm doar să nu se întâmple ca şi în cazul caselor vechi de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, care au rămas adăpost de gunoi şi atât, apoi proprietarii le-au dărâmat şi acum au rămas terenuri vacante colectoare de gunoi.

Alina PIPAN

DTP:

Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837

Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 173 7 martie 2013 4 pagini

La Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului

-IV ile I n i g Pa

Teatrul de revistă la Petroşani: Constantin Tănase şi companiile „Tănase”&„Cărăbuş”

În volumul Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Corso de la George Enescu la… A.E.L.U.S. am inventariat descinderile în Valea Jiului ale marelui comediant Constantin Tănase şi ale teatrelor de revistă celebre în epocă, pe care acesta le-a condus. Întrucât acestea au reprezentat un moment important în istoria divertismentului artistic, vi le redăm în cele ce urmează.

Marian BOBOC

Octombrie 1928

Compania Tănase: Cioc, cioc, cioc!

Spectacolul Cioc! Cioc! Cioc! a beneficiat în presa locală de o promovarea asiduă, fiind anunţat cu surle şi trâmbiţe cu aproape două luni înainte: „La 23 octombrie a.c.

Compania de sub direcţiunea d-lui C. Tănase va prezenta revista Cioc, cioc, cioc! Montare fastuoasă, mare balet, 60 baletiste. Mare succes bucureştean. Biletele la Jiul Cultural”; „La 23 octombrie 1928/ Turneul Companiei Cărăbuş; Direcţiunea: C. Tănase; va reprezenta la Petroşani în sala Casinoului muncitoresc; Mare succes bucureştean. Cioc, cioc, cioc!; Revistă în 2 acte şi 16 tablouri de N. Kirişescu; Montare fastuoasă/ Mare balet/ 60 balerine; Orchestră proprie sub conduce-

rea d-lui Al. Bărcănescu”.

După atâta reclamă, soseşte şi mult aşteptata zi a mega-show-ului Companiei lui Tănase, 23 octombrie 1928. În mod surprinzător, Furtunatec, pseudonimul cronicarului dramatic al Avântului, nu este impresionat de notorietatea artistică a lui Constantin Tănase, criticând acolo unde a fost cazul şi fiind mai zgârcit cu laudele: „Desigur, nu vom cere tuturor dascălilor să fie filosofi, nici fiecărui preot o integrală viaţă de sfânt. Categoriile există, şi ele nu trebuie considerate ca nişte simple nuanţări sau ca ridicole discuţii, ci trebuiesc privite, uneori, ierarhic. Astfel, şi între artă şi artă există o deosebire. De altfel, în cazul de faţă ne este silă să întrebuinţăm acest termen, pentru că avem un deosebit cult al fenomenului estetic, aşa încât chiar autenticele scăpărări artistice greu ne pot determina să calificăm astfel serata din 23 octombrie. Şi chiar pentru aceasta, am simţit nevoia unor precizări care să ne lămurească dintr-un început atitudinea.

O revistă are în anticamera teatrului un rol mai puţin valoros decât opereta, pentru că-i lipseşte concentrarea şi unitatea acţiunii, pentru că se pulverizează nesănătos şi trivial în desfrânate scene.

Ceea ce interesează aici este spiritul şi baletul. În ce priveşte aceste două elemente, trebuie să mărturisim sincer, avem oarece rezerve. Am văzut şi reviste mai reuşite, reprezentate de trupa Tănase! E de ajuns să ne gândim la Zodia Porcului de anul trecut.

Cioc! Cioc! Cioc! este o revistă alcătuită din senzaţiile Capitalei din acest an: descoperirea unui mare trafic de stupefiante, crima lui Găetan şi călătoria unor naţionalţărănişti la Paris, în vederea împiedicării împrumutului etc. Scenele prezintă multă vioiciune uşoară şi au fost cu succes susţinute. Însă spiritele - şi aceasta nu e nici păcatul d-lui C. Tănase şi nici al trupei d-sale - nu au fost totdeauna pe deplin reuşite.

Baletul a fost mai slab decât în alţi ani. În schimb, cu înfiorări de emoţie estetică, am contemplat cu toţii admirabilele producţii de dans artistic ale d-lui Wladislaw Karnecki cu partenera sa, d-şoara Marthe Hrueger.

Amândoi posedă o tehnică desăvârşită,

mişcări coregrafice adânci, sincere şi plastice mlădieri.

Mai contribuie la toate acestea vigoarea corpului d-lui Karnecki şi frumuseţea unei pure expresii inocente a dansatoarei. Nimic întrânşii nu era trivial, nici exagerat. Am remarcat doar, ca o meteahnă, covârşirea elementelor acrobatice, pe care le utilizează dl. Karnecki, în dauna realelor calităţi artistice ale dânsului. În tot cazul, a fost cea mai plăcută surpriză a serii Decorurile au fost excelente, îndeosebi ne-a plăcut contribuţia pictorului Feodoroff, care s-ar putea afirma că în scurt timp va deveni un bun decorator al comediilor moderne reprezentate pe scenele capitalei.

Costumele, de asemenea, n-au displăcut.

E evident, aşa cum s-a desfăşurat întreaga apariţie a lui Tănase, cu multele lui trivialităţi, cu aromele de viaţă mondenă ale trupei sale, a oferit o seară de plăcută distracţie pentru publicul oraşului Petroşani”.

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

Februarie 1933

Visul lui Tănase La Cinema Muncitoresc Miercuri, 8 februarie: Visul lui Tănase. Film românesc, cu C. Tănase şi Felix Bressart. Va debuta personal Tănase.

24 - 26 februarie: Fiul Indiei (Casa de filme Astra).

Visul lui Tănase este anunţat ca un mare eveniment cinefil încă din ianuarie: „MARELE TURNEU Cu VISUL LUI TĂNASE

Primul său film sonor şi vorbitor, dialoguri româneşti şi germane, înregistrat de marea casă Tobis Klany Film Berlin. Scenariul de Kiriţescu. În rolurile principale: Tănase, Felix Bressart, Lidia Alexandru.

Tănase va apare în carne şi oase, însoţit de trupă şi celebrele dansatoare Trio Joule-Pol-France, care vor juca cele mai frumoase schatchuri din revistele Lozul Cărăbuşului şi Ura, Cărbăuş!

Vor fi două reprezentaţii: la orele 6 şi 9 p.m. Matineu: lei 50, 40 şi 30. Seara: lei 60, 50 şi 40.

La 7 februarie a.c. la Lupeni, în sala Palatului Cultural.

La 8 februarie a.c. la Petroşani, în sala Casinoului Muncitoresc”.

Aprilie 1935

Jubileul de 30 de ani al lui

Constantin Tănase: La calul bălan În luna martie 1935, marele actor de revistă Constantin Tănase, directorul celebrei

joi, 7 martie 2013

Companii Cărăbuş, a împlinit 30 de ani de activitate teatrală. Prilej cu care a fost sărbătorit cu fast în Bucureşti, fiind decorat de însuşi Regele Carol al II-lea.

Cum cea mai frumoasă sărbătoare pentru un actor este spectacolul, Compania Cărăbuş întreprinde în lunile martie şi aprilie un turneu, sub patronajul M.S. Regelui, în onoarea lui Constantin Tănase. Astfel, în seara zilei de 2 aprilie, se joacă şi pe scena Casinoului Muncitoresc La Calul bălan, un succes de casă extraordinar. La calul bălan - o operetă de Hans Müller, în 3 acte şi 23 de tablouri, pe muzica lui R. Benatzki, versiunea românească aparţinându-i lui N. Kiriţescu.

Spectatorii petroşeneni au participat la un adevărat regal actoricesc, în care, pe lângă sărbătoritul Constantin Tănase, au mai evoluat: N. Roman, Ştefan Glodoriu, M. Emilian, A. Grigoriu, V. Chicideanu, Martinescu, Tanţi Grigoriu, Mand Mary, Joujou Pavelescu, Lulu Savu şi Olga Solomonescu.

Dacă mai adăugăm la această distribuţie de excepţie şi corpul de balet format din, ţineţivă bine!, 80 de balerine şi decorurile fastuoase, putem concluziona că la Casinoul Muncitoresc a avut loc reprezentaţia unui mega-show.

De altfel, La Calul bălan mai este jucată la Petroşani şi în anul următor, la 28 februarie 1936.

Octombrie 1937

Compania „Cărăbuş”: ElectroCărăbuş Precedat de o campanie publicitară începută la 19 septembrie, spectacolul ElectroCărăbuş cu celebrul comediant Constantin Tănase are loc la 13 octombrie la Casinoul Muncitoresc.

De fapt, este vorba de o super-montare, Compania „Cărăbuş” deplasând la Petroşani un impresionant arsenal artistic: 150 de actori, dansatori, muzicanţi etc. Caseta promoţională a megaspectacolului vorbeşte de la sine de dimensiunea acestuia: „Miercuri, 13 octombrie 1937, ora 9

seara

COMPANIA CĂRĂBUŞ, Director C. Tănase, prezintă cel mai mare succes bucureştean

ELECTRO-CĂRĂBUŞ Revistă în 2 acte şi 36 de tablouri de N. Kiriţescu.

Muzica de G. Dendrino. Cu C. TĂNASE, Liana Mihăilescu, Nutzi Pantazi, Nia Roman, Elena Burmaz, Vivette Popescu, Jeny Ceauşu, Maria Dinu, Sura Ianosckaia, Al. Ciugariu, N. Roman, Puiu Maximilian, I. Dinescu, G. Trestian, I. Antonescu, P. Şerbu.

96 Balerine - Balet - 20 Boys Stroe şi Vasilache, Celebrul duo american Charly&Ritta Jenkins Cea mai mare montare ce s-a văzut în România.

Orhestra - 25 persoane - condusă de G. Dendrino”.

Mai 1938

Compania „Cărăbuş”: Poftă bună la Tănase Constantin Tănase revine la Petroşani la 6 mai 1938 cu revista Poftă bună la Tănase. Ca de obicei, reclama precede spectacolul cu o lună: „Compania Cărăbuş, de sub conducerea d-lui C. Tănase, cutreieră de mai bine de o lună de zile principalele oraşe ale ţării, obţinând un adevărat succes, care obligă pe d. C. Tănase să-şi prelungească turneul cu revista Poftă bună la Tănase până la 10 Mai. Personalul artistic compus din 120 persoane are în frunte pe d. C. Tănase, Al. Ciugariu, N. Roman, Puiu Maximilian, I. Dinescu, G. Trestian, Puiu Serbu, C. Dodu, Emil Popescu, precum şi extraordinarii comici de revistă Stroe şi Vasilache. D-rele Mia Apostolescu, Liana Mihăilescu, Juju Pavelescu, Elena Burmaz, Vivette Popescu, Bombonica Grozea, Severa Moreli completează lotul principal al ansamblului

joi, 7 martie 2013

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

Companiei Cărăbuş.

Orchestra este condusă de maestrul compozitor Dendrino.

Direcţia de scenă este supravegheată de însăşi directorul Companiei, d. C. Tănase.

Prezentându-se în asemenea condiţiuni, revista Poftă bună la Tănase mulţumeşte pe deplin publicul”.

Aprilie 1940

Compania „Cărăbuş”: Radio Tănase

Marţi, 2 aprilie, Cazinoul Muncitoresc a fost gazda „formidabilului succes bucureştean” Radio Tănase de Stroe-Vasilache şi Şt. Cristudulo.

Spectacolul de revistă, în 2 acte şi 60 de tablouri, a fost dat de Compania „Cărăbuş”, condusă de marele comediant Constantin Tănase. Compozitorul G. Dendrino a dirijat orchestra.

Iulie 1941

Compania „Cărăbuş”: Scandal la Savoy Compania „Cărăbuş”, sub direcţiunea lui Constantin Tănase, a susţinut miercuri, 23 iulie 1941, o mare reprezentaţie la Casinoul Muncitoresc: Scandal la Savoy. Ca de obicei, un asemenea eveniment este anunţat în presa locală cu câteva luni înainte: „Cel mai ilariant spectacol. Se râde cu lacrimi.

Compania: Cărăbuş. Director: C. Tănase TEATRUL MUNCITORESC Biletele la Jiul Cultural Miercuri, 23 Iulie 1941, orele 8 seara Se va reprezenta cel mai mare succes al Capitalei: SCANDAL LA SAVOY Farsă muzicală în 2 acte (2 tablouri) de ST. CRISTUDULO Muzica de C. Dendrino şi N. Patrichi.

Direcţia de scenă: C. Tănase. În rolurile principale: Elena Burmaz, Paula Georgescu, Letiţia Brădescu, Bombonica Grozea, Valerica Cevic, Zizi Şerban şi N. Roman,

Titi Botez, Dan Demetrescu, I. Antonescu, C. Dodu, Emil Popescu, R. Zaharescu, M. Colea, M. Preoţescu, V. Florescu, V. Nicolau etc.

Orchestra sub conducerea d-lui N. Patrichi Publicul este rugat a-şi cumpăra bilete din timp pentru a se evita aglomeraţia”.

Octombrie 1941

Compania de comedii muzicale „Cărăbuş”: Vasilache în Firfirică Comedia în 8 acte Vasilache în Firfirică de N. Vasilache şi Şt. Cristudulo, pe muzica lui G. Dendrino, este jucată de Compania de comedii muzicale „Cărăbuş”, condusă de Constantin Tănase, la 21 octombrie 1941.

Pe scena Casinoului Muncitoresc au evoluat actorii: Aurel Athanasescu, N. Zaharescu, I. Stoenoiu, Victor Nicolau, NiculescuCadet, P. Mironescu, Gabriela Gabi, Tanţi Săndulescu, Ileana Doru, Veve Cigaha, Punca Stănescu, Lulu Savu şi Tanţi Căpăţână.

Decembrie 1941

Compania „Cărăbuş”: Aşa te vreau… Tănase În sala Casinoului Muncitoresc a avut loc marţi, 9 decembrie 1941, ultimul succes bucureştean al Companiei „Cărăbuş”: Aşa te vreau… Tănase, revistă în 2 acte şi 48 de tablouri de Şt. Cristudulo şi V. Vasilache, muzica - V. Vasilache, Tanţi Căpăţână şi Ion Vasilache.

Au stârnit hohotele de râs ale publicului petroşenean actorii Constantin Tănase, N. Roman, Titi Botez, S. Trestian, Dan Demetrescu, Ion Antonescu, E. Popescu, R. Zaharescu, S. Feyer, V. Nicolau, Elena Burmaz, Lili Popescu, Zizi Horvat, Paula Georgescu, Coca Niculescu.

A încântat ochiul petroşenenilor o impresionantă trupă de balet, compusă din 100 de dansatori şi dansatoare.

Ianuarie 1942

Compania „Cărăbuş”: Cavaler Gândac Două spectacole cu comedia muzicală Cavaler Gândac (de Şt.

Cristudulo şi V. Vasilache; muzica - Ion Vasilescu şi V. Vasilache) au susţinut actorii Companiei „Cărăbuş” pe scena Casinoului Muncitoresc la 13 ianuarie.

Au descreţit frunţile petroşenenilor actorii: Aurel Athanasescu, I. Stoenoiu, Dinu Gherasim, Costin Dodu, St. Niculescu-Cadet, P.

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

joi, 7 martie 2013

Mironescu, Coco Demetrescu, Any Vertan, Gabriela Gaby, Adrian Dimopol, Victoria Medeea, Tantzi Săndulescu, Letiţia Brădescu, Veve Cigalia, Lulu Savu, Tantzi Căpăţână.

Mai 1942

Compania „Cărăbuş”: Săracu’ Gică Compania „Cărăbuş” revine în sala Casinoului Muncitoresc la 28 mai 1942, susţinând comedia muzicală Săracu’ Gică pe muzica lui Ion Vasilescu şi V. Vasilache. Au jucat actorii: Tanţi Căpăţână, Lulu Savu, Lulu Aurel Athanasescu de la Teatrul Naţional, V. Florescu, Dinu Gherasim, Jean Petrescu, C. Dodu, P. Mironescu, Niculescu-Cadet, Tanţi-Săndulescu, Victoria Medeea.

Martie 1942

Compania „Cărăbuş”: Noroc Tănase!

La 19 martie 1942, Constantin Tănase prezintă spectacolul Noroc Tănase, dat de Compania „Cărăbuş”, la Casinoul Muncitoresc. În Noroc Tănase!, revistă în 2 acte şi 36 de tablouri, de St. Cristudulo şi V. Vasilache, au evoluat: Constantin Tănase, Elena Burmaz, Lily Popescu, Zizi Şerban, Valerica Cevie, Paula Georgescu, Bonbonica Roman, Ana Pater, Florica Trestian, N. Roman, Titi Botez, G. Trestian, Dan Demetrescu, I. Antonescu, Radu Zaharescu, Sandu Feyer, M. Preoţescu, V. Nicolau, Novac, Papert. Conducerea orchestrei - N. Patrichi.

Aceeaşi dimensiune fastuoasă a coregrafiei, „60 de balerine şi 12 Boys”, a întregit electrizanta atmosferă.

Octombrie 1942

Compania „Cărăbuş”: Apartamentul 54 În seara zilei de 27 octombrie, Compania „Cărăbuş” a susţinut pe scena Casinoului Muncitoresc comedia muzicală în 3 acte, Apartamentul 54, de Cristudulo şi V. Vasilache, muzica - N. Patrichi şi Tanţi Căpăţână.

Distribuţia a fost aceeaşi ca şi la spectacolele susţinute la Bucureşti: Vasilache, Tanţi Căpăţână, Dinu Gherasim, Bombonica Roman, N. Patrichi, Aurel Atanasescu, N. Roman, Paula Georgescu, Lulu Savu, Elena Burmaz.

Noiembrie 1942

Compania „Cărăbuş”: O seară la Tănase Revista O seară la Tănase, „care a avut un desăvârşit succes la Bucureşti”, a fost jucată şi la Casinoul Muncitoresc, probabil cu acelaşi succes, în seara zilei de 24 noiembrie 1942. În fruntea distribuţiei Companiei „Cărăbuş” s-a aflat Constantin Tănase.

Februarie 1943

Compania „Cărăbuş”: Străbunescu…

La Casinoul Muncitoresc, Compania de comedii muzicale „Cărăbuş” joacă la 16 februarie comedia în 3 acte Străbunescu, muzica N. Patriche şi V. Vasilache. Din distribuţie au făcut parte: Vasilache, Tanţi Căpăţână, Lulu Savu, Paula Georgescu, Bombonica Roman, Letiţia Brădescu, Elena Burmaz.

Martie 1943

Compania „Cărăbuş”: Avanti Tănase În seara zilei de 25 martie, Compania „Cărăbuş” joacă pe

scena Casinoului Muncitoresc revista de mare succes Avanti Tănase, avându-l în rolul principal pe marele comediant Constantin Tănase.

Octombrie 1943

Compania „Cărăbuş”: Vila cu iluzii Miercuri, 27 octombrie, Compania de comedii muzicale „Cărăbuş” a prezentat Vila cu iluzii, „comedie muzicală în 3 acte şi 5 tablouri” de V. Vasilache şi Şt. Cristudulo, muzica - G. Dendrino, N. Patriche şi V. Vasilache.

Au jucat: Vasilache, Tanţi Căpăţână, Dinu Gherasim, C. Dodu, N. Roman, Neamţu Otonel, Titi Botez, Bombonica Roman, Letiţia Brădescu, Veve Cigalia, Lulu Savu, Elena Burmaz.

Martie 1944

Compania „Cărăbuş”: Într-un ceas bun La 1 martie Compania de comedii muzicale „Cărăbuş” a susţinut pe scena Casinoului Muncitoresc reprezentaţia cu comedia Într-un ceas bun de Şt. Cristudulo şi V. Vasilache.

Au interpretat: Lulu Savu, Tanţi Căpăţână, Bobonica Roman, Veve Cigalia, Elena Burmaz, Letiţia Brădescu, Titi Botez, Neamţu Otonel, C. Dodi, D. Gherasim şi N. Roman.

Mai 1945

Teatrul „Cărăbuş”: Pe gratis Artiştii Teatrului „Cărăbuş” revin la Petroşani, unde joacă în sala Casinoului Muncitoresc „marea revistă de actualitate” Pe gratis.

Au jucat actorii Liana Mihăilescu, Coca Niculescu, Bombonica Roman, Florica Trestian, Reta Antonescu, Nutzy Tudoran, Mimi Stănescu, N. Roman, G. Trestian, Dan Demetrescu, N. Novac Boris Gavrilski, Ţicu Petrescu şi tenorul C. Pârâu.