Ziarul Vaii Jiului - nr. 1175 - 5 aprilie 2013

CMYK

Intotero, eşti varză!

Ascultă aici: oralul nu te avantajează!

Natalia Intotero, deputat PSD de Hunedoara, a devenit chiar mai celebră decât statuile din faţa sediului SNH SA după ce, ajunsă de la o şcoală generală direct în Ministerul Afacerilor Externe, madam şi-a dovedit cunoştinţele generale cu vârf şi îndesat lăsând să se înţeleagă că, după mintea ei, Suedia are preşedinte, dar şi că va fi colegă de minister cu Teodor Meleşcanu.

Cum însă, în politică, aleşii nu-s simpatici dacă n-au câte-o dudă ori nişte „succesuri” în vocabular, madam Intotero a rămas bine înfiptă în politică. Devenind, între timp, deputat PSD de Hunedoara.

Cotidianul Adevărul publică un serial despre aleşii, deputaţi ori senatori, mai pestriţi. Adică oameni confuzi în raport cu înalta calitate ce le-a fost conferită de popor. Ieri, a venit rândul Nataliei Intotero. Dacă nu ar fi comis-o împotriva Văii Jiului în interviul publicat ieri de „Adevărul”, am fi lăsat-o pe Intotero în plata ei, la categoria „încă o Nuţi din politică”. Cum însă chiar a comis-o, ne-a enervat.

Citiţi şi vă minunaţi: Adevărul: Sunteţi din Hunedoara. În Valea Jiului se închid mine. Ce să facă minerii?

Natalia Intotero: Reconversie profesională.

Adevărul: Noi am fost în Valea Jiului şi acolo toţi oamenii se vaită că nu sunt locuri de muncă, spun că nu au ce să muncească.

Natalia Intotero: Nu e chiar aşa. Există foarte multe firme cu capital privat, dar sunt şi foarte multe persoane care nu doresc să muncească.

Nu ştim ce înţelege doamna Intotero prin „foarte multe” firme. Însă, din datele disponibile pe site-ul DGFP Hunedoara (relevante la nivelul lunii februarie 2013), la nivelul Văii Jiului erau înregistrate exact 3.799, aproximativ 20% din numărul celor înregistrate în întreg judeţul. Şi asta în condiţiile în care, din punct

Ziar ul Vaii Jiului

Comentează subiectele zilei accesând site-ul

VINERI

5 aprilie 2013

Răsărit: 07:04 Apus: 20:00

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI! Director: Cătălin DOCEA

)

Anul VI Nr. 1175 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Veste proastă! Bugetarii din Petroşani – obligaţi să returneze parte din sporuri

Mai multe categorii de bugetari vor fi nevoite să returneze sporurile primite din ianuarie 2011 şi până în prezent, salariile urmând a fi diminuate cu 25 de puncte procentuale. Un

raport al Camerei de Conturi a considerat ilegală acordarea respectivelor sporuri şi, în urma unui control derulat la sediul administraţiei locale din Petroşani, a dispus recuperarea sumelor în discuţie. Procesul a fost pierdut de administraţie la Tribunalul Hunedoara şi, în 3 aprilie a.c., soluţia magistraţilor hunedoreni a fost menţinută de Curtea de Apel Alba Iulia. În unele cazuri, funcţionarii trebuie să returneze şi peste 100 de milioane de lei vechi. După raportul menţionat, Camera de Conturi a fost acţionată în judecată de Primăria municipiului Petroşani, căreia i s-au adăugat Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici, Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Hunedoara şi Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex”.

de vedere al populaţiei, Valea înseamnă cam o treime din judeţ. Deci firmele alea „foarte multe” din mintea doamnei Intotero sunt, de fapt, mai puţine decât în restul judeţului în raport cu populaţia reală.

La nivelul Văii Jiului, numărul celor ce nu au un loc de muncă se scrie cu cinci cifre, majoritatea covârşitoare a acestora fiind oameni ieşiţi din orice formă de plată sau protecţie socială. După mintea doamnei Intotero, oamenii din Vale au unde munci, dar nu vor. Scrie în „Adevărul”. Potrivit datelor statistice furnizate de AJOFM Hunedoara pentru luna februarie 2013, la agenţia locală din Petroşani erau înregistraţi 1.586 de şomeri, la Lupeni – 865, la Vulcan – 804 şi la Petrila – 676. Ieri, în Vale erau disponibile numai 67 de locuri de muncă (Petroşani – 16, Lupeni – 47, Vulcan – 3, Petrila – 1).

Cum ar putea cei 3.931 de şomeri înregistraţi în Vale să muncească pe cele numai 67 de locuri de muncă disponibile? Iată o întrebare care numai în mintea doamnei Intotero îşi poate găsi răspuns. Deşi, dacă tot nu e deputat de Vale, ar putea foarte bine să tacă.

Oralul, este evident, chiar nu o avantajează.

Cătălin DOCEA

R

Curs valutar: 1€ = 4,4281 lei 1$ = 3,4597 lei 1₤ = 5,2086 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Pentru că Simota vrea să fie bonă,

SC CEPI IMPEX SRL angajează agent de vânzări (materiale de construcţii) Relaţii la telefon 0751.199.100

Organizaţia PNL Petroşani va fi condusă cu portjartier

Aseară, când se crăpa de închiderea ediţiei, preşedintele Moloţ a susţinut o conferinţă de presă la sediul PNL din Petroşani. Cel nou, nu cel evacuat. Astfel, am avut ocazia să aflăm că preşedinte interimar, până la următoarele alegeri interne, va fi o persoană de sex feminin al cărei nume, din nefericire, l-am uitat. Întrebat fiind de ce a demisionat, Alin Simota a zis că a simţit el ceva (o fi fost, poate, constipat) şi că, pentru că i s-a mai născut un copil, s-a gândit să se retragă din linia întâi. În realitate însă, după cum ştie întreaga clasă politică locală, lui Alin Simota i s-a impus să demisioneze întrucât organizaţia locală a PNL se rujează, îşi suge burta şi-şi ascunde varicele în speranţa că va fi pătrunsă de însuşi primarul Iacob-Ridzi în persoană. Incapabili politic să producă un personaj demn că câştige Primăria municipiului Petroşani, toţi cei cinci politicieni aflaţi la prezidiul conferinţei de aseară au confirmat tacit ideea că asortarea lui Tiberiu Iacob–Ridzi la cravată galbenă cu dungi albastre e doar o chestiune de timp.

Dl. Drăgoescu, cel mai coerent personaj din prezidiu, a zis că USL se simte bine pe plan local.

Dar că, pentru a-şi păstra identitatea, liberalii mai au şi păreri contrare. Contrare părerilor pesediştilor. Şi, în mod miraculos (asta spunem noi), au

păreri mai mereu identice cu cele ale pedeliştilor.

A vorbit şi dl. Avram de la Apa Serv Valea Jiului SA. Întrucât a venit la conferinţa de presă cu maşina de la Ape, am dedus că se afla în timpul serviciului. Pe cale de consecinţă, nu-i reproducem declaraţiile pro Iacob-Ridzi pentru simplul motiv că nu se cade ca, în timpul programului, generalul apelor să încurce decantarea, filtrarea, ozonizarea şi clorinarea cu prietenia personală & politică dintre el şi primar.

La oficial, după cum a zis preşedintele Moloţ, organizaţia PNL Petroşani se pregăteşte să fie mai bună. Cu cine, frate Moloţ, cu cine? Cu pedelista Maria “Mire” Ardeleanu, care a bulversat Trezoreria până a ajuns să-i tâmpească pe toţi administratorii de firme din Vale? Realist vorbind, singura schimbare la nivelul organizaţiei - cu care Moloţ crede că va electriza electoratul din Petroşani - este cea dintre scaunele lui Simota şi Niţă. Şi, uite aşa, aţi aflat că Dorina Niţă este noul preşedinte (interimar) al PNL Petroşani. Ea poate să fie preşedinte pentru că o lasă bărbatul pe afară cât vrea ea înainte şi după Suleyman Magnificul. Spre deosebire de dl. Simota. Care, bonă în presă fiind, nu mai poate. Una peste alta, conferinţa de presă a fost interesantă.

Poate fi difuzată şi ca program TV de Revelion.

Cătălin DOCEA

Ziarul Vãii Jiului

2 ACTUALITATE

vineri, 5 aprilie 2013

Nu ştim cu ce preţ, dar începând cu 25 aprilie

Guvernul asigură cumpărarea de energie produsă de CEH Practic acest lucru înseamnă supravieţuirea mineritului până la o eventuală privatizare a acestuia. Vestea bună a adus-o de la Bucureşti, Cristian Resmeriţă, deputatul PSD, într-o conferinţă de presă.

Acesta a menţionat că, pentru ca activitatea în minerit să nu clacheze, primul ministru Victor Ponta a hotărât ca, începând din 25 aprilie, CEH să vândă energie de 200 până la 400 de megawaţi oră în sistem. Însă, conform deputatului Resmeriţă, nu a fost stabilit şi preţul.

Un lucru important care rămâne să fie dezbătut. În definitiv, preţul de vânzare al energiei şi, implicit, al cărbunelui de la SNH este şi a fost mereu o problemă.

Preţul corect pe megawatt ar fi undeva între 350 şi 400 de lei. Dacă se sta-

Pagină realizată de Alina PIPAN

bileşte acest preţ şi se asigură cumpărarea de energie de la CEH la acest preţ, pe o perioadă de cel puţin 24 de luni, se poate vorbi de salvarea de moment a mineritului din Valea Jiului şi chiar de realizarea de investiţii, astfel încât complexul să fie viabil pentru eventualii investitori.

Hotărârea garantează minimul de producţie şi transport a energiei electrice, pentru a asigura funcţionarea noii structuri energetice CEH. Ministerele Finanţelor şi Energiei au elaborat această propunere susţinută de guvern.

Deputatul mai aminteşte faptul că proiectul de hotărâre a fost susţinut atât de politicienii din Valea Jiului, cât şi de sindicate.

Acesta a amintit de Se mărită ori semnalul de alarmă tras de Daniel Andronache, directorul CEH, luni, care susţinea că, din 11 aprilie

Anunţ

Consiliul Local al oraşului Uricani, cu sediul în Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, jud. Hunedoara, cod fiscal 463647, nr. tel. 0254.511127, e-mail: primariauricani@gmail.com, invită persoanele fizice autorizate/atestate, asociaţiile, fundaţiile sau organizaţiile neguvernamentale fără scop lucrativ care iniţiază şi organizează acţiuni, programe sau proiecte culturale, sociale, educativ-ştiinţifice, sportive, cultură scrisă şi unităţi de cult din oraşul Uricani să depună cereri pentru selecţionare însoţite de propunerile de proiecte în vederea acordării de finanţări nerambursabile de la bugetul local al oraşului Uricani în limitele alocate pentru anul 2013.

Formularele de cerere se găsesc la sediul Primăriei oraşului Uricani, Serviciul Buget, Finanţe, Contabilitate.

Documentaţiile de solicitare a finanţării nerambursabile împreună cu propunerile de proiecte se depun la Serviciul Buget, Finanţe, Contabilitate al Primăriei oraşului Uricani, până la data de 29.05.2013.

Persoana de contact: şef serviciu Cherecheş Sorina Livia

putem considera activitatea minelor închisă, din cauză că silozurile termocentralelor erau pline, nu mai era loc de depozitare, după ce fosta conducere făcuse un import de cărbune de 200.000 de tone, cheltuind bani care puteau însemna investiţii. Însă, dacă acest cărbune a fost cumpărat mai ieftin, conducerea CEH a urmărit practic reducerea cheltuielilor, ceea ce se urmăreşte încă de la înfiinţare. Tot reducerea cheltuielilor la CEH aprinde şi discuţiile privind costul de vânzare al cărbunelui şi costul de cumpărare al energiei. CEH consideră prea scump cărbunele vândut de Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului. SNÎMVJ

fiind subvenţionată de guvern, nu poate să vândă cărbune sub preţul de 69 de lei. De asemenea, trebuie să se limiteze la buget şi să se încadreze în cheltuieli, aşadar vrea să cumpere energie mai ieftină decât cea de la CEH. Însă, dacă din 25 aprilie se reglementează şi cantitatea dar şi preţul de cumpărare al energiei în sistem, atunci CEH poate să cumpere cărbunele la un preţ mai mare şi să vândă energie, la fel, la preţul impus. Până nu se includ minele viabile în CEH, avem trei capre care se împung din cauza preţului huilei şi a energiei.

Preţul energiei trebuie stabilit şi stabilit corect, altfel, cel puţin una dintre capre trebuie să moară.

ba în America fata mare a industriei extractive?

O firmă americană va începe evaluarea zestrei SNH

La 2 aprilie o companie americană, Green Peak, din San Francisco, a trimis Ministerului Economiei o scrisoare de intenţie, prin care îşi arată interesul de a face o ofertă de achiziţie a minelor de lignit şi huilă. În acest sens, oficialii se vor întâlni astăzi cu reprezentanţi din ministerele Energiei şi Economiei, dar şi cu conducerea SNH. La întâlnire va participa şi deputatul PSD din colegiul de est Valea Jiului, rolul lui fiind acela de a informa delegaţia din America şi de a media întâlnirea. Deputatul nu a dat date concrete despre locul şi ora acestei vizite în Valea Jiului, dar cu siguranţă va reveni cu informaţii.

Este un început, şi unul destul de bun, dar nu o confirmare a faptului că minele din Valea Jiului sunt viabile. În definitiv, americanii s-ar putea să plece din Valea Jiului cu ochii beliţi de uimire când vor vedea cum se exploatează la noi cărbunele.

Cu toate că americanii nu au călcat încă în Valea Jiului,

deputatul spune că, personal, nu va fi de acord cu un compromis care ar însemna pierderea locurilor de muncă, mai ales că, la mina Lupeni, de exemplu, se are în vedere angajarea de personal, mai precis 60 de oameni, un fleac faţă de necesităţile reale ale exploatării.

Noi suntem de părere că oricare investitor va veni să cheltuiască cu minele din Vale, va avea loc de negociat cu guvernul, iar guvernul, dacă va vrea să mărite SNH-ul, va face compromisuri. Până una alta, stăm cu pumnii strânşi, şi sperăm ca americanii să ne acorde o şansă.

Iată cum sună scrisoare de intenţie de la GreenPeak: „Ministerului Economiei România, subiect: Ofertă pentru minele de cărbune şi energie de provenienţă fosilă. Firma Green Peak, cu sediul..., am fi interesaţi de negocierea şi înaintarea propunerii noastre privind oferta de vânzare a energiei provenită din minereu fosil şi a minelor de cărbune din România. Suntem interesaţi de o întrevedere cu oficialii din România şi să negociem condiţiile preliminare pentru achiziţionarea acestor companii”.

Respins chiar de colega de USL, Mariana Câmpeanu,

Deputatul mai încearcă odată

Societatea SC ADARCO INVEST SRL Petroşani

angajează programator - operator CNC pentru o linie de debitare tip HD-M 600 (VERNET BEHRINGER) Cerinţe: cunoştinţe desen tehnic industrial, cunoştinţe stabilire regimuri de tăiere-găurire, cunoştinţe operare computer.

Persoanele interesate ne pot contacta la sediul punctului de lucru al societăţii din loc. Aninoasa, str. Costeni, nr. 232A (stânga înainte de intrarea pe podul peste Jiul de Vest, direcţie de mers spre mun. Vulcan, Lupeni) sau la: tel. 0254-51.60.01 fax. 0254-51.33.03 e-mail: office@adarco.ro

www.zvj.ro

Deputatul Cristian Resmeriţă nu renunţă la propunerea legislativă privind stagiul de cotizare de 20 de ani pentru grupa de muncă I, după ce a fost mărită la 30 de ani.

În cursul anului 2012, au mai fost înaintate Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor alte 3 iniţiative similare, vizând diverse modificări la Legea Pensiilor. Toate au primit însă aviz negativ, chiar şi din partea ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu, care mai ieri era în

campanie de susţinere a deputatului Resmeriţă. „Am hotărât să reintroduc această iniţiativă. Când am depus această iniţiativă nu am făcut-o fără să mă consult înainte cu factorii de decizie.

Tocmai de aceea sunt surprins că a fost respinsă. Voi reintroduce iniţiativa şi ştiu că am susţinerea tuturor parlamentarilor din judeţ şi a reprezentanţilor din mediul sindical”, spune deputatul.

Se pare, în definitiv, că atunci când vine vorba de acordat beneficii din buzunarul lor, cei din

Guvernul USL se uită de două ori. La câte pensii vor avea de plătit, cel mai probabil şi următoarea iniţiativă va fi respinsă deşi, corect şi sănătos ar fi ca iniţiativa să fie aprobată, nu pentru că vine de la deputatul de culoare potrivită, ci pentru că vorbim de pensiile din minerit. Cei din Valea Jiului cunosc ce înseamnă 20 de ani de muncă în subteran şi ce înseamnă 30 de ani în aceleaşi condiţii. Mai rămâne să afle şi d-na ministru Marian Câmpeanu de la Bucureşti.

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 3

vineri, 5 aprilie 2013

Problema drumului forestier din Dealu Babii nu trebuie să rămână ca-n... peridoc Domnul Ilie Stan locuieşte în Dealu Babii, în casa cu numărul 9. Uşor de reţinut, dar mai greu de ajuns acolo. Mai ales pe timp de iarnă, când zăpada îţi trece de genunchi, sau acum, când trebuie să înoţi în noroaie, ca să-i baţi la poartă.

Asta, fiindcă

gospodăria în care locuieşte bărbatul de 56 de ani, împreună cu mama sa Ioana în vârstă de 76 de ani, se găseşte undeva pe dealul pe care-l vezi în foto, odată ajuns la podul de lemn, cum îi spun localnicii, de peste pârâul Crividia. Este podul acela în reparaţia căruia, după cum am scris de câteva ori, s-a băgat o căruţă de bani. Dar ale cărui balustrade laterale, din cauză că au fost prinse, de tot râsul, cu câteva cuie, au ajuns în albia pârâului la scurt timp după aşa zisa recepţie a lucrării.

Conform învoielii,

l-am sunat pe domnul Ilie Stan înainte cu o jumătate de oră de a o tăia spre Dealu Babii.

Asta, pentru ca niciunul dintre noi să nu fie nevoit să-l aştepte pe celălalt. Cam treizeci de minute, uneori patruzeci şi cinci sau chiar mai mult, când e jale afară, îi ia domnului Ilie Stan să ajungă la drumul principal, să-i zic aşa.

Pentru că, după cei cinci-şase sute de metri pe care-i parcurge prin holda sa după ce iese din casă, ajunge la drumul forestier care se face, mergând în sus, la stânga, imediat ce treci podul de lemn. Drum lung cam de 6,5 km şi care duce până în locul numit Tău.

Cam un kilometru şi jumătate

coboară şi, apoi, urcă Ilie Stan pe drumul acesta forestier. Dacă nu zilnic, la două zile tot este nevoit să coboare şi, apoi, să urce pe el. Dar nu despre efortul pe care-l depune el este vorba. Problema o constituie drumul acesta forestier. Care, în câteva locuri, este făcut praf din cauza maşinilor cu peridoc care merg la deal şi, apoi, vin în jos încărcate cu lemn. "Da, recunoaşte omul, domnul care conduce Composesoratul nr.15 a adus un bolinder şi a aşternut pământ pe drum. Dar asta a fost demult şi doar o dată. Iar apoi, în câteva zile

după aia, nici nu s-a mai văzut ce s-a pus!".

"Când trage lemnu’

în jos, zice domul Ilie Stan, drumul se face rău de tot. Şi, cum s-a tăiat şi în februarie, şi la începutul lui martie, nici nu-i de mirare că, în partea de sus, În Vulcan, dacă unii, lângă drumul e rău de nu se poate!".

"Dar cum au dat zăpada la o parte?", îl întreb. "Păi, atunci or închiriat tractorul şi tafu' de la Composesoratul 15 al lui Sârbu şi au deszăpezit drumu".

După cum se vede, pare-se că Vulcanul este una dintre primele Doar Primăria Vulcan, localităţi din Vale în care aflu de la Ilie Stan, a fost recurăţenia de primăvară a ceptivă atunci când i s-a cerut început de cum s-a încălzit puţin sprijin în repararea drumului: şi a luat viteză în aceste zile.

"Domnu' primar Ile a dat şi maşini, şi piatră de pus pe drum. Nu pot să zic, Dumnezău Nu vorbesc despre să-i dea sănătate! Da' noi ăştia cei câţiva locatari dintr-un bloc care stăm aici - şi mi-i enumeră vecin care, de vreo câţiva ani înpe toţi cei care au gospodării în coace, s-au specializat în stâlcitul vecinătatea drumului forestier - coroanelor celor trei sălcii de lângă blocul 2 termic. Nu-mi dau am vrea ca composesoratu' să seama ce plăcere perversă găsesc ei fie obligat cumva să întreţină drumul în bune condiţii. Nu ştiu în a-i mutila în halul în care sunt, dar, mai ales, mă mir că, niciodată în dacă-i lege pentru asta, da', acest răstimp, nu s-a găsit vreun dacă îi, i-aş ruga pe domnii de funcţionar de la Mediu, care să-i înla primărie s-o aplice. Oare se poate?". Ce să-i fi răspuns omu- trebe de sănătate. lui în afară de "Nu ştiu exact, Treabă frumoasă au făcut domnu' Stan, dar fiţi sigur că problema asta nu va rămâne florăresele de la Pregoterm pe buleca-n... peridoc". vard. Peste tot, pe marginea trotuGheorghe OLTEANU

blocuri, stâlcesc pomii,

Pe Bulevardul Mihai Viteazu curăţenia de primăvară este la ordinea zilei

arelor unde s-a lăsat pământul, locul a fost completat cu pământ adus de pe Valea Morii. Acum două zile, fetele acţionau în parcul din faţa Poştei.

"După ce punem pământ pe unde-i nevoie, însămânţăm iarbă, mi-a spus doamna Camelia Calotă. Numai să nu o calce în picioare copiii şi cei care scurtează drumul trecând peste zona verde".

S-a făcut curat şi în părculeţul

din faţa blocului 1M. Am băgat de seamă că a fost luat de acolo şi vechiul stâlp de iluminat public, confecţionat pe vremuri, artistic, din fontă. Dar care, iarna şi pe timp ploios, îi curenta pe cei care, din greşeală, puneau mâna pe el sau se apropiau la câţiva centrimetri.

S-a curăţat, aşadar,

părculeţul, dar grămada de pământ cu toate resturile a rămas uitată, cam de o săptămână şi ceva, pe marginea trotuarului din spatele chioşcului de ziare Rodipet. Sunt sigur că nu i-a căzut sub ochi domnului primar Gheorghe Ile, în unul din drumurile sale spre cinematograf, că, altfel, nu făcea vechime acolo.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

4 SPORT

vineri, 5 aprilie 2013

La „masa verde”, Vu l c a n u l a t r i u m f a t S-a deschis

Biroul de mediator

TOMESCU DUMITRU DANIEL Oferim: - şedinţe de informare privind medierea - activităţi de pre-mediere - activităţi de mediere Atenţie! Începând cu data de 15.02.2013, medierea este o procedură prealabilă obligatorie în cazul diferitelor litigii.

Ne găsiţi în Petroşani, str. Anghel Saligny, nr. 12A, jud. Hunedoara Contact tel./fax: 0254 540041 mobil: 0732 773755

Pedepse aspre şi jucători suspendaţi pe bandă rulantă în Campionatul Judeţean de Fotbal, unde CS Vulcan s-a ales cu un cadou neaşteptat. În urma deciziilor luate de comisia de disciplină din cadrul Asociaţiei Judeţene de Fotbal (AJF) Hunedoara, Aurul Certej este cea mai văduvită formaţie din Liga a IV-a. Din cauza unor greşeli organizatorice, trupa din Certej a rămas fără 4 puncte câştigate pe teren. Astfel, după ce au pierdut partida din prima etapă a campionatului, contra Gloriei Geoagiu, în deja celebrul caz al medicului în stare de ebrietate, „aurarii” au fost „arşi” şi în partida cu CS Vulcan. De data aceasta, motivul a fost folosirea unui jucător în stare de… suspendare.

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” PETROŞANI

ŞCOALA GENERALĂ „AVRAM STANCA” – secţia română ÎN CURÂND VEI FI ŞCOLAR!

OFERTA EDUCAŢIONALĂ PENTRU ANUL ŞCOLAR 2013-2014

2 CLASE PREGĂTITOARE:

prof. ADINA RISIPITU prof. MIRELA FALTINSKI 3 CLASE I: prof. ELENA MOCANU prof. MARIANA AVRAM prof. MAGDALENA OANCEA • toate cadrele didactice sunt calificate şi deţin gradul didactic I • elevii claselor pregătitoare şi I beneficiază de ore de limba engleză!

LA CEREREA PĂRINŢILOR: •Învăţământ STEP BY STEP •Program SCHOOL AFTER SCHOOL •Cursuri de dans •Cerc de arte plastice •Ore de limba franceză sau germană Dotări: • CABINET PSIHOLOG ŞCOLAR LABORATOARE: • CABINET LOGOPED • INFORMATICĂ • BIBLIOTECĂ • CHIMIE • SALĂ DE SPORT • BIOLOGIE • SALĂ DE FESTIVITĂȚI • FIZICĂ • ATELIER DE ARTE PLASTICE ELEVII DE LA CICLUL PRIMAR ŞI GIMNAZIAL ÎŞI DESFĂŞOARĂ PROGRAMUL ŞCOLAR PE UN SINGUR SCHIMB (8.00 – 12.00, respectiv 8.00 – 14.00)

ÎNSCRIERILE SE FAC LA SEDIUL GIMNAZIAL AL COLEGIULUI DIN STR. 1 DECEMBRIE 1918 NR. 73 fosta Şcoală Generală „Avram Stanca” în perioada 2-22 aprilie între orele 8,00 – 16,30

Relații suplimentare: • Secretariat: str. 1 Decembrie 1918, nr. 73, tel. 0254 542 633 • Site-ul școlii: www.ltme-petrosani.ro

www.zvj.ro

Prin urmare, meciul din etapa a XXI-a, contra celor de la CS Vulcan, pe teren scor 0-0, a fost omologat cu victoria la „masa verde” a trupei din Valea Jiului, din cauză că Aurul l-a folosit pe Doinel Părău, jucător aflat în stare de suspendare. Acesta acumulase 4 avertismente şi nu trebuia să joace în partida cu fosta campioană a judeţului. „Din păcate, noi nu am contabilizat numărul cartonaşelor luate de Părău şi nu am ştiut că este suspendat. Eu, de obicei, urmăresc cartonaşele luate de jucătorii, dar nu am ştiut că Părău a fost avertizat în meciul cu Hercules Lupeni. E păcat că pierdem puncte aşa, mai ales că ele au fost câştigate prin muncă de jucători”, au spus oficialii de la Certej. „Jocul Aurul Certej – CS Vulcan

(Liga a IV-a Seniori) din 23.03.2013 se omologhează cu rezultatul 3–0 pentru CS Vulcan în baza art. 83.10.1 + 41.2 din RD; echipa Aurul Certej va primi o penalitate de 300 lei, penalitate sportivă conf. Anexei 4 din RD al AJF, deoarece a folosit un jucător aflat în stare de suspendare (PĂRĂU DOINEL având 4 avertismente)”, se arată în comunicatul emis de Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara.

Fiţi pe fază!

Încep finalele la Cupa „Hagi-Danone” Finalele campionatului judeţean de copii şi juniori E şi „Hagi-Danone” vor avea loc la finele acestei săptămâni, chiar la Petroşani.

Iată programul de desfăşurare: Juniori Cupa „Hagi – Danone” (sâmbătă, 6 aprilie, ora 12:00, stadion Jiul Petroşani): Jiul Petroşani - FC Hunedoara; Juniori E (duminică, 7 aprilie, ora 12:00, teren Jiul II Petroşani): Jiul Petroşani - CFR Simeria.

Returul va avea loc în data de 13 aprilie, respectiv 14 aprilie.

AJF Hunedoara

Arbitri ameninţaţi, suspendări gârlă Cea mai drastică sancţiune dată de către forul judeţean a fost pentru jucătorul Marian Băieşu (Dacia Orăştie), care s-a ales cu 6 jocuri suspendare şi 250 lei penalitate sportivă, pentru injurii la adresa arbitrului.

De asemenea, pentru lipsă repetată de respect faţă de deciziile arbitrului, antrenorul Moraru Dragoş (Dacia Orăştie 2010 – juniori) a fost suspendat două jocuri şi a fost amendat cu 75 lei.

Deoarece la sfârşitul jocului persoane identificate ulterior au lovit arbitri şi o persoană neautorizată a intrat în vestiarul arbitrilor aducând acestora ameninţări, Dacia Orăştie 2010 s-a ales cu 400 lei penalitate sportivă.

Ziarul Vãii Jiului

SPORT 5

vineri, 5 aprilie 2013

Fotbal. Liga a IV-a

Petroşeneni, atenţie la Retezatul!

Cu toate că Universitatea Petroşani este lider de necontestat în Divizia Judeţeană (Liga a IV-a), Retezatul Haţeg are un parcurs perfect în retur, apropiindu-se la doar şase puncte de aceasta.

1. CS „U” Petroşani 2. Minerul Uricani 3. Gloria Geoagiu 4. Retezatul Haţeg 5. CSA Aurul Brad 6. CS Vulcan 7. Dacia Orăştie 2010 8. Hercules Lupeni 9. Metalul Crişcior 10. Aurul Certej 11. AS Şoimul Băiţa 12. CS Ghelari 13. Jiul Petroşani 14. CS CFR Simeria 15. Inter Petrila 16. Retezatul R.Mori 17. Victoria Călan 18. Zarandul Crişcior

Clasament Liga a IV-a 22 22 21 22 22 22 22 22 21 22 22 22 22 22 22 22 22 22

16 16 13 14 13 12 12 12 12 8 6 7 6 5 3 3 3 1

4 2 7 4 6 4 4 3 1 5 8 2 4 3 5 3 3 2

2 4 1 4 3 6 6 7 8 9 8 13 12 14 14 16 16 19

54 50 54 58 42 58 57 37 45 47 32 42 46 44 30 22 15 10

12 20 21 30 15 29 27 31 29 36 29 55 62 68 63 70 71 75

52 50 46 46 45 40 40 39 37 29 26 23 22 18 14 12 12 5

Luptă strânsă în vârful clasamentului, unde în ceafa „studenţilor” răsuflă Minerul Uricani, grupare aflată la doar două puncte distanţă de lideră.

Etapa de mâine, 6 aprilie, se anunţă a fi una interesantă, cu Retezatul Haţeg care va juca, acasă, cu Gloria Geoagiu, în timp ce Universitatea Petroşani se va deplasa la Metalul Crişcior. Aşadar, o etapă de urmărit.

Programul etapei de mâine, 6 aprilie: CSO Retezatul Haţeg - Gloria Geoagiu Metalul Crişcior - CS „U” Petroşani Zarandul Crişcior - CS Minerul Uricani CFR Simeria - CS Vulcan CS Inter Petrila - Retezatul Râu de Mori Aurul Certej - AS Şoimul Băiţa Victoria Călan - Clubul Jiul Petroşani Dacia Orăştie 2010 - CSA Aurul Brad Hercules Lupeni - CS Ghelari.

La Petroşani,

Cursuri pentru Licenţa C UEFA Asociaţia Judeţeană de Fotbal informează că examenul pentru obţinerea Licienţei C EFA 2013 este unul cât se poate de serios.

Drept urmare, cursanţii nu trebuie să lipsească de la cursuri.

Pentru a le promova, doritorii trebuie să participe la cursuri, la Petroşani, la 15 aprilie 2013, ora 9,00.

Tot la 15 aprilie se vor desfăşura şi cursul pentru reînnoirea licenţelor care au expirat şi cel de perfecţionare pentru antrenorii care sunt posesori ai acestei licienţe.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 ACTUALITATE

vineri, 5 aprilie 2013

Dezastrul apelor la Aninoasa

ISU a scos o firmă care a intrat la apă

În spatele Motelului Gui, sediul unei firme a fost prăpădit de ape. Pentru a face faţă inundaţiei şi pentru a scoate apa, Nicolae Dunca, primarul Aninoasei, a apelat la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care a trimis autospeciale cu motopompe în ajutorul patronilor disperaţi.

Pentru remedierea situaţiei s-a lucrat câteva ore. „La faţa locului au venit şi reprezentanţi de la Apele Române.

După ce se remediază situaţia cu inundaţia, trebuie realizat acolo un şanţ şi o tubulatură pentru preluarea apei.

Părerea mea este că s-ar putea în zonă să fie şi o canalizare înfundată, că este prea multă apă, încât să fie doar de pe versanţi”, spune primarul

Nicolae Dunca.

Dacă în zona Gui nu se ştie în ce măsură inundaţia este din vina ploilor sau a canalizării, în zona barierei de la Iscroni, canalizarea ce vine de la Vulcan este de vină, de fiecare dată, pentru inundarea a cel puţin două hectare de teren. Primarul Dunca este de părere că SC Apa Serv Valea Jiului SA (ASVJ) este de vină pentru acest deficit de preluare a apei. Însă purtătorul de cuvânt Gabriela Gomoi ASVJ spune că „Toate pâraiele de pe versanţi deversează în aceeaşi zonă şi se acumulează în zona colectorului principal ASVJ. Din păcate, în zona respectivă rigolele care ar trebui să preia apele pluviale şi să le transporte la Jiu nu sunt întreţinute şi, în consecinţă, cantitatea uriaşă de apă pluvială s-a acumulat în zona colectorului.

Colectorul, intrând sub presiune, nu poate prelua toată cantitatea de apă, drept urmare, apa nepreluată inundă zona. Totodată, cantitatea mare de apă de ploaie care ajunge împreună cu apa menajeră în staţia de epurare Dănuţoni creează probleme şi în funcţionarea staţiei de tratare.

Reprezentanţii ASVJ s-au deplasat la faţa locului, pentru a vedea ce măsuri pot fi luate cât mai urgent pentru rezolvarea acestei situaţii”. În concluzie, într-o zi cu soare, primarul trebuie să-şi trimită toţi muncitorii cu ajutor social să cureţe rigolele. Iar ASVJ-ul mai are de lucru la staţia de epurare de la Dănuţoni.

Ieri dimineaţă, la Uricani

Surpare de stâncă pe DN66 A Ieri dimineaţă şoferii care se deplasau înspre şi dinspre Uricani au fost nevoiţi să tragă pe dreapta chiar la intrarea în oraş dinspre Lupeni. Motivul este surparea de bolovani din peretele de stâncă de pe marginea drumului. A fost nevoie de o autospecială pentru a curăţa rapid drumul, astfel încât traficul să fie reluat, trimisă la faţa locului de compania care se ocupă cu în-

treţinerea drumului. Şi Primăria Uricani a fost nevoită să intervină cu o autospecială la rugăminţile celor de la E. On Gaz, pentru că în locul respectiv fusese dărâmat şi un stâlp, care căzuse pe o conductă de gaz. Şi stâlpul, şi conducata, erau pe teritoriul Lupeniului.

Primarul Dănuţ Buhăescu spune că situaţia a fost ţinută sub control.

Din cauza alunecărilor de teren

O casă a fost distrusă

Miercuri seară o familie din Aninoasa i-a mulţumit lui Dumnezeu că a scăpat cu viaţă după o alunecare de teren.

Familia formată din patru persoane locuieşte pe strada Mărtineşti, la numărul 63. Casa este construită la poalele unui deal. Oamenii nu au construit-o chiar în buza dealului, au lăsat câţiva metri distanţă şi bine au făcut. Miercuri, după ce s-a întunecat, a avut loc o alunecare de teren, malul de pământ prăvălinduse până la peretele casei. Alunecarea de teren a distrus şi grajdul şi structura casei, pereţii fiind crăpaţi cu totul.

Când a aflat de nenorocirea prin care trece familia respectivă, primarul Nicolae Dunca s-a deplasat la faţa locului. S-a oferit să le asigure cazare pentru nopţile ce urmează, dar oamenii au refuzat. Au în apropiere rude şi le este mai uşor să doarmă la casa acestora. „Casa respectivă este distrusă, pereţii sunt crăpaţi. Am luat deja legătura cu prefectul Sorin Vasilescu, vom trimite la Prefectură un raport, iar în urma raportului se va întocmi un proiect pentru obţinerea unui ajutor de urgenţă. Cu banii primiţi de la guvern familia va trebui să-şi repare casa, dar şi să construiască un zid de protecţie. Noi, de la primărie, le oferim tot sprijinul pe care-l putem oferi”, ne informează primarul Nicolae Dunca.

Pagină realizată de Alina PIPAN

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

REPORTAJ 7

vineri, 5 aprilie 2013

Elevi de performanţă (I). Prof. Dorin Răduţi, dirigintele Alexandrei Bârlă:

„Alexandra, orice face, vrea să salveze omenirea!”

Ziarul Văii Jiului demarează o campanie de popularizare a tinerilor din Valea Jiului care sunt premiaţi cu burse de performanţă. Aceştia nu sunt doar tineri care au 10 pe linie, ci tineri care prin activitatea lor realizează lucruri cu impact social. Sunt tineri a căror poveste merită atenţie.

Cu felicitările de rigoare, iată povestea lor.

Asta spune dirigintele Dorin Răduţi despre eleva lui: „Alexandra, orice face, vrea să salveze omenirea”. Nu este greu de ghicit acest lucru.

Alexandra, prin tot ce susţine şi tot ce face, este evident, vrea să ajute. Se simte oarecum datoare să-şi ajute semenii. Alexandra primeşte astăzi o bursă de performanţă. Nu este mare, doar 75 de lei pe lună, bani pe care Alexandra îi strânge astăzi pentru cheltuielile pe care le va avea în vară, când de va înscrie la facultate.

A ajuns la bursa de performanţă după ce, anul trecut, împreună cu două prietene au realizat un filmuleţ şi au participat cu el la o competiţie pe www.sigur.info.ro. La concursul Safer Internet Day 2012, fetele au obţinut locul II pe ţară. Alături de ele, la concurs au participat câteva sute de elevi. Se vede că fetele nu au muncit degeaba şi au avut şi foarte multă inspiraţie. „Am făcut un filmuleţ intitulat Păzea, că şi-a făcut mama blog! L-am realizat alături de două prietene.

Tema concursului era siguranţa activităţii online. Nu a fost foarte greu. Până la urmă, îţi trebuie doar ceva inspiraţie, creativitate”, spune Alexandra, timidă.

Filmuleţul câştigător este realizat împreună cu Georgia Filip de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan şi cu Giulia Pauliuc de la Liceul Teoretic Lupeni. Coordonatorul proiectului cu care au câştigat fetele premiul naţional a fost Elena Filip, psiholog în cadrul Salvamin.

De când a aflat că vreau să fac un interviu cu ea, Alexandra nu prea s-a simţit în largul ei, pentru că avea emoţii. La cât este de modestă, nici nu ştia ce poate să povestească, ca să fie aşa de interesant pentru ziar. Noi găsim interesant, de exemplu, faptul că încă din clasa a VI-a face voluntariat. Atunci a fost prima dată la Organizaţia Salvaţi Copiii. Prima dată a fost ca toată lumea, în cadrul unui concurs, dar nu a renunţat nici când concursul a luat sfârşit. „Mie chiar îmi place să merg la Salvaţi Copiii, îmi plac copiii, îmi place să lucrez cu ei. Mi se pare extraordinar să poţi să-i ajuţi. Voluntariatul nu se poate face decât din convingere”, spune Alexandra. Am întrebat-o dacă voluntariatul ar trebui să fie obligatoriu, deşi este cam forţată exprimarea. „Voluntariatul nu se poate face dacă este impus. Sunt, de exemplu, copii care merg la Salvaţi Copiii numai pentru concursuri, pentru premii, pentru etapele viitoare din concurs. Dar apoi renunţă. Acela nu este voluntariat. Dar cei care înţeleg voluntariatul nu renunţă. Acţiunile de acest fel îţi schimbă viaţa, îţi dau o altă perspectivă, nu mai vezi doar lumea ta, vezi şi nevoile şi bucuriile altora”. În centrele universitare voluntariatul dă un plus valoare unui CV, la un loc de muncă. La noi nu prea, pentru că nu se întâmplă la fel. „Într-un fel este normal să fie luat în considerare şi să fie privit mai cu atenţie. Voluntariatul este şi el o experienţă. Dacă participi la acţiuni de voluntariat capeţi experienţă,

înveţi mai multe, cunoşti mai multe lucruri”, ne deschide ochi domnişoara din clasa a XII-a, care are multă înţelepciune pentru vârsta ei.

Alexandra vrea să ajungă kinoterapeut sau stomatolog. Cu toate că va absolvi un liceu teoretic, asta vrea să facă. „Tot acolo bate, vrea să facă ceva, să salveze lumea”, spune dirigintele Răduţi. Aşa şi este. Mai mult o tentează kinetoterapia. S-a şi interesat. „La Cluj sunt doar 30 de locuri disponibile, fără taxă, şi 20 cu taxă, dar taxa este mare.

Fratele meu a vrut să dea acolo, dar nu a reuşit. Vreau să încerc şi eu. Am vrut să încerc la Asistenţă Socială, dar după terminarea facultăţii nu te prea ajută.

Rămân cu kinetoterapia şi stomatologia pe listă”. Adevărul este că lumea medicală duce lipsă de kinetoterapeuţi, iar activitatea lor înseamnă pentru multă lume, recăpătarea independenţei fizice. Era oarecum firesc să o intereseze acest aspect pe Alexandra.

Liceanca nu are 10 pe linie. Pentru bursa de performanţă trebuie doar să ai medie peste 8,50 şi să faci lucruri inedite. Ea face. Unele le învaţă şi de la şcoală. „Îmi place la liceu, că ţi se dă posibilitatea să–ţi dezvolţi creativitatea. Îţi poţi expune ideile, poţi să vorbeşti liber. Însă mi se pare, totuşi, că este foarte multă materie. Însă îmi plac cursurile interactive”. Dirigintele Dorin Răduţi adaugă că este foarte important pentru un profesor care predă elevilor să nu se complacă în rigorile sistemului. Susţine proiectele extracurriculare, dezbaterile, lucrul pe grupe la clasă, dar în clasa a XII-a este nevoie de structură şi informaţii multe, pentru că elevii trebuie să treacă de bac şi să dea la facultate.

Noi o vedem pe Alexandra kinetoterapeut.

Are prea multă voinţă şi un suflet bun. Este frumos să vezi un tânăr care ştie ce vrea de la viaţă şi poate face faţă cu succes oricărei provocări.

Dani Stepan, consilier PP-DD, spunea că bursa de performanţă ar trebui să fie cel puţin de 100 de lei pe lună. Nu este foarte mare, dar trebuie să fie mai motivantă, pentru că premiază calitatea copiilor extraordinari. Suntem de acord cu acest lucru şi ştim că şi pentru Alexandra, şi pentru restul elevilor, contează destul de mult această apreciere.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

8 DIVERSE

vineri, 5 aprilie 2013

Activităţile elevilor vulcăneni în Sâptămâna Altfel:

Ecologizare, donaţii şi acţiuni de voluntariat pentru copiii cu dizabilităţi Săptămâna Altfel se dovedeşte a fi un program cu impact asupra elevilor din toate şcolile din Valea Jiului. Anul acesta Săptămâna Altfel se desfăşoară sub sloganul „Să ştii mai multe, să fii mai bun”. Obiectiv atins de elevii clasei a VI-a D de la Şcoala Gimnazială Nr. 4 din Vulcan, care au descoperit efectele benefice ale acţiunilor de ecologizare şi voluntariatul. Astfel, cei mici vor creşte mai responsabili şi mai buni.

Luni şi marţi au pus mâna pe saci de gunoi, şi-au tras pe mână mănuşile şi, alături de profesorii Raimond Lupu şi Petruţa Topsac, au realizat acţiuni de

ecologizare în împrejurimile municipiului, adunând mulţi saci de deşeuri rămase în urma localnicilor ieşiţi la iarbă verde pe Valea Morii. Aviz vulcănenilor care nu strâng în urma lor: au ajuns nişte copilaşi responsabili să vă strângă murdăria! Acţiunea de voluntariat s-a prelungit şi în cursul zilei de miercuri, când aceiaşi elevi, însoţiţi de cei doi profesori, au vizitat Centrul de Plasament pentru Copii cu Handicap Vulcan. „Aici micii elevi au fost foarte impresionaţi de problemele cu care se confruntă alţi copii de vârsta lor şi au promis că vor reveni să continue jocurile începute cu aceştia. La nivelul Şcolii Gimnaziale Nr. 4

Vulcan s-a organizat o colectare de fructe pentru aceşti copii, iar toate fructele au fost donate cu ajutorul acestor voluntari centrului, într-o acţiune care se doreşte a fi permanentizată. Prin acest proiect educativ s-a dorit sensibilizarea elevilor la nevoile celorlalţi şi, prin intermediul lor, s-a dorit şi sensibilizarea părinţilor şi a tuturor membrilor societăţii. Acest proiect s-a desfăşurat sub egida Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară – SNAC, care are ca scop implicarea elevilor în acţiuni de voluntariat. Cei 14 elevi care au început să conştientizeze valoarea acţiunilor efectuate în sprijinul celorlalţi sunt: Robert Agapi, Daniel Agaston, Atilla Argyo, Alexandra Arotăriţei, Andreea Bîclea, Sandra Bîrlădeanu, Stela Colipcă, Maria Cozma, Adina Ciobotaru, Cosmin Iacob, Lăcătuş, Valentin Paragină, Sorin Pelmuş şi Darius Teleman. Tot sub egida SNAC, dar împreună cu psihologul şcolar Alina Muha, va avea loc în cursul zilei de vineri (astăzi –

n.r.) o discuţie pe tema toleranţei, discriminării şi traficului de fiinţe, la care au fost invitaţi să participe şi părinţii”, ne-a informat prof. Raimond Lupu, dirigintele clasei a VI-a D. Profesorii de la Vulcan au dovedit că elevii pot încă de mici ajuta societatea prin acţiuni de voluntariat, care au presupus costuri extrem de reduse, dar care au fost primite cu interes de aceştia. „Să învăţăm din necazurile celorlalţi”, a devenit sloganul acestui grup de voluntari din cadrul Şcolii Gimnaziale Nr. 4 Vulcan.

Jos pălăria, copii!

Alina PIPAN

COMUNICAT DE PRESĂ

Având în vedere situaţia economică dezastruoasă generată de politicile economice aplicate de Guvernul USL condus de dl. Victor Viorel Ponta, creşterea alarmantă a ratei şomajului şi scăderea gradului de ocupare a forţei de muncă, în baza art.

74 alin 1) din Constituţia României, senatorul de Valea Jiului Haralambie Vochiţoiu, în strânsă legătură cu autorităţi locale şi cetăţeni interesaţi/afectaţi din colegiul pe care îl reprezintă, a înaintat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. În esenţă, proiectul de modificare a Legii nr.

76/2002 prevedea reintroducerea a două articole eliminate în mod abuziv, nesăbuit şi imoral de Guvernul PDL, condus de dl. Emil Boc (girat de dl. preşedinte Traian Băsescu), în vederea obţinerii cu orice preţ a unor economii la bugetul de stat, pe spatele şi din suferinţa unora dintre cele mai afectate persoane din societate - şomerii.

Reintroducerea acestor articole de lege are drept scop combaterea şomajului, reîncadrarea în muncă, sprijinirea ocupării persoanelor defavorizate şi protecţia persoanelor în cadrul sistemului pentru şomaj, prin reluarea unei scheme de finanţare de la bugetul asigurărilor de sănătate (BAS) şi/sau din alte surse, pentru reluarea de către autorităţile publice locale (primării) a programelor de măsuri active privind ocuparea temporară a forţei de muncă, în folosul comunităţii. Aceste tipuri de

www.zvj.ro

programe au funcţionat cu succes chiar în baza acestei legi până în anul 2010, când cele două articole au fost eliminate.

Copiind fidel comportamentul sfidător şi duplicitar practicat de Guvernul PDL, faţă de cetăţenii care l-au votat, Guvernul USL, condus de dl. Victor Viorel Ponta, prin scrisoarea nr. 365/22.03.2013 transmite Senatului României un Punct de vedere halucinant asupra propunerii legislative înaintată de dl. senator de Valea Jiului Haralambie Vochiţoiu, liderul grupului PP-DD din Senat, prin care afirmă răspicat: ...considerăm că introducerea în conţinutul Legii nr.

76/2002 a unor măsuri de subvenţionare a cheltuielilor cu forţa de muncă efectuate în cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor NU ESTE OPORTUNĂ în acest moment.

Având în vedere aceste considerente guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative, uitând subit de angajamentul trâmbiţat în campania electorală de a înfiinţa 1.000.000 de locuri de muncă.

Domnule prim-ministru al României, din cauza lipsei locurilor de muncă şi sărăcirii tot mai accentuate a populaţiei, ocuparea unui loc de muncă, fie el şi temporar, ameliorează impactul social generat de politicile economio-sociale nepotrivite şi slugarnice faţă de FMI, aplicate deopotrivă de Guvernele USL şi PDL. Totodată, aceste măsuri active ar aduce servicii administraţiilor publice locale.

Dl. senator Haralambie Vochiţoiu doreşte să facă cunoscută cetăţenilor şi mass-media adevărata faţă a acestei puteri, face apel la toţi parlamentarii din judeţul Hunedoara, precum şi la ceilalţi parlamentari, să se delimiteze de acestă guvernare abuzivă, care seamănă din ce în ce mai mult cu cea pe care tocmai a înlocuit-o, şi să susţină prin vot măcar aceste minime măsuri gândite în folosul oamenilor sau să depună amendamente, în cadrul dezbaterilor parlamentare.

Bucureşti, 04 aprilie 2013 Biroul Senatorial Haralambie Vochiţoiu

Ziarul Vãii Jiului

UMOR ÎN HA... MAJOR 9

vineri, 5 aprilie 2013

Să zâmbim cu Eugen Ilişiu!

De curând, la Salonul Judeţean „Profart”, l-am întâlnit pe domnul Eugen Ilişiu. Paradoxal, până acum, i-am cunoscut pe mulţi umorişti români, dar nu îl întâlnisem niciodată tocmai pe dumnealui, care este hunedorean. De profesie arhitect, a fost şef şi colaborator la peste 1.200 de proiecte. Ca umorist, nu are tot atâtea cărţi, dar… mai este timp. Din 2002, când a apărut volumul de debut, „Lumea cu capu-n jos”, s-au adunat 8 volume de poezie şi de epigramă.

Confirmare Tristeţe mare

Europa toată plânge De cu zori în pragul serii, Şi sărmane mâini îşi frânge, Căci au sărăcit… bancherii!

Un bolnav Firav Intră în cabinet Şi îi spune doctorului încet: - Am o boală Nasoală, Ce se cheamă Că nu sunt băgat în seamă!

Temeri întemeiate

Secretara-i panicată, Că va fi concediată, Şeful că a scos, mai nou, Canapeaua din birou.

Doctorul îl priveşte, Clipeşte Şi zice vehement: - Să intre următorul pacient!

Grevă cu ricoşeu

Minerii-au izbutit cu greva, Şi-şi ostoiesc din greu amarul: De-au câştigat la leafă ceva, Mai câştigat e cârciumarul!

Sentiment greşit Odinioară, O vioară A cunoscut un violoncel, Şi s-a-ndrăgostit de el.

Fier vechi

La Paris, sub Tour Eiffel, Stă-ntr-o rână Parpanghel Şi, în gând, îşi trage sama: Ce de fier, să moară mama!

Din zăpăceală, Nu a pus la socoteală Că violoncelul are Arcuşul prea mare.

Accesorii incomode

Cântăreţele, când cântă, Sau cântatul le-nfierbântă, Sau se-ncurcă vocea-n ţoale, Că-s mereu aproape goale!

Această inadvertenţă A ieşit în evidenţă, Când au încercat, discret, Să cânte în duet: Atunci în loc să fie Vibraţie şi armonie, Duetul a ieşit Uşor scrâşnit.

Impedimente

Când mă bântuie năpasta Să îmi fac de cap şi eu, Nu mă-mpiedică nevasta; Cu amanta e mai greu!

Activă, Micuţa divă, A făcut, urgent, următorul pas: Se-ndrăgosti de-un contrabas!

Avânt cultural

Pe al nostru plai natal, Educaţia-i pe val, Şi se vede, pe local, Scris: “Bufetul Cultural”.

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

Intenţia contează Slogan onest

E atacat electoratul Cu un slogan irezistibil: Solemn promite candidatul Să fure doar cât e posibil!

De la Eco la Onco

La multe feluri de mâncare, Ar fi normal, cinstit şi logic, Pe ambalaj să scrie, mare, Că e, produsul, oncologic.

Valorificarea resurselor

La noi, cu uşurinţă, poţi Să faci “turism de ambuscadă” În care oaspeţii să cadă, Desigur, pradă unor hoţi.

Contratimp

Are sânii colosali, Dar, al naibii ghinion, Sânii ei sunt naturali Când se poartă silicon!

Convingător

De mă-ntrebi ce-nvăţătură Vieţii mele-i dă măsură, Jur pe bunul Dumnezeu Că, de fapt, eu sunt ateu.

Puţină demnitate

Un Trabant de te-a călcat, Asta ştie orişicine, Nu mori traumatizat, Ci dai ortul de ruşine.

Elefantu-i mort de frică, S-a accidentat şi plânge…

Vine-n grabă o furnică Să doneze, şi ea, sânge!

Temeri masculine

Cu o mină vag posacă, Trei bărbaţi se lamentau, Că n-au reuşit să-şi facă Testul Papanicolau!

Telefonie mobilă

O iscoadă de pe Marte Pământenii îi descrie: Merg cu capul într-o parte, Cu urechea-ntr-o cutie!

Contradicţie în termini Un trepăduş patriarhal Anunţă, cu un glas smerit: Preafericitu-i la spital!

Atunci de ce-i preafericit?

Răsplata patriei Eu sunt românul cel cinstit, Plătit-am taxe an de an Şi dorm acuma liniştit, Pe-o bancă-n parc, sub un castan…

Interpretare

O cucoană oarecare, Constatând că e cam grasă, Ca măsură-ajutătoare, Scoase-oglinzile din casă!

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Ziarul Vãii Jiului

10 ACTUALITATE

vineri, 5 aprilie 2013

La Petrila

Reabilitarea continuă Primarul, consiliul local, constructorii şi asociaţiile de proprietari, dar neajutaţi deloc (deocamdată) de guvern - deşi are obligaţia prin lege continuă programul de reabilitare termică şi în 2013 pentru cel puţin 10 blocuri.

Ieri, 4 aprilie, începând cu ora 9:00, la Primăria Petrila a avut loc o şedinţă cu tema „Reabilitarea termică a blocurilor din localitate”. La dezbatere au participat din partea administraţiei publice locale primarul Ilie Păducel, viceprimarul Vasilică Jurca, secretarul oraşului Toma Vărgatu, şi funcţionarii ec. Maricica Băieşu şi ing. Ioan Olar, ultimul responsabil cu programul de reabilitare, din partea locatarilor blocurilor fiind prezenţi preşedinţii de asociaţii de proprietari, printre care Gheorghe Cucu, Ionel Borşa, Ion Uruş. Şedinţa s-a dorit a fi o dezbatere clară a situaţiei blocurilor aflate în programul de reabilitare, un program care a început greu şi în acest an, din cauza lisei fondurilor Guvernului României. În cadrul şedinţei, primarul Ilie Păducel a dat asigurări reprezentanţilor locatarilor că primăria va aloca cei 30% din banii ce revin acestei instituţii, o sumă deloc de neglijat, circa 7,5 miliarde de lei, bani care vor fi daţi de la bugetul local doar în 2013!

De partea cealaltă, doi preşedinţi de asociaţii şi-au dat acordul pentru continuarea lucrărilor. Astfel, Gheorghe Cucu, preşedintele Asociaţiei de Proprietari nr. 4, a fost de acord cu privire la continuarea lucrărilor la blocul 20 de pe strada 8 Martie, şi la blocul 29 de pe aceeaşi stradă, preşedintele dându-şi acceptul ca asociaţia să plătească anul acesta cei 20%, bani strânşi de la locatari. La fel ca şi colegul său, preşedintele Ionel

Borşa a confirmat că şi asociaţia pe care o conduce va plăti cei 20% care-i revin, pentru blocurile 5 şi 6 de pe strada Muncii.

Ca să nu mai existe alte nelămuriri, secretarul Toma Vărgatu a intervenit şi a specificat foarte clar că nu ajunge doar acordul verbal, „mai trebuie încheiat şi un act adiţional, cu valabilitate pe anul în curs, în care se pune clauză, în sensul că cine vrea să termine lucrările să plătească banii la timp, dacă nu se percep dobânzi de penalizare”, actul adiţional urmând a fi încheiat în perioada imediat următoare. „Dorinţa mea, ca şi primar al oraşului Petrila, este să continuăm şi să finalizăm programul de reabilitare a blocurilor, început anul trecut. Noi am realizat lucrările anul trecut, s-au plătit lucrările la stadiul la care acestea au fost executate. În bugetul pe anul 2013 am prins bani pentru reabilitare termică, privind cota noastră de 30%. Pe partea cealaltă, am chemat la discuţii asociaţiile de proprietari, în prezenţa constructorilor, rugându-le să-şi adune şi ele cei 20% care le revin. Nu în ultimul rând, pentru ca lucrurile să fie clar înţelese am luat legătura cu Ministerul Dezvoltării, unde am transmis şi un Memoriu privind finanţarea de către minister a părţii ce îi revine. Răspunsul venit, pe care l-am arătat tuturor, din păcate nu este unul favorabil. Ne-au spus că vor aloca aceşti bani doar în funcţie de posibilităţi, partea ministerului în acest an fiind undeva spre 18 miliarde de lei vechi. Văzând acest răspuns oarecum vag de la minister, m-am adresat şi constructorilor, întrebându-i dacă doresc să lucreze chiar şi în aceste condiţii. Adică pe 50% din sumă (deocamdată), e vorba doar de banii primăriei şi al asociaţiilor, urmând să aştepte şi cei 50%, bani de la guvern, care ar trebui să sosească, într-o ţară normală, până la finele anului. Vreau să vă spun că şi în anii trecuţi cam tot aşa am lucrat, numai că de fiecare dată banii veneau până la finele anului, chiar dacă cu mici întârzieri de

LABORATORUL DE METROLOGIE AL

SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani îşi suspendă activitatea de verificare metrologică în perioada 8 aprilie - 15 mai 2013

Laboratorul de Metrologie al SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani îşi suspendă activitatea de verificare metrologică în perioada 8 aprilie 15 mai 2013. În această perioadă Laboratorul va fi mutat de la vechea locaţie din str. Mihai Eminescu nr. 9 (Colonia Petroşani) la adresa Ion Creangă nr. 16, în cadrul sectorului Petroşani Nord (lângă Electrostar). În această perioadă va avea loc o nouă evaluare a activităţii care va fi realizată de către reprezentanţii Biroului Român de Metrologie Legală Bucureşti.

Vă mulţumim pentru înţelegere.

Director general Costel AVRAM

www.zvj.ro

termen. Acum nu mai sunt sigur.

Le-am dat însă posibilitatea constructorilor şi la o a doua variantă. Adică, să primească banii toţi odată, în proporţie de 100%, când vor veni banii de la minister, dumnealor urmând să aleagă ce variantă le convine”, ne-a declarat după şedinţă primarul Ilie Păducel. În acest program de care tot vorbim este vorba de 10 blocuri, din 12. La două dintre ele lucrările nu au început deoarece asociaţia care răspunde de ele nu a adunat până acum niciun ban.

Ca atare, blocurile 6 şi 8 din Cartierul

Muncii sunt în pericol să nu mai fie reabilitate termic. „I-am spus şi azi preşedintelui de asociaţie, domnului Borşa, să mai discute cu locatarii şi, cât de repede, să se hotărască ce fac. Eu, ca primar, nu pot să mă mai angajez şi să promit, în numele guvernului, că vom primi banii.

Voi insista în continuare la guvern,

pentru că este un program început, dar nu ştiu cum va fi de-acum înainte, chiar dacă s-au dat asigurări că lucrările începute vor primi finanţări în continuare”, ne-a mai declarat primarul Ilie Păducel.

Conform acestuia astfel de întâlniri vor mai avea loc între constructori, asociaţii de proprietari şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale petrilene, până „la finalizarea acestui program important pentru oraşul nostru şi locuitorii săi”. Înainte de finalul acestui material, trebuie să mai spunem că l-am întrebat pe primar şi ce se aude referitor la blocurile unde reabilitarea termică a fost finalizată, dar unde mai există anumite plângeri semnalate de locatari privind anumite greşeli de execuţie sau alte discordanţe. „Ţinem permanent legătura cu constructorii, fiind trimise acolo echipe pentru retuşarea acestor greşeli semnalate. Trebuie să ştie toată lumea că acestor firme care s-au ocupat de lucrări nu le eliberăm garanţia şi nici nu semnăm recepţia finală până nu elimină toate greşelile semnalate de cetăţeni, pe bună dreptate. Dar să ştiţi că nu este vorba de probleme mari, de aceea cred că nu vor fi necazuri în acest sens”, ne-a spus Ilie Păducel.

Corneliu BRAN

În doar patru zile,

Peştera Bolii a fost vizitată de peste 500 de elevi

Prin programul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Şcoala Altfel, sute de elevi ai claselor I-VIII de la mai multe şcoli şi colegii din Valea Jiului, dar şi din judeţul Hunedoara, precum şi din judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi, au avut şi mai au ocazia şi astăzi, 5 aprilie, să viziteze cea mai cunoscută şi mai populară peşteră din judeţul Hunedoara, Peştera Bolii.

Accesul în peşteră în grupuri organizate a fost gratuit. Cei care s-au ocupat de copii au fost reprezentanţii Asociaţiei Ecologice „Petro Aqua” Petroşani. „În pofida vremii total neprielnice, anul acesta am avut surpriza plăcută să fim vizitaţi la peşteră de peste 500 de elevi de la şcolile şi colegiile din Haţeg, Râul de Mori şi municipiile Petroşani şi Vulcan, urmând ca acest număr de elevi să crească după ziua de vineri, 5 aprilie, când la peşteră vom avea din nou alte grupuri. Elevii au venit însoţiţi de către cadre didactice, iar ghizi în peşteră le-au fost membrii din cadrul asociaţiei noastre. Ca de obicei, copiii sunt foarte atraşi de acest obiectiv şi de toate amănuntele care li se spun. Aşa a fost şi în această săptămână, când copiilor li s-a prezentat istoria peşterii, evenimentele culturale care au avut loc în ultimii ani (e vorba de cele două filme făcute în peşteră, de spectacolele de teatru şi de cele religioase, organizate cu diverse ocazii etc.), dar şi date legate de istoria cetăţii dacice aflate în apropiere, legenda pârâului Jupâneasa, ori mai multe detalii care ţin de speciile de lilieci din peşteră”, ne-a declarat Ovidiu Rizopol, vicepreşedintele Asociaţiei „Petro Aqua”.

Corneliu BRAN

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11

vineri, 5 aprilie 2013

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Treci prin locul potrivit pentru a afla o veste excelentă care te face fericit. Datorită celor auzite, totul pare dintr-o dată mult mai frumos şi îţi arăţi bucuria în tot ce faci.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Nu te grăbi spre ţinta pe care ai ales-o pentru azi, ci ascultă-i pe cei din preajma ta care te mai trag uneori de mânecă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

IMOBILIARE

AUTO

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară.

Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316 Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună.

Tel. 0765.591522

DIVERSE

Vând mixer DJ Behringer VMX-100, puţin utilizat, preţ fix 150 lei.

Telefon 0720.946949.

Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 42.000 euro.

Tel. 0724.571408 Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090

Vând receptor Dolce, fără datorii.

Preţ 20 euro.

Relaţii la telefon 0761.756839 Vând laptop second hand Asus X54HR-SX067D, Intel i3,2, 15 GHz, AMD HD 7470 - 1 GB/RAM video, 750 GB HDD + accesorii (mouse, geantă), încă 1 an garanţie, preţ 1300 lei neg.

Telefon 0720.946949.

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

DECESE În aceste momente grele, împărtăşim durerea şi ne alăturăm cu multă compasiune domnului Adrian Apostu, la trecerea în nefiinţă a dragului său tată, Ing. APOSTU VICTOR Sincere condoleanţe familiei îndurerate.

Fie ca bunul Dumnezeu să-i aşeze sufletul în lumea celor drepţi şi să-i dea odihnă veşnică.

Colectivul Electromax Petroşani Sindicatul Sanitas al Spitalului de Urgenţă Petroşani este alături de doamna dr. Carmen Apostu îm marea durere pricinuită de decesul socrului, Ing. APOSTU VICTOR şi trasmite sincere condoleanţe familiei îndurerate.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Familia Rizopol din Petroşani este alături de familia Apostu în greaua încercare pricinuită de trecerea la cele veşnice a celui care a fost un bun soţ, tată şi bunic, APOSTU VICTOR Dumnezeu să-l ierte şi să dea putere familiei să treacă de acest moment greu!

Visezi la evenimente viitoare de la care ai speranţe cu totul aparte, şi când vezi că şi ceilalţi privesc spre ziua de mâine cu acelaşi optimism, eşti din ce în ce mai motivat să faci tot ce-ţi stă în putinţă să iasă bine.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Vezi în jurul tău numai pericole şi duşmani, pentru că nu eşti în cea mai bună stare psihică. O uşoară depresie te face să le priveşti pe toate în negru şi să îţi verşi ostilitatea pe oricine îţi iese în cale.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Nu te poţi manifesta în voie, de parcă anturajul te obligă să te comporţi ceva mai rigid. Nu e deloc plăcut să stai cuminte în banca ta când tu ai chef de distracţie...

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Nu te poţi încadra în termenele limită pe care ţi le dă cineva, dar cum nu stă în puterea ta să schimbi aceste condiţii, tot ce poţi face e să te supui.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Ai mare grijă dacă pleci azi la drum, pentru că planurile din târg nu vor semăna cu cele făcute acasă.

Familia Szuhanek din Petroşani deplânge trecerea în nefiinţă a celui care a fost APOSTU VICTOR şi este alături de familia îndurerată.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Membrii Asociaţiei Petro Aqua Petroşani transmit sincere condoleanţe familiei Apostu în aceste momente grele, cauzate de plecarea dintre noi a celui care a fost APOSTU VICTOR Dumnezeu să-l ierte!

Cu ajutorul potrivit, orice problemă care se iveşte astăzi va părea floare de ureche. Ai noroc să fi adunat lângă tine un grup de suport destul de bine închegat care te va susţine la greu.

ANGAJĂRI

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Angajez vânzătoare pentru florărie în Petroşani, cu vârsta cuprinsă între 20-37 de ani.

Relaţii la telefon: 0731.352612.

Societate comercială angajează doi şoferi profesionişti, cat. C+E, cu experienţă, pentru transport internaţional de marfă, intracomunitar, cunoştinţele de limbă engleză, franceză, germană constituie un avantaj, salariu atractiv, doar persoane serioase. CV-urile se trimit la adresa de e-mail: electro.center@yahoo.com.

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară.

Taxă plătită.

Telefon 0761.756839

alegere.

Ai o sumă de bani la dispoziţie, dar mai multe planuri de atins cu ei, de aceea ţi-e greu să alegi care ar fi cea mai profitabilă

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Cu prudenţa şi simţul măsurii, poţi lua cele mai eficiente decizii pentru azi, deci nu te arunca aşa la primul impuls...

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Ai câştig de cauză într-o competiţie acerbă în care îţi măsori forţele alături de oameni foarte bine pregătiţi care îţi susţin părerea cu o oarecare agresivitate.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Joci un rol important în planurile multor colegi, astăzi, deci să nu te mire că te vor căuta diverse persoane pentru a le oferi un sfat sau o mână de ajutor.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 CULTURĂ

vineri, 5 aprilie 2013

Impresii de la

Salonul de Primăvară

Aşteptat ca un eveniment înscris de mai mulţi ani în calendarul expoziţional, Salonul de Primăvară al artelor plastice a surprins în acest an prin spaţiul amplu alocat numelor noi care doresc să-şi confirme valoarea prin prezenţa pe simezele petroşenene.

Ca de obicei, cadrul de desfăşurare a fost asigurat de Casa de Cultură a Studenţilor din Petroşani, a cărei Sală de Arte Vizuale – cum modest se autointitulează – este de fapt singura galerie de artă ce animă viaţa culturală a municipiului.

S-au regăsit aici tineri născuţi şi formaţi profesional în primă fază în Valea Jiului, dar a căror pregătire în

domeniul artistic s-a şlefuit în marile centre universitare ale ţării – Timişoara, Cluj-Napoca, Tg. Mureş – sau care încă se mai află în plin proces de perfecţionare în străinătate, acolo unde talentul şi pregătirea le-au deschis oportunitate de studiu.

Nume ca Alexandru Tencariu, a cărui experienţă de viaţă, marcată de tentaţiile specifice mediului artistic, i-a influenţat vizibil creaţia, sau Gabriel Ursu, trecut şi el prin aceleaşi trăiri filtrate creativ şi emoţional, definesc întreaga expoziţie prin profunzimea mesajului, cât şi prin acurateţea execuţiei.

O componentă aparte, dar inextricabil încorporată întregului demers expoziţional a constituit-o segmentul reprezentat de fotografia artistică. Artiştii care au dovedit că pot trezi interesul publicului s-au

regăsit astfel din nou pe simezele petroşenene. Alex Beldea, student la secţiunea foto-video a unei prestigioase universităţi din Anglia, completat de tânărul profesor Roland Toth, capabil oricând să surprindă, şi de Patricia Hulea, un talent manifestat în neaşteptate forme, reuşeşte să închege întregul segment rezervat artelor fotografice într-un tot unitar, armonios integrat întregului ansamblu. Dacă buna desfăşurare a expoziţiei a fost asigurată de mobilizarea exemplară a organizatorilor, confirmarea reuşitei depline a fost dată de prezenţa unui public numeros, atent şi receptiv la provocările lansate de colectivul mereu motivat al Casei de Cultură a Studenţilor din Petroşani.

Robert HUMMEL

Ziarul Corala „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului va prezenta fresca muzicală „În vremea aceea” Vaii Jiului Marţi, 9 aprilie, ora 18:00, la teatrul din Petroşani vine marea…

)

Episcopia Devei şi Hunedoarei şi Arhiepiscopia Tomisului vă invită, marţi, 9 aprilie, începând cu ora 18:00 la Teatrul Ion D. Sîrbu, pentru a urmări fresca muzicală „În vremea aceea”, pusă în valoare de Corala „Armonia”.

Pentru că suntem în Postul Paştilor, credincioşii ortodocşi, cu mic cu mare, se pregătesc încă de pe-acum de marea sărbătoare a Învierii Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, de la începutul lunii mai. La fel se pregăteşte şi Biserica Ortodoxă Română, prin

reprezentanţii săi, rugăciunile speciale şi actul spovedaniei şi împărtăşirii, aşa cum cer toate canoanele bisericii ortodoxe şi învăţăturile Sfinţilor Părinţi, înainte de marile sărbători, fiind binevenite pentru toţi cei care au frică de Dumnezeu.

Anul acesta, pentru creştin-ortodocşii din Petroşani şi din toată Valea Jiului, Episcopia Devei şi Hunedoarei, prin Preasfinţia Sa Episcopul Gurie, şi Arhiepiscopia Tomisului, prin Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Teodosie, pregătesc o surpriză plăcută fraţilor creştini, pe care v-o dezvăluim de-acum. La Petroşani, cu sprijinul acestor două instituţii religioase va fi

pus în scenă un spectacol inedit, cu participarea Coralei „Armonia”, una dintre cele mai cunoscute şi mai mari din ţară, având 50 de membri.

Spectacolul de muzică religioasă ortodoxă, intitulat „În vremea aceea”, este o frescă muzicală a preotului Ioan Popescu-Runcu şi va avea loc la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroşani, marţi, 9 aprilie 2013, începând cu ora 18:00, intrarea fiind liberă.

Aşadar, această invitaţie făcută şi pe calea ziarului nostru, este pentru toţi cei care vor, timp de două ore, să intre în lumea reculegerii de sine, a armoniei spirituale, mai aproape de Dumnezeu.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0 2 5 4 .5 4 9 0 2 0 0 2 5 4 .5 4 9 1 2 1 ( fa x ) 0 7 3 7 .5 7 5 5 8 2

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737.352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134

Colaboratori permanenþi:

Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 177 5 aprilie 2013 4 pagini

IN MEMORIAM VICTOR APOSTU

Un interviu cu ing. Victor Apostu, care la greva din 1977 a fost de-al lor. De-al minerilor Deşi cu băieţii săi am copilărit în acelaşi cartier, pe inginerul Victor Apostu l-am cunoscut din documente. Mai precis, din documentele Securităţii despre greva minerilor din 1977, prima mişcare muncitorească anti-comunistă din România, unde inginerul Apostu a jucat un rol activ, fiind printre puţinele cadre tehnice care au fost de partea celor mulţi. Aşa am aflat că era un om bun, din moment ce, în acea vrie contestatară şi protestatară, minerii aninoseni au vrut să-l avanseze din inginer şef, ce era în 1977, în director de mină. Exemplific printr-un scurt fragment, „Minerii îl vor director pe Apostu”, publicat în volumul Strict Secret. Lupeni 1977. Filajul continuă!: „40 de persoane, ieşind din schimbul III, s-au adunat în faţa sălii de apel. Pentru că inginerul şef, Apostu Victor, în timpul grevei s-a dovedit unul de-a lor, minerii au cerut înlocuirea directorului cu Apostu Victor. Acesta, fiind pus într-o situaţie delicată faţă de conducerea minei, a ieşit în faţa minerilor şi le-a spus că schimbarea nu se poate face decât în şedinţa de adunare generală a oamenilor muncii, care se va organiza în curând. Cei mai înfocaţi susţinători ai lui Apostu au fost Păjan Gheorghe şi Andrişan Gheorghe”. Păi, dacă Securitatea consemna că Apostu a fost unul de-a lor, de-al minerilor, înseamnă că chiar aşa a fost. xxx Într-o seară, pe la începutul acestui an, răspund la telefonul redacţiei. Mă prezint. Se prezintă: „Alo, sunt inginerul Apostu.

D-le, v-am citit cartea cu explozia aia mare de la mina Lupeni.

Dacă mi-aţi putea face rost de hărţile topo de atunci, cred că aş găsi explicaţia exploziei”. Nu ascund că m-a impresionat faptul că un inginer minier pensionar este încă preocupat să dezlege „enigmele” mineritului. I-am promis că voi încerca să fac rost de hartă. Încă nu am reuşit. Între timp, dl. ing. Apostu ne-a părăsit la vârsta de 78 de ani. Astăzi, vineri, 5 aprilie, inginerul Victor Apostu, repet unul dintre puţinii care au ţinut cu minerii la greva din 1977, va fi condus pe ultimul drum.

Dacă, totuşi, voi reuşi să descopăr harta topografică solicitată de acum răposatul inginer Apostu, i-o voi dărui, simbolic, fiului său, Sorin. xxx Prietenul Mihai Barbu, fiind mai în vârstă decât mine, ştie mai bine, ca jurnalist, că viaţa nu e veşnică şi tocmai de aceea oamenii care au participat la evenimente istorice trebuie provocaţi a depune mărturie despre acestea în “timp util”. Astfel, Mihai Barbu a avut inspiraţia de a-i lua inginerului Apostu un foarte interesant interviu despre greva minerilor din 1977, publicat în urmă cu 16 ani în volumul După 20 de ani. Sau Lupeni ’77 – Lupeni ’97, prima carte dedicată mişcărilor protestare din 1977. Cred că prin republicarea acestei convorbiri, readucem o fărâmă din viaţa inginerului Victor Apostu. Dumnezeu să-l odihnească-n pace!

Marian BOBOC

Secretarul de partid şi liderul de sindicat au fost sechestraţi În ziua respectivă (1 august 1977), în jur de ora 9, eram în subteran pentru controlul locurilor de muncă. Introduceam un complex mecanizat sub supravegherea tehnicienilor noştri. Era vorba de un complex Hemscheid. În jur de ora 13 am ieşit afară pentru schimbul 2. Când am ieşit, la puţ, am fost informat că trebuie să mă duc urgent la Comitetul de partid. Că sunt probleme acolo.

Mihai BARBU (continuare in paginile II-III-IV)

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

Erau 150-200 de oameni care îi baricadaseră în birou pe secretarul de partid şi pe preşedintele de la sindicat.

Primul contact cu muncitorii l-au avut cei doi. Pe ei i-au întrebat de ce nu li se dau pensiile. Motivul care a fost? Sâmbătă au fost chemaţi toţi contabilii şefi de la întreprinderi de către contabilul şef de la Combinat – Iosif Bârsan, ca să le spună că s-au primit instrucţiuni, pe linie de partid, să nu se mai plătească decât munca efectiv prestată. Deci, nu se mai plătea diferenţa de bani până la nivelul funcţiei avută anterior. Asta însemna 50 la sută şi era mult pentru nişte oameni care trăiau doar din salariu. Măsura aceasta le reduce la jumătate posibilităţile se trai.

- Ca să înţeleagă exact cei care ne citesc: ce se plătea înainte şi ce nu se mai plătea acum?

- Cel care îşi pierdea temporar capacitatea de muncă, prin verdictul comisiei medicale, era plătit până la nivelul la care s-a pensionat. Era o compensaţie care, printr-o dispoziţie, nu se mai plătea. Se plătea, efectiv, doar munca prestată. Dar treaba asta n-a ştiut-o nimeni. Nici conducerile de întreprinderi, nici liderii de sindicat, nici cei de la partid. A fost o hotărâre la nivel de contabili.

S-a dat dispoziţie la salariste, să se plătească doar la nivelul a ceea ce s-a muncit. Prima exploatare minieră la care s-a plătit după noua metodă a fost Aninoasa. De aceea, de la Aninoasa a şi pornit scânteia.

- Cum a fost ziua „Z”?

- Ziua a început normal. Noi ne-am văzut de treburile noastre tehnice şi când am ieşit la ora 13, deja se făcuse plata la aceşti cetăţeni. Când au cerut diferenţa de bani, li s-a spus că aceasta nu li se va mai plăti. Fiind destul de mulţi...

- Câţi erau cei nemulţumiţi la Aninoasa?

- În jur de 150-200 de oameni.

- Ce efectiv avea pe atunci mina Aninoasa?

- 3.400. Oamenii aceştia erau, toţi, angajaţi paznici, pe la staţiile de salvare...

- Erau cei ce-au avut accidente de muncă în subteran?

- Da. Aceşti oameni erau compensaţi financiar.

vineri, 5 aprilie 2013

oamenilor, acolo, despre ce e vorba sau dacă se stopa plata la Lupeni poate că... Următoarea mină la care s-a plătit a fost Lupeni. S-a întâmplat exact acelaşi lucru, şi atunci a fost un caz ce s-a repetat aidoma la Lupeni. E clar că ideea oamenilor a fost că nu se mai poate fără o altă revenire la lege. Oamenii s-au adunat şi, pe lângă problemele celor care nu-şi mai primeau salariile, s-au ridicat şi cele 18-20 de puncte care au fost formulate de Dobre la Lupeni.

- După venirea primului-secretar lucrurile s-au liniştit sau...

- Ce s-a întâmplat? Nu vreau să-mi atribui nişte merite, dar minerii aveau încredere în ceea ce le spuneam. Au fost foarte multe probleme de ordin social pe care le-am rezolvat la mina Aninoasa.

Când eu am spus acelaşi lucru cu primul-secretar, oamenii au crezut asta şi au intrat, în perfectă ordine, în mină.

Ghici cine vine în Vale?

Urma să vină Ceauşescu în Vale şi schimbul I intrase în mină absolut normal. Ceea ce ştia puţină lume e că în acea zi trebuia să vină Ceauşescu la Lupeni. La vreo jumătate de oră dispecerul a venit şi mi-a spus: „Domnule Apostu, necaz. Schimbul III şi schimbul I sunt în curte”. Pentru sarcinile de producţie toţi inginerii stau cu ei de vorbă dimineaţa. Atunci am chemat la mine pe şefii de sectoare. În perioada aceea toată lumea era consemnată la serviciu şi începeau serviciul la ora 4 dimineaţa. Conducătorul întreprinderii împreună cu un colectiv (la Aninoasa era delegat ministrul muncii, Angelescu, din partea Combinatului – Buzdugan şi securistul minei) erau permanent la mină.

Un om cumsecade, Mihai Bâtcău

- Cine era securistul minei?

- Bâtcău. Un om cumsecade şi la locul lui. Prin felul lui de a fi nu este un om care să inspire frica. Noi întotdeauna eram la mină.

Când am primit acea informaţie am chemat toţi şefii de sectoare la mine. Le-am zis: cine urma să intre în mină să intre în mină. Cei care Contabilii, ca nişte ţapi ispăşitori erau veniţi din schimbul III să meargă la baie şi să se spele că e apă doar pentru un schimb. Au plecat şefii de sectoare. După 10 minute, - Când aţi venit dv. ce s-a întâmplat? vine din nou dispecerul la mine anunţându-mă că oamenii îi bat pe - Toţi vorbeau în cor şi cereau câte ceva. Le-am cerut să facă şefii de sectoare. Atunci eu m-am ridicat de la birou, împreună cu linişte şi să-şi expună clar cererile. Secretarul de partid şi liderul de securistul, ca să vedem despre ce este vorba. I-am spus securistului sindicat au fost agresaţi la ei în birou. Am zis că au telefonul la să fie atent la tot ce se discută. Ceilalţi doi erau de la un organ dispoziţie şi să cheme pe cine cred ei că poate rezolva problema. Eu central şi de la Combinat. Cum să spun? Securistul era omul m-am informat care e situaţia şi l-am chemat pe contabilul şef, întreprinderii şi oricine putea să-l întrebe ce s-a discutat. „Tu să fii domnul Bora Milică. L-am întrebat de ce nu m-a informat. A atent la discuţiile care vor avea loc între mine şi oameni”. Era o masă considerat că am fost informat dacă ordinul a fost dat de contabilul de oameni. Erau sute. Nu pot să-mi dau seama exact, poate erau mai şef al Combinatului. Deci am dat telefon la contabilul şef al mulţi. Venise schimbul III care ieşise din mină, iar schimbul I nu mai Combinatului, domnul Bârsan. Şi mi-a confirmat. I-am spus că intrase... oamenii l-au lovit pe secretarul de partid. L-am întrebat unde este Ogherlaci, directorul general al Combinatului. Mi s-a spus că e la „Cum îţi permiţi, mă, să dai drumul la maşini???”

Paroşeni împreună cu primul-secretar de la municipiu. Atunci am dat telefon la Paroşeni şi mi s-a spus de către directorul întreprinderii, - În ce zi se întâmpla asta?

Marchiş, că sunt în mină. Mi s-a făcut legătura în subteran şi am vorbit - În ziua în care urma să vină Ceauşescu. Le-am zis să nu distrugă cu directorul general al Combinatului. nimic, pentru că mina ne dă pâine tuturor. „Nu distrugeţi mina. Nu

Banii, plus 18-20 de puncte Directorul general l-a întrebat atunci pe primul-secretar. Nici el n-a ştiut nimic. Şi atunci, în discuţia purtată cu primul-secretar i-am explicat despre ce este vorba. I-am spus că problema este mult mai serioasă decât i-o pot relata eu, la telefon. Şi într-adevăr, într-o jumătate de oră au venit, îmbrăcaţi de mină, la Aninoasa. Directorul general mi-a spus , la telefon, să-l chem la Aninoasa şi pe Bârsan. De asemenea, să vină toţi factorii care putea decide ceva. S-a discutat cu oamenii. Primul-secretarul le-a promis că, a doua zi, se va interesa. În a treia zi, miercuri, la ora 13, o să vină să le spună rezultatul. Dar, dânşii consideră că problema va fi rezolvată favorabil.

Greşeala a fost, zic eu, că nu s-a stopat problema. Dacă li se explică

avem apă decât să facă baie cei care sunt murdari. Voi, ceilalţi, faceţi ce vreţi. Vedeţi că maşinile sunt jos şi vă aşteaptă”.

Transportul se făcea cu autobuzele care parcau lângă primărie. „Staţi aicea până când se va da verdictul la Lupeni că vine şeful statului. Aşa că o să aveţi un răspuns la punctele pe care voi vi le-aţi fixat”.

Oamenii au coborât, jos,unde erau adunate maşinile. S-au urcat în maşini şi i-au forţat pe şoferi să-i ducă, pe toţi, la Lupeni. Am verificat în baie. Mai erau câţiva, dar nu mai erau probleme. L-am întrebat pe ofiţerul de serviciu dacă s-a mai întâmplat ceva. Am revenit în birou unde erau şi ceilalţi oameni din comisie. Ce vreau să vă spun? Şefii de sectoare Solga Ion şi Costinaş Virgil, fratele directorului general al Regiei, Benoni Costinaş, au fost loviţi. Când am ajuns acolo, oamenii s-au retras. Au fost loviţi. Nu se poate spune că i-au linşat. Cert este că nu s-a mai păstrat raportul firesc între şefii

vineri, 5 aprilie 2013

de sector şi oamenii din subordine. Inginerii le-au spus, clar, să intre în subteran. Cât am stat eu în birou, ofiţerul i-a raportat ministrului Angelescu (el era, practic, şeful colectivului). Între timp au venit Şimon, comandantul securităţii judeţului, împreună cu un civil. „Cine-i Apostu, mă?”, zice civilul.

Dar când a apărut în birou nu a deschis uşa ci parcă a smuls-o din ţâţâni. „Eu sunt”, zic. „Cum îţi permiţi, mă, să dai drumul la maşină, să meargă la Ceauşescu?”.

Comandantul Şimon mă cunoştea. Pe celălalt nu-l ştiam şi i-am zis: „Domnule, cum îţi permiţi să îmi vorbeşti aşa? Pe domnul Şimon îl cunosc, dar pe dumneata nu!”. Atunci Şimon a venit, el, în faţă şi a zis că respectivul e domnul general Macri. (Cel care a fost şi la Timişoara în ’89). Şi atunci, în starea aia de tensiune, pentru că discuţiile au fost şi mai violente decât le-am descris, am zis: „Dom’le, eu sunt o forţă economică.

Eu sunt şef aici. Dumneata eşti o forţă represivă”. Atunci m-a înjurat şi a zis că o să mă aibă el în vedere... În sfârşit, omul a plecat şi cert este că m-a avut în vedere. În sensul că am fost menţinut în funcţia de conducere încă o săptămână. Apoi am fost eliberat. Mai mult, a trebuit să fiu purtat de ici, colo, pentru că nu se găsea explicaţia de ce oamenii ţin la mine. Şi Gheorghe Pană, cu un jargon, pe care nici în mahala nu-l găseşti (ceea ce m-a şi surprins), mi-a cerut să-i explic de ce ţin oamenii la mine. „Le-ai făcut salarii? Le-ai dat premii?”. I-am zis să-i întrebe pe ei şi nu pe mine. „E o chestiune care pe mine mă depăşeşte”. Şi asta a durat luni de zile.

Cum poţi să albeşti în 90 de zile Luni de zile, în fiecare seară, eram dus la Miliţie, unde ori un colonel ori generalul Macri voiau să vorbească cu mine. Eram băgat într-o sală...

- Vă băteau?

- Nu m-au lovit niciodată. Dar în trei luni de zile am albit. Înainte fumam o ţigară pe zi. În acea perioadă am ajuns la un pachet şi jumătate pe zi. Şi tot nu-mi ajungeau. Mă intimidau. Încercau să mă intimideze. Eram mereu urmărit. Nu mă lăsau deloc în pace. Să vă spun un caz. După ce am fost eliberat din funcţie de la mină, am fost repartizat la Combinat. I-am spus directorului general că eu nu pot să stau pe postul ăla. Aş fi vrut să mă pună şef de sector, să fiu în producţie. Şi atunci m-a pus şef de sector la Petrila. Nu mă obişnuiam deloc la Combinat. Stăteau până la 5-6 seara, mă duceam la ofiţerul de serviciu (nimeni nu mă ţinea, dar stăteam şi aşteptam) şi îl întrebam dacă mai trebuie să aştept. Ăla nu zicea nimic. Plecam. La Petrila, Benoni Costinaş trebuia să primească o altă funcţie la mină. Eu trebuia să preiau sectorul lui. Costinaş urma să-mi predea locurile de muncă şi să mă prezinte şefilor de brigăzi. Când ieşim afară, muncitorii de la

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

Aninoasa auziseră că m-au pus şef de sector (când m-au schimbat le-au spus că mă duc „specialist” la Combinat) şi au venit să protesteze. Aşa că am fost şef de sector o singură zi.

O cafea cu voia securităţii - Când s-a întâmplat asta?

- Cam la o săptămână de la venirea lui Ceauşescu. Atunci a rămas un colectiv mare în Valea Jiului, care îşi stabilise un program de activităţi. Când am fost schimbat oamenii nu au vrut să intre în mină. Eu am fost chemat şi dus la mină ca să explic că eu sunt specialist la Combinat şi că e nevoie de serviciile mele acolo. Asta a fost explicaţia oficială. Li s-a spus că n-am fost numit şef de sector la Petrila şi că eram doar într-un control. Peste câteva zile au făcut o imprudenţă voind să mă excludă din comitetul de partid al întreprinderii. S-a convocat consiliul oamenilor muncii, au venit reprezentanţii de la comisia centrală şi au făcut imprudenţa să fiu lăsat la uşă. Eram încadrat de doi civili. Ulterior am aflat că erau ofiţeri de securitate. Ei mi-au spus: „Domnule Apostu, dacă vreţi să serviţi o cafea la cofetărie o puteţi face, dar să ştim şi noi”. Ei au fost corecţi şi nu pot să le reproşez nimic. Asta era sarcina lor pe perioada cât eu am fost lăsat în stradă. Şedinţa se ţinea la Clubul din Aninoasa. Între timp, au venit maşinile cu muncitorii la şut şi m-au văzut în stradă. S-au schimbat şi au venit îmbrăcaţi de şut, vrei 100-150 de oameni. S-au îndreptat direct la mine: „Dv. de ce nu sunteţi înăuntru?”. „Aştept să fiu chemat”. „Da?”, mi-au spus ei şi au început să înjure. Şi au intrat pentru ăia în şedinţă. A fost o altercaţie în sensul că cei de la prezidiu au încercat să le explice minerilor de ce eram eu afară şi ei înăuntru.

Patru de la centru şi trei de acasă - Cine era în prezidiu?

- Era Pană, încă cineva de la CC, Dumitraşcu şi Lucaci, trei erau din afară. Şedinţa s-a terminat instantaneu, amânându-se totul până la o altă dată. „Operaţia” s-a făcut mai târziu. Câteva zile a trebuit să vină la mină, în control din partea Combinatului, ca să se creadă că totul este normal. Dar atunci eu m-am refugiat la mină pentru că am bănuit ce urmează. L-am rugat pe un securist să mă însoţească până la baie şi i-am zis: „Uite ce este, asta e cabina mea. Eu stau aici şi o să mă păzeşti dumneata personal”. L-am întâlnit pe Virgil Costinaş şi i-am zis că atunci când totul va fi în ordine să vină cu maşina şi să mă ducă acasă. Am stat până la ora 9:3010 seara în baia inginerilor.

- Atunci nu au reuşit să vă excludă.

Cum s-a întâmplat până la urmă?

- Pe urmă m-au exclus foarte rapid, într-un colectiv foarte restrâns. Apoi am fost

dus în Combinat.

- La Miliţie sau, mă rog, la Securitate ce declaraţii vă cereau?

- Eram însoţit de doi ofiţeri de securitate şi mergeam să vedem cărţile de muncă pentru a-i recunoaşte pe cei care au participat la grevă. Le-am spus, de la început, că nu e niciunul. Sau chiar dacă ar fi unul, nu îl cunosc eu. „Pe mine degeaba mă puneţi să caut pe aici, că efectiv nu am ce detalii să vă dau”.

Mergeţi acasă, maşinile sunt jos!

- La Securitate se întâmpla asta?

- Nu, la mină. La serviciul personal.

Câteva zile le-am petrecut acolo deşi le-am spus că pierdem vremea de pomană. Ei spuneau că eu trebuie să-i ştiu pe organizatorii grevei. Culpa pentru care mă acuzau era că eu am pus maşinile la dispoziţie pentru a duce minerii la Lupeni.

Le-am zis că ofiţerul de securitate Bâtcău le poate confirma. Eu le-am spus: „Mergeţi acasă, maşinile sunt jos şi vă aşteaptă”. Ei au făcut afirmaţia că eu le-aş fi oferit maşinile să meargă la Lupeni.

- Bâtcău a murit...

- Necazurile mele nu s-au terminat aici, pentru că, la Combinat, am primit numai sarcini minore. Trebuia să vină, însă, Ceauşescu în Vale. El urma să viziteze un abataj frontal echipat cu „Hemscheid” la Lupeni. Două săptămâni m-am ocupat cu amenajarea traseului, cu punerea de bănci pe planul înclinat din 20 în 20 de metri.

Venea Ceauşescu şi se punea problema că, în caz că vor fi obosiţi, să aibă unde să stea. Aşa era organizat. Asta era sarcina mea pe schimbul I. A urmat, însă, excluderea mea din partid. Şedinţa s-a ţinut la Combinat. Mi s-a făcut dosarul de excludere, dar sarcina îi era dată în primire lui Filip Lazăr. Din colectivul acesta era secretarul Lucaci care a fost şi la Aninoasa, precum şi un instructor din partea CC. Mai era şi Ogherlaci. Şi alţii pe care nu-i mai reţin. Punctul 1 a fost o informare politică. La punctul 2, erau probleme organizatorice. Timp de patru ore s-a încercat excluderea mea din partid. Cei din prezidiu şi-au dat seama că nu pot face cu oamenii chiar tot ce credeau ei. Motivele pentru care voiau să mă excludă erau penale.

Oamenii ziceau că un specialist care a introdus mecanizarea, Apostu, a fost mereu în linia întâi. El a introdus susţinerea cu tavan artificial şi el a făcut baia muncitorilor etc. În ’65 când a fost explozia de la mina Uricani, nimeni nu a vrut să preia sectorul unde s-a produs nenorocirea. Oamenii au prezentat toată activitatea mea. În final Ogherlaci a zis că în felul ăsta şedinţa nu se mai termină niciodată. Mi-a trimis un bilet şi mi-a scris că Filip îşi asumă răspunderea: „Îşi dă doar vot de blam cu avertisment. Nu te mai exclude”.

Dacă erai exclus te distrugeai. Carnetul de membru de partid era pe atunci aşa cum e azi

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

imunitatea la parlamentari. Toţi cei care au fost excluşi au fost terminaţi. Justiţia avea atunci mână liberă.

dus acolo. Cam asta a fost.

vineri, 5 aprilie 2013

În producţie sau de la 860 la 1800 lei Omul şi crucea - Ştiţi cazuri concrete?

- Fiecare şi-a purtat crucea lui. Mă gândeam că aveam doi copii mici şi se punea problema că şi ei ar putea suferi. Oamenii veneau la mine acasă şi-mi spuneau de unul şi de altul. Eu devenisem, în acea perioadă, un fel de paria. Eram un stigmatizat. Războiul ăsta psihologic pe care l-au dus cu mine a fost groaznic.

- După ce aţi primit „blamul” cum aţi reacţionat?

- M-am ridicat şi am spus că întrucât a fost un fenomen nou şi pentru mine, pe care l-am întâlnit pentru prima oară în activitatea mea de inginer, cu oamenii care nu mai ascultă şi care atacă în haită, un fenomen de nesupunere în bloc, de oameni care nu mai au legi şi trebuie să fii foarte atent cum să reacţionezi, este posibil să fii făcut şi greşeli. Şi atunci mi s-a dat această sancţiune. Asta au votat oamenii. Ce vota adunarea generală era lege. Se pare că asta m-a salvat şi pe mine. În schimb eram mereu plecat.

Cunoscându-mă cei de la partid nu m-au oprit. Am intrat în şedinţa de comandament. M-am adresat tovarăşului prim-secretar Negruţ: „La Uricani am fost desemnat să preiau toată activitatea de partid de la mină. Era o vreme când nu era secretar de partid plătit şi eu am acceptat să muncesc benevol. N-am cerut nimic în schimb”.

O diferenţă: „Eu le pun şi tu le iei...”

L-am întrebat şi pe Ogherlaci: „De ce m-aţi pus director la o întreprindere cu probleme? Dădeam 3000-3800 de tone şi nu mi-aţi făcut niciodată observaţii că nu-mi fac meseria”. Nu mi-a răspuns nimic, nici el. A interveni în discuţie Mircea Lucaci, secretarul cu probleme organizatorice de la judeţ. Se ridică şi mă întreabă: „Cum îndrăzneşti să ne deranjezi?” şi mă face cu ou şi cu oţet. Atunci am dat şi eu cu palma în masă şi i-am zis: „Tu să nu vorbeşti aşa cu mine că eu sunt un cărămidar în toată construcţia asta. Eu de când mă ştiu tot pun cărămizi. Pe când tu numai iei din ele”. Eu tocmai am aflat că omul şi-a luat un teren de casă şi s-a apucat să-şi construiască lângă Catedrala din Deva. „Tu le iei, e mare diferenţă între noi!”. Şi atunci, cum nu se aştepta la această ieşire a mea, a tăcut. Când s-a terminat şedinţa, Ogherlaci m-a condus acasă, pentru că eram într-o stare disperată. De atunci nu am mai avut probleme. Era şi Şimon în sală, şeful securităţii de la judeţ. M-a lăsat în pace. A fost benefică vizita aceea la partid. Mi s-a permis să iau un sector în primire. Am luat un sector la Livezeni cu trei luni înainte de explozie.

După aceea am fost transferat la Lonea. Când eram la Lonea, Surulescu, care era director general la Combinat, m-a chemat la el (am fost împreună şefi de sectoare, în ’63, la Vulcan şi eram buni prieteni, prieteni de familie) şi-mi zice: „Ceva nu-i în ordine cu tine!

Eu vreau să-ţi dau o şansă. Am vorbit cu Matei – era prim-secretar la Caraş Severin – a fost şi el în sala de şedinţe”.

O „reabilitare” sau o „expulzare” în Banat?

Când a trebuit să fie schimbat directorul trustului Banatului (ei ţineau, ca şi acum, tot de Valea Jiului), Matei i-a solicitat lui Surulescu să facă ordine în Combinatul din Banat. Surulescu a zis că rezolvă, astfel, două probleme. Matei era de acord cu numirea mea la Banatul. „Asta e o expulzare. Spune-mi-o cinstit!” i-am zis lui Surulescu. „Îţi dau cuvântul meu de onoare că nu e vorba de aşa ceva”. Şi aşa a fost. I-am pus câteva condiţii. Familia mea rămâne în Vale, copilul era student, iar eu mai avea patru ani până la pensie. „Bine nici o problemă”, a zis Surulescu. Discuţiile cu Matei au fost de cu totul altă natură. Au fost constructive. Şi pot să spun că am rezolvat o serie de probleme. Am făcut multe lucruri acolo. Ritmul de producţie la Banatul era mult sub nivelul Văii. Am adus, deci, multe cadre din Valea Jiului. O promoţie întreagă de cadre de ingineri am

- Domnule inginer, sunteţi amabil ca la finalul acestei discuţii să vă şi prezentaţi.

- Sunt născut în 1934, la 3 decembrie, într-o comună din judeţul Dolj, Florineşti. Am şapte fraţi. Sunt cel mai mare şi am ajuns în Valea Jiului pentru că erau condiţii mai bune la IMP. Se dădeau uniforme şi burse. Părinţii mei n-ar fi putut sub nici o formă să mă întreţină. În ţară un institut asemănător nu mai era. Am venit, deci, din Craiova la Petroşani. Liceul l-am făcut la Colegiul Naţional. După terminarea Institutului am rămas cadru didactic. Deşi salariul meu era foarte mic am rezistat cu „ajutoarele” până la al treilea frate.

Eram abătut. Directorul general al Combinatului, domnul Roman, ma întrebat, într-o zi, de ce sunt aşa trist. I-am explicat, fiindcă era un om abordabil şi cumsecade. Aveam 860 de lei. „Şi ţie îţi convine salariul ăsta? Te dau la Lupeni şi-ţi dau 1800 de lei!”. Asta ar fi fost ca şi cum m-ar fi luat Dumnezeu în braţe. Aşa am ajuns la Lupeni. Am fost adjunct şef sector şi la investiţii şi la producţie. Acolo m-am însurat şi acolo s-a născut şi băiatul. În ’63 ing. Davidescu îmi promite casă şi funcţie de şef de sector la Vulcan. Aşa am ajuns la Vulcan la sectorul II. La sectorul I era şef Surulescu şi aşa ne-am cunoscut. Erau nişte sectoare mai de margine. A fost explozia de la Uricani şi ministrul Almăşan avea ordin să schimbe toată conducerea unităţii.

Majoritatea au făcut puşcărie. Frica asta de Uricani i-a apucat pe mulţi. Am fost chemat la Combinat de ministru şi de Suder, care era director general. Mi-au zis că dacă în trei luni pun sectorul la punct, îmi vor da o primă echivalentă cu şase salarii. Modul cum au abordat amândoi discuţiile m-au făcut să accept.

La starea civilă cu maşina directorului general Fac o paranteză: soţia mea a fost dusă la oficiul stării civile cu o maşină dată de directorul general. N-am găsit înţelegere la nimeni şi-ar fi trebuit s-o duc cu autobuzul. „Copile, la ora stabilită ai maşina, la tine, la bloc. Când termini îi dai drumul”. A fost un contraserviciu de omenie pe care am considerat eu că trebuie să-l fac. Din ’65 până în ’70 am stat la Uricani. Aici am parcurs toate treptele ierarhice până la inginer şef. Se lucra în mină cât rezistam să stăm. Am lucrat cu oamenii până s-a pus la punct galerie cu galerie. În ’70, ministrul Lăzărescu a vrut să mă detaşeze la Teliuc.

Trebuia eliminată toată conducerea sectorului tehnic fiind vinovată de modificarea unor conducte. Am fost solicitat să preiau funcţia de director tehnic. S-au primit avertismente că acea catedrală de la Teliuc riscă să se năruiască datorită exploatării subterane.

Eu eram specialist în umplerea golurilor după exploatare. Mi-am făcut lichidarea din Vale, mi-au arătat apartamentul în care urma să mă mut. Însă nu a fost posibilă această treabă pentru că secretarul Vasiu de la judeţ a zis că până nu se termină procesul cu vechea conducere nu face schimbări. Aveam cartea de muncă în mână dar am revenit, iarăşi, la Combinat.

Epilog Domnul ing. Victor Apostu a fost numit director la „Banatul” unde, la solicitarea primului-secretar, reuşeşte să dea în folosinţă un bloc de locuinţe „încremenit în stadiul de proiect” (cum ar zice, azi, Gabriel Liiceanu). Deşi primeşte toate asigurările că primul-secretar va „ţine spatele” când a venit în control (muncitoresc) Ilie Verdeţ, inginerul Victor Apostu este găsit vinovat pentru deturnare de fonduri. După Revoluţie, domnul ing. Apostu a devenit unul dintre membrii fondatori ai Partidului Pensionarilor, Filiala Petroşani.

Recent, a câştigat, prin concurs, postul de consilier la Oficiul Prefectural din Petroşani condus cu competenţă de domnul general Alexandrescu.