Ziarul Vaii Jiului - nr. 1160 - 15 martie 2013 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Comentează subiectele zilei accesând site-ul

VINERI

15 martie 2013

Răsărit: 06:41 Apus: 18:32

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Director: Cătălin DOCEA

)

Anul VI Nr. 1160 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Curs valutar: 1€ = 4,3975 lei 1$ = 3,3997 lei 1₤ = 5,0826 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Primăria municipiului Petroşani anunţă că în data de 14.03.2013, între orele 16:00-17:00, şi în data de 15.03.2013, între orele 14:00-15:00, în municipiul Petroşani se va verifica sistemul de alarmare şi totodată se vor face măsurători de audibilitate a sirenelor cu specialişti de la INSEMEX Petroşani. În perioada menţionată sirenele vor funcţiona de mai multe ori câte 30 secunde - sunet continuu pentru a nu se confunda cu avertizările date pe timpul calamităţilor sau alarmei aeriene.

LCC Compania Cărbunelui îşi trage creditorii pe sfoară cu dezlegare de la DIICOT. După ce i-a dat vagoane de bani, defuncta CNH SA se milogeşte de LCC pentru 1,2 miliarde de lei vechi! Firmele încep să devină din ce în ce mai precaute în relaţiile cu LCC Compania Cărbunelui SRL Reşiţa, o societate care şi-a tras constant şi consistent seva din punct de vedere financiar de pe spatele CNH SA (pe stil vechi) , şi - pe stil nou – de pe SNH SA şi Complexul Energetic Hunedoara. Societatea aparţine soţului doamnei procuror şef al Biroului Teritorial Caraş Severin al DIICOT! Ce face LCC Compania Cărbunelui de-i aşa şmecheră?

vinde de bun. Chiar dacă, tehnic vorbind, din iazurile de decantare nu prea iese cărbune granulat de mare putere calorifică nici dacă reinventezi roata, cărbunele LCC ajunge la Mintia (pe bani, desigur) atât de bun de parcă îţi e şi milă să-l arzi. De vreo 6 ani o ard şi responsabilii din industria minieră, care se fac că nu înţeleg că au pasat celor de la LCC o afacere atât de bună încât e absolut inexplicabil de ce defuncta CNH şi muribunda SNH n-au prestat direct, chiar ele, activitatea asta făcută de o firmă privată. Ce logică, decât cea a şmenului, ar fi la mijloc să dai cărbunele ieftin şi să îl răscumperi scump când, de fapt, ai putea chiar tu (CNH sau, pe stil nou, SNH) să-l faci din ieftin - scump? Statul, adică noi, am fi câştigaţi. Am da de lucru unor oameni şi am câştiga bani. Aşa, pe politica şmenului, de lucru au oamenii de la LCC şi de încasat are proprietarul firmei, pe nume Cătălin Vrânceanu.

De unde până unde...

...are domnul Vrânceanu dezlegare de la DIICOT ca să încaseze bani grei din Extrage, încă din 2007, cărbunele din cărbunele nostru, al poporului iazurile de decantare şi, mai apoi, îl prost(it)? E simplu: din familie! Dl. Vrânceanu este foarte relaxat în Părerea consilierului local I. Rus a-şi trage creditorii pe sfoară întrucât nimeni şi nimic nu-l poate atinge. Soţia dumnealui, Carmen În urma articolelor publicate de cotidianul Vrânceanu, este procuror şef al nostru pe tema finanţării lucrărilor din masivul Parâng şi legat de votul consilierilor Biroului Teritorial Caraş Severin locali PSD în acest context, dl. Ioan Rus – al Direcţiei de Investigare a Inpreşedintele organizaţiei locale – a ţinut să fracţiunilor de Criminalitate Orcontacteze redacţia cotidianului nostru cu o ganizată şi Terorism. Aţi văzut serie de precizări menite să asigure completa vreun prost care să aibă suficient informare a opiniei publice. tupeu încât să se ia la trântă cu Consilierii PSD au votat, în 2010 şi 2011, soţul doamnei procuror şef de la proiectele legate de contractarea unui îmDIICOT? Nici noi. prumut şi distribuţia efectivă a acestuia. Atunci, ne-a relatat dl. Rus, consilierii PSD au votat cu specificaţia ca banii să fie folosiţi De numele familiei... strict pentru sprijinirea proiectelor derulate ...Vrânceanu se leagă, în total, în Petroşani pe fonduri europene. Tocmai de un număr de 3 societăţi comeraceea, a argumentat dl. Rus, în februarie ciale. De care, de asemenea, se 2013 consilierii PSD n-au fost de acord ca leagă datorii către stat şi terţe parte din fondurile din împrumutul contractat să fie redirecţionate spre masivul Parâng. persoane juridice, dar şi litigii Astfel se justifică, ne-a spus dl. Rus, diferen- aflate pe rolul instanţelor de judecată. ţa dintre votul de anul acesta şi cele anteCel mai puţin complicat este rioare pe aceea i temă. (ZVJ)

cazul Vermitlung SRL Reşiţa, înfiinţată în luna mai 2006 prin divizarea Kuhnert Rumanien Trans SRL Oraviţa. Aici, dl. Vrânceanu a deţinut 50% şi s-a retras în septembrie 2009, firma rămânând în posesia asociaţilor Marina Uher (50%) şi Valentin Florinel Tufiş (50%). Societatea a pierdut un litigiu comercial cu CNADNR – prin DRDP Timişoara şi, în 2012, a intrat în procedura simplificată a insolvenţei, procedura fiind închisă în 8 noiembrie 2012.

A doua...

...şi cea mai importantă societate a domnului Vrânceanu este LCC Compania Cărbunelui SRL Reşiţa. Înfiinţată în 2005, LCC s-a divizat în anul 2011, din societatea mamă desprinzându-se Cărbune Banat SRL Oţelu Roşu. Astfel, dl. Vrânceanu a rămas cu 99.999 părţi sociale la LCC, d-na Marina Uher cu o parte socială la LCC. Iar societatea desprinsă, denumită Cărbune Banat SRL Oţelu Roşu, i-a dobândit ca asociaţi pe dl. Vrânceanu cu o parte socială şi doamna Uher cu 20 de părţi sociale. Divizarea a fost admisă de Tribunalul Caraş-Severin în 13 iulie 2011, fiind publicată în Monitorul Oficial la data

de 23 august 2011. Important de menţionat că, din totalul datoriilor LCC – cifrate atunci la peste 14,4 milioane lei noi, noua societate a preluat datorii de 6,98 milioane lei noi. Adică jumătate.

De aici începe...

...balamucul. În 9 august 2011, Cărbune Banat SRL a cerut Tribunalului Caraş Severin intrarea în insolvenţă, iar instanţa a acceptat cererea debitorului. Procedura nu s-a încheiat nici până în prezent. Printre creditorii Cărbune Banat SRL figurează, conform Buletinului Insolvenţei, DGFP Caraş Severin şi un număr de 5 societăţi comerciale. Denumirea firmei apare în 11 dosare aflate la instanţe (1 dosar civil ca reclamant, 3 ca debitor, 3 ca intervenient în litigii cu profesioniştii şi, în 4 dosare ca pârât pentru litigii de muncă). Deşi şi-a divizat firma, trimiţând prin divizare o bucată din ea (sub altă denumire) la insolvenţă, cu tot cu datorii neplătite în valoare de peste 6,98 milioane de lei noi, dl. Vrânceanu n-a scăpat nicicum de creditori. Cătălin DOCEA (continuare în pagina 10)

Ziarul Vãii Jiului

2 ACTUALITATE

vineri, 15 martie 2013

Deşi, mâine, îi expiră actualul mandat de preşedinte al PSD Vulcan,

Fane biciclistul

Nu există un alt pesedist de calibru care să-i ia funcţia lui Marin Coltescu

S-a dat cu roţile în sus

Sâmbătă, 16 martie,

la ora două după-amiaza, este programată să aibă loc conferinţa organizaţiei municipale PSD Vulcan. Care are ca punct principal alegerea noii structuri de conducere a organizaţiei. Zilele trecute, la nivel de birou, prof. Simon Spiridon a propus şi s-a hotărât ca persoanele care doresc să-şi depună candidatura pentru o funcţie de conducere pot face asta până la data de 14 martie. Inclusiv 14 martie, lista urmând să fie închisă la ora 20:00, a intervenit Gheorghe Ile, iar propunerea sa a fost însuşită, votată şi aprobată.

Ieri, la ora

la care redactam acest material, doar trei pesedişti, în afara încă a actualului preşedinte, au îndrăznit să-şi depună candidatura pentru cea mai înaltă funcţie din organizaţia PSD Vulcan. Dar, din câte mi-a fost dat să aud de la sursele consultate, niciunul dintre ei nu prezintă un pericol potenţial pentru Marin Coltescu. Deşi unii ar fi tentaţi să creadă acest lucru, numele primarului Gheorghe Ile nu figurează printre cele trei. Deşi ispitit de vreo doi care gravitează în jurul lui, primarul a spus clar că pe el nu-l interesează funcţia pusă mâine la bătaie. Îl cred, fiindcă, aşa cum e el de fericit acum, cu putere şi cu ţechinii municipiului pe mână, nu ştiu cine s-ar fi arătat interesat de funcţia asta în partid. Gheorghe OLTEANU

Amenzile nu sperie pe nimeni

Munca la negru a devenit boală fără leac Controalele din ultima săptămână efectuate de către inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Hunedoara au identificat încă cinci firme în care mai multe persoane lucrau fără forme legale de angajare. ITM a aplicat sancţiuni constând în amenzi de 70.000 de lei, în total, întocmind şi câteva plângeri penale pentru folosirea fără forme legale, la muncă, a mai multor persoane.

în judeţele Constanţa şi respectiv Dâmboviţa. Societatea dâmboviţeană a intrat într-un control la 12 martie, când s-a verificat punctul de lucru situat pe şantierul autostrăzii SimeriaOrăştie. Acest control a fost efectuat în cooperare cu Inspectoratul de Jandarmi al Judeţului Hunedoara. S-a descoperit că 19 persoane lucrau acolo, din care 17 erau zilieri. Ori, zilierii, conform legii, nu aveau voie să efectueze lucrări de taluzare sau alte munci de şantier. De aceea, ITM Între firmele prinse în neregulă se află Hunedoara a făcut plângere penală pentru folosirea fără forme legale de şi două societăţi cu activitate în zona angajare a 17 persoane. Deva-Orăştie, dar cu sediile declarate De asemenea, alte opt De la începutul anului şi până la jumătatea lunii persoane care lucrau la martie 2013, inspectorii de muncă au desconegru au fost găsite la o perit 27 de societăţi comerciale care foloseau la fabrică de mobilă cu sediul muncă 85 de persoane fără forme legale de în comuna Şoimuş, iar alte angajare. Au fost depuse şase plângeri penale două persoane, în aceeaşi împotriva acelor angajatori care au utilizat mai situaţie, la o fermă de mult de cinci persoane fără contracte de muncă păsări. încheiate în formă scrisă. Mihaela PETROŞAN

S-a mai răcit, este ploaie, vânt, vreme depresivă. Nu-i de mirare că Ştefan, un bărbat de 50 de ani care locuieşte în Petroşani, a ales, în drum spre casă, să bea ceva, ca să se mai încălzească.

Mai ales că nu are caroserie la vehicul. Omul s-a pus pe bicicletă şi în timp ce rula spre casă, pe strada Anton Pann, la intersecţia cu strada Lunca, de la atâta alcool îngurgitat s-a dezechilibrat şi s-a dat cu roţile în sus. Sună comic rău, dar nu-i de şagă. În urma comiterii accidentului, biciclistul a suferit vătămări grave, fiind transportat la Spitalul de Urgenţă Petroşani, unde a refuzat internarea. Fiind testat cu aparatul alcooltest, s-a constatat că biciclistul avea prezentă o concentraţie de 0,80 mg/l, vapori de alcool în aerul expirat. Alina PIPAN

La Hunedoara,

Lupte medievale

Mâine, începând cu ora 12, la Hunedoara va avea loc un Campionat de Lupte Medievale.

Evenimentul, organizat de către Asociaţia „Ordinul Cavalerilor de Hunedoara”, în parteneriat cu Muzeul Castelul Corvinilor şi Primăria municipiului Hunedoara, are scopul de a promova reconstituirea istorică medievală, spiritul competiţional şi atragerea publicului larg spre activităţi culturale în aer liber la Castelul Corvinilor. Mihaela PETROŞAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 3

vineri, 15 martie 2013

La Spitalul Municipal Vulcan

Administraţia şi sindicatul sunt la cuţite

De ieri, relaţiile dintre administraţia şi sindicatul Spitalului Municipal Vulcan au devenit deosebit de tensionate. O situaţie la care era de aşteptat că se va ajunge, având în vedere dezastrul financiar în care a fost adusă unitatea spitalicească vulcăneană de către fostul manager şi măsurile preconizate de către consiliul de administraţie şi primărie, în vederea redresării.

Despre măsurile respective

Cristina Baleia

Veronica Popescu

a vorbit, de fapt, şi primarul Gheorghe Ile, la sfârşitul şedinţei de consiliu local din 28 februarie a.c. Pe lângă unele care au în vedere reducerea numărului de gărzi sau necesitatea evidenţierii, în cadrul fiecărei secţii, a veniturilor şi cheltuielilor, primarul a vorbit şi despre o eventuală

diminuare a sporurilor salariale de care beneficază angajaţii spitalului. Or, tocmai de la această chestiune s-au acutizat relaţiile dintre administraţie şi sindicat. Aceasta, fiindcă fiecare dintre ele are punctul său de vedere referitor la aceste sporuri salariale.

Primele cărora

li s-a adus la cunoştinţă că li se va diminua sporul la salariu au fost infirmierele şi îngrijitoarele. Asta se întâmpla alaltăieri. Ieri, toţi angajaţii au primit, ca să semneze, câte un act adiţional la contractul colectiv de muncă prin care se li se aduce la cunoştinţă că toate sporurile salariale, excepţie făcând cel de la serviciul de urgenţă, se reduc la 1 la sută. "Lumea este dezorientată, aflu de la asistent medical farmacie Veronica Popescu, lider de sindicat la spital (în poză), fiindcă li s-ar fi spus oamenilor că, dacă nu semnează, vor rămâne fără serviciu. Nu ştiu cum se prezintă situaţia în cazul medicilor, dar, în privinţa personalului medical mediu, eu însămi i-am sfătuit pe membrii de sindicat să nu semneze încă acele documente. De ce trebuie ca angajaţii să plătească gaura financiară lăsată de fosta doamnă manager?".

Prin această diminuare,

mi-a relatat acelaşi lider sindical, se ajunge la o discriminare de salarizare în cazul unor angajaţi, al căror salariu, deşi lucrează în condiţii periculoase, va fi minimul pe economie. Plus

De ieri,

că, în actele date la semnat, nu este consemnată durata pe care se întinde diminuarea sporurilor. În atare situaţie, sindicatul spitalului a prezentat întregul caz Federaţiei Sanitas, urmând ca, în aceste zile, să-i intenteze proces administraţiei.

Conducerea administrativă

a spitalului este de altă părere şi, prin vocea doamnei ec. Cristina Baleia, manager (în foto), spune că se procedează astfel conform Legii Salarizării Unice nr. 284/2010 cu aplicabilitate din 2011. Care, conform punctului de vedere al doamnei Cristina Baleia, spune că "se pot acorda sporuri de la atât la atât la sută". Nu s-a redus sporul la serviciul de urgenţă, despre care legea vorbeşte că este între 45-85 la sută. "La acesta din urmă am mers pe minim, adică 45 la sută, detaliază managerul spitalului. În celelalte cazuri, consiliul de administraţie a decis o diminuare de 1 la sută pentru ca personalul să nu piardă aceste sporuri şi ca să putem să ne încadrăm în bugetul de cheltuieli salariale. Nu ne-am atins, însă, de salarii". Gheorghe OLTEANU

Noul director general al CEH a intrat în pita energiei

Ieri, noul director general al Complexului Energetic Hunedoara (CEH), Daniel Andronache, şi-a preluat postul. Evenimentul a avut loc după ce Adunarea Generală a Acţionarilor a primit decizia guvernamentală de numire.

Reamintim că, în urmă cu o săptămână, fostul şef al CEH, Costel Alic, a fost revocat din funcţie. Se pare că, conform unor decizii politice, Costel Alic va fi şef al Termocentralei Mintia. Daniel Andronache a venit la conducerea CEH din postul de director al Companiei Minvest Deva, care va avea nevoie de un nou şef. Oricum, conform algoritmului politic, ambele

companii sunt rezervate PSD-ului, astfel încât viitorul şef al Minvest va fi de la acest partid. Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

4 SPORT

vineri, 15 martie 2013

Chiar şahiştilor din Petroşani

Primăria le-a dat şah S-a deschis

Biroul de mediator

TOMESCU DUMITRU DANIEL

Oferim: - şedinţe de informare privind medierea - activităţi de pre-mediere - activităţi de mediere

Atenţie! Începând cu data de 15.02.2013, medierea este o procedură prealabilă obligatorie în cazul diferitelor litigii. Ne găsiţi în Petroşani, str. Anghel Saligny, nr. 12A, jud. Hunedoara Contact tel./fax: 0254 540041 mobil: 0732 773755

Din ciclul „ce am fost şi ce-am ajuns”…

Jiul Petroşani ciuca bătăilor în Judeţeană

Jiul Petroşani a pierdut cu scorul de 9-2 partida din etapa trecută din Divizia Judeţeană, un scor ce a surprins pe multă lume. George Boboc, preşedintele echipei a venit cu explicaţia: „Sunt jucători cu vârsta cuprinsă numai între 15 şi 16 ani, iar de pregătirea lor se ocupă Toni Sedecaru. Avem cea mai tânără echipă. Trebuie să crească. Ce speranţe să avem acum de la aceşti juniori?! Tot de jos a pornit şi echipa care i-a avut în componenţa pe Florin Stoica sau Daniel Neiconi. Vor creşte pe parcurs”, a spus Boboc.

Zvonul cum că, anul acesta, Primăria municipiului Petroşani nu va dispune aproape deloc de fonduri pentru sportivii de la CSM Petroşani nu le-a picat prea bine sportivilor şi antrenorilor celor cinci secţii din cadrul clubului. „Dacă la nivel de primărie situaţia este chiar aşa de gravă şi nu se vor găsi fonduri nu mă interesează ce vor face ceilalţi antrenori din cadrul clubului, dar eu unul, după cele două concursuri locale anunţate deja oficial – „Ghiocelul Şahist”, 25-28 martie 2013, pentru începători şi „Turneul Finaliştilor” din perioada 01- 04 aprilie 2013, rezervat juniorilor avansaţi - le voi acorda oficial sportivilor din cadrul secţiei de şah un an de vacanţă! Din păcate, din acest motiv întemeiat, pe 16 martie voi absenta şi de la Adunarea Generală a Federaţiei Române de Şah, care va

avea loc la Bucureşti. Prima competiţie importantă din cadrul calendarului nostru fiind Finala Naţională de Copii şi Juniori, care va avea loc la Căciulata, în perioada 9 - 12 aprilie 2013. Încă mai sperăm ca dl. primar Tiberiu IacobRidzi, împreună cu ai săi consilieri locali, să găsească o soluţie pentru a salva mişcarea sportivă din cadrul clubului CSM Petroşani", a declarat Gheorghe Şcurhan, coordonatorul secţiei de şah CSMP.

La 74 de ani,

Mircea Sandu,

Triplu campion naţional

Invitat la Petroşani

Atletul veteran din Lupeni, Petru Ambruş, este triplu campion naţional la venerabila vârstă de 75 de ani. Septuagenarul atlet a devenit campion naţional în probele de 60 de metri garduri, triplu salt şi lungime la Campionatul Naţional de Sală de la Bucureşti. „Sunt primele medalii din acest an şi sunt foarte mulţumit. Mai am foarte multe competiţii la care trebui să particip, dar nu cred că le voi putea onora din cauza lipsei banilor”, a declarat Petru Ambruş. Campionatul European din Spania, Campionatul Naţional de Pistă din România şi Balcaniada sunt principalele obiective ale sportivului nostru.

Cu ocazia deschiderii Academiei de Fotbal „Jiul” Petroşani, oficialii din Vale au lansat încă de pe acum invitaţii pentru nume grele ale fotbalului românesc. Astfel că la inaugurarea programată la 3 iunie nu vor lipsi preşedintele Federaţie Române de Fotbal, Mircea Sandu, Adalbert Kassai, dar şi foştii mari jucători: Jean Vlădoiu, Daniel Prodan, Miodrag Belodedici. „În mare parte, toţi au confirmat participarea”, a declarat George Boboc.

„Obiectivul nostru rămâne promovarea”

Universitatea Petroşani a devenit favorită la câştigarea campionatului Ligii a IV-a, după două etape fără greşeală. Chiar dacă au schimbat antrenorul în această iarnă, Dan Voicu luându-i locul lui Ionuţ Stelescu, trupa din Dealul Institutului nu şi-a modificat obiectivul, iar după primele două jocuri din retur a redevenit lider.

Două partide, 6 puncte, 8 goluri marcate, şi niciunul primit este palmaresul Universităţii Petroşani în primele meciuri ale primăverii. Cu toate că nu au întâlnit echipe din fruntea clasamentului, studenţii şi-au văzut de treabă, iar munca le-a fost răsplătită cu revenirea în fotoliul de lider. Noul antrenor, Dan Voicu, a declarat că

www.zvj.ro

obiectivul echipei rămâne promovarea, chiar dacă lotul de jucători este foarte tânăr: „Obiectivul echipei rămâne acelaşi, promovarea. Am preluat o echipă cu jucători valoroşi, tineri şi sunt foarte mulţumit de lotul pe care îl am la dispoziţie. La început mi-a fost puţin teamă de această tinereţe a jucătorilor, de lipsa de experienţă, dar se pare că lucrurile merg spre bine”, a spus Dan Voicu. Şi jucătorii împărtăşesc spusele antrenorilor. În acest retur de campionat, Universitatea Petroşani nu va putea conta pe serviciile vedetei Andrei Ştefănescu, accidentat. Formaţia din Dealul Institutului este prima şi în clasamentul juniorilor, acolo unde petroşenenii au reuşit 19 victorii din tot atâtea posibile şi se laudă cu un golaveraj extraordinar: 89-9! De altfel, gruparea din Valea Jiului are ca obiectiv declarat câştigarea titlului naţional la această categorie de vârstă.

Ziarul Vãii Jiului

TURISM 5

vineri, 15 martie 2013

Staţiunea Straja şi-a asigurat o parte din sezonul de vară

Standurile Asociaţiei „Pro Straja” au succes la Târgul de Turism de la Romexpo

În perioada 3-11 august va avea loc o nouă tabără „Cangurul” organizată de Editura „Sigma” în staţiunea Straja. La ediţia de anul acesta a Târgului de Turism de la Bucureşti Asociaţia „Pro Straja” a primit confirmarea acestei participări, din care au de câştigat toţi cabanierii care pot oferi condiţiile de cazare impuse de organizatori.

Standurile Asociaţiei „Pro Straja” arată impecabil. Materialele informative sunt la discreţie, iar lumea întreabă despre staţiune şi cere oferte. Primele zile ale târgului au fost de bun augur. Reprezentanţii asociaţiei intenţionează să scoată cât mai multe contracte din această expoziţie cu vânzare. În vară, tabăra „Cangurul” va aduce alte 700 de persoane în staţiune. Dintre acestea 200 vor fi profesori

şi 500 elevi, câştigători ai concursurilor cu acelaşi nume. Tabăra este, practic, un sistem complex de ateliere şi activităţi, bine grupate, şi este realizată în aşa fel încât participanţii să evolueze pe parcursul ei. Instructorii sunt aleşi din diferite domenii, profesionişti cu rezultate excepţionale, contractaţi pentru a-i învăţa pe cei mici cum să se dezvolte intelectual şi fizic, şi cum să-şi coordoneze aptitudinile intelectuale cu cele fizice. Astă vară, cabanierii au avut parte de un fenomen educaţional în staţiune, au văzut cum foarte mulţi copii din ţară învaţă să se exprime în cadrul atelierelor de reciclare creativă, accesorizare haine, programare informatică, tehnici de negociere, jocuri logice, jocul GO, fascinantul EU - atelier de autocunoaştere, confecţionare jucării, podoabe din mărgele, încrustaţii în lemn, obiecte din pastă de sare, jucării articulate,

Comunicat de presă

Deputatul Monica Iacob-Ridzi a depus ieri la Parlament o iniţiativă legislativă privind asistenţa de medicină dentară în şcoli Deputatul Monica Iacob-Ridzi a depus ieri la Parlament o iniţiativă legislativă prin care se stabilesc o serie de facilităţi acordate şcolarilor în domeniul medicinei dentare. Măsurile propuse de deputatul Monica Iacob-Ridzi vizează obligativitatea efectuării de către medicii de medicină generală precum şi medicii de medicină dentară a unui control medical al tuturor elevilor din unitatea şcolară arondată respectivelor cabinete medicale, în termen de cel mult 30 de zile de la începutul fiecărui an şcolar. “Activitatea de asistenţă medicală şcolară şi pre-şcolară trebuie privită, în primul rând, ca una preventivă, aceasta fiind vârsta la care pot fi depistate eventualele probleme medicale aflate încă într-un stadiu incipient, şi deci mult mai usor de tratat. Din punct de vedere medical, dar şi financiar, este mult mai simplu şi ieftin să previ decât să tratezi un pacient ajuns la o vârstă mai înaintată. Acesta este motivul pentru care ne-am propus să aducem unele măsuri de completare şi modificare legislaţiei în vigoare, din domeniul asistenţei medicale şcolare şi preşcolare”, a declarat deputatul Monica IacobRidzi. Propunerea legislativă depusă ieri, spre dezbatere, la Parlament de către deputatul Monica Iacob-Ridzi face parte dintr-un ansamblu de iniţiative legislative menite să vină în sprijinul familiilor cu copii şi să garanteze creşterea nivelului de sănătate al populaţiei, în special al tinerei generaţii. De altfel, acest lucru a constituit o permanentă preocupare a deputatului de Valea Jiului. „Consider că România are nevoie de o generaţie tânără cu cât mai puţine probleme de sănătate. De aceea eu cred că statul trebuie să se implice pentru a preveni cauzele îmbolnăvirilor la copii şi tineri, iar dacă aceste activităţi preventive se vor derula prin intermediul unităţilor de învăţământ, vom obţine un dublu impact, pentru că mulţi părinţi vor avea un motiv în plus pentru a-şi trimite copiii la şcoală”, precizează deputatul Monica Iacob-Ridzi.

pictură pe sticlă, şi altele. Printre voluntarii care participă în cadrul taberelor sunt şi studenţi în străinătate, foşti elevi participanţi, care în vara trecută au promis că se vor întoarce şi la schi. Iată cum un contract pentru doar 9 zile de tabără poate schimba radical dezvoltarea staţiunii. Vom reveni cu date concrete şi cu impresii despre participarea la târg, după finalizarea acestuia. Târgul de Turism al României se va încheia la 17 martie. Organizatorii mizează pe o participare de zeci de mii de persoane interesate de turism. Pentru a participa la târg cu 20 de standuri, Asociaţia „Pro Straja” a investit 50.000 de lei. Alina PIPAN

InvesteĂte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Proiect cofinanĩat din Fondul Social European prin Programul Operaĩional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007–2013 Axa PrioritarČ nr. 1 ”Educaĩia Ăi formarea profesionalČ în sprijinul creĂterii economice Ăi dezvoltČrii societČĩii bazate pe cunoaĂtere” Domeniul major de intervenĩie 1.3 ”Dezvoltarea resurselor umane din educaĩie Ăi formare” Titlul proiectului: “Dezvoltarea resurselor umane din învČĩČmântul superior pentru utilizarea sistemului e-learning” Cod Contract: POSDRU/87/1.3/S/64273 Beneficiar: Universitatea din PetroĂani

14 martie 2013 COMUNICAT DE PRESċ Universitatea din PetroĂani – prin manager proiect, prof. univ. dr. ing. mat. Emil Pop implementeazČ de la 1 septembrie 2010, în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul „Dezvoltarea resurselor umane din învČĩČmântul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning”, ID proiect POSDRU/87/1.3/S/64273, cofinanĩat din Fondul Social European prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecĩiei Sociale Ăi Persoanelor Vârstnice, Direcĩia GeneralČ Autoritatea de Management pentru Programul Operaĩional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007–2013. Proiectul este implementat în parteneriat cu 3 parteneri naĩionali Ăi anume: Universitatea Petrol Ăi Gaze din PloieĂti, în calitate de Partener 1, SC Euro Jobs SRL din PetroĂani, în calitate de Partener 2, SC Memory SRL din Hunedoara, în calitate de Partener 3. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea Ăi modernizarea sistemului de educaĩie Ăi formare profesionalČ iniĩialČ Ăi continuČ din învaĩČmântul superior, în vederea unei bune adaptČri la nevoile în permanentČ schimbare din economie Ăi societate, prin implementarea unui sistem de e-Learning, la sediul UniversitČĩii din PetroĂani Ăi formarea bazei de date, împreunČ cu Universitatea Petrol Ăi Gaze PloieĂti, aflatČ în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia. Rezultate obĩinute pânČ în prezent: x 194 de cadre didactice de la douČ universitČĩi aflate în zone geografice Ăi de dezvoltare diferite, respectiv Regiunea Vest Ăi Regiunea Sud-Muntenia, au asimilat cunoĂtinĩele necesare utilizČrii sistemului e-Learning ca metodČ modernČ de predare Ăi învČĩare Ăi au fost certificaĩi în acest sens. x peste 50% din cadrele didactice certificate pânČ în momentul de faĩČ, din seriile 1, 2 Ăi 3 au populat baza de date a sistemului cu cursurile la care sunt titulari, sub asistenĩa formatorilor Ăi a formatorilor asistenĩi. În luna martie 2013, luna 7, anul 3 de implementare a proiectului, atât la Universitatea din PetroĂani, cât Ăi la Universitatea Petrol Ăi Gaze din PloieĂti se vor desfČĂura cursurile de „Operator procesare texte Ăi imagini” pentru seria 4 Ăi seminarul “Obiective orizontale”, cu tematica: egalitate de Ăanse, dezvoltare durabilČ, protecĩia mediului Ăi calitate în învČĩČmânt. Proiectul contribuie la atingerea unui nivel mai înalt de calificare al persoanelor din grupul ĩintČ, prin dezvoltarea abilitČĩilor cadrelor didactice de a utiliza calculatorul Ăi de a lucra cu softuri specifice sistemelor e-Learning. Informaĩii suplimentare se pot obĩine la: Universitatea din PetroĂani, str. UniversitČĩii, nr. 20, tel: 0723.541.738 Persoane de contact: Experĩi comunicare, Cocuĩi Mihai Ăi Karina Straja.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 ACTUALITATE

vineri, 15 martie 2013

Unii dintre proprietarii se plâng că

Asociaţia Aleea Poporului dezgroapă chitanţe de acum 6-7 ani pentru a recupera pierderile uriaşe

Am primit la redacţie două sesizări, în care persoane diferite au fost invitate la asociaţie, unde li s-a pus în faţă o listă cu datorii care se ridicau până la 1.000 de lei, şi chiar mai mult. Sunt persoane care au fost puse în faţa unor datorii de 5.000 de lei. Enorm pentru un pensionar sau pentru un om care câştigă 1.000 de lei pe lună. „Eu acum doi-trei ani, nu mai ştiu, chiar am fost pus să plătesc, vreo 500 de lei, ca să fiu la zi. Când am văzut că aveam aşa restanţe, mi s-a făcut şi ruşine.

La 5 martie, Mircea Petroşca, fostul preşedinte al Asociaţiei de Proprietari Aleea Poporului din Petroşani, a demisionat, motivând că nu are timpul necesar pentru a se ocupa de asociaţie. Este evident că nu a avut timp niciodată, din moment ce actualul şef, care i-a luat locul, stă să dezgroape chitanţe vechi, ce nu apar ca fiind achitate, pentru a acoperi muntele de datorii. Ori, dacă fostul preşedinte nu a reuşit să recupereze datorii care se întind pe 6, 7, chiar 8 ani, înseamnă că nu a avut niciodată timp să-şi facă treaba. Şi pentru aceasta tot locatarii trebuie să plătească, dacă nu cumva se vor hotărî să-i facă vreo plângere pe undeva.

Am plătit imediat suma şi am fost la zi cu toate cheltuielile. De atunci am plătit mereu. Acum mă trezesc cu restanţe vechi din 2006. Păi, cum până acum nu le-am avut, şi acum le am? Bun, de la asociaţie, doamna care se ocupă acum, care am înţeles că ar fi soţia fostului preşedinte, îmi spune să aduc chitanţe din 2006. Am căutat, unele le-am găsit, altele nu. Din suma aceea de aproape 1.000 de lei am scutit vreo 600 de lei. Pentru restul nu am mai găsit chitanţe. Dar întreb eu, dacă nu găseam şi chitanţele acestea, plăteam ca prostul toată suma? Şi, mă întreb, în buzunarul cui intrau?”, povesteşte un locatar. Într-adevăr, când am ajuns la asociaţie, ieri, după ora 16, era ceva lume la rând. Unii cu chitanţe vechi, să se achite de datorii, şi apoi să iasă din asociaţie. Pentru că sunt destui care nu mai vor să aibă de-a face cu asociaţia respectivă, şi pentru că SC Apa Serv Valea Jiului SA cu siguranţă va acţiona în instanţă asociaţia. Ori, nimeni nu mai vrea să stea cu apa tăiată, aşteptând ca asociaţia să recupereze datorii demult adunate. Asociaţia explică faptul că aceste datorii mari s-au adunat în timp. Unii au plătit când şi cum au avut bani, au mai adus din când în când bonuri de cărbune pentru căldură, dar au rămas cu restanţe neacoperite care s-au adunat, au adunat penalizări. Doamna care se ocupă spune că a preluat totul ca din oală şi acum nu poate decât să facă apel la chitanţele vechi. Însă proprietarii din asociaţie trebuie să ştie că fiecare chitanţă trebuie să aibă un corespondent în chitanţierele asociaţiei, pe care să corespundă data, scrisul, suma. Cine are dubii, poate cere asociaţiei să verifice chitanţierul din perioada cu datoria. Oricum, la aşa perioade mari de timp, se pot întâmpla multe încurcături. Asociaţia de Proprietari Aleea Poporului are probleme mari în ceea ce priveşte managerierea resurselor, achitarea sumelor restante către furni-

Dacă nu intervin blocajele birocratice, la sfârşitul lunii august,

Vom avea un centru de laserterapie la Petroşani

Acest proiect va fi o adevărată realizare pentru lumea medicală din Valea Jiului, iar pentru persoanele cu afecţiuni motorii, leziuni şi alte condiţii medicale grave va reprezenta o şansă de a-şi recăpăta independenţa motorie şi de a se recupera după intervenţii chirurgicale. În momentul de faţă încep cursurile de pregătire a personalului medical care va lucra la acest centru. Deocamdată sunt 9 persoane care au plătit costul cursurilor de specializare în acest domeniu. Aceste cursuri le va da şansa de a lucra într-un cabinet profesionist, unic în judeţul nostru. Cursurile sunt organizate de echipa Euro Jobs în colaborare cu medicul Olivia Costea, care are susţinerea primarului Tiberiu Iacob-Ridzi şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ. După trei luni de pregătire în ţară, cursanţii vor petrece o săptămână în Suedia, în oraşul în care medicul Olivia Costea profesează cu succes de câţiva ani. Acolo vor vedea cum se lucrează conOlivia Costea cret la cabinetul de

www.zvj.ro

laserterapie şi să viziteze sediul firmei Iradia din Stokholm, care produce aparatura, Institutul Shalgrenska, Institutul Karolinska şi Spitalul Universitar din Malmo. „Sunt sigură că acest centru se va deschide. Nu facem acest curs doar ca să vindem diplome. Chiar le-am menţionat cursanţilor că va fi un curs pretenţios, serios, care se va parcurge cu rigurozitate. Un terapeut nu trebuie doar să apese pe nişte butoane, trebuie să aibă cunoştinţe precise, să ştie cum să comunice cu pacientul. Tratamentele cu laserterapie se decontează de Casa de Asigurări de Sănătate, sunt recunoscute de sistemul de sănătate ca fiind necesare în recuperarea persoanelor cu probleme. Se va plăti o coplată pentru şedinţe, dar acum nu vă pot spune un preţ. Când vom deschide acest centru, vom avea şi un grup de cazuri medicale cronice, grave, cazuri sociale, pe care le vom include în program în mod gratuit”, a menţionat doctorul Olivia Costea care a venit la Petroşani pentru desfăşurarea cursului. Lili Jianu Alina PIPAN

zori. Cu siguranţă, vom auzi şi pe viitor despre divergenţele dintre asociaţie şi proprietari. Luna trecută toţi proprietarii de pe această stradă au rămas fără apă din cauza datoriilor acumulate. Alina PIPAN

INVITAŢIE Membrii Asociaţiei schi turism montan PRO-PARÂNG au deosebita plăcere de a vă invita să fiţi alături de ei la cea de-a X-a ediţie a concursului Serbările Zăpezii, organizată în masivul Parâng. Manifestarea se va desfăşura pe pârtia Slima după următorul program:

Program concurs 16.03.2013 Proba de sanie pentru copii până în 18 ani pe grupe de vârstă, începând cu orele 11:30 17.03.201

Proba de schi şi snowboard pentru copii şi adulţi, având 6 categorii de vârstă, începând cu orele 11:30

Cele mai bune rezultate vor fi evidenţiate în cadrul unor festivităţi de premiere ce vor încheia cele două zile dedicate acestei manifestări. Vă aşteptăm cu drag. Organizatorii.

CMYK

Ziarul VĂŁii Jiului

EVENIMENT 7

vineri, 15 martie 2013

Creativitate Ĺ&#x;i transdisciplinaritate

Cerc Pedagogic la Ĺ&#x17E;coala GimnazialÄ&#x192; Nr. 4 Vulcan

Miercuri, 13 martie 2012, Ĺ&#x17E;coala GimnazialÄ&#x192; Nr. 4 Vulcan a fost gazda Cercului Pedagogic al Ă&#x17D;nvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;torilor din Valea Jiului, zona de vest, avĂ˘nd tema â&#x20AC;&#x17E;Creativitate Ĺ&#x;i transdisciplinaritateâ&#x20AC;?. La reuĹ&#x;ita acestei acĹŁiuni, au contribuit cele 15 doamne profesoare de la ciclul primar Ĺ&#x;i conducerea Ĺ&#x;colii. La activitatea desfÄ&#x192;Ĺ&#x;uratÄ&#x192; ĂŽn sala de sport modernÄ&#x192; Ĺ&#x;i ĂŽncÄ&#x192;pÄ&#x192;toare au fost prezente peste o sutÄ&#x192; de cadre didactice din oraĹ&#x;ele Vulcan, Lupeni Ĺ&#x;i Uricani.

Doamna director Ecaterina Illyes a adresat un cuvĂ˘nt de bun venit

oaspeĹŁilor. Au urmat alocuĹŁiunile invitaĹŁilor de onoare: dl. primar Gheorghe Ile, dl. viceprimar Cristian MeriĹ&#x;anu Ĺ&#x;i dl. inspector Nicolae MateĹ&#x;, care au subliniat importanĹŁa pe care o are Ĺ&#x;coala ĂŽn formarea unor oameni responsabili. D-na profesoarÄ&#x192; Sinka Palma a prezentat materialul ĂŽn care, pe suportul teoretic al temei, au fost expuse fotografii de la activitÄ&#x192;ĹŁi practice, realizate ĂŽn Ĺ&#x;coala noastrÄ&#x192;. MicuĹŁii mei elevi de la clasa pregÄ&#x192;titoare au prezentat sceneta â&#x20AC;&#x17E;O poveste cu ghioceiâ&#x20AC;?, pe care am scris-o special pentru aceastÄ&#x192; activitate. Mi-am propus valorificarea potenĹŁialului fiecÄ&#x192;rui copil Ĺ&#x;i a rezultatelor remarcabile ale

Senatorul de Valea Jiului Cosmin Nicula,

Reales preĹ&#x;edintele social-democraĹŁilor din Deva

Ieri, ĂŽn Sala Mare a Centrului Cultural â&#x20AC;&#x17E;DrÄ&#x192;gan Munteanâ&#x20AC;? din Deva a avut loc conferinĹŁa de dare de seamÄ&#x192; Ĺ&#x;i alegeri a organizaĹŁiei municipale a PSD. La eveniment au participat deputatul LaurenĹŁiu Nistor, preĹ&#x;edintele organizaĹŁiei judeĹŁene a PSD, deputatul Natalia Intotero, Liliana Ĺ˘olaĹ&#x;, preĹ&#x;edintele organizaĹŁiei judeĹŁene de femei a PSD, DÄ&#x192;nuĹŁ BuhÄ&#x192;escu, primarul oraĹ&#x;ului Uricani, Marius Surgent, vicepreĹ&#x;edintele organizaĹŁiei Deva a PNL, Ĺ&#x;i primarul municipiului reĹ&#x;edinĹŁÄ&#x192; de judeĹŁ, Petru MÄ&#x192;rginean, Ĺ&#x;eful conservatorilor hunedoreni. Gazda evenimentului a fost Cosmin Nicula, senatorul de Valea Jiului, care a deĹŁinut funcĹŁia de preĹ&#x;edinte al organizaĹŁiei municipale Deva a PSD. La alegerile interne pentru funcĹŁia de preĹ&#x;edinte a fost un singur candidat, Cosmin Nicula, reales ĂŽn funcĹŁie. (Mihaela PETROĹ&#x17E;AN)

acestora, obĹŁinute ĂŽn cadrul unor activitÄ&#x192;ĹŁi extracurriculare, desfÄ&#x192;Ĺ&#x;urate ĂŽn grupul folcloric â&#x20AC;&#x17E;DoruleĹŁâ&#x20AC;?, grupul hip-hop â&#x20AC;&#x17E;Vivace Kidsâ&#x20AC;? sau cercul de gimnastica aerobicÄ&#x192;, de la Clubul Copiilor Ĺ&#x;i Elevilor din PetroĹ&#x;ani. Astfel, â&#x20AC;&#x17E;bunicuĹŁaâ&#x20AC;? a cĂ˘ntat, cei doi â&#x20AC;&#x17E;lupiĹ&#x;oriâ&#x20AC;? paĹ&#x;nici au dansat hip hop, iar â&#x20AC;&#x17E;veveriĹŁaâ&#x20AC;? a fÄ&#x192;cut acrobaĹŁii. Pentru a atinge problema transdisciplinaritÄ&#x192;ĹŁii, ĂŽn scenariul pe care l-am scris am fÄ&#x192;cut apel la cunoĹ&#x;tinĹŁele acumulate de elevi ĂŽn cadrul tuturor disciplinelor. â&#x20AC;&#x17E;Ghioceiiâ&#x20AC;? din povestea mea demonstreazÄ&#x192; cÄ&#x192; respectÄ&#x192; regulile unui trai sÄ&#x192;nÄ&#x192;tos, cÄ&#x192; Ĺ&#x;tiu sÄ&#x192; scrie, sÄ&#x192; numere, sÄ&#x192; facÄ&#x192; sport, ba chiar sÄ&#x192; confecĹŁioneze... ghiocei din hĂ˘rtie. Nu este neglijat, astfel, nici aspectul ecologic al mesajului, ideea care se desprinde fiind importanĹŁa respectÄ&#x192;rii naturii. Eleva Carina Prian din clasa a IV-a C a recitat poezia â&#x20AC;&#x17E;Ă&#x17D;nvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;toarea meaâ&#x20AC;?. A urmat prestaĹŁia altor copii talentaĹŁi, care au un palmares impresionant ĂŽn domeniul artistic. Maria Clarla BĂ˘toancÄ&#x192; din clasa a II-a B ne-a ĂŽncĂ˘ntat cu piesa â&#x20AC;&#x17E;Ă&#x17D;nvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;torii meiâ&#x20AC;?. Interpreta, chiar dacÄ&#x192; are doar nouÄ&#x192; ani, a

ANUNÄ¨ '( 35(6Ä&#x2039; privind lansarea proiectului cu titlul:

,,REABILITARE b/ DK ZE/ Z ^dZ / hZ EE bI PODURI Ă&#x17D;N ORAbUL URICANI, JUDEÔ&#x201D;h> ,hE K Z Í&#x;

1. 1XPÄ&#x152;U UHIHULQÄŠÄ&#x152; &RG 60,6 'DWD SXEOLFÄ&#x152;ULL DQXQÄŠului: martie 2013 3. FinanÄŠat din Regio - Programul OperaÄŠional Regional 2007-2013 4. Autoritatea de Management: MINISTERUL DEZV2/7Ä&#x2039;5,, 5(*,21$/( Ä I ADMINISTRAÄ¨IEI PUBLICE 5. Organism Intermediar: AGENÄ¨,$ 3(1758 '(=92/7$5( 5(*,21$/Ä&#x2039; 9(67 6. Alte informaÄŠLL 81,7$7($ $'0,1,675$7,9 7(5,725,$/Ä&#x2039; 25$Ä UL URICANI, ĂŽn calitate de beneficiar, anunÄŠÄ&#x152; VHPQDUHD FRQWUDFWXOXL GH ILQDQÄŠare Ä&#x201A;i ĂŽnceperea proiectului cu titlul:

Í&#x17E;Z />/d Z b/ DK ZE/ Z ^dZ / hZ E bI PODURI Ă&#x17D;N ORAbUL URICANI, JUDEÔ&#x201D;h> ,hE K Z Í&#x;

ce se va implementa ĂŽn localitatea Uricani, jud. Hunedoara. Contractul a fost semnat pe 29.01.2013 ĂŽntre Ministerul DezYROWÄ&#x152;ULL 5HJLRQDOH Ä&#x201A;i AdministraÄŠiei Publice, ĂŽn calitate de Autoritate de Management pentru Programul OperaÄŠional Regional 2007-2013 Ä&#x201A;L 8QLWDWHD $GPLQLVWUDWLY 7HULWRULDOÄ&#x152; 2UDÄ&#x201A;ul Uricani, ĂŽn calitate de Beneficiar. Obiectivul general al proiectului ĂŽl reprezintÄ&#x152; creÄ&#x201A;terea calitÄ&#x152;ÄŠii vieÄŠii prin reabilitarea infrastructurii urbane ĂŽn oraÄ&#x201A;ul Uricani, judeÄŠul Hunedoara ĂŽn vederea creÄ&#x201A;terii confortului populatiei Ä&#x201A;i ĂŽmbunÄ&#x152;tÄ&#x152;ÄŠirea imaginii oraÄ&#x201A;ului. Rezultatele preconizate ale proiectului vor consta ĂŽn: 7 obiective reabilitate Ä&#x201A;i modernizate Ä&#x201A;i anume 5 strÄ&#x152;zi: Al. Brazilor, B-dul Muncii, Al. Progresului, B-dul Republicii, str. Unirii Ä&#x201A;i 2 poduri: pod la intrarea ĂŽn oraÄ&#x201A; de pe DN 66A Ä&#x201A;i pod ĂŽntre strada Republicii Ä&#x201A;i bulevardul Muncii, 2,673 km de strÄ&#x152;zi orÄ&#x152;Ä&#x201A;eneÄ&#x201A;ti reabilitate / modernizate. 9DORDUHD WRWDOÄ&#x152; a contractului de finanÄŠDUH HVWH GH OHL GLQ FDUH YDORDUHD HOLJLELOÄ&#x152; D SURLHFWXOXL HVWH GH OHL GLQ FDUH lei (86,5%) din FEDR, 1.456.905,56 (11,50%) contribuÄŠia din bugetul naÄŠional, LDU VXPD GH OHL UHSUH]LQWÄ&#x152; FRILQDQÄŠDUHD HOLJLELOÄ&#x152; D beneficiarului. Durata de implementare a proiectului este de 12 luni (ianuarie 2013 Â˛ ianuarie 2014). InformaÔ&#x2022;ii suplimentare despre implementarea acestui proiect se pot obÔ&#x2022;ine de ĹŻÄ&#x201A; WZ/D Z/ KZ bULUI URICANI, Str. 1 Mai, Nr. 6, cod poĆ&#x201D;tal 336100, localitatea Uricani, judeÔ&#x2022;ul HunedoaraÍ&#x2022; Ć&#x2030;Ä&#x17E;Ć&#x152;Ć?Ĺ˝Ä&#x201A;ĹśÄ&#x201A; Ä&#x161;Ä&#x17E; Ä?Ĺ˝ĹśĆ&#x161;Ä&#x201A;Ä?Ć&#x161;Í&#x2014; D/, /> ^ h s/KZ >Í&#x2022; tel: 0254511121; fax 0254511127; e-mail: primariauricani@gmail.com NRWÄ&#x152; ConÄŠLQXWXO DFHVWXL PDWHULDO QX UHSUH]LQWÄ&#x152; vQ PRG REOLJDWRULX SR]LÄŠLD RILFLDOÄ&#x152; D 8QLXQLL (XURSHQH VDX D *XYHUQXOXL 5RPkQLHL

www.inforegio.ro /ĹśÇ&#x20AC;Ä&#x17E;Ć?Ć&#x161;Ĺ?Ĺľ Ĺ Ĺś Ç&#x20AC;Ĺ?Ĺ?Ć&#x161;Ĺ˝Ć&#x152;ĆľĹŻ Ć&#x161;Ä&#x2030;ĆľÍ&#x160; WĆ&#x152;Ĺ˝Ĺ?Ä&#x17E;Ä?Ć&#x161; Ć?Ä&#x17E;ĹŻÄ&#x17E;Ä?Ć&#x161;Ä&#x201A;Ć&#x161; Ĺ Ĺś Ä?Ä&#x201A;Ä&#x161;Ć&#x152;ĆľĹŻ WĆ&#x152;Ĺ˝Ĺ?Ć&#x152;Ä&#x201A;ĹľĆľĹŻĆľĹ? KĆ&#x2030;Ä&#x17E;Ć&#x152;Ä&#x201A;Ô?ional Regional bi co-finanÔ?Ä&#x201A;Ć&#x161; Ä&#x161;Ä&#x17E; hĹśĹ?ĆľĹśÄ&#x17E;Ä&#x201A; ĆľĆ&#x152;Ĺ˝Ć&#x2030;Ä&#x17E;Ä&#x201A;ĹśÄ&#x2030; Ć&#x2030;Ć&#x152;Ĺ?Ĺś &Ĺ˝ĹśÄ&#x161;ĆľĹŻ ĆľĆ&#x152;Ĺ˝Ć&#x2030;Ä&#x17E;Ä&#x201A;Ĺś Ć&#x2030;Ä&#x17E;ĹśĆ&#x161;Ć&#x152;Ćľ Ä&#x17E;Ç&#x152;Ç&#x20AC;Ĺ˝ĹŻĆ&#x161;Ä&#x201A;Ć&#x152;Ä&#x17E; ZÄ&#x17E;Ĺ?Ĺ?Ĺ˝ĹśÄ&#x201A;ĹŻÄ&#x2030;

reuĹ&#x;it sÄ&#x192; cucereascÄ&#x192;, numai ĂŽn 2012, Ĺ&#x;ase premii importante: Premiul I â&#x20AC;&#x201C; Festivalul NaĹŁional pentru Copii Ĺ&#x;i Tineret â&#x20AC;&#x17E;Armoniaâ&#x20AC;? â&#x20AC;&#x201C; Cluj-Napoca, Premiul I â&#x20AC;&#x201C; Festivalul NaĹŁional de MuzicÄ&#x192; UĹ&#x;oarÄ&#x192; Ĺ&#x;i Folk â&#x20AC;&#x17E;Coloana infinituluiâ&#x20AC;? â&#x20AC;&#x201C; TĂ˘rgu Jiu, Premiul I â&#x20AC;&#x201C; Concursul InterjudeĹŁean de MuzicÄ&#x192; UĹ&#x;oarÄ&#x192; â&#x20AC;&#x17E;SteluĹŁele CetÄ&#x192;ĹŁiiâ&#x20AC;? â&#x20AC;&#x201C; Deva, Premiul I â&#x20AC;&#x201C; Festivalul NaĹŁional de MuzicÄ&#x192; pentru Copii â&#x20AC;&#x17E;ZĂ˘mbet de copilâ&#x20AC;? â&#x20AC;&#x201C; Drobeta Turnu Severin, Premiul I â&#x20AC;&#x201C; Festivalul NaĹŁional de MuzicÄ&#x192; UĹ&#x;oarÄ&#x192; â&#x20AC;&#x17E;Stelele tinereĹŁiiâ&#x20AC;? â&#x20AC;&#x201C; PetroĹ&#x;ani Ĺ&#x;i Premiul al II-lea â&#x20AC;&#x201C; Festivalul NaĹŁional de MuzicÄ&#x192; UĹ&#x;oarÄ&#x192; pentru Copii â&#x20AC;&#x17E;Un talent ĂŽnnÄ&#x192;scutâ&#x20AC;? â&#x20AC;&#x201C; VĂ˘lcea, 2012. Un talent ĂŽnnÄ&#x192;scut este micuĹŁa artistÄ&#x192; Maria Carla BĂ˘toancÄ&#x192; â&#x20AC;&#x201C; un nume de care, cu siguranĹŁÄ&#x192;, vom mai auzi. Grupul vocal folcloric â&#x20AC;&#x17E;DoruleĹŁâ&#x20AC;? nu mai are nevoie de prezentare. Ă&#x17D;n cei peste zece ani de activitate, copiii din acest grup, ĂŽndrumaĹŁi de d-na profesoarÄ&#x192; Doina Bughe, au dus faima folclorului momĂ˘rlÄ&#x192;nesc ĂŽn ĹŁarÄ&#x192; Ĺ&#x;i peste hotare. Au participat la spectacole Ĺ&#x;i emisiuni televizate, alÄ&#x192;turi de nume mari ale muzicii populare romĂ˘neĹ&#x;ti. â&#x20AC;&#x17E;Surprize, surprizeâ&#x20AC;? (2004) â&#x20AC;&#x17E;Tezaur folcloricâ&#x20AC;? (2004, 2005), â&#x20AC;&#x17E;Cerbul de aurâ&#x20AC;? (2010), â&#x20AC;&#x17E;Primarul favoritâ&#x20AC;? (2007, 2008), â&#x20AC;&#x17E;Galele romĂ˘nilor talentaĹŁiâ&#x20AC;? (2011, 2012) sunt numai o parte dintre acestea. Ă&#x17D;n palmares, pe lĂ˘ngÄ&#x192; multe alte distincĹŁii, se aflÄ&#x192; Premiul I obĹŁinut la Concursul NaĹŁional de MuzicÄ&#x192;, secĹŁiunea â&#x20AC;&#x17E;Folclorâ&#x20AC;? â&#x20AC;&#x201C; Alba-Iulia, ĂŽn 2004, 2006 Ĺ&#x;i 2008. Au reprezentat, cu cinste, Valea Jiului la multe festivaluri naĹŁionale, dar Ĺ&#x;i la festivaluri internaĹŁionale (Dabrowa Gornicza â&#x20AC;&#x201C; Polonia, Wolfsberg â&#x20AC;&#x201C; Austria, Slovenj Gradec â&#x20AC;&#x201C; Slovenia). O parte din repertoriul grupului se aflÄ&#x192; pe cele patru albume muzicale editate: â&#x20AC;&#x17E;Pe-a Jiului vale verdeâ&#x20AC;? â&#x20AC;&#x201C; 2004, â&#x20AC;&#x17E;O sÄ&#x192; vinÄ&#x192; MoĹ&#x; CrÄ&#x192;ciun â&#x20AC;&#x201C; Colindeâ&#x20AC;? â&#x20AC;&#x201C; 2007, â&#x20AC;&#x17E;Anotimpuri de dorâ&#x20AC;? â&#x20AC;&#x201C; 2009, â&#x20AC;&#x17E;Ĺ&#x17E;i iarÄ&#x192;Ĺ&#x;i mi se face dorâ&#x20AC;? â&#x20AC;&#x201C; 2011. Desigur, tema acestui cerc este inepuizabilÄ&#x192;. Pentru noi, dascÄ&#x192;lii, creativitatea este o capacitate indispensabilÄ&#x192;, fiind creativi prin ĂŽnsÄ&#x192;Ĺ&#x;i natura profesiei pe care ne-am ales-o. Petronela-Vali SLAVU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

8 SĂNĂTATE

vineri, 15 martie 2013

Pentru că în Vale nu sunt locuri pentru ei,

Bătrânii sunt îngrijiţi pe bani grei la Batiz şi la Ghelari

Spitalul de Urgenţă Petroşani a primit fonduri şi a amenajat un centru de sănătate mintală, dar care, momentan, nu este dat în folosinţă. Încă din 2007 se vorbeşte despre deschiderea acestui centru care să ofere servicii de terapie pentru bolnavii cu afecţiuni psihice, dar nici acum nu este folosit, din cauza chestiunilor birocratice. Lipsa centrelor de specialitate pentru persoanele adulte cu dizabilităţi sau afecţiuni psihice pune în dificultate familiile aparţinătoare care nu primesc ajutor. Ce ne facem cu fraţii bolnavi mintali, cu bătrânii cu afecţiuni neuromotorii, cu rudele pe care nu ştim să le îngrijim acasă? Cum ne ajutăm bătrânii şi persoanele cu handicap?

Fosta Secţie de Distrofici a Spitalului de Urgenţă Petroşani (SUP) este deja transformată în centru de sănătate mintală. Adică s-au făcut amenajările interioare, fapt confirmat şi de medicul şef al centrului, dr. Gabriel Ivănescu. După cum se arăta anul trecut în noiembrie într-un raport al directorului financiar SUP către Consiliul Local Petroşani, pentru amenajarea acestui centru au fost alocaţi şi cheltuiţi 680.000 de lei. Pentru acest centru, consiliul local a prelungit darea în folosinţă gratuită a spaţiului de la Grădiniţa Nr. 5 Petroşani. Însă, nici acum secţia, care funcţionează momentan în cadrul spitalului, nu s-a mutat în noul spaţiu. Multe dintre familiile care au rude cu probleme mintale nici nu ştiu că în Petroşani funcţionează un astfel de centru. Cei cu posibilităţi caută ajutor de specialitate în alte localităţi din judeţul nostru, plătind bani mulţi pentru servicii. Dar nu toţi ne permitem să cheltuim sute sau chiar mii de lei pentru îngrijirea rudelor bolnave sau bătrâne. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara are amenajate în teritoriu 15 centre pentru îngrijirea adulţilor. Dar cu locuri limitate. În plus, niciun adult nu beneficiază de serviciile acestor centre fără a fi în prealabil acceptat. Pentru a fi beneficiarul acestor centre protejate,

www.zvj.ro

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

candidatul trebuie să aibă un dosar eligibil, cu recomandările şi rapoartele necesare de la medicii specialişti şi de la serviciile de asistenţă socială din oraşele de domiciliu. De obicei, aici ajung persoane care nu au pe nimeni care să se ocupe de îngrijirea lor, nu au casă şi au venituri mici. Singurul cămin pentru persoane vârstnice este la Pui, în centrul localităţii Râu Bărbat, la 19 km distanţă de oraşul Hațeg. Are o capacitate de 20 de locuri, în regim rezidenţial. Beneficiarii sunt doar persoanele vârstnice, care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege, care se găsesc într-una din următoarele situaţii: nu au locuinţă şi nu realizează venituri proprii; nu se pot gospodări singure; sunt lipsite de susţinători legali sau aceştia nu pot să-şi îndeplinească obligaţiile din cauza stării de sănătate sau situaţiei economice şi a sarcinilor de familie. Aici nu lucrează şi un medic, ci doar un asistent social şi personal de îngrijire. Centre de Îngrijire şi Asistenţă sunt la Brad, Brănişca, Bretea, Geoagiu, Petrila (două pavilioane) şi Păclişa (3 pavilioane). De asemenea, Orăştie şi Lupeni au locuinţe protejate. Deci, la Lupeni funcţionează centru pentru 50 de persoane, care nu domiciliază doar în judeţul nostru. La Petrila pavilionul 1 are disponibile 50 de locuri pentru persoanele cu dizabilităţi şi mai are un pavilion disponibil pentru persoanele cu HIV/ SIDA. În general, centrele au o capacitate de până la 50 de locuri şi oferă servicii de cazare, hrană, cazarmament, asistenţa medicală de specialitate, activităţi de ergoterapie, recuperare, îngrijire şi supraveghere permanentă a persoanelor asistate.

„Trebuie să plătesc 1.800 de lei pe lună pentru mama”

Un bărbat din Petroşani a sunat la redacţie să atragă atenţia că familiile care au persoane neajutorate nu au altă şansă decât să cheltuiască sute de lei pentru îngrijirea acestora. Să se lase de muncă pentru a sta acasă cu persoana bolnavă nu îşi permite nimeni, iar la noi, în Vale, cămine de bătrâni nu sunt. „Trebuie să plătesc 1.800 de lei pe lună pentru mama. Este într-un centru rezidenţial de la Batiz, în altă parte nu am găsit liber. Nu ştiu unde funcţionează la noi în Petroşani centrul de sănătate mintală şi ce face. Ar fi de mare ajutor un cămin de bătrâni, pentru că acesta la care am apelat este cam departe şi destul de scump, să nu mai spun că nu sunt medici aici. Despre acest subiect am vorbit cu

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

diferite persoane, cu doctorul Ivănescu şi cu d-na Doina Popescu, dar nu am rezolvat nimic. Este o problemă socială pe care trebuie să o soluţionăm”, spune petroşeneanul. Toţi ajungem bătrâni şi neajutoraţi, şi poate nu o să fie cineva să aibă grijă de noi. Ce vom face atunci? O altă familie din Lupeni se plânge că are grijă de una dintre bunici, care nu mai judecă cum trebuie, nu se poate îngriji singură, are diabet. Viaţa de zi cu zi este un calvar. Pentru a o interna într-un centru specializat, unde persoane competente să poată avea grijă de ea, ar trebui ca familia să cheltuiască în jur de 2.200 de lei lunar, fără tratamentul medicamentos. O sumă imposibil de cheltuit pentru toate rudele femeii, care s-au gândit şi la această variantă, dar au realizat că nu au banii necesari. Oana Petrov este mama a două fetiţe diagnosticate cu autism, momentan internate într-un centru de specialitate, pentru că, singură fiind, nu se poate ocupa de ele, mai ales că şi ea, la rândul ei, are probleme mari de sănătate. Acum se luptă să găsească o soluţie, prin intermediul organizaţiilor de profil, să determine autorităţile să deschidă un centru pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilităţi şi la Petroşani. „Fetiţele mele încă sunt minore, dar ce mă fac cu ele când vor avea 18 ani şi vor trebui luate de la centru şi îngrijite în altă parte? Eu nu o să pot să am grijă de ele singură. Vreau să le am aproape, şi nu pot să fac acest lucru. Trebuie schimbat ceva”, spune mama.

Centrele private au locuri disponibile la preţuri diverse

La Batiz funcţionează 4 centre de îngrijire private. Oferă cazare, îngrijire, masă. Unele au internet gratis, piscină încălzită, sală de mese, curte, supraveghere video, condiţii de 4 stele. Tarifele ajung la 2.000 lei/ pers/ lună. Oferă servicii de îngrijire pentru persoane vârstnice, asistenţă medicală, consult medical. La Ghelari sunt 6 astfel de centre. Oferă găzduire permanentă, în camere cu unul, două sau 3 paturi, televizor, internet, baie, oferă servicii de îngrijire personală, hrană, îngrijiri medicale, terapii. Tarifele încep de la 1.000 lei, 1.200 lei, dar pot ajunge şi la 2.300 lei lunar, în funcţie de serviciile medicale prestate. Pe bani, soluţii sunt, dar de ce un om, care a muncit o viaţă, a plătit asigurări sociale şi impozite la stat, să nu poate beneficia de servicii gratuite sau măcar subvenţionate? Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului

UMOR ÎN HA... MAJOR 9

vineri, 15 martie 2013

Florina Dinescu-Dinu – „Cu muza la taifas” În numărul trecut, aţi citit epigrame despre femei, scrise de un bărbat. Astăzi, ca „drept la replică”, epigramista Florina Dinescu-Dinu, din Ploieşti, vă oferă epigrame în care ţinteşte… bărbatul. Epigramele sunt cuprinse în volumul „Cu muza la taifas”, apărut anul trecut. Rugăciunea lui Adam

Fruntea-n lut adânc plecată, Îl auzi doar murmurând: „Eva dragă, spune-odată, Ce bărbat mai porţi în gând?!”

Soluţie din dragoste

Ca pe o Venus o socoate, De-aceea soţul e-n impas: De braţ s-o ducă… nu mai poate, Şi-atunci o duce doar de nas.

Soţ neînţelegător

E pusă soaţa pe injurii, Da-i vina ei: ghinionistă! Cerând s-aducă „d-ale gurii”, El s-a întors cu o dentistă…

Fiecare cu drumul lui

Crapă lumea când bârfeşte Căsnicia lor model: Pleacă el să dea la peşte, Şi nevastă-sa… la fel!

Serviciu complet

Când pleacă şeful iute de acasă Cu secretara tânără în minte, Mâncarea rece-o uită iar pe masă, Că îl serveşte dânsa mai… fierbinte!

Elixir

Infernalul său destin Este dirijat de-o fată: Când ea-i spune simplu „vin!” El şi simte că se-mbată…

N-a fost explicit!

De vină-i sigur doar bărbatul! El a produs o tragedie: Când i-a cerut să „schimbe patul”, Ea n-a-nţeles… de lenjerie!

Soţ iubitor

El i-a oferit inele, Vilă, cecuri în valută, Barcă scumpă cu cinci vele, Tot sperând s-o lase… mută!

Recidivă

Viaţa chiar l-a tras pe sfoară: Vrând să fie om cuminte S-a-nsurat a patra oară! N-are ţinere de minte…

Cucerire la azil

Nabab, gentil, viteaz, erou, Cu-n lucru magic o seduse, C-a desfăcut de Anul Nou O sticlă de sirop de tuse!

Tehnica unui yogin contemporan E bine ofilit bunicul, Dar bolii nu îi cade pradă; Priveşte concentrat buricul… Oricărei june de pe stradă.

Paradox

Gândind cu multă profunzime, Având tăria unei stânci, El vrea să fie la-nălţime Şi-n bătrâneţile… adânci.

În ton cu timpurile

Bătrân şi cu dureri în plex, La minte încă foarte-abil, Ar vrea şi el un schimb de sex, Cu altceva… util.

Găselniţă la vârsta senectuţii Au multe şi fireşti Probleme sociale, De-aceea-i mai găseşti La… „Matrimoniale”

Casanova, mereu în formă Deşi-i pe patul de spital, Minciuni nu spune orice-ar fi; Îl cred că sare peste cal, Că joacă... şah în orice zi.

Bătrân, dar hotărât!

Decizia i-a fost cam dură Şi o să iasă tărăboi… Să scape de a soaţei gură, I-a dat proteza la gunoi.

Cuplu devenit celebru

Şi-a dezbrăcat a anilor povară Alături de o jună top model. El urcă pân’ la ea pe scară Şi ea îl trage-n sus de portofel!

La vârsta senectuţii

N-a avut noroc şi basta! Chiar de-a plâns şi s-a rugat, L-a lăsat recent nevasta, Nu şi criza de ficat…

…Ireparabile fugit

Prin presă zilnic au tot anunţat Că mulţi bătrâni vânjoşi au dispărut Cu fete faine. Cred că au plecat „În căutarea... capului pierdut”!

Bărbaţii

Ai casei stâlpi şi curajoşi, Îi ştim aşa de mii de ani. Se dau adesea bravi cocoşi Şi pică-apoi de mari fazani…

Şi nu-mi găsesc nici azi o scuză C-am scris, în loc să fiu… muzoi. *** Volumu-i verde ca grădina, Dar nu aud vreun glas de liră… Cu cine-ai stat la sfat, Florina? Ştiam că muza te inspiră!...

„Cu muza la taifas”

Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca

La taclale, împreună, Cum femeilor le place, Ea vorbeşte câte-n lună, Muza, mai degrabă, tace...

Unde (s)tai şi unde crapă Cum ne crapă nouă buza După textele de râs, Ea s-a aşezat cu muza La tai... fâs.

„Cu muza la taifas”

Dan Norea – Constanţa Citind-o pe-ndelete, pas cu pas, Mă sâcâie un gând ce nu mă lasă: Cu muza cui stătuşi la un taifas? C-a ta, se pare, nu era acasă.

Reproş autoarei volumului „Cu muza la taifas” Ioan Toderaşcu – Vaslui

Dând nemulţumirii glas, Am să-ţi spun ce nu-mi convine: Stai cu muza la taifas Şi, la mine, nu mai vine!... Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

*** Ce au spus confraţii, când au aflat că Florina Dinescu-Dinu a stat cu muza la taifas? Veţi afla citind următoarele şarje amicale:

La volumul „Cu muza la taifas” Ion Diviza – Chişinău

Am stat eu la taifas cu-o muză - Nu spun cu cine, - o ştiţi şi voi -

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 ACTUALITATE

vineri, 15 martie 2013

LCC Compania Cărbunelui îşi trage creditorii pe sfoară cu dezlegare de la DIICOT. După ce i-a dat vagoane de bani, defuncta CNH SA se milogeşte de LCC pentru 1,2 miliarde de lei vechi!

(urmare din pagina 1)

Numele LCC Compania Cărbunelui SRL...

...apare în 38 de dosare pe rolul instanţelor de judecată, din care relevante ar fi 3 dosare civile (ca debitor şi pârât), 12 dosare comerciale (ca debitor şi pârât), 2 dosare de faliment (ca debitor şi pârât), 6 dosare de litigii cu profesioniştii (ca debitor) şi 3 dosare de litigii de muncă (în calitate de pârât).

Tupeul domnului Vrânceanu,...

...general manager al LCC, este de neimaginat. Din 2007, dumnealui face bani grei de pe spatele industriei miniere. Tocmai pentru că face bani dintr-o activitate care, teoretic şi practic, o puteau face şi fosta EPCVJ, dar şi actuala Prepararea Cărbunelui V.J., în teren au intrat şi câteva documente întocmite de Serviciul Român de Informaţii. Din mai multe motive: LCC ar transporta pe poarta Preparaţiei din Vulcan nu doar cărbunele ce-i aparţine, ci şi cel ce aparţine, de drept, SNH SA (CNH SA – pe stil vechi). Al doilea motiv, de asemenea important, e că LCC este reprezentată mai des de numitul Nicolae Calamariu, în calitate de director general, omul fiind nimeni altul decât ex-directorul de la defuncta mină Anina. Care Calamariu, spunea presa din 2006, a fost dat afară „în şuturi” după ce o anchetă a Corpului de Control al Ministerului Economiei şi Comerţului de la acea vreme a evidenţiat, printre altele, servicii inexistente fac-

RAPORT

turate minei, dar şi un contract de asociere în participaţiune încheiat cu încălcarea legii. Al treilea motiv, dar nu ultimul, e că LCC se laudă, chiar pe site-ul propriu, că beneficiază de experienţa prof. univ. dr. ing. Romulus Iosif Sârbu. Pentru necunoscători, dl. Sârbu este profesor în cadrul Departamentului de Management, Ingineria Mediului şi Geologie al Facultăţii de Mine din cadrul Universităţii din Petroşani. Încă o dovadă că, în Valea Jiului, într-o mare de specialişti în minerit, dl. Vrânceanu de la Reşiţa face bani doar cu consultanţa specialiştilor noştri. Asta deşi, am mai spus-o, bani ar putea face direct statul, cu aceiaşi specialişti.

Vă invit să aveţi...

...amabilitatea de a mai analiza o informaţie. În 2006, pe când la Anina era director actualul director general de la LCC, 7 mineri au murit iar alţi 5 au fost răniţi. Procurorul general al României de la acea vreme a trimis la faţa locului inclusiv DIICOT-ul. Ulterior, Calamariu a primit NUP. Astăzi, dumnealui lucrează – având funcţie de răspundere - la firma soţului doamnei procuror şef al BT Caraş Severin din cadrul DIICOT. Care doamnă procuror, încă de la acea vreme, e tot la DIICOT. Nu ştim dacă doamna procuror şef Vrânceanu l-a cercetat vreodată direct pe actualul angajat al soţului său, şi nici nu am avut timpul fizic necesar să aflăm înaintea publicării acestui articol. Dar, în mod sigur, colegii dumneaei l-au cercetat, trimişi fiind chiar de

procurorul general Ilie Botoş. Cum vă sună?

Am ajuns la mila LCC

Printre zecile de dosare în care LCC este chemată în judecată, la Judecătoria Reşiţa figurează şi un dosar (nr. 5875/290/2012), înregistrat la data de 28.12.2012, în care firma domnului Vrânceanu a fost reclamată de către EPCVJ. Entitatea vulcăneană solicită instanţei obligarea SC LCC Compania Cărbunelui SRL la plata sumei de 119.800,55 lei, adică aproape 1,2 miliarde de lei vechi, sumă actualizată la data plăţii efective. Banii reprezintă penalităţi de întârziere pentru facturile neachitate la timp de către LCC, facturile fiind emise de EPCVJ în perioada ianuarie 2011 – iulie 2012. Chiar dacă LCC a recunoscut în totalitate certitudinea, lichiditatea şi exigibilitatea penalităţilor de care vorbim, încă din anul 2012 (prin Procesul verbal de conciliere nr. 5066/18.09.2012 şi Procesul verbal de conciliere nr. 5913/30.10.2012), nu şi-a onorat obligaţiile de ordin financiar către EPCVJ. Ceea ce nu putem spune şi despre CNH SA, SNH SA şi Complexul Energetic Hunedoara. Care, din câte ştim, şi se şi vede din evoluţia cifrei de afaceri a firmei domnului Vrânceanu, l-au făcut pe acesta cu vagoane de bani din cărbunele praf al poporului. Legăturile LCC în Valea Jiului şi nu numai sunt însă mult mai importante, ajungând până în birouri pe care nici că le-aţi bănui. Drept urmare, în mod cert, foarte curând vom reveni cu noi informaţii.

PRIVIND STAREA ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI PETRILA PE ANUL 2012 (I)

Doamnelor şi domnilor consilieri,

În conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, vă rog să-mi permiteţi să prezint în faţa dumneavoastră ”Raportul privind starea economico-socială a oraşului pe anul 2012”. În anul 2012 autoritatea executivă şi-a desfăşurat activitatea în principal în următoarele domenii: 1. Direcţia economică 2. Direcţia tehnică 3. Serviciul Public Local de Asistenţă Socială 4. Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu finanţare internaţională, Managementul calităţii 5. Compartiment Juridic-Contencios 6. Compartiment Administraţie Publică 7. Compartiment Patrimoniul Domeniului Public Privat 8. Compartiment Cadastru 9. Compartimentul Agricol 10. Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanei 11. Audit intern 12. Serviciul voluntar pentru situaţii de

www.zvj.ro

urgenţă şi pompieri 13. Serviciul Intern de prevenire şi protecţia muncii 14. Serviciul public de poliţie comunitară 15. Compartiment Corp Control Comercial şi Autorizare transport local.

ACTIVITATEA DIRECŢIEI ECONOMICE Primarul Oraşului Petrila, s-a ocupat prin Direcţia Economică, de întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli. Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiţiile legii pe o perioadă de un an, se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţe şi respectiv, pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică şi destinaţia acestora, bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2012 s-a cifrat la suma de 42.665 mii lei, iar după ultima rectificare la suma de 45.099,22 mii lei la partea de cheltuieli. Realizările cheltuielilor pe capitole s-au făcut după cum urmează: Cap. 51.02. Autorităţi publice cheltuieli planificate au fost în sumă de 3.521,50 mii lei; plăţi efectuate în sumă de 3.300 mii lei.

Cap. 54.02. Alte servicii publice generale cheltuieli planificate au fost în sumă de 201,50 mii lei; plăţi efectuate în sumă de 191,12 mii lei. - fond de rezervă bugetară la disp.autorităţii locale - servicii publice com. de evidenţa persoanei 60,5 mii lei Cap. 55.02. Dobânzi cheltuieli planificate au fost în sumă de 199 mii lei; - plăţi efectuate în sumă de 175,50 mii lei. Cap. 61.02. Ordine publică şi siguranţă naţională cheltuieli planificate au fost în sumă de 140 mii lei; plăţi efectuate în sumă de 86,28 mii lei Poliţia comunitară – cheltuieli planificate 72 mii lei plăţi efectuate 44,92 mii lei Protecţie civilă SSUP – cheltuieli planificate 52 mii lei plăţi efectuate 41,36 mii lei Cap. 65.02. Învăţământ cheltuieli planificate au fost în sumă de 10592,58 mii lei efectiv s-a cheltuit suma de 10155,89 mii lei

Cap. 66.02. Sănătate cheltuieli planificate 236 mii lei cheltuieli efective 217 mii lei Cap. 67.02. Cultură, recreere religie cheltuieli planificate 2.499,17 mii lei cheltuieli efective 2.199,23 mii lei Biblioteci – cheltuieli planificate 4 mii lei plăţi efectuate 1,07 mii lei Casa de cultură – cheltuieli planificate 501,44 mii lei plăţi efectuate 480,77 mii lei Alte servicii culturale – cheltuieli planificate 201,7 mii lei plăţi efectuate 199,84 mii lei Servicii recreative şi sportive – cheltuieli planificate 631,3 mii lei plăţi efectuate 251,82 mii lei Întreţinere grădiniţe publice, zone verzi – chelt.planificate 112,67 mii lei plăţi efectuate 110,95 mii lei Servicii religioase – cheltuieli planificate 300 mii lei plăţi efectuate 300 mii lei Cămine culturale-cheltuieli planificate 748 mii lei plăţi efectuate 746,41 mii lei Cap. 68.02. Asistenţă socială (va urma)

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11

vineri, 15 martie 2013

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Oricât ai dori să profiţi de toate şansele pe care le ai la dispoziţie, vine totuşi un moment în care trebuie să alegi o singură cale asupra căreia să te concentrezi.

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară. Taxă plătită. Telefon 0761.756839

DIVERSE Vând mixer DJ Behringer VMX-100, puţin utilizat, preţ fix 150 lei. Telefon 0720.946949.

AUTO

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Tel. 0765.459316 Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Tel. 0765.591522

IMOBILIARE Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 42.000 euro. Tel. 0724.571408

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Tel. 0726.291090

Vând laptop second hand Asus X54HR-SX067D, Intel i3,2, 15 GHz, AMD HD 7470 - 1 GB/RAM video, 750 GB HDD + accesorii (mouse, geantă), încă 1 an garanţie, preţ 1300 lei neg. Telefon 0720.946949. Vând receptor Dolce, fără datorii. Preţ 20 euro. Relaţii la telefon 0761.756839

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

ANGAJĂRI

Restaurant Valahia Lupeni şi cabana La Mario Parâng angajează în condiţii foarte avantajoase bucătar şi ospătar. Relaţii la telefon 0769.299301 Societate comercială angajează doi şoferi profesionişti, cat. C+E, cu experienţă, pentru transport internaţional de marfă, intracomunitar, cunoştinţele de limbă engleză, franceză, germană constituie un avantaj, salariu atractiv, doar persoane serioase. CV-urile se trimit la adresa de e-mail: electro.center@yahoo.com.

PIERDERI Pierdut contract vânzare-cumpărare apartament eliberat de IGCL Lupeni pe numele Udrea Mihael-Andrei. Se declară nul.

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Vulcan (Centrul Şansa). Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840

ANUNŢ PUBLIC Primăria oraşului Petrila, cu sediul în localitatea Petrila, str. Republicii, nr. 196, jud. Hunedoara, titular al proiectului „PUZ – Înfiinţarea domeniului schiabil Şureanu – Petrila”, oraş Petrila, Zona Şureanu, jud. Hunedoara, propus a fi amplasat în localitatea Petrila, zona Şureanu, judeţul Hunedoara, anunţă publicul interesat asupra disponibilizării proiectului de plan şi finalizării raportului de mediu. Consultarea proiectului şi a raportului de mediu se poate realiza la sediul titularului, zilnic între orele 8:00-16:00. Comentariile şi propunerile se vor transmite în scris la sediul titularului şi la sediul APM Hunedoara, Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25, în termen de 48 zile calendaristice de la apariţia anunţului.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ai parte de o şansă excepţională care rezolva cu brio o problemă din care nu mai ştiai cum să ieşi, dar iată că ai noroc şi totul se repară aproape de la sine.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Un prieten îţi dă un pont bun care merită pus în aplicare cât mai repede, pentru că te va duce direct la rezultatele dorite.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ajungi la un nivel care te face să fii foarte mândru de paşii parcurşi de tine până în prezent. Ai construit un proiect de anvergură, de durată, cu perspective promiţătoare, şi eşti tot mai aproape de rezultatele visate.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

clare.

Nu te grăbi să începi o nouă acţiune fără să pui serios în balanţă avantajele şi dezavantajele, deoarece lucrurile încă sunt ne-

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Suferinţele din dragoste nu scutesc pe nimeni, deci nici pe tine, iar azi poţi trece printr-o situaţie dureroasă pentru sufletul tău îndrăgostit.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Iei taurul de coarne, gata să-ţi faci singur dreptate dacă e nevoie, pentru că nu te poţi baza pe intervenţia altora.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Pune-ţi energia la treabă pentru că ai un bagaj de energie, de inspiraţie şi de creativitate care vor lucra foarte bine în favoarea ta. Ceea ce iese azi din mâinile tale e de succes, pentru că îţi pui bine în valoare calităţile şi priceperea în anumite domenii.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Eşti ca un rebel care nu se supune deloc regulilor impuse de cei mai puternici, fiind modalitatea ta de a te revolta împotriva autorităţii.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu eşti în apele tale, preocupat de o problemă de la serviciu, dar în loc să-ţi torni cenuşă în cap căutând soluţii, mai bine ai profita de lipsa de evenimente pentru a te detaşa de griji.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ţi-ai pus mari speranţe într-un proiect ce părea să evolueze foarte bine spre ţinta propusă, dar azi dai piept cu un mare hop.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Emotivitatea ta este proverbială şi ai fi în stare să nu te implici într-o acţiune când psihicul tău e atât de sensibil la orice afront.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

vineri, 15 martie 2013

Directorul demis Barna Bende a stârnit

Revoltă în spitalul de la Hunedoara Decizia Primăriei Hunedoara şi a Consiliului de Administraţie al Spitalului Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” de a-l demite pe directorul spitalului Barna Bende a declanşat un adevărat război, în care sunt implicaţi cel demis, angajaţi ai spitalului, consilieri locali şi primarul municipiului. Ultimele două evenimente din acest conflict au fost o revoltă spontană a unor angajaţi ai spitalului şi o conferinţă de presă organizată de consilierii UDMR, PNL şi UNPR, care au cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului Local Hunedoara pe această temă.

uriaş, de aproape 3 milioane de euro, descoperit de către Camera de Conturi şi pe care aceasta îl impută administraţiei locale. „Vom numi o conducere interimară la spital, pe termen de şase luni, timp în care vom scoate posturile la concurs. Le-am spus şi medicilor cu care am stat de vorbă că nu am nimic personal împotriva domnului doctor Bende, dar asta este situaţia. Camera de Conturi ne cere să acoperim prejudiciul”, a declarat primarul municipiului Hunedoara. Mihaela PETROŞAN

Anunţă conferinţa de dare de seamă care va avea loc în data de 29.03.2013, ora 13:00, la Sala de Marmură a Primăriei Petroşani. Norma de convocare a delegaţilor la conferinţă este conform Statutului. Accesul în sală al delegaţilor se va face pe baza actului de identitate.

La intrarea în Vulcan,

Trei maşini implicate într-un accident Ieri, la intrarea în Vulcan, trei maşini s-au tamponat. Accidentul a avut loc din cauza neadaptării vitezei conform condiţiilor meteo.

Un alt motiv al accidentului a fost şi faptul că şoferii nu au păstrat distanţa regulamentară faţă de autovehicul din faţă. În urma accidentului rutier, şoferul unui Matiz a suferit traumatisme, fiind preluat cu ambulanţa şi transportat la spital. Alina PIPAN

Ziarul Vaii Jiului )

Cuiul lui Pepelea în toată această afacere este reprezentat de un raport al Camerei de Conturi, care sesizează faptul că fostul primar al municipiului Hunedoara, Ovidiu Hada, şi conducerea spitalului din municipiu au efectuat o achiziţie de tehnică medicală la preţuri supraevaluate, realizând astfel un prejudiciu uriaş ce bate către 3 milioane de euro. Luând în considerare acest fapt, Primăria Hunedoara, în administrarea căreia se află spitalul, a decis demiterea întregii conduceri a acestuia. Această decizie, însă, a generat un conflict ce pare să… degenereze. Astfel, ieri, medici şi infirmiere din spitalul hune-

dorean au declanşat un protest spontan pe holurile spitalului manifestându-şi dezaprobarea faţă de decizia primăriei de a schimba conducerea. Cu o zi înainte, directorul Barna Bende a fost prezent în mass-media într-o încercare de a se disculpa faţă de acuzele care au atras demiterea sa. Cei care au protestat la spital susţin că decizia primăriei nu ar fi justificată şi că datele care au dus la demitere nu ar fi în regulă şi că nu au fost arătate tuturor. Tot ieri, consilierii locali Takacs Aranka - de la UDMR (partidul lui Barna Bende), Mircea Artean, Constantin Rusu, Mircea Costa, Jane Magaon - de la PNL, Ciprian Palcău, Florin Cazan de la UNPR şi Tatiana Vasilescu de la PC au organizat o conferinţă de presă în care şi-au arătat susţinerea pentru doctorul Barna Bende. Grupul de consilieri a anunţat că a cerut convocarea de urgenţă a Consiliului Local Hunedoara, care va avea loc chiar în cursul zilei de astăzi, solicitând conducerii primăriei şi consiliului de administraţie al spitalului punerea la dispoziţie a tuturor informaţiilor legate de activitatea spitalului. În replică la tot acest scandal, Viorel Arion, primarul Hunedoarei, spune că lucrurile sunt clare şi că demiterea conducerii spitalului este perfect legală şi este rezultatul prejudiciului

Consiliul Director al CAR CFR Petroşani – IFN

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0 2 5 4 .5 4 9 0 2 0 0 2 5 4 .5 4 9 1 2 1 ( fa x ) 0 7 3 7 .5 7 5 5 8 2

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737.352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:

Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP:

Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837

Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 174 15 martie 2013 4 pagini

Dacă Minerul Lupeni şi Jiul Petroşani au murit,

Atunci să redescoperim istoria sportului din Valea Jiului

Ştim foarte puţin despre mişcarea sportivă locală de până la 1914 din Valea Jiului, o perioadă deloc cercetată de istoricii sportului. De altfel, şi istoricul sportului în perioada interbelică a fost cercetat haotic, pompieristic, mai mult în… fugă. Până acum, „Prăvălia cu istorii” a mai publicat şi alte subiecte sportive inedite: inaugurarea stadionului sportiv din Petroşani, meciuri internaţionale susţinute de Jiul Petroşani în perioada interbelică, sportul în documentele Siguranţei ş.a.m.d. Astfel, încetul cu încetul, prinde contur şi consistenţă o carte cu titlul provizoriu Reprize din şampionatele Văii… Din păcate, două echipe de fotbal de tradiţie în Valea Jiului, Minerul Lupeni şi Jiul Petroşani, „s-au îmbolnăvit de deces”. Prin urmare, nu ne mai rămâne decât să redescoperim, pas cu pas, fascinanta istorie a sportului din Valea Jiului. Marian BOBOC şi Adrian CĂTANĂ

Asociaţia de gimnastică Petroşani

După cum veţi citi şi în acest documentar, şi în perioada antebelică, în Valea Jiului sportul reprezenta o preocupare a autorităţilor vremii. De exemplu, în 1913 la Petroşani activa o asociaţie de gimnastică, în fapt o asociaţie sportivă. Reunită în şedinţă la 30 mai 1913, conducerea asociaţiei a hotărât amenajarea unui teren de tenis. Dinamica asociaţiei este dovedită şi de faptul că la începutul lunii iunie în asociaţie s-au înscris 20 de noi membri. La 10 august 1913, la o aruncătură de… greutate de Petroşani, la Haţeg are loc un concurs sportiv de gimnastică şi de atletism. Diversitatea probelor impresionează şi astăzi, după 100 de ani de la desfăşurarea sa: aruncarea greutăţii, alergare, săritura în înălţime, săritura în lungime, paralele, bară, lupte, aruncarea discului. Probele atletice şi de gimnastică sunt completate şi de un meci de fotbal între reprezentativele Haţegului şi Lugojului. Iar ca reuşita să fie completă, începând cu orele 20,30 organizatorii au programat în încheierea manifestărilor sportive jocuri distractive şi o seară de dans. Competiţia era destinată şi maselor, din moment ce la întrecerile individuale se putea înscrie, până la 24 iulie 1913, contra unei taxe de o coroană/ probă orice cetăţean din judeţul Hunedoara. Concurenţii sunt informaţi că pot să-şi recupereze taxa (şi chiar mai mult decât atât) cu o condiţie care motivează competitorii: plasarea pe podium, în primele 3 locuri. Ţinând cont că organizatorii au anunţat pentru ocupantul locul I un „premiu consistent”, e

lesne de închipuit emulaţia sportivă. Organizatoarea competiţiei, Asociaţia sportivă Haţeg, a lansat invitaţii către toate asociaţiile de profil din judeţul Hunedoara. Astfel, Asociaţia de gimnastică Petroşani înscrie în competiţie 8 sportive. Întrucât la concurs puteau să participe şi elevi ai şcolii medii, asociaţia sportivă petroşeneană mai înscrie şi 4 elevi în clasele superioare de gimnaziu.

Tineret, mândria fotbalului…

Societatea minieră Salgotarjan înfiinţează la finalul lunii martie a anului 1914 o echipă de fotbal de tineret, pentru a atrage pe teren elevii de gimnaziu. O dovadă că pe maidanele Văii Jiului se dădea cu foc în lobdă sunt şi numeroasele întâlniri amicale între echipele de fotbal de amatori. Una dintre acestea are loc la 3 mai între selecţionatele tineretului catolic şi echipa a doua a gimnaziului Petroşani, fotbaliştii gimnaziului aplicându-le celorlalţi o bătaie „zdravănă”.

Jozsef Kiss,

Un prim cronicar de fotbal competent şi… contestat O aşezare în teren ultraofensivă

Duminică, 19 mai 1914, la Petroşani are loc meciul de fotbal dintre TE Petroşani şi Atletic Club Lupeni, în prezenţa unui „număr semnificativ de spectatori care au savurat fiecare fază a meciului, aplaudând cu generozitate tot ceea ce merita să fie aplaudat”. Partida se încheie cu victoria, cu 2-1 (1-0), fotbaliştilor petroşeneni. Că fotbalul reprezenta, în primul rând, spectacol reiese din aşezarea în teren a jucătorilor, ambele echipe mizând pe aceeaşi formulă tactică 1 – 2 - 3 - 5. Cu doi apărători şi 5 atacanţi, e de mirare că scorul a fost atâta de strâns. Dar iată componenţa celor două echipe: AC Lupeni: Gundelfingen – Sarkozy, Csora – Weintraub, Cseh, Berta – Mayer, Bencze, Kocsis, Kolben, Konrad; TE Petroşani: Spitzer – Keiling, Mann II – Tute, Zatoresky, Herman – Moga, Kovary, Mann I, Ladanyi, Maranics. Referitor la cele două loturi, cronicarul

sportiv Jozsef Kiss face următoarele aprecieri critice: „În ceea ce priveşte lotul lupenenilor nu avem nicio obiecţie, au făcut treabă bună. În schimb, echipa petroşeneană lasă loc pentru critici cât cuprinde. Jocul centralului lor a fost de-a dreptul sfidător. A fost, de departe, cel mai slab jucător de pe teren şi a ratat două goluri. Fără discuţie, rolul unui jucător central este unul crucial, dar, oare, chiar crede că ne va convinge driblând la nesfârşit, fără să paseze pentru nimic în lume? Cu siguranţă, nu putem spune că prin intervenţiile sale ar fi implicat şi restul coechipierilor construind faze de joc armonioase. Sperăm că pe acest post de acum încolo să vedem un alt jucător”.

Filmul partidei

Din cercetările întreprinse de noi până acum, putem acredita ideea că cronica lui Jozsef Kiss este prima cronică despre un meci de fotbal al unor echipe din Valea Jiului. Şi, după cum vă veţi convinge şi singuri în cele ce urmează, cronicarul Jozsef Kiss chiar se pricepea la fenomenul fotbalistic: „La 4.30 petroşenenii deschid jocul, atacă şi se repliază în apărare. Primul gol l-a marcat Mann I în poarta celor din Lupeni. În a doua repriză, Mayer egalează scorul şi puţin mai târziu o lovitură superbă a extremei dreapta este preluată şi finalizată în al doilea gol tot de Mann I. Lupenenii egalează din nou, dar arbitrul anulează golul pe motiv de ofsaid. Toată echipa din Lupeni a jucat cu multă însufleţire, dar scorul rămâne nemodificat până la sfârşitul partidei. Echipa din Petroşani a prestat un joc la valoarea sa deja bine cunoscută. Dintre lupeneni s-au evidenţiat: Sarkozy, Mayer, Gundi şi Cseh. Jocul întregii echipe reflectă experienţa lui Sarkozy, care face o muncă minunată cu întreaga echipă. Dintre petroşeneni o bună prestaţie au avut, în primul rând, portarul Spitzer, care a atras asupra sa ropote de aplauze. De asemenea, Maranics a fost într-o formă de zile mari, pasele sale precise ducând la marcarea golurilor şi, dacă nu s-ar fi confruntat cu experimentatul Sarkozy, cu siguranţă scorul ar fi fost cu totul altul. Ladanyi, de asemenea, a jucat foarte bine, ieşind în evidenţă prin pasele sale şi prin talentul său de a valorifica toate oportunităţile. Mann I a fost un trăgător modest, şi nu din cauza neştiinţei, ci din cauza egoismului său. Din partea apărării ne-am fi aşteptat la un joc mai bun. Fundaşii au jucat ireproşabil, deşi lenea lui Mann II a influenţat negativ jocul, nu odată. (continuare în pagina IV)

PRĂVĂLIA CU ISTORII

Un document important pentru sportul de masă al Clubului Atletic al Soc.„Petroşani”:

vineri, 15 martie 2013

Către muncitorii Societăţii „Petroşani”

Clubul Atletic al Minelor Petroşani (CAMP), înfiinţat şi susţinut de către Societatea „Petroşani”, dă publicităţii la 8 februarie 1925 un apel către muncitorii societăţii miniere. Prin conţinutul său, acesta constituie un veritabil document, important pentru relaţia angajator-angajaţi. „Educaţia fizică înseamnă învăţătură şi meşteşugul, cu care putem ajunge mai puternici, mai iuţi, mai sprinteni, mai îndemânatici, mai ageri la minte şi mai uniţi sufleteşte, prin anumite mişcări de mlădiere ale corpului bine cumpănite, prin jocuri, alergări, sărituri, lupte, trânte, not, călărie, aruncări de suliţe şi greutăţi şi multe alte încercări ale puterilor noastre. Prin educaţia fizică nu este vorba să vă punem la o altă muncă, căci munciţi îndeajuns, ci este vorba să vă arătăm calea cea bună, care să vă ducă la putere şi sănătate, la îndreptarea neajunsurilor, cari isvoresc dintr’o muncă grea începută prea timpuriu la copii, inteţită uneori prea mult la tineri şi la oameni mari şi dusă prea departe la cei bătrâni, fără ca să primească în schimb o hrană îndestulătoare şi potrivită cu munca la care sunt supuşi. Într’adevăr copiii muncitorilor încep a munci din greu la o vârstă prea fragedă, când oasele lor sunt încă moi şi sgârciurile încă nu sunt bine încheiate şi când greutăţile pe cari le ridică sau le duc în spinare apasă prea mult asupra trupului lor, pricinuindu-le îndoitura şirei spinărei şi oprindu-i din creştere. Dar în afară de aceasta copilul, care nu aleargă şi care nu se joacă, ajunge fără voinţă şi vicios, adică cu apucături rele. Aceste neajunsuri se pot înlătura prin educaţia fizică. Vom încerca a vă pune în curent cu foloasele educaţiei fizice. Aceasta este recunoscută astăzi de aproape toată lumea, ca având două scopuri principale de atins şi anume: 1). Cultivarea şi propăşirea sănătăţii, căci este unanim admis, că sănătatea este fundamentală pentru desvoltarea completă a individului şi sănătatea este dependentă de buna funcţionare a tuturor organelor vitale. 2). Desvoltarea caracterului. Vom stărui asupra fiecărui punct în parte. Efectele educaţiei fizice – a jocurilor – asupra organismului corpului pot fi generale, adică acele efecte, cari influinţează marile funcţiuni: aparatele circulatoare, respiratoare, digestive, sânge, schimbul de materii, sistem nervos, locale, ale căror efecte sunt limitate numai la muşchi, oase, ariculaţii. Ca efecte generale enumerăm efectele fizice, morale şi intelectuale. Drept efecte fizice putem considera: Sporirea forţii, adică sporirea puterii, Agilitatea, adică capacitatea de a face în unitatea de timp un număr mare de mişcări, Promptitudinea, capacitatea de a face mişcări subite, Dibăcia, putinţa de a executa mişcări puţin obişnuite, Preciziunea, capacitatea de a executa astfel o mişcare, încât să obţinem efectul dorit, Rezistenţa la oboseală, Robusteţea, desvoltarea armonică a corpului. În fine, drept urmare logică întrunirea calităţilor fizice arătate mai sus, rezultatele de sport, aduc frumuseţea formelor, adică perfecta armonie între membre şi trunchi. În ce priveşte partea efectelor intelectuale, iată unele din aceste calităţi: veselia şi voioşia, încrederea în forţele proprii, spiritul de abnegaţiune. În timpul jocului poţi cunoaşte pe cineva şi prin joc ajungi adesea să corectezi unele din părţile slabe ale individului. Tot prin joc se cultivă supleţea minţii. Repeziciunea în percepţiune, spiritul de iniţiativă, atenţia, memoria şi uneori chiar şi judecata. Toate aceste sunt adevăruri moştenite dela popoarele cari au trăit cu mii de ani înainte. Şi ori cât de departe am privi înapoi în istorie am constata că popoarele culte se închinau sportului şi aceasta nu numai din punct de vedere estetic, ci din convingerea, că numai un popor viguros şi sănătos îşi poate stăpâni locul său în lume. După relele, cari au bântuit în timpul din urmă, azi întreaga omenire este preocupată de problema educaţiunei fizice din cauza marei sale însemnătăţi cu privire la rezistenţa şi încrederea, pe cari individul şi massele întregi le pot câştiga ele înşile pe această cale.

Este netăgăduită intenţia bună a conducătorilor Societăţii „Petroşani” când pe lângă alte intituţii de cultură şi higienă susţine o arenă sportivă cu mari cheltuieli. Regretabil însă este, că în cunoştinţa celor mai sus înşirate, pentru a da posibilitatea muncitorilor mineri a se cultiva şi distra, Societatea a făcut apel către muncitori, pentru a îmbrăţişa în număr cât mai mare sportul şi acest apel nu a aflat urechi ascultătoare. Trebuie să atragem atenţiunea asupra faptului, că sportul nu este numai a da cu piciorul în minge sau a te întrece în fugă cu alţii, sau a arăta care poate sări sau arunca greutăţi mai departe, sportul are altă menire, iar aceste sunt numai mijloacele. Când ne adresăm vouă, muncitori, gâdul nostru nu este să vă îndemnăm să luaţi parte activă la sporturi, ci în primul loc ne adresăm vouă ca părinţi. Voi muncitori bărbaţi munciţi din greu o parte a zilei, iar ajungând acasă trebuie să vă odihniţi corespunzător pentru a menţine puterea de lucru, puţinul timp ce vă mai rămâne liber trece repede cu alte îndeletniciri, astfel, că vă punem întrebarea cât timp vă mai rămâne şi pentru ca să vă ocupaţi cu copiii voştri. Asemenea şi mamele ocupate ziua întreagă cu gospodăria nu că ar mai avea timp să se ocupe cu copii, dar e chiar de multeori bucuroasă, că nu se împiedică la fiecare pas de ei şi singură îi trimite afară la stradă la joc. Da, e foarte bine. Trimiteţi copiii în timpul liber să se joace, dar nu la stradă unde îşi însuşeşte apucături rele, ci la arena sportivă unde poate să vadă şi să facă exerciţii sub supravegherea oamenilor pricepători şi vă asigurăm, că acest lucru va fi numai în favorul copiilor voştri. Acolo îşi vor putea desvolta trupul, se vor obicinui cu disciplina şi respectul şi se vor face oameni de ordine. Copiilor le plac întrecerile, lor le place să exceleze, să iasă în evidenţă. Aceasta putem s’o numim mândrie, dar nu e decât dorinţa de a fi puşi în lumină. Daţi-le aceste ocazii şi apucăturile rele se vor pierde foarte repede. Nu spunem un lucru mare atunci când afirmăm că viitorul nu este în mânile oamenilor bătrâni, ci în ale tinerilor şi copiilor de azi. Apoi vine rândul vostru tineri muncitori. Până la orice vârstă, nicicând nu este târziu a te apuca, de aceea ce nu poate fi întru stricăciunea ta. Voi poate nici nu puteţi cuprinde foloasele ce vă aşteaptă. Înainte de toate sunteţi acolo, unde se adună lume bună. Vă obicinuiţi cu purtarea în societate. Un atlet sau un fotbalist bun se va prezenta pe teren înaintea publicului, va fi trimis la concursuri în oraşe streine, va avea ocaziune să cunoască lume nouă, oameni nuoi, lucruri nuoi. Iar între timp va ajunge să fie cunoscut de directorii de mine, de şefii lui, ceea ce poate să’i fie numai în binele lui pentru viitor. Puţinul ce mai avem de spus este pentru voi bătrânii. Care dintre voi nu ar simţi o bucurie atunci când ar vedea copilul sau altă rudenie a sa pe arena sportivă în faţa marelui public. Şi în după masa unei frumoase zi de cărbătoare, cât de recreat te vei înapoia acasă, după ce atât timp ai stat în aerul sănătos şi liber al naturei şi nu a trebuit să stai undeva în aerul îmbâcsit al vreunei cârciumi, cheltuindu-ţi câştigul pe beuturile falşificate şi stricătoare de sănătate. Încercaţi deci numai odată sau de douăori a privi la concursurile sportive şi suntem siguri că singuri veţi vedea că acesta este cea mai frumoasă distracţie din zilele de sărbătoare. Conducătorii clubului proiectează pentru anul 1925 şi aranjarea de excursiuni frumoase pe jos, în grupuri. Se va face o încercare de revenire la vechile jocuri ale poporului, în general se vor practica jocurile şi exerciţiile în aer liber, cari întăresc trupul, făcându-l pe om bun, vesel, frumos şi apt la luptă pentru existenţă. Cetiţi deci încă odată aceste rânduri şi veţi înţelege că toate cele spuse aci sunt adevăruri. Puţină bunăvoinţă şi puţin interes şi atunci vă veţi convinge şi de rezultatele acestor adevăruri. „Minte sănătoasă în trup sănătos” este un proverb, a cărui origine se pierde în nemărginitul secolelor trecute şi care va rămâne şi pentru necunoscutul secolelor viitoare. Urmaţi sfaturile noastre şi veţi îndeplini obligaţia, vă veţi face datoria faţă de societatea omenească şi faţă de voi înşivă. Bun noroc!”

vineri, 15 martie 2013

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

Un bilanţ încurajator din… 1924

La şedinţa CAMP,

Sportul la CAMP

Interdicţie pentru fotbalistul Weinert

Poate nu o să vă vină să credeţi, dar în 1924 erau legitimaţi 547 de sportivi la cele 5 secţii sportive ale Clubului Atletic al Minelor Petroşani (CAMP): atletism, fotbal, tenis, lupte greco-romane şi patinaj şi schi. 14 echipe de fotbal!

Pare incredibil în zilele noastre, dar în 1924, 14 echipe jucau sub culorile CAMP-ului: echipa I, Mina Est Petroşani, Mina Aninoasa, Mina Petrila, Mina Vest Petroşani, Mina Dâlja, Mina Vest Vulcan, Mina Chorin Vulcan, Mina Est, Atelierul Central Petroşani, echipele ferarilor din Vulcan şi Petroşani, echipa croitorilor şi echipa juniorilor care atunci erau denumiţi pitici. Echipa I a jucat în 1924 în campionatul regiunii Arad, câştigând 6 meciuri şi pierzând doar unul. Fotbaliştii primului team al CAMP-ului au marcat 24 de goluri şi au primit doar 4, au adunat 12 puncte, câştigând campionatul regiunii Arad. În afara meciurilor oficiale, CAMP a mai jucat în 1924 şi 29 de meciuri amicale. Statistica acestora e următoarea: 21 meciuri câştigate, 4 pierdute, 4 remize. Fotbaliştii petroşeneni au dovedit şi în amicale aceeaşi poftă de gol şi defensivă bună ca şi în meciurile oficiale, marcând 67 de goluri şi primind 29. Celelalte echipe au jucat în campionatul minier. Primele trei locuri ale campionatului minier au fost ocupate de Mina Est Petroşani (26 de puncte), Mina Aninoasa (22 de puncte) şi Mina Petrila (19 puncte). Şi echipele miniere au susţinut şi meciuri amicale cu teamuri din Călan, Simeria, Deva şi Hunedoara. Din activitatea piticilor din anul 1924 merită amintită partida desfăşurată la Arad, unde piticii petroşeneni au câştigat meciul cu „o superioritate vădită”.

Premii şi la luptele greco-romane

Şi luptătorii CAMP-ului au înregistrat rezultate bune la concursurile de lupte greco-romane, clasându-se de 6 ori pe locul I, de 4 ori pe locul al II-lea şi de două ori pe locul al III-lea. Considerat mai mult un sport de… iarnă, secţia de lupte greco-romane cunoaşte în ianuarie-februarie 1925 un reviriment.

Mândria CAMP-ului - secţia de atletism

Având rezultate peste aşteptări, 19 atleţi petroşeneni au reprezentat în 1924 mândria Clubului Atletic al Minelor. Aceştia au câştigat 11 competiţii atletice (3 naţionale, 4 regionale şi 4 orăşeneşti), stabilind 6 recorduri naţionale. Atleticii CAMP-ului s-au clasat de 49 de ori pe locul I, de 64 de ori pe locul al II-lea şi de 41 de ori pe locul al III-lea. Cupa „Carol” şi Cupa de argint obţinută la cross country naţional au reprezentat alte motive de fală sportivă în anul 1924.

Puţini tenismeni

Tenisul, considerat un sport „de felul lui costisitor”, nu număra prea mulţi adepţi în zona noastră. Drept urmare, nici secţia de tenis a CAMP-ului nu s-a putut lăuda în 1924 cu o activitate bogată.

Patinaj&schi

Considerate cele mai noi secţii înfiinţate de CAMP, patinajul şi schiul nu intraseră în 1924 suficient în conştiinţa amatorilor de sporturi hibernale. Referitor la acestea, reţinem din Darea de seamă despre activitatea CAMP în anul 1924: „Prin înfiinţarea patinoarului la arena sportivă se va dezvolta de acum înainte. Schiori avem puţini. Terenul nostru, deşi suntem în munţi, este puţin potrivit pentru practicarea acestui sport”.

La 20 decembrie 1924 are loc o şedinţă a comitetului Clubului Atletic al Minelor Petroşani (CAMP). După rezolvarea chestiunilor curente se aduce în discuţie şi comportamentul deloc sportiv al fotbalistului Weinert de la Jiul Lupeni. Şedinţa a fost deschisă de preşedintele CAMP, inginerul Tiberiu Timoc. Dintre discuţiile de ordin curent, demne de reţinut din relatarea şedinţei sunt acelea referitoare la noul patinoar amenajat la arena sportivă din Petroşani: „(…) s-a dat o deosebită atenţie sporturilor de iarnă, făcând la arena sportivă un teren de patinaj cum rar se află în oraşele noastre din ţară. Taxa însă a fost stabilită cât se poate de convenabil pentru marele public, şi anume 15 lei de persoană, pe când în alte oraşe e 25 lei de persoană. Membrii Clubului plătesc numai 10 lei, iar membrii activi şi familiile lor nu plătesc nimic”. Preşedintele Timoc mai informează comitetul de demersurile întreprinse pe lângă director general Nicolae Teodorescu în vederea organizării unei deplasări a sportivilor de la CAMP la Roma. Din păcate, solicitarea ca Teodorescu să intervină la ministrul Comunicaţiilor pentru a obţine un vagon gratuit nu a primit un răspuns favorabil, rezolvarea fiind amânată până în primăvara anului 1925. Discuţiile despre comportamentul nesportiv al fotbalistului Weinert au constituit punctul cel mai fierbinte al unei şedinţe destul de… răcoroase. Prin urmare, să-i dăm cuvântul unui martor avizat: „Dl. ing. Litz comunică apoi amănunte despre purtarea jignitoare a fotbalistului Weinert din echipa Jiul (e vorba de Jiul Lupeni – n.r.), care în cursul unui match a adresat cuvinte ofensatoare la adresa Clubului Camp. Comitetul hotărăşte ca numitul jucător să fie exclus pentru totdeauna de pe arena Clubului Camp, iar Clubului Jiul de la Soc. Uricani-Valea Jiului să i se notifice în scris deciziunea aceasta”. Hotărâtă conducere, nu glumă…

Trei competiţii fotbalistice inedite Cupa „Ing. T. Timoc”

În vara anului 1936 pe arena sportivă din Petroşani (situată în arealul actualului Parc Carol Schreter) are loc timp de două zile o competiţie fotbalistică inedită, dotată cu Cupa „Ing. T. Timoc”. Iniţiatorul competiţiei, inginerul Tiberiu Timoc, director tehnic al Societăţii Petroşani, a fost un bun român, într-o vreme chiar preşedintele Clubului Atletic al Minelor Petroşani, fiind unul dintre cei mai activi participanţi la viaţa cultural-social-sportivă interbelică a Văii Jiului. La startul competiţiei s-au aliniat 6 echipe de fotbal care activau în campionatul districtului Văii Jiului: Jiul Petroşani, Minerul Lupeni, Lonea, CFR Simeria, Metal-Sport Călan şi Corvinul Deva. Nu ştim din ce motive, deşi anunţată, Metal-Sport Călan nu s-a mai aliniat la startul competiţiei, în care au jucat doar 5 echipe. Duminică, 7 iunie, au loc 3 partide, în care fotbaliştii Văii Jiului ies învingători: Jiul – Corvinul: 3-0; Lonea – CFR Simeria: 3-1 şi Minerul Lupeni – Corvinul: 8-1. Luni, 8 iunie, se confruntă echipele învingătoare. Fotbaliştii loneni îi înving cu 1-0 pe minerii lupeneni, Jiul administrează un sec 6-0 Minerului Lupeni şi un 7-0 lonenilor. La sfârşitul competiţiei, are loc festivitatea de premiere, ing. Tiberiu Timoc înmânând jiuliştilor Cupa „Ing. T. Timoc”, reprezentată printr-o minge de fotbal lucrată artistic din bronz. Mai notăm pentru istoricul fotbalului lonean că fotbaliştii din Lonea au ocupat locul al II-lea al competiţiei. Seara, toţi competitorii, învinşi şi învingători, s-au deplasat la Cazinoul muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului, unde a avut loc un banchet în onoarea competitorilor.

Cupa „Direcţiunii Minelor”

În vara anului 1944, la Petroşani are loc o competiţie fotbalistică dotată cu Cupa „Direcţiunii Minelor”. La competiţie se înscriu 24 de echipe, dintre care amintim următoarele: A.C.P., Mecanica, Şcoala Technică Industrială, Mina Petrila, CFR Petroşani, CFR Livezeni, Mina Petroşani, echipa Petroşaniului.

Jucătorii echipei Jiul care erau angajaţi ai minelor Petrila şi Petroşani au întărit cele două teamuri de amatori, iar fotbaliştii Jiului care nu erau angajaţi ai societăţii Petroşani au format echipa „Petroşana”. În meciul decisiv sau întâlnit echipele „Petroşana” (antrenată de şeful Poliţiei Petroşani, Virgil Şerb) şi mina Petrila. Meciul s-a încheiat la egalitate, însă Cupa „Direcţiunii Minelor” a revenit echipei „Petroşana” fiind înmânată de ing. Alexandru Bădărău, directorul tehnic al Soc. Petroşani. În afara cupei, organizatorii au mai oferit 11 medalii de argint aurite fotbaliştilor echipei ACP, 11 medalii de argint componenţilor echipei Mecanica, 11 medalii de bronz echipei minei Petrila. Un premiu inedit, 11 creioane automate a fost oferit de Ştefan Sadoveanu fotbaliştilor de la Şcoala Technică Industrială Petroşani pentru fair-play-ul dovedit în timpul competiţiei. Competiţia s-a încheiat solemn, în acordurile marşurilor naţionale intonate de orchestra organizaţiei „Muncă şi cultură”.

Cupa „Buttu”

Inginerul August Buttu, angajat al Societăţii „Petroşani”, era un mare pasionat de fotbal. Prin urmare, organizează în august 1944 o competiţie fotbalistică dotată cu Cupa „A. Buttu”. Finala s-a desfăşurat duminică, 13 august, pe arena sportivă „Jiul”. În finală s-au întâlnit echipa Minerul (care pierduse la 30 iulie cu 2-0 în faţa Jiului Petroşani) cu o combinată a echipelor Jiul, A.S. Lonea şi A.S. Aninoasa. Meciul s-a încheiat la egalitate, Cupa „A. Buttu” revenind echipei Minerul, pe locul al II-lea clasându-se doar la o diferenţă de un punct Jiul. Pentru iubitorii de istorie fotbalistică vom consemna şi formaţiile Minerului şi Jiului Petroşani. Minerul: Kiss, Carpineţ, Racoţi, Peter, Moldovan, Astelean, Iancu, Onisia, Iancu, Bucur şi Popa. Jiul: Henzel, Radu, Măndiţă, Pârvu, Zoller, Rotaru, Golgoţiu, Câmpeanu, Pop I, Szabo şi Vâjdea. Marian BOBOC

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 15 martie 2013

În 1927 Ferencvaros Budapesta

Le-a scos fotbalul din cap fotbaliştilor din Valea Jiului

În vara anului 1927, la începutul lunii iunie, fotbaliştii de la celebra echipă profesionistă de fotbal Ferencvaros Budapesta efectuează un turneu în Valea Jiului, disputând două meciuri în compania echipelor din Valea Jiului, de care a dispus la scoruri astronomice. Mai multe despre această descindere a fotbaliştilor maghiari citiţi în cronica meciului publicată la 17 iulie 1927. „Echipa Ferencvaros, din liga profesionistă maghiară, cu ocazia turneului din România a ajuns iar şi în Valea Jiului. Jucătorii ne-au prezentat un spectacol în care şi-au arătat câteva dintre trucurile care i-au făcut celebrii în toată lumea. Bineînţeles, au câştigat în faţa Jiului cu 9:3 (3:2 la pauză), iar în faţa celor de la CAMP au câştigat cu 8:1 (1:0 la pauză). Au participat toţi iubitorii de sport din Valea Jiului. Nu o să insistăm pe detalii tehnice ale meciurilor, ci pe învăţămintele pe care ar trebuie să le tragem în urma acestora. Organizatorii şi-au asumat un risc financiar major organizând aceste partide (timpul bun a mai redus aceste riscuri). Şi-au asumat acest risc doar pentru a putea învăţa câte ceva de la cei care sunt adevăraţi maeştri. Aşa s-a şi întâmplat. Au avut de învăţat atât jucătorii, cât şi spectatorii. Atât cei care au fost în tribune, în calitate oficială, cât şi ceilalţi care au venit doar să se bucure de un spectacol sportiv. Oaspeţii, vineri, au jucat cu rezervele, duminică - cu titularii. În ambele partide gazdele au făcut un joc foarte bun în prima repriză, jucând de la egal la egal. Vineri, de un ajutor real în favoarea gazdelor au fost pe de o parte, plimbarea făcută de oaspeţi în Parâng, pe de altă parte, terenul de dimensiuni foarte mici.

Repetarea jocului bun din prima repriză a fost evident şi în a doua partidă. De altfel, oaspeţii şi-au adaptat strategia astfel, fiindcă ştiau că în a doua repriză gazdele nu vor mai reuşi să ţină ritmul, pierzându-şi rapid resursele fizice. Astfel, băieţii de la Ferencvaros au reuşit să câştige cu un avantaj evident fără a depune prea mult efort. Deci, condiţia fizică precară este evident unul din punctele slabe ale celor de la Jiul, impunându-se ca fiind absolut necesar efectuarea de antrenamente sistematice şi bine structurate. A fost o adevărată plăcere să-i cunoaştem pe băieţii de la Ferencvaros, atât pe teren, cât şi în particular. Pe lângă faptul că aceşti băieţi sunt foarte inimoşi şi au un suflet mare mai sunt şi foarte modeşti. Toate acestea derivă din stilul de viaţă sportiv pe care-l duc. Nu fac diferenţieri în funcţie de originea etnică (printre ei sunt maghiari, români, evrei). De asemenea, nu se fac diferenţieri nici în funcţie de clasa socială sau mediul cultural din care provine fiecare. Trăsături comune: se iubesc şi se respectă între ei, îşi respectă antrenorii şi sunt loiali clubului lor. Toate acestea fiind evident şi din devotamentul cu care apără culorile clubului lor pe teren. O altă trăsătură comună a băieţilor de la echipa oaspete a fost lipsa aerelor de vedete. Din cele două calităţi de bază mai sus menţionate rezultă o condiţie pe care ei o aplică cu stricteţe: niciodată un jucător nu-şi permite să-şi certe vreun coechipier, dacă acesta comite vreo greşeală în timpul jocului. Jucătorii nu contestă deciziile antrenorilor, iar în caz de înfrângere spectatorii să nu-i acuze pe jucători, fiindcă ceea ce se întâmplă pe teren nu este întotdeauna corect interpretat de cel care stă

(urmare din pagina I) Las intenţionat la urmă omul cel mai valoros ale echipei, Kovary, care în mod incredibil nu a putut să valorifice nimic. Tot în aceeaşi termeni putem cataloga şi evoluţia modestă a lui Mogdra şi Szerintunk. Kovary ar putea face treabă mai bună pe dreapta. Arbitru a fost Goro, care a control jocul foarte bine, neputându-i fi aduse în niciun caz acuze de partizanat în favoarea vreuneia dintre echipe. Ar fi un mare câştig pentru fotbalul din Valea Jiului dacă ar obţine atestarea de arbitru profesionist. Cam acesta ar fi filmul partidei, pe viitor ne dorim să vedem evoluând o echipă complet diferită”.

Supăraţi pe cronicar

Că fotbaliştii timpului puneau pasiune reiese şi din faptul că se inflamau la cele scrise în presă. Cronicarul sportiv Jozsef Kiss consemnează la 2 august 1914 o astfel de reacţie: „(…) în urmă cu 2 săptămâni am prezentat o scurtă relatare cu privire la meciul amical de fotbal Petroşani – Lupeni. Printre altele, am analizat evoluţia fiecărui jucător punând în balanţă avantajele şi dezavantajele. Decizia arbitrului a avut ca urmare o ruptură între sportivii din Petroşani. Decizia arbitrului, deşi una grava, a fost perfect întemeiată. De ce un număr de sportivi au părăsit terenul? Este trist că din pricina unei critici cel mai important club sportiv din Petroşani este pe punctul de a se destrăma. Dacă se consideră că criticile mele sunt nemeritate, atunci nu au decât să mă convingă de acest lucru prin evoluţia ulterioară. Ameninţările cu destrămarea clubului nu ajută nimănui. De asemenea, i-am auzit pe unii spunând că habar nu am de fotbal şi de regulile sale. Ei, aceasta deja chiar este o critică nefondată. Am scris cronici ale meciurilor de

confortabil în tribune. Pe de altă parte, jucătorii să nu-şi dea ochii peste cap dacă uneori spectatorii le aduc reproşuri, să nu uite că spectatorii provin din rândul celor care nu au practicat sport. Să facă toţi aşa cum fac cei de la Ferencvaros: prima dată, fiecare să-şi analizeze propriile greşeli şi să-şi dea interesul să nu le repete. Nici supărarea celor din tribune nu este întotdeauna întemeiată. Urmărind modul de a reacţiona, aş clasifica spectatorii în trei categorii: prima - categoria celor fanatici, pentru care este mai presus de orice îndoială faptul că nu există echipă mai bună ca Jiul. Aceştia sunt cei care şi-au înecat în bere necazul indus de victoria celor de la Ferencvaros. A doua categorie o reprezintă exaltaţii, care consideră că este o datorie de onoare a Jiului să câştige fiecare meci. Aceştia sunt foarte pasionali. Acum îl ridică în slăvi pe jucătorul care reuşeşte un dribling spectaculos, iar în clipa următoare îl înjură dacă pierde balonul. Nu au capacitatea de a aprecia şi aplauda un gol elaborat rezultat dintr-o fază spectaculoasă reuşit de echipa adversă. Faţă în faţă cu aceste două grupuri, care, de fapt, nu au nimic în comun cu ideea de sportivitate se află al treilea grup. Care a ştiut să se bucure de spectacolul oferit de echipa oaspete. Aceştia au recunoscut diferenţa evidentă dintre cele două echipe şi care şi-au pus problema ce meci frumos ar fi putut fi dacă şi echipa noastră ar fi fost de o valoare apropiată de cea a oaspeţilor. Există oraşe şi chiar şi ţări unde predomină spectatorii din cea de a treia categorie. Încercaţi să vă imaginaţi de ce spectacole sportive au şansa să se bucure”.

fotbal la Gyula, Cluj, Debrecen, publicate în ziare de prestigiu. Îmi susţin cu tărie cele afirmate în articolele anterioare. Aş completa doar că mi-aş dori să-i văd la centru pe Ladanyi sau pe Wancsakowsky”. Curajos şi titrat cronicar sportiv!

La Restaurantul „Kekel”,

Se constituie Asociaţiei sportivă a tineretului minier din Petroşani

La 28 iunie 1914, la Restaurantul „Kekel” din Petroşani, invazie de tineri sportivi. Aceştia nu veniseră la local ca să adaste la vreun şpriţ ori pentru vreo paranghelie, ci pentru un motiv cât se poate de întemeiat, participarea la şedinţa de constituire a Asociaţiei sportive a tineretului minier din Petroşani. Încă de la începutul şedinţei, Peter Simon prezintă demersurile întreprinse de inginerul Istvan Szecsey pentru constituirea asociaţiei. Ca semn de recunoştinţă, adunarea îl alege pe ing. Istvan Szecsey preşedinte al Asociaţiei sportive a tineretului minier din Petroşani. Participanţii votează Regulamentul de funcţionare a asociaţiei, votând un comitet de conducere format din 10 persoane, avându-i în frunte pe preşedintele Szecsey şi ca vicepreşedinte pe Peter Simon. Adunarea a însărcinat conducerea asociaţiei să-i lanseze directorului Societăţii miniere Salgotarjan, I. Winklehner, propunerea de a fi preşedintele de onoare al nou înfiinţatei asociaţii sportive. Acesta nu doar că a acceptat cu „vizibilă bucurie”, ci a şi donat asociaţiei 100 de coroane.