Ziarul Vaii Jiului - nr. 1180 - 12 aprilie 2013

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Comentează subiectele zilei accesând site-ul

VINERI

12 aprilie 2013

Răsărit: 06:54 Apus: 20:10

Director: Cătălin DOCEA

)

Anul VI Nr. 1180 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Pentru şefia Complexului Energetic Hunedoara,

29 de candidaţi Surse oficiale au anunţat că au fost depuse deja candidaturile pentru selecţia administratorilor la mai multe companii din energie, între care şi SC Complexul Energetic Hunedoara SA, alături de Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Electrica SA şi Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A.

Pentru Complexul Energetic Hunedoara candidează 29 de persoane, pentru Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Electrica SA sunt 48 de candidaturi, iar pentru Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA sunt 63 de candidaţi.

Selecţia este făcută de către Ministerul Economiei, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), în calitate de autoritate publică tutelară, în vederea implementării prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

Dosarele candidaţilor se află în acest moment în analiză.

Mihaela PETROŞAN La Primăria Lupeni

De ce sunt bani pentru delegaţii, iar pentru ecarisaj nu?

De ce angajaţii de la taxe fac şi pe agenţii de asigurări?

Pagina 3

Prof.univ.dr Mircea POPA

Cum m-a plagiat Ştefan Nemecsek

Pagina 8

R

Curs valutar: 1€ = 4,3924 lei 1$ = 3,3554 lei 1₤ = 5,1581 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

SC CEPI IMPEX SRL angajează agent de vânzări (materiale de construcţii) Relaţii la telefon 0751.199100

Ziarul Vãii Jiului

2 ACTUALITATE

vineri, 12 aprilie 2013

2.000 de lei pentru

Săptămâna viitoare

Concursul regional de matematică „Discipolii lui Pitagora"

O nouă ediţie a Bursei locurilor de muncă

Săptămâna aceasta este vacanţă, dar de săptămâna viitoare elevii vor lua loc din nou în bănci.

Elevii, fiind odihniţi, se pot înscrie la un concurs. Anul acesta concursul regional de matematică „Discipolii lui Pitagora" a ajuns la ediţia a IX-a.

Organizatorul acestui concurs de tradiţie este Liceul Teoretic - structura Şcoala Gimnazială Nr. 2 Lupeni, prin prof. Emilia Velcea.

Perioada de înscriere este 26 aprilie15 mai, urmând ca abia în data de 25 mai să de desfăşoare confruntarea între discipoli.

Concursul se adresează elevilor din clasele IV-IX. Înscrierea elevilor se face pe adresa de e-mail:

Vinerea viitoare, pe 19 aprilie, între orele 9 şi 13, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara organizează o nouă ediţie a Bursei generale a locurilor de muncă. velceaemilia@yahoo.com Consiliul Local Lupeni a fost de acord să sprijine concursul interjudeţean cu suma de 2.000 de lei.

Suma alocată va fi predată în mod direct d-nei prof. Emilia Velcea, care va prezenta decontul cheltuielilor efectuate, în termen de cel mult 3 zile de la încheierea acţiunii, precum şi o informare cu privire la modul de desfăşurare a acestei manifestări.

Alina PIPAN

Acţiunea, care se va desfăşura în toate agenţiile locale AJOFM din judeţ, respectiv la Deva, Hunedoara, Petroşani, Lupeni, Vulcan, Orăştie, Călan, Haţeg şi Brad, va avea loc, în acelaşi timp, în întreaga ţară.

Conform surselor oficiale, agenţii economici din judeţ pot depune oferte de locuri de muncă vacante până în data de 19 aprilie 2013, la sediul AJOFM Hunedoara din Deva sau la cea mai apropiată agenţie locală pentru ocuparea forţei de muncă.

Mihaela PETROŞAN

Referitor la accesibilitatea la datele personale,

Campanie europeană

În perioada 10 aprilie - 10 iunie 2013 va fi desfăşurată Campania de informare şi responsabilizare a cetăţenilor pe tema drepturilor privind accesibilitatea la datele personale.

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Campania se va derula cu sprijinul structurilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne şi are ca scop conştientizarea cetăţenilor români referitor la drepturile pe care le au în privinţa accesibilităţii datelor personale şi a gradului de prelucrare a acestora la nivelul bazei de date SIS II. „În vederea derulării campaniei de informare au fost realizate, de către Comisia Europeană, mate-

Campanie şi concurs antidrog

rialele de promovare care sunt puse la dispoziţia autorităţilor naţionale ale Uniunii Europene, în format electronic, astfel încât fiecare stat membru să le poată distribui conform necesităţilor de informare existente la nivelul opiniei publice. În acest sens, pentru creşterea vizibilităţii mesajului acestei campanii, la nivelul judeţului Hunedoara materialele electronice de promovare au fost transmise unităţilor administrativ teritoriale, iar pe pagina de internet a Instituţiei Prefectului - judeţul Hunedoara au fost încărcate banner-ul web al campaniei precum şi un link pentru pliantul campaniei”, se arată într-un comunicat al prefecturii hunedorene.

Mihaela PETROŞAN

„Sunt artist şi pot să zbor” Societatea SC ADARCO INVEST SRL Petroşani

angajează programator - operator CNC pentru o linie de debitare tip HD-M 600 (VERNET BEHRINGER) Cerinţe: cunoştinţe desen tehnic industrial, cunoştinţe stabilire regimuri de tăiere-găurire, cunoştinţe operare computer.

Persoanele interesate ne pot contacta la sediul punctului de lucru al societăţii din loc. Aninoasa, str. Costeni, nr. 232A (stânga înainte de intrarea pe podul peste Jiul de Vest, direcţie de mers spre mun. Vulcan, Lupeni) sau la: tel. 0254-51.60.01 fax. 0254-51.33.03 e-mail: office@adarco.ro

www.zvj.ro

În perioada 20-26 mai va avea loc cea de-a doua ediţie a proiectului-concurs „Sunt artist şi pot să zbor”, organizat de către Asociaţia Antidrog „Alege Viaţa” Hunedoara, în parteneriat cu Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog.

Parteneri în desfăşurarea proiectului sunt Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara, Consiliul Judeţean al Elevilor, Primăria municipiului Hunedoara, Muzeul „Castelul Corvinilor”, Muzeul Civilizaţie Dacice şi Romane şi Teatrul de Artă Deva.

Concursul se adresează elevilor din clasele VIII-XII din tot judeţul Hunedoara, iar înscrierea este în derulare până în data de 20 mai 2013.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 3

vineri, 12 aprilie 2013

La Primăria Lupeni

De ce sunt bani pentru delegaţii, iar pentru ecarisaj nu?

De ce angajaţii de la taxe fac şi pe agenţii de asigurări?

Articolul publicat în ediţia de ieri a cotidianului nostru a provocat reacţii de susţinere din partea lupenenilor care, suntem siguri, s-au săturat de incompetenţă.

Nici nu ne-am fi dat seama că angajaţii respectivi sunt luaţi pe pile dacă se pricepeau să-şi facă treaba. Noi suntem siguri că PSD nu este plin doar de proşti cu diplome. Cu siguranţă în partid sunt şi oameni deştepţi. Domnule primar, nu puteaţi să-i alegeţi pe cei mai descuiaţi la minte, harnici şi binevoitori? I-aţi luat la primărie, vorba aceea, doar pe cei cu ph-ul (adică, prost dar hotărât) ridicat. Şi, în loc să-i ţineţi în primărie, îi mai şi scoateţi în lume, să se minuneze şi alţii.

Vorbind de delegaţii, au dreptate cititorii noştri când spun că bani şi timp de delegaţii se găsesc, dar de adunat potăile de pe drumuri nu s-au găsit niciodată bani şi disponibilitate. „Misiunea economică”, cum este ea denumită oficial excursia în Anglia, este organizată de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Alba, în perioada 10-15 aprilie.

Delegaţia este formată din 5 angajaţi ai Primăriei Lupeni, care fac parte din aparatul de specialitate al primarului Resmeriţă. Aparat de specialitate format din angajaţi, spunea un cititor (fără a şi

dovedi), „care, prin semnăturile lor, acoperă furăciunile lui Resmeriţă. Asta e recompensa lui Resmeriţă pentru semnăturile lor. Când va pica Resmeriţă, ăştia vor fi primii puşcariabili”. Însă, în loc de delegaţii, ar fi putut Lupeniul, de atâţia ani, să înfiinţeze un serviciu de ecarisaj. Unul care să scape oraşul de teroarea câinilor vagabonzi.

Tot primarul lupenean permite ca Taxele şi Impozitele de la Lupeni să se transforme în ghişee ale asiguratorilor de locuinţe. Un lucru care sfidează normele concurenţei de piaţă. Unora li se par lucruri normale, dar Legea privind concurenţa neloială explică aceste situaţii de incompatibilitate. Şi ce folos?!

Deşi autorităţile le-au sprijinit iniţiativa, unele supermarketuri n-au „răsărit” încă în Valea Jiului

Fără Profi la Lupeni

La Lupeni SC Midtown Retail SRL (fosta SC RIP-EST SRL) a reziliat contractul de asociere nr. 9822/17.07.2007 încheiat cu Consiliul Local al municipiului Lupeni în baza Hotărârii Consiliului Local Lupeni nr. 83/ 28 iunie 2007. Contractul prevedea închirierea unui spaţiu pentru realizarea unui market Profi, dar, din cauza modificării legislaţiei, nu mai este posibil. Prevederile art. 71 al OUG nr. 114/ 2007 interzic schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii/ zone verzi şi prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, sau reducerea suprafeţelor acestora.

Din păcate, în momentul de faţă, municipiul Lupeni nu deţine un alt teren care să se preteze pentru realizarea unei astfel de construcţii.

Tot nu ştiu cu cât îşi vor plăti spaţiul închiriat

Afară a ieşit, Doamne ajută!, soarele. Este mai cald şi tânjim să vedem cum se întind terasele la soare, mai ales că, după data de 26 aprilie, o tragem pe tolăneală, că vin weekenduri, 1 Mai şi apoi Paştile Ortodox.

Dacă este vreme bună, cu siguranţă, vom găsi timp şi bani să sorbim măcar o cafea la terasă.

Ce se mai întâmplă cu „locurile de cheltuit banii”

Îmi aduc aminte de răposatul primar Carol Schreter care se referea la supermarketuri ca la „locuri de cheltuit banii”. Foarte bune acestea, dacă ai şi bani de cheltuit. În Valea Jiului avem câteva asemenea exemple de „locuri de cheltuit banii”, care şi-au anunţat prezenţa, au solicitat terenuri în concesiune, dar nu au mai deschis nimic ulterior. În unele cazuri, nu au fost prioritare investiţiile, în altele schimbarea legislaţiei a fost de vină.

Vine primăvara şi agenţii economici din Centrul Civic

La Petroşani, încă nu este Kaufland

În zona Livezeni din Petroşani, mai sus puţin de General Trans, se doreşte construirea unui hipermarket Kaufland, în momentul de faţă propunerea fiind la stadiu de proiect.

Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, a organizat dezbaterea publică privind consultarea populaţiei cu privire la documentaţia PUZ – Ansamblu comercial hipermarket Kaufland.

Construcţia complexului ar fi trebuit să înceapă anul trecut, dar încă nu se vede nimic în teren.

Cu toate acestea, Kaufland a anunţat încă de anul trecut angajări în 5 oraşe din ţară, inclusiv Petroşani, unde se presupunea că se vor deschide marketuri. Au fost lansate doar anunţuri pentru angajarea distribuitorilor de publicitate. În total, un market gen Kaufland încorporează 150 de locuri de muncă.

Daniel Vişan, şeful de la Cadastru, a primit sarcina să meargă în teren şi să stabilească parcelele pe care agenţii economici, care au localuri în centru, le vor folosi pentru amplasarea teraselor. Au fost stabilite şi normele de amplasare a acestor terase. Ştie toată lumea de la ce oră până la ce oră trebuie să fie amenajată terasa, din ce material trebuie să fie realizate scaunele şi mesele, sau cât de tare să fie muzica. Însă nu s-a aflat, deocamdată, preţul de închiriere. Aspect important care a fost dezbătut îndelung şi la ultima şedinţă de consiliu local. Consilieri sunt sensibili la cerinţele comercianţilor şi înţeleg că preţul de 3 euro/ mp este destul de scump pentru vremurile actuale.

Atunci, în ultima şedinţă, s-a convenit că se va vota regulamentul de amplasare a teraselor, dar nu s-a stabilit şi preţul, care urma a fi discutat şi cu comercianţii. Mai apoi, se propunea întrunirea Consiliul Local Petroşani pentru votarea preţului destinat. Nu a existat o astfel de şedinţă, aşadar, momentan, preţul pentru metrul pătrat rămâne la aceeaşi valoare.

Pagină realizată de Alina PIPAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

4 SPORT

vineri, 12 aprilie 2013

S-a deschis

Biroul de mediator

TOMESCU DUMITRU DANIEL Oferim: - şedinţe de informare privind medierea - activităţi de pre-mediere - activităţi de mediere Atenţie! Începând cu data de 15.02.2013, medierea este o procedură prealabilă obligatorie în cazul diferitelor litigii.

Ne găsiţi în Petroşani, str. Anghel Saligny, nr. 12A, jud. Hunedoara Contact tel./fax: 0254 540041 mobil: 0732 773755

Pe un teren mocirlos, Universitatea Petroşani şi Retezatul Haţeg s-au anihilat reciproc, scor 3-3, şi au pus punct seriei de şase victorii consecutive obţinute de ambele team-uri în retur.

Deşi „studenţii” au fost egalaţi în penultimul minut de joc, ei rămân lideri graţie golaverajului, dar acum sunt la egalitate de puncte cu Minerul Uricani. „Zimbrii” se menţin la şase lungimi de primele două clasate şi mai au şanse minime la promovare.

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” PETROŞANI

Ultima medie la examenul de admitere în clasa a IX-a:

Fotbal. Liga a IV-a

Egalaţi în ultimul minut, „studenţii” rămân tot lideri

Întâlnirea s-a disputat în etapa intermediară pe un teren îmbibat de ploile din ultimele zile, care a devenit mocirlos, iar condiţiile de joc şi-au pus din plin amprenta asupra rezultatului final.

Mai tehnici şi mai tineri, „studenţii” s-au acomodat mai greu cu condiţiile de joc. Ca dovadă, Retezatul a deschis scorul prin Câmpean (min. 9), 0-1.

Hotărâţi să demonstreze că merită şefia Ligii a IV-a, elevii lui Dan Voicu au egalat prin tânărul Vlad Tudorache (min. 32) şi au preluat conducerea, 2-1, prin Konicika (min. 61). Replica zimbrilor a fost instantanee, iar Câmpean (min. 62) a egalat peste doar un minut. Frumoasa nebunie a golurilor a continuat graţie lui Gavriluţ (min. 64), care şi-a adus echipa în avantaj, 3-2, şi a fost încheiată de Kalai care a egalat, 3-3, în minutul 89 din penalti. „Cred că noi am suferit mai mult decât adversarii

Fotbal. Liga a IV-a

din cauza noroiului, deoarece jucătorii mei sunt mai tehnici şi mai rapizi. Retezatul are jucători masivi şi puternici şi le-a convenit starea terenului. Dincolo de acest aspect, rezultatul e unul echitabil”, a spus Dan Voicu, antrenorul Universităţii Petroşani. În cele şase etape anterioare din sezonul de primăvară, ambele combatante au avut victorii pe linie. Fiecare echipă a câştigat cinci partide pe teren şi una la masa verde.

Partida a fost arbitrată de Florin Anca, ajutat de Cristian Petrean şi Cosmin Danciu, toţi din Deva, iar observator a fost Sorin Ciotlăuş.

Luptă strânsă la promovare OFERTA EDUCAŢIONALĂ PENTRU CLASELE A IX-A - AN ŞCOLAR 2013-2014 -

Profilul Real, specializările: - matematică-informatică, intensiv engleză (28 locuri, o clasă) - matematică-informatică, intensiv informatică (28 locuri, o clasă) - ştiinţe ale naturii ( 28 locuri, o clasă) Profil Uman, specializările: - filologie (28 locuri, o clasă) - filologie intensiv engleză (14 locuri), intensiv franceză (14 locuri) - 2 grupe, o clasă

Înscrierea în liceu a absolvenţilor de gimnaziu care au fost declaraţi admişi la liceul nostru se face în perioada 17 - 26 iulie 2013 prin depunerea la secretariatul unităţii a dosarelor de înscriere ce conţin următoarele acte:

1. cererea de înscriere; 2. cartea de identitate (dacă este cazul) şi certificatul de naştere în copie legalizată; 3. adeverinţă cu notele şi media generală obţinute la Evaluarea naţională din clasa a VIII-a; 4. foaia matricolă pentru clasele V-VIII (cu calculul mediei generale); 5. fişa medicală

IMPORTANT!

După afişarea elevilor admişi în liceul nostru se va face repartizarea lor la clasele cu predare intensivă a unei limbi moderne în urma unei testări ce va avea loc în data de 19 iulie 2013 începând cu ora 9:00 la sediul liceului.

Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contacta la secretariatul liceului din strada 1 Decembrie1918, nr.7 sau la telefon 0254 541574 sau puteţi accesa site-ul www.ltme-petrosani.ro

www.zvj.ro

Remiza liderei a convenit de minune ocupantei locului doi, Minerul Uricani. Roş-negrii au câştigat, acasă, partida cu Metalul Crişcior, scor 3-1, şi au ajuns la egalitate de puncte (56) cu Universitatea.

Astfel, suspansul asupra echipei care va promova se va menţine cel puţin până la duelul direct între primele două clasate.

Rezultatele complete ale etapei de miercuri, 10 aprilie, a Ligii a IV-a Hunedoara: Aurul Brad - Victoria Călan 4-0; Jiul Petroşani - Aurul Certej 1-5; Şoimul Băiţa - Inter Petrila 3-0; Minerul Uricani - Metalul Crişcior 3-1; Universitatea Petroşani - Retezatul Haţeg 3-3; Gloria Geoagiu - Hercules Lupeni 0-2; CS Ghelari - Dacia Orăştie 1-2. În clasament conduc Universitatea Petroşani cu 56 puncte (golaveraj +43) şi Minerul Uricani cu 56 de puncte (golaveraj +35), locul al treilea fiind ocupat de Retezatul Haţeg cu 50 de puncte.

Ziarul Vãii Jiului

SPORT 5

joi, 11 aprilie 2013

Mâine, pe terenul Ştiinţa,

Veniţi la rugby!

Echipa de rugby Ştiinţa Petroşani va juca, sâmbătă, pe teren propriu de la ora 10:00, al treilea meci din Divizia Naţională.

Susţinuţi de fostul mare jucător Costel Avram, „studenţii” îşi doresc cea de-a doua victorie din acest sezon. Elevii lui Alexandru Lupu au început cam-

pionatul cu o victorie, cu CS Năvodari şi o înfrângere la Iaşi.

Chiar dacă în acest sezon obiectivul petroşenenilor nu este promovarea, aceştia îşi doresc să termine pe un loc fruntaş.

Iată programul complet al rundei de mâine, 13 aprilie: CC Ştiinţa Petroşani - RCM Galaţi CSUAV Arad - CS Poli Agro Iași RC Bârlad - CS Năvodari RC Stejarul Buzău - CSM Bucovina Suceava.

Fotbal. Juniori

Fotbal. Liga a III-a

Trei victorii şi-un eşec

Lidera joacă astăzi

Echipele de juniori A şi B ale cluburilor FC Hunedoara şi CNS CSŞ „Cetate” Deva au obţinut trei victorii în cele patru partide disputate pe teren propriu.

Cel mai bine s-au descurcat formaţiile de la FC Hunedoara, care şi-au trecut în cont victorii lejere la ambele categorii de vârstă. La juniori A, trupa antrenată de Nelu Mitrică a făcut instrucţie cu CS Turnu Severin, scor 4-0, menţinându-se pe locul opt în clasament, având şanse de calificare în play-off. Juniorii B, pregătiţi de Florin Dubinciuc, s-au impus cu 4-1 în faţa grupării CS Turnu Severin şi au urcat pe locul trei, fiind sută la sută siguri de calificarea în play-off. Şi echipa juniorilor B de la CNS „Cetate”, antrenată de Ciprian Luca, şi-a adjudecat toate punctele puse în joc. Conduşi cu 1-0 la pauză de Energia Rovinari, devenii au întors rezultatul în repriza secundă, impunându-se cu 3-1. Şirul succeselor celor două echipe hunedorene a fost întrerupt de juniorii A ai clubului devean, antrenaţi de Raul Spătaru, care au fost învinşi cu 2-3 de Energia Rovinari.

Cu doar două meciuri jucate efectiv în cele cinci etape ale returului, FC Hunedoara, lidera seriei a V-a a Ligii a III-a, este nerăbdătoare să îşi demonstreze valoarea şi în teren.

Meciul din etapa a 19-a cu Europa Alba Iulia, ocupanta locului al nouălea, se va disputa astăzi, 12 aprilie, nu sâmbătă, cum jucau de obicei hunedorenii. Întâlnirea va fi găzduită de Stadionul „Michael Klein”, începând cu ora 17:00. Evident, obiectivul trupei antrenate de Marius Opric este obţinerea unei noi victorii, care să menţină la şapte puncte ecartul faţă de rivala Olimpia Satu Mare.

Kick-box

Record de participare la „Cupa DHS”

Prin prezenţa la ediţia a II-a a „Cupei DHS” la kick-box, organizată la Simeria de clubul Gladiators Gym Deva în colaborare cu EuroDHS, cei 150 de sportivi, de la peste 30 de cluburi din ţară, au stabilit un nou record de participare la competiţiile de kick-box din ţară.

La competiţie au fost prezente cluburi din Timişoara, Arad, Băile-

impus la puncte, ambii luptând în Herculane, Craiova, Rm. Vâlcea, Petroşani, Uricani şi Deva (Gladiators gala semiprofesionistă. Răzvan Gym, Soli Deo Gloria şi Pretorienii).

Ungheş, Daniel Popa, Adrian Bălaşa şi „Competiţia a avut un succes foarte alţi doi juniori au triumfat în parmare, întrucât a reunit la start cel tidele din turneul intercluburi, astfel mai mare număr de sportivi pe care l- că suntem foarte mulţumiţi de rezulam întâlnit eu în ultimii patru ani la tate”, a declarat Claudiu Florescu, concursuri de acest fel. În ring au antrenor la Gladiators Gym Deva, urcat aproape 150 de sportivi, care organizatorul competiţiei. s-au confruntat în 60 de meciuri în Din cauza suprafeţei proaste de disputele intercluburi şi în 14 în gala luptă, un sportiv din Valea Jiului şi-a rupt două degete de la un picior. semiprofesionistă. Alin Gavrilaş (cat.

65 kg) a câştigat prin KO, iar Daniel Brădişteanu (cat. 45 kg) s-a Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 EVENIMENT

vineri, 12 aprilie 2013

Cercul Ştiinţific Studenţesc Antreprenoriat şi Turism

Masteranzii au auzit poveşti de succes chiar de la antreprenori Miercuri, 10 aprilie, în sala de conferinţe a Bibliotecii Universităţii a fost lansat Cercul Ştiinţific Studenţesc Antreprenoriat şi Turism.

Prima întâlnire a reuşit să stârnească interesul a peste 80 de studenţi şi masteranzi, care au participat la lecţii de antreprenoriat şi poveşti de succes ale invitaţilor din mediul de afaceri, îndeosebi din domeniul turismului. Au participat Cristian Grigoraș reprezentant al Patronatului Român, Răzvan Mareș - administrator SC Hotels Consulting – şi Adrian Rus – cunoscut om de afaceri din zonă. Alexandu Irşai, Felicia Şerbănoiu, Mirabela Bendea şi Florin-Mihai Niţescu au prezentat alocuţiuni ce au determinat aplauze îndelungate.

Iniţiatoarea acestui cerc, d-na conf.univ.dr.ec.

Claudia Isac, prodecan la Facultatea de Ştiinţe, a evidenţiat importanţa educaţiei antreprenoriale în economia modernă şi necesitatea introducerii acesteia în învăţământul românesc, iar lectorul univ.dr.ec. Alina Fleșer de la Departamentul de Ştiinţe Economice, organizatoarea acestui eveniment şi responsabilă a cercului studenţesc, a arătat că, prin viziune şi perseverenţă, continuitatea activităţii cercului va fi una între generaţii tot mai valoroase de absolvenţi. Importanţa antreprenoriatului în relaţia dintre muncă şi

capital a fost subliniată de d-na lector univ.dr.ec.

Dorina Niţă - viceprimarul municipiului Petroşani şi preşedintele interimar al organizaţiei PNL Petroşani. Obiectivele strategice pentru turismul Văii Jiului au stârnit mult optimism după prezentarea d-nului drd.ec. Adrian David, membru în Comisia pentru servicii publice, comerţ, turism, privatizare, sprijinirea IMM-urilor şi relaţia cu patronatul din cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara.

A luat cuvântul şi prof. univ. dr. Mircea Baron, decanul Universităţii Petroşani, care a evidenţiat misiunea Facultăţii de Ştiinţe în pregătirea viitorilor specialişti din domeniul economic.

Alina PIPAN

După ce a muncit pe brânci în acţiuni de salvare

Un jandarm din Parâng a fost recompensat cu medalie de inspectorul general al Jandarmeriei Române Plutonierul Cristian Cernăianu, din cadrul Postului de Jandarmi Montan Parâng, a fost recompensat de inspectorul general al Jandarmeriei Române, colonel dr. Mircea Olaru, cu Emblema de Merit „Acţiuni Umanitare” clasa a II-a pentru merite deosebite pe timpul participării la intervenţii în situaţii de urgenţă în cursul anului 2012.

Toată cinstea!

Medalia i-a fost oferită subofiţerului în cadru festiv de inspectorul şef al IJJ Hunedoara, general de brigadă Viorel Sălan.

Plutonierul Cristian Cernăianu are 34 ani şi a intrat în rândurile jandarmilor hunedoreni în anul 2003. Iată, 10 ani de serviciu în folosul comunităţii, bineînţeles, remunerat. Dar mulţi doar stau la muncă pe bani. Plutonierul din Parâng nu a stat deloc. A participat la numeroase acţiuni de salvare, fiind unul dintre cei mai experimentaţi jandarmi montani. În cursul anului 2012 a participat la 8 acţiuni de salvare a unor persoane aflate în dificultate în munţii Parâng. Una dintre cele mai dificile acţiuni de salvare la care subofiţerul şi-a adus contribuţia în mod decisiv în cursul anului precedent s-a desfăşurat la 18 septembrie, când, alături de colegii săi şi de salvamontişti, a participat la salvarea unui turist străin, care s-a accidentat în masivul Parâng. Această acţiune de salvare a durat peste 16 ore şi s-a finalizat cu intervenţia unui elicopter al MAI, care a transportat persoana accidentată direct din munte la spitalul din Târgu Mureş.

www.zvj.ro

De asemenea, în preajma Zilei Naţionale a României a fost unul dintre cei trei jandarmi montani, care împreună cu un salvamontist au arborat drapelul naţional pe vârful Parângul Mare.

Astfel, prin iniţiativa lor, drapelul naţional a fluturat la înălţime.

Pentru a verifica nivelul de pregătire la care se află, plutonierul Cristian Cernăianu participă în mod constant la competiţii sportive de tip „maraton montan”, unde a obţinut locuri onorabile.

Alina PIPAN

Aproape 1400 de copii,

Înscrişi deja în clasa pregătitoare

Ieri, la Inspectoratul Şcolar al Judeţului (IŞJ) Hunedoara a fost prezentată situaţia înscrierilor în clasa pregătitoare.

Nicolae Mateş, inspectorul şcolar de specialitate pentru învăţământul primar din cadrul IŞJ Hunedoara, a precizat că în judeţul nostru sunt disponibile 210 săli pentru clasele pregătitoare. „Estimativ, sunt aşteptaţi să se înscrie în clasa pregătitoare 2.828 de elevi. Până miercuri au fost înregistrate deja 1.463 de cereri, din care 1.382 sunt cereri valide”, a spus Nicolae Mateş. În ceea ce priveşte cadrele didactice, reprezentanţii IŞJ Hunedoara au declarat că nu există probleme, fiind pregătiţi 220 de dascăli. Pentru informaţii suplimentare privind înscrierea elevilor în clasa pregătitoare IŞJ Hunedoara a deschis şi o linie TEL VERDE 0 800 816 254.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE 7

vineri, 12 aprilie 2013

Pe DN 66A, de la EH Paroşeni spre Lupeni,

Se face curăţenie, fără ca pomii să fie masacraţi Dacă pe ici-colo, între blocuri, se mai găsesc destui cu bolovan în loc de cap, care să stâlcească aspectul pomilor sau chiar să-i taie, pe motiv că nu au lumină în casă sau că nu-şi văd copiii când vin acasă de la şcoală, arborii din parcurile Vulcanului şi de pe marginea drumurilor au mai scăpat, în acest an, de acest supliciu.

De abia acum

am aflat că personajele care, acum doi ani, au ciuntit pomii de pe strada Nicolae Titulescu, şi cu care m-am certat la vremea aceea, au fost din acelea de la ajutorul social. Tipi fără niciun fel de pregătire, cărora li s-a pus drujba în braţe şi li s-a zis "să toaleteze" pomii. Iar respectivii au executat ordinul aşa cum i-a dus capul. Pardon, bolovanul care nu lasă să le plouă în gât.

Asta nu se întâmpla

dacă îi dădea cuiva prin minte să-i ceară sfatul cuiva care se pricepe la asta şi care a urmat cursurile unei facultăţi de specialitate, ca să se ştie cu

florile şi cu pomii de tot felul. Cu toate astea, se mai întâmplă, totuşi, operaţii de schilodire a pomilor. Iar unele se petrec chiar sub privirile indiferente ale trecătorilor. Ieri, bunăoară, l-am văzut pe un bărbat din blocul vecin urcat într-un pom şi mânuind cu dibăcie un ferăstrău. Am crezut că i s-a căşunat pe bietul pom, aşa că m-am luat de el. "Nu luăm numa' o cracă, că ne trebe să facem o coadă de lopată", a încercat să mă liniştească celălalt ins care ţinea în mână o secure.

M-am liniştit cu adevărat

doar după o jumătate de oră, când, pe marginea DN 66A, am întâlnit o echipă de la Pregoterm care, coordonată de doamna ing. Daniela Epure, chiar că ştia ce are de făcut. Oamenii (vezi pozele) porniseră treaba de la staţia de autobuz EH Paroşeni înspre Sohodol şi, conform spuselor doamnei inginer, nu se vor opri decât la hotarul cu municipiul Lupeni. De când se apucaseră au tuns iarba, au greblat-o şi au toaletat deja pomii şi arbuştii de pe o lungime de mai bine de o sută şi ceva de metri. Ceea ce a rămas în urma lor dovedeşte că nu-şi bat joc de lucru.

Gheorghe OLTEANU

Datorită elevilor excepţionali

Valea Jiului a devenit Valea Premianţilor Ieri, la Inspectoratul Şcolar al Judeţului (IŞJ) Hunedoara, a avut loc o prezentare a rezultatelor obţinute de elevii hunedoreni la olimpiade şi concursuri şcolare, etapa naţională.

La eveniment au participat inspectorii general-adjuncţi ai instituţiei, Maria Ştefănie şi Rodica Câmpean, inspectori şcolari de specialitate, profesori şi elevi.

Potrivit reprezentanţilor IŞJ Hunedoara, sute de elevi hunedoreni au participat la 20 de competiţii, 51 dintre aceştia obţinând premii, respectiv 8 premii I, 3 premii II şi 6 premii III. De asemenea, 34 de elevi au obţinut menţiuni şi premii speciale.

Din Valea Jiului, Gabriel Andrei Fabiani Prcsina, elev în clasa a III-a la Şcoala Gimnazială „I.G. Duca” din Petroşani, a obţinut premiul I la disciplina pian.

Elevii de la Liceul Teoretic din Lupeni, Radu Silviu Vişan, clasa a XI-a, a obţinut medalie de argint la informatică, şi Vlad Negură, tot din clasa a

XI-a, a obţinut menţiune specială la geografie.

Dragoş Ioan Tutunaru, elev în clasa a XI-a la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” din Vulcan, a obţinut medalie de bronz la matematică, iar Damaris Ilie, elev în clasa a VII-a la Şcoala Gimnazială Nr. 5 din Petrila, a obţinut premiul III la educaţie tehnologică.

Adela Păun, elevă în clasa a X-a la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Petroşani a obţinut premiul III la religie. „Doi elevi hunedoreni s-au calificat la etapa internaţională. Ei învaţă la

Flagrant

O doctoriţă a fost prinsă luând şpagă 1.000 de lei Medicul Mirela Benea, specialistă în medicina muncii şi angajată a Casei Judeţene de Pensii Hunedoara, a fost prinsă în flagrant de către procurori, după ce a pretins şi primit 1.000 de lei şpagă pentru a prelungi durata de pensionare a unui pacient cu handicap.

„În cursul zilei de ieri (miercuri - n.r.), în urma unui denunţ, s-a procedat la organizarea unei acţiuni flagrante. În denunţ se specifica faptul că această persoană ar fi pretins suma de 1.000 de lei pentru eliberarea unui document în vederea prelungirii unei pensii de invaliditate”, a declarat procurorul Adina Velescu, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Doctoriţa prinsă luând şpagă a declarat că nu este vinovată şi că nu a cerut banii găsiţi de anchetatori pe biroul ei.

Procurorii au mai găsit în biroul acesteia şi alte sume de bani, în lei şi valută, precum şi alte bunuri. Doctoriţa a fost prezentată Tribunalului Hunedoara, cu propunere de arestare preventivă.

Mihaela PETROŞAN

Colegiul Naţional Decebal din Deva. Este vorba de elevii Cosmin Vraciu, din clasa a XI-a, care va participa la olimpiada internaţională de filozofie, şi Diana-Francesca Dubariu, din clasa a VIII-a, care va participa la olimpiada internaţională de limba şi literatura română, secţia minorităţi. Aş vrea să adaug şi calificarea a doi elevi în lotul lărgit pentru pregătirea pentru etapa internaţională, disciplina fizică, Raul-Alex Pipis şi Teofil Zaharia, din clasa a XI-a, de la Colegiul Naţional Iancu de Hunedoara. Sunt rezultate care ne onorează şi fac cinste învăţământului hunedorean”, a declarat Maria Ştefănie, inspector şcolar general adjunct al IŞJ Hunedoara. „A fost greu, am avut şi emoţii, dar am mers înainte. Am fost 16 candidaţi, din tot atâtea judeţe. Au fost elevi foarte bine pregătiţi, din şcoli cu renume. Orele petrecute în

laborator, de dimineaţa până seara, au fost cheia succesului meu”, a declarat Sebastian Ştefan Helgiu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Tenhic Agricol „A. Borza” din Geoagiu, care a câştigat premiul I la olimpiada de agricultură, secţiunea creşterea animalelor. „Anul viitor s-ar putea să fim gazdele acestei competiţii pentru că deja a devenit o tradiţie pentru mai multe discipline ca în funcţie de cei clasaţi pe primul loc, anul următor să organizeze etapa naţională a olimpiadei respective”, a mai spus Maria Ştefănie.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

8 AGORA

vineri, 12 aprilie 2013

Prof.univ.dr Mircea POPA

Cum m-a plagiat Ştefan Nemecsek 1. În cartea sa Presa hunedoreană (de la origini până în prezent), apărută la Realitatea Românească din Vulcan în 2007, p.57- 75, autorul Ştefan Nemecsek reproduce abuziv, sub titlu propriu şi fără a folosi ghilimele un articol ce-mi aparţine, intitulat Presa, capitol palpitant din viaţa culturală a ţinutului Hunedoarei (titlu bombastic care n-are nicio legătură cu ceea ce urmează!) cuvânt cu cuvânt întreg capitolul redactat de mine, intitulat Rolul presei româneşti din Transilvania în formarea conştiinţei naţionale şi a unităţii de neam din cartea mea Istoria presei româneşti din Transilvania, apărută la Editura Tritonic, Bucureşti, 2003, p. 253-258.

Referitor la acestea precizăm:

- A se observa că Şt. Nemecsek reproduce textual textul nostru despre „Cosânzeana”, furându-ne munca şi modul de redactare, luând totul de-a gata fără a merge la revistă, a citi textele, a le selecta, a culege citatele etc.

- Acolo unde vine cu informaţii în plus, le face greşit, confundând, de pildă, revista „Viaţa nouă” a lui Ovid Densuşianu cu o revistă politică din Cernăuţi, cum se poate vedea. Lipsa de informaţie şi spirit critic se pot observa la fiecare paragraf, autorul neavând nicio pregătire în materie şi făcând gafe după gafe (Saban în loc de Şaban, Moldovan în loc de Moldovanu, afirmând că un supliment al revistei „Cosânzeana” s-a numit „Crăciun”, că Anghel ar fi absolvit Internatul când toată lumea ştie că un Internat nu e o şcoală etc.).

- Mai mare brambureală este în sistemul de a marca referinţele, cum este cazul cu Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea, numele autorului fiind dat la sfârşit, iar pagina, în loc să fie marcată prin p. este marcată prin pag., iar ruperea textului cu informaţii enciclopedice nu este permis, când toate aceste lucruri trebuiau expediate în note, nemaivorbind de greşelile de transcriere ale titlurilor operelor şi a numelor revistelor care trebuiau puse în paranteze; în unele cazuri dă datele complete privitor la viaţa unui scriitor, altădată dă numai anul naşterii, marcându-l fie cu n., fie cu născut, ceea ce e incorect.

- Greşeli de scriere ortografică apar la fiecare pas: Primul şi Al Doilea Război se scriu cu majusculă, iar repetiţiile dovedesc lipsă de stil (remarcăm, remarcăm), expresii nefericite ca „cu mult şi fin gust estetic” etc.

- Alteori, autorul mută o afirmaţie de a mea ceva mai încolo, cum este cazul la p.173, unde găsim, luată de la mine, afirmaţia: „La apariţia numărului 3 al revistei, „Cosânzeana” primeşte colaborarea lui Liviu Rebreanu (1885-1944) cu bucata Proştii”, urmată apoi de nuvelele „Cântec de dragoste” etc. (vezi Popa, p.182).

- În continuare, articolul nostru este copiat de la p. 183-186, textul fiind identic la Nemecsek p. 188-192, apoi

www.zvj.ro

Că acest text îmi aparţine mie ca autor recunoscut de drept fac trimitere la faptul că el a apărut anterior sub numele meu în publicaţia „Ziridava”, XI, 1979, p.395-401, de unde vi-l ofer în xerocopie. Menţionez că, în ciuda regulilor ştiinţifice, autorul n-a pus textul între ghilimele, ceea ce aduce în discuţie intenţia de fraudă. Se ştie că a reproduce fără asentimentul autorului orice text care aparţine altcuiva constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 141 din Lege cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei. Faptul că textul în cauză reprezintă 10% din cartea sa, şi ca atare mă pot socoti coautor la ea, aşa cum se postulează în Legea

din nou Popa, 188-191, copiat de Nemecsek la p.200-212.

- Următorul capitol Creaţia eminesciană în ziarele Orăştiei este luat de la Constantin Clemente, care se citează aşa şi nu Clemente Constantin, cum afirmă el (p.212); - Capitolul Cultura perioadei interbelice este copiat cuvânt cu cuvânt din cartea Orăştie 750 de ani de Ion Iliescu şi Tiberiu Istrate, Deva, 1974, p.234-238; la el p.221-227; - Copiază apoi cuvânt cu cuvânt capitolul Din activitatea Astrei, din aceeaşi autori, p. 238, iar prezentările de la începutul capitolului Noi publicaţii ale Orăştiei reproduc cuvânt cu cuvânt Orăştia, p. 239.; - Capitolul din Nemecsek, Carte, literatură şi presă la Orăştie, II, 2010, p.250-253 este copiat cuvânt cu cuvânt din Orăştia, p. 242-244, unde textul se intitulează Aportul unor noi biblioteci.

Ce rezultă de aici? Că de fapt cartea lui Nemecsek nu-i aparţine decât cu numele, că această carte este o lucrare colectivă, pe coperta căreia trebuie să apară toate numele colaboratorilor săi, care trebuie plătiţi pentru efortul lor de redactare, întrucât textul, ca orice operă de creaţie, le aparţine. Legea dreptului de autor este aici clară şi justiţia trebuie să-şi spună o dată cuvântul curmând această dizgraţioasă activitate de furtişag literar, care se constată în unele din cărţile lui Ştefan Nemecsek. În ciuda faptului că presa a semnalat în repetate rânduri, atât lipsa de cultură şi numeroasele greşeli din cărţile lui Nemecsek, cât, mai ales, plagiatele sale devenite proverbiale, ele n-au făcut până acum obiectul unor analize detaliate, întrucât noi suntem convinşi că sunt mai multe, acest mod de a concepe redactarea cărţilor trimite direct la infracţiune, şi face de râs întreaga cultură română, cât şi presa profesionistă a ţării. Este cazul să se curme această mascaradă de a apărea în ochii lumii altfel decât este în realitate, curmând excesele şi abuzurile făcute în materie de veleitate literară, considerat ironic de dr. Bathory Ludovic, ca o „personalitate ştiinţifică de dimensiuni monu-

dreptului de autor, solicitând să mi se restituie drepturile băneşti cuvenite ca onorar, plus dobânda lor din 2007 până în prezent.

2. Un alt element care mă îndreptăţeşte să cer tragerea la răspundere penală şi civilă a făptaşului este cazul de plagiat, revendicat de mine cu privire la modul în care în cartea sa intitulată Carte, literatură şi presă (de la începuturi până în 1944), vol. II, apărut la Realitatea Românească din Vulcan în 2010, p.179-212, o parte din capitolul privitor la revista „Cosânzeana”, de la p.183-212 aşa cum am arătat, este plagiat, după cartea mea Incursiuni în presa românească (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2009), p.179-195. Textul meu a apărut ca articol de sine stătător şi în vol. Reviste româneşti de cultură din Transilvania interbelică (Presa Universitară Clujeană, 1999, p.124-148). Probele irefutabile ale plagiatului pot fi consultate pe www.zvj.ro

mentale”, cu „orizont de gândire olimpian ce zguduie limitele cunoaşterii umane”, cum i-ar place să fie recunoscut.

Problema mare, care ţine de temperamentul şi orgoliul nelimitat al dlui Nemecsek, este faptul că el se crede deasupra legii, pe care crede c-o poate manipula cum doreşte, încălcând în chip grosolan demnitatea şi onestitatea unor oameni care şi-au făurit prin multă muncă, trudă individuală, specializări exigente şi mai ales respect pentru ştiinţă o operă pe care el o nesocoteşte, din care se înfruptă în chip brutal şi ireverenţios, pe care o socoate proprietatea lui, târându-i prin judecăţi şi hărţuindu-i pe toate căile pe oameni nevinovaţi şi corecţi, vinovaţi doar că au fost deposedaţi în mod cinic de acest vânător de popularitate şi de reclamă, care chiar crede că el este autorul unei opere nemuritoare.

Este cazul doamnei Maria Basarab, o femeie mult lovită de soartă, rămasă văduvă, pensionară cu griji multe, căreia i-a furat (iertaţi-mă, dar nu găsesc un alt cuvânt mai potrivit!) două cărţi, de la un capăt la altul, fără o singură tresărire de demnitate, pe care a chemat-o în faţa justiţiei de la Petroşani, iar doamnei nu i s-a făcut dreptate pentru furtişagul comis, neplătindu-i-se nici măcar cheltuielile de judecată (a se vedea dosarul nr. 681/278/2012). Poate că atunci este explicabil de ce avem atâtea dosare la CEDO, de ce oamenii simpli din ţara aceasta nu mai au încredere în Justiţie.

Poate că dl Nemecsek n-a înţeles regulile după care se scrie o carte. În calitate de conducător de doctorat al acestuia i-am explicat şi l-am atenţionat în scris (vă rog să-i solicitaţi ca probă la dosar scrisorile mele) despre pericolul plagiatului.

Atunci când pe coperta lucrării lui cu titlul Carte, literatură şi presă la Orăştie (până la 1944), din 2010, am scris: „Lucrare copiată în proporţie de 60% după monografia Orăştia de Ion Iliescu şi Tiberiu Istrate” acest lucru ar fi trebuit să-i dea de gândit, dar el a continuat să redacteze şi să publice alte cărţi tot atât de incriminate de presă şi cu tot mai multe plagiate.

După plagierea grosolană a lucrării lui Ion Iliescu şi Tiberiu Istrate au urmat plagiate după lucrări ale lui Ludovic Barthory, a lui Mircea Baron, a lui Mihai Barbu (pentru care a fost chiar condamnat), a lui Gabriel Valeriu Basa, a Rodicăi Andruş, a Mariei Basarab, a subsemnatului şi a altor autori de lucrări ştiinţifice, dezvăluite şi de presă. În loc să semneze o declaraţie publică de scuze, el i-a batjocorit pe toţi cei care îl criticau pe bună dreptate, calomniindu-i şi insultându-i, cum a fost cazul cu Marian Boboc sau Alin Rus. Nici până astăzi n-a fost elucidat cazul lui Vladimir Octavian Rus, a cărui teză Scrisoare de toleranţă, susţinută ca lucrare de licenţă în iunie 2004 la Departamentul de Filosofie din Cluj - Napoca, este identică cuvânt cu cuvânt, virgulă cu virgulă, cu aceea publicată de Ştefan Nemecsek, despre care conf. univ.

Al.Baumgarten a susţinut în revista „Dilemateca” că este una şi aceeaşi, iar Octavian Vladimir Rus a declarat la 28 sept. 2009 în „Ziarul Văii Jiului” p.3 că „Ştefan Nemecsek i-a copiat în întregime lucrarea de diplomă în volumul Toleranţă în filosofia lockeeană”. Oare nu există oameni suficient de pregătiţi care să clarifice situaţia? În astfel de cazuri se recurge la opiniile unui expert în materie care concluzionează asupra cauzei, dar n-o lasă suspendată în coadă de peşte.

Cert e că dl Nemecsek n-are clară noţiunea de „proprietate intelectuală” şi ignoră sistematic Legea dreptului de autor, incluzând în cărţile sale texte care nu-i aparţin, precum cel al Mariei Basarab sau publică tot sub numele său interviuri şi texte aparţinând altora, ceea ce se poate face legal numai cu acordul acestora. E cazul lucrării Literatura hunedoreană (de la începuturi până în prezent), vol.I, 2008, o culegere de interviuri lucrate de alţii.

Astfel că buna-credinţă, profesionalismul şi demnitatea lui Ştefan Nemecsek sunt puse la fiecare pas sub semnul întrebării, şi o mare pată de ruşine se abate asupra breslei profesionale pe care o reprezintă, asupra organismelor profesionale care l-au primit în sânul lor, asupra întregii Văi a Jiului pe care o reprezintă.

Ziarul Vãii Jiului

UMOR ÎN HA... MAJOR 9

vineri, 12 aprilie 2013

Vă invit la… „Prăvălia cu umor”! În vara anului 2009, aflându-mă pe litoral, am avut şansa să particip, pentru prima dată, la un eveniment umoristic – un recital susţinut de membrii Clubului Umoriştilor Constănţeni, la un azil de bătrâni. Pe atunci, eram la început de drum şi eu şi clubul constănţean. Îmi descoperisem, de curând, pasiunea pentru epigramă, dar activitatea mea era exclusiv virtuală. Bucuria de a cunoaşte nişte umorişti în carne şi oase a fost foarte mare. Atunci, am citit, întâia oară, un text umoristic, în faţa publicului.

Clubul Umoriştilor Constănţeni (CUC) „Prăvălia cu umor” (ca o coincidenţă, tot în 2008, dar în august, a apărut şi „Prăvălia cu istorii”, suplimentul ziarului nostru) îşi desfăşoară activitatea din 13 decembrie 2008. Preşedintele de onoare al clubului este Ananie Gagniuc, umoristul total al Constanţei, preşedintele executiv - Dan Norea, membru legitimat al UER, vicepreşedinte – Ion Tiţa-Călin, jurnalist de prestigiu şi secretar – Petru Brumă, umorist prezent în toate revistele constănţene. Printre participanţi se numără prozatori, poeţi, epigramişti, membri ai Uniunii Scriitorilor, ai Uniunii Epigramiştilor din România ş.a.m.d.

Demn de menţionat, printre membri se găseşte caricaturistul celebru al Constanţei – Leonte Năstase.

Din puişorul proaspăt ieşit din găoace, în urmă cu cinci ani, a crescut ditamai CUC-ul. A fost înfiinţată Biblioteca „Prăvălia cu umor”, a fost creat un panou comun, unde apar toate premiile de la concursuri literare, câştigate de membrii CUC, a ajuns la peste 30 membri, are rubrici permanente de umor la ziarul „Cuget Liber” şi la revista „Agora”, are întâlniri lunare la Cercul Militar, participă activ la viaţa culturală a judeţului. Deşi este mic copil în comparaţie cu alte cluburi, CUC-ul a „zburat” de la început, cu propriile aripi, la mari distanţe în afara judeţului. „Prăvălia cu umor” are apariţii regulate în toate revistele şi antologiile de epigramă, în reviste literare şi de cultură din întreaga ţară, are participanţi la mai toate festivalurile de

umor. Membrii săi au adunat o întreagă colecţie de diplome şi medalii la concursurile de umor din cele două ţări surori, România şi Moldova. În afara volumelor personale ale membrilor săi, CUC a scos, în 2010, un prim volum colectiv intitulat „Caietele Clubului Umoriştilor Constănţeni”. De curând, a apărut volumul II, a cărui lansare va avea loc mâine, 13 aprilie, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa.

Texte umoristice din volum Pomul copt şi omul bun

Sunt convins că nu greşesc: Iată, vă spun vouă, Nişte CUCi, care-şi clocesc Propriile ouă!

(Laurenţiu Ghiţă – Bucureşti)

Degeaba îmi merge pana la scris, dacă nu ştiu să fac o pană la maşină! Ieri, mergeam pe minunata şi fascinanta autostradă Strâmbeni – Corbeanca, nu cu mai mult de 40 de km la oră, deşi nu erau restricţii de viteză, iar drumul era ca-n palmă: brăzdat, cu crăpături, bătături, plin de zbârcituri şi denivelări, mormane de gropane, o mândrie pentrua noastră Românie, unică în Europa, în mersul ei de hopa-hopa. Traseul, m-am gândit, s-ar fi tânguit, dacă ar fi vorbit, la modul: „Sunt prost de dau în gropi!”.

La un moment (nefericit) dat, am accelerat. O groapă, cam de înălţimea lui Boc, mi-a dislocat umărul din stânga şi proteza din gură. În dreapta, soţiei i s-a declanşat dispozitivul oral de foc automat şi scos flăcări. Din spate, soacră-mea m-a jignit: „Poetule!

Scriitoraş de doi bani!”. Cum să le fac să tacă? E ca şi cum ai încerca să baţi un cui în perete, cu un burete...

A venit, după nici trei ore, un echipaj de la Poliţia rutieră care, paradoxal, m-a recunoscut. „Aaa, dumneata eşti!

Marele scriitor de satiră şi umor Ananie Gagniuc! Ce oroare ... onoare! Vrei să te scoatem din şanţ, nu?... Ia mai spune pe aia cu poliţistul, care era aşa de prost, că şi-au dat şi colegii lui seama!”.

Apoi m-au îndemnat să mai scriu, până revin ei, că au o urgenţă, cu două maşini străine, pline de blonde, care s-au dat pe spate... Stau şi acum, la margine de drum, cu maşina-n fum şi scrum, cu înjurături duium. Şi stau, la margine de drum, pomul copt şi omul bun. Şi invers. Şi jur să nu mai scriu nici măcar un vers!

(Ananie GAGNIUC)

Ouă mai ceva decât la Cornu

Regula intervalului

13, zi cu ghinion, plus o pisică neagră pe copertă Când vezi lansarea cu alai Ce-o anunţaţi la microfon, Chiar dacă superstiţii n-ai, Cum să nu crezi în ghinion?

(Florin Rotaru – Buzău)

Reclamă

Veniţi! Domn Norea vă invită. Pe trei’şpe este zaiafetul Lucrarea-i nemaipomenită, Dar mult mai tare e... bufetul!

(Ion Ruse – Săcele, Constanţa)

CUC-ului, la volumul II al antologiei Cucule, pasăre rară, Te-ai ouat a doua oară; Tu faci ouă mari şi rare Ca şi ouăle de oare.

(Câte mai urmează, oare?)

(Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca)

Prăvălia cu onor

CUCu-acesta ouător Are „Prăvălie” nouă, Dar îţi trebuie umor Să îi cumperi aste ouă!

(Dan Prundoiu – Braşov)

De la Mare, la mai mare!

Ouă, cine vrea, de CUC, Le oferă – mari, frumoase Ruse, Ţucă şi Gagniuc, Brumă, Norea şi... Năstase.

(Dan Norea – Constanţa)

Am întâlnit o fetişcană-n bar, Trăgea dintr-o ţigară şi, uşor, Îşi mângâia erotic un picior, Picior al unui graţios pahar.

Când e nevoie sunt un bun actor, Am replici inspirate, plin de har.

O agăţam necesarmente, dar Mi-am amintit o regulă-n amor.

Când îţi alegi, la vârsta mea, amica, Să fie nu mai mare ca nevasta Şi-n niciun caz mai mică decât fiica.

Privind spre bar, îmi spun în minte: Basta!

Destul cu şovăiala şi cu frica, O să încalc şi regula aceasta.

(Dan NOREA)

Rondelul profesorilor marginalizaţi Când dascălilor din salarii Guvernul nostru le-a tăiat, Profesorii s-au supărat Şi-a fost furtună-n cancelarii.

Cu tari proteste s-a lăsat, Având ca ţintă demnitarii, Când dascălilor din salarii Guvernul nostru le-a tăiat.

Şi-atât de ferm s-a zdruncinat Sistemul şubrezit de carii, Încât mai toţi parlamentarii Şi trei miniştri-au... strănutat.

Când dascălilor din salarii...

(Ionuţ-Daniel ŢUCĂ)

Amestecarea anotimpurilor Prezice un clarvăzător, Şi viziunea i-o respect, Că primăvara-n viitor Va fi-ntr-o joi, în an bisect.

(Ion RUSE)

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 ACTUALITATE

vineri, 12 aprilie 2013

Unii consilieri locali vulcăneni sunt de părere că

Redevenţa pentru spaţiile cabinetelor stomatologice este prea mică La sfârşitul lunii martie, proiectul de hotărâre vizând concesionarea, prin negociere directă, a spaţiului situat la etajul I, corp A, camerele 73 şi 74, aflate în domeniul privat al municipiului şi situate în imobilul Policlinicii Vulcan (vezi poza) a generat vii discuţii în şedinţa de consiliu local.

Solicitarea de concesionare

a spaţiilor celor două cabinete stomatologice a apărut după ce s-a hotărât ca această activitate desfăşurată în

policlinică să nu mai fie susţinută financiar de către spital, iar medicii să nu mai fie angajaţi ai acestei unităţi medicale. Or, în acest caz, medicii stomatologi au fost nevoiţi să se privatizeze, cum se spune, şi, conform hotărârii de guvern din 10.06.2004, să purceadă la solicitarea de concesionare a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea profesională.

Până aici

totul este în regulă. Numai că ceea ce i-a nedumirit pe unii consilieri locali a fost nu atât durata de 15 ani pentru care ar fi urmat să se încheie concesiunea, cât mai ales redevenţa de concesiune. 1 euro/mp/an li s-a părut

mult prea puţin aleşilor locali care s-au înscris la cuvânt şi au vorbit pe tema aceasta. Puţin, au argumentat ei, în condiţiile în care orice serviciu stomatologic, cât de mic, nu se mai efectuează gratis.

Apele s-au liniştit

când a venit precizarea pe care o emană hotărârea de guvern amintită.

Anume că aceasta trebuie musai să fie redevenţa care se poate cere în primii

cinci ani. Dar cine ştie ce va fi atunci şi care dintre actualii consilieri locali vor mai fi în consiliu. Luând în calcul asta, este posibil ca aleşii aleşi locali de atunci să ia sau nu în discuţie majorarea redevenţei. Asta, fiindcă nimeni nu poate şti care vor fi atunci interesele de moment...

Gheorghe OLTEANU

ANUNŢ

HOTĂRÂREA NR. 3

Primăria oraşului Petrila organizează negociere directă în data de 23.04.2013, ora 11:00

a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Companiei Naţionale a Huilei-S.A. din data de 20 februarie 2013

1. Informaţii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a persoanei de contact: Consiliul Local al oraşului Petrila – Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii - cu sediul în oraşul Petrila, str. Republicii nr.196, judeţul Hunedoara, tel./fax. 0254/550760, cod fiscal 4375097, e-mail: primaria.petrila2008@yahoo.com, persoana de contact - ing.jr. Lang Mihaela.

2. Informaţii generale privind obiectul concesiunii, în special descrierea şi identificarea bunului care urmează să fie concesionat: Obiectul negocierii îl constituie concesionarea prin procedura de negociere directă a unei parcele de teren: - S1=1925 mp, evidenţiat în CF 62114; teren situat în intravilanul oraşului Petrila, în zona industrială, puţul 1 Est, judeţul Hunedoara, în vederea desfăşurării de activităţi de producţie.

3. Informaţii privind documentaţia de atribuire: 3.1. Modalitatea sau modalităţile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaţiei de atribuire: Documentaţia de atribuire se va obţine contra-cost, de la Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.

3.2. Denumirea şi adresa serviciului/compartimentului din cadrul concedentului, de la care se poate obţine un exemplar din documentaţia de atribuire: Documentaţia de atribuire se va obţine contra-cost, de la sediul Primăriei oraşului Petrila, str. Republicii, nr. 196, Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.

3.3. Costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006: Valoarea documentaţiei - 100 lei se va achita la casieria unităţii.

3.4. Data limită pentru solicitarea clarificărilor: 19.04.2013.

4. Informaţii privind ofertele: 4.1. Data limită de depunere a ofertelor: 23.04.2013, ora 10:00.

4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Primăria Petrila cu sediul în oraşul Petrila, str. Republicii nr.196, judeţul Hunedoara, Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.

4.3. Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: 1 exemplar.

5. Data şi locul la care se va desfăşura şedinţa publică de deschidere a ofertelor: 23.04.2013, ora 11:00, Primăria Petrila, str. Republicii, nr.196, jud. Hunedoara, Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.

6. Denumirea, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a instanţei competente în soluţionarea litigiilor apărute şi termenele pentru sesizarea instanţei: Tribunalul Deva , B-dul 1 Decembrie nr. 35, judeţul Hunedoara, cod poştal 330005, telefon 0254/234755 sau 0254/211574, fax 0254/216333, e-mail: iniciu@just.ro. Termenele pentru sesizarea instanţei sunt menţionate în documentaţia de atribuire.

7. Data transmiterii anunţului de licitaţie către instituţiile abilitate, în vederea publicării: 11.04.2013.

PRIMAR PĂDUCEL ILIE

Adunarea Generală a Acţionarilor (A.G.A.) întrunită în şedinţa extraordinară, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actului constitutiv, convocării AGA conform solicitării preşedintelui Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale a Huilei-S.A., ordinului MECMA nr. 336/20.02.2013 şi a ordinii de zi aprobată: 1. Declanşarea procedurii de dizolvare şi lichidarea voluntară a Companiei Naţionale a Huilei SA Petroşani. În baza materialelor prezentate, a discuţiilor purtate şi consemnate în procesul verbal,

www.zvj.ro

HOTĂRĂŞTE: - Aprobă dizolvarea şi lichidarea Companiei Naţionale a Huilei SA, având în vedere imposibilitatea realizării obiectului principal de activitate, respectiv Cod CAEN 0510 - Extracţia cărbunelui superior, datorită unor cauze obiective (tehnice şi economice) în temeiul prevederilor art. 227 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31 / 1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

- Aprobă încetarea mandatului consiliului de administraţie al Companiei Naţionale a Huilei SA, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare.

- Aprobă numirea ca administrator unic al Companiei Naţionale a Huilei SA a doamnei DANIELA ANGELA BARBU, în temeiul prevederilor art. 34 din Legea nr.

137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare.

- Mandatează Directorul General al Companiei sau o persoană împuternicită de acesta, să efectueze demersurile necesare la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara pentru înregistrarea şi publicarea hotărârii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Normelor metodologice de aplicare a acestor acte normative, norme aprobate prin HG nr.577/2002 cu modificările şi completările ulterioare.

Responsabilitatea pentru legalitatea, exactitatea şi acurateţea datelor prezentate în materialele aferente subiectelor înscrise pe ordinea de zi a şedinţei A.G.E.A. revine Consiliului de Administraţie şi conducerii executive a C.N. a Huilei S.A. Semnează: Reprezentanţii acţionariatului Ministerului Economiei în AGA: d-l Baican Gavril, d-l Obacescu Mihai, d-na Musat Eufemia

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11

vineri, 12 aprilie 2013

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Eşti incredibil de amabil şi de generos, ceea ce nu prea îţi stă în fire, pentru că ai un interes foarte clar de atins şi consideri că e bine să apelezi şi la astfel de tertipuri.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

IMOBILIARE

AUTO

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună.

Tel. 0765.591522 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară.

Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

DIVERSE

Vând mixer DJ Behringer VMX-100, puţin utilizat, preţ fix 150 lei.

Telefon 0720.946949.

Vând apartament cu 3 camere + garaj, în Petroşani, str. N. Titulescu, bl. C, sc. 1, et. 1.

Telefon 0254.545330 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie.

Preţ 42.000 euro.

Tel. 0724.571408 Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090 Vând receptor Dolce, fără datorii. Preţ 20 euro.

Telefon 0761.756839 Vând laptop second hand Asus X54HR-SX067D, Intel i3,2, 15 GHz, AMD HD 7470 - 1 GB/RAM video, 750 GB HDD + accesorii (mouse, geantă), încă 1 an garanţie, preţ 1300 lei neg.

Telefon 0720.946949.

Ai prins, cândva, cu minciuna pe o persoană, încât acum nu mai ai deloc încredere în ea. Chiar dacă vine cu argumente incontestabile, impresia deja formată te face să fii sceptic şi acum.

DECESE

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Familia mulţumeşte acelora care cu gândul, prezenţa sau fapta le-au fost alături în marea durere pricinuită de pierderea mult iubitei lor SÂRBU ELENA MARIANA (MARINA) Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică!

ANGAJĂRI Angajăm doi barmani şi doi ospătari, de preferat cu experienţă, pentru terasă în Lupeni.

CV-urile cu fotografie se trimit la adresa: terasachill@gmail.com Societate comercială angajează doi şoferi profesionişti, cat. C+E, cu experienţă, pentru transport internaţional de marfă, intracomunitar, cunoştinţele de limbă engleză, franceză, germană constituie un avantaj, salariu atractiv, doar persoane serioase. CV-urile se trimit la adresa de e-mail: electro.center@yahoo.com.

Institutul Social Valea Jiului, unitate de cercetare cu personalitate juridică, cu sediul în str. Universităţii nr. 20, desfăşoară pe baze contractuale, la standarde calitative ridicate, studii de impact, sondaje de opinii, anchete sociologice şi analize socialeconomice.

Amănunte pe site-ul nostru www.institutulsocialvj.ro; contact la e-mail septimiukrausz@yahoo.com

dragi.

Un noroc nemaipomenit îţi face ziua mai frumoasă! Poate fi un eveniment fericit în familie care merită sărbătorit alături de cei

Leu (23 Iul - 22 Aug) Flerul tău îţi atrage atenţia asupra unui detaliu ascuns în spatele unor aparenţe înşelătoare şi dacă sapi un pic după adevăr, vei descoperi că totul e o eroare sau o minciună.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Ai două căi diferite pentru a ajunge la acelaşi rezultat promiţător, deci oricum ai alege, tot bine va fi!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Simţi că ai ajuns la o răscruce de drumuri şi trebuie să spui ferm încotro vrei să mergi de acum înainte.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Atmosfera de acasă este veselă datorită prezenţei copiilor sau poate a unui musafir care animă spiritele cu o glumă bună.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Ţi-e gândul la o călătorie programată pentru viitorul ceva mai îndepărtat, dar poţi pregăti de pe acum detaliile plecării, pentru a nu lăsa nimic pe ultima sută de metri.

Ai multe în plan, ai şi energie cât cuprinde, şi dorinţa de a te apuca serios de o treabă, dar lipseşte totuşi ceva ca să meargă lucrurile ca pe roate.

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

SC REALCOM SA PETROªANI

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente

Ispita cea rea poate strica multe în viaţa sentimentală, pentru că un mic detaliu îţi înfige un ghimpe în inimă şi începi să-l bănuieşti pe cel drag de tot felul de gesturi incorecte.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară.

Taxă plătită.

Telefon 0761.756839

Ai comis cândva o eroare de care nu te poţi detaşa, încât acum faci ce faci şi tot acolo te întorci cu gândul. Trebuia să înveţi ceva din acele evenimente, nu să le tot duci după tine ca pe o povară, pentru că ele te vor ţine pe loc din alte planuri.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Ai un vis măreţ în minte, dar preferi să-l păstrezi deocamdată doar pentru tine. Ţi-e frică şi de ridicol, dar şi de superstiţiile tale tradiţionale.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 HOBBY

vineri, 12 aprilie 2013

Proletari din toate ţările, urniţi-vă! Veniţi la schimbarea la faţă a Petrilei

„Primare, dacă te superi, Petrila îţi va tăia nasul!”

Caricaturistul Ion Barbu nu se lasă. Vrea să schimbe la faţă Petrila. În acest sens, un nou eveniment din seria popularizării acestui oraş este pregătit pentru perioada 7-14 mai: „Un demers artistic, happening carevasăzică, menit să salveze de la pieire mina Petrila, colonia monoculturală Petrila, şi ultima pe lista dumneavoastră, colonia colonialistă România”.

Ziarul Vaii Jiului )

Ce n-a văzut Petrila în 2500 de ani, va avea norocul (bun) să vadă în mai. 101 indivizi, mascaţi în oameni de bine, vor circula liberi pe terenul minat al Petrilei.

O să vedeţi pe stradă pe cine nici nu vă gândeaţi.

Organizatorii au confirmate vizitele următorilor: Iulius Caesar, Al Capone, Dr. Ciomu, Eba, Superman, Popeye Marinarul,

Elena Udrea, Miron Cozma, Groucho Marx, I.V. Stalin, V.I. Lenin, Adrian Păunescu, Emil Cioran, Traian Băsescu, Karl Marx, Mahatma Gandhi, John Lennon, Che Guevara, Victor Ponta, Adrian Năstase, Nicolae Ceauşescu, Ilie Păducel, Ion Iliescu - ultimul, dar nu cel de pe urmă.

Doritorilor a se îmbrăca în pielea celebrităţilor amintite şi neamintite pagina Facebook le stă la dispoziţie pentru înscriere. Intraţi pe Facebook, căutaţi „Schimbarea la faţă a Petrilei” şi daţi-i bătaie. Se va lăsa cu: defilare pe catwalk, promenadă pe asfaltul Petrilei, chef monstru la final. Aveţi unica ocazie de a juca şi într-un film pus în operă de un regizor celebru.

Ion Barbu este promotorul unui alt eveniment important, care s-a întâmplat anul trecut în octombrie, când la Petrila au venit 30 de studenţi la arhitectură, sociologie, urbanism sau ecologie la Atelierul de regenerare urbană post-industrială, care îşi propune să redeseneze exploatarea minieră din oraş, ce se va închide peste doi ani.

Atelierul va transforma Petrila într-un spaţiu cultural cum nu mai e altul în ţara noastră. Iată un nou pas în acest demers. Despre proiect vom vorbi pe larg, săptămâna viitoare, chiar cu dl.

Ion Barbu, care a promis un interviu Ziarului Văii Jiului.

Alina PIPAN

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0 2 5 4 .5 4 9 0 2 0 0 2 5 4 .5 4 9 1 2 1 ( fa x ) 0 7 3 7 .5 7 5 5 8 2

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737.352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134

Colaboratori permanenþi:

Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

Prãvãlia cu istorii CMYK

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 178 12 aprilie 2013 4 pagini

Istorii insolite ale presei din Valea Jiului (XI)

Pentru capturarea escrocului Augustin Hila, alias Vasile Cornea, presa petroşeneană a pus la bătaie o recompensă

Dacă nu ar fi fost implicat în povestea de mai jos, cu siguranţă Vasile Cornea ar fi rămas un anonim. Aşa are parte de o nesperată „celebritate” postumă…

Achizitorul

Chiar dacă nu aveau personal excedentar, redacţiile publicaţiilor interbelice din Valea Jiului aveau în mod sigur pe ştatul de plată o funcţie vitală: achizitor. Sau, mai pe înţelesul contemporan, încasator. De la această regulă nu făcea excepţie nici Avântul, săptămânal care apărea la Petroşani. Ţinând cont că în acele timpuri mai toate publicaţiile supravieţuiau din abonamente, nici Avântul nu avea cum să eludeze această funcţie. Concret, achizitorul era cel care strângea banii pentru abonamente de la persoane şi firme şi, uneori, şi pentru publicitate. Deci, era un om de teren, care gestiona bani cash. Teoretic, ar fi trebuit să fie un om integru. Însă, achizitorul Avântului se “numea”...

...Vasile Cornea

Nu ştim dacă Vasile Cornea fusese angajat chiar din primul an de apariţie al Avântului, 1928. Cert este că în toamna anului 1929 lucra pentru Avântul. Cum în epocă nici redactorii nu-şi prea iscăleau articolele, numele unui achizitor nu apărea nici atât în ziar. Dar excepţie de la această regulă a anonimatului a făcut-o Vasile Cornea. Cum? Foarte simplu: numitul Cornea a dispărut pur şi simplu într-o zi de cu banii încasaţi şi cu chitanţierul publicaţiei petroşenene. Alertată, redacţia Avântul sesizează poliţia.

Din cauză că clişeele fotografice erau scumpe, presa locală publica rareori fotografii, şi atunci doar cu V.I.P-urile (regele, regina, primul-ministru, prefectul, primarul…). Văzând că potera copoilor nu dă rezultate, conducerea Avântului ia o decizie costisitoare: sacrifică niscai bani, investind într-un clişeu fotografic, publicând la 1 decembrie fotografia ţeparului achizitor.

Wanted!

Fotografia este însoţită şi de un text sugestiv titrat „Escrocul Vasile Cornea”: „Dispărut în luna Octombrie a.c. din serviciul AVÂNTULUI de la Petroşani, unde era angajat în calitate de achizitor (încasator) şi care azi continuă să facă încasări în ţară, în numele ziarului. Dat în urmărirea tuturor organelor poliţieneşti din cuprinsul ţării pentru a-l urmări, prinde şi înainta la Petroşani. După actele ce s-au depus la ziar, e născut în 1907 în comuna Căbeşti, Judeţul Bihor, cu ultimul domiciliu în comuna Meziad, jud. Bihor, şi este absolvent a 8

clase de liceu de la liceul de stat din Salonta. Se crede însă că actele nu sunt ale lui, deci s-a prezentat cu nume falş”. Vrând să dinamizeze vigilenţa cetăţenească, redacţia Avântul oferă şi o recompensă. Din cercetările noastre rezultă că aceasta recompensă are valoare istorică, fiind prima şi probabil ultima oferită de un organ de presă din Valea Jiului: „Cel care îl va prinde sau va da indicaţii precise unde se află, pentru a fi arestat, va primi o bună recompensă din partea ziarului Avântul de la Petroşani”.

Capturat în gara Teiuş

Mai mult ca sigur că nici direcţiunea Avântului nu bănuia că iniţiativa sa va da rezultate atât de rapid. Peste o săptămână, redacţia anunţă victorioasă capturarea infractorului: „Escrocul V. Cornea a fost prins”: „Escrocul dispărut din serviciul ziarului nostru, despre care am scris şi a cărui fotografie am publicat-o în numărul din săptămâna trecută, a fost prins acum 4 zile în gara Teiuş, pe când călătorea cu acceleratul spre Bucureşti. După cum am bănuit, nu se numeşte Vasile Cornea; numele lui adevărat este Augustin Hila şi e de fel din jud.

Târnava Mare. În prezent se găseşte în arestul poliţiei din Petroşani pentru cercetări. În numărul viitor vom da amănunte de mare senzaţie asupra antecedentelor acestui ordinar escroc”.

contra liniştei publice cu ocazia tulburărilor studenţeşti de la Oradea Mare – totodată s-au primit scrisori de la d-nii Corneliu Z. Codreanu din Iaşi şi I. Moţa din Deva, că numitul le-a cauzat multe neplăceri pe timpul cât a fost la revista Pământul strămoşesc din Iaşi şi arată că doresc să fie prins pentru a-şi ispăşi pedeapsa ce i se cuvine. De altfel, a fost urmărit de acum doi ani, însă fără rezultat. În cele din urmă, după investigaţiile făcute de noi, numitul excroc ce poseda acte furate a fost prins. În ziua de 10 crt. (10 decembrie 1929 - n.r.) a fost înaintat Parchetului la Deva. Actele au fost încheiate de către d-l I.T. Buzică, şeful poliţiei, care a făcut personal cercetările, ajutat fiind de d-l comisar aj. G. Butuza”.

Suntem siguri că escrocul Augustin Hila, alias Vasile Cornea, cu un asemenea „palmares” infracţional, ar fi făcut faţă cu brio şi provocărilor infracţionale contemporane.

Un final cu happy-end pentru redacţia săptămânalului petroşenean. Din păcate, nu am aflat dacă studentul Alexandrescu, cel care l-a identificat pe escroc, a încasat şi recompensa promisă...

Marian BOBOC

Canalul Jiu - Dunăre

O idee năstruşnică şi prin urmare abandonată:

În zilele de 16-17 mai 1925, generalul Traian Moşoiu, ministrul lucrărilor publice, efectuează o vizită în Valea Jiului.

Profesorul Ion Niciu, redactor la ziarul local (şi viitor primar al Petroşaniului), profită de ocazie pentru a-l intervieva. Vorbind despre viitorul Văii Jiului, Ministrul Moşoiu face referiri la linia ferată BumbeştiLivezeni, dar şi la construcţia unui... canal navigabil Jiu-Dunăre: „(…) cred că ea (Valea Jiului - n.r.) se va dezvolta în mod nebănuit atunci când linia ferată Bumbeşti-Petroşeni va fi dată funcţionării, creând atunci posibilitatea ca produsele miniere din Valea Ţepar de… ţepar Jiului să poată fi dirijate şi exportate cu mai puţine Cititorii dornici de senzaţional ai Avântului află cheltuieli spre Valea Dunării. Afară de aceasta, sunt la 15 decembrie o parte „Din isprăvile excrocului V. convins că într-un viitor puţin depărtat se va putea Cornea”: „(…) Escrocul Augustin Hila, care se dăduse crea şi o linie navigabilă de la Petroşani la Dunăre, sub numele de Vasile Cornea, a fost prins în staţia regulând cursul Jiului şi introducând sistemul de Teiuş din Ardeal. El a fost dat pe mâna organelor poli- eclozie (închidere) întrebuinţat actualmente cu sucţieneşti de către D-l D. Alexandrescu, student, cum- ces în Norvegia şi Suedia. Când se va realiza această natul d-lui revizor şcolar Lucaciu (de loc din Vulcan – linie navigabilă, atunci transportul de mărfuri şi cel n.a.). Acesta, recunoscându-l după fotografia publi- de cărbuni, precum şi exploatarea cărbunilor se va cată în ziar, l-a dat în primirea poliţiei, şi astfel, fiind intensifica la maximum, cărbunele fiind cerut în adus la Petroşani sub stare de arest şi legat, a recuOltenia şi Muntenia, nu numai pentru trebuinţele innoscut toate încasările făcute în numele ziarului, fără autorizaţia noastră. Noi aducem şi pe această cale dustriale, dar şi pentru trebuinţele casnice”. Cutezămulţumiri D-lui Alexandrescu. Excrocul a declarat că a toarea şi năstruşnica idee a ministrului, aceea ca mai escrocat soc. Astra cinegrafică din Sibiu cu 15.000 Petroşaniul să devină… port, nu a fost pusă în praclei; gazeta Voinţa Poporului din Arad cu vreo 10.000 tică decât forţat, cu ocazia... inundaţiilor, rămânând lei; a mai furat de la un consătean al lui 2.160 lei şi a la stadiul de „şi miniştrii spun lucrurile trăznite”…

suferit o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru crimă

O incursiune în universul rutier interbelic din Valea Jiului

M. BOBOC

I-IV ile I n i g Pa

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

O incursiune în universul rutier interbelic din Valea Jiului (II)

vineri, 12 aprilie 2013

Soc. Petroşani de la trăsuri la maşini

Dat fiind faptul că obiectivele industriale ale societăţilor miniere din Valea Jiului se aflau la oareşce distanţă unele de celelalte şi toate de sediul-mamă, transportul a reprezentat o problemă administrativă care a preocupat conducerile respectivelor societăţi.

Trăsura societăţii - birjărită în scop particular

De-a lungul istoriei mineritului, funcţionarii minieri, aflaţi în exerciţiul funcţiunii, se deplasau de la un obiectiv la altul după cum urmează: 1. cu trăsuri; 2. cu trăsuri şi cu maşini; 3. doar cu maşini. În 1923, Societatea Petroşani informează Primăria Petroşani asupra situaţiei parcului hipo şi auto al societăţii: „No. trăsurilor ce avem în Petroşani momentan este de 11, iar 5 sunt la reparat la Oradea Mare; No. automobilelor este de

2”. În zilele noastre, cu şoselele mirosind a fum de carburanţi, pare romantic transportul cu trăsura. Însă, în epocă nu era deloc aşa, societatea minieră având reguli stricte, excluzând utilizarea trăsurii în folosul propriu al angajaţilor săi. O poveste întâmplată în 1928 confirmă această grijă.

La 7 iunie, Ioan Tilici, conductor asistent la minele soc. Petroşani din Vulcan, este atenţionat de însuşi directorul general: „Mi s-a adus la cunoştinţă că Dvs. aţi folosit în ziua de 2 iunie o trăsură până la Lupeni şi înapoi, pentru scopul particular al Dvs. Această trăsură a stat până dimineaţa în Lupeni. Trebuie să constat că acest procedeu este unul care nu poate fi permis nici pentru angajaţi mai superiori. Prin urmare, mă văd silit, ca în viitor să vă retrag folosirea trăsurilor cu scop particular, până la alte dispoziţiuni”. Atins în onoarea sa de conductor asistent (un fel de subinginer stagiar), Tilici răspunde gravelor acuzaţii de birjărit… ilegal: „(…) îmi permit a da explicaţiunile pe care le socotesc absolut necesare, din care se va putea constata lipsa intenţiunii de abuz din partea subsemnatului. Faptul s-a petrecut astfel: În ziua de 2 VI 1928, la ora 18,30, am solicitat d-lui subdirector I.P. Ioan o trăsură spre a merge la Lupeni (unde am ajuns la ora 19,30), cu scopul de a-mi aduce soţia şi copila ce se afla bolnavă sub îngrijirea d-lui medic Lepădatu, din acea localitate. Şi am solicitat trăsura pentru că transportul cu trenul era contraindicat. Sfatul medicului însă a fost să mai las copila pe loc câteva zile, nefiind complet restabilită, ceea ce am fost silit să accept. Am rămas apoi timpul necesar pentru luarea cinei, şi la ora 22, voind a mă reîntoarce la Vulcan, mi s-a atras atenţia de comandantul unei patrule că circulaţia în timpul nopţii nu este permisă decât cu viza d-lui comandant al sectorului Lupeni, pe care în acel moment nu ştiam unde să-l găsesc. (De altfel, un caz analog am aflat că s-a întâmplat şi altora). Ca urmare, pentru a nu mă expune unor neplăceri destul de serioase pe acea vreme, am trimis trăsura la grajdul Soc. Lupeni, deoarece neputând eu să mă reîntorc, cu atât mai puţin putea vizitiul. În timpul următor, am aflat că după ora 22, se retrag patrulele după străzi, şi astfel pot pleca fără nici un inconvenient. Am aşteptat până la ora 1, când am cerut prin telefon grajdului să-mi trimeată trăsura spre a merge la Vulcan. (Ţineam cu orice chip ca în noaptea aceea să mă reîntorc la locuinţă, deoarece nu rămăsese nimeni de pază, şi locuinţa se află tocmai la marginea Vulcanului). Dar n-am putut comunica cu grajdul, pentru că sau nu era nimeni de serviciu, sau, dacă era, dormea. Mai târziu a mers telefonistul de l-a sculat pe vizitiu, şi plecând din Lupeni am ajuns la Vulcan la ora 3,30. În rezumat, de la 18,30 până la 3,30, sunt 9 ore, (…), iar 7 ore trăsura a stat la grajd. Cele relatate de mine mai sus s-au întâmplat independent de voinţa mea, şi vă rog să binevoiţi a aprecia că n-a constituit pentru mine nici un avantaj deosebit şi nici amuzament, fiindcă am mers să mă interesez de copilul meu bolnav şi am lăsat locuinţa singură în împrejurările puţin sigure de la acea dată, nu cu plăcere am făcut, şi cred că nu am putut stimula invidia cuiva”.

Maşini pentru şefii de la Bucureşti

Şefii şi oaspeţii societăţii Petroşani călătoreau din Bucureşti până la Filiaşi, Tg. Jiu sau Bumbeşti, de unde erau preluaţi de automobilele societăţii, sosirea lor fiind anunţată din timp. Astfel, Directorul General al soc.

Petroşani, I.E. Bujoiu din Bucureşti, anunţa în

august 1928 Direcţiunea Minelor Petroşani: „Miercuri, 8 august, sosesc la Petroşani d-nii director Ruse, director Macovei şi subdirector Apostolescu, toţi de la Direcţiunea Generală CFR Bucureşti, pentru a cerceta şi a lua măsuri definitive în această privinţă. Trimiteţi pentru 8 august, miercuri dimineaţa, la ora 4,45 maşina Alfa Romeo la gara Filiaşi, cu care vor continua drumul până la Petroşani. Domnii sunt musafirii noştri şi vă rugăm a-i îngriji bine. La înapoiere, veţi pune de asemenea maşina la dispoziţia D-lor, după cerere. (…) Sosirea acestor domni nu o veţi comunica nimănui”.

Uneori, soc. Petroşani, din motive tehnice, nu putea onora cererea directorului general. Iată un exemplu din toamna lui 1923: “Domnule Director General/ (...) Cu scrisoarea din 30 august ni se cer 3 automobile pentru ziua de 4 septembrie dimineaţa de la Bumbeşti. Observăm că în prezent dispunem de un singur automobil în funcţiune, cele două automobile vechi sunt din nou în reparaţie şi nu putem şti dacă dintre aceste 2, cel puţin unul va putea fi pus în stare de funcţiune până la acea dată. De asemeni nu putem şti dacă automobilul cel nou va sosi aici la timp. Vom încerca să primim un automobil de la Lupeni, am înţeles însă că este plecat cu dl. director Frey. În consecinţă, azi încă nu putem şti, dacă de fapt vom putea trimite 3 automobile la timp la Bumbeşti”.

Stayer-ul societăţii ca un tanc de război

Dintr-o cerere de eliberare de permis de circulaţie a Direcţiei minelor soc. Petroşani către prefectului judeţului Hunedoara în 1923 aflăm datele automobilului “Stayer”: “proprietarul - Petroşani, Soc, an. rom. pentru exploatarea minelor de cărbuni; tracţiunea mecanică - motor cu benzină; marca fabricei: Stayr; indicaţia tipului - torpedo; felul vehicului - automobil; no. motorului - 136; nr. şasiului - 136; nr. cailor HP - 12/ 40”.

Mulţi kilometri trebuie să fi străbătut Stayer-ul societăţii miniere, din moment ce în 1925 era pe butuci. “Automobilul Stayer înapoiat din serviciul d-lui Bujoiu n-a putut fi reparat şi trimis până acum la Sebeşul-Săsesc, deoarece este într-o stare foarte rea. Acest automobil are un aspect, parcă ar fi fost întrebuinţat ca tanc de război, deoarece şi chassiul este îndoit în mai multe locuri şi caroseria, de asemeni, este strâmbă. Repararea va dura încă mult timp, deoarece monteurii noştri între timp trebuie să execute şi alte lucrări”, este informat directorul general al soc. Petroşani. Dar dacă nu-i bun Stayer-ul, atunci e bun... şi Opel-ul: “În locul maşinii Stayer vom trimite automobilul Opel, complet renovat şi în stare bună de funcţionare, a cărui caroserie este schimbată cu una nouă”.

Că parcul auto al societăţii Petroşani reprezenta o problemă importantă reiese şi din corespondenţa intensă purtată la nivel înalt, însuşi directorul general al societăţii miniere fiind informat de orice defecţiune/ reparaţie a parcului auto.

De reţinut că în absenţa directorul general, acesta împuternicea pe altcineva să “păstorească” parcul auto al societăţii, fireşte că pe cineva având funcţie de conducere importantă. Iată un exemplu: “26 septembrie 1926/ Domniei Sale/ Domnului Director principal T. Timoc/ Petroşani/ În timpul absenţei mele, dv. aveţi dreptul de a dispune asupra automobilelor. Totuşi, cer cu insitenţă a limita acest drept la strictul absolut necesar. Automobilele sunt într-o stare foarte uzată (şasiu şi motor) şi trebuieşte să ţinem seamă că altele noi nu se vor putea procura/ Noroc!/ Director General”.

D’ale şoferilor. Misterele garajului

Soc. Petroşani se dovedeşte vigilentă în privinţa administrării “consumabilelor” automobilelor sale. Dar dacă umbli cu miere, imposibil să nu te lingi pe degete... Şi, după cum veţi vedea, zicala este valabilă şi atunci când este vorba de ulei. De ulei de maşină, bineînţeles.

Sesizată de unele nereguli petrecute la garajul societăţii, directorul general I.E. Bujoiu dispune la 29 aprilie 1932 o anchetă: “Direcţiunea Minelor/ Grupul Petroşani/ Alăturat vă remitem declaraţia luată d-lui Senaşi Alexandru (...) referitoare la furturile de ulei, diverse materiale pentru automobile şi vă rugăm să binevoiţi a dispune cu dl. şef de birou cl. II Romalo Constantin să facă o anchetă amănunţită asupra tuturor celor semnalate prin această declaraţie şi în cazul când din ancheta făcută se va stabili că într-adevăr furturile au avut loc, să se aplice sancţiuni celor vinovaţi prin îndepărtarea lor din serviciu”.

Ce mai vindea petroşeneanul în 1928

vineri, 12 aprilie 2013

“Subsemnatul Senaşi Alexandru declar următoarele: În vara anului 1930 cumpărându-se automobilul Marmon, am fost însărcinat cu conducerea lui.

Scoţând în mai multe rânduri câte un bidon cu ulei de la magazie şi lăsându-l în garaj, după o lipsă a mea de câteva minute, bidonul dispărea. Cu altă ocazie, am rânduit şase cauciucuri complete cu rezerve, pentru a le avea la drum, urmând a pleca la Filiaşi. Când m-am dus la garaj, după miezul nopţii, nici unul dintre cauciucuri nu mai era umflat şi cauciucurile de rezervă era înţepate. Cu multă greutate şi întârziere am putut pleca la Filiaşi, prinzând trenul la ultimul moment. La înapoierea de la Filiaşi, am scos iar un bidon cu ulei, care şi de această dată a dispărut. (...) Atunci am bănuit că este cineva la mijloc care face aceste rele şi făcând scandal şoferul Barabaş mi-a spus că şoferul Kailing face aceste lucruri. Pentru a mă convinge, şoferul Barabaş a scos de sub dulap un arc de la o maşină Ford, pe care voia să-l vândă în oraş. Şoferul Barabaş a mai spus că (!)

Kailing vindea uleiul şoferului Toma şi împărţeau banii în două. De asemenea a mai spus că în legătură cu vulcanizatorul Fodor din Petroşani făceau facturi false pentru vulcanizări fictive şi împărţeau banii”.

Funcţionarul Romalo, anchetatorul... delegat, urmăreşte firul poveştii şi îi ia o declaraţie lui Barabaş Gavrilă, şofer al maşinii “Rouswelt”: “Eu nu am auzit nicicând pe şoferul Senaşi Alexandru să se plângă că-i lipseşte ulei sau altceva din maşină. Am auzit însă de mai multe ori pe şoferii Senaşi Alexandru şi Kailing Francis sfădindu-se împreună. Şoferul Kailing, care în acel timp avea în primire o maşină Ford, a adunat mai multe foi de arc vechi şi şia făcut un arc de rezervă pentru maşina lui, pe care l-a pus sub masa de scule, din lipsă de loc. Eu n-am

Ca orice negustor serios, Fodor - despre care se spunea că “vulcaniza” facturile soc. Petroşani avea reclamă la ziar. avut însă cunoştinţă că ar voi să-l vândă, precum nu cunosc nici chestiunea cu vulcanizatorul Fodor. Atuncia când şoferul Kailing a preluat maşina Marmon, iar Senaşi a trecut la Ford, acesta din urmă spunea că (!)

Kailing i-a făcut mizerii pentru a-i lua locul la Marmon”.

Reţinem din această poveste ingeniozitatea infracţională a şoferilor vremii, dar şi faptul că hoţiile la societatea de cărbune din Valea Jiului nu s-au născut în zilele noastre. În zilele noastre acestea au fost doar “perfecţionate”...

Latura umană a soc. Petroşani

Chiar dacă dovedea stricteţe în exploatarea parcului auto (deşi cum s-a văzut mai sus uneori nu-i folosea prea mult, ingeniozitatea infracţională a şoferilor învingând vigilenţa societăţii), Direcţiunea generală a soc. Petroşani mai făcea rabat de la rigoarea administrativă atunci când era vorba de un caz mai special, cum a fost şi cel al inginerului Emilian Stăiculescu: “28 ianuarie 1932/ Direcţiunea minelor/ Grupul Lupeni/ La raportul Dv. (...) binevoiţi vă rugăm a cunoaşte că în mod excepţional se aprobă restituirea sumei de Lei 2.922, ce reprezintă costul transportului cu automobilul la Craiova a D-lui Inginer Stăiculescu Emilian, întrucât acest drum a fost făcut pentru caz de boală./ Direcţiunea Generală/ I.E. Bujoiu”

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

Un şofer petroşenean al anului 1928

Camionul din grajd

Fototeca M. BOBOC

După cum o să vă convingeţi au şi scrisorile anonime rostul lor în istorie. Dacă nu ar fi fost o asemenea epistolă, nu am fi ştiut că patru muncitori vulcăneni erau proprietarii unui camion, cu care, într-un timp, transportau minerii la Aninoasa. Directorul tehnic Ştefan Lugosi le-a permis celor 4 să gareze camionul în... grajdul societăţii Petroşani de la Vulcan.

Pentru faptul că mai meşterau la camion muncitorii au fost reclamaţi.

Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns pâra că lucrau în timpul orelor de muncă şi cu piesele societăţii, anonimul delator mai pune paie pe foc şi scrie că unul dintre muncitorii-proprietari ai camionului, Rudolf Rauscher, ar fi furat şi ulei şi benzină pentru alimentarea camionului. Însă, C. Ambruş, funcţionarul însărcinat de către societatea Petroşani să facă lumină în acest caz, descoperă ceva care seamănă cu celebrele bancuri cu “Radio-Erevan”. Într-adevăr, muncitorii reparau camionul, însă în timpul lor liber şi cu piesele lor. În mod firesc, camionul ca orice camion funcţiona pe bază de benzină şi ulei, e drept că de la soc. Petroşani, dar cumpărate “pe bani gata” de la Depozitul de Materiale. Operaţiuni confirmate de evidenţele Serviciului Aprovizionarii.

Nu îi cunoaştem calităţile de funcţionar ale lui C. Ambruş, însă cele de detectiv sunt remarcabile. Ne fundamentăm acest atribut pe faptul că Ambruş îi raportează lui Virgil Şerb, subdirector administrativ al soc. Petroşani, descoperirea adevăratei identităţi a delatorului anonim, în această descoperire aflându-se şi “cheia” întregii poveşti: “Scrisoarea anonimă este făcută de Hening Mihail care şi el fiind proprietar de camion şi nefiind în relaţii bune cu numiţii, făcându-i concurenţă...”. Povestea poate fi citită şi ca o filă din cartea nescrisă a concurenţii neloiale...

Au şi rablele rostul lor

Cum în epoca interbelică, care face obiectul cercetării noastre, nu exista Programul “Rabla”, soc. Petroşani găsea alte soluţii de a scăpa de hodorogitele maşini.

Ori le transforma, ori le vindea...

Dintr-o adresă a direcţiunii minelor către Prefectura Hunedoara aflăm despre o ase-

menea tranzacţie: “Subsemnata Petroşani Societatea Anonimă Română pentru exploatarea minelor de cărbuni, avem onoarea a vă aduce la cunoştinţă că automobilul nostru Alfa-Romeo, înregistrat la serviciul Dvs. de circulaţie sub No. Dv. 235 a fost vândut de noi D-lui Căpitan de Jandarmi Petcu Ion din Petroşani”.

Sau, la finele anului 1934, Direcţiunea Generală comunică Direcţiunii Minelor a grupului Petroşani: “(...) vă rugăm a cunoaşte că se aprobă ca un automobil Ford scos din serviciu să fie transformat în camionetă şi pus la dispoziţia Serv. Întreţinerii Coloniilor Petroşani pentru transportul materialelor şi lucrătorilor la şantierele de (!) lucru, evitându-se astfel perderea de timp şi plata lucrătorilor fără a fi întrebuinţaţi, din cauza sistemului defectuos de transport al materialelor cu căruţele care nu parvin să satisfacă la timp toate necesităţile”.

Tot în decembrie 1934, Direcţiunea Generală comunică: “(...) aprobăm propunerea făcută de Dv. (Grupul Petroşani - n.r.) de a vinde cu Lei 21.000 maşina accidentată Marmon, astfel că nu mai e nevoie să o puneţi în reparare”.

Să fi fost drumurile de vină, ori vârsta maşinilor, sau nepriceperea şoferilor, căci mai mereu erau raportate ca fiind defecte.

Citind aceste rapoarte ai impresia că automobilele soc. Petroşani zăceau mai mult în garaj, decât pe acolo unde le era rostul, pe drumurile şi şosele patriei.

La 10 decembrie 1934, aflăm că încă două maşini fărâmate au fost reparate: “În ce priveşte celelalte două maşini accidentate (Internaţional şi Buick) vă remitem câte o copie de pe devizele întocmite de delegatul Societăţii de asigurare, rugându-vă a le avea în vedere, ca punct de orientare, la repararea acestor maşini”.

Marian BOBOC

Şi în 1928, ca şi acum, cine nu avea maşină, mergea cu autobuzul

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

O incursiune în universul rutier interbelic din Valea Jiului (III)

vineri, 12 aprilie 2013

Recensământul autovehiculelor la Lupeni

Mai întâi, să arătăm mai scurt. Încercaţi să vi-l închipuiţi pe toboşar citind La 24 septembrie 1929, Prefectura Hunedoara emite un ordin având ca cum ajungea în 1929 me- apăsat următoarea publicaţiune, în ritmul sacadat al obiect “Recenzământul, inspectarea şi clasarea vehiculelor cu tracţiune sajul autorităţilor la cetă- percuţiilor: “Se aduce la cunoştinţă că operaţiunile remechanică de pe teritoriul judeţului Hunedoara”, care se va avea loc între ţeni.

Dat fiind faptul că censământului, inspectarea şi clasarea vechiculelor cu 1-31 octombrie la Deva. Ordinul ajunge şi la Notariatul Lupeni. autorităţile locale erau ne- tracţiune mecanică se va ţine în zilele de 23, 24 şi 25 voite să aducă la cunoştinţa cetăţenilor diferite ordine octombrie în Deva, în localul Prefecturii Judeţului, ale guvernului, prefecturii sau decizii ale priOrdinul se execută, nu se discută marului ori hotărâri ale consiliului comunal, şi cum posibilităţile din ziua de azi erau ca şi “1. Se va aduce la cunoştinţă prin afişe, batere inexistente (în 1929, în Valea Jiului fiinţau de tobă, sau prin orice alte mijloace tuturor proprie- doar două săptămânale, ambele având redactarilor de vehicule cu tracţiune mechanică, adecă: au- ţiile în Petroşani, în care primăriile publicau toturisme, autocamionete, camioane, tractoare, cu preponderenţă anunţuri de licitaţii), se reautobuze, cisterne, motociclete din cuprinsul teri- curgea la două modalităţi: afişajul şi anuntoriului D-voastră că, în zilele fixate în intinerariul de ţatul cu toba. mai jos, sunt obligaţi a fi prezenţi cu vehiculele cu La Lupeni, publicaţiunile (aşa se nutracţiune mechanică în faţa Prefecturii judeţului meau generic mesajele autorităţilor adresate Hunedoara, în zilele arătate în itinerariul pentru cetăţenilor) se afişau la: primărie, biserici, fiecare plasă şi oraş, la ora 8 dimineaţa, unde va farmacii, Palatul Cultural, Cinematograful funcţiona comisiunea.

Braia. Întrucât numeroşi lupeneni lucrau la 2. Proprietarii de vechicule mechanică vor pre- minele din comună, publicaţiunile erau duse şi zenta vehiculele în faţa comisiei în cea mai perfectă la Direcţia Minelor. Aceasta le afişa la fiecare ordine, adică: vehiculul să fie în stare bună, tablele de serviciu şi în sălile de apel ale minelor. identitate să fie curate şi după dimensiunile prevăzute O altă modalitate de anunţare a publi(...), de asemenea, proprietarul va prezenta neapărat caţiilor era aceea a „publicării cu toba”. Toactul de proprietate, permisul de circulaţie al maşinii, boşarul bătea toba prin diverse locuri ale precum şi actele doveditoare la situaţia militară.

Lupeniului, atrăgând astfel atenţia locuitoriDe asemenea, şofeurii sunt obligaţi a prezenta lor, apoi citea cu glas tare, clar şi... rar pucomisiunei carnetul de conducere (brevet de şofeur) blicaţiunea. Dacă mesajele unora dintre precum şi actele doveditoare în situaţia militară ce o publicaţiuni erau foarte importante, autoare. rităţile recomandau în mod expres „un exem3. Proprietarii de vehicule cu tracţiune plar se va da pentru a fi publicat în modul cel mechanică, care, fie din motivul că vehiculul este de- mai extins cu toba”, atunci toboşarul mărinmontat, sau are vreun defect care nu se poate repara du-şi aria de informare. până la data fixată în itinerar, fie din orice alte motive, Revenind la subiectul documentarului nu se vor putea prezenta la Prefectura judeţului nostru, în primul rând sunt înştiinţaţi personal Hunedoara în zilele fixate în itinerar pentru localitatea domnii proprietari. Înştiinţarea are acelaşi Fotografie de epocă. 1930. Colonia de Jos a respectivă, sunt datori a anunţa aceasta Prefecturii ju- conţinut pentru toţi, dar destinatar diferit. De Petroşaniului. După cum se observă, automodeţului Hunedoara - Serviciul Circulaţiei, cerând apro- exemplu: “Primăria comunei Lupeni/ D-Sale bilele erau folosite în Valea Jiului şi de politibare ca, comisiunea să se deplaseze în localitatea D-lui Socolescu/ Lupeni/ Avem onoare a vă cieni în campaniile electorale. Uneori cu Fototeca M. BOBOC respectivă, unde îşi are proprietarul domiciliul, care în face cunoscut că, conform Ordinului Prefec- succes. Alteori... asemenea cazuri (...) sunt datori a pune comisiunei turii Judeţului Hunedoara No. 18.616/ 1929 mijloace de transport pentru dislocare pe spese pro- s-a fixat itinerariul pentru verificarea şi clasarea vehi- unde se vor prezenta toţi proprietarii de automobile, prii. culelor cu tracţiune mechanică, după cum urmează: în autoturisme, autocamionete, camioane, tractoare, au4. Totodată, se va atrage atenţiunea tuturor pro- zilele de 23, 34 şi 25 octombrie 1929 în Deva, în tobuze, cisterne şi motociclete. Cei care nu se vor preprietarilor de vechicule cu tracţiune mechanică de pe localul Pre- zenta vor fi amendaţi”. teritoriul D-voastră că comisiunea după terminarea lufecturii La 2 octombrie Andrei Drăghici, preşedintele crărilor de inspectare şi clasare după intinerariul de Judeţului.

Comisiei interimare Lupeni (Drăghici era un cârciumar mai jos va confrunta tabelele cu registrul de automoÎn con- vestit în Lupeni, fruntaş al PNŢ, a fost şi primarul bile a Prefecturii jud. Hunedoara, în urma căruia la secinţă, vă Lupeniului), şi notarul Dionisie Socol consemnează toţi acei proprietari care se va constata că nu au prerugăm a vă încheierea campaniei de informare: “(...) constatăm zentat vechicolul în faţa comisiunii, l-i se vor retrage prezenta la că ordinul No. 18616/ 929 al D-lui Prefect al Judeţului permisele de circulaţie, dresându-li-se, totodată, şi data de mai Hunedoara, referitor la mersul operaţiunilor recensăacte de dare în judecată, care urmează a fi înaintate sus în faţa mântului, inspectarea şi clasarea vechiculelor cu Judecătoriilor de Ocol respective (...)”. c o m i s i e i . tracţiune mecanică s-a făcut cunoscut populaţiei atât Ţinând cont că ordinul prevede şi sancţiuni asProprietarii prin batere de tobă, precum şi prin publicaţiuni care pre, suntem siguri că a fost executat. de vehicule s-au înmanuat individual fiecărui proprietar”. cu tracţiune mechanică Puţini proprietari Itinerariu care fie din motivul că Cercetând tabelul cu proprietarii de autovehicule Din Itinerariul “de mersul operaţiunilor recenzăvehiculul lupeneni, constatăm că funcţionarii primăriei Lupeni mântului, inspectarea şi clasarea vehiculelor cu traceste demonnu au avut de lucru prea mult. ţiune mechanică în judeţul Hunedoara în anul 1929” tat sau are În toamna anului 1929, în afara societăţii miniere (vezi facsimilul alăturat) aflăm că proprietarii din vreun defect (S.A.R. Lupeni), mai deţineau maşini doar 8 lupeneni: Valea Jiului au fost programaţi cu maşina la... recencare nu se Valer Bociat, Grigore Socolescu, Friedrich Filtsch, sământ în zilele de 23, 24 şi 25 octombrie 1929. poate repara până la data fixată în itinerar, fie din Nicolae Farkaş, Victor Collarinni şi fiii, Nicolae Drăgoi, oricare alte motive, sunt datori a anunţa în scris PreCarol Masaleki, George Bolosin. Cam puţini proprietari fecturii judeţului Hunedoara, cerând deplasarea pe Ordinul îndeplinit de maşini într-o zonă destul de populată... spesele proprii. Proprietarii vor prezenta facturi, acte Întrucât primul episod al acestui documentar a prin batere de tobă de proprietate, permisul de circulaţie a maşinei şi acte fost bine primit de către pasionaţii de “istorii” din militare. Şoferii vor prezenta carnetul de conducere ori După primirea ordinului, autorităţile locale lupe- actele militare. Cei ce nu se vor conforma dispoziţiuni- Valea Jiului, îi asigurăm pe loialii noştri cititori care nene (tipicul birocratic lupenean fiind identic şi la ce- lor de mai sus vor suferi consecinţele. Lupeni, la 30 s-au arătat atât de interesaţi de acest subiect că vom continua cercetarea noastră. lelalte primării din Valea Jiului) purced la punerea în septembrie 1929”.

Marian BOBOC practică acestuia.

Mesajul comunicat de toboşarul lupenean a fost

l