Ziarul Vaii Jiului - nr. 1192 - 30 aprilie 2013

CMYK

Următoarea ediţie a Ziarului Văii Jiului apare în data de 8 mai 2013.

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,3224 lei 1$ = 3,3040 lei 1₤ = 5,1332 lei

marţi, 30 aprilie 2013 Anul VI nr. 1192 12+4+4+4+4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Tuturor creştinilor din municipiul Petroşani care sărbătoresc Învierea Domnului pe 5 mai le doresc ca sărbătoarea Sfintelor Paşti să le aducă speranţă şi căldură în inimi, iar în case să le pătrundă lumina sărbătorii creştine. Vă doresc sărbători fericite alături de cei dragi!

Hristos a Înviat!

Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani Lumina Sfântă a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos să reverse asupra dumneavoastră sănătate, bunătate şi fericire, iar Sfintele Sărbători ale Paştilor să vă aducă pace, belşug şi numai bucurii alături de cei dragi.

Vă doresc, din toată inima, să aveţi parte de un Paşti fericit!

Hristos a înviat!

Ing. Gheorghe ILE Primarul municipiului Vulcan Fie ca spiritul Sfintelor sărbători de Paşti să vă aducă Lumină, căldură în suflet şi multe momente pline de fericire şi bucurie alături de familie şi cei dragi!

Hristos a înviat!

Dănuţ BUHĂESCU, Primarul oraşului Uricani

Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse asupra voastră sănătate, belşug şi bucurii, iar Lumina din Noaptea Sfântă să vă ridice sufletele spre noi trepte spirituale şi să vă însoţească paşii pe drumul vieţii.

Hristos a înviat!

Sfintele Sărbători de Paşti să fie un moment de bucurie şi linişte sufletească pentru toţi salariaţii şi familiile acestora, cât şi pentru colaboratorii şi locuitorii Văii Jiului! Lumina Sfântă a Învierii să dăinuie în inimile noastre, să ne lumineze viaţa şi să ne aducă renaşterea credinţei şi a speranţei.

HRISTOS A ÎNVIAT! Ing. Nicolae DRĂGOI Director General Societatea Naţională a Huilei

Ing. Petru DRĂGOESCU Director Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului

Urmăriţi ZVJ online

Evenimentele pascale, în vizorul nostru

Valea Jiului are tradiţii pascale frumoase şi pline de substanţă. Pentru că sunt multe şi toate importante, prin amploarea şi vechimea lor, ne-am hotărât ca anul acesta să participăm la fiecare dintre ele şi să vă povestim cum au decurs. Pe www.zvj.ro veţi găsi informaţii şi imagini de la fiecare eveniment. Vă invităm alături de noi pentru a descoperi frumuseţea tradiţiilor noastre.

DRAGI LOCUITORI AI VĂII JIULUI, Învierea Domnului nostru Iisus Hristos ne primeneşte în fiecare an sufletele şi asemenea primăverii ne rodeşte în gând speranţa de veşnicie. Fie ca această speranţă să vă fie călăuză mereu, iar lumina caldă ce se revarsă peste noi, toţi, prin Învierea Mântuitorului să vă lumineze viaţa şi gândurile şi să ne fie tuturor prilej de a dovedi că povara păcatelor lumii nu a fost purtată în zadar.

Dacă avem credinţă, bucuria vine singură, iar belşugul stă cu noi la masă când familiile se adună laolaltă, spunând cu emoţie şi speranţă: „HRISTOS A ÎNVIAT!”.

Vă doresc ca toate năzuinţele dumneavoastră să-şi găsească împlinire, să aveţi sănătate, linişte şi, cu pace în suflet, să ne dorim cu toţii un PAŞTE FERICIT! HARALAMBIE VOCHIŢOIU SENATOR PP-DD DE VALEA JIULUI

Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI

marţi, 30 aprilie 2013

Azi la Petrila,

15 cupluri semicentenare - premiate de primarul Păducel

Exact ca şi anul trecut, înainte de Sfintele Paşti, şi anul acesta Primăria Petrila premiază familiile care au împlinit 50 de ani de căsătorie. În Casa Căsătoriilor din incinta primăriei din localitate, primarul Ilie Păducel se va întâlni astăzi cu cele 15 cupluri sărbătorite, după care va ciocni cu aceştia câte un pahar de şampanie.

Pe lângă felicitările de rigoare, pe care le adresăm acestor persoane şi din partea noastră, primarul Petrilei, Ilie Păducel, le va oferi şi câte un plic cu câte 500 lei de familie, din partea administraţiei publice locale, precum şi câte o ciocolată şi un buchet de flori doamnelor. Fiecare cuplu va primi, de asemenea, câte o diplomă de excelenţă prin care se marchează pentru eternitate cei 50 de ani de căsătorie.

Reamintim că acest gen de acţiune

a fost introdus pentru prima dată tot la Petrila, şi primar era tot Ilie Păducel, acest obicei fiind apoi preluat şi de celelalte primării şi consilii locale din Valea Jiului.

Spre a-i cinsti şi noi, nu înainte de a le ura sănătate şi sărbători fericite, redăm mai jos numele şi prenumele fiecărui cetăţean sărbătorit: Ioana şi Gheorghe Barna, Ileana şi Ion Părgariu, Ema şi Ioja Amagdei, Rachel şi Iuliu Urban, Elisabeta şi Vasile Ţîrcă, Verginica şi Nicolae Pavel, Anuţa şi Tiberiu Terleczki, Maria-Minerva şi Valente Pascu, Eugenia şi Petru Erneszt, Marioara şi Luca Voina, Margareta şi Ioan Drăgan, Viorica şi Carol Rezi, Maria şi Ioan Duca, Eva şi Nicolae Szekely, Aurelia şi Florin Negru. „Continuăm această tradiţie şi sper să le facem o bucurie acestor persoane înainte de Sfintele Paşti.

Pieţele şi târgurile controlate

La Petroşani sancţiuni în valoare totală 14.350 lei

La 26 aprilie, Poliţia municipiului Petroşani a desfăşurat o acţiune în cooperare cu specialiştii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara în mai multe pieţe agroalimentare de pe raza de competenţă. Scopul?

Aşa cum o spun întotdeauna, aceşti oameni au slujit comunitatea, oraşul Petrila, sunt oameni de nădejde, care o viaţă întreagă au avut grijă de familii şi şi-au făcut datoria pentru localitate şi ţară. De aceea, merită să-i răsplătim acum, măcar simbolic să le arătăm dragostea noastră şi aprecierile. Dumnezeu să-i ajute pe toţi şi să mai facă, dacă se poate, încă 50 de ani de căsnicie de-acum încolo!”, ne-a declarat primarul Ilie Păducel.

Corneliu BRAN

Deşi are o denumirea lungă cât o zi de post, îl reproducem ca atare: verificarea legalităţii transportului de animale vii şi produse din carne, precum şi a respectării legislaţiei în domeniul sacrificării animalelor şi a comercializării de produse alimentare specifice perioadei pascale şi a reducerii incidenţei evaziunii fiscale. În cadrul acţiunii, poliţiştii au verificat legalitatea operaţiunilor derulate de mai multe societăţi comerciale care desfăşoară activităţi de valorificare a cărnii şi subproduselor din carne, privind respectarea legislaţiei sanitar veterinare şi au aplicat, pentru diferitele abateri constatate, 11 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 14.350 lei.

Alina PIPAN

ITM a mai descoperit

Încă 13 angajaţi la negru

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

În săptămâna dinainte de Florii, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Hunedoara a reuşit să mai descopere 13 persoane folosite de angajatori fără forme legale de muncă, la trei firme ce activează în judeţ.

Primul caz a fost identificat la o firmă cu punct de lucru în Piaţa Agroalimentară Petroşani, unde a fost descoperită o persoană ce lucra fără forme de angajare. Inspectorii de muncă au dispus încheierea retroactivă a contractului de muncă, începând cu data primei zile de lucru, plata contribuţiilor aferente acestei perioade, societatea fiind sancţionată cu amendă contravenţională de 10.000 lei. De asemenea, la o societate ce activează în Hunedoara, a fost descoperită o altă persoană muncind la negru, dar şi faptul că angajatorul nu mai plătise drepturile salariale pentru unii angajaţi din luna… noiembrie a anului trecut. Firma a fost sancţionată contravenţional cu 10.000 lei pentru primirea la muncă a unei persoane fără a-i întocmi forme legale de angajare şi s-au dispus măsuri pentru acordarea drepturilor

restante acelor salariaţi care aveau dreptul la ele. Cel mai serios dintre cazurile descoperite este la o firmă de pază şi protecţie, unde au fost identificate 11 persoane ce au lucrat sau lucrau pentru angajatorul respectiv fără a li se fi întocmit contract individual de muncă încă din prima zi de angajare, una din persoane lucrând de mai bine de trei luni fără acte. La respectiva firmă s-au descoperit, în fapt, mai multe nereguli legate de fişele de aptitudini, neplata unor drepturi salariale şi lipsa de compensare pentru orele suplimentare prestate de angajaţi. Societatea în cauză a fost sancţionată contravenţional cu o amendă de 3.000 lei, pentru primirea la muncă a unor persoane fără certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci, şi pentru neîntocmirea evidenţei timpului de muncă şi odihnă. De asemenea, pentru primirea la muncă a 11 persoane fără forme legale de angajare, administratorului firmei i se va face plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva.

Mihaela PETROŞAN

Plătiţi-vă facturile la timp, dacă nu, vă va costa mai scump

Pe lângă plata restanţelor, se plăteşte şi o garanţie de 500 de lei

Restanţierii E ON Gaz trebuie să facă pe naiba în patru să găsească bani pentru facturi, iar cei care se gândeau să mai amâne să se răzgândească. Nu de alta, dar pe lângă plata facturilor restante se vor plăti şi penalităţi de circa 500 de lei. Anul trecut, numărul consumatorilor din aria de responsabilitate a E.ON Energie România de-

conectaţi pentru restanţe la plata facturilor a fost de circa 58.000, din care 1.500 sunt consumatori din judeţul Hunedoara. Conform legislaţiei actuale, pentru reluarea alimentării cu gaz, pe lângă plata facturilor restante şi a penalităţilor aferente, consumatorii trebuie să achite în plus, în medie, circa 500 de lei. (A.P.)

Ziarul Vãii Jiului

Până unde bat banii CJ

marţi, 30 aprilie 2013

Turism hunedorean aproape fără Valea Jiului

ACTUALITATE

3

Conform programului de activităţi în domeniul promovării potenţialului turistic al judeţului al Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, pentru anul 2013, Valea Jiului a fost lăsată undeva… departe.

Astfel, una dintre cele mai puternice zone de potenţial turistic din judeţ rămâne... pe altă dată.

Apelor minerale, cu o alocare de 77.314 lei, bani care se vor cheltui în luna iulie pentru închirierea unui spaţiu interior de 600 de metri pătraţi cu 12.000 de lei, amenajarea a 20 de standuri - 16.000 de lei, cheltuieli publicitare de 16.350 de lei, un spectacol artistic de 15.000 de lei, plus pliantele şi materialele pentru tombolă la 3.000 de lei. Plus TVA. Pentru august, CJ Hunedoara a prevăzut să dea 75.472,60 lei pentru cea de-a treia ediţie a Festivalului „Virşilor”. În ultima şedinţă, CJ Hunedoara (din În septembrie, cu 77.066 lei, se care fac parte, culmea!, şi cetăţeni face festival de film turistic. votaţi de poporul Văii Jiului) a aproOctombrie scoate de la CJ 79.236 bat programul de activităţi legate de de lei pentru un documentar cu tipromovarea turismului hunedorean, tlul „Turismul românesc – perspeccu Valea Jiului dată aproape afară din tive ale judeţului Hunedoara”. judeţ. Doar cu participarea colaterală Potrivit anexei CJ Hunedoara, a asociaţiilor Petro Aqua şi Pro Straja, „proiectarea, realizarea şi didin Vale, la un festival de film fuzarea documentarului va avea în turistic, nu se face primăvară în vedere asigurarea unui concept turismul hunedorean. care să garanteze promovarea Între obiectivele de interes ale instiobiectivelor culturale, istorice, tuţiei judeţene, în acest domeniu, recreative şi turistice ale judeţului apare, în primul rând, amenajarea într-o prezentare modernă, punctului de informare turistică Deva, asigurând condiţii optime de pentru care se dau 79.422 de lei. prezentare a exponatelor, Alt obiectiv este promovarea celei creându-se cadrul adecvat pentru de-a doua ediţii a Târgului Naţional al activitatea de ofertare/promovare Se înmulţesc structurile care chiar nu fac nimic specifice fiecărei entităţi prezentate, structura acestuia va asigura o funcţionalitate optimă, o imagine particularizată,

Cercul vicios al promovării turismului hunedorean

Compania Judeţeană de Turism (CJT) Hunedoara, care şi aşa nu a făcut mare lucru de când a fost înfiinţată de Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara, în afara consumului de bani, evident, şi-a pierdut şi din sedii.

originală şi atrăgătoare”.

Acţiunea din decembrie, pentru promovarea datinilor de Crăciun, se va desfăşura... anul trecut!

Nu, nu e greşeala noastră, ci aşa apare programul manifestării, în anexele hotărârii: datat decembrie 2012! Probabil nu s-a mai străduit nimeni să facă vreun program, pe principiul „lasă că e bun şi cel de anul trecut”. Dar măcar data putea fi modificată, aşa pentru impresie.

Mihaela PETROŞAN

Pierderea survine urmare a deciziei instituţiei judeţene de a le transfera către Agenţia pentru Dezvoltare Economico-Socială a judeţului Hunedoara (ADEH), o altă Mărie, cu altă pălărie, dar acelaşi scop.

Hotărârea CJ spune că spaţiile folosite de CJT în centrul Devei şi la Vaţa de Jos trec la ADEH, instituţie care este finanţată tot din banii judeţului şi se va ocupa... incredibil, tot cu ceea ce se ocupă compania, adică promovarea turismului.

Probabil, cât de curând, CJ Hunedoara va înfiinţa încă o entitate care să promoveze cele două entităţi destinate promovării turismului şi, ca într-un lanţ al slăbiciunilor, toate trei vor face ceea ce a făcut şi CJT până acum, adică mai nimic.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

4

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

Fotbal. Liga a IV-a

Universitatea revine pe primul loc Pe primul loc a revenit Universitatea Petroşani, grupare care s-a aflat cele mai multe etape la conducere în acest sezon „nebun” al Ligii a IV-a.

Situaţia luptei pentru promovare se va putea decide în mare măsură în etapa următoare, când primele două clasate, Universitatea Petroşani şi Minerul, se vor întâlni faţă în faţă pe terenul uricănenilor. „Studenţii” au câştigat la masa verde, 3-0, partida cu CS Ghelari, care nu s-a prezentat la meci, şi au acum cu două puncte mai mult decât „rivalii” din Uricani.

Minerul Uricani a câştigat derbiul etapei din weekend al Ligii a IV-a Hunedoara, 2-0, în deplasare, cu Gloria Geoagiu, însă a picat de pe

primul loc al clasamentului, în urma unei decizii a Comisiei de Disciplină (de fapt a greşelii de amatori a clubului, care într-un meci a băgat în teren un jucător suspendat).

Universitatea Petroşani a câştigat la masa verde, scor 3-0, întrucât adversara sa, CS Ghelari, nu s-a prezentat la meci.

Liga IV Seniori

Rezultatele etapei a XXVII-a (27 aprilie): Gloria Geoagiu - CS Minerul Uricani 0-2; Hercules Lupeni CS Vulcan 2- 2; Retezatul Haţeg Retezatul Râul de Mori 3- 0; Metalul Crişcior - AS Şoimul Băiţa 2- 3; Zarandul Criscior - Clubul Jiul Petroşani 0-3; CFR Simeria - Aurul Brad 1- 1; Inter Petrila - Dacia Orăştie 2010 4- 0; Aurul Certej - Victoria Călan 2-1; „U” Petroşani CS Ghelari 3- 0.

Gimnastică

CLASAMENT 1. „U” Petroşani 2. Minerul Uricani 3. Retezatul Haţeg 4. Gloria Geoagiu 5. CSA Aurul Brad 6. Hercules Lupeni 7. CS Vulcan 8. Dacia Orăştie 2010 9. Metalul Crişcior 10. AS Şoimul Băiţa 11. Aurul Certej 12. CS CFR Simeria 13. Jiul Petroşani 14. CS Ghelari 15. CS Inter Petrila 16. Victoria Călan 17. R. Râul de Mori 18. Zarandul Crişcior

27 27 27 27 26 27 27 27 27 27 26 27 27 27 27 27 26 26

Astăzi

Primul maraton pe bandă

Conform unui comunicat primit la redacţie, patru cetăţeni vor alerga în primul maraton pe bandă organizat în Valea Jiului.

RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Demersul are ca scop promovarea sportului în rândul locuitorilor Văii Jiului, sub sloganul „Sport = Sănătate”, şi va avea loc astăzi, 30

4 6 5 4 4 7 7 9 12 8 10 16 16 18 16 18 20 23

66 59 69 63 51 53 69 66 55 49 60 52 51 45 41 26 22 10

19 27 37 29 19 37 37 41 41 33 43 76 79 72 69 79 82 87

61 59 56 55 52 52 48 46 43 41 38 25 25 23 23 21 12 5

Retezatul Haţeg; Retezatul Râu de Mori - Hercules Lupeni; CS Vulcan Gloria Geoagiu; Minerul Uricani - „U” Petroşani; CS Ghelari - Aurul Certej.

Loredana JUGLEA

una de argint şi trei de bronz la ediţia 2013 (a XVI-a) a tradiţionalei competiţii „Cupa Cetăţii” la gimnastică aerobică. Cu acest bilanţ, clubul devean s-a clasat pe locul secund în ierarhia generală pe cluburi, după Farul Constanţa, dar în faţa grupărilor Urania Arad (3), UNEFS Bucureşti (4), Gimnis Iaşi (5) sau CSŞ Petroşani (8). aprilie 2013, la Sala de Sport „X-treme” din municipiul Vulcan, începând cu ora 10:00. Distanţa pe care sportivii o vor parcurge va fi de 42 km. „Ne-am dorit să organizăm acest maraton pe bandă pentru a promova sportul în rândul locuitorilor Văii Jiului. De altfel, în ultimii ani, numărul celor care practică un sport a crescut foarte mult. Pentru mine este un antrenament util, pe care îl fac alături de colegii mei, având ca scop un rezultat cât mai bun la competiţia X-alps, care va debuta pe 7 iulie”, a declarat Tomi Coconea, unul dintre cei 4 competitori.

Maratonul pe bandă este primul demers de acest fel organizat în zona noastră. (T.N.)

Întâlnire amicală, ca între meseriaşii mai mici:

Copiii şahişti de la CS Vulcan i-au cunoscut pe colegii lor din Deva

Sâmbătă, 27 aprilie 2013, 25 de şahişti de la CS Vulcan s-au deplasat la Deva pentru o confruntare amicală cu reprezentanţii Clubului de Şah din localitate. Din delegaţia vulcăneană care s-a deplasat cu două microbuze au mai făcut parte antrenorul Teodor Berinţan şi opt părinţi ai micilor şahişti.

Concursul s-a desfăşurat

în condiţii foarte bune, graţie implicării directe a domnilor Corneliu Hotăran, preşedintele Asociaţiei Judeţene de Şah şi preşedinte al Comisiei de Cenzori a Federaţiei Române de Şah, şi Ovidiu Morar, preşedintele Clubului de Şah Deva. Ambiţia şi tenacitatea cu care s-au străduit micii şahişti să-şi dovedească talentul şi cunoştinţele pe tabla de şah au dus la rezultate foarte strânse.

www.zvj.ro

4 2 5 7 7 4 6 4 1 8 5 4 4 2 5 3 3 2

CSŞ Petroşani, în afara podiumului

CNS CSŞ „Cetate” a obţinut o medalie de aur,

TAXI COMSION

19 19 17 16 15 16 14 14 14 11 11 7 7 7 6 6 3 1

Etapa a XXVIII-a (sâmbătă, 4 mai): Victoria Călan - CS Inter Petrila; Dacia Orăştie 2010 - CS CFR Simeria ; Aurul Brad - Zarandul Crişcior; Jiul Petroşani - Metalul Crişcior; Şoimul Băiţa - CSO

„CSŞ Petroşani nu a mai fost la fel de puternic ca în alţi ani, deoarece s-a prezentat la competiţie cu foarte puţini sportivi”, a declarat Adrian Liga, directorul CSN CSŞ „Cetate” Deva.

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

marţi, 30 aprilie 2013

Astfel, după 5 runde,

concursul a fost câştigat de deveanul Mihai Băcilă (17 ani) care a acumulat 5 puncte. A fost urmat în clasament de 6 sportivi (3 de la Vulcan şi 3 de la Deva) cu câte 4 puncte fiecare. Printre aceştia s-a numărat şi surpriza turneului, Elena Asoltanei (7 ani) de la CS Vulcan. Toţi participanţii au primit medalii de participare.

Recenta întâlnire

dintre micii şahişti din Deva şi Vulcan se vrea a fi începutul unei colaborări temeinice şi de lung parcurs prin care ambele cluburi doresc promovarea sportului minţii în rândul copiilor şi descoperirea de noi talente în judeţul Hunedoara, respectând şi continuând, astfel, tradiţia judeţului în domeniul şahului.

Biroul de presă al CS Vulcan

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

Parafrazându-l pe John Lennon cu al său "Working class hero is something to be", dă bine şi

marţi, 30 aprilie 2013

Şef al Poliţiei Locale Vulcan e beton să fii!

Ceea ce nu-i trecea prin gând niciunui fost gardian, poliţist comunitar sau vreunui actual poliţist local vulcănean se va petrece cât de curând, după ce...

Curios, aşadar,

... în Consiliul Local

al municipiului Vulcan a fost adoptată hotărârea "privind aprobarea criteriilor şi a procedurii de organizare şi de desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei publice de conducere vacante de şef serviciu din cadrul Poliţiei Locale a Municipiului Vulcan". Trec peste faptul că pe mine, să vă spun drept, mă cam deranjează sintaxa acestei încrengături lingvistice, locul lui "vacante" fiind, logic, în altă parte, şi merg mai departe cu povestitul.

Apariţia acestui

proiect de hotărâre i-a surprins şi pe foarte mulţi consilieri locali, deşi domniile lor nu au lăsat să se vadă asta. Nici măcar pe chipuri, pentru că atât le trebuia. Surprindere, fiindcă, deşi de ani şi ani, se tot auzea de nu-

5

mirea unui şef nou al gardienilor, al poliţiştilor comunitari, mai apoi, şi al poliţiştilor locali, acum, pe funcţie a rămas tot cel vechi şi supus, preferat de către primarul Gheorghe Ile. Poliţist care - deşi, aici e posibil să greşesc, în structura organizatorică nu figura pe funcţia respectivă - se bucura, însă, de toate prerogativele pe care i le oferă aceasta. Inclusiv de aceea de a fi strivit de greutatea stelelor cât meteoritul, purtate pe epoleţii uniformei.

anunţul cu concursul pentru ocuparea funcţiei supreme în Poliţia Locală a municipiului Vulcan, pentru care a fost nevoie de o hotărâre de consiliu local. Unii şuşotesc că asta s-ar trage de la demersurile şi procesul pe care un fost angajat al poliţiei locale vulcănene, pus pe liber pe nedrept, după cum consideră el, l-a intentat primăriei. Este posibil, după cum la fel de posibil este şi dorinţa exprimată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre. Aceea de a respecta prevederile Legii Poliţiei Locale nr. 155/2010 şi HG nr. 1332/2010 privind aprobarea regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a Poliţiei Locale.

De tot râsul,

însă, sunt câteva criterii dintre cele puse pe hârtie ca fiind absolut necesare pentru persoana care aspiră la funcţia respectivă. "Are vârsta de minimum 18 ani împliniţi" se spune la punctul c), pentru ca, mai jos, la f) să citim că: " îndeplineşte condiţiile de studiu prevăzute de lege pentru funcţia publică: studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, pentru funcţie publică de conducere clasa I". Păi cine, fratele meu preuniversitar, le are, la optsprezece ani, pe toate acestea din urmă?

"Nu a fost destituită

dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani", se cere la punctul i). Dacă socotim că rezultatul lui 18-7 te duce la o vârstă la care te mai joci cu pistolul cu apă şi te uiţi încă la desene animate, este clar că organizatorii s-au cam pripit când au pritocit criteriile astea. Sau poate că greşesc eu şi că, într-adevăr, este preferată o persoană cu minte tânără. Ca să nu spun că una care a dat cu ea în cea a copiilor.

Lăsând gluma

la o parte, vă asigur că, mulţumită intervenţiilor verbale ale unor consilieri locali ca Alina Anamaria Cîrstoiu şi Petru Hodor, idioţeniile de acest gen au fost eliminate din anexa care cuprinde "criteriile şi procedurile pentru ocuparea funcţiei publice de conducere şef serviciu Poliţia Locală Vulcan". Dacă vă interesează despre data la care se va organiza concursul, câte persoane s-au înscris şi, eventual, numele lor, încercaţi pe site-ul Primăriei municipiului Vulcan. Sau răsfoiţi ediţiile viitoare ale ziarului nostru, în eventualitatea că va avea onoarea de a fi selectat pentru a găzdui anunţul cu pricina.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

EVENIMENT

marţi, 30 aprilie 2013

Potrivit lui Eminescu,

„Poveşti sunt toate în lumea asta”

Una dintre ele ne-a spus-o, cu ajutorul prietenilor ei, Tatiana Stepa din Lupeni Festivalul naţional de muzică folk „Tatiana Stepa”, ediţia a II-a, a avut loc sâmbătă. 27 aprilie, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Petroşani. A fost un spectacol-maraton (în care s-a cântat doar live) ce a început la ora 18 şi jumătate şi s-a terminat aproape de ora 23. Publicul a fost destul de numeros, organizatorii estimând prezenţa în sală unui număr de circa 400 de iubitori ai muzicii folk.

Intrarea, 10 lei de persoană, a fost aproape simbolică, dar se pare că nici această sumă nu ar fi fost achitată, după părerea organizatorilor, de o bună parte dintre spectatori. Oricum, şi cu sala arhiplină cu spectatori plătitori reţeta nu ar fi acoperit cheltuielile ocazionate de organizarea festivalului. Implicarea administraţiilor din Vale a fost ca şi inexistentă. Doar Primăria Petroşani a participat la organizare, achitând chiria sălii.

Tatiana Stepa e un brand recunoscut al muzicii din Valea Jiului şi e păcat că oficialităţile de la noi nu dau doi bani pe promovarea acestuia acasă şi în ţară. În schimb, se promovează cu mare interes spectacolele în aer liber, în care play back-ul e la mare cinste, iar folosul financiar e de partea ambelor părţi. Înţelegeţi la ce mă refer...

Zilele trecute, pe 21 aprilie, Tatiana Stepa ar fi împlinit o jumătate de secol. Dar ea a trecut Dincolo în urmă cu patru

ani. Deşi artista a părăsit lumea noastră, în luna lui august, sunt sigur că totul s-a petrecut aşa cum a descris tragedia o mare poetă contemporană, pe numele ei Ileana Mălăncioiu: „E seară. E iarnă. E frig./ Sunt singură.

Tremur. Mi-e teamă/ În capul meu iar se petrece/ Aevea o moarte de seamă./ A mea sau a ta sau a lui/ A ei sau a lor, mi-e totuna/ Pe Valea aceasta îngheţată/ De moarte s-apropie Luna.” În sală n-am zărit niciun oficial şi niciun om politic din Vale. Cu o singură excepţie: city managerul oraşului Lupeni, d. Lungu, care se pare că nu e atât de prost precum a declarat public şeful său despre el. În schimb, a fost lume venită din diferite părţi ale Ardealului şi ale ţării, plus un grup important de melomani venit din Târgu Jiu, în frunte cu profesorul Cristi Pusztai, antrenorul Pandurilor.

(Asta spune multe şi de ce Pandurii se bat pentru cupele europene, iar Jiul face meciuri, pe viaţă şi pe moarte, pentru a nu cădea în categoria Onoare...)

Cel care a dus greul financiar al organizării a fost patronul Valahiei, d. Stelian Zanet, ajutat de d-nii Emil Părău şi Marius Brighiu – cei care i-au cazat şi omenit pe artiştiioaspeţi. Ai noştri au fost destul de numeroşi şi bine primiţi de public. Îi nominalizăm în ordinea intrării pe scenă: Adi Câmpeanu, Mihai Berciu şi fiica sa, Beatrice Bianca Berciu, Emil Horvat, Florentin Budea (ce a cântat pe versurile lui Radu Gyr) şi Cătălin Stepa (ce a ales să pună pe muzică versuri de Constanţa Buzea). Apoi au intrat în scenă invitaţii veniţi din ţară: Doru Hotima - din Maramureş, trupa „Arhaic” din Alexandria, Maria Gheorghiu din Reşiţa şi Emeric Imre din ClujNapoca. Spectacolul a fost prezentat, până la jumătate, de Ionuţ Drăgotesc, care s-a scuzat că trebuia să ajungă, peste doar câteva ore, într-o localitate unde organiza şi prezenta un alt spectacol. A preluat ştafeta d-ra Grunwald

care a fost nevoită să invite, repetat, în scenă, la bisuri, pe invitaţii festivalului. Lumea prezentă în sală ştia, pe de rost, o bună parte din cântecele intonate pe scenă şi a reluat, odată cu artiştii, refrene faimoase.

Folkul românesc a avut alături, spre deosebire de modelul protestatar promovat de pionierii americani ai genului, marea poezie care a stat la baza muzicii noastre. Folkul românesc a fost, mai degrabă, o mişcare de protest faţă de textele tembele promovate de muzica uşoară a timpului decât o luptă cu sistemul.

Acum i-a rămas să se bată, pe mai departe, cu textele - şi mai inepte ale manelelor. (Apropo, ştiţi de ce guvernul Ponta nu îi impozitează pe cântăreţii de manele? Pentru că nu ştie cât face 16% din „fără număr”!)

Majoritatea celor care au cântat sâmbătă la Petroşani şi-au adus aminte, cu nostalgie, de faptul că au mai cântat aici cu foarte mulţi ani înainte. Festivalul de la sfârşitul săptămânii trecute a reluat firul unor spectacole de ţinută, în spaţii închise, acolo unde oamenii pot sta, confortabil, pe scaune şi asculta, cu emoţie, marea poezie română. A fost o seară magică în care nu am ştiut „cine mi-a bătut la geam”. M-am întrebat, odată cu Poetul, dacă a fost „stea sau pasăre sau ram”? Sau „om străin sau om vecin/ om păgân sau om creştin”? Sau „om fugit sau om gonit/ Om plecat sau om venit”? Sau „om căzut şi greu uitat/ Om pierdut şi aşteptat”? Ori eu singur mi-am bătut? „Ori a fost că mi-a părut?”.

Sigur nu mi s-a părut. A fost, cu siguranţă, „om bun”. Sau mai mulţi oameni buni. Deşi, dacă e să cităm un alt mare poet, „lumea-i schimbăcioasă şi toate visurile noastre şi nădejdile sunt făcute ca să se spulbere în vânt.

Toamna anului e una pe an, apoi urmează primăvara...”. Ea a venit la Petroşani pentru că au chemat-o prietenii, vechi şi destoinici, ai Doamnei care ne-a cântat, ca nimeni alta, „copacii fără pădure”...

Mihai BARBU

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

marţi, 30 aprilie 2013

Incredibil, dar adevărat la Vulcan:

Se pune asfalt pe 1 Iunie?!

Da, se pune!

Bucurie mare, în prima zi a Săptămânii Patimilor, pentru locatarii blocurilor F7 şi F6 din Vulcan. Deşi, în nomenclatorul străzilor, primul este situat pe strada Preparaţiei, iar celălalt pe 1 Iunie, cei care stau în ele au ceva comun: toţi, în drumul spre oraş şi, înapoi, către casă, păşesc pe strada 1 Iunie.

Pentru nevizaţi,

strada 1 Iunie este care se face pe partea dreaptă, imediat cum treci de Colegiul Tehnic Mihai Viteazu.

E, de fapt, mai mult o alee, ea fiind bătută, dimineaţa, în zilele de duminică, şi la orele serii, în celelalte, de către enoriaşii care merg la slujbele

7

care se ţin la Biserica Ortodoxă din Coroeşti.

Până alaltăieri,

străduţa asta era praf şi pulbere până un pic mai jos de bisericuţă.

Promisiunile electorale din anii trecuţi, cum că se va asfalta urgent după alegeri, au fost vrăjeli, "asfaltul" promis constând în pietriş şi bucăţi de asfalt căzute la frezarea altor drumuri. Asta până ieri dimineaţă, când locatarii celor două blocuri nu se mai dumireau băgând de seamă că minunea pe care n-o mai credeau posibilă este pe punct de a se realiza.

Da, strada

trece pe aici.

Este posibil

să fie şi una, şi alta. Numai că mai e ceva. Dacă tot se asfaltează, strada, primăria nu ar sărăci dacă s-ar aşterne un strat de asfalt şi către uşile de intrare în cele două blocuri. Încercaţi şi varianta asta, domnule primar Gheorghe Ile, şi, vă asigur, vă veţi simţi mângâiat pe interior de laudele pe care vă va fi dat să le auziţi când, cucernic, veţi păşi pe acolo cu lumânarea într-o mână şi cu sfintele Paşti în cealaltă.

Gheorghe OLTEANU

se asfaltează, mi-au confirmat şi muncitorii care trăgeau la lopată (vezi pozele).

Odată lămurit aspectul acesta, o altă întrebare nu m-a mai lăsat în pace. Oare cui i se datorează faptul? Insistenţelor consilierului local Simion Spiridon, care locuieşte în capătul de jos al străzii, sau rugăciunilor aduse divinităţii şi stăpânirii locale de către ANUNğ DE PRESĂ preotul paroh UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALċ ORAāUL URICANI, în calitate de beneficiar, anunĩČ finalizarea Mircea Braicău? implementČrii proiectului cu titlul: Mai ales că, “INVITAĨIE LA FOLCLOR āI NATURċ ÎN VALEA JIULUI” duminică dimineaţa, 1. NumČr referinĩČ: Cod SMIS 24 268 2. Data publicČrii anunĩului: 30.04.2013 creştinii care 3. Finanĩat din Regio - Programul Operaĩional Regional 2007-2013 4.Autoritatea de Management pentru Programul Operaĩional Regional: Ministerul DezvoltČrii Regionale Ăi Administraĩiei vor umple Publice. biserica, de 5. Organism Intermediar pentru Turism: Direcĩia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism 6. Alte informaĩii: Înviere, vor Finanĩarea proiectului a fost asiguratČ din Fondul European pentru Dezvoltare RegionalČ, bugetul de stat Ăi bugetul

De Paşti

Jandarmii fac cadouri

Cu ocazia Sărbătorilor de Paşti jandarmii hunedoreni au ţinut să ducă mai multe cadouri copiilor din cadrul Centrului de prevenire şi intervenţie împotriva abuzului şi neglijării din Orăştie şi de la Casa de copii din comuna Certeju de Sus. Toate cadourile oferite de jandarmi au fost achiziţionate din sume donate de personalul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Hunedoara.

Acţiunea jandarmilor hunedoreni face parte dintr-o tradiţie mai veche.

Mihaela PETROŞAN

local al oraĂului Uricani, prin Programul Operaĩional Regional 2007-2013, Axa prioritarČ 5- Dezvoltarea durabilČ Ăi promovarea turismului, Domeniul Major de Intervenĩie 5.3-Promovarea potenĩialului turistic Ăi crearea infrastructurii necesare, în scopul creĂterii atractivitČĩii României ca destinaĩie turisticČ, Operaĩiunea dezvoltarea Ăi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovČrii produselor specifice Ăi a activitČĩilor de marketing specifice.

Proiectul are o valoare totalČ de 872.481,40 lei din care valoarea eligibilČ a proiectului este de 633.735,00 lei, unde 538.674,75 lei reprezintČ finanĩarea din FEDR , 82.385,55 lei contribuĩia de la bugetul naĩional , iar suma de 12.674,70 lei reprezintČ contribuĩia benficiarului.

Durata de implementare: de 21 luni (august 2011 –aprilie 2013).

Obiectivul general al proiectului îl constituie promovarea produselor turistice specifice din zona oraĂului Uricani, Câmpu lui Neag Ăi Valea de Brazi: elemente de artČ popularČ Ăi folclorice ale momârlanilor, obiceiurile Nedeii, obiceiuri de CrČciun, resurse naturale, peĂteri, pentru a crea o imagine cu impact pozitiv Ăi atragerea de turiĂti într-o zonČ insuficient cunoscutČ.

Obiectivele turistice identificate Ăi promovate prin intermediul avcestui proiect sunt: Nedeea de la Câmpu lui Neag, nedeea de pe muntele TuliĂa, PeĂtera de GheaĩČ, PeĂtera Dâlma cu Brazi, Cheile Buĩii, Câmpu lui Neag, elemente de faunČ Ăi peisaje ( cascadele de pe pârâul LazČrului,Valea MČrii, Sterminos, cheile Balomirului, mutele Oslea), traseele turistice: Cheile Buĩii-Cabana Buta-āaua Plaiului Mic-Poiana Pelegii- Bucura Ăi Uricani-TuliĂa-Vf. VČcarea-Vf. Custura-Lacul Bucura, tradiĩii ( urcatul Ăi coborâtul oilor de la munte), obiceiuri de CrČciun. În cadrul proiectului au fost realizate o serie de materiale publicitare, dupČ cum urmeazČ: 11.000 ghiduri turistice,11.000 hČrĩi turistice, 10.000 flyere în format A4, 1.200 afiĂe, 15 filme de informare cu o duratČ de 10-12 minute fiecare, o fotogalerie cu minim 200 fotografii în format digital, 1 web-site turistic cu o componentČ GIS. Aceste materiale vor fi distribuite conform planului de marketing agreat de cČtre Autoritatea de Management contribuind în mod direct la atingerea urmČtoarelor obiective specifice: reînvierea tradiĩiilor momârlanilor Ăi întČrirea identitČĩii lor locale, introducerea în circuitul turistic al peĂterilor Dâlma cu Brazi Ăi PeĂtera de GheaĩČ, stimularea economicČ localČ, reducerea sezonialitČĩii prin stimularea intereselor turiĂtilor pentru petrecerea vacanĩelor Ăi miniconcediilor în zonČ, sporirea vizibilitČĩii obiectivelor turistice prin realizarea unei oferte turistice atractive.

Implementarea proiectului va conduce la atragerea de turiĂti Ăi investitori în zonČ Ăi dezvoltarea mai multor forme de turism: ecoturism, de afaceri, agroturism, turism ecumenic Ăi sportiv precum promovarea valorilor culturii locale Ăi a elementelor de unicitate Ăi originalitate pe care turistul le poate descoperi aici.

Informaĩii suplimentare despre implementarea acestui proiect se pot obĩine de la PRIMċRIA ORASULUI URICANI, Str. 1 Mai, Nr.6, cod postal 336100, localitatea Uricani, judetul Hunedoara, persoana de contact : MIHċILESCU VIOREL, tel:0254511121; fax 0254511127; e-mail: primariauricani@gmail.com

NotČ: Conĩinutul acestui material nu reprezintČ în mod obligatoriu poziĩia oficialČ a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului OperaĠional Regional úi co-finanĠat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională

www.zvj.ro

8

Ziarul Vãii Jiului

SĂNĂTATE

marţi, 30 aprilie 2013

Anul acesta vom avea ambulatoriu reabilitat, dar probabil nu şi aparatură

La SUP ar putea ajunge un CT 64 SLICE, unul dintre cele mai performante aparate de pe piaţa sănătăţii din România

Vara aceasta, ne informează primarului Tiberiu Iacob-Ridzi, se va finaliza partea de reabilitare a ambulatoriului de specialitate al Spitalului de Urgenţă Petroşani. În acest sens a fost deja aprobată de consiliul local contractarea prin împrumutul bancar a unei sume care să acopere şi aceste ultime investiţii în reabilitare. Vom urca cu liftul, vom sta pe holuri noi în ambulatoriu, dar vom fi dotaţi corespunzător?

Asta ne arde cel mai tare, dotarea. Orice om care se află în postura de pacient sau aparţinător se in-

teresează de oferta de pe piaţa medicală locală.

Vrem să ne tratăm repede, bine, cu costuri minime. În schimb, suntem trimişi prin centre universitare să căutăm aparatură şi medici specialişti, pe banii şi timpul nostru. Tocmai de aceea ne interesează pe noi, ca oameni ai Văii, să găsim aparatură de calitate şi în spitalele de la noi. Licitaţia pentru aparatura CT (computer tomograf) este în desfăşurare, se va încheia în toamnă, spune primarul Petroşaniului. Dacă nu vor fi contestaţii, vom avea CT din toamnă sau din iarnă la SUP. Dar, cum la noi licitaţie fără contestaţie nu se poate, sigur spitalul va mai aştepta venirea tomografului.

Partea bună este că, la Petroşani, firma Siemens a depus ofertă pentru un CT 64 SLICE. O aparatură performantă, care s-ar achiziţiona cam la aceleaşi

Până la 1 iunie

Spitalul Petrila va avea două secţii, a câte 30 de paturi time & fun... aduce principalele atracţii din Vale în 44 de pagini Primele zile ale lunii mai aduc, în cele mai frecventate locuri din Valea Jiului, ediţia cu numărul 5 a revistei bilunare time & fun în Valea Jiului, ghidul produselor şi serviciilor din zona noastră. Prin parteneriatul cu Circo Internazionale Colosseum, care se va afla în Vale până pe 12 mai, vă oferim posibilitatea ca – decupând talonul din revistă – să mergeţi gratuit la circ. Singura condiţie este să aveţi un însoţitor cu dvs., care să cumpere bilet de la casieria circului. Cu alte cuvinte, prin intermediul taloanelor (valabile pentru reprezentaţiile de la Petroşani şi Vulcan) aveţi ocazia să beneficiaţi de o ofertă de genul: pentru un bilet plătit, încă un bilet gratuit.

Tot din time & fun puteţi afla promoţiile actuale, sau viitoare, ale celor ce au ales să îşi promoveze activitatea prin intermediul singurei reviste de gen din Vale. „Be fit” oferă şedinţe cadou la abonamentele încheiate în această perioadă. Pentru că a venit vremea grătarelor în aer liber, magazinele Avis 3000 anunţă preţuri speciale la produsele din carne de pui. Gerom Ballroom anunţă că, indiferent de meniul ales, cei ce închiriază sala de evenimente beneficiază gratuit de pachetul de primire a invitaţilor. În revistă şi-a făcut loc şi Dragalina Dolce, cofetăria situată în Petroşani (Centrul Civic, lângă Germanos), cu o ofertă bogată în prăjituri tradiţionale la preţuri excepţionale. time & fun... anunţă, în ediţia cu nr. 5, şi deschiderea (acum, la începutul lunii mai) a celui mai nou loc de distracţie din Vale. Yoyo‘s Irish Pub (Petroşani, b-dul 1 Decembrie 1918 – zona pietonală, lângă Optica şi Enel) are oferte speciale, valabile zilnic. Între 8:00 şi 12:00, cafeaua (de la Cafes Richard) costă numai 2,5 lei, iar doza de Pepsi este 3 lei. În plus, dacă mergi la Yoyo‘s Irish Pub împreună cu 3 prieteni şi dai CHECK IN pe Facebook, poţi câştiga (la extragerea zilnică, seara) un butoi de Heineken de 5 litri sau o sticlă de whiskey, la alegere! Mai mult şi mai multe în revista tiparită, sau pe timeandfun.ro.

www.zvj.ro

Când spunem secţii, vorbim doar de două, de interne şi paleativă. Iată că, după demersuri îndelungate, doar aceste două secţii vor putea funcţiona în incinta fostului spital de la Petrila. Secţiile aparţin Spitalului de Urgenţă Petroşani, un beneficiu important care face diferenţa la contractarea pentru decontarea serviciilor medicale cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, aducând fonduri mai mari pentru SUP. Deputatul Monica Iacob-Ridzi spune că a fost nevoie de multă muncă de lămurire cu oficialii din minister, intervenţii peste intervenţii, ore de aşteptare la uşa decidenţilor. Dar a aşteptat şi a meritat. Munca de convingere a oficialilor nu a fost doar din partea deputatului, ci şi din parte primarului Ilie Păducel şi a managerului Alin

costuri ca un CT 16 SLICE, deja funcţional la noi în oraş de câţiva ani. Doar că CT 64 SLICE are performanţe extraordinare în investigaţiile cardiologice, dar şi în determinarea altor diagnostice pentru alte specializări, are o mentenanţă mai uşor de realizat după perioada de garanţie, are un soft uşor de upgradat. Cetăţenii Văii, dar şi medicii specialişti ar avea beneficii evidente dacă acest aparat ar ajunge în Spitalul de Urgenţă Petroşani. Însă acest lucru rămâne la latitudinea decidenţilor, adică a comisiei care evaluează ofertanţii şi decide câştigătorul. Cu toate că aşteptarea este lungă, şi procedura greoaie, ar merita chinul aşteptării dacă am ajunge să fim dotaţi cu tehnologie de ultimă oră care ar însemna o diagnosticare rapidă şi complexă.

Vasilescu.

Iată că, la ora actuală, SUP este singurul spital din judeţ care va avea o secţie de îngrijire paleativă.

Cum explica managerul Vasilescu, beneficiul este bilateral. O dată de partea pacienţilor şi a familiilor acestora, care vor putea beneficia de ajutorul şi asistenţa personalului specializat pentru îngrijirea bolnavilor în fază terminală. În al doilea rând, este şi un beneficiu pentru spital. Casa de Asigurări de Sănătate decontează serviciile pentru aceste cazuri în funcţie de numărul de zile de internare. Pe lângă secţia paleativă va funcţiona şi o secţie de interne. Cele două secţii înseamnă locuri de muncă mai multe, chiar dacă nu vor fi suficiente, ci doar atâtea cât va permite contractul-cadru. Cele două secţii vor avea nu 50 de paturi, câte au aprobat consilierii locali, ci 30 de paturi, 15 pentru secţia de interne şi 15 pentru secţia paleativă. În total, cu aceste 30 de paturi suplimentare, SUP are acum 657 de paturi, dintre care 520 în plată de la CAS.

Iacob-Ridzi şi-a deschis braţele, dar Ile nu cade în ele

Spitalul de Urgenţă din Petroşani este dispus să încorporeze şi secţiile de la Vulcan

Problemele de la Spitalul Municipal Vulcan sunt departe de a fi rezolvate. Acestea se vor înmulţi şi se va ajunge exact la situaţia reatribuirii secţiilor unui alt spital.

Primarul Gheorghe Ile nu prea vrea să audă de această soluţie, dar banii fac până la urmă regulile. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi spune că administraţia locală Petroşani şi managementul spitalului sunt de acord să preia secţiile de la Vulcan, dacă se ajunge la un acord comun. Invitaţia a plecat de la Petroşani, dar Vulcanul nu a răspuns favorabil. În aceste vremuri grele pentru angajaţi şi pentru bugetele locale

nu mai este loc de orgolii. Regionalizarea, compactarea spitalelor, reprezintă un proces început în anul 2002. Sunt deja 10 ani de când se adoptă acest trend al compactării serviciilor, fie că acest lucru se face şi declarativ, sau doar la nivel decizional. Nu mai este timp de orgolii. Până la urmă, contează pacientul şi angajatul. Pacientul trebuie să ştie că va avea un spital aproape care să-i ofere servicii cât mai complete, iar angajaţii vor să-şi păstreze locurile de muncă. În condiţiile actuale, la spitalul de la Vulcan se va trece la aplicarea unor măsuri de economie.

Implicit, o parte din angajaţi vor

fi daţi afară. Şi la Spitalul de Urgenţă din Petroşani a fost nevoie de restructurări. S-au făcut economii de până la 100.000 de lei. Spitalul din Petrila, cu toate că era singurul din judeţ care nu avea datorii, a fost primul somat să tragă obloanele, şi, implicit, un spital cu datorii la activ, care acumulează creanţe, va ajunge în această postură.

Primarul Ile şi consilierii locali vulcăneni vor trebui să gândească la rece, obiectiv, şi să aleagă cea mai bună soluţie, nu pentru orgoliul lor, ci pentru pacienţi, angajaţi şi integritatea bugetului local.

Pagină realizată de Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului marţi, 30 aprilie 2013

La Petrila,

Nedeile şi petrecerile - aşteptate de popor

Odată cu intrarea în luna mai, la Petrila se anunţă foarte multe zile interesante, ca să nu zicem frumoase.

Prima zi de mai aduce 1 Mai, Ziua Internaţională a Muncii, zi sărbătorită de petrileni de obicei la iarbă verde. Cum această zi anul acesta pică-n Săptămâna Patimilor Mântuitorului, probabil că cei cu adevărat evlavioşi vor sări peste grătare şi berea de la iarbă verde, că nu se cade şi nu e deloc creştineşte, şi vor alege să meargă, atât de 1 Mai, cât şi toată săptămâna aceasta, seara, la biserică, la slujbele speciale care au loc.

Vinerea Mare, care cade anul acesta pe 3 mai, îi va găsi pe foarte mulţi petrileni, ca şi petroşeneni, vulcăneni, aninoseni, sau uricăneni, la Drumul Crucii de la Lupeni-Straja, o minunată acţiune la care este implicată Biserica Ortodoxă Română, prin Episcopia Hunedoara-Deva şi Protopopiatul Ortodox Petroşani şi lupeneanul Emil Părău, cel care din anul 2000 încoace a iniţiat şi coordonat acest eveniment religios de amploare.

Dacă seara de Înviere îi va găsi pe toţi creştiniiortodocşi din Petrila la cele opt biserici de pe raza localităţii, în frunte cu primarul Ilie Păducel care ne-a declarat că va fi prezent, ca în fiecare an, la Slujba de Înviere de la Biserica din Taia, prima zi de Paşti îi va găsi pe foarte mulţi petrileni, dar în mod special pe

DIVERSE

9

jieţeni, la Nedeia de la Jieţ.

A doua zi de Paşti, după slujba de dimineaţă, petrilenii vor avea un nou prilej de bucurie, deoarece la Jieţ-Androneşti, dar şi la Taia vor avea loc alte două nedei. Care se vor lăsa cu joc, mâncare, băutură şi voie bună, bucatele tradiţionale momârlăneşti fiind aşteptate încă de pe-acum de toţi iubitorii de tradiţii locale. „Voi încerca să fiu prezent, câte puţin, la fiecare acţiune, inclusiv la slujba de Înviere sau la slujbele din zilele de Paşti sau la nedei. Dar voi încerca anul acesta să fiu prezent şi la reuniunile de tineri care se vor aduna la petrecere la căminele culturale de la Jieţ şi Cimpa, bucurându-se de aceste zile frumoase de primăvară”. În ceea ce priveşte pregătirea oraşului de Sfintele Paşti, aşa cum îi stă bine creştinului adevărat, edilul şef al Petrilei ne-a declarat că toată lumea e mobilizată la curăţenia de primăvară, se văruiesc pomii, se mătură prin tot oraşul, se vopseşte mobilierul stradal, se plantează flori şi aşa mai departe. În final, mai trebuie spus că în noaptea de Înviere toate cele opt lăcaşuri de cult unde vor avea loc slujbele speciale vor fi păzite de către poliţiştii locali, aceştia fiind mobilizaţi la datorie.

Corneliu BRAN

Primim la redacţie

Centrul metodic Petroşani - un centru al schimbului de experienţă Centrul metodic Petroşani reprezintă şi în acest an şcolar un centru al schimbului de experienţă între învăţătorii din zona Petroşani - Petrila - Aninoasa.

Activitatea propriu-zisă a fost demarată în data de 12 decembrie 2012, cu teme, aşa cum era de aşteptat, legate de sărbătorile de iarnă. În cadrul temei “Datini şi obiceiuri româneşti”, a fost prezentat un material realizat de prof. Ana Doda, prof.

Raluca Rebendics şi prof. Iulian Doda de la Colegiul Tehnic “Constantin Brâncuşi”/ Structura Şcoala Gimnazială Nr. 5 Petrila, în urma spectacolului „Jieţul în sărbătoare”. Materialul cuprindea imagini şi înregistrări video din spectacolul respectiv, reprezentând o şezătoare realizată cu copiii, obicei specific postului dinaintea sărbătorilor de iarnă.

“Podoabe de Crăciun” a fost o temă nu numai teoretică, ci şi practică, concretizată cu sprijinul prof. Nicoleta Silveşan, prof. Mirela Iacob, prof. Elisabeta Rovinar de la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Petroşani şi prof. Viorica Molocea de la Colegiul Tehnic “Constantin Brâncuşi”/ Structura Şcoala Primară Nr. 3 Petrila (Cimpa). Dumnealor au prezentat podoabe pentru pomul de iarnă şi modul lor de realizare, apoi au trecut la confecţionarea, împreună cu cei prezenţi, a unor lucrări model pentru lecţiile de abilităţi practice şi educaţie tehnologică.

Activitatea din semestrul al II-lea a debutat cu întâlnirea din data de 13 februarie 2013, cuprinzând mai multe teme. „Şcolarul mic şi problemele sale”, o temă de actualitate, a fost abordată de prof. logoped Carla Lichi de la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Petroşani şi a cuprins aspecte concrete. Dumneaei a propus câteva jocuri care urmăresc îmbunătaţirea auzului fonematic, a capacităţii de a diferenţia sunetele unele de altele, precum şi a abilităţii de a discerne cuvinte cu punct de articulare apropiat. Interesul celor prezenţi faţă de tema prezentată s-a manifestat prin întrebările adresate, solicitând modalităţi de rezolvare a unor probleme concrete de învăţare şi comportament a şco-

larului mic, în diverse situaţii. În cadrul aceleiaşi întâlniri, prof. Elisabeta Rovinar a venit cu o temă surpriză: „Animaţia - mijloc inedit de captare a atenţiei elevilor”.

Maniera în care a fost reliefată modalitatea directă de a lucra în echipă cadrul didactic împreună cu un grup de elevi şi desenele animate prezentate a scos în evidenţă efectele benefice a unei asemenea colaborări şi a folosirii animaţiei pentru atragerea atenţiei elevilor spre un anumit centru de interes.

Ultima temă de la întâlnirea menţionată „Elemente de dans popular - învăţarea unor paşi de dans”, a fost susţinută de prof. Iulian Doda. A fost o temă practică, în cadrul căreia cadrelor didactice prezente le-au fost precizate atât regulile pe care trebuie să le aibă în vedere atunci când îşi propun să facă dansuri populare cu elevii, cât şi rezultatele care pot fi obţinute, când sunt respectate regulile respective. A urmat partea practică, care a constat în familiarizarea cadrelor didactice cu paşii de bază care pot fi folosiţi într-un dans popular, ţinând seama de vârsta elevilor, cât şi de factorii psihosomatici. Activitatea centrului metodic a continuat în luna martie, în data de 20, cu prezentarea unor teme referitoare la gradul de eficienţă şi rezultatele ce se pot obţine în aplicarea metodelor activ-participative la orele de limba română şi lectură. „Optimizarea metodelor de învăţământ folosite la orele de limba română” a fost tema aleasă de prof. Monica Clemente de la Şcoala Gimnazială “I. D. Sîrbu” Petrila. Au fost evidenţiate numeroase modele de lucru, prin care elevii au fost obişnuiţi să lucreze în echipă sau individual, respectând indicaţiile date, obţinându-se în orele respective rezultate bune, în ceea ce priveşte creativitatea elevilor.

Pentru că este interesată ca elevii dumneaei să iubească literatura, prof. Viorica Molocea a prezentat prin tema „Aplicarea metodelor moderne în orele de lectură”, rezultatele obţinute în stimularea interesului copiilor pentru lectură. A demonstrat că ştie să folosească la clasă, cu tact şi pricepere, metode adecvate în acest sens. „Metode didactice folosite în cadrul ERR” a fost tema

susţinută de prof. Violeta Chirilă de la Colegiul Naţional de Informatică “Carmen Sylva” Petroşani. A arătat faptul că modelul “Evocare - Realizarea sensului - Reflecţie (ERR)” caută noi sensuri ale învăţării. Este un model configurat ca un mijloc de învăţare propice dezvoltării gândirii critice şi integrării creative a informaţiilor şi conceptelor. Se bazează pe evocarea analitică şi sistematizarea cunoştinţelor anterioare pe care elevii le au despre un anumit subiect, pe confruntarea cu noile informaţii în vederea înţelegerii şi construirii sensului acestora, pe reflecţia critică asupra cunoştinţelor dobândite cu scopul integrării lor în schemele din baza proprie de cunoştinţe. „Forme de colaborare între grădiniţă şi şcoală” a fost o temă realizată de către prof.

Cristina Bărbălan şi prof. Ligia Kameniczki de la Colegiul Tehnic “Constantin Brâncuşi”/ Structura Şcoala Gimnazială Nr. 5 Petrila. Exemplele de activităţi realizate în colaborare cu grădiniţa au arătat rolul cadrului diactic, educator sau învăţător, în atragerea către şcoală a copilului preşcolar. În data de 24 aprilie, a avut loc la Centrul metodic Petroşani Sesiunea de comunicări cu titlul ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!”. După derularea programului respectiv în perioada 1-5 aprilie, în cadrul căruia cadrele didactice, elevii şi, nu în ultimul rând, părinţii antrenaţi în activităţile desfăşurate s-au străduit să realizeze ceea ce şi-au propus, a urmat diseminarea respectivelor activităţi.

S-au înscris la această sesiune 40 de cadre didactice, ceea ce arată atât creşterea rolului Centrului metodic, cât şi dorinţa cadrelor didactice de a împărtăşi celorlalţi colegi satisfacţia unei săptămâni pline de efort, dar şi de rezultate frumoase. Fiecare activitate prezentată a arătat înaltul grad de preocupare a cadrelor didactice pentru ca tot ceea ce au realizat împreună cu elevii şi părinţii invitaţi să aibă un maxim de eficienţă în plan moral, afectiv şi educativ. Imaginile care au însoţit prezentările au reliefat din plin acest lucru.

Centrul metodic a devenit şi de această dată un cadru propice schimbului de idei, păreri, sugestii şi a creat condiţii în ceea ce priveşte colaborarea eficientă a cadrelor didactice, totul având în centrul atenţiei elevul cu interesele şi nevoile sale.

Prof. Iulian DODA

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 ACTUALITATE

Solicită sprijinul primăriilor Petrila şi Petroşani

Ansamblul „Junii Petrileni”

Din neatenţie, nepăsare sau alte cauze ansamblul folcloric „Junii Petrileni” riscă să se destrame şi să devină o simplă amintire. Peste 40 de artişti locali pot ajunge în situaţia de a nu mai putea să-şi desfăşoare programele folclorice şi tradiţiile locale într-un cadru organizat, iar două comunităţi locale, din Petrila şi Petroşani, riscă să piardă câţiva oameni talentaţi care au depus şi depun sentimente şi talent în a arăta lumii întregi ce tradiţii frumoase şi ce folclor inedit şi interesant există în partea de est a Văii Jiului.

Petrileni şi petroşeneni

Această situaţie poate fi redresată şi pusă pe făgaşul normal de Consiliul Local Petrila şi Primăria Petrila, dar şi de Consiliul Local Petroşani şi Primăria Petroşani.

Să sperăm că cei care conduc destinele oraşului Petrila şi municipiului Petroşani vor avea înţelepciunea să nu lase să piară acest ansamblu pitoresc din Petrila, care are în componenţă 16 membri din Petroşani, vreo 18 din Petrila, plus câte unul-doi din Aninoasa, Uricani sau Băniţa, un total de 42 de artişti locali din toată Valea Jiului, dar cu precădere din zona estică.

Nesusţinuţi acum de nimeni

Dacă mai ţineţi minte, atât în Ziarul Văii Jiului, cât şi la televiziune, în diverse emisiuni, noi i-am susţinut pe aceşti artişti, care în ultimii doi ani au cântat şi la Sibiu şi la Novaci, Haţeg, Pui etc., dar şi la nedeile de peste an din Petrila, fiind mereu apreciaţi de toată lumea.

De altfel, la una dintre emisiuni, când se punea problema susţinerii tradiţiilor locale, a folclorului şi a acestui ansamblu, primarul Ilie Păducel a intervenit ferm şi a promis că va propune consiliului local să înceapă o colaborare şi cu sprijin financiar, lucru ce s-a şi întâmplat.

Oameni serioşi, atunci când au fost invitaţi şi-au făcut treaba peste tot, deşi, de multe ori, cu toată suta de milioane alocată de administraţia locală numai ei ştiu cum s-au descurcat (sunt, totuşi, zeci de oameni!).

După nedeia de la Poiana Muierii, de la hotarul cu Novaciul şi Sibiul, de anul trecut, ceva s-a rupt în colaborarea ansamblului cu primăria şi consiliul local din Petrila. Lucrurile n-au mai mers, Junii Petrileni au început să nu mai se pregătească în noua casă de cultură, fiind obligaţi să încheie alte parteneriate (ca oamenii să aibă unde să se pregătească), cu Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu, sau cu Casa de Cultură Studenţească din Petroşani.

Totuşi, cei 42 de membri, chiar dacă părăsiţi între timp de vreo 8-9 „tovarăşi”, au rămas, astfel că s-au

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Casa de Cultură a Studenţilor Petroşani, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Hunedoara, Universitatea din Petroşani organizează

BURSA LOCURILOR de MUNCĂ pentru TINERET

MIERCURI – 8 MAI 2013, DE LA ORA 13:00, ÎN SALA DE CONFERINŢE A BIBLIOTECII UNIVERSITĂŢII DIN PETROŞANI

descurcat până acum cum au putut. E drept, de exemplu, de sărbătorile de iarnă au fost sprijiniţi de primăria din Petroşani şi în mod direct de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, fiind invitaţi să cânte şi să colinde alături de piţărăi. În rest, au mai cântat prin ţară, fiind invitaţi în câteva locuri care au legătură cu nedeile şi oieritul, Novaciul şi Sibiul fiind pe primul loc.

Auzindu-i ce fain cântă la fluiere cântecele ciobăneşti vechi, poate de sute şi sute de ani vechime, uitate azi de mai toată lumea, la Sibiu ei au primit anul trecut aprecieri. „Cineva se minuna la Sibiu vara trecută ce ansamblu frumos avem, când ne-am dus acolo să cântăm ca invitaţi. La final, respectivul ne-a spus că probabil ne susţine cineva, primăria sau alte instituţii, că prea bine cântăm şi prea bine arătăm în portul nostru tradiţional. Nu i-a venit să creadă când i-am spus că nu mai suntem susţinuţi de nimeni din mai 2012, când am cam întrerupt colaborarea cu Primăria şi Consiliul Local Petrila”, ne-a declarat Constantin Cigmaian, unul dintre coordonatorii ansamblului.

Sprijin pentru Junii Petrileni!

La ultima şedinţă din luna aprilie, în mapa consilierilor petrileni s-a aflat şi o adresă prin care Junii Petrileni au înaintat un proiect intitulat „Acord de parteneriat între consiliul local şi Asociaţia Culturală Junii Petrileni”, prin care Junii au solicitat sprijin pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor cuprinse în calendarul Asociaţiei Culturale Junii Petrileni pentru anul 2013.

Din anexa acestui proiect de parteneriat reies şi aceste

Locuri de muncă, reconversie profesională şi activităţi independente

Luni, magistraţii Tribunalului Hunedoara au admis cererea procurorilor de prelungire a mandatelor de arestare pentru nouă dintre inculpaţii în dosarul fraudelor cu medicamente. Într-un singur caz, cel al lui Călin Popa, s-a dispus eliberarea din arest, cu interdicţia de a părăsi ţara.

După cum se ştie deja, în dosarul fraudelor cu medicamente sunt vizaţi fostul consilier local de Hunedoara, Tatiana Făgădar (Vasilescu,) medicii oncologi Elisaveta Mezo şi Alina Popa, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva, Iulian Făgădar, Călin Popa, Mihai Drăgoescu, Dumitru Ciprian Ban, Adriana Enuţă, Cristian Doţiu şi Ramona Goia. Aceştia, pe baza unor reţete false şi cu participarea unor farmacii din Deva şi Hunedoara, au decontat fraudulos suma de 3,3 milioane de lei noi. Decizia Tribunalului Hunedoara nu este definitivă şi poate fi atacată prin recurs.

Mihaela PETROŞAN

Prezentarea proiectului a fost făcută de reprezentaţi ai Consiliului Regional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (CRIPMM) Deva şi ai partenerilor săi, Consulting Center SRL şi Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (OTIMMC) Timişoara.

Acest proiect a fost cofinanţat din

Unul a fost eliberat, nouă rămân arestaţi

www.zvj.ro

manifestări: Nedeia de la Cimpa, din data de 12 mai 2013, măsuratul oilor din data de 18 mai la una dintre stânele din Cimpa, Nedeia din Poiana Muierii din 20 iunie 2013 şi Zilele Petrilene la data stabilită de administraţia publică locală, în funcţie de bugetul local.

Bugetul la care s-au gândit Junii Petrileni că ar trebui pentru aceste manifestări, unde dumnealor ar urma să susţină programe artistice, ar fi undeva spre 200 de milioane de lei.

Măcar jumătate din această sumă dacă ar primi-o şi tot ar fi ceva.

Acum rămâne de văzut dacă onor. consiliul local va aproba printr-o şedinţă de îndată (că şedinţa ordinară va avea loc după ce două din aceste evenimente se vor fi petrecut) o parte din această sumă, comisia de cultură condusă de Cornel Preda urmând să analizeze acest proiect şi să facă o propunere Executivului. Ştim cu toţii că nu sunt bani, că e un an greu, dar măcar câteva acţiuni s-ar putea organiza împreună cu acest ansamblu, care, în fond, are o treime din oameni de pe raza Petrilei.

Tot un asemenea proiect a fost depus şi la Petroşani. Ţinându-se cont că 18 membri sunt locuitori de pe raza municipiului Petroşani, ar fi normal ca şi la Petroşani să se aloce o sumă măcar modică.

Cu aceşti bani, chiar dacă puţini pe cap de membru al ansamblului, Junii Petrileni ar putea să mai supravieţuiască măcar până la anul.

Avem aşa de puţini păstrători ai tradiţiilor locale şi ai folclorului, încât credem că nu ne permitem destrămarea unui ansamblu de 42 de oameni talentaţi. Ar fi mare păcat!

Corneliu BRAN

Proiect la final pentru şomeri

Ieri, la Deva, a fost închis oficial, cu o prezentare publică, proiectul „Sprijinirea şomerilor din judeţele Hunedoara şi Timiş pentru integrarea pe piaţa muncii”. Proiectul s-a derulat pe perioada a doi ani şi a reuşit să dea rezultate pe un grup ţintă de 300 de hunedoreni.

În dosarul fraudelor cu medicamente

marţi, 30 aprilie 2013

Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 şi a beneficiat de o finanţare de aproape 2,26 milioane de lei, din care 1,9 milioane reprezintă asistenţă financiară nerambursabilă din Fondul Social European.

Prin proiect s-a urmărit educarea oamenilor către o atitudine pozitivă faţă de reconversia profesională, învăţarea continuă şi dezvoltarea de activităţi independente.

Dintre rezultatele acestui proiect merită evidenţiată activitatea de educare a câteva sute de şomeri, 18 serii de cursuri profesionale, eliberarea a 345 de certificate de absolvire, pornirea a 5 activităţi independente şi angajarea în muncă a 26 de persoane.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11 HOROSCOP

marţi, 30 aprilie 2013

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ai o povară pe suflet şi ţi-e greu să exprimi în cuvinte ce te doare, dorind să-ţi rezolvi pe cont propriu problema.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Azi eşti în centrul atenţiei unui grup mai amplu de persoane care te laudă sincer pentru un succes pentru care ai muncit serios.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

IMOBILIARE

AUTO

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună.

Tel. 0765.591522 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

DIVERSE

Vând receptor Dolce, fără datorii. Preţ 20 euro.

Telefon 0761.756839

Vând casă, situată în municipiul Vulcan (zona Mercur), la preţ de apartament, poate fi achiziţionată inclusiv prin programul Prima Casă.

Telefon 0731.805492 Vând teren 5000 mp Aninoasa, ieşire din indiviziune, cadastru, intabulare, canalizare, curent, apă.

Telefon 0731.805492 Vând casă, 2 camere, Petroşani, str. Cuza Vodă, Colonie. Preţ 5.500 lei neg.

Telefon 0720.592543 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 42.000 euro.

Tel. 0724.571408 Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090

ANGAJĂRI

Hotel Rusu angajează cameriste şi ajutoare bucătar.

CV-urile se trimit la adresa: informatii@hotelrusu.ro sau la fax 0354.108510.

Informaţii suplimentare la telefon: 0742.087221/ 0742.087222

Rac (22 Iun - 22 Iul)

SC Spedition Transcontinental angajează agenţi vânzări.

Cerinţe: aspect fizic plăcut, permis conducere cat. B, experienţă în domeniu, zona Văii Jiului.

CV-urile se trimit la adresa: adinistoroiu@yahoo.com Informaţii la telefon 0751.517298.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Angajăm doi barmani şi două chelneriţe, de preferat cu experienţă, pentru terasă în Lupeni.

CV-urile cu fotografie se trimit la adresa: terasachill@gmail.com Societate comercială angajează şofer profesionist, cat. C+E, cu experienţă, pentru transport internaţional de marfă, intracomunitar, cunoştinţele de limbă engleză, franceză, germană constituie un avantaj, salariu atractiv, doar persoane serioase.

CV-urile se trimit la adresa de e-mail: electro.center@yahoo.com.

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Agitaţia zilei are două tăişuri: ori te irită şi reacţionezi agresiv în cele mai nepotrivite momente, ori te susţine pentru a te apuca de o activitate pe care o priveai cu puţină teamă.

Te enervează rutina acestei zile, dar încearcă să te concentrezi asupra proiectelor începute, chiar dacă nu mai au nimic nou de oferit.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Aştepţi de undeva un miracol care să te scoată dintr-o stare de teamă sau de suspiciune, care de fapt nu e o noutate la tine.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Un mare hop apare în calea ta şi nu te lasă să duci mai departe ce ai început. Culmea e că piedica nu depinde absolut deloc de tine, ci e o intervenţie nefastă din partea unei persoane ce se va dovedi a fi un inamic de temut pentru tine.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Ai grijă la tertipurile pe care le foloseşti azi pentru a depăşi un moment tensionat, pentru că, deşi pe moment poate te ajută să-ţi atingi scopurile, mai apoi îşi va arăta şi latura negativă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Vând vacă, 5 ani.

Telefon 0726.538908

SC REALCOM SA PETROªANI

A sosit momentul să iei o pauză înainte de a extrage concluzia finală la proiectul care se apropie de sfârşit. Nu te grăbi să iei acum o decizie categorică, pentru că e posibil să mai descoperi ceva de rezolvat chiar pe ultima sută de metri.

Institutul Social Valea Jiului, unitate de cercetare cu personalitate juridică, cu sediul în str. Universităţii nr. 20, desfăşoară pe baze contractuale, la standarde calitative ridicate, studii de impact, sondaje de opinii, anchete sociologice şi analize social-economice.

Amănunte pe site-ul nostru www.institutulsocialvj.ro; contact la e-mail septimiukrausz@yahoo.com

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară.

Taxă plătită.

Telefon 0761.756839

Un mare noroc apare în calea ta prin intermediul unei informaţii salvatoare. Nu numai că îţi rezolvă ca prin farmec una din marile tale probleme actuale, dar deschide o perspectivă complet nouă.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu te mai gândi atât de mult la un eveniment despre care ştii oricum că se apropie, pentru că fiecare gând care duce acolo naşte în tine numai stări negative.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Nu eşti în apele tale, se vede că te macină o problemă, dar pe care preferi să o ţii, deocamdată, doar pentru tine.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Un succes recent te-a motivat la maximum, încât acum ai o atitudine pozitivă în faţa unei provocări şi mai mari. Păstrează acest tonus cât mai multă vreme.

www.zvj.ro

CMYK

12

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

marţi, 30 aprilie 2013

În zona Vulcanului

A fost găsit un pui de urs rănit

Ieri, cei care gestionează Fondul de vânătoare 65 Vulcan au descoperit abandonat un pui de urs. Oamenii au sesizat autorităţile, respectiv Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara.

Prin demersurile întreprinse de autorităţile competente, puiul de urs va fi preluat astăzi de către reprezentanţi ai Wilde Life Consulting.

Aceştia vor duce animalul rănit la Bălan, în judeţul Covasna, la Centrul de Reabilitare administrat de Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice. (M.P.)

Pe Valea Morii din Vulcan

Malurile "mâncate" au fost reparate

Nu pot să spun că nu m-am simţit bine când am băgat de seamă efectul produs de cuvântul scris apărut în ZVJ. La nici două zile după apariţia articolului referitor la malurile pârâului Morii din Vulcan, devorate de apele mari care au venit de la munte, a apărut prompt şi urmarea la cele scrise.

Dar nu sub forma

vreunui răspuns gen "vă mulţumim pentru cele sesizate şi vă asigurăm că..." vorbe care, la o adică, nu sunt decât gargară, ci concret. Adică prin fapte.

Cum poate vedea oricine care, în aceste zile frumoase a urcat sau are de gând să meargă pe Valea Morii.

Primul de la

care am aflat că malurile mâncate de ape au fost taluzate cu piatră a fost unul dintre băieţii cu care,

)

Ziarul Vaii Jiului

data trecută, am mers până dincolo de barajul doi. Acum, duminică, m-am convins cu ochii mei de asta. Şi ceea ce-i de admirat este că nu s-a făcut treabă de mântuială. Uitaţi-vă la poze şi veţi vedea că nu greşesc.

Operaţiunea aceasta fiind

dusă la îndeplinire, mai rămâne aceea cu decolmatarea barajului doi. Pe care, ca să nu se spună asta de acum e vreo poză veche, l-am fotografiat din nou cu un pom înflorit în prim plan. Serios, nu ştiu cine a făcut binele cu piatra recent aşternută pe malurile mâncate de apă, dar, dacă tot e pătruns de intenţii bune, ar putea continua şi cu curăţirea barajului.

Aşteptăm... dar nu doi ani, ca data trecută!

Gheorghe OLTEANU

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

facebook.com/ziarulvaiijiului

CMYK

Supliment gratuit al Ziarului Văii Jiului Anul III Nr. 27 30 aprilie 2013 4 pagini

Convorbiri la ziar

Nicolae Manolescu, în dialog cu iubitorii de literatură din Vale (I) Acum un an, între 19 şi 20 aprilie, scriitorii din Comitetul Director al USR au fost oaspeţii Văii Jiului. Invitaţia a venit din partea Asociaţiei „Rosa Multiflora” din Petroşani (preşedinte Costel Avram) şi un punct de maxim interes a constat în întâlnirea scriitorilor cu publicul din Valea Jiului. Aceasta a avut loc în dupăamiaza zilei de 20 aprilie 2012, la Clubul Elevilor din Petrila. Acolo, cei 5 profesori (care au mai rămas după „reforma” - absolut tembelă - a inspectorului general de tristă amintire, Alexandru Lăutaru, care, pur şi simplu, a înjumătăţit efectivul instituţiei) au încercat să fie gazdele perfecte ale unei întâlniri memorabile.

Organizatorii au convenit cu oaspeţii lor ca fiecare dintre ei să povestească o întâmplare (sau mai multe) despre felul în care au cunoscut Valea şi oamenii de aici. Pentru că ceea ce s-a spus atunci a rămas, până azi, un secret pentru marele public, iniţiem azi un serial care să redea, cu fidelitate, cum s-au raportat mari scriitori contemporani la aceste locuri şi la oamenii din Vale. În acest număr din „Convorbiri la ziar” vom reda intervenţiile d-lui profesor Nicolae Manolescu preşedintele Uniunii Scriitorilor din România şi a d-nei Irina Horia - vicepreşedinte cu relaţiile externe ale USR şi redactorul-şef al revistei Lettre internationale. Subtitlurile ne aparţin. (Mihai BARBU)

Preşedinte USR, Nicolae Manolescu, despre....

Ce se mai întâmplă în ţară şi ce mai vine pe Vale în jos

Doamnelor şi domnilor, Vă mulţumesc în primul rând celor de aici, care ne-aţi invitat. Vă mulţumesc atât în numele meu cât şi al colegilor mei cărora o să le dau şi lor ocazia să spună câteva cuvinte. Dacă nu vor fi în stare să spună ceva despre Petroşani, cred că vor fi capabili să vă citească câte ceva. Nu sunt sigur că toţi vor citi lirică. Unii s-ar putea să citească epopei. Şi atunci să vă văd...

Pe „Drumul cenuşii” s-au întâlnit trei oameni: Buzura, Manolescu şi Iosif Bocan Venind încoace, după ce am primit invitaţia şi am aflat ce ne aşteaptă, m-am întrebat eu însumi dacă pot să spun ceva despre Petroşani sau o să zic doar câteva vorbe politicoase, rostite într-o ocazie ca aceasta. Şi am constatat că mă leagă foarte multe de Petroşani şi unele dintre ele într-un mod destul de strâns. Voi încerca să fac o selecţie... Înainte de toate vreau să vă spun o întâmplare. Citisem, la data apariţiei lui, adică acum aproape trei decenii, un roman al lui Augustin Buzura în care fusese vorba despre cunoscuta grevă a minerilor din 1977. (E vorba despre romanul „Drumul cenuşii”, Editura Cartea Românească, 1988, n.n.)

Nu ştiu dacă cei mai tineri îşi mai aduc aminte şi nici dacă s-au păstrat ceva din

e inil g a P -III I

amintirile de atunci.

Pentru că minerii de atunci nu mai sunt.

Foarte repede după aceea au dispărut.

Citisem romanul lui Buzura şi, evident, scrisesem despre el.

Mulţi ani mai târziu, după 1989, într-o emisiune de televiziune, „Profesiunea mea, cultura”, l-am invitat pe Buzura să discutăm, printre altele, despre acest roman cu mari probleme, despre felul cum s-a documentat şi, mai ales, cum a suferit scriindu-l.

E un roman despre greva minerilor dar în care nu se vorbeşte despre mineri. E vorba de ediţia princeps din anii ‘80. În ceea ce priveşte documentarea, mi-a spus că a avut mari probleme.

Securitatea s-a ţinut după el. Îşi bătuse gura, probabil, spunând că scrie un roman despre mineri şi Securitatea se ţinea, nedespărţită, de el. Venind în Valea Jiului a vrut să intre într-o mină pentru a putea vorbi documentat despre condiţia minerului. Şi a discutat cu un director de mină. Omul nu era demult timp director de mină: numai de vreo 6-7 ani. I-a spus ce vrea şi directorul i-a zis: „Hai în mină!”. „Da”, a zis Buzura, „dar ştiţi că am coadă... Vă creez probleme”. La care directorul cu pricina i-a spus: „Să vină, domnule, dacă le dă mâna...”. Şi l-am întrebat, atunci, pe Augustin Buzura: „Îţi mai aduci aminte cum îl chema pe acel director?”. „Da”. Era Iosif Bocan.

Vreau să spun că Iosif Bocan, acum 5-6 ani, a fost cu mine în mină, tot la Petroşani (N. Manolescu a coborât în mina Dâlja, n.n.). Şi, prin el, am cunoscut şi eu mina şi pe mineri. Am avut atunci şi o discuţie cu mai mulţi ingineri de mină după evenimentele, de asemenea, binecunoscute când minerii au venit la Bucureşti. Acelaşi om l-a dus, atunci, pe Buzura în mină şi, acum, pe mine. Acum, tot cu toate riscurile, pentru că eram un intelectual şi mă aflam, ca să zic aşa, în gura lupului. Îi sunt recunoscător lui Iosif Bocan pentru că această vizită mi-a permis să aflu ce s-a întâmplat cu adevărat. Am crezut şi eu, ca toată lumea, că minerii de la Petroşani, Petrila au venit la Bucureşti din proprie iniţiativă. Aşa am aflat că lucrurile nu stăteau aşa. Aşa am aflat ce înseamnă să fii miner. Şi că nu toţi cei care lucrează la mină şi în jurul ei, sau deasupra ei, sunt mineri.

După mineriade, Petroşaniul şi-a ales un primar din partea unui partid de intelectuali

Lucrurile acestea erau foarte importante pentru mine atunci pentru că vreau să vă spun că am făcut un pariu...

SPECIAL

II

marţi, 30 aprilie 2013

www.zvj.ro

ajuns la d. Carol Schreter.

Poate că mi-a folosit faptul că am întrebat. Dar, altfel, nu aveam nicio şansă. Vă daţi seama că d. Bocan era un om bun. Dar eu de unde era să ştiu cine ar fi un om potrivit, modest, un om de meserie, care a lucrat ca director de mină şi care a fost cap de Vale vreme de decenii? N-aveam de unde să ştiu. Trebuia să întreb.

Experienţa asta, m-aţi putea întreba, la ce mi-a Foto document Mihai Barbu folosit? D. Iosif Bocan nu s-a ales în Parlament, eu Două momente de la festivitatea de învestire a lui Carol Schreter în funcţia de primar al Petroşaniului. am fuzionat partidul cu În fotografia din stânga: judecătorul Ioan Zeteş, primarul Carol Schreter şi prefectul Costel Alic.

PNL-ul şi aşa s-a terminat În fotografia din dreapta: senatorul Ştefan Radof, N. Manolescu - preşedintele PAC şi deputatul Al. Popovici. istoria. Dacă privim lucrurile aşa, mai Un pariu prin care să încerc să demonstrez că circumspect puţin, aş zice că nu mi-a folosit Valea Jiului, Petroşaniul şi celelalte localităţi, În România există o mulţime de experienţa. Aşa că o recomand, cu o anumită din câte ştiam, din câte citisem, din câte consilieri pe care nimeni, măsură, oricăruia ar vrea s-o urmeze. Există şi vorbisem cu Ion D. Sîrbu şi cu alţii nu este o niciodată, nu-i ascultă riscuri să nu-ţi folosească. Dar cred că altfel zonă, ca să zic aşa, formată din oameni Acuma vă spun că legătura mea cu Petroşani nu se poate. Şi degeaba se laudă, unii şi alţii, violenţi şi primitivi, gata oricând să dea cu nu se limitează, în mod evident, numai la că partidele lor au durat, iar al tău – nu. Tu ai bâta în intelectuali care ar avea, chipurile, o atâta. Îi datorez d-lui Bocan şi multe altele. întrebat, consilierii noştri au fost discreţi, noi altă opinie politică. Ci că este vorbă de o Eu nu aveam de unde să ştiu cine este rezistăm şi voi nu mai sunteţi. Bun! Rezistaţi. zonă culturală prin excelenţă, cu una din cele d. Carol Schreter. Trebuia să aflu, să mă Dar v-aş întreba şi eu la rândul meu: „Vă mai vechi săli de teatru din România, o zonă informez şi am întrebat. Faptul că oamenii place?”. Nu pot să vă răspund, n-am voie să care a dat o intelectualitate remarcabilă. politici întreabă (mai ales când fac partide fac politică. Când voi demisiona din ambasadă M-am întâlnit la casa de cultură, la teatru, cu sau conduc partide) nu este foarte obişnuit.

(N. Manolescu este ambasadorul nostru la numeroşi intelectuali din zonă şi am constatat Nu vreau să par lipsit de modestie dar eu am UNESCO, n.n.) voi putea vorbi. Dacă mă că imaginea pe care ne-o făcusem noi, făcut-o. De regulă, noi avem răspunsuri la mănâncă limba îmi voi da demisia. Alternativa bucureştenii (deşi eu nu sunt bucureştean!) întrebări. Or se pare că dacă nu întrebi, rişti e simplă. Deocamdată, nu mă mănâncă limba. despre Valea Jiului şi despre mineri era foarte mult şi să greşeşti. Cred că ar trebui să Aştept şi eu să văd ce se mai întâmplă. Şi ce complet greşită. Şi iată că dl. Carol Schreter învăţăm asta din multele păţanii pe care mai vine pe Vale în jos... a reuşit să fie ales primar la Petroşani. Un le-am avut în ultimii 22 de ani. E normal să-i primar atipic, de altfel... Era un om întreb pe cei care se pricep când e vorba de O socoteală simplă: cine nu caută binecunoscut în zonă şi înainte de 1989 şi era, lucruri la care se pricep şi la care noi nu ne nici nu găseşte! cu certitudine, o figură deosebit de putem pricepe.

Sigur că, dincolo de toate acestea, interesantă. Nu era omul cel mai potrivit Există o instituţie în România, instituţia legăturile mele cu Petroşaniul au fost nu pentru a fi primar la Petroşani din partea unui consilierilor. Sunt consilieri în jurul primului neapărat practice ci, mai degrabă, partid, cum spunea Costel Avram, format din ministru, a preşedintelui, a miniştrilor. Ce sentimentale. În mod sigur au fost când e înseamnă un consilier? El e omul care îţi dă intelectuali. Petroşaniul m-a confirmat pe vorba de Ion D. Sîrbu şi, nu în ultimul rând, sfaturi. Or, eu ştiu miniştri şi prim-miniştri mine şi nu prejudecata. L-au ales pe Carol de multele discuţii pe care le-am avut cu el. care au zeci de consilieri pe care nu-i Schreter primar. Şi în prima şi în a doua Un om, zic eu, reprezentativ, într-un fel, întreabă niciodată, nimic. Aceşti consilieri legislatură pe care, din păcate, nu a mai pentru oamenii de aici. Nu uitaţi că omul discreţi sunt foarte numeroşi pentru că un terminat-o. În acelaşi timp, Iosif Bocan şi-a acesta a îndurat cât alţi colegi de-ai noştri om, orice funcţie ar avea, nu le poate ştii pe luat, ca să spun aşa, riscul de a candida pe luaţi la un loc. A fost un om care a venit, toate.

Poţi să fii economist, să conduci un listele PAC-ului (Partidul Alianţei Civice, n.n.) într-o singură gheată, din fundul marii Uniuni judeţ şi să nu şti cum e cu alte zone unde Sovietice. Omul ăsta poate fi socotit, dincolo pentru Parlament. Iarăşi, într-un moment economia nu e obligatorie.

Poţi să fii doctor şi de scriitorul ca atare care a dat şi numele nepotrivit. Un moment în care nimeni nu era să nu te pricepi la finanţe, poţi să fii poet, de teatrului din Petroşani, un fel de prototip foarte sigur că un om cu funcţia pe care o pildă, şi să nu te pricepi la nimic.

De aceea pentru oamenii foarte serioşi din Vale. Care avea atunci, director general la Regia Huilei, eu cred că vă spun lucrul acesta dintr-o sunt oameni cu minte întreagă şi la fel de nu ar fi trebuit să se regăsească pe listele unui alt partid. Nu ştiu care. Dar, desigur, mai experienţă personală. M-am bazat pe ceea ce rezistenţi ca şi rugbyştii, ca să spunem aşa. mi-au spus nişte oameni, ca d. Bocan şi (Citatul evocat înainte este inexact: rugby-ul mare, cu mai mare greutate şi cu o bază, să colegii mei de aici, despre oamenii de aici. este un joc de golani jucat de gentlemeni.) În spunem, de masă. Şi-a luat acest risc cu Ce-au fost, ce-au făcut... acelaşi timp să ne gândim că trebuie să-i eleganţă, confirmând, într-un fel şi domnia căutăm pe asemenea oameni. Mă întorc de sa, ceea ce ştiam dinainte, ceea ce bănuiam unde am plecat. De ce i-am căutat? Pentru Să vedem ce se mai întâmplă în şi ceea ce, în acelaşi timp, doream. Aşa se ţară. Şi ce mai vine pe Vale în jos... că, dacă nu-i căutăm, nu-i găsim. Şi nu e face că la Petroşani, în fieful lui Miron vorba doar de noi, care venim din altă parte.

Am făcut şi eu un fel de politică de Cozma, nu mult după evenimentele tragice şi cadre dar în sensul bun al cuvântului, nu în foarte marcante pentru istoria „Dacă mă întrebaţi cine l-a făcut sensul ăla dinainte de ‘89. M-am informat. Pe postdecembristă a României, a fost ales om politic să ştiţi că eu l-am făcut!” vremea aia nici nu ştiu dacă se vorbea de primar un om din partea unui partid de Dacă tot vorbim de experienţa de CV-uri sau alte chestii din astea. N-am făcut intelectuali. partid vreau să vă spun că am avut mari asta în mod sistematic dar am făcut-o. Aşa am

www.zvj.ro

marţi, 30 aprilie 2013

probleme cu statutul pe care l-am făcut atât de democratic că n-am putut să mai fac nimic. Una din măsuri prevedea că, în termeni juridici corecţi, în termeni de reciprocitate, omul este dat afară în acelaşi fel în care a fost ales. Am avut probleme cu destui şefi de filiale pe care trebuia să-i dau afară şi nu puteam. Ei profitau de poziţia lor şi nu adunau niciodată cvorumul necesar şi nu se putea ţine şedinţa de comitet local. Drept pentru care rămâneau pe funcţie.

Urmaşii mei într-ale politicii, în frunte cu Crin Antonescu (dacă vă întrebaţi cine l-a făcut om politic, să ştiţi că eu l-am făcut!), procedează altfel. Am făcut multe lucruri bune, după cum vedeţi...

Crin Antonescu dă afară din partid după cum vrea el. Şi trebuie să recunosc că experienţa lui politică e mai bună decât a mea. Dacă cineva îl supără, îl dă afară. Şi gata! Ce mi-aş fi dorit să fi putut face la fel! Dar m-a apucat democraţia cu statutul... Aşa că nu vă sfătuiesc să aveţi statute foarte democratice pentru că nu mai poţi să scapi de aceia care îţi fac rău.

La Uniunea Scriitorilor e cam acelaşi lucru. În principiu, nu poţi să dai afară pe nimeni. Dar am observat că şi în ceea ce îi priveşte pe profesori e la fel. Charta profesorului spune că acesta poate fi scos din învăţământ dintr-o mulţime de motive şi ticăloşii. Pentru un singur motiv el nu poate fi dat afară: incompetenţa! Un om poate fi dat afară pentru că a furat, a omorât şi pentru multe altele. Pentru incompetenţă nu există o prevedere regulamentară. Aşa se întâmplă şi în partide, aşa se întâmplă cam peste tot în România.

„Mutaţi-vă viaţa din măruntaiele pământului la suprafaţă şi urcaţi-o pe munte!”

Pe vremea noastră, d. Bocan mi-a spus că în Valea Jiului erau 21 de mine. Acum mai sunt 8. De 4 era, gata-gata, să „scapaţi” dar am înţeles că aţi găsit o formulă să le salvaţi. Oricum, 8 faţă de 21...

Problema e că aceste mine nu sunt desfiinţate, neapărat, de reaua voinţă a cuiva. Şi mi-a displăcut, întotdeauna, să dau vina pe ăştia care guvernează că ei desfiinţează minele. Au fost desfiinţate, încet, încet, de toate partidele care au fost la putere şi se pare că asta este situaţia. Bani pentru retehnologizare şi bani pentru a descoperi alte zăcăminte mai bine ascunse nu vom găsi foarte curând. Şi atunci...

Vorbeam cu d. preşedinte al Consiliului Judeţean şi am constatat că aveţi o perspectivă aici pe care, cel puţin până acum, n-aţi folosit-o.

Petroşaniul poate să-şi mute viaţa din măruntaiele pământului la suprafaţă şi s-o urce pe munte. Este o zonă cu un potenţial turistic imens. Nu ştiu câte mai sunt în ţară atât de bogate, din punctul ăsta de vedere. Aici este ceva de făcut... Cu minele, chiar dacă acum le-aţi salvat, pe cele 4 din 8, până la urmă tot o să se închidă. Indiferent cine, tot le va închide cineva. Cel puţin aşa mi-aţi spus dv. şi mai mulţi oameni care se pricep. Eu, v-am spus-o, am acest prost obicei de a întreba. Sunt foarte curios de felul meu şi când spun ceva, citez.

A spus dl..... Am voie să spun? Aşa mi-au spus dl. Moloţ, dl. Avram, dl. Bocan. Asta e! Dacă ei nu se pricep vă rog să mă iertaţi că v-am spus nişte lucruri neadevărate.

Acuma, ca să nu lungesc vorba, le dau şi colegilor mei prilejul de a vă spune câteva cuvinte. Nu înainte de a vă mulţumi încă o dată pentru felul în care ne-aţi primit, în condiţiile în care ne-aţi cazat şi în care ne-am desfăşurat lucrările noastre, ale Comitetului Director. Au fost lucrări foarte importante pentru că avem atât de mari probleme, neplăcute, că ne-a făcut bine ca, în timp ce vorbeam, să privim pe fereastră şi să vedem Parângul şi Retezatul şi toată zona. Ne-a ridicat, un pic, moralul pentru că în Bucureşti nu avem nicio perspectivă.

Vedem doar Calea Victoriei şi doar şirurile de maşini. Avem o clădire pe care nu ştim dacă o mai putem păstra. ( E vorba de Casa Monteoru, sediul USR-ului, care între timp a fost revedincată şi însuşită - prin sentinţă definitivă - de către urmaşii proprietarului, n.n.).

De unde vine tot răul sau tot binele sau „Şcoala e infrastructura infrastructurii!”

Vreau să subliniez faptul că mi se pare important ca, din când în când, oameni ca noi, care ne ocupăm de literatură, să ne întâlnim cu cititorii noştri. Faceţi abstracţie de faptul că eu mă ocup şi de altceva. Sunt profesor. Am fost profesor până acum 3 ani când m-am pensionat. Sunt profesor şi voi rămâne profesor. Le mulţumesc celor

III

SPECIAL

care mi se adresează aşa. La asta ţin cu adevărat, restul funcţiilor sunt trecătoare. Asta îmi e meseria. Pe certificatul meu de pensionare scrie 50 de ani vechime. 50 de ani petrecuţi în şcoală. Şi dacă nu eram exmatriculat, aş fi avut 53. Mă rog, am pierdut 3 ani. Plus încă unul de şomaj, când am terminat facultatea.

Pentru mine şcoala este totul şi cred că de aici pleacă tot răul şi tot binele. Eu cred că în România, acum, nimic nu este accidental. Totul ţine de infrastructură iar şcoala este infrastructura infrastructurii. Ne tot plângem, aoleau, ce accidente au fost din cauza zăpezii. Da, dar cum arată autostrăzile şi şoselele lipsite de orice apărare? Asta uităm... A luat foc nu ştiu ce, nu ştiu unde. Da, dar cum arată sobele noastre? Deci tot despre infrastructură e vorba iar infrastructura infrastructurii e şcoala. Şcoala românească trece printr-o formă de transformare cronică de 20 de ani şi din care nu se mai înţelege mare lucru. Acum avem două reforme. Una pusă în aplicare de d. Funeriu înainte de a pleca din minister şi alta a d-nei Andronescu care n-a fost pusă în aplicare pentru că nu era USL-ul la putere. Le ştiu pe amândouă, am vorbit şi cu unul şi cu altul şi am constatat că avem un mic ghinion. Cădem, undeva, între cele două reforme. D-na Andronescu este o persoană care ştie bine şcoala dar e un pic conservatoare. Cea a d-lui Funeriu e un pic în faţă. Nu se poate, cum zicea Petre Roman, implementa în şcoala românească chiar peste tot, în acest moment. Acum, sigur e că avem o reformă aflată între ele. Dar, acuma, ce să facem? Eu, personal, aş adopta-o pe cea a d-lui Funeriu că e în faţă. Nu se aplică în toată lumea dar se aplică în anumite locuri. Cealaltă trage un pic lucrurile în spate. Şi când spun asta mă gândesc că n-avem voie să pedepsim nişte copii aflaţi în şcoli bune şi cu posibilităţi numai pentru că există şi şcoli proaste unde nu există posibilităţile respective. Nu vorbim de computere, că acolo n-au nici closet, nici apă curentă. Ce facem? Îi pedepsim pe toţi pentru unii? Nu se poate. Încercăm să nu-i vedem pe ceilalţi şi iar nu-i bine... Har Domnului, nu sunt nici ministrul Învăţământului şi n-am nicio poftă să fiu vreodată.

O întrebare mereu actuală în România de azi: Cine îi caută pe cei 15.000 de specialişti?

Aşa că îl las pe miniştrii care vor veni să-şi spargă capul cu această problemă. Cu un avertisment: să punem şcoala pe picioare pentru că arată din ce în ce mai prost. Nu mă refer la un anumit tip de cultură în şcoli. Eu pariez pe cultura generală. Poate că nu e bine.

Poate că trebuie să mergem pe specialităţi. Nu ştiu. Dar, oricum, ne trebuie ceva pentru că riscăm să se aleagă praful. Nu suntem foarte departe de starea asta de dezagregare a materiei care se numeşte praf. Nu suntem foarte departe! Doamne fereşte, se face odată masa critică şi ne-am trezit dincolo de prag. Sper din toată inima să existe oameni cu minte, cu cap şi cu dorinţă de a face ceva fiindcă bănuiala mea este că ne-ar lipsi oamenii pricepuţi. Nouă ne lipsesc oamenii care vor să-şi pună competenţa practică într-un domeniu sau altul. Unii sunt competenţi dar n-au chef să facă ceea ce trebuie. Când preşedintele Constantinescu a zis că avem 15.000 de specialişti toată lumea a râs. Şi eu am protestat. Am zis: „15.000 de specialişti în România? Aţi înnebunit! Sigur că avem!”. Avem mult, mult mai mulţi dar trebuie să-i căutăm şi să-i găsim. Asta-i problema noastră. Nu competenţele ne lipsesc ci, dacă vreţi, dorinţa de a-i căuta, de a-i motiva şi de a-i pune la treabă. Şi, desigur, de a-i plăti, dacă e cazul!

SPECIAL

IV

marţi, 30 aprilie 2013

www.zvj.ro

Acum 40 de ani, un poet şi fiica sa au participat la...

„Marea evadare” de la Petroşani!

Irina Horea:

Dar dacă ştiam ce se pregăteşte aicea mărturisesc că mi-aş fi căutat jurnalul din anul 1973 în care mi-am notat, zi de zi şi ceas de ceas, ceea ce am trăit la Petroşani, ca pe o experienţă unică pentru mine. O socotesc aşa chiar şi de atunci încoace... În sensul că am fost într-o extraordinara vacanţă de primăvară, pe când eram la liceu.

Am hotărât, cu tata, să ne luăm bani de buzunar, să ne punem câteva lucruri într-o sacoşă şi să pornim cu autostopul, prin ţară, timp de 10 zile. Direcţia a fost Tg. Jiu, Valea Jiului, Deva - de unde voiam să ajungem la Hunedoara, Timişoara etc. N-a fost să fie.

Pentru că drumul nostru ne-a fost oprit de o iarnă neaşteptată, la început de aprilie, care ne-a surprins aici la Petroşani în sandale, tenişi şi cu îmbrăcămintea de primăvară. Era un vânt teribil şi un frig la fel. Plus o ninsoare care, dimineaţa, ne-a ajuns până la glezne. Eram într-un oraş în care sosisem cu o zi şi jumătate în urmă şi unde intrasem în mină. Era în 1973, ceea ce dovedeşte că am fost cu mult înaintea unora care au făcut mărturisiri aici. Sunt foarte mândră că am şi eu ceva deosebit faţă de ei. În mină am coborât cu liftul (colivia, n.n.), am intrat într-o galerie dar nu pot să vă spun, acum, distanţe şi dimensiuni. Am stat de vorbă cu minerii, mai ales tata („e vorba de poetul Ion Horea”, adaugă Nicolae

Manolescu) şi apoi am ieşit afară, de-a lungul unei benzi transportoare. Pare incredibil dar am optat pentru acest traseu, care însuma sute de trepte, ca să ieşim la suprafaţă. Este o amintire pe care n-o pot confunda cu nimic.

La intrare ni s-au dat nişte cizme bune şi un fel de pelerine ca să nu ne murdărim pe hainele noastre orăşeneşti. În mină, am nimerit cu un picior într-o groapă plină cu apă murdară şi cu praf de cărbune. Drept

pentru care cizmele şi pelerina nu mi-au fost de niciun folos pentru că am ieşit neagră din mină.

Acea zăpadă care ne-a prins aici ne-a obligat să stăm, în Petroşani, încă două zile. Iar ceea ce ţin minte nu se compară cu nimic din ceea ce, în puţinul timp petrecut aici, ieri şi azi, am văzut. Nu mai recunosc absolut nimic în afară de vechea clădire a minei Livezeni. E la fel de sordidă cum era şi atunci. Am văzut o stradă principală pe care s-a construit sau renovat enorm de atunci încoace. E greu de recunoscut un spaţiu sau altul în afară de parcul care acuma se numeşte Carol Schreter. Şi cam atât. Erau oameni întunecaţi de viaţa pe care o duceau, erau case cenuşii, era un aer foarte greu, era un gri închis. Şi lumina era la fel. Nu găseai mai nimic deşi eram doar în 1973.

Era un singur restaurant în care ne-am dus să mâncăm pentru că altundeva nu aveam nici ce să găsim şi nici unde să gătim. În local erau oameni obosiţi, erau când tăcuţi, când agresivi în vorbă.

Mâncam o omletă cenuşie, o pâine cenuşie alături de oameni care, probabil, ieşiseră din şut şi beau ceva înainte de a se duce acasă. Era o atmosferă teribil de apăsătoare. Poate singura lumină de atunci, pe lângă cea a zăpezii, a fost faptul că la cinematograful aflat vizavi de casa unde stăteam, şi unde am fost găzduiţi, rula un film care se numea „Marea evadare” pe care, la Bucureşti, nu l-am văzut. (E vorba de filmul american „The Great Escape”, turnat în 1963, în regia lui John Sturges cu Richard Attenborough şi Charles Bronson. Filmul dura mai bine de două ore şi jumătate, n.n.)

La Bucureşti s-au scos din cinematografe, după „Tezele din 1971”, mai toate filmele străine. „Marea evadare” a fost, într-adevăr, o evadare dintr-un fel de cenuşiu care era şi în Bucureşti. Eu, cel puţin, aşa îl receptam.

L-am văzut de 4 ori pentru că nu prea aveam ce face în Petroşani. Spre Deva nu puteam înainta pentru că nu aveam cu ce să ne îmbrăcăm şi cu ce să ne încălţăm. La o

prăvălie ne-am dus să ne luăm ceva bocanci de iarnă dar nu am găsit nimic. Aşa că stăteam în casă şi, ţup!, la cinema să vedem „Marea evadare”. A fost o evadare pentru noi dintr-un mod de viaţă orăşenesc, o evadare absolut extraordinară.

Mărturisesc că, dincolo de spaţiul şi de cenuşiul acesta, am întâlnit oameni foarte calzi şi foarte prietenoşi. Eu îmi dădeam seama de această diferenţă în care trăiam şi ceea ce simţeam că voiau să ne ofere. Era un dar extraordinar al oamenilor de aici pentru noi, ăia, veniţi dintr-un alt spaţiu. Mă rog, nu ştiu cum vedeau ei Bucureştiul în vremea aceea dar, în orice caz, era un spaţiu străin pentru ei. Noi nimerisem într-un loc al oboselii, al unei munci istovitoare, al unui cenuşiu etern. Aceasta era impresia pe care ne-a lăsat-o Petroşaniul în 1973.

De aici am plecat, tot cu autostopul, spre Haţeg, Simeria şi Deva. Dar datorită zilelor petrecute la Petroşani a trebuit să ne întoarcem mai devreme în Bucureşti şi să ne întrerupem călătoria. Iar, ieri, când am venit aici mi-am adus aminte de un alt moment, din 1983, când am străbătut Valea Jiului, mergând de la Târgu Jiu la Deva, şi ţin minte că am trecut prin foarte multe tuneluri. Mă bucur că, după aproape 40 de ani, sunt din nou aici şi nu mai recunosc nimic. Poate doar căldura oamenilor. Iar ceea ce ştiam eu despre Valea Jiului nu se mai potriveşte deloc cu ceea ce am găsit acum.

Galeria din Ziar

CMYK

Supliment de artă plastică din Valea Jiului

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul IV Nr. 21 aprilie 2013 4 pagini Realizat de Mihai BARBU

O AMBIŢIE:

Ş coala de gravură d e l a P e t r i l a Puţine dintre ramurile graficii au cunoscut de-a lungul timpului aşa o dezvoltare precum gravura. Asta datorită, în primul rând, faptului că o gravură poate fi reprodusă în mai multe exemplare. Cu toate astea, fiecare gravură este unică şi un ochi educat distinge subtilele diferenţe chiar între reproducerile aceluiaşi negativ. Există o paletă bogată de tehnici şi de materiale folosite in cadrul acestui proces artistic deloc simplu. Linogravura şi xilogravura sunt singurele ce pot fi integrate în procesul educativ al copiilor. Gravurile se pot realiza, astăzi, foarte uşor cu ajutorul utilajelor industriale, a laserului şi a computerului. Totuşi, piatra de fundament a oricărei forme de educaţie în domeniul acesta rămâne dalta şi ciocanul. Două instrumente oarecum rudimentare dar extrem de eficiente.

De ce şcoală de gravură la Petrila? Asta pentru că interesul copiilor şi al părinţilor pentru această activitate depăşeşte uneori aşteptările noastre şi pentru că, de-a lungul timpului, cioplitul lemnului a fost una din îndeletnicirile principale ale localnicilor. Asta chiar înainte de a vorbi despre minerit, turism sau alte industrii. Procesul de realizare a xilogravurilor este oarecum asemănător cu cioplitul tradiţional. Diferenţele apar în ceea ce priveşte scopul. Cioplitorul tradiţional îşi propune să decoreze anumite obiecte, pe când gravura trăieşte independent ca formă de manifestare artistică. Un alt argument pentru care Petrila şi Valea Jiului au nevoie de o şcoală de gravură este pentru că acei copii care trec prin etapele migăloase de realizare a unei lucrări de gravură se disciplinează, dobândesc răbdarea necesară nu doar activităţilor artistice. De la bun început (adică de trei ani) Cercul de Artă de la Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila are ca principală activitate gravura. În acest timp am realizat patru expoziţii în care munca talentaţilor copii a fost apreciată, cum se cuvine, de cunoscători şi de iubitori ai fenomenului. Numărul copiilor care vin spre această formă de educaţie, aflată la limita dintre formal şi nonformal, creşte neîncetat.

Poate pe viitor dorinţa de a avea o asemenea şcoală va evolula de la stadiul de vis la acela de certitudine. Este nevoie, însă, de ajutorul factorului de decizie, un atelier adevărat trebuie sa dispună de prese pentru gravură şi de o mulţime de alte instrumente deloc ieftine. (continuare în pag. IV) profesor Radu CHINŢA

3

Proiectul “De la galeria subterană la Galeriile de arte” este Iniţiat de ZVJ în colaborare cu Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila

II

SPECIAL

“Să şti i m a i m u l t e , s ă f i i m a i b u n ! ”

În săptămâna “Să ştii mai multe, să fii mai bun!” Şcoala Gimnazială “I. D. Sîrbu” Petrila ne-a încântat cu activităţi care au avut impact pozitiv asupra copiilor şi a membrilor comunităţii.

Cadrele didactice au iniţiat proiecte ce au oferit exemple de bune practici educaţionale desfăşurând, în fiecare zi, activităţi plăcute şi utile elevilor şcolii.

Programul activităţilor a fost conceput pe baza unor proiecte care s-au întocmit în urma consultării părinţilor şi a copiilor, de a căror părere s-a ţinut cont atunci când s-au propus proiectele respective.

Vom aminti proiectele care au stat la baza activităţilor derulate în această săptămână: - Sarea-n bucate; - Pizza mesager; - Diamantele şi culorile pădurii; - Mai aproape de natură; - Tradiţii şi obiceiuri locale; - Interculturalitate şi spiritualitate; - Violenţa nu e o soluţie!; - Educaţia rutieră - centura mea de siguranţă!

- “Patrula Eco” - Proiect Naţional derulat în parteneriat cu C.C.D.G. PROGRAMUL “ECO-ŞCOALĂ” este coordonat la nivel internaţional de Fundaţia de Educaţie pentru Mediul Înconjurător (FEE), ce reuneşte 62 de organizaţii din 55 de ţări, şi acţionează, la nivel naţional, în domeniul educaţiei pentru o dezvoltare durabilă. Programul este susţinut de UNEP (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu). Dintre acestea, 46 de ţări implementează Programul Mondial ECO-Şcoala.

PROIECTUL “Sarea-n bucate” şi-a propus ca elevii implicaţi să cunoască specificul nostru românesc, cunoscându-şi tradiţiile şi rădăcinile. Astfel, ei vor putea răspunde mai bine provocărilor lumii în care trăiesc.

Fiind la cea de-a patra ediţie, proiectul “Sarea-n bucate” a reuşit să atragă tot mai mulţi participanţi din şcoală cât şi din alte judeţe, să promoveze reţetele specifice în moduri creative: sub formă de poeme, liste ilustrate, pachete semipreparate, fotografii, colaje etc.

Elevii clasei I A “Step by Step” au vizionat prezentarea PPT realizată de d-na învăţătoare Liliana Gheban şi de d-na prof. de biologie Nora Gheban intitulată “De la bobul de grâu la pâinea caldă” şi au aflat cum ajunge miraculosul bob de grâu să fie prezent tot timpul în viaţa noastră aşa cum Dumnezeu ni l-a dăruit. Elevii au vizitat, apoi, fabrica de pâine “Senzitiv”, loc unde au observat transformarea făinii în cocă cu ajutorul malaxoarelor, tăierea aluatului, modelarea acestuia pentru a obţine pâini de diferite mărimi, transformarea aluatului în produse de patiserie precum şi tehnologia de coacere în cup-

marţi, 30 aprilie 2013

toare. Copiii au putut modela aluatul în diferite forme, care apoi au fost puse la cuptor şi, ulterior, în expoziţie.

Colacul cel mai arătos a fost prezent la Simpozionul Naţional “Tradiţii şi obiceiuri locale”.

“Abia aşteptăm să gătim ceva” spun copiii în cor. Ştiau că propuseseră activităţi gospodăreşti în această săptămână şi aşteptau, cu sufletul la gură, o nouă zi. Cei mici au pregătit un delicios tort din biscuiţi “Eugenia” cu cremă de budincă şi cu multe alte ingrediente pe care nu le pot enumera pentru că unele sunt secrete. Dar câteva vi le pot dezvălui: iubirea, dăruirea, inocenţa...

Nu putem neglija nici activităţile “eco”, derulate de elevii clasei I A “Step by Step”, precum plantarea copăceilor (un măr şi un tei), realizarea coliviilor pentru păsărele, completarea agendei Patrulei eco, toate acestea fiind pe gustul celor mici.

Participarea la Festivalul interjudetean “Interculturalitate şi spiritualitate” cu trei cântece (“Oh, Susana!”, “Clap Your Hands!” şi “Puişorul cafeniu”) a fost apreciată de membrii juriului care i-a clasat pe locul al II-lea în concurs. Felicitari, micuţilor!!!

Cei din clasa I B, coordonaţi de d-na învăţătoare Teodora Bumbac, au ajuns în roluri de... foarte serioşi bucătari! Mai întâi şi-au ales cu grijă ţinuta: şorţuleţ şi bonetă (băieţii) sau şorţuleţ şi batic (fetiţele). E adevărat

că nu toate au fost pe măsura lor şi că n-au reuşit toţi să se echipeze. Dar doamna învăţătoare, fiindu-le aproape, i-a ajutat pe fiecare. Erau nişte bucătari ”foarte dulci”, ca de altfel şi salata de fructe pe care aveau s-o pregătească! După ţinută a urmat pregătirea ingredientelor.

Fiecare echipă, fiecare membru şi-a pregătit cuţitul şi furculiţa de unică folosinţă, tocătorul, castronelul şi “castronul echipei”. Au împărţit fructele: banane, portocale, kiwi, mere, căpşuni şi compotul de vişine pentru final. În prealabil, aceste fructe au fost spălate, elevii respectând o importantă regulă a igienei în alimentaţie.

Fiecare membru al echipei a primit un fruct pentru a-l curăţa (după caz) şi a-l tăia bucăţele. Le-au amestecat apoi în castronul echipei, au adăugat vişinele. Doamna învăţătoare le-a împărţit în castronele. Ca salata să fie şi mai gustoasă au adăugat frişca. La final, elevii au savurat “rodul muncii lor”!

Elevii clasei a II-a A “Step by Step”, coordonaţi de d-na învăţătoare Rodica Bolog, au pregătit budincă din laptele de la şcoală, la restaurantul unde servesc masa de prânz. Au aflat cum se prepară budinca după ce au citit, în prealabil, modul de preparare de pe plicurile de budincă. De asemenea, au stabilit cantităţile de lapte şi de zahăr necesare pentru toate plicurile de budincă (cu aromă de vanilie, frişcă, ciocolată, căpşuni). Au conştientizat că au putut pregăti budinca pentru că ştiu să citească (modul de preparare de pe plic) dar să şi socotească (cantitatea de lapte şi zahăr). Rezultatul a fost foarte „dulce şi colorat”, iar fiecare farfurie avea iniţiala numelui scris cu topping de ciocolată.

Miercuri, 3.04.2014, a fost rândul elevilor din clasa a II-a B să pregătească şi să deguste mâncăruri de post.

Spre marea bucurie a copiilor, la activitate au participat şi trei mămici care le-au fost de mare ajutor atât la pregătirea mesei cât şi prin faptul că au adus prăjituri de post foarte gustoase!

Au fost enumerate regulile de igienă care trebuie respectate în timpul gătitului, au fost spălate legumele, au fost unse feliuţele de pâine cu pateu vegetal sau margarină. Pâinea a fost aşezată pe platouri şi a fost decorată, din belşug, cu legume (copiii au constatat că legumele sunt foarte gustoase!).

La final, s-a organizat o întrecere veselă de mâncat "feţişoare vesele", realizate de elevi. Toţi participanţii au fost premiaţi cu prăjiturile gustoase aduse de o mămică harnică şi de o colegă darnică.

Mapa clasei a fost completată cu reţete de post ilustrate în mod original de fiecare participant la activitate. În final, d-na prof. Timea Colojvari le-a explicat copiilor că Postul Paştelui este ca o pregătire a credincioşilor pentru a putea urca cu Domnul Iisus pe drumul cel greu al crucii. Postim pentru a ne putea birui patimile şi pentru a ne putea ruga Domnului cu o inimă mai curată.

O frumoasă cântare bisericească spune: "Nu se cuvine să posteşti doar cu gura, ci şi cu ochii, cu auzul, cu picioarele, cu mâinile şi cu toate mădularele corpului tău!''.

SPECIAL III

marţi, 30 aprilie 2013

Mititelu, a fost “Sarea-n bucate”. Elevii, voioşi, au pregătit salate de legume şi salată orientală, respectându-se reţetele primite de la mămici.

Sfaturi utile: Când gătiţi cu sare, trebuie să luaţi în considerare următoarele: - la salată, sarea se pune înaintea oteţului, altfel aceasta nu se va mai dizolva - mâncarea se fierbe cu sare, pentru a avea un gust mai bun - ficatul se sărează numai după ce a fost scos de la prăjit, ca să nu se întărească - cartofii prăjiţi nu se sărează în tigaie, ci în farfurie - se pune sare şi în aluaturile pentru prăjituri - spanacul se fierbe în apă sărată.

Clasa a VII-a B, diriginte Cipriana Chinţa, a realizat mai multe preparate. În această săptămână s-au realizat desene pe diferite suporturi şi a fost realizată, în sala de clasă, o expoziţie.

Nimeni nu s-a gândit că săptămâna aceasta va trece atât de repede şi elevii ar vrea ca aceste activităţi să continue măcar încă o săptămână. În urma chestionarelor aplicate la clase tuturor participanţilor, activitatea de succes din acest an şcolar a fost proiectul “Sarea-n bucate!”.

Clasa a II-a C, sub îndrumarea d-nei prof. Corina Herbei, a pregătit figurine din fructe şi salată de post Clasa a IV-a C Doamna învăţătoare Maria Zmău a îndrumat, cu măiestrie, elevii în această săptămână iar, la final, au exclamat cu toţii că activitatea de succes a fost “sarea-n bucate” Marţi, 02.04.2013, elevii clasei a III-a B, conduşi de prof. Mihaela Tinca, au realizat în cadrul proiectului „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, un caiet cu reţete culinare şi o salată de fructe. În prima parte a proiectului au creat un caiet cu reţete culinare. Elevii au adus reţete scrise de către ei, sub îndrumarea mamelor. În clasă au desenat produsul final, iar toate reţetele au fost aşezate într-un dosar care poate fi împrumutat, precum o carte de la bibliotecă.

Caietul a fost îmbogăţit şi cu multe reţete încercate sau create de dascălul lor. În a doua parte, s-au purtat discuţii despre importanţa igienei în bucătărie şi nu numai, despre importanţa consumării fructelor crude, despre cum se face o salată de fructe şi ce vitamine conţin fructele care le-au folosit pentru salată. Toţi elevii au realizat salata de fructe folosind aceleaşi fructe, respectând indicaţiile treptate ale dascălului. În timpul desfăşurării activităţii a fost multă veselie şi voie bună, iar la final au savurat rodul muncii lor.

Tradiţia, ecologia şi educaţia civică au fost direcţiile spre care s-a îndreptat activitatea elevilor clasei a IV-a A “Step by Step”, îndrumaţi de d-nele prof. Natalia Ştefan şi Mihaela Perca. Cu emoţie au îmbrăcat costumele populare din zonă pentru a da viaţă unei şezători literare, au reprezentat vesel şi colorat reţete culinare de post şi nu numai. Interesul pentru protecţia naturii i-a îndemnat să realizeze creaţii plastice şi diamante literare, în cadrul proiectelor “Diamantele şi culorile pădurii” şi “Mai aproape de natură”. În mod deosebit au fost interesaţi de transmiterea de mesaje ecologice pe cutiile de pizza în cadrul proiectului “Pizza Mesager”. De atenţie deosebită s-au bucurat şi activităţile de educaţie civică din cadrul proiectelor “Educaţia rutieră - centura mea de siguranţă” şi “Violenţa nu e o soluţie”. În aceste activităţi, alături de elevi au fost şi reprezentanţii Poliţiei oraşului Petrila, comisar şef Ovidiu Zaharie, comisar Alexandru Scafariu şi agent şef principal Ioan Victor Ştefan, care au avut întâlniri de prevenire şi informare cu elevii şcolii. Elevii şi-au demonstrat cunoştinţele teoretice de legislaţie rutieră, au realizat creaţii plastice şi literare pe teme de violenţă, arătând că “unde-i lege, nu-i tocmeală”. Activitatea din această săptămână a demonstrat că dacă ştii mai multe eşti într-adevăr mai bun.

Activităţile desfăşurate de elevii clasei a IV-a B, îndrumaţi de prof. înv. primar Fermina Avram, au fost apreciate de elevi, de părinţi şi de comunitate.

Ei au împărţit pliante cetăţenilor oraşului pentru a populariza ziua de 1 Aprilie, “Ziua Păsărilor’’. Reacţia cetăţenilor a fost pozitivă. În cadrul proiectului “Interculturalitate şi Spiritualitate’’, eleva Emilia Cruceru a participat, la secţiunea interpretare, cu piesa “ Mama’’, obţinând premiul spe-

cial “Vocea de aur ’’.

La sfârşitul săptămânii “Să ştii mai multe, să fii mai bun’’ s-au împărţit elevilor chestionare pentru a realiza feedback-ul acestui program.

“Sarea-n bucate” a fost proiectul care i-a atras cel mai mult pe elevi. Activitatea “Micii bucătari’’ cu tema “Cel mai haios sandwich’’ s-a desfăşurat cu mare succes.

Elevii şi-au manifestat dorinţa de a participa la activităţi similare şi în anul şcolar următor.

Momentul de maxim entuziasm pentru elevii clasei a IV-a C în Săptămâna “Şcoala altfel”, coordonaţi de prof. înv. primar Bianca Popescu, a fost punerea în practică alături de echipă a ideilor de reciclare creativă pe care chiar ei le-au avut în cadrul proiectului “EcoŞcoala”. Produsele muncii lor se află acum la loc de cinste, în expoziţia ECO a clasei: o clădire ecologică cu panouri solare, cutia provocărilor ECO (câştigătoarea concursului), jocul ECO (cu reguli cu tot), ECO-sarcofagul, toate realizate, desigur, din materiale reciclabile.

Clasele a VI-a C şi a VII-a C, coordonate de Cristina Konerth, spun în cor: Fetele s-au pregătit Şi băieţii au muncit Şi au câştigat apoi Cu cel mai nostim iepuroi.

Cea mai de succes activitate, dintre cele desfăşurate în cadrul săptămânii 1 - 5 aprilie 2013, de către elevii clasei a VI-a B - coordonată de prof. Ana-Maria

Iată ce au spus copiii la finalul săptămânii: - Mi-a plăcut să pregătesc bucate împreună cu colegii mei!

- Am învăţat să curăţ fructele!

- Am învăţat despre alimentaţia sănătoasă multe lucruri interesante!

- Am realizat o carte de bucate a clasei şi vreau să realizez şi propriul meu caiet de bucate!

- Când gătim împreună parcă suntem mai uniţi!

- Bucatele pregătite cu colegii sunt mult mai gustoase!

- Voi pregăti şi acasă aceste preparate!

Vineri, 5 aprilie, săptămâna s-a încheiat cu Simpozionul naţional “Tradiţii şi obiceiuri locale”, la care a participat domnul Viorel Holhoş, din partea ISJ Hunedoara, domnul dr. Dumitru Gălăţan, domnul consilier Marius Heljiu, cadre didactice, elevi şi părinţi.

S-au bucurat cu toţii de expoziţiile organizate în şcoală, programul aristic pregătit de elevii: Diana Borbei (clasa I A), Raluka Ciora (clasa I A), grupul vocal al clasei a III-a A, Emilia Cruceru (clasa a IV-a B), Mădălin Brîndău, Ionuţ Bălănesc (elevi ai Colegiului Tehnic “Constantin Brâncuşi”) şi de prezentările inedite despre tradiţii şi obiceiuri locale ale participanţilor la simpozion.

Colectivul de monitorizare a programului “Să ştii mai multe, să fii mai bun!” alcătuit din: dir. prof. Andrei Beatrice, dir. adj. prof. Ana-Maria Biro, prof. Liliana Gheban şi prof. Natalia Ştefan, a apreciat întreaga activitate care a avut un impact pozitiv în rândul copiilor, părinţilor şi comunităţii.

Liliana GHEBAN

IV SPECIAL

marţi, 30 aprilie 2013

(urmare din pag. I) Vă propunem atenţiei dumeavoastră câteva frânturi din proiectul „Şcoala de Gravură”. Lucrările prezentate aparţin elevilor: Andreea Ivanov, Codruţa Urmă, Ramona Hogman, Klara Bartha, Anna-Cristina Geică, Roberta Ghibuşi, Gabriela Gabor, Mădălin Mitrofan, Georgiana Şandru şi Loredana Viman.

Există în cadrul acestui proiect un număr impresionat de linogravuri făcute de elevii cercului, în timp ce studiau anumite etape din istoria artelor plastice. Am considerat că ele pot fi o lecţie pe care cei mici o pot da colegilor lor. Sau chiar acelora care nu au avut contat direct cu fenomenul artistic dar sunt interesati de el. Acesta este motivul pentru care unele gravuri au şi un scurt şi binevenit text explicativ.

Prãvãlia cu istorii CMYK

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 179 30 aprilie 2013 4 pagini

1 Mai - Ziua Internaţională a Muncii

Farmecul de altădată al celei mai importante sărbători muncitoreşti, uitată astăzi de sindicatele Văii Jiului şi nemarcată cum se cuvine nici de PSD

Mai marii sindicatelor şi tovarăşii de la PSD ştiu, că doar nu este un secret, că în fiecare an după 30 aprilie urmează 1 Mai. Am tot semnalat, de-a lungul timpului, că această frumoasă şi tradiţională sărbătoare a muncii este trecută de ani buni într-o deloc meritată uitare.

Pentru ca tot poporul muncitor să-şi odihnească oasele istovite de trudă, în acest an, de 1 Mai guvernul a decretat şi o minivacanţă. În lunile mai, iunie, iulie ş.a.m.d. nu este anunţată nicio confruntare electorală. Până acum, social-democraţii, care au avut ceva de revendicat, au primit ce au cerut, deci sunt mulţumiţi. România are un primministru social-democrat. Kim Jong-un, coreeanul cu acces la „nucleară”, nu a slobozit focoasa.

Atentatorii de la maratonul american au fost rezolvaţi într-un fel sau altul. Îmbrăcămintea domnişoarelor de la meteo este pe zi ce trece din ce mai scurtă şi mai uşoară, semn de… „căldură mare”.

Toate aceste premize conduc la concluzia că în acest an ar fi existat auspiciile ca ziua de 1 Mai să fie sărbătorită aşa cum se cuvine.

Conform cutumei, cei care ar trebui să o pună în practică sunt sindicatele şi organizaţiile Partidului Social Democrat, în cazul nostru - cele care-şi desfăşoară activitatea în Valea Jiului. Însă, până la închiderea acestei ediţii a Prăvăliei cu istorii (luni, 29 aprilie - n.r.) nu am primit nicio înştiinţare oficială nici de la sindicate, nici de la PSD de vreo

1914 şi 1918

Pa gin ile I-I V

manifestare de amploare. Probabil că, pe ici, pe colo, unele organizaţii vor încinge vreo miuţă, unii muncitori vor băga mangal pe grătar şi vor pune naveta de bere sub apa cea rece a munţilor. Însă, e prea puţin pentru o sărbătoare atât de importantă

pentru clasa muncitoare.

Cum Sorin Vasilescu, înainte de a ajunge „domnul” prefect al judeţului Hunedoara, a fost „tovarăş” al organizaţiei PSD Lupeni, localitate care, de-a lungul timpului, a reprezentat un pol important al mişcării social-democrate, ne aşteptam

Primele două „ediţii” „1 Mai” în Vale

Cu toate că până în 1918 sărbătorirea zilei de 1 Mai, Ziua Internaţională a Muncii, a fost interzisă în Valea Jiului, chiar în anul declanşării Primului Război Mondial, 1914, muncitorii minieri au pregătit această sărbătoare, reuşind, în cele din urmă, să scape de ochiul vigilent al autorităţilor şi să o celebreze, pentru întâia dată în Valea Jiului, la iarbă verde, în munţi.

După anul 1914, când 1 Mai a fost celebrat în luncile şi munţii Văii, în 1918 minerii sărbătoresc pentru prima dată laolaltă Ziua Internaţională a Muncii: „Miile de muncitori din toate localităţile s-au strâns în Câmpia Surducului, manifestând pentru prima dată cu steaguri roşii”, spune în a sa istorie dedicată muncitorimii Nicolae Deleanu. Putem spune, fără a greşi, că acest 1 Mai 1918 este prima manifestare social-democrată de amploare din Valea Jiului.

Despre sărbătorirea acestui 1 Mai la Lupeni aflăm informaţii mai complete din biografia lui Petru Mihăilă, lider al minerilor lupeneni: „1 Mai 1918. Îmi amintesc că în acea zi, dimineaţa la orele 4, muzica (!) cânta pe străzile din Lupeni şi tot aşa s-a petrecut şi în restul Văii Jiului. La orele 6, plecarea spre Câmpia Surducului, la locul destinat, la o distanţă de 14 km de Lupeni.

Plecarea de la Lupeni s-a făcut din faţa gării. Cred că în acea zi n-a rămas în Lupeni nimeni. Înaintea plecării am privit şi am văzut atâta lume, că am crezut că au înviat şi morţii, bărbaţi, femei, bătrâni şi copii, o veselie generală, am plecat cu drapele roşii şi muzica la Vulcan. Ne-am întâlnit cu muncitorii din acea localitate. La Câmpia Surduc erau toţi muncitorii din

sincer ca măcar în mandantul său de prefect să se revitalizeze această sărbătoare.

Cu mai marii PSD din judeţ, parlamentari sau politruci, nu are rost să ne înfierbântăm inutil PC. După preluarea puterii, ca nişte veritabili fanarioţi, este posibil ca ei să fie ocupaţi mai mult cu încasările de la oamenii unşi în funcţie şi cu cei menţinuţi (unii din primul rând al PDL!) decât cu spălatul moaştelor unei sărbători „de bază” pentru PSD: 1 Mai. Despre sindicaliştii din minerit nu putem avea decât o sinceră compasiune, ei fiind vizibil ameţiţi de viteza marfarului istoriei în care zac, pitiţi sub un morman de steril şi de înjurături minereşti.

Revenind la prefectul judeţului, Sorin Vasilescu, îi dedicăm şi D-sale această ediţie a Prăvăliei cu istorii dedicată sărbătoririi zilei de 1 Mai (şi) de către minerii lupeneni, în vremurile când prefecţii nu erau deloc social-democraţi.

Pentru că, nu-i aşa?, adevăraţii tovarăşi se despart de trecut, dacă nu râzând, atunci măcar amiabil…

Dincolo de sentimente, sperăm ca această incursiune în istoricul sărbătoririi zilei de 1 Mai pe Jiul de Vest şi Jiul de Est să vă readucă câte ceva din farmecul pierdut al altor vremi… Şi nu uitaţi actualitatea imnului: „Hai la lupta cea mare/ Rob cu rob să ne unim...”.

Marian BOBOC

Valea Jiului cu familiile lor, şi pe atunci erau în acea regiune 20.000 - 22.000 muncitori, peste tot la câmpie drapeluri roşii, coruri şi muzici, a fost o serbare pe care nu o pot uita niciodată, eram aşa de fericit, nici nu ştiu cum de nu am murit de fericire”.

1923

1 Mai - fără „cârpe şi batic” roşii

Chiar dacă în unele localităţi muncitoreşti din ţară Poliţia şi Siguranţa au interzis în 1923 sărbătorirea zilei de 1 Mai, mergând cu absurdul interdicţiilor până într-acolo încât femeile nu aveau voie să poarte la demonstraţie „cârpe şi batic” roşii, iar bărbaţii - cravate roşii, în Valea Jiului muncitorii au ignorat acest ordin şi au sărbătorit public această zi.

Conform obiceiului, sindicaliştii social-democraţi din estul şi vestul Văii Jiului s-au întâlnit la Surduc, locul unde se sărbătorea de obicei 1 Mai. Între cei 10.000 de muncitori s-au aflat şi lucrătorii de la minele din Lupeni. Fiecare grup a plecat pe jos, cu fanfara în frunte, din localitatea de domiciliu: Lonea, Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan şi Lupeni.

1924

1 Mai cu peste 10.000 de mineri

Pe Câmpia Surducului, circa 10.000 de muncitori din toate localităţile Văii Jiului sărbătoresc 1 Mai. Din partea Consiliului General al Uniunii muncitorilor minieri participă tovarăşul Damian, iar din partea Uniunii metalurgiştilor tov. George.

II

1925

PRĂVĂLIA CU ISTORII

Siguranţa capturează 10 de sindicalişti

Aflându-se sub incidenţa stării de asediu, care interzicea adunările publice şi demonstraţiile, în preajma zilei de 1 Mai, preşedinţii filialelor din Valea Jiului a Uniunii muncitorilor din industria minieră se întâlnesc la Petroşani pentru a semna o cerere către autorităţi, prin care solicitau aprobarea pentru sărbătorirea Zilei Internaţionale a Muncii. Urmare a unor „dezvăluiri” publicate în săptămânalul „Zsilvölgyi Napló”, Siguranţa Petroşani, aflată într-un con de umbră, intră pe fir, după câteva săptămâni, şi transformă paşnica şi transparenta întâlnire a fruntaşilor sindicali într-una… conspirativă.

Printre cei 10 preşedinţi de sindicat înaintaţi Consiliului de Război se află şi Petre Mihăilă, preşedintele minerilor lupeneni.

1927

1 Mai fără cuvântări în aer liber

Cu toată atmosfera tensionată de mai sus, muncitorii sărbătoresc în Valea Jiului Ziua Internaţională a Muncii, 1 Mai. Întrucât autorităţile interzic cuvântările în aer liber, adunările în care este reliefată importanţa acestei zile au loc la sediile sindicatelor. La Lupeni, rostesc cuvântări ocazionale Petru Mihăilă şi Eftimie Gherman. În unele regiuni miniere, autorităţile au interzis demonstraţia stradală tradiţională a muncitorilor, în frunte cu fanfarele miniere. Interdicţia nu s-a aplicat însă şi în Valea Jiului, astfel că muncitorii din fiecare localitate, după terminarea adunărilor, s-au îndreptat, cu fanfarele în frunte, spre locul tradiţional de întâlnire, la Surduc.

Participarea a fost numeroasă, circa 15.000 de muncitori şi familii ale acestora petrecând „toată ziua în jocuri şi distracţii până seara, când s-au reîntors, de asemenea, cu muzicile în frunte la căminurile lor”.

1929

1 Mai fără steaguri roşii. Lupte grele între minerii lupeneni social-democraţi şi banda lui T. Munteanu

După incidentele petrecute pe străzile Petroşaniului şi Vulcanului, după câştigarea alegerilor comunale de către comunişti la Vulcan, organele statului devin extrem de vigilente la orice manifestaţie publică. Cum sărbătorirea zilei de 1 Mai de către sindicatele social-democrate devenise în România Mare o tradiţie, la ea participând mii de muncitori cu familiile lor, Serviciul de Siguranţă intră în alertă, luând o măsură care-i nemulţumeşte pe muncitori: interzicerea defilării cu steagurile roşii. După cum s-a văzut mai sus, cu alte ocazii, muncitorilor li se interzicea să scoată fanfara la demonstraţii, pentru că muzica reprezenta şi o formă de a atrage în coloană cât mai mulţi manifestanţi. Dar la acest 1 Mai muncitorilor li se interzice doar folosirea steagurilor roşii. Sub genericul Întâi Mai şi muncitorii mineri, ziarul Minerul publică mai multe grupaje de relatări despre cum a fost sărbătorit 1 Mai în diverse centre miniere. Preambulul grupajului ne introduce, pe alocuri într-un limbaj propagandistic, specific presei angajate, în atmosfera generală a sărbătorii, apreciată ca un succes: „Ziua de 1 Mai din anul acesta a fost sărbătorită în toată ţara cu un entuziasm mai mare decât anii trecuţi. A fost cel mai frumos Întâi Mai din câte au trecut de la greva generală din 1920 şi până azi.

Muncitorimea din toate breslele a răspuns cum se cuvine la chemarea adresată de conducătorii ei (sindicatele amsterdamiste şi Partidul Social-Democrat - n.r.).

S-a manifestat cu entuziasm pentru înfăptuirea legilor folositoare ei, pentru pace şi dezarmare generală, pentru dreptate socială, pentru societatea socialistă. Mişcarea noastră muncitorească a mobilizat de 1 Mai 1929 forţele a zeci de mii de proletari, dovedindu-şi astfel puterea ei de neînfrânt. Spre mulţumirea noastră, a tuturora, spre lauda breslei noastre, trebuie să notăm cu bucurie că, în special, muncitorii mineri au fost la înălţime, în Banat, pe Valea Jiului, în tot restul Ardealului sau pe Valea Prahovei zeci de mii de mineri au sărbătorit Ziua Muncii aşa de frumos, încât pot da exemplu muncitorilor din celelalte ramuri industriale”. Însă relatarea Pe Valea Jiului contrazice puţin tonul entuziast al preambulului: „Comitetul de conducere al serbării de 1 Mai luase hotărârea ca organizaţiile noastre de pe Valea Jiului să scoată de 1 Mai, pe străzi, drapelele roşii, cu care să manifesteze până la câmpia Surducului. Autorităţile însă s-au opus. Prefectul judeţului a venit în ajunul serbării la Petroşeni şi le-a spus conducătorilor sindicatelor noastre că dacă vor să facă manifestaţii cu steaguri roşii se va produce vărsare de sânge. Faţă de această atitudine ticăloasă, conducătorii noştri au renunţat la steaguri, pentru că se gândeau, în primul rând, la muncitori, care nu trebuiau să fie supuşi la un măcel fără rost. În afară de aceasta, în cazul unor vărsări de sânge, nu s-ar fi făcut decât jocul liberalilor, al guvernului, ca şi al agenţilor comunişti, care sunt toţi slugile stăpânilor. Deci, serbarea s-a făcut paşnic, la câmpia

marţi, 30 aprilie 2013

Surducului, unde a început întrunirea sub cerul liber, şi în cântecul Internaţionalei.

La întrunire au vorbit tov. Sârbu şi Mayer Orda. La Vulcan a vorbit tov. Hoffer din Cluj, Braica etc. La Petroşani, tov. Mihăilă. La Aninoasa, tov. Bauer Harnung. Iar la întrunirea de la Surduc, tov. Hoffer şi Banciu din Anina. Petrecerea câmpenească a ţinut până la orele 5 după amiaza. La plecare, muzica din Vulcan a condus până acasă pe tovarăşii mineri din Lupeni”.

Trebuie menţionat faptul că tensiunile existente în rândul muncitorilor din Lupeni şi întreţinute de T. Munteanu - liderul separatist (şi naţional-ţărănesc) nu s-au aplanat nici măcar în această zi de sărbătoare, când ar fi trebuit să se declare un „armistiţiu”, măcar de dragul „muncii”, dacă nu al oamenilor. Cronicarul notează în încheierea relatării: „Trebuie să mai spunem că la plecarea spre Surduc, cortegiul minerilor din Lupeni a fost atacat de o bandă de bătăuşi beţi puşi sub comanda agentului Teodor Munteanu. Scopul atacului a fost să-i silească pe muncitori să nu se mai ducă la Surduc. Muncitorii din Lupeni nu s-au lăsat însă intimidaţi. Ei au respins atacul celor care fac ruşinea mişcării miniere din Valea Jiului”.

Hebdomadarul filo-liberal Avântul alocă manifestaţiilor de 1 Mai doar o scurtă notă, Muncitorii din Valea Jiului şi-au serbat ziua muncii în linişte: „1 Mai, ziua muncii, a fost sărbătorită în toată regiunea în perfectă linişte. De dimineaţă, au ieşit la câmp, în ordinea următoare: muncitorii din Lonea, Petrila şi Petroşani, având fiecare grup în frunte muzica societăţii respective. Bărbaţii de încredere purtau bande roşii la mână.

Muncitorii de la Vulcan şi Lupeni au ieşit separaţi şi au petrecut toată ziua în linişte. La început, organizaţiile muncitoreşti intenţionau să iasă cu drapele roşii. Autorităţile le-au interzis şi au acceptat. Nu s-a ivit nici un incident”. Bineînţeles dacă nu socotim şi bătaia între ortacii lupeneni şi banda lui Munteanu… xxx Duminică, 12 mai, are loc în localul secţiunii Partidului Social Democrat din Petroşani o mare conferinţă a tuturor sindicatelor din Valea Jiului.

Participă 16 sindicate, reprezentate de 73 delegaţi, şi 6 secţiuni prin 13 delegaţi.

După cum era normal, Socialismul, oficiosul PSD, relatează întâlnirea: „Tov. Mihăilă a deschis conferinţa. Tov. Gîrboveanu expune programul discuţiilor şi intervenţiile făcute în chestiunea recursului contra sentinţei de arbitraj de la Deva.

După verificarea mandatelor se trece la ordinea de zi, primul luând cuvântul tov.

Hoffer Geza, care în expunerea făcută arată greşelile muncitorilor din Valea Jiului, care s-au lăsat seduşi de diferite partide burgheze străine de interesele clasei muncitoare. Este timpul ca această muncitorime să fi tras învăţăminte folositoare pentru viitor. Pentru a se putea da o nouă viaţă şi orientare mişcării de pe Valea Jiului, propune dizolvarea consiliilor de breaslă existente până acum şi constituirea unui singur consiliu sindical mixt, compus numai din preşedinţii sindicatelor respective. Pentru conducerea acestui consiliu propune să se ceară un secretar permanent de la Confederaţia Muncii. Conferinţa votează cu unanimitate propunerea. Urmează raportul serbărilor de 1 Mai. Se constată că au decurs în linişte şi cu însufleţirea obişnuită. Asupra atitudinii lui Munteanu Teodor din Lupeni se hotărăşte ca să fie tras la răspundere şi înlăturat cu orice preţ din fruntea sindicatului minier, întrucât la 1 Mai a provocat un scandal nemaipomenit cu plecarea la Surduc. Timpul fiind prea înaintat, conferinţa a fost amânată pentru joi. La ora 6 jum. tov. Hoffer a ţinut o foarte interesantă conferinţă educativă despre Fiinţa socialismului şi raporturile dintre sindicate şi partid, la care au asistat membrii secţiunii din localitate”. „Conferinţa, prin importanţa discuţiilor şi hotărârilor luate cu privire la reorganizarea sindicatelor şi a tacticei în viitor, a avut caracterul unui adevărat congres”, conchide Socialismul.

1930

1 Mai cu mii de muncitori la palat

Chiar dacă la 6 aprilie conferinţa regională a sindicatelor din Valea Jiului a hotărât Câmpia Surducului ca loc de sărbătorire a zilei de 1 Mai, aceasta, la Lupeni, a fost sărbătorită într-un cadru festiv la Palatul Cultural.

Au fost prezenţi peste 2.000 de muncitori în sala mare, şi foarte mulţi nu au mai putut intra. Adunarea a început cu „Internaţionala”, intonată de corul muncitoresc. Bauer, preşedintele sindicatului minerilor, deschide adunarea.

Se ţin discursuri, primite cu entuziasm de auditoriu, în limba română (Brăftăleanu) şi în maghiară (Ioan Flueraş). Comentariul din „Minerul” arată victoria mişcării social-democrate la Lupeni: „Este de notat că în această localitate celebră, unde aşa zişii independenţi se lăudau că ar avea trecere, nici urmă de ei; întreg oraşul a fost sub influenţa muncitorimei social-democrate. Este de sperat că mişcarea din Lupeni va lua un nou avânt”.

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

marţi, 30 aprilie 2013

1931

1 Mai “curat” social-democrat, cu… sirop, limonadă şi sifon

Cu toţi norii grei ai şomajului care planau deasupra Văii Jiului, sindicatele social-democrate, printr-o mobilizare exemplară făcută cu câteva luni înainte, au organizat o reuşită serbare de 1 Mai. La aşa reuşită, aşa relatare, pe care o reproducem întocmai pentru că descrie cu exactitate tipicul sărbătoririi unei zile de 1 Mai interbelic în Valea Jiului şi solidaritatea muncitorească: „În fiecare localitate fanfarele muncitoreşti au parcurs la ora 5 dimineaţa strada principală, deşteptând lumea pentru serbare.

La ora 6 dimineaţa a început muncitorimea să se adune la localul sindicatelor, unde grupele de femei muncitoare distribuiau garoafe roşii şi vindeau ziare socialiste.

Serbarea, fiind hotărâtă a se ţine la Surduc, muncitorii din diferite localităţi au plecat în felul următor: Muncitorii din Lonea, Petrila şi Petroşani s-au întâlnit la Depozitul de lemne Est, de unde, aranjaţi în convoi, în frunte bicicliştii cu steguleţe roşii, muzica, preşedinţii organizaţiilor, corurile, tineretul, organizaţiile feminine, şi, la urmă, sindicatele au manifestat pentru revendicările clasei muncitoare.

După un marş de o oră şi jumătate, au ajuns la Câmpia Surducului, la ora 9.

Muncitorii din Aninoasa, grupaţi în aceeaşi ordine, în special secţiunea femeilor muncitoare, aveau patru drapele purtate de fete de muncitori.

Ajungând la Surduc, au fost primiţi cu urale însufleţite de muncitorii din grupul Petroşani şi Lonea.

La ora 10 şi jumătate, curierii biciclişti anunţă că se apropie coloana Vulcan şi Lupeni. Întreaga muncitorime se aşează în front pentru a primi pe cei ce soseau în sunetele fanfarelor.

Lupenii, având în coloană organizaţia tineretului muncitor, îmbrăcaţi uniform în cămăşi albastre şi cravate roşii - îmbrăcămintea tineretului internaţional, au produs asupra masei de muncitorilor o impresie bună, fiind primiţi cu aplauze puternice.

Vulcanul a urmat după aceea, unde asemenea tineretul în îmbrăcăminte albastră, iar corul muncitoresc cu chipie roşii şi uniforme au fost salutaţi cu însufleţire.

Pe câmpia Surducului era ridicată tribuna, de unde s-au ţinut cuvântările. Gornistul sună adunarea, din toate părţile vin muncitorii în jurul

tribunei, care era înconjurată de tineretul muncitor în albastru.

La ora 11 corul Matteotti al muncitorilor din Lupeni intonează Internaţionala, corul muncitorilor din Vulcan intonează Imnul Muncii, după care tov. Hornung Romulus salută adunarea în numele organizaţiilor din Valea Jiului, deschizând adunarea.

Tov. Flueraş se ocupă de însemnătatea zilei de 1 Mai cât şi de situaţia economică şi politică, îndemnând muncitorimea la organizare.

Tovarăşa Drimuş vorbeşte din partea femeilor muncitoare, arătând însemnătatea organizării femeilor.

Tov. Brăftăleanu vorbeşte în limba maghiară, după care corurile muncitoreşti din Aninoasa, Petrila, Vulcan şi Lupeni execută diferite cântări. (…) Ordinea a fost menţinută în tot timpul serbării de 300 de bărbaţi de încredere, prevăzuţi cu banderolă roşie pe mână”.

Doar un singur inconvenient a semnalat cronicarul: „În anul acesta, conform unei hotărâri, nu s-a angajat nici un cârciumar, astfel că vânzarea de alcool a fost interzisă. Secţiunile femeilor muncitoare au aranjat un bufet, unde au vândut sirop, limonadă şi sifon”. Secetoasă zi pentru însetata clasă muncitoare…

mâna ridicată, după care împreună cu minerii petrileni şi loneni au petrecut pe câmpia Maleii.

Minerii lupeneni au plecat dimineaţa către Vulcan, unde, după ce au ajuns şi minerii aninoseni, a început tradiţionala petrecere de 1 Mai pe o câmpie la marginea Vulcanului.

Serbările câmpeneşti au luat sfârşit la ora 18, muncitorii continuând până-n zorii zilei de 2 mai petrecerea în localităţile lor cu serbări culturale şi dans.

Toate întrunirile au fost prezidate de Petru Mihăilă, Iosif Jumanca conferenţiind în limba română şi Dr. Em. Böszermeni în limba maghiară.

1933

1 Mai… deosebit

Faţă de anii trecuţi, în 1933 sărbătoarea Zilei Internaţionale a Muncii este mai atipică, muncitorii din Valea Jiului nemaiîntâlnindu-se la locul tradiţional, la Câmpia Surducului.

Muncitorii social-democraţi ai Văii au sărbătorit 1 Mai în 3 zone: cei din Lonea, Petrila şi Petroşani pe câmpia Maleia şi aninosenii pe câmpia Deler.

Lupenenii au marcat 1 Mai în deplasare, la Vulcan: „în coloană demonstrativă, cu fanfara în cap, au mers de dimineaţă până la arena sportivă din Vulcan, unde au fraternizat cu muncitorii din această localitate. Erau în total 5.000 de oameni. Întrunirea s-a ţinut la arenă la ora 1. Au vorbit tov.-ii Petru Mihăilă, Ioan Mirescu şi Geza Hoffer. După întrunire a urmat serbarea, care a ţinut până seara târziu”.

1934

Defilare ameninţătoare, cu pumnul strâns şi mâna ridicată

Întrucât în 1934 1 Mai fusese declarată „ziua de luptă contra fascismului care ameninţă România şi întreaga Europa”, la Petroşani muncitorii au defilat, în semn de protest, cu pumnul strâns şi

1935

Defilare de la Braia până în Colonia Jiu

În 1935 muncitorii nu au avut noroc de vreme frumoasă de 1 Mai. Prin urmare, din cauza ploii, s-a renunţat la sărbătorirea în comun la locul tradiţional, Câmpia Surducului. Ziua Internaţională a Muncii a fost sărbătorită separat, în fiecare localitate.

La fel ca şi întrunirile muncitorilor din Lonea, Petrila, Aninoasa şi Vulcan, care s-au desfăşurat în diverse săli, şi muncitorimea a marcat importanţa zilei la Palatul Cultural: „Înainte de amiază, muncitorii s-au întrunit în grădina publică din Braia, de unde în număr de peste 3.000 şi în frunte cu muzica au parcurs străzile principale până la localul sindicatului minier din Colonia Jiu. De acolo, muncitorii, din cauza vremii nefavorabile, au plecat acasă, şi s-au întrunit din nou seara la Palatul Cultural, unde la orele 8 (adică, 20 - n.a.) s-a ţinut întrunirea, prezidată de tov. Moldovan”.

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

1936

Răzbunarea prefectului starea de asediu

Temându-se de declanşarea grevei generale, în timpul sărbătorilor Paştelui, Corpul VII Armată Sibiu instaurează în Valea Jiului starea de asediu. Care stare a paralizat total mişcarea sindicală: „Aşa fiind, activitatea sindicală este complet împiedicată. Autorizaţiile pentru ţinere de întâlniri, şedinţe de breaslă şi conferinţe, autorizaţii care până acum se dădeau de autorităţile administrative, cad astăzi în sarcina autorităţilor militare. Or, aceste autorităţi militare refuză orice fel de autorizaţii”.

Conform unei ordonanţe a Corpului VII Armată Sibiu în Valea Jiului s-a instituit şi cenzura asupra ziarelor şi publicaţilor periodice şi obligativitatea tuturor posesorilor de arme de a le preda.

Sindicatele văd în starea de asediu nu doar un

abuz, ci şi o răzbunare a prefectului liberal Romulus Mioc, supărat pe muncitori că aceştia nu l-au susţinut când a candidat pentru deputăţie în februarie 1936: „D. dr. Mioc, prefectul judeţului Hunedoara, a profitat şi el de situaţia nenorocită a muncitorilor din Valea Jiului, pentru ca să recurgă la o răzbunare josnică. Se ştie la 18 februarie a.c. a avut loc alegerea unui deputat de Hunedoara.

Candidatul guvernului era dl. dr. Miocu, prefectul judeţului. El a contat foarte mult pe voturile muncitorilor din Valea Jiului. Or, muncitorii din Valea Jiului au fost atât de conştienţi încât să nu se lase înşelaţi. Ei au ascultat cuvântul de ordin dat de Partidul Social Democrat şi astfel d-rul Mioc a căzut cu brio. Din spirit de răzbunare, prefectul

Mioc a cerut şi el insistent guvernului să-i extindă starea de asediu şi asupra Văii Jiului, situaţie care (…) le convine de minune şi societăţilor miniere, care sub regim excepţional se găsesc mai la largul lor. Că acesta a fost rolul prefectului de Hunedoara o dovedesc îndeajuns spusele lui în timpul când minerii se agitau şi hotărau greva. Atunci el a exclamat următoarele: De ce nu s-au produs aceste evenimente şi frământări în timpul campaniei electorale din Hunedoara; atunci aş fi instituit starea de asediu şi cenzura, şi reuşita mea era asigurată!”. Prefectul Mioc era preot greco-catolic şi un om cult. Imposibil să nu fi ştiu a cui armă e răzbunarea… xxx Prevalându-se de faptul că în Valea Jiului era instaurată starea de asediu, prefectul judeţului respinge cererea sindicatelor social-democrate de a sărbători 1 Mai, conform tradiţiei, la câmpia Surducului toată muncitorimea minieră. Sunt permise adunările, dar separat, în fiecare localitate minieră. În dimineaţa zilei de 1 Mai în toate localităţile Văii, fanfarele IMSER „au cutreierat cartierele muncitoreşti, cântând marşuri muncitoreşti pentru deşteptare”.

Apoi, la ora 8, în localurile sindicatelor muncitoreşti din Lupeni au avut loc întruniri publice, unde s-a conferenţiat despre istoricul şi importanţa zilei de 1 Mai, dar şi despre alte probleme curente cu care se confrunta clasa muncitoare.

După adunările publice, muncitorimea lupeneană s-a îndreptat cu orchestrele în frunte, încadrată însă de jandarmi şi poliţişti, la iarbă verde.

1937

Doar întruniri

În acest an măsurile luate în Valea Jiului de către autorităţi cu prilejul Zilei Internaţionale a Muncii, 1 Mai, sunt radicale. În afară de suprimarea defilării, ieşirii la iarbă verde, autorităţile interzic şi… tradiţionala muzică de deşteptare. Toate aceste interdicţii transformă 1 Mai „dintr-o zi de sărbătoare într-o zi de reţinuta revoltă”.

Totuşi, muncitorilor li s-a permis să participe la întruniri, ţinute la sediile sindicatelor. La Lupeni, întrunirea a fost prezidată de Oscar Borşai, unde au vorbit Roznovan şi Ştefan Teodor.

marţi, 30 aprilie 2013

1939

Fanfara Lupeniului defilează la Bucureşti

De Ziua Internaţională a Muncii minerii lupeneni se întâlnesc la ora 9. Întrunirea este prezidată de Ioan Jula - preşedintele sindicatului, iar orator

este „prietenul Iosif Jumanca”. După cuvântarea lui Jumanca, sunt citite, şi apoi aprobate de muncitorime, telegramele trimise către M.S. Regelui Carol II, prim-ministrului Armand Călinescu, ministrului Muncii Mihai Ralea şi d-rului Al. Marta, rezident al Ţinutului Timiş (echivalentul fostului prefect).

Din cauza vremii urâte, tradiţionala serbare câmpenească nu a mai avut loc, minerii compensându-o cu o petrecere ţinută la sediul sindicatului.

Dacă până acum Ziua Internaţională a Muncii era sărbătorită doar de sindicate şi de Partidul Social-Democrat, în 1939 a fost sărbătorită la Bucureşti „pentru prima dată în mod oficial, cu participarea şi a membrilor guvernului, în frunte cu d.

Armand Călinescu, preşedintele Consiliului de miniştri”. Tot acum are loc şi primul congres general al breslelor, la care participă generalul dr. N. Marinescu - ministrul Sănătăţii, Mihail Ralea - ministrul Muncii, I. Bujoi - ministrul Economiei Naţionale, I. Ghelmegeanu - ministrul Comunicaţiilor, Victor Slăvescu - ministrul Înzestrării armatei, Eugean Titeanu - subsecretar de Stat a Propagandei.

Printre cei 1.000 de muncitori participanţi la congres s-au aflat şi fanfarele minerilor din Lupeni, Petroşani şi Petrila, care au produs o frumoasă impresie.

Marian BOBOC

şcoală & cultură CMYK

Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul V Nr. 127 30 aprilie 2013 4 pagini

Fermecătoarea şi documentata publicistică pascală a preotului Traian Moşic

Cititorii fideli ai publicaţiei noastre sunt familiarizaţi cu numele preotului ortodox Traian Moşic. Am publicat în mai multe ediţii fragmente din minunata carte „Din cele trăite printre oamenii de la izvoarele Jiului”, îngrijită cu mult profesionalism şi devotament de fiul său, rafinatul poet Dan Nasta. În prefaţa volumului, Dan Nasta scrie: „Părintele a avut rubrici de pastoraţie şi educaţie moral-creştină şi patriotică în săptămânalul petroşănean, Avântul, condus de admirabilul Vasile Taloescu şi soţia sa, învăţătoarea Stăncuţa Taloescu, oameni mereu veseli şi comunicativi, familie de care l-a legat o afectuoasă prietenie”. De la aceasta a pornit şi căutarea noastră. După o cercetarea atentă, am reuşit, încetul cu încetul, să identificăm toate textele publicate în ziarul mai sus amintit purtând semnătura Traian Moşic, t.m., T.M şi pr. T.M. Astăzi, aflându-ne în Săptămâna Mare a Paştelui (sau Paştilor?...), vă propunem spre lectură trei texte, „Paşti sau Paşte?”, „Obiceiuri şi superstiţii la ţăranii din Valea Jiului” şi „Obiceiuri de Paşti din Valea Jiului”, care rezonează cu marea Sărbătoare a Învierii pe care o vom celebra peste câteva zile.

Pomana

La capătul de sus al acestui şir de bârne, se punea câte o masă mare unde se aşezau colacii, lumânările şi câte un blid de lemn cu fiecare fel de mâncare. Preotul cu crâznicii şi cântăreţii făceau o slujbă la care se pomeneau toţi morţii celor care contribuiau la această pomană.

Se pregătea varza, tocana de carne, şi la urmă păsatul cu multă brânză şi unt. Se mânca pe săturate.

Ieşea un rând de la masă şi se punea altul până se mâncau toate bucatele. Această tradiţie e generală în Valea Jiului, urmată apoi de joc.

ISSN 2068 - 3650

„Paşti sau Paşte?” a fost publicat în primăvara anului 1941 pe parcursul a 3 episoade în ediţiile Avântului din 19 aprilie, 1 mai 1941 şi 31 mai.

Celălalt articol, „Obiceiuri şi superstiţii la ţăranii din Valea Jiului”, vede lumina tiparului peste 6 ani, în 1947, în ediţiile din 2 martie şi 13 aprilie. În fine, ultimul articol reţinut de noi, „Obiceiuri de Paşti din Valea Jiului”, apare tot în ultimul an editorial al longevivei publicaţii petroşenene, în 1947.

La acestea, am mai adăugat un interesant capitol din volumul „Din cele trăite printre oamenii de la izvoarele Jiului”, dedicat pomenii nedeii pascale. Sperăm că ne-a reuşit întregul, astfel încât să contribuim şi noi, cu smerenie, la marea sărbătoare a Învierii.

Marian BOBOC

În ziua de Paşti nu-i bine să dormi că vine „Hăl Rău”, „Bată-l crucea”, „Ce nu-i bun”, Diavolul, Satana (numirile date de popor pentru dracu, pe care să nu-l pomeneşti) şi-ţi fură paştile care le-ai mâncat de dimineaţă. Dacă dormi în ziua de Paşti, ca şi în cea de Sf. Gheorghe, te prinde ploaia cu pologul (fânul) neuscat şi neadunat pentru a fi clădit. În ziua de Paşti să nu bei apă, să bei vin, mai mult acest vin în prima zi de Paşti se preface-n sânge; vei fi roşu, frumos, gras. Idealul ţăranului şi aprecierea săracului să te vadă tuns, ras şi gras. În Duminica Paştelui, de dimineaţă, când veneam acasă de la Înviere, găseam în pragul uşii din afară o glie mare de iarbă verde. Tatăl, dacă este, dacă nu un frate mai mare în casă, ne dădeau paşti, pâine cu vin, sfinţite în biserică în Joia Paştilor când se face o slujbă

specială. Într-o cană (fingie) nouă, cu lingură nouă, cu şerveţel nou înflorat, tatăl sau alt bărbat din casă ne dădeau trei linguriţe de paşti. Bărbatul care ne dădea paştile stătea în prag, în partea dinăuntru, iar noi, cei care le primeam, în cea dinafară. Cu picioarele pe glia de iarbă, după fiecare lingură, spuneam „Hristos a înviat” şi tata răspundea „Adevărat a înviat” cu adaosul „să le porţi sănătos”. În ziua de Paşti, după Liturghie, tot poporul, cu mic cu mare, ieşeam în faţa bisericii, şi în jurul ei, să ne omenim. Credincioşii veneau de departe din MoşiciCimpa, Burdeşti, Dobreşti sau din capătul Petrilei – Lunca de Jos, la Biserica din Taia Brad, cu străiţi, cu desagi cu vin, cu colac, cu ouă vopsite. Aceste bagaje erau puse pe mormintele fiecăruia din familie şi le atârnase pe Cruce care era mare, lucrată cu multe crestături, cu un cui mare de lemn între braţele crucii, tocmai pentru acest scop. La ieşitul din biserică se dădea de pomană la săraci, colac, ouă, vin şi apoi se omeneau neamurile, prietenii, naşii, finii, aveau caş nou, colac şi vin. Se bea din ploscă şi se mâncau de toate: carne de miel, fără a mânca ouă. Ouăle se ciocneau şi dacă aveai unul mai tare îl câştigai pe cel spart, 2, 3, 4 etc. Ospătarea la biserică, când era vremea bună, dura până târziu după masă.

A doua zi de Paşti toată lumea la Nedeie.

Reamintesc, cum foarte de dimineaţă pleca tata de acasă cu cucuruzul măcinat pentru păsat, cu direseală pentru curechi – varză tăiată mărunt de acasă, brânză, unt şi 50-100 colaci şi tot atâtea lumânări. Lemne, tot ce trebuie la pomană, alţii la fel. Vaca sau mânzaţii se cumpărau de la unul dintre ei. Erau şi 50-100 de „gazde”. Carnea se repartiza pe fiecare din cei ce „stau cu toate la pomană”.

Totul se fierbea în comun şi când bucatele erau gata, toată munca o făceau numai bărbaţii. Tot atâtea blide de lemn şi linguri, le aduceau fiecare de acasă. Se întindeau bârne multe, lungi, cap la cap, de ambele părţi, iar la mijloc se puneau blidele cu mâncare. Se înţelegeau fiecare că eu dau de aici până la 50-100 de oameni şi aşa până la capăt.

Intrau la masă sute de oameni: femei, copii, săraci.

II

SPECIAL

„Paşti” sau „Paşte”?

În uzul vorbirii şi al scrisului de o vreme încoace, vedem că unele cuvinte moştenite altcum dela străbunii noştri – încep să fie stâlcite printr’o pronunţare de multe ori de-a dreptul revoltătoare.

Cuvinte pe cari ni le-au transmis părinţii şi bătrânii noştri înaintaşi – păstrate de ei cu mare sfinţenie – şi la cari ei n’au schimbat nici o „iotă”, pentru că aşa ne era graiul. Limba noastră despre care spune poetul că e „sfântă”. Limba vechilor cazanii, care-o plâng şi care-o cântă pela vatra lor ţăranii”. Pentru păstrarea ei în toată curăţia şi sfinţirea, au luptat din răsputeri umilii călugări cărturari, traducători şi scriitori de slovă românească, cari prin umilele lor puteri şi râvnă sfântă, au putut ridica în vremuri de mari încercări şi de urgii năpraznice, sărăcăcioasele mănăstiri cari îi adăposteau, la nivelul unor adevărate academii ale scrisului şi gândului românesc. S’au luptat străbunii noştri cu toate puhoaiele năvălitoare şi ar fi dat totul, dar „să le lase graiul”. Li s’a păstrat acest grai curat ca soarele, frumos şi sfânt ca slava evangheliei şi cazaniei care ni l’a păstrat. Grai pe care îl sorbeau părinţii noştri ca pe o sfântă împărtăşanie, pentrucă era al lor, smuls din sufletul lor curat şi propovăduit lor tot atât de curat de către biserica străbună şi păstrătoare a tuturor sfintelor strădanii.

Nu se „înoia” graiul şi nu se schimbau cuvintele în acele vremuri şi era atât de bine! În această ordine de idei, vom căuta să lămurim în câteva articole, care este adevărul în legătură cu pronunţarea „Paşti”.

Vedem că azi prin toate marile ziare din capitală şi întotdeauna, atât prin scris cât şi prin vorbirea de toată zilele, se înlătură sistematic cuvântul consacrat şi înrădăcinat în sufletul poporului „Paşti” pentru a fi înlocuit, sau mai bine zis, schimbat cu cel de „Paşte”. „”Paşti” sau „Paşte” este un plural în româneşte dela cuvântul vechi jidovesc Pesach sau Passach, tradus întotdeauna în sfintele Scripturi „Paşti” sau „Paştele”.

Astfel a şi rămas pronunţat în graiul poporului, pronunţându-l de ex. aşa: de Paşti mă duc/ la Paşti am fost/ la nişte Paşti eram/ mâncăm Paştile/ au trecut Paştile, Rusaliile, Floriile, Sânzienele, etc., tot forme populare şi corect pronunţate. Azi însă, se înlocuieşte această formă de pronunţare peste tot, cu toate ocaziile, până şi în manualele de şcoală primară cu o altă pronunţare, străină, stâlcită, absurdă şi stupidă ca: un Paşte, sărbătorile Paştelui, de Paşti am fost, la Paşti mă duc. Sărbătorile sau Sărbătoarea Paştelui trecut, etc. etc. absurd! Şi-i dă mereu cu Paşte şi Paştelui. Vom căuta în numerile viitoare, să arătăm cum se pronunţă acest termen şi în alte limbi şi vom vedea cât greşim şi cât de bine, corect, frumos şi dulce pronunţă ţăranul nostru.

De data aceasta vom scoate la iveală câteva citate din cea mai nouă traducere a Sf. Scripturi, tradusă de marii noştri ebraişti, profesori de teologie: Vasile Radu şi Gala Galaction în anul 1938, nemaivorbind de textele vechi şi de toate ediţiile Sfintei Scripturi, traduse din vechime.

Astfel la cap. 9 dela numerii la versetul 2 găsim scris aşa: „Să prăsnuiască fiii lui Israil PAŞTILE, la vremea lor”. La versetul 3 „… SĂ LE prăznuiţi la vremea lor, potrivit tuturor legilor şi orânduielilor…”.

La versetul 5: „Şi eu am prăsnuit PAŞTILE în ziua a paisprezecea a lunii întâia…”. La versetul 6: „… şi nu putem să prăznuim PAŞTILE în ziua aceia…” versetul 11 întreg: „În luna a doua, în ziua a paisprezecea, între cele două seri, să prăznuiască PAŞTILE şi să mănânce azime cu ierburi amare”. În cartea Iosna cap. 5 v. 10 şi 11 găsim: „Şi fiii lui Israil au stat în tabere la Ghilgal şi au prăsnuit PAŞTILE în ziua a paisprezecea a lunii, seara, în lunca Ieribonului. Şi au mâncat din roadele pământului a doua zi de PAŞTI, azime şi boabe prăjite”. În cartea a doua a Cronicelor cap. 30 v. 15 şc.1: „Apoi au junghiat mielul PAŞTILOR”. Exemplele se pot înmulţi până la

infinit.

Să vedem în Noul Testament, şi anume la evanghelistul Matei cap. 26, v.17, 18 şi 19: „În cea dintâi zi a Azimilor au venit ucenicii la Iisus şi l-au întrebat: Unde voieşti să-ţi gătim ca să mănânci PAŞTILE? El le-a răspuns: Mergeţi în oraş, la cutare, spuneţi-i: Învăţătorul zice: timpul meu este aproape, la tine voi să fac PAŞTILE cu ucenicii mei. Şi ucenicii au făcut precum le-a porunci Iisus şi au gătit PAŞTILE”.

(Nu un Paşti!)

La evanghelistul Luca cap. 22, v.7: „A sosit deci ziua Azimilor, când se cădea să jertfească mielul de PAŞTI”. În epistola către corinteni I cap. 5 v.7: „… Hristos mielul nostru de PAŞTI a fost înjunghiat”.

Prin urmare, iată şi în cea mai nouă ediţie a Sf. Scripturi, nu găsim nici o „înnoire” sau „schimbare” de termeni.

Lăsaţi-ne în pace, domnilor, cu dăscăleala cea „nouă” şi rămâneţi la limba noastră „sfântă şi curată”, rămâneţi la această limbă cu „vechi izvoade povestiri din alte vremuri”. „Înviaţi-vă dar graiul, Ruginit de multă vreme. Ştergeţi slinul, mucegaiul Al uitării ’n care geme”…

2. Spuneam în numărul trecut că vom continua a arăta cum s’a rostit în vechime, în limba jidovească în primul rând, pronunţarea la forma plurală a cuvântului PAŞTI şi nu Paşte).

Astfel, fiind vorba de Sărbătorile Paştilor, găsim în textul jidovesc la cartea Levitivul Cap. 23 v. 4 următoarele: „Eleh moade iahve micrae codeş aşer – tikreu otam bemoadam”, adecă: „Iată Praznicele Domnului, cu adunări în sfântul meu locaş, pe care voi să le vestiţi la vremea hotărâtă”). În cartea Numerii Cap. 9 v. 10 „daber el – bene israel lemor iş iş ki ki – ieh tame lanefeş o bederek rekokah lakem o ledorotekem veasah PESACH laiahve”. Spune fiilor lui Israel: „Dacă cineva dintre voi sau urmaşii voştri se va spurca atingându-se de un mort sau este în călătorie departe, cu toate acestea să săvârşească PAŞTILE pentru Domnul”. Tot acolo la versetul 13 găsim tot la formă plurală şi articulat cuvântul pesach, cităm o parte din acest verset din original: „vehaiş aşer – hu tahor ubederek lo – haiah vechadal laasot hapesach venicretah hanefeş hahiv meameha ki… pe româneşte: „Iar omul care este curat şi nu se află în călătorie departe şi trece cu vederea să prăznuiască Paştile, unul ca acela să fie nimicit din poporul lui, fiindcă n’a adus dar Domnului la vremea potrivită. Omul acela să-şi ispăşească păcatul”.

Tot în cartea Numerii la cap. 28 v. 16 găsim: „ubacodeş harison bearbaah asar iom PESACH laiahve”. „Iar în luna întâia, în ziua a paisprezecea a lunii, sunt PAŞTILE Domnului”.

Exemplele în sensul acesta găsim nenumărate în Sf. Scriptură a Vechiului Testament. În toate se vede tot forma plurală a cuvântului, deşi în limba evreiască se poate pronunţa acest cuvânt şi în forma lui singulară: „pasach”. În textele traduse în româneşte precum şi în alte limbi, s’a tradus cuvântul peste tot, în forma lui plurală de „PAŞTI” şi nu „Paşte.

Este adevărat că în limba grecească acest substantiv se declină ca substantiv neutru şi se găseşte întotdeauna la forma singurală: tó pásha, însă bogăţia de cuvinte şi forma bogată şi posibilă de exprimat, numai această limbă o are şi în multe cazuri şi limba evreiască. Au aceste două limbi, cuvinte şi forme de timp sau genuri, cari în limba noastră nu se pot traduce. Ele se folosesc şi se înţeleg bine în original, fără însă a avea posibilitatea să le dai aceiaşi formă şi în traducere. În limba franceză de exemplu, cuvântul „Paşti”

marţi, 30 aprilie 2013

este exprimat şi scris în Sf. Scriptură în forma lui singulară: „la Páque”. Are şi se foloseşte însă şi forma plurală: „Páques”, de ex.: „Faire ses páque”, „Páques fleuries” etc.

Tot aşa în limba italiană este cuvântul „Pásqua” şi „páasquále”, „vacanze pasquali”, „vacanţa de Paşti”, „cero pasquále” lumânare de Paşti etc.

Nu ne mai extindem să mai aducem şi alte exemple pentru susţinerea adevărului care este de partea noastră, ajunge însă să amintim că şi sfinţii părinţi din străvechime ai Bisericii ortodoxe, toţi imnologii şi făuritorii de minunate şi dumnezeieşti stihuri şi cântări pe cari le foloseşte Biserica ortodoxă de aproape două mii de ani, tot „Paşti” au rostit, au scris şi au cântat. Cităm numai două ode prea frumoase din miile de cântări pe care le are această Biserică şi vedem frumuseţea limbei şi „graiul îngeresc”, care s’a păstrat cu atâta sfinţenie, respect şi veneraţie: ”Paştile sfinţite nouă astăzi s’au arătat, Paştile nouă şi sfinte, Paştile Hristos Mântuitorul, Paştile fără prihană, Paştile cari au deschis nouă uşile raiului, Paştile cele ce sfinţesc pe toţi credincioşii”.

Sau: „Paştile frumoase, Paştile Domnului Paştile, Paştile prea cinstite nouă ne-au strălucit, Paştile cu bucurie unii pe alţii să îmbrăţişăm, o Paştile mântuirea de întristare, că astăzi din groapă ca dintr’o cămară strălucind Hristos, pe femei de bucurie le-a umplut grăind: Propovăduiţi apostolilor”. Închipuiţi-vă imnele acestea cântate cu „Paştele” cel sfânt, „Paştele” cel de taină, „Paştele” cel nou… şi vedeţi îndată stâlcirea frumuseţei şi a farmecului pe care îl au toate aceste cântări şi cuvinte pe cari unii din noi caută să le denatureze şi să le schimbe tot farmecul şi frumuseţea.

3. Înrădăcinat atât de adânc în sufletul poporului românesc şi în graiul de totdeauna, cuvântul „Paşti” s-a menţinut în această formă plurală, dupăcum am văzut că se foloseşte şi în graiul altor popoare. Poporul nostru tradiţionalist şi conservativ în toate, nu a cunoscut şi nu cunoaşte altfel de pronunţare decât aceia a bunicilor şi a străbunicilor lui. Că în unele părţi se pronunţă „Paşte” – este o greşeală şi o influenţă cu totul nouă, străină şi forţată. Poporul nostru de pretutindeni în folclorul său, în basmele, în proverbele şi în satirele sale, foloseşte cuvântul „Paşti”.

El zice „Paşti” şi atunci când ironizează şi biciuieşte: „La Paştile cailor”. Iar când zice „Paşte”: „paşte murgule iarbă”, „paşte calul”, „paşte vaca”…

Omul mănâncă Paşti, ia Paşti, ciocneşte ouă roşii de Paşti etc.

Chiar şi în înjurăturile sale, românul foloseşte – spre durerea noastră – Paştile. Toţi poeţii noştri, clasici cari au creat nepieritoare opere literare în proză sau în poezie, au folosit întotdeauna forma plurală: „Paşti”. A cita din aceştia ar însemna să scriem enorm de mult – lucru inutil – şi cunoscut de toţi. Chiar şi marele Caragiale, biciuitorul tuturor prostiilor omeneşti, foloseşte în opera sa cuvântul „Paşti”. O făclie de „Paşti”). „Se făcea ziuă, ziua Paştilor.

Natura, ca o mireasă răpită, care a dormit vrăjită de lanţurile de gheaţă ale unui crud uriaş răpitor…” – ca să amintim numai atât din scrisul său. Nemuritorul Coşbuc în poezia sa intitulată „La Paşti”, în strofa ultimă exclamă următoarele prea frumoase versuri: „Ah, iar în minte mi-ai venit Tu, mama micilor copile!

Eu ştiu că şi’n aceste zile Tu plângi pe-al tău copil dorit!

La zâmbet cerul azi ne cheamă Sânt Paştile! Nu plânge, mamă!”.

Octavian Goga în articolul său: „În Vinerea Patimilor...”, unde descrie atât de minunat frumuseţea şi farmecul sărbătorilor Paştilor la Răşinari, încheie astfel: „Mâine sunt Paştile şi-mi trebue doi ochi de ţăran ca să pot citi în ei farmecul Învierii…”. (continuare în pagina III)

SPECIAL III

Obiceiuri şi superstiţii la ţăranii din Valea Jiului

marţi, 30 aprilie 2013

1. Înainte vreme erau, mai puţini, iar în timpul din urmă sunt mulţi din acei cari încearcă să critice aspru credinţa poporului român. Mulţi dintre aceşti critici văd în unele superstiţii ale românului, rătăciri „primitive, letişiste sau naturaliste”. Sunt unii filosofi cari au afirmat că „Românul n’are nimic sfânt, el este ateu, superstiţia joacă cel mai mare rol în cele ale credinţei”. „Nepăsarea şi fatalismul sunt notele cele mai limpezi şi lămurite ce se pot desprinde din sufletul şi caracterul nostru” – spune un altul. În cele ce urmează, nu vom căuta să răspundem acestor critici, fiindcă noi, cari cunoaştem atât de bine sufletul poporului nostru dela ţară, avem alte convingeri.

Unele dintre superstiţiile românului au un adânc fond religios – moral, iar altele, cele mai puţine, dacă nu au acest substrat religios, ele nu vatămă cu nimic credinţa sau moralitatea poporului nostru dela ţară. Noi am mai scris aici şi altă dată despre unele obiceiuri şi superstiţii cunoscute de noi la ţărani. Acum, odată cu începutul postului Sf. Paşti, şi odată cu sosirea primăverii, întâlnim o mulţime de manifestări ale acestor superstiţii. Ele sunt mai întotdeauna legate de câte vreo sărbătoare şi, în credinţa poporului, îşi au semnificaţia lor.

Astfel, în ziua de Stretenie (Întâmpinarea Domnului, 2 februarie) este obiceiul ca femeia să meargă de dimineaţă, „pe nespălate”, să ia „sloi” de gheaţă şi să dea pe sub coada vacilor în grajd, ca să nu streche vara. În săptămâna lui Sân-Toader nu e bine să se toarcă. Cine toarce în această săptămână, vin caii lui Sân-Toader şi pe fetele sau femeile cari au tors le ia la joc, le joacă până le omoară, călcându-le sub picioare. În ziua de „Sfinţi” (patruzeci de mucenici), tot pe nespălate, cineva din casă umblă cu o sdreanţă aprinsă, ocoleşte curtea, grădina şi toate împrejurimile casei, ca să nu umble vara şerpii. Pe unde s-a umblat cu „afumatul” nu vor umbla şerpii. În această zi ies sfinţii şi bat de 40 de ori cu toiegele în pământ: „ieşi căldură şi intra frigule”. Poporul crede că în timpul iernii căldura intră în pământ şi vara, intră frigul. De aceea vara e rece în pământ, pe când iarna, în pământ, în pivniţe etc., este cald.

Cine vede mai întâi primăvara mielul negru este „spurcat” de miel negru.

Acestuia tot anul îi va fi inima neagră. Cel „spurcat” de miel blesteamă mielul: „mânca-te-ar lupii”.

Primăvara, pe nespălate şi pe nemâncate, precum şi seara, după apusul soarelui „spurcă” cucul, pupăza, mânzul, calul împiedicat, calul tuns etc.

Cel „spurcat” de cuc, aceluia tot anul îi va merge rău, nu va avea noroc în nimic. Cel „spurcat” de pupăză, aceluia îi va mirosi gura urât, cum pute pupăza.

Cine este „spurcat” de mânz, tot anul va umbla „calea mânzului”. Adică va umbla fără nici un rost, oriunde va merge, îi vor ieşi lucrurile pe dos. Dacă eşti „spurcat” de mânz, să târăşti „brecirea”, şi dacă eşti bărbat, brâul şi să zici: „cum târâi eu brecirea, aşa să-ţi târâie lupii maţele tale”. Mânzul blestemat astfel, până la anul va fi mâncat de lupi. Cel „spurcat” de cal împiedicat, un an întreg se va împiedica şi pe locul şea şi va râde toată lumea de el. Cine a fost „spurcat” de cal tuns, va fi de „mireaz” şi de „râs”, cum este calul tuns între ceilalţi cai. Calul tuns şi calul breaz sunt de pomină.

Pentru a evita aceste „spurcături”, ţăranii noştri – până şi copiii cei mici ştiu aceasta – nu ies dimineaţa din casă nespălaţi şi fără să „ia ceva în gură”, chiar o gură de apă sau „o ţâră” sare.

Copiii şi fetele, fetele îndeosebi, n’au voe să mănânce coada porcului, pentru că între ceilalţi feciori sau fete „sunt tot înapoi”, „la coadă”, „împinşi de toţi”.

La şezători – cari se fac mai des „între posturi” – feciorii să nu stea lângă fetele cari torc, că dacă acestea răsucesc fusul peste picioarele lor, un an întreg vor cădea în joc. Şi cea mai mare ruşine să cazi în joc.

Feciorii să nu pună la gât mărgele sau salbe de ale fetelor, că aceia toată viaţa vor fi „slabi de inimă”, vor plânge pentru orice nimic, şi pentru un fecior sau bărbat, între ţăranii noştri, e mare ruşine şi slăbiciune să plângă. „Numai muierile şi copiii plâng”.

Ce vedeţi dv., onoraţi cititori, rău în aceste superstiţii? Nu lovesc nici în credinţă, nici în morală. Dimpotrivă, şi partea morală: să nu umbli nespălat, că te „spurcă” ceva, să nu stai la şezători prea aproape de fete, că-ţi răsuceşte fusul peste picioare, să nu plângi etc., sunt consecinţe ale unor fapte nepermise, şi cine nu le respectă va păţi ruşine.

Poporul nostru le mai păstrează şi le mai respectă. (urmare din pagina II) Vasile Militaru în poezia „Mama” spune: „Când şi când în miezul verii Ba la Paşti să vadă satul Cum îmi vine ca’n toţi anii Pela casa mea băiatul. ... Şi-având tihnă şi odihnă Pela Paşti pela Rusale S’aprinzi şi la groapa maichii Câte-un pai de lumânare”.

Horia Petra-Petrescu în poezia „Dimineaţa de Paşti” spune: „Dimineaţă de Paşti Cu gândul adaşti

P.S. Articolul acesta mi-a fost prilejuit într’una din zilele trecute, când am fost „spurcat” de mielul negru. Deşi eram spălat, căci mergeam la biserică, dar eram „pe nemâncate”. Aceste „spurcături” le păţesc în fiecare an.

2. În credinţa creştină, ortodoxă, timpurile de post sunt porunci mari, orânduite de Biserică. Poporul ştie că asta-i „legea românească” şi mai ales Postul Paştilor este ţinut cu mare sfinţenie. În săptămâna întâia şi ultima, nici uleiul nu şi-l îngăduie în bucate, ci numai mâncare „seacă”. În timpul posturilor nu sunt îngăduite petrecerile sub nicio formă. De aceea, în cazuri de abateri, la vreme potrivită, feciorii au gata strigăturile pentru cei ce au jucat în post: Cine joacă’n postu’ mare Face râie pe spinare sau: Cine joacă’n postu’ mare Pice-i pielea depe nare Să-i rămâie nasul gol Ca o muche de topor. ori: Cine joacă’n postu’ mare Joacă-i dracu’ pe spinare.

La Mezele-Păresii fiecare femeie sau fată din casă trebuie să numere ouăle, ca să ştie câte ouă se mai adună până la Paşti. Să ştie câte va putea roşi.

Primăvara, când „duduie în cer mai întâi” (când tună), fiecare îşi loveşte cu ceva tare, pier sau piatră, capul, ca „tot anul să fie capul tare ca piatra”. Când cineva îşi sparge capul, e „de vină că nu l-a ciocănit când a auzit mai întâi duduind în cer”.

Când bea apă, fecior sau fată, când vede mai întâi curcubeu, dela un capăt al curcubeului, se însoară sau se mărită, cu acela pe care îl doreşte, că şi „curcubeu’ bea apă”.

Cine bea apă din prima ploaie a primăverii, din scorbură de buştean, scapă de guşă.

La „Sângiorz” (Sf. Gheorghe) feciorii ţin calea fetelor pe drumuri, mai ales pela punţi de ape şi aruncă apă pe ele, ba chiar le aruncă cu totul în râu. Fie apa cât de mare, le „trântesc în apă”. În zilele mai apropiate de Paşti, sunt o mulţime de obiceiuri, despre cari am mai scris altă dată.

Joi seara „la denie”, cum se spune în Valea Jiului, toţi cei din familie merg la biserică cu lumini de ceară duse de acasă, pe cari le aprind în timpul îngenuncherii la cele 12 Evanghelii. A cui lumină a ars mai mult la denie, acela va muri mai curând.

Cel ce se împiedică şi cade la înconjurul bisericii la „punerea în mormânt” a Domnului Hristos va muri în anul acela. De aceea copiii nu sunt admişi bucuroşi la această slujbă. Cel puţin aşa era în vremea noastră. Şi mai ales că această slujbă, în satul meu, se făcea la ora 2 noaptea.

La „Sânziene” (Naşterea Sf. Ion Botezătorul, 24 Iunie), de dimineaţa, pe rouă, femeile şi fetele se duc pe câmp să culeagă sânziene. Toate florile ce se întâlnesc pe câmp sau la munte, sunt culese şi aduse acasă. Cu ele se împodobesc pereţii casei, se pun „la icoană”, se pun „în grădină”, se pun şi în grajduri la vite.

Ele sunt cu leac. Un an întreg sunt folosite de leac fie de „pălit”, fie de „tum” pentru oamenii şi vitele bolnave. Cu sânziene fierte şi cu piele de nevăstuică se „pălesc” vitele muşcate la uger de şarpe sau nevăstuică, ca să nu rămână „stângere”. În zilele de marţi şi dumineci nu e bine să se dea sare la vite şi în aceste zile nu e bine să pleci cu ele la munte.

La „măsurarea oilor”, fiecare baci mulge în găleata sa laptele pe un ban de argint. Iar laptele acesta, după ce a fost „măsurat” este dat de pomană. La fel primul lapte dela vaca fătată, ca şi primul caş, se dau de pomană. În ziua de „Elisei proorocul” (14 Iunie) e zi „pricăjită” de trăsnet şi de urs. În zilele de gădineţi (1 August, 14 Nov. etc.) femeile să nu lucreze alt lucru decât să coase. Dacă cos în aceste zile, cos gura lupilor şi nu pot „strica vitele”. În acest caz, toate „gadinile” trec pe lângă vitele omului şi nu fac nici un rău, fiindu-le cusută gura.

Spre clipe curate şi sfinte Şi viaţă le dai, Ridicându-le’n rai Din tainici şi umezi morminte, Dimineaţă de Paşti!

Par iconoclaştii… …

Dimineaţă de Paşti! În pieptul meu naşti…”

Am căutat anume să citez numai la întâmplare din aceşti poeţi contemporani şi am văzut că şi ei toţi folosesc străvechiul „Paşti” pe care l-au folosit toţi – absolut toţi genialii noştri poeţi şi scriitori.

Sunt inutile oricare alte argumentări, cari ni se par inepuizabile, în legătură cu cele afirmate până acum.

Dorinţa noastră nu a fost şi nu este alta decât să rămânem la cuvintele frumoase şi sfinte pe cari le-au folosit părinţii şi bunicii noştri, la cuvintele pe cari le-am auzit în casa părinţilor noştri – mai cuminţi mult decât noi cei de azi – şi să le păstrăm ca ei, să le respectăm cu sfinţenie de cazanie şi Evanghelie. Şi nu vom mai spune „un Paşte” ci nişte „Paşti”, nu „Paştelui” cu „Paştilor” etc.

Pentru a face din „Paşti” – praznic mare – „Paşte” sună prea „a paşte” şi nu paşte decât calul şi vaca şi toate dobitoacele ierbivore.

Cred că vor lua aminte şi domnii educatori de orice categorie ar fi să nu mai înveţe pe copii în şcoli alte cuvinte – cum am găsit cazuri ca cel cu „Paşte” – decât cele corecte şi frumoase pe cari ei le ştiu de-acasă şi pe cari altădată le rostiam cu toţii!

IV SPECIAL Nedeile

Scăldată-n lumina de izbândă a vieţii prin Învierea Mântuitorului intra Săptămâna Luminată în poieni şi lunci, îmbrăcate în verdele viu, în alb-negru jucăuş al vestmintelor jieneşti. Atunci era vremea nedeilor care, într-o anume rânduială, dădeau întâlnire întru nădejde şi bucurie celor răzleţiţi în treburi şi în daruri. Nedeile cu adevărat tradiţionale, strămoşeşti, se fac fie în satele noastre jieneşti, fie în poienile de la poalele munţilor, obicei păstrat cu mare sfinţenie. În cei peste patruzeci de ani de preoţie am fost invitat de sătenii momârlani pe care-i păstoream la nedei, în Munţii Jigoru, Poienile Tăii, Ştevea, Bou, Prislop, Preluca dar mai ales în Măleia, locuri în care praznicul decent, tradiţional creştin, era mult preţuit.

Preotul din comuna cea mai apropiată de muntele unde se ţinea nedea, era nelipsit de la sfânta şi tradiţionala sfeştanie. Se stropeau cu apă sfinţită bucatele, mâncărurile, pentru toţi participanţii, se pomeneau familiilor celor care contribuiau la praznic. Bacii, ciobanii tăiau noatini sau mioare din care se pregătea tocana, se aducea caş dulce, mâncare de varză murată, păsatul.

Se cinsteau din ploscă cu vin, ţuică, jinarsuri, se ofereau plăcinte aduse de-acasă. Apoi urma jocul. Cei care erau de multă vreme în munte, primeau de la cei de acasă cele mai frumoase schimburi, vestminte pe care le aveau.

Dominante erau costumele alb-negru ale băştinaşilor, ale albeţelor cărora, după o anume părere, italieni (talieni) care au venit cu vreo o sută cincizeci-două sute de ani în urmă, la lucrările de exploatare a pădurilor şi prelucrare a lemnului, le-au spus localnicilor ciobani momorlano, oameni de munte, azi încetăţenit cuvântul de momârlani.

Celor îmbrăcaţi în negru sau alte

marţi, 30 aprilie 2013

culori, negreţelor, salariaţi, angajaţi ai unor anume întreprinderi, li se spunea barabe; posibile etimologii: – bahn-arbaiţer (germ) – lucrători la căile ferate – bau-bauber (germ) – puşcăriaşi, acum muncitori aduşi din închisorile habsburgilor în Valea Jiului, la construcţia coloniilor minierilor şi a altor construcţii industriale sau cum ne spunea mama, că un anume antreprenor al întreprinderilor miniere şi de construcţii se numea barabaş; angajaţilor acestuia localnicii le-au spus, în felul lor, bărabe.

Veneau la nedei oameni mulţi de prin toate împrejurimile, mâncau, beau împreună, dar cântatul şi jocul le aveau neamestecate. Vestite erau praznicilenedeile din Poiana Muierii, Sălane, Sureanu, Slima, Scăriţa, unde, alături de jieni veneau poenari, novăceni, olteni, gorjeni, toţi cu vecinătăţi în păşunile şi pădurile unde-şi duceau viaţa de păstori, unde-şi aveau sălaşurile între vremea dintre Praznicul Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, la 21 mai, când urcau cu turmele la păşunile montane şi până la 8 septembrie, Sfânta Mărie Mică (Naşterea Maicii Mântuitorului) când se întorceau spre vetrele satelor, când se răscoleau, se separau oile din turmă.

Aici, la aceste întâlniri, la nedei, se făceau frăţii de cruce, dar mai ales se aranjau căsătorii între feciorii şi fetele de prin satele din văile vecine. În împrejurimile Petroşaniului rânduiala nedeilor era următoarea: – În prima zi de Paşti se ţineau la Jieţ şi Livezeni-Sălătruc – În a doua zi de Paşi, la JieţAndroneşti, Livezeni-Lunca, Petrila-Brad (chiar în curtea bisericii Lonea), Dâlja Mare. În Petroşani, la Biserica Mică din lemn din Cartierul Dăroneşti (Biserică a cărei primă vatră a fost atestată în 1775, apoi cea nouă refăcută şi sfinţită în vremea când eu am păstorit-o şi l-am avut

invitat pe ierarhul I.P.S. Andrei Majeru Episcopul Aradului), în 8 septembrie 1950 – Praznicul Naşterii Fecioarei Maria – A trei zi de Paşti, la Maleia, unde, dacă vremea era frumoasă, veneau săteni din Jieţ, Lonea, Cimpa, Petrila, Petroşani, Livezeni şi altă multă lume de prin părţile învecinate.

Se mai ţineau nedei în munţi şi la alte date: la Sân Petru (29 iunie), Sf. Ilie (20 iulie), Ispas (în joia din a şasea săptămână după Paşi, „Ziua eroilor”).

Veneau fluieraşii dar şi alţii cu viori, clarinete, saxofoane, ţigani cu ale lor cimpoaie şi viori, şi începea jocul.

Mălăienii de-o parte, jieţenii separat, petrilenii, livezenii; fiecare joc, aparte, cu fluieraşii lor. Ne plăcea jocul şi verva lăutaşilor şi cimpoierilor. În joc la mălăieni ca şi la petrileni, pe care-i cunoşteam bine, se băgau şi unii mai nărozi, după ce prindeau curaj de la ploscă..., ahăştia erau Dumitru, cumnatul lui Buciucuiu, Nicolae a lui Iapă, Ilie a lui bese rece etc., aceştia nu luau la joc năhoalce de seama lor, ci fete bune, chipeşe. Cum jucau de urât, cum se izbeau dintr-o margine în alta, între cei ce priveau stând în jurul lor încât feciorii buni se trăgeau de-o parte să-i lase să se distreze pe hăi-nărozi. Li se striga, năhuilor şi năhoalcelor: Ai hâi, drace du-i Că de-ahăştia sunt destui...

Sau câte un răspuns: Cine a strigat... strâgătura să tacă că-i pute gura, şi nu-i pute de putoare Că-i pute de beutoare C-o beut şi s-o-mbătat şi nu ştie ce-o strigat sau Fluieraşu-i mare câne tot cu mândra mea se ţâne De n-ar juca şi n´átafleţii, nu s-ar face castraveţii…

Câteodată aceste strigături se terminau cu bătăi, cu capete sparte de boate, cu femei de multe ori ţipând de

Obiceiuri de Paşti din Valea Jiului

Obiceiurile, datinile superstiţiile româneşti în legătură cu sărbătorile, sunt atât de multe şi variate, cât de multe şi variate sunt regiunile ţării. Pentru toate marile sărbători sunt anumite obiceiuri şi tradiţii poporane. În Valea Jiului, la ţăranii băştinaşi găsim la fel, o mulţime de obiceiuri şi superstiţii, unele frumoase, iar altele chiar ciudate.

Vopsirea ouălor de Paşti e o tradiţie care se leagă de farmecul acestei sărbători ca şi primăvara sub cerul căreia apar. Este peste tot, la tineri ca şi la bătrâni, bucuria nevinovăţiei, a nevinovăţiei copilăriei care se continuă cu trecerea anilor.

Culorile ouălor de Paşti îşi au simbolul lor: roşu simbolizează sângele Domnului; negru, durerea Sfintei Fecioare, albastru – biruinţa Învierii etc.

Miercuri noaptea, în săptămâna Patimilor „se strigă în Joi-mari”. Feciorii din sat se duc pe dealuri, aprind focuri mari, pun fân în butoaie anume pregătite, şi le aprind, dându-le drumul la vale şi strigă: „Auzi, măre auzi, m’o trimes fata lui N. etc.”, astfel sunt batjocorite pe rând fetele mari sau nevestele cu purtări rele în sat.

Cei din dealul de vis-a-vis strigă toată noaptea în „Joi mari”.

Focurile şi larma ce-o fac feciorii în această noapte ar simboliza ceata adusă de Iuda vânzătorul care, în această noapte, cu torţe şi huet au pornit să-L prindă pe Mântuitorul, care se ruga în grădina Ghetsimani.

Vineri noaptea, la înconjurarea de trei ori a bisericii, la slujbele Prohodului Domnului, cel ce se împiedică şi cade, acela va muri în anul acela. În dimineaţa de Paşti trebue ca un străin, dar bărbat, să intre mai întâi în casă şi să salute cu: „Hristos a înviat”. Este mare supărare în familia în care a intrat în ziua de Paşti mai întâi o femeie. Acesta este semn rău.

Pagubă mare aduce la casa din care cineva a fost „spurcat” de cuc, miel negru, mânz, pupăză sau cal împiedicat. În dimineaţa de Paşti, după ce se reîntorc dela slujba Învierii, sătenii din Valea Jiului se spală cu apă în care a fost un ou roşu, ca să fie „rumeni ca oul” la faţă. Tată, sau cel mai mare dintre băieţi în familie, dacă nu este tată, se aşează cu „ulcica” cu paşti în pragul uşii din afară, cel ce primeşte stă dincolo de prag, în casă şi dă trei linguri de paşti – pâine şi vin sfinţite – tuturor membrilor familiei. Fiecare rosteşte de trei ori: „Hristos a înviat” şi tatăl, sau cel care le dă, răspunde: „Adevărat a înviat!”, la fiecare casă nu lipseşte „glia” verde din prag, aşezată tot în partea din afară a pragului, simbolul primăverii. Se aşează la masă, dupăce au „băut” paşti şi mănâncă de toate, dar ouă roşii nu se mănâncă în ziua de Paşti, pentrucă tot anul îi miroase gura şi-i cad dinţii. În ziua de Paşti nu bea nimeni apă, fiindcă îl îngreuiază un an de zile. Se bea numai vin, pentrucă atât vin cât bea în această zi, se face sânge. De mâncat, gustă cu toţii, înaintea altor bucate, carne de căprioară sau de peşte, să fie iuţi şi uşori ca peştele sau căprioara. Nu se doarme în ziua de paşti, pentrucă vine „Satana” şi-i fură din trup paştile care le-a mâncat. Nu se doarme, de asemenea, nici în ziua de Sf. Gheorghe, pentrucă cine doarme în această zi, toată vara îl apucă ploaia cu „pologul” uscat.

Nu se dă de pomană la săraci ouă care au fost „lărbuite” cu oţet, pentrucă, cu oţet a fost adăpat şi Domnul Hristos. „Farba” din vasul în care s’au văpsit ouăle se pune în lături la porci şi la alte vite, pentrucă este cu „leac”, le fereşte de atâtea boale. Lumânarea care ai ţinut-o în mână la Înviere, se păstrează şi în timpul anului, când bate grindina „ghiaţa” se aprinde şi trece „văptia” (trece furtuna) care strică „holdele” şi „pomii”.

multe ori, fiind ele învinovăţite că, vezi, Doamne, o jucat prea mult cu ahăla, că se tot uita în ochii lui, mai ales după ce au băut băuturi amestecate aduse, fiecare, de acasă, în uiege, sticle, plosci etc.

Se mai jeleau, cântând: Când aud cucul cântând Şi mierliţa şuerând Nu mă ţin om pe pământ Eu zic cucului să tacă El se mută-n altă cracă Numai-n ciuda mea să facă Cântă hoţul, de mă sacă!

George al lui Pătru Andrei, când a venit acasă din primul război, unde i-a murit un frate de-al lui, avea o strigătură la joc: Nu ştiu Doamne ce mi-i mie Că mă usc ca frunza-n vie Şi nimica nu mă doare, Numai mă usc din picioare.

Ce cobie! A murit acum vreo zece ani, după ce ologise, mergea răzimat pe două bâte, fără de care nu se putea mişca.

I-am spus: Vezi, George că parcă te-a grăpşat (obsedat) de tot cam asta o ziceai la joc”. Aşa-i domnu’ Traian.

Acest George, în tinereţe, a fost unul din peţitorii soru-mi Toli, dar nu l-a vrut.

I-a fost bun Bundrea Rusu, cu acesta s-a măritat, în 1919, când avea 17 ani. De care apoi a divorţat, fiind un leneş şi de care nici Victoriei, şi nici unuia din noi nu ne plăcea. Ce nuntă mare i-au făcut părinţii mei.

După un an de căsătorie, a ştiut aştepta numai zece ani când s-a măritat cu Petre Bolog, mai căsătorit odată, fiind văduv, mai mare ca ea cu 15 ani.

Copiii Ion, acum are 61 de ani, Mili şi Anuţa, fetele lor, s-au măritat la casele lor, au copii.

După moartea lui Bolog, după o căsnicie de 50 de ani, trăia singură în casele cele vechi făcute de Bolog în Răscoala.

„Salca” (salcia) nu „se duce în casă” înainte de Florii, până nu a fost „sfinţită” la biserică, ca să stea „cloca pe ouă” şi să nu moară găinile. În ziua de Paşti nu se mătură în casă, sau dacă se mătură „gunoiul” se aruncă în foc, ca să nu scoţi „paştile din casă”.

A cărui „lumină” a ars mai mult la „denia cea mare” Joi, acela moare mai curând, din casă. „Ulcica” (căniţa sau „oala de paşti”), lingura şi „năframa” se spală numai „Joi după Paşti” în apă curgătoare, şi se dă de pomană.

Cel ce umblă în dimineaţa de Paşti nespălat, orbeşte. Cel ce nu „ia paşti” trei ani la rând, acela este al diavolului, îngerul păzitor l-a pedepsit!

Acestea sunt numai câteva din multele şi variatele obiceiuri şi superstiţii ale creştinilor ţărani din Valea Jiului, din Petrila mai ales. Ele diferă dela sat la sat şi dela casă la casă.

Dar, un obiceiu general foarte frumos şi foarte bun îl au ţăranii noştri, că în ziua de Paşti nu au făcut „deslegarea pe morminte” şi dupăce, acolo, la mormânt, până n’au „dat” din toate bunătăţile, mai întâi la săraci. Ca dovadă, ne-au rămas din străvechime „Pomana Paştilor”, aşa numitele „nedei”, unde satul întreg contribue cu bucate şi se face „pomana” pentru săraci, pentrucă în aceste zile sfinte şi mari, nu trebue să fie nimeni flămând.

Obiceiurile româneşti de Paşti, cu toate părţile lor superstiţioase, isvorăsc dintr’o simţire creştinească din dragoste faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele şi dintr’o identificare cât mai deplină cu marele mister al Învierii şi a tot ce a „lăsat” Dumnezeu.

Dacă vreţi să simţiţi aevea farmecul Învierii şi puterea de vrajă şi transfigurare a omului prin creştinism, mergeţi în satele noastre şi veţi simţi cu adevărat pe Hristos Cel Viu, pe Hristos Dumnezeu, cu toată puterea şi cu tot farmecul trăirii întru El.