Ziarul Vaii Jiului - nr. 1200 - 17 mai 2013

CMYK

Z i ar u l Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Întrebare de 1.000 de puncte:

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,3375 lei 1$ = 3,3696 lei 1₤ = 5,1259 lei

vineri, 17 mai 2013 Anul VI nr. 1200 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cum o face Piroş Security Force SRL pază în interesul SNH SA cu o licenţă ridicată în vederea anulării?

În luna februarie 2013 sesizam prin intermediul cotidianului nostru faptul că familia Anghel, tată şi fiu, şi-a agăţat cazierele direct în fruntea unei firme de pază care şi-a făcut cuib în municipiul Vulcan. IPJ Hunedoara s-a mişcat exemplar, demarând instant o serie de verificări. În esenţă era vorba despre faptul că personajele menţionate, deşi condamnate penale, derulau activităţi lucrative (recrutare de personal şi nu numai) în cadrul punctului de lucru din Vulcan al SC Piroş Security Force SRL. Treaba asta, cu persoane cu cazier la firmă de pază, este categoric interzisă de lege. Aşa cum reiese din răspunsul IPJ Hunedoara (prezentat în facsimil), doar una dintre cele două persoane era angajată ca... şofer!

Pentru cele sesizate de cotidianul nostru, societatea a fost sancţionată contravenţional cu 5.000 de lei, iar licenţa de funcţionare i-a fost ridicată în vederea anulării.

Toate ar fi bune, frumoase şi legale în cazul SC Piroş Security Force SRL dacă, la data de 12.03.2013, Societatea Naţională a Huilei SA Petroşani nu i-ar fi atribuit contractul nr. 96 APM, valabil pentru o perioadă de 75 de zile, contractul având ca obiect „Servicii de patrulare şi protecţie a încărcăturii convoaielor de vagoane”.

Mai concret, vorbim de servicii de patrulare şi protecţie a încărcăturii convoielor de vagoane pe relaţiile SEH Vulcan - SPCJ Vulcan, Mina Paroşeni - SPCVJ Vulcan, SPCVJ Vulcan - staţia C.F.R. Vulcan, SPCVJ Vulcan - staţia C.F.R. Iscroni.

Solicităm pe această cale IPJ Hunedoara să verifice concret dacă, după dispunerea măsurii de ridicare a licenţei de funcţionare în vederea anulării, personalul societăţii amintite a mai fost sau nu implicat, fie şi măcar pentru o secundă, în derularea contractului atribuit de către SNH SA. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI

vineri, 17 mai 2013

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi

Are speranţe că la rectificarea de buget Petroşaniul nu va fi uitat Faptul că la Petroşani n-au intrat anul acesta bani de la bugetul de stat pe proiectele aflate în derulare nu mai e de mult o ştire.

Întrebarea ar fi dacă la rectificarea din iunie onor guvernanţii noştri şi-or aduce aminte şi de Petroşani, de Valea Jiului, în general. Senatorul Nicula şi deputatul Resmeriţă, dacă într-adevăr doresc binele zonei unde au fost

realeşi, ar cam trebui încă de pe-acum să-i tragă de mânecă pe colegii din alianţă şi să se lupte cu ei pentru a se găsi resurse financiare la bugetul de stat şi pentru proiectele începute.

Măcar o parte din bani şi tot ar fi ceva. Nu se poate lăsa o zonă de aproape 150.000 de suflete fără nimic.

L-am întrebat pe primarul Tiberiu Iacob-Ridzi cam de câţi bani ar avea nevoie Petroşaniul, anul acesta, pentru a continua proiectele începute şi, eventual, pentru a mai finaliza din

Finanţele hunedorene au adus la buget

Încă 46 de milioane de lei

În primele 4 luni ale acestui an, inspectorii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) a judeţului Hunedoara au efectuat 333 acţiuni de control la persoane juridice.

s-au efectuat 114 acţiuni de control, atrăgându-se venituri suplimentare de 1,34 milioane de lei, reprezentând diferenţe de impozite şi taxe, accesorii şi amenzi.

Mihaela PETROŞAN

În urma controalelor, la nivelul judeţului s-a reuşit atragerea la bugetul de stat a unor venituri suplimentare de 45,94 milioane de lei, reprezentând diferenţe de impozite şi taxe, accesorii, amenzi contravenţionale aplicate şi confiscări.

La contribuabili persoane fizice

Tribunalul Hunedoara

binevenit, măcar jumătate din cele 100 de miliarde să primim şi tot ar fi ceva, ca să putem continua proiectul cum ne dorim. Dar să vedem, în orice caz deocamdată nu ştiu nimic, nu am aflat nimic dacă Petroşaniul este sau nu luat în calcul. O să vedem la timpul respectiv, în iunie vom şti în mod concret”.

Corneliu BRAN

Traficanţi de droguri condamnaţi ANUNŢ

Societatea Naţională a Huilei-SA, cu sediul în Petroşani, str. Timişoarei nr.2, anunţă organizarea concursului pentru ocuparea a 60 de posturi de muncitor necalificat pentru abatajele frontale şi lucrările de pregătire aferente acestora, de la EH Lupeni, pe o perioadă determinată de 6 (şase) luni, cu o perioadă de probă de 30 (treizeci) de zile.

I. Condiţii de participare: - Vârsta minimă 18 ani; - Să fie apt, din punct de vedere al sănătăţii, pentru muncă - în baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie; - Studii - minim 8 clase; - Fără antecedente penale.

II. Acte necesare participării la selecţie. Depunerea dosarului În vederea participării la selecţie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic, ce va conţine următoarele documente: 1. Cerere tip de participare la selecţie, adresată Directorului general al SNH SA; 2. Copie act de identitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie, din care să rezulte că este apt de muncă pentru efort susţinut; 5. Declaraţie pe propria răspundere că nu a suferit condamnări penale.

Dosarul cu documentele necesare selecţiei se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoş Gavrilă, nr.1, la secretariatul comisiei de selecţie, în perioada 24, 27 şi 28 mai 2013, între orele 8:00-14:00.

III. Concursul Concursul se va desfăşura începând cu data de 29 mai 2013, la sediul EH Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoş Gavrilă, nr.1. şi va consta în: - Analiza dosarelor, - Proba practică - încărcare materiale, prin lopătare, peste un obstacol cu înălţimea de 1,5 m.

Participanţii se vor prezenta la proba practică în ţinută sport şi vor avea asupra lor buletinul/cartea de identitate.

IV. Validarea rezultatelor. Afişarea rezultatelor Nota finală a concursului are la bază două elemente, care se vor nota de la 1 la 10, după cum urmează: 1. Analiza dosarului 50% în nota finală; 2. Proba practică, cu pondere de 50% în nota finală; Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescătoare a notelor finale obţinute, nota minimă fiind 6 (şase), calculată cu două zecimale.

Contestaţiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaţilor, se pot depune în termen de 3 zile de la data afişării.

Regulamentul de desfăşurare a concursului va fi făcut public prin afişare la sediul EH Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoş Gavrilă, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro şi la sediul SNH-SA. Relaţii suplimentare la SNH SA - Direcţia Resurse Umane - Servicul Resurse Umane, telefon 0254.541461 interior 710, 720, EH Lupeni, Serviciul Resurse Umane, telefon 0254.561500.

www.zvj.ro

ele. De asemenea, l-am întrebat şi dacă ştie ceva despre rectificarea din iunie, legat de fonduri pentru proiecte şi de Petroşani.

Iată ce ne-a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi: „Bani ar trebui în mod special pentru domeniul schiabil, ca să finalizăm măcar telescaunul TS3 şi bazinul de apă. Iar în oraş avem de terminat grădiniţa de lângă Şcoala I.G. Duca şi bazinul şcolar, singurul de acest gen din judeţ. Pentru bazinul şcolar ne-ar trebui în jur de 16 miliarde de lei vechi, la grădiniţă în jur de 15 miliarde de lei vechi, în timp ce suma pentru domeniul schiabil ar fi mult mai mare, undeva peste 100 de miliarde. Chiar dacă suntem conştienţi că e greu cu bugetul, orice ban e

Ieri, Tribunalul Hunedoara i-a condamnat pe hunedorenii Mircea T. şi George D. la 4 ani şi 6 luni, respectiv 4 ani de închisoare, plus plata a 1.450 de lei fiecare pentru cheltuieli judiciare către stat, la primul adăugându-se şi confiscarea sumei de 300 euro echivalent în lei.

Cei doi au fost reţinuţi la începutul acestui an sub acuzaţia de trafic cu droguri de risc aduse din Olanda.

Hotărârea Tribunalului Hunedoara poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile.

Precizăm că tot în acest dosar au fost judecaţi şi doi traficanţi din Valea Jiului, Marius L. şi Lucian L., care au primit câte doi ani cu suspendare, după ce şi-au recunoscut faptele.

Mihaela PETROŞAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

Ziarul Vãii Jiului

Pe lista de ieri a şedinţei de guvern nu s-a aflat

vineri, 17 mai 2013

Bugetul Societăţii Naţionale de Închideri de Mine Valea Jiului

Deşi bugetul Societăţii Naţionale de Închideri de Mine Valea Jiului nu s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei de guvern de ieri, Guvernul a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comercială CONVERSMIN SA, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei.

Veniturile totale estimate a se realiza în 2013 se ridică la 40.024 mii lei, iar cheltuielile totale la 39.804 mii lei.

Dacă Societatea Naţională a Huilei nu are încă buget este oarecum de înţeles, având în vedere că aceasta va fi inclusă, în viitorul apropiat, în Complexul Energetic Hunedoara.

Singurele fonduri stabilite deja sunt cele ale ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii celor 3 mine neperformante. Suma totală destinată procesului de închidere a minelor este de aproximativ 270 de milioane de euro. În martie a fost emisă doar hotărârea privind aprobarea acordării ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului, pentru anul 2013.

Ajutorul de stat, în sumă totală de 163.000 mii lei, este suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei se acordă, potrivit aprobării Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020/2, astfel: pentru produsul huilă energetică livrat de unităţile intrate în proces de închidere definitivă se acordă ajutor de stat în sumă de 131.048 mii lei, destinat acoperirii pierderilor aferente producţiei curente, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre; pentru unităţile intrate în proces de închidere definitivă, în anul 2013 se acordă ajutor de stat; pentru suportarea costurilor excepţionale în sumă de 31.952 mii lei, costuri care nu sunt legate de producţia curentă.

Ministerul Economiei monitorizează nivelul de acordare a ajutorului de stat, astfel încât preţul cărbunelui livrat de unităţile producătoare de cărbune care beneficiază de ajutor să nu fie mai mic decât preţurile cărbunelui de o calitate similară provenit din terţe ţări. Banii

sunt folosiţi şi pentru disponibilizarea celor 501 de mineri care trebuie să plece din sistem anul acesta. În funcţie şi de negocierile care au loc cu sindicatele, fiecare miner care va pleca din sistem va primi 30.934 de lei brut.

Comisia pentru muncă are în atenţie proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.36/ 2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare care stabileşte principalele măsuri de protecţie socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concediere colective. În urma aplicării planurilor de disponibilizare din cadrul societăţilor, regiilor şi companiilor naţionale, precum şi a societăţilor comerciale şi a regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, numărul beneficiarilor acestor măsuri de protecţie va fi în jur de 10.500 de persoane.

Alina PIPAN

Iată un exemplu de papagal în trafic:

HD 26 FAB

Puteam să spunem că vorbim de un bizon în trafic. Bizonul este de obicei tare nătărău, şi o ia „pe arătură” în trafic, ori de câte ori are ocazia.

Feciorul nostru este mai degrabă papagal, pentru că este meloman din fire. Îi place muzica tare, tare de tot.

ACTUALITATE

3

SC angajează agent vânzari în domeniul materialelor de construcţii.

Relaţii la telefon 0751.199.100, Petroşani. perfect de inconfundabilul Fizz. Dacă tot îi place să fie în centrul atenţiei şi să sfideze cu orice preţ bunul simţ şi liniştea publică, ne-am zis să-l facem celebru şi să-l punem în ziar. Ca să ajungă în alt mediu media, mai popular, poate se ambiţionează şi o face mai lată, în faţa sediului poliţiei.

Alina PIPAN

Atât de tare încât ieri a zguduit fără probleme geamurile tuturor instituţiilor de pe Nicolae Băcescu cât timp a blocat banda unu a sensului de mers. Practic, omul a stat parcat, aştepta pe cineva, dar a refuzat să se bage în parcare, îi plăcea să aibă vizibilitate. Ca orice papagal, a fost uşor de remarcat de toată lumea, pentru că a lăsat geamurile Pasatului său, a dat volum, şi a început să-şi bălăngăne braţul pe geam. Atitudine de vedetă, nu alta. Ne-a amintit

www.zvj.ro

4

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

Damian Militaru:

„Dacă nu intră în grupele Ligii, Steaua a ieşit campioană degeaba…”

Fost mare jucător al Jiului şi al Stelei, Damian Militaru urmăreşte cu interes parcursul echipei sale de suflet şi spune că se bucură pentru titlul cu numărul 24 cucerit de stelişti.

De cinci ori campion cu Steaua, Damian Militaru le transmite un mesaj celor din Ghencea: „Este foarte fru-

mos ce au realizat şi mă bucur mult, dar dacă nu vor intra în grupele Ligii, atunci au ieşit campioni degeaba”. În prezent, Militaru se ocupă de pregătirea juniorilor de la Jiul Petroşani, iar recent copiii pregătiţi de el au ocupat locul doi la „Cupa Danone”.

Gimnastică

La CSŞ Petroşani,

Tenismeni de elită

Tenismenii de la CSŞ Petroşani au cucerit aproape toate trofeele de la o competiţie desfăşurată la Tg. Jiu. Elevii antrenorului Vasile Medveschi s-au impus la toate categoriile de vârstă la care au luat startul. Turneul masculin de 14 ani a fost dominat de Elias Licău, iar pe locul 3 la această categorie s-a clasat un alt sportiv de la CSŞ Petroşani, Alexandru Boghian. Acesta l-a învins în finala mică pe Răzvan Ilinca, de la CSŞ Tg Jiu, scor 6-1; 5-7; 6-4. În competiţia fetelor de 14 ani, Andra Lazăr a învins-o pe Andreea Mihai cu 6-1; 6-3. În concursul băieţilor de 12 ani, finala şi-au disputat-o tot doi tenismeni de la CSŞ Petroşani, Rareş Roşulescu şi Radu Lazăr. Primul s-a impus cu scorul de 6-1; 6-1, ocupând locul 1.

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

În topul americanilor

Fosta gimnastă Gina Gogean a traversat Oceanul Atlantic pentru a participa la ediţia 2013 a ceremoniei de admitere în „International Gymnastics Hall of Fame”. Deveanca se află pe lista celor patru personalităţi nominalizate pentru a fi acceptate în „galeria celebrităţilor mondiale ale gimnasticii”. Festivitatea va avea loc mâine, la Oklahoma City, în SUA.

„Este o mare onoare şi o mare bucurie, iar la festivitate cred că voi avea emoţii mari decât la concursurile la care am participat ca sportivă. La nominalizarea mea pentru International Gymnastics Hall of Fame s-a ţinut cont de performanţele ca gimnastă şi de activitatea de arbitră, antrenoare şi profesor universitar. Îmi este răsplătită într-un mod elegant şi cu recunoaştere universală munca de-o viaţă, pe care o fac cu pasiune şi plăcere”, a declarat Gina Gogean. Pentru a fi admis în Hall of Fame-ul gimnasticii, un sportiv trebuie să câştige minimum o medalie la Jocurile Olimpice sau Campionatele Mondiale, iar după retragere, trebuie să aibă o activitate şi contribuţie de cel puţin 10 ani în gimnastica naţională sau internaţională.

Din Hall of Fame-ul gimnasticii mai fac parte: Nadia Comăneci (din 1993), Ecaterina Szabo (2000), Teodora Ungureanu (2001), Daniela Silivaş (2002), Simona Amânar (2007), Octavian Belu (2009) şi Lavinia Miloşovici (2011).

Fotbal. Juniori C

Luptă aprigă pentru primul loc

Turneul final al Campionatului Judeţean de Fotbal de juniori este foarte disputat, cu doar două etape înainte de final.

După trei runde, în clasament conduce FC Hunedoara, urmată de CNS Cetate Deva şi Jiul Petroşani, toate cu câte 6 puncte, dar echipa din Vale are un meci mai mult disputat. Câştigătoarea ar putea fi decisă în etapa de sâmbătă, când FC Hunedoara şi CNS Cetate Deva vor juca meciul direct.

Campioana judeţeană la juniori C va participa la turneul zonal.

www.zvj.ro

vineri, 17 mai 2013

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

După un 0-1 pentru CS Vulcan,

vineri, 17 mai 2013

Vin vremuri grele pentru Minerul Uricani Să-mi fi dat orice, dar pe cinstite dacă, înainte să fi ajuns la stadion, mi-aş fi dat seama că derby-ul local de miercuri, dintre CS Vulcan şi Minerul Uricani, va stârni atâta amar de patimă, nu atât între fotbalişti, cât, mai ales, între oficialii celor două echipe.

Am înţeles ulterior

care era chichireaza. În cazul unul egal sau al unei victorii a gazdelor - minune care s-a petrecut în ultimul minut de joc, 93, dacă e să ţinem seama de prelungiri -, Minerul Uricani ar fi urmat să-i zică salut posibilităţii de promovare în divizia superioară.

Ceea ce s-a întâmplat, însă, la Vulcan - spun cunoscătorii - când băieţii antrenaţi de Ocsi Iszak au înscris nesperat, cu câteva secunde înainte de fluierul final al arbitrului de centrul Florin Anca, le-a umplut inima de bucurie mai marilor Universităţii Petroşani.

Cu o diferenţă

de doar trei puncte faţă de Haţeg, ocupanta locului al II-lea în clasament, Minerul Uricani s-a aruncat în luptă, dornică să plece cu o victorie de la Vulcan, victorie menită, desigur, să-i întărească poziţia de lider şi s-o ferească de surpriza scorului din meciul pe care haţeganii îl disputau în aceeaşi zi, miercuri, 15 mai, şi aceeaşi oră, 17:30, în compania Bradului.

Partida a început

cu uşoara dominare a echipei oaspete, căreia, însă, gazdele nu se sfiesc să-i răspundă cu aceeaşi monedă. Dacă, la uricăneni, Ciorâia este cel al cărui joc sclipeşte mai tare, la vulcăneni se face remarcat Culiţă Lavric. Mingea se mişcă, practic, cu repeziciune în ambele jumătăţi de teren, dar nu vrea să intre în plasa niciunei porţi. Asta, deşi nu au lipsit câteva şuturi la poartă demne de luat în seamă. La câteva doar intervenţiile prompte ale portarului vulcănean

5

Ciprian Toth sau ale omologului său uricănean Adrian Farcaş au făcut ca mingea să nu ajungă în aţe. Se joacă bărbăteşte, vulcănenii ca pe vremea în care erau campioni, iar uricănenii cu dorinţa de a demonstra diferenţa de opt locuri din clasament dintre ei şi CS Vulcan.

Treabă la care

m-am întrebat sincer cum ar fi fost dacă, de exemplu, meciul le-ar fi avut drept combatante pe echipele ocupante ale primelor două locuri. În timp ce, pe teren, băieţii dau tot ce au mai bun în ei, pe margine oficialii uricăneni şi vulcăneni se uită urât unii la alţii şi îşi aruncă vorbe deloc măgulitoare. Cei de la Vulcan îi acuză pe uricăneni că, aşa cum le este în obicei, fac presiune asupra arbitrului de centru, iar uricănenii se răstesc constant la omul în negru care conduce de la centru acuzându-l că le favorizează pe gazde. Repriza întâi se încheie cu un şut superb al vulcăneanului Sergiu Răzvan Maier, dar mingea este reţinută cu mare clasă de către Adi Farcaş.

Partea a doua a meciului

aduce două schimbări în componenţa echipei uricănene. Intră Chişcă şi Voinea, intenţia clară a antrenorului Vasile Scurtu fiind aceea de a întări atacul Minerului Uricani. La vulcăneni Alin Miculescu îl schimbă pe Coldea, pentru ca imediat după aceea "Piticu'" să aibă prima ocazie de a înscrie. Din păcate se afla în ofsaid. Minutele trec şi scorul se încăpăţânează să rămână alb: 0-0. Pe teren are loc o altercaţie, iar centralul arată trei minute de prelungiri. În ultimul dintre acestea avea să se petreacă dezastrul Uricaniului.

Rezultate

Aurul Certej - CS CFR Simeria 8-3 Victoria Călan - Zarandul Crişcior 3-0 Dacia Orăştie 2010 - Metalul Crişcior 6-3 CSA Aurul Brad - CSO Retezatul Haţeg 1-2 Clubul Jiul Petroşani - Hercules Lupeni 0-9 AS Şoimul Băiţa - Gloria Geoagiu 4-0 CS „U” Petroşani - Retezatul Râul de Mori 3-0 CS Vulcan - CS Minerul Uricani 1-0 CS Ghelari - CS Inter Petrila 3-2

Fotbal. Liga a IV-a

Care pe care

Rezultatele rundei intermediare din Liga a IV-a au complicat şi mai tare ecuaţia promovării, iar lupta din ultimele patru etape de campionat se anunţă a fi una de care pe care.

Minerul Uricani a pierdut poziţia de lider şi a rămas cu 65 de puncte (golaveraj 65-29), după ce a fost învinsă, în meciul din deplasare cu CS Vulcan. Roso-nerrii au cedat în urma unui gol primit în minutul 93, din cauza unei greşeli Palade, introdus de portar. Pe primul loc a trecut Retezatul Haţeg, care a pe teren în locul lui "Puchin" Băcăran, care, acumulat tot 65 de puncte (golaveraj 80-38), în urma succeîn acest meci, nu prea a fost el, trage un şut sului, 2-1, obţinut la Brad în compania Aurului. spre poarta lui Adi Farcaş. Portarul uricănean Chiar dacă se află doar pe locul trei, Universitatea boxează balonul şi, fatal pentru el, face Petroşani este cel mai bine plasată în lupta pentru procâţiva paşi în faţă. Palade speculează gafa, movare, întrucât studenţii au acumulat 64 de puncte prin prinde din nou mingea şi o bagă lejer în victoria la masa verde cu Retezatul Râu de Mori şi au un spaţiul porţii. A fost momentul în care, peste meci mai puţin disputat. Este însă vorba chiar de un meci echipa uricăneană, s-a aşternut doliul. cu CS Vulcan, echipă care a învins lidera şi, prin urmare, Adrian Farcaş iese de pe teren cu ochii în orice este posibil. lacrimi, neputându-şi ierta ieşirea aceea Etapa viitoare, mâine (sâmbătă, 18 mai): Retezatul total neinspirată. În tabăra vulcănenilor e Râu de Mori - Minerul Uricani; CS Vulcan - CS Ghelari; veselie de nedescris. "Vin vremuri grele penGloria Geoagiu - Clubul Jiul Petroşani; Hercules Lupeni tru Uricani!", este ultimul comentariu pe CSA Aurul Brad; Retezatul Haţeg - Dacia Orăştie 2010; Metalul care l-am prins de la cineva aflat lângă mine.

Crişcior - Victoria Călan; Zarandul Crişcior - Aurul Certej; Ceea ce nu este departe de adevăr.

CFR Simeria - CS Inter Petrila; „U” Petroşani - Şoimul Băiţa.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

CMYK

6 ACTUALITATE Măcar paza să-i fie restabilită

Ziarul Vãii Jiului vineri, 17 mai 2013

Vrăjeala a mers

câţiva ani la rând, dar acum nu cred că mai e careva care s-o creadă. Adevărul este că soarta ei nu mai interesează pe nimeni, altele fiind, probabil, priorităţile de moment. Singura operaţiune efectuată acum doi-trei ani şi care a mai dat oarece speranţe a fost aceea a înlocuirii fostelor ferestre din lemn cu termopane. După care, peste clădire s-a aşternut din nou uitarea.

Mai nou,

După cum stau lucrurile, este evident că, nici pe departe, Şcoala Gimnazială nr.7 din Vulcan nu va fi terminată prea curând. În acest an, în niciun caz.

Începută în

vremurile în care şcolile cuprinzând clasele I-VIII se numeau generale, construcţia şcolii 7 de pe strada Parâng din Vulcan nu a fost dusă la bun sfârşit nici după mai bine de douăzeci de ani de când i s-a săpat fundaţia. Explicaţia, de-a lungul acestor mulţi ani, a fost aceeaşi: ministerul de resort nu a alocat banii necesari.

de câţiva ani nu se mai găsesc bani nici pentru asigurarea pazei obiectivului. Fapt care a avut consecinţă - aşa cum am arătat în paginile acestui ziar spargerea geamurilor termopan de pe latura estică a clădirii. Acestea au fost înlocuite, numai că, după cum am observat acum câteva zile, derbedeii care le-au făcut cioburi şi-au mutat locul de distracţie pe latura vestică. Pe care, după cum se poate vedea şi în poze, dacă au mai rămas întregi doar câteva geamuri termopan.

Mâine, la Sălaşul de Sus,

Şcoala de Biodiversitate pentru elevi hunedoreni La Festivalul Narciselor, ce se va desfăşura mâine la Sălaşu de Sus, va fi lansat şi proiectul educaţional „Şcoala de Biodiversitate. Păsări, fluturi şi flori rare la poalele Retezatului”.

Proiectul este finanţat de Mol România, în colaborare cu Fundaţia pentru Parteneriat, şi face parte din Programul „Spaţii verzi”, componenta „Arii naturale protejate”. El va fi implementat de Asociaţia pentru Şoimărit şi Protecţia Păsărilor de Pradă „Peregrinus”, în parteneriat cu Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Primăria Sălaşu de Sus, Şcoala Primară

Yoyo’s Irish Pub Petroşani, b-dul 1 Decembrie 1918 - zona pietonală (lângă Optică şi Enel) angajează barman şi ospătar.

Relaţii la telefon 0785.296666

www.zvj.ro

Este posibil

ca, după apariţia celor scrise acum, să fie schimbate şi acestea. Dar nu aceasta este soluţia, în condiţiile în care se găsesc tot timpul din aceia puşi pe distrus. Nu zic că cel mai bine ar fi să se termine şcoala odată, fiindcă îmi dau seama că aş spune prostii. Dar, în cel mai rău caz, măcar paza obiectivului să fie restabilită.

Gheorghe OLTEANU

Sălaşu de Sus şi Şcoala Gimnazială Sântămăria Orlea. În fapt, proiectul se va derula în ariile protejate Fânaţele cu Narcise şi Vârful Poieni şi va avea ca ţintă educaţională 100 de elevi de la şcolile generale din Sălaşu de Sus şi Sântămăria Orlea, dar şi alţi iubitori de natură. Astfel, pe parcursul a 5 săptămâni, grupe de câte 20 de elevi de la cele două şcoli vor participa la lecţii teoretice şi practice în aer liber, pe parcursul cărora vor descoperi detalii interesante despre geografia zonei şi a ariilor protejate, modalităţi de cunoaştere, observare şi protejare a plantelor, fluturilor şi păsărilor şi vor asista la demonstraţii de zbor cu păsări de pradă deţinute legal de Asociaţia „Peregrinus”. De asemenea, elevii vor participa la jocuri şi activităţi interactive, dar şi la activităţi de ecologizare.

La final, 10 dintre elevii cei mai activi vor beneficia de sesiuni de training pentru a deveni ghizi juniori pentru biodiversitate.

Cei 100 de elevi participanţi vor avea posibilitatea să participe şi la un concurs derulat pe patru secţiuni: desen, fotografie, text scris şi promovarea celor două arii protejate pe reţelele de socializare.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiului vineri, 17 mai 2013

La Şcoala Generală „Ana Colda” s-a scris ieri

DEZBATERE

O nouă filă din Strategia de Dezvoltare a oraşului Petrila

La Petrila, într-una din sălile de la parterul Şcolii Generale „Ana Colda”, a avut loc ieri, 16 mai, cea de-a treia întâlnire dintre primarul Ilie Păducel şi cei din administraţia publică locală cu cetăţenii, privind dezbaterea Strategiei de Dezvoltare a oraşului Petrila în perioada 2014-2020.

de la Apa Serv: „Anul trecut am fost la conducerea apei de la Petroşani şi mi s-a spus că nu au filtre şi de aceea opresc apa.

Mi-au spus că pentru Petrila au rezervoare, doar nouă ne opresc apa. Trebuie făcut ceva, noi am plăti apă, dar nu avem. Noroc că nu plouă mai mult că tot fără apă am fi în case”.

După cum se ştie, Petrila a fost împărţită în cinci sectoare, joi discutându-se strict doar probleme şi proiecte legate de acest sector. În sală au fost mai puţini cetăţeni decât la primele două întâlniri. Totuşi, până la finalul dezbaterii, s-au strâns vreo 3040 de cetăţeni din zonă, mulţi pensionari, câteva gospodine, funcţionari publici care locuiesc în acest sector al oraşului, şi care au ridicat şi ei câteva probleme legate de câteva viitoare proiecte pentru zonă. Primarul Ilie Păducel a fost însoţit de viceprimarul Vasilică Jurca, de consilierii locali Cornel Preda, Victor Aleznauer şi Adrian Burdea, de noul administrator public al oraşului, Ciprian Preda, şi un reprezentant al societăţii Edil Urban. Au mai fost prezenţi reprezentanţi ai poliţiei, poliţiei locale, pompierilor şi părintele Flavius Ţârlea.

Tot Gheorghe Enulescu a vorbit şi de o gaşcă de hoţi tineri, care s-ar fi aciuat în zona Taia şi care într-o seara erau cât pe ce să-i fure o hintă de fier din curte. „Noroc că i-am auzit şi am ieşit afară, dar nu-i bine ce se întâmplă”.

La acest aspect, primarul a cerut poliţiei şi poliţiei locale, care aveau reprezentanţi în sală, să fie vigilente, menţionând că la Petrila este o problemă cu furturile, mai ales de fier, „avem lipsă peste 400 de capace de canal”. Întrebat cine le dă acestora autorizaţii, primarul a menţionat că prefectura, doar de curând fiind impus de lege ca să dea autorizaţie primăria.

Doru Mihăilă, poliţist local din cadrul compartimentului „Poliţie Rutieră”, a confirmat că ceea ce susţine domnul Bela este adevărat, legat de vorbele urâte adresate de şoferi celor care urcă cu legitimaţii, care le dă drept prin lege să circule gratuit pe mijloacele publice de transport local, menţionând că există destule plângeri în acest sens. Tot poliţistul s-a plâns că cei de la ZMK nu vor să meargă să discute la sediul poliţiei aceste probleme şi apoi să ia măsuri, cerând ca pe viitor administraţia publică locală să organizeze o dezbatere publică pe această temă, unde să fie invitaţi „şi domnul Vlasi, dar şi doamna Marga, care preferă să discutăm doar la telefon”.

Poliţistul Victor Ştefan, cel care se ocupă şi de gospodărirea sediului poliţiei, a cerut cuvântul. I s-a dat, iar dumnealui a cerut, public, ca fiecare cetăţean, când are o problemă de furt, cum a fost cazul prezentat de domnul Enulescu, să meargă la poliţie şi să facă plângere. Apoi a mulţumit administraţiei locale pentru sprijinul acordat în reabilitarea clădirii poliţiei.

30-40 de cetăţeni

Obiectivele realizate între 2008-2013

Primarul Păducel a prezentat pe scurt toate realizările din perioada 2008-2013 din acest mare sector al oraşului, care întâmpină încă destule probleme, dar care „în trecut a avut mult mai multe, începând de la străzi şi trotuare şi terminând cu lipsa gazului în totalitate, a apei potabile sau a iluminatului public stradal, asta ca să dau doar câteva exemple”.

Pentru că în ultimii ani am tot scris atunci când s-a făcut câte ceva n-o să mai reamintim aici decât câteva mari proiecte realizate în ultimii cinci ani, citite în sală: modernizarea şi ramforsarea străzii Republicii şi reabilitarea trotuarelor aferente şi a rigolelor de scurgere a apei, introducerea gazului metan în Colonia Brătianu şi extinderea reţelei de gaz, asfaltarea străzilor din zona Lonea, construirea a patru blocuri de locuinţe pentru tineri la Lonea (lucrare aflată în curs şi finalizată deocamdată într-un interval cuprins între 60 de procente şi 90 de procente).

Discuţii pe lângă… strategie

„Poliţia e cu noi!”

Din nou Apa Serv cu problemele…

Al doilea punct de pe ordinea de zi, care a fost şi cel mai lung, a cuprins discuţii legate de problemele cetăţenilor. Din acestea administraţia publică locală a încercat să le introducă sub formă de proiect în viitoarea strategie pentru rezolvarea lor.

Dar din nou n-a prea fost să fie, ca şi la discuţia precedentă, mulţi din sală nu au înţeles scopul acestei dezbateri şi s-au încurcat în lucruri mărunte, care pot fi rezolvate, cum spuneam şi data trecută, la orice audienţă cu primarul sau viceprimarul.

Tiberiu Tederschi a vorbit mult, dar n-a venit cu ceva viabil, de construit în următorii şase ani. A vorbit de găinile vecinilor (care fac mizerie şi colmatează rigola), a vorbit de amenzile date la Jieţ de poliţia locală (stăpânilor de animale care le lasă haihui), a vorbit de mama unui ofiţer de poliţie (care i-a ameninţat pe unii că-i aranjează) şi de îngustarea străzii 1 Mai (de la 7,20 m, la 5,10 m, îngustarea nefiind admisă de legi). Toate acestea sunt probleme, nimic de zis, care trebuie soluţionate de administraţie, dar întrebarea este ce vor pune în strategie cei din administraţie? Prinderea găinilor, sancţionarea ofiţerului pentru ce a spus mama sa, sau amendarea celor care au îngustat strada?

Dacă părintele Ţârlea a vorbit de decolmatarea sau adâncirea rigolelor de scurgere, care reprezintă, într-adevăr, o problemă în Brătianu când plouă, deci şi la biserică, dl. Andrei a vorbit din nou de canalizarea din zona Stadion (Brătianu) şi de noroiul excesiv când plouă. Cum cineva din sală a pomenit şi de preţul ridicat al apei, iar altul striga sus şi tare „îi dăm jos şi să le fie ruşine!”, toate acestea şi discuţiile lungi despre Apa Serv l-au înfuriat pe consilierul Preda, care a izbucnit cu voce tare la adresa directorului general al SC Apa Serv, Costel Avram, pe care, printre multe alte vorbe pline cu năduf, l-a catalogat că „e permanent în campanie electorală, dar pentru ce cer oamenii noştri din colonie nu face nimic, doar îi plimbă cu vorba”.

Ioan Gherghei de pe strada Cloşca, nr. 16, a ridicat problema canalizării. A cerut primarului să rezolve acest lucru. Ilie Păducel i-a dat dreptate, dar a spus că acest lucru e de competenţa SC Apa Serv şi a directorului general Costel Avram, primarul intrând oarecum şi la un atac asupra directorului general: „Domnul Avram stă la pândă. Văd că abia aşteaptă să se închidă apa la oameni, nu să-i dea drumul sau să le rezolve canalizarea. Canalizarea e la pământ în Brătianu şi peste tot prin oraş, dumnealor trebuie să rezolve acest lucru”, a contraatacat primarul. Supărat şi pe faptul că „deşi am discutat cu domnul director Avram ieri, dimineaţă, să vină la dezbatere şi mi-a promis că o să fie directorul tehnic, n-a venit după cum vedeţi nimeni”. Acelaşi lucru l-a ridicat şi Angelica Speriuş, e vorba de canalizarea de la casele din spatele blocurilor de garsoniere din Lonea.

Domnul Bela, un om care stă şi lucrează de 60 de ani în Lonea, a fost supărat pe şoferii de maxi-taxi, care vorbesc urât cu cei care se urcă în maxi-taxi pe bază de legitimaţie. Tot dl. Bela a atras atenţia că nu de puţine ori vede cai şi măgari care pasc liniştiţi în faţa poliţiei. Omul a mai ridicat o problemă, întrebându-l pe primar „dacă se mai face conducta de gaz”.

Primarul i-a răspuns că da, dar cu amendamentul că primăria nu are dreptul să facă extinderi de astfel de reţele, „dar se va găsi o soluţie”. Gheorghe Enulescu din Taia a vorbit de asemenea mult, dar iar lucruri care nu aveau legătură cu strategia de dezvoltare. Poate doar crearea unor rezervoare de apă, precum sunt şi pentru Petrila, la Taia, pentru ca atunci când plouă să nu se mai oprească apa la casele de pe Taia. Dar nici acest lucru nu ţine de administraţia publică, ci de strategia şi investiţiile SC Apa Serv. Am reţinut, totuşi, ce i s-a răspuns omului de către cei

Doamna Mărioara din primărie, care locuieşte în Brătianu, a spus că din sondajul de stradă efectuat de dumneaei împreună cu colegii din primărie (întrebarea a fost: canalizarea sau asfaltul?) rezultă că „oamenii vor mai repede asfalt”.

Funcţionara susţine că 300 dintre cetăţenii din colonie au semnat pe tabele că vor întâi asfalt. Ca o funcţionară veritabilă, înţelegând rolul acestei dezbateri, doamna Mărioara a cerut amenajarea unor locuri de picnic, cerute de lege, în Lunca Florii şi Jieţ, înfiinţarea pe raza oraşului a unui ştrand, „dacă se poate în zona noastră”, împrejmuirea cimitirului din Colonia Brătianu şi curăţarea lui de vegetaţie, mizerie, plus tăierea copacilor bătrâni, crearea unui muzeu al satului la Jieţ.

Primarul a cerut celor de la Edil să se ocupe de acest cimitir, „că le intră în atribuţii”, iar celelalte ridicate de funcţionară şi le-a notat meticulos. La ultimul punct al şedinţei, Ioan Olaru şi Mircea Popa din Brătianu au fost aleşi să facă parte din comitetul de dezvoltare socio-economică a oraşului. Viitoarea dezbatere, penultima, va avea loc la Căminul Cultual Cimpa, discuţiile referindu-se pe sectorul Cimpa-Răscoala-Taia-Birăoni.

Corneliu BRAN

Apa Serv - impopulară în Brătianu şi Taia?

7

O doamnă care a înţeles rostul întâlnirii

www.zvj.ro

8

ACTUALITATE

SC ADARCO INVEST SRL Petroşani angajează ingineri proiectanţi care să îndeplinească cerinţele: • Absolvenţi cursuri universitare profil tehnic; • Cunoştinţe solide de desen tehnic industrial şi proiectare (Solid Works, Solid Edge, Autocad 2D / 3D etc); • Experienţă minim 5 ani în activitatea de proiectare construcţii mecanice.

Angajarea se va face pe bază de CV şi probă de lucru.

Persoanele interesate sunt rugate să ne contacteze pentru detalieri suplimentare la tel. 0254-50.60.01 şi să transmită CV la: - e-mail: office@adarco.ro - fax: 0254.51.33.03 Sediul fabricii: localitatea Aninoasa, str. Costeni nr. 232A (înainte de intrarea pe podul Jiul de Vest, pe partea stângă a sensului de mers spre municipiul Vulcan)

Ziarul Vãii Jiului vineri, 17 mai 2013

Pe lista ajutoarelor de minimis pentru investiţiile IMM-urilor

Se află şi întreprinderile cu activitate în sectorul cărbunelui

Guvernul a adoptat această hotărâre pentru susţinerea în continuare a IMM-urilor în vederea realizării de investiţii şi crearea de noi locuri de muncă.

„Ajutoarele de minimis se acordă IMM-urilor sub formă de sume nerambursabile în procent de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate spre finanţare, în limita valorii maxime de 200.000 de euro, echivalent în lei, respectiv 100.000 de euro în cazul întreprinderilor care desfăşoară activitate în domeniul transportului rutier”, se arată în hotărâre.

Prin noua schemă de ajutor se introduce condiţia de a crea până la finalizarea investiţiei şi de a menţine pe o perioadă de minimum 3 ani după aceea 7 locuri de muncă, din care cel puţin 3 pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele 3 luni în cazul unui ajutor de minimis de la 100.000 de euro până la 200.000 de euro inclusiv; 5 locuri de muncă, din care cel puţin 2 pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele 3 luni în cazul unui ajutor de minimis de până la 100.000 de euro inclusiv.

Prezenta hotărâre se aplica ajutoarelor acordate întreprinderilor din sectoarele pescuitului şi acvaculturii; întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în producţia primară de produse agricole; întreprinderilor care îşi desfăşoară activi-

tatea în transformarea şi comercializarea produselor agricole; întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în transformarea şi comercializarea produselor agricole; activităţilor legate de exportul către ţări terţe sau către state membre ale UE, respectiv ajutoarelor legate direct de cantităţile exportate, ajutoarelor destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export; pentru folosirea mărfurilor autohtone în locul celor importate; întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul cărbunelui; pentru achiziţia de vehicule de transport rutier de mărfuri acordate întreprinderilor care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terţilor şi întreprinderilor aflate în dificultate.

Pe lista întreprinderilor care beneficiază de ajutorul de minimis se află şi cele care au ca domeniu de activitate sportul, învăţământul şi cercetarea.

Alina PIPAN

În acest sfârşit de săptămână

Cine doreşte se poate relaxa la Festivalul „Narciselor” sau la Festivalul „Luminii”

Chiar dacă Festivalul „Narciselor” de la Sălaşu de Sus nu este singurul de acest gen din ţară, deoarece sunt multe poieni pline cu narcise, constituie un motiv de mândrie pentru localnicii care organizează festival în cinstea lor.

Poiana narciselor de la Sălaşu de Sus are o suprafaţă de aproape 20 de hectare, fiind situată între Sălaşu de Sus şi Nucşoara. Oamenii locului spun că primele narcise au fost aduse la Sălaşu de Sus, în anul 1900, de un cetăţean olandez.

Dacă olandezul este „de vină” pentru o aşa minunăţie, atunci cinste lui.

Consiliul local al comunei a alocat din bugetul local 15.000 de lei pentru manifestare, bani necesari pentru cele două zile de festival.

Nu este singurul eveniment pentru care puteţi să vă suiţi în maşină şi să plecaţi să vă distraţi.

Are loc, de asemenea, meciul de fotbal dintre echipe FC Hunedoara şi Unirea Dej, ce se va desfăşura astăzi 17 mai.

Festivalul „Luminii”, ce se va desfăşura în data de 18 mai, la Hunedoara, Deva şi Târgu Jiu. Acestea din urmă sunt cele mai apropiate localităţi de Valea Jiului în care se desfăşoară festivalul. Se vor aprinde 5000 de gulguțe. Ideea vine din 2004, când câţiva cercetaşi din Cluj Napoca au încercat să amintească oamenilor de frumuseţea lucrurile mărunte din viaţa lor.

Unindu-şi forţele au organizat prima ediţie a

www.zvj.ro

La sfârşitul săptămânii

Jandarmii prezenţi la datorie

Jandarmii hunedoreni au primit deja misiuni de asigurare a ordinii la patru evenimente speciale ce vor avea loc la sfârşitul acestei săptămâni.

Este vorba de: meciul de fotbal dintre FC Hunedoara şi Unirea Dej, din 17 mai, Festivalul „Luminii”, la Deva, din 18 mai, Ciclo-Caravana „Tineretului”, în 18 mai, pe traseul Deva-Băiţa şi retur, şi Festivalul „Narciselor” din comuna Sălaşu de Sus, în 19 mai. În plus, în 19 mai, jandarmii vor asigura ordinea publică în zona a 11 biserici din judeţ, cu ocazia sărbătoririi Duminicii Rusaliilor la catolici.

Mihaela PETROŞAN

evenimentului, intitulat atunci „Seara Viselor Împlinite”. Atunci, clujenii prezenţi au aşezat pe lacul din Parcul Central aproximativ 200 de cutiuţe confecţionate din hârtie, cu lumânări aprinse înăuntru, trimiţând odată cu ele şi visele lor cât şi dorinţa de a deveni realitate.

Ciclo-Caravana Tineretului este o altă manifestare organizată în data de 18 mai, pe traseul Deva-Băiţa şi retur.

De asemenea, duminică, 19 mai, 11 biserici din judeţ vor ţine slujbe, cu ocazia sărbătoririi Duminicii Rusaliilor de credincioşii catolici.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului vineri, 17 mai 2013

UMOR ÎN HA... MAJOR

Festivalul Naţional de Epigramă „Cât e Buzăul de mare”

Ediţia a XIV-a, 10-12 mai 2013

La începutul lui Florar, când castanii îşi îndreaptă candelabrele spre cer, epigramiştii se îndreaptă spre Buzău, unde se desfăşoară Festivalul Naţional de Epigramă „Cât e Buzăul de mare”. Festivalul s-a desfăşurat şi anul acesta, pentru a XIV-a oară consecutiv, în perioada 10-12 mai. Organizatorii acestei importante acţiuni au fost Casa de Cultură „Ion Caraion” a Municipiului Buzău şi Cenaclul „Nicolae Grigore Mihăescu-Nigrim” Buzău.

Vineri, 10 mai, umoriştii au început să sosească la Hotelul „Pietroasa”, situat în Piaţa Dacia. Vreţi să ştiţi câte stele are acest hotel? Se zvoneşte că ar avea cinci, cel puţin umoristul Florian Abel aşa consideră: Într-un hotel de 4 stele, De la Buzău, numit Pietroasa, Sosi pe plaiurile mele Şi Vali de la Aninoasa. Şi cum ia premii peste tot, În festivalurile cele, Hotel Pietroasa, eu socot Că e, de astăzi, de 5 stele.

După-amiază, în Sala de festivităţi a Primăriei Buzău, a avut loc deschiderea oficială a festivalului.

La prezidiu, s-au aflat domnii Viorel Pietrăreanu (directorul Casei de Cultură), George Corbu (preşedinte al U.E.R.), Mihai Sălcuţan (vicepreşedinte al U.E.R., preşedinte al Cenaclului Umoriştilor Buzoieni), prof. Theodor Codreanu, Petre Gigea-Gorun (vicepreşedinte al U.E.R.), dr. Elis Râpeanu şi epigramistul George Zarafu. Încă de la început, am fost anunţaţi că festivalul a ajuns la vârsta de paisprezece ani, adică vârsta… buletinului: Terminăm de-acum cu gluma, Anul acesta-ncepe chinul, Uit de tată şi muma…

Că ne scoatem buletinul!

Domnul procuror Ionuţ-Daniel Ţucă, membru al Clubului Umoriştilor Constănţeni, i-a atenţionat, însă, pe umoriştii buzoieni că…

Ajunşi la vârsta unui buletin, N-o spune-aici deschis satrapul: Deloc nu-i vremea astăzi de festin, De-acum răspundeţi, deci, cu capul!

Portretul îndoliat de pe masă, aflat în dreptul locului ocupat, de obicei, de maestrul Paul NicolaeMihail, ne-a făcut să simţim că maestrul este prezent printre noi. Comunicarea „Pe Caraiman s-a mai înălţat o cruce” ne-a emoţionat, dar emoţiile şi lacrimile sunt fireşti, când e vorba de un confrate dispărut. Doi dintre confraţi i-au dedicat câte un catren: Regretatului maestru Paul Mihail–Nicomah Te-ai dus, maestre-acolo, Sus Şi nu e doar părerea mea, Doar din motivul că ţi-a pus Ceva nebuna în cafea!

(Dan Căpruciu – Galaţi)

9

Madrigal, lui Nicomah S-a dus în lumea de apoi Şi un regret ne-ncearcă tare, Că nu mai este printre noi, Dar el trăieşte-n fiecare.

(Ionuţ-Daniel Ţucă – Constanţa)

A urmat o lansare de carte, fiind prezentate volumele „Zbor cu prapOanta” şi „Umor pe toate feţele” de Mihai Sălcuţan. Unul dintre aceste volume a fost deja prezentat cititorilor din Valea Jiului, urmează să vi-l prezint şi pe celălalt. Au fost decernate premiile U.E.R. pentru anul 2012 şi premiile Concursului Naţional „Mircea Trifu”.

Unul dintre premianţi, umoristul Gheorghe Bâlici, de la Chişinău, a ţinut să precizeze că…

Oricât am fi de optimişti, De mândri şi de importanţi, În Rai primesc epigramişti, Nu fel de fel de… premianţi!

A doua zi, am pornit spre Râmnicu Sărat, pentru a vizita Complexul Brâncovenesc, care cuprinde edificii ctitorite de Constantin Brâncoveanu şi de spătarul Mihai Cantacuzino. Lucruri interesante despre istoria locurilor şi despre obiectivul pe care aveam să-l vizităm am aflat pe parcursul călătoriei, de la domnul avocat Mihai Sălcuţan, care ne-a impresionat şi de această dată cu vastele dumnealui cunoştinţe. Ajunşi în oraşul „râmnicenilor săraţi” (sintagmă pe marginea căreia s-a tot glumit), se poate spune că am trăit adevărate lecţii de istorie, arte vizuale şi etnografie. Dar cea mai mare încărcătură emoţională a avut-o vizitarea bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, unde părintele paroh Gheorghe Bivolaru ne-a primit cu cozonac şi vin şi ne-a vorbit despre istoria bisericuţei, despre personalităţile al căror nume sunt legate de acel locaş de cult. Ca să nu uite că oaspeţii sunt nişte… drăcuşori de umorişti, confratele Gheorghe Bâlici a recitat următoarea epigramă: Fariseilor La sfânta slujbă, când vă închinaţi, Cum staţi lipiţi ateu lângă ateu, Nu pot răzbi cei drepţi şi luminaţi Şi-abia de mai încape Dumnezeu!...

Trecerea umoriştilor pe acolo a fost consemnată de doamna dr. Elis Râpeanu, în Cartea de onoare, unde a scris următorul madrigal: În Săptămâna luminată, cu gândul la Basarabia şi Bucovina Se toarnă-n suflet liniştea pascală, Simţim pe frunte stropii de agheasmă, Se-ntinde Ţara, ca o catedrală, Cu două lacrimi pe catapeteasmă.

Spectacolul de gală a avut loc seara, în Sala Mare, a Consiliului Judeţean Buzău. Recitalul de epigramă a alternat cu melodiile interpretate de artistele Irina Loghin şi Gabriela Bolocan, de micuţa Diana Mihalaşcu şi de George Mitrea (fost component al formaţiei Savoy). În acea atmosferă de gală, a avut loc festivitatea de premiere. Premiile Concursului Naţional de Epigramă, la care au participat 101 concurenţi, s-au acordat, separat, pe teme. Astfel, la tema „Înălţarea domnilor” clasamentul a fost următorul: Premiul I: Florian Abel, Grindu, Ialomiţa Per aspera, ad astra! În cariere-nfloritoare Ai noştri domni când se răsfaţă, Cunosc o singură-înălţare Şi sute de schimbări la faţă.

Premiul al II-lea: Nichi Ursei, Râmnicu Vâlcea Vorbe...

Spune-o vorbă, dragii mei,

Care lămureşte treaba: Poţi să te înalţi cât vrei Dacă nu eşti Domn... degeaba!

Premiul al III-lea: George Petrone, Iaşi Propulsie Că azi e sus, nu-i de mirare: L-a dus spre culme, apriori, Perseverenţa lui cu care Şi-a tămâiat superiorii.

Menţiune: Vali Slavu, Aninoasa Destăinuirea unui parlamentar Chiar de-s înălţat în fruntea ţării, Banii nu sunt totul pentru mine, Am valori cu mult mai acătării ... Undeva, în băncile străine.

La tema „Apă de ploaie”, au obţinut premii următorii epigramişti: Premiul I: Gheorghe Constantinescu, Braşov Apa de ploaie Când se scurge în canal Este, azi, impozitată Şi devine, anormal, Pentru noi o apă plată!

Premiul al II-lea: Constanţa Apostol, Galaţi Pluvială Când secetă e pe ogoare Dar şi la mine-n buzunare, În market-uri de dau o tură Îmi plouă totdeauna-n gură!

Premiul al III-lea: Gavril Moisa, Cluj-Napoca România mea Mai ieri, când alt destin avea, Făceam, în ţară, apă grea...

Guverne s-au schimbat, o droaie, Dar toate fac apă de ploaie!

Menţiune: Laurenţiu-Florentin Ghiţă, Bucureşti Apa de ploaie Acest lichid posedă, din păcate, Şi conotaţii supranaturale: E un solvent de bună calitate Pentru promisiuni electorale!

Au mai fost premiaţi umoriştii Ionuţ-Daniel Ţucă (Medgidia), pentru volumul de epigramă „Srăjer pe reduta satyricon” şi Vasile Larco (Iaşi), pentru volumul de proză umoristică scurtă „Circul fără cupolă”.

Ca participantă la acest festival, am avut ocazia, pentru a doua oară, să-mi petrec, la Buzău, ziua de naştere, alături de prieteni dragi. La cea de-a treizeci şi… treisprezecea aniversare, mi s-a cântat „Mulţi ani trăiască!” tocmai în beciul palatului domnesc de la Râmnicu Sărat.

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 DIVERSE

vineri, 17 mai 2013

Soluţii pentru viabilizarea energiei termo ar fi

Workshop-ul pentru salvarea mineritului a stabilit şi soluţii pe termen scurt şi pe termen lung

Workshop-ul pentru salvarea mineritului, organizat la Petroşani, la finele lunii aprilie, a scos la iveală o serie de soluţii aplicabile pentru salvarea mineritului şi rentabilizarea producerii de energie termo.

Soluţiile identificate la workshop ar trebui imediat luate în considerare de guvernanţi, având în vedere că în momentul de faţă producţia de cărbune e pusă sub semnul întrebării, din cauza vânzării energiei termo pe piaţa naţională în foarte mică măsură, din cauza preţului de producţie ridicat.

Deputatul Monica Iacob-Ridzi susţinea că miniştrii Niţă şi Vosganian trebuie să părăsească funcţiile, deoarece nu se descurcă în această

poziţie. Deşi asta nu ar fi neapărat cea mai bună soluţie a rezolvării acestei crize, suntem de acord că pentru rezolvarea crizei mineritului este nevoie de voinţă politică. Guvernanţii, evident, nu au altă soluţie decât cea a privatizării complexelor, o soluţie de avarie, dar nu una de salvare a acestui sector. Specialiştii care au venit la Petroşani pentru a participa la workshop au identificat mai multe soluţii, a căror aplicare să conducă în final la sustenabilitatea şi profitabilitatea industriei miniere şi termoenergetice din România. Deputatul PP-DD a făcut publice unele dintre cele mai abordabile, anume: construirea unui nou grup energetic la termocentrala de la Paroşeni, care să folosească huila din Valea Jiului; retehnologizarea termocentralei Mintia, în vederea utilizării în continuare a cărbunelui, ca şi com-

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” PETROŞANI

Ultima medie la examenul de admitere în clasa a IX-a:

OFERTA EDUCAŢIONALĂ PENTRU CLASELE A IX-A - AN ŞCOLAR 2013-2014 -

Profilul Real, specializările: - matematică-informatică, intensiv engleză (28 locuri, o clasă) - matematică-informatică, intensiv informatică (28 locuri, o clasă) - ştiinţe ale naturii ( 28 locuri, o clasă) Profil Uman, specializările: - filologie (28 locuri, o clasă) - filologie intensiv engleză (14 locuri), intensiv franceză (14 locuri) - 2 grupe, o clasă

Înscrierea în liceu a absolvenţilor de gimnaziu care au fost declaraţi admişi la liceul nostru se face în perioada 17 - 26 iulie 2013 prin depunerea la secretariatul unităţii a dosarelor de înscriere ce conţin următoarele acte:

1. cererea de înscriere; 2. cartea de identitate (dacă este cazul) şi certificatul de naştere în copie legalizată; 3. adeverinţă cu notele şi media generală obţinute la Evaluarea naţională din clasa a VIII-a; 4. foaia matricolă pentru clasele V-VIII (cu calculul mediei generale); 5. fişa medicală

IMPORTANT!

După afişarea elevilor admişi în liceul nostru se va face repartizarea lor la clasele cu predare intensivă a unei limbi moderne în urma unei testări ce va avea loc în data de 19 iulie 2013 începând cu ora 9:00 la sediul liceului.

Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contacta la secretariatul liceului din strada 1 Decembrie 1918, nr.7 sau la telefon 0254 541574 sau puteţi accesa site-ul www.ltme-petrosani.ro

www.zvj.ro

bustibil, şi nu a gazului, aşa cum s-a vehiculat în ultima perioadă; intrarea Complexului Energetic Hunedoara într-o nouă construcţie energetică, bazată pe producţia de energie pe utilizarea unui mix de resurse (cărbune, apă, vânt, soare etc.); revitalizarea sistemului de termoficare şi extinderea lui la nivelul tuturor localităţilor din Valea Jiului şi asigurarea, în acest fel, a încălzirii locuinţelor la un preţ competitiv; investiţii minime în cadrul tuturor exploatărilor miniere din Valea

Jiului; pornirea exploatării resurselor aurifere şi cuprifere din Munţii Apuseni, ceea ce ar însemna o mare piaţă pentru energia produsă pe baza cărbunelui din Valea Jiului; necesitatea implementării unui mecanism de colaborare între administraţiile locale din Valea Jiului, CEH şi sindicate, precum şi societatea civilă.

Pentru ca aceste soluţii să poată fi puse în aplicare este însă nevoie de o decizie politică, dar mai ales de curaj în metoda de guvernare.

Alina PIPAN

Primăria Petrila face selecţie publică pentru

Atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă

Domeniile pentru care se acordă finanţare nerambursabilă de la bugetul local în 2013, conform H.C.L. nr. 89/ 2013, sunt cultură (50.000 lei) şi sport (87.000 lei). Durata de implementare a proiectelor este finele anului 2013. Cei interesaţi pot depune proiectele până la 10 iunie, la ora 10.

Solicitantul va depune documentaţia prevăzută în Regulamentul privind atribuirea contractantelor de finanţare nerambursabilă, şi în Ghidul Solicitantului, aprobate prin H.C.L. nr. 89/ 2013, la Registratura Primăriei Petrila. Evaluarea şi selecţionarea proiectelor în vederea obţinerii de finanţare nerambursabilă se va face de către comisia de evaluare şi selecţionare a proiectelor de interes public. Punctajul se acordă în funcţie de relevanţă şi coerenţă, metodologie, eficacitate costuri.

Comisia va comunica la încheierea procedurii de evaluare şi selectare, în scris, solicitanţilor neselecţionaţi motivele neacordării finanţării şi celor selecţionaţi nivelul sumelor aprobate în vederea încheierii contractelor.

Alina PIPAN

ANUNŢ PUBLIC

la finalizarea Raportului de mediu

S.C. WIND POWER EXPERTS DEVELOPMENT S.R.L., înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Ilfov sub nr.

J23/768/2012, având cod unic de identificare fiscală RO 29964136, cu sediul social în Sat Domneşti, Comuna Domneşti, Nr. 116 I, camera 2, etaj parter, judeţ Ilfov, titular al „PLANULUI URBANISTIC ZONAL – REALIZARE PARC EOLIAN ÎN CADRUL UAT LUPENI ŞI UAT URICANI - STAŢII ŞI LINII ELECTRICE, DRUMURI ŞI ANEMOMETRE PENTRU MĂSURARE VITEZĂ VÂNT”, anunţă publicul interesat asupra disponibilizării proiectului de plan şi finalizării raportului de mediu.

Consultarea proiectului şi a raportului de mediu se poate realiza la sediul titularului din Sat Domneşti, Comuna Domneşti, Nr. 116 I, camera 2, etaj parter, judeţ Ilfov, zilnic între orele 08:00 - 14:00 şi la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, jud. Hunedoara.

Comentariile şi propunerile se vor trimite în scris la sediul titularului şi la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara în termen de 48 de zile calendaristice de la data prezentului anunţ.

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11 HOROSCOP

vineri, 17 mai 2013

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Dacă te înconjori de oameni negativişti sau pesimişti, fii sigur că te vor influenţa şi pe tine în mare măsură, ca atare ziua depinde enorm de anturajul în care nimereşti.

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară.

Taxă plătită.

Telefon 0761.756839

IMOBILIARE

AUTO

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună.

Tel. 0765.591522 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă.

Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

DIVERSE

Vând receptor Dolce, fără datorii. Preţ 20 euro.

Telefon 0761.756839

Vând casă, situată în municipiul Vulcan (zona Mercur), la preţ de apartament, poate fi achiziţionată inclusiv prin programul Prima Casă.

Telefon 0731.805492 Vând teren 5000 mp Aninoasa, ieşire din indiviziune, cadastru, intabulare, canalizare, curent, apă.

Telefon 0731.805492 Vând casă, 2 camere, Petroşani, str. Cuza Vodă, Colonie. Preţ 5.500 lei neg.

Telefon 0720.592543 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 42.000 euro.

Tel. 0724.571408

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

ANGAJĂRI

Întreprindere în construcţii angajăm zidari, dulgheri şi muncitori în finisaje interioare şi exerioare.

Trimiteţi mesaj cu prezentare la 0729.051729.

Magazin încălţăminte, B-dul 1 Decembrie 1918, angajează vânzătoare, experienţă 3 ani.

Telefon 0727.88.11.04 Societate comercială angajăm cofetar-patiser.

Experienţa în domeniu reprezintă un avantaj.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon 0723.291494.

Societate comercială angajează şofer profesionist, cat. C+E, cu experienţă, pentru transport internaţional de marfă, intracomunitar, cunoştinţele de limbă engleză, franceză, germană constituie un avantaj, salariu atractiv, doar persoane serioase.

CV-urile se trimit la adresa de e-mail: electro.center@yahoo.com.

ÎNCHIRIERI

Societate comercială ofer spre închiriere 3000 mp în Petroşani, parter + etaj.

Relaţii la telefon 0741.128434.

DIVERSE

SC DRUPO SRL, cu sediul în Călan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254.541720, produce şi comercializează la Baza de Producţie din Petroşani (fost CONPET), str. Fabricii, nr. 11 următoarele produse: pavele, borduri carosabile şi de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preţuri avantajoase.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Se prefigurează la orizont un rezultat excelent ce te stimulează la maximum şi dacă mai primeşti de la cei din jur şi aprecieri şi laude, parcă prinzi şi mai mult chef să ajungi mai repede la ţinta visată.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ai mare grijă ce alegi astăzi, pentru că eşti în faţa unei decizii şi nu eşti foarte atent la consecinţele alegerii tale.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu te poţi debarasa de o amintire urâtă din trecut care are încă efecte negative asupra ta.

Ar fi trebuit să uiţi demult acele momente triste, dar tu continui să te ţii de acea situaţie neplăcută.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Deşi eşti obosit din cauza unui program arhi-încărcat, eşti nevoit să te concentrezi asupra unei sarcini noi.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Dacă vezi că un proiect început demult nu mai are nimic nou de oferit, ar fi bine să te gândeşti din ce în ce mai serios să-i pui punct decât să-l continui fără rost.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ai numai motive de bucurie!

Primeşti de la cei din jur superbe semne de afecţiune, de prietenie, de simpatie, care te fac să te simţi bine în pielea ta.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Fii discret în privinţa planurilor tale viitoare, învăluie-le într-o undă de mister, ca nu cumva să ţi le fure altul mai iute în reacţii.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Îţi place să laşi copilul din tine să se manifeste liber, mai ales când în preajma ta se află o persoană care îţi inspiră autoritate, protecţie şi putere.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Deşi ar fi suficiente motive de bucurie în jurul tău, anturajul e cel care strică atmosfera.

Nimereşti printre oameni care caută nod în papură chiar şi la cele mai frumoase veşti.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

A venit vremea să recunoşti intervenţia salvatoare a unor prieteni în problemele tale actuale.

Totul s-a rezolvat cu bine şi răsufli uşurat, dar n-ar strica să scoţi în evidenţă recunoştinţa ta pentru cei care au participat alături de tine.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Ceva îţi spune să nu cheltuieşti acum suma pe care ai reuşit să o aduni într-un cont de economii, pentru că, mai devreme sau mai târziu, vei avea nevoie exact de acea sumă.

www.zvj.ro

CMYK

12

Ziarul Vãii Jiului

CULTURĂ

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi l-a întâmpinat cu „pâinea şi sarea” titlului de „cetăţean de onoare” pe

vineri, 17 mai 2013

Regizorul Călin Peter Netzer

Ieri, până la ora 17, angajaţii Teatrului Dramatic Ion D. Sîrbu din Petroşani munciseră să pună la punct absolut toate detaliile pentru ca reprezentaţia să se desfăşoare fără cusur.

Directorul teatrului, Nicoleta Bolcă, spune că fuseseră făcute o serie de probe şi de modificări pentru a obţine claritatea ideală pentru proiecţie. Afară, aşteptau sosirea regizorului Călin Peter Netzer primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, presa şi alţi oficiali din primărie. Covorul roşu era întins, pentru a întâmpina publicul curios să vadă proiecţia, aşa cum se pretează pentru un film premiat cu „Ursul de aur” la Berlin. „Ne bucurăm că la Petroşani îl avem ca oaspete pe domnul Netzer, prezent cu premiul câştigat la Berlin şi îi mulţumim pentru că a acceptat titlul de cetăţean de onoare al municipiului Petroşani şi pentru că a permis vizionarea filmului”, a început conferinţa de presă primarul. „Mulţumesc pentru distincţie. Sunt bucuros să prezint filmul şi aici, deşi nu

există săli de cinema, iată o temă ce merită discutată. Am venit împreună cu mama mea, care a trăit aici. Nu am apucat să văd Petroşaniul, nici nu mi-l amintesc.

Din păcate, nici nu o să am timp, pentru că mâine dimineaţă trebuie să plec”, a spus regizorul.

Regizorul nu-şi mai aminteşte imaginea fostului oraş, dar speră ca într-o zi să aibă timpul necesar pentru a petrece câteva zile în Petroşani. Cu tot programul încărcat, o vacanţă la Petroşani ar fi de aşteptat, pentru că regizorul are deja buletin de Petroşani. „Eu sunt cetăţean român şi cu ocazia aceasta am vrut să-mi fac şi buletin de Petroşani”, a mai menţionat regizorul. În ceea ce priveşte munca artistică, regizorul spune că, deocamdată, nu lucrează la un nou film, dar premiul pe care l-a primit îl bucură şi îl responsabilizează.

Este dezamăgit de lipsa sălilor de cinema, nu numai la Petroşani, ci în toată ţara. De exemplu, Sibiul, fosta capitală culturală, are doar un cinematograf, şi asta trebuie să dea de gândit tuturor administraţiilor locale.

Alina PIPAN

Valeriu Butulescu, la loc de cinste în

Antologia dell’aforisma romeno

La Torino, Editura Genesi a scos recent un frumos volum „Antologia dell’aforisma romeno contemporaneo” (Antologia aforismului românesc contemporan) în traducerea Alinei Breje, sub îngrijirea scriitorului Fabrizio Caramagna. Este prima antologie de acest gen, publicată în Italia.

Aşa cum era de aşteptat, concitadinul nostru Valeriu Butulescu este bine reprezentat, fiind autorul cu cele mai multe aforisme selectate. În prefaţa volumului, Fabrizio Caramagna îl descrie pe Butulescu drept „unul dintre cei mai traduşi autori de aforisme din lume”.

Menţionăm că lui Valeriu Butulescu i s-au publicat două volume de aforisme în Italia: „Aforismi”, la Editura Agora (2002) şi „Oasi di Sabbia” la Editura Genesi (2011). Pentru acest ultim volum autorul a primit două importante premii anul trecut, cu ocazia Festivalului Aforismului European „Torino in Sintesi”.

Ocazie cu care Asociaţia Aforiştilor din Italia l-a numit pe Butulescu „poate cel mai mare autor contemporan de aforisme din Europa”. Astăzi, 17 mai, antologia de aforisme va fi lansată la Târgul Internaţional de Carte de la Torino, sub egida Institutului Cultural Român. (R.H.)

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

facebook.com/ziarulvaiijiului

CMYK

Supliment gratuit al Ziarului Văii Jiului Anul III Nr. 29 17 mai 2013 4 pagini

Convorbiri la ziar

Marian Boboc în dialog cu Alin Rus despre

e inil g a P -IV I

Atentatul care a zguduit America şi mahalaua româno-americană a morţii

Un vulcănean aproape de Boston

Marian Boboc: Mă bucur să am ocazia de a discuta despre evenimentele tumultuoase din zona Bostonului, evenimente care au ţinut prima pagină a ştirilor din întreaga lume vreme de câteva săptămâni, tocmai cu unul din colaboratorii ziarului nostru, originar din Valea Jiului, mai precis din Vulcan.

Din câte îmi amintesc, locuieşti în această zonă din 2006 şi din câte ştiu chiar foarte aproape de Boston.

Alin RUS: Ai reţinut bine. Locuiesc în oraşul Worcester, statul Massachusetts din august 2006. Worcesterul, cu o populaţie de 181.000 locuitori, este al doilea oraş ca mărime după Boston din cunoscuta zonă a Statelor Unite, New England.

De asemenea, este unul dintre oraşele cele mai apropiate de Boston, situându-se la o distanţă de doar 70 de kilometri de acesta.

Marian Boboc: Fiind atât de aproape de Boston, bănuiesc că evenimentele din ultima lună, începând cu atentatul din 15 aprilie, vânarea celor doi terorişti şi tevatura legată de aducerea cadavrului lui Tamerlan Ţarnaev într-o casă mortuară din vecinătatea Bostonului, s-au resimţit şi în zona în care locuieşti.

Alin RUS: Bineînţeles. Mai ales evenimentele din săptămâna trecută, privind găzduirea corpului neînsufleţit a lui Tamerlan Ţarnaev într-o casă funerară din Worcester, le-am resimţit cu mai multă acuitate, ele petrecându-se tocmai în comunitatea în care trăiesc şi îmi desfăşor activitatea de aproape şapte ani. De aceea şi datorită interesului meu pentru studiile de tanatologie voi insista în interviul de faţă mai mult asupra acestor fapte.

A aflat de la un alt vulcănean

Marian Boboc: Să începem cu primele evenimente. Unde şi cum te-au surprins şi mai ales cum au fost percepute în comunitatea din care faci parte?

Alin RUS: Interesant este faptul că la ora atentatului eu eram în grădina casei în care locuiesc, lucram ceva şi am fost sunat de un prieten tot din oraşul Vulcan, care locuieşte de mai bine de 10 ani în America, dar în zona Cleveland, Ohio. El este şofer pe tir şi, auzind la radio toată întâmplarea, m-a sunat să vadă dacă nu cumva sunt în zona atentatului, dacă n-am păţit ceva. Imediat după aceea am sunat eu însumi la cunoştinţele şi prietenii mei din Boston să îi întreb despre atentatul cu bombă. Din fericire, niciunul dintre ei nu s-a aflat în zona evenimentului. A doua zi am primit diverse emailuri din partea conducerii universităţii de care aparţin, îndeosebi de suport şi condoleanţe pentru familiile victimelor, dar şi de îngrijorare faţă de teroriştii care sunt încă în viaţă şi continuă

Alin Rus, colaboratorul ZVJ, în faţa statuii lui Lincoln din Washington să ameninţe cu prezenţa lor liniştea comunităţii statului Massachusetts.

Zilele care au urmat, de la primele încercări de descoperire şi identificare a suspecţilor şi vânarea lor care s-a desfăşurat pe parcursul câtorva zile, au fost de fapt cele mai tensionate.

Teroriştii căutaţi şi la Worcester

Marian Boboc: Ce s-a petrecut mai exact în comunitatea ta?

Alin RUS: Deşi se află la o distanţă de 70 kilometri de Boston, Worcesterul era pe lista oraşelor în care s-ar fi putut adăposti teroriştii după consumarea atentatului. De aceea, în oraş s-au luat măsuri importante de securitate din partea poliţiei locale. Pot să spun că n-am văzut niciodată atât de multe maşini de poliţie dislocate pe străzi; în plus, radare ale poliţiei la fiecare intersecţie importantă şi, mai ales, pe autostrăzile care intră în oraş. Am văzut, de asemenea, zeci de maşini oprite de poliţie iar şoferii legitimaţi, ba chiar şi controale ale portbagajelor şi interioarelor unor maşini. Practic, eu cred că toate efectivele poliţiei locale au fost puse în mişcare în acele zile. În acelaşi timp, în vreme ce în Boston şi suburburbiile sale (de fapt, oraşe cu autonomie administrativă, dar alipite de Boston), precum Watertown, Waltham şi Cambridge, s-a instalat starea de urgenţă, o parte dintre locuitorii acelei zone au venit spre locuri mai puţin tensionate, precum zona Worcesterului. Şi mă refer aici mai ales la tot felul de întâlniri dintre oamenii de afaceri din Boston, plus multe persoane din

SPECIAL

II

vineri, 17 mai 2013

www.zvj.ro

clasa de mijloc obişnuite să-şi petreacă serile la restaurantele din zona marii metropole. Toate acestea, de nevoie au trebuit să aibă loc în Worcester şi împrejurimi. Însă, chiar şi aşa, nu numai liniştea socială dar şi economia regiunii au avut puternic de suferit.

PIB-ul din zona Bostonului - 360 miliarde dolari!

Marian Boboc: Ai putea să dai mai multe detalii legate de acest aspect. În mass-media românească s-a vorbit destul de mult despre acest aspect, fără însă să a se explica cu precizie mecanismele responsabile pentru afectarea economiei regiunii.

Alin RUS: Pentru a răspunde la această întrebare extrem de complexă în însăşi esenţa ei, voi pleca de la câteva date simple. Să ne gândim doar că zona Bostonului (ceea ce înseamnă doar Bostonul şi cele câteva mici oraşe alipite lui care nu include Worcesterul şi oraşele aflate la peste 15 kilometri depărtare) are un produs intern brut de peste 360 miliarde dolari pe an. Dacă ar fi să îl comparăm cu cel al României care e de numai 190 miliarde pe an sau chiar cu cel al Greciei care este de doar 303 miliarde de dolari pe an (după criza din 2008), vedem că Bostonul reprezintă o maşină economică incredibilă. Propriu zis zona metropolitană a Bostonului este la egalitate cu cea a Danemarcei, o ţară europeană civilizată cu standarde economice şi sociale foarte înalte.

Marian Boboc: Într-adevăr, pare greu de crezut că un oraş cu mai puţin de două milioane de locuitori poate avea o putere economică atât de mare.

Alin RUS: De fapt, zona numită Metro Boston sau Inner Core Boston Area are mai puţin de 1 milion de locuitori, pe când Greater Boston, care cuprinde o regiune mult mai mică totuşi chiar şi decât Transilvania şi are puţin peste 4 milioane şi jumătate de locuitori. Cu toate acestea, ea este a şasea zonă ca importanţă economică din Statele Unite şi a doisprezecea din lume. Dacă ne raportăm însă la oraşele americane cu putere economică mai mare, precum New York, Chicago, Los Angeles, Hudson şi Dallas, vedem că ele se bazează pe industrii puternice, precum cea petrolieră (Hudson şi Dallas) sau pe industria prelucrătoare (Los Angeles şi Chicago). New York-ul, care pe lângă că este un port extrem de mare, are şi el o gamă foarte variată de industrii (telecomunicaţii, comerţ, oţel, chimică etc.), fiind, de fapt, cel mai puternic centru

economic al US. În comparaţie cu aceste oraşe, Bostonul se bazează mult pe aşa numitele activităţi economice curate precum sistemul universitar, turismul, activităţile de market, sectorul sanitar şi high tech. Să ne gândim doar la faptul că cele mai prestigioase universităţi din lume, Harvard şi Massachusetts Institute of Technology, sunt localizate în Boston. Taxele la aceste universităţi sunt incredibile, ajungându-se la 84.000$ pe an pentru un Masterat de Administrarea Afacerilor, la Harvard, spre exemplu. De asemenea, sectorul medical, care, în gândirea noastră de cetăţeni ai unui stat postsocialist, reprezintă o sursă de pierderi şi investiţii ale statului, în Boston (şi US în general) fiind complet privatizat aduce o cifră de câteva sute de milioane de dolari profit anual. Pe lângă toate acestea, avem zecile de restaurante, baruri, cofetării, toate extreme de profitabile, care deservesc turişti, studenţi, pacienţi ai sectorului medical, plus conferinţele, simpozioanele şi colocviile care au loc zilnic în aceste instituţii prestigioase. Ei bine, chiar şi aceste mici societăţi comerciale au profituri de câteva mii, uneori zeci de mii de dolari pe zi. Pe lângă acestea mai trebuie incluse neapărat transporturile care deservesc toate aceste sectoare menţionate şi asigură circulaţia călătorilor şi mărfurilor. Acum să ne gândim că timp

de câteva zile acest lanţ care funcţiona ca un mecanism ireproşabil a fost puternic perturbat. De aici şi frustrarea locuitorilor acestei urbe liniştite. bazată însă pe reguli ferme de bună cuviinţă şi respect interuman. Această frustrare cred eu s-a reflectat ulterior în comportamentul şi atitudinea comunităţii faţă de cei doi atentatori.

Spiritul civic - esenţa… vânătorii de suspecţi

Marian Boboc: Ai făcut referire la spiritul civic al locuitorilor Bostonului. Care a fost rolul acestei atitudini civice în identificarea şi capturarea celor doi suspecţi.

Alin RUS: Cred că a fost elementul esenţial în succesul acestei operaţiuni. Propriu zis, spiritul civic al acestei metropole a constituit cheia succesului „celei mai ample vânări de suspecţi” din istoria Statelor Unite. Maratonul din Boston este, prin esenţa lui, un eveniment sportiv de excepţie, o marcă a oraşului Boston şi o tradiţie care continuă din 1897.

Acesta cred că a fost un motiv în plus pentru comunitatea bostoniană să se implice cu toate eforturile în identificarea şi capturarea suspecţilor.

Pentru că atentatele, pe lângă costurile şi suferinţa umană provocată, au lovit într-un simbol important al acestui oraş deosebit. Însă, aşa cum au afirmat nu o dată specialiştii în atentate teroriste, terorismul însuşi este în mod indisolubil legat de simboluri. El nu loveşte neapărat într-o persoană sau un grup anumit, ci într-un simbol, o idee sau un sistem de valori. De fapt, cei doi terorişti planificaseră atentatele mult mai târziu, de ziua Americii, pe 4 iulie, dar şi-au schimbat planurile fiindcă construcţia celor două bombe a fost finalizată mai repede decât se aşteptau…

Identificarea originii răului

Marian Boboc: Bătălia pe tărâmul simbolurilor, a identităţii şi recunoaşterii apartenenţei victimelor apare şi atunci când e vorba de stabilirea apartenenţei agresorilor.

Alin RUS: Ai perfectă dreptate. Să ne amintim puţin de cazul atacului armat de la Universitatea Tehnică din Virginia din aprilie 2007. Atunci, un student de origine coreană, Seung-Hui Cho, a ucis 32 de persoane şi a rănit alte 17. Ei bine, ulterior a fost identificat în mass-media ca fiind „coreanul atentator”, „coreanul terorist” şi aşa mai departe.

Aceasta cu toate că el avea cetăţenie americană şi a

www.zvj.ro

vineri, 17 mai 2013

III

SPECIAL

venit de la vârsta de 8 ani în US, fiind crescut şi format pe tărâm American. La fel s-a întâmplat şi acum, când cei doi fraţi Ţarnaev au fost identificaţi ca ceceni, daghistanezi sau chiar ruşi. Lucrurile au mers până acolo, încât preşedintele cecen a dat un comunicat oficial, în care a afirmat că cei doi nu au nimic de-a face cu Cecenia, fiind doar o creaţie a „culturii americane”. Ei bine, eu consider această luptă pentru identificarea originii răului printr-o singură cauză culturală, economică sau religioasă pierdută din start.

Este mult mai eficient să analizăm istoria personală a acestor subiecţi, felul în care au crescut, familia din care au provenit, apartenenţa religioasă, frustrările şi neajunsurile suferite într-o ţară străină prin însăşi condiţia de emigrant etc. E vorba despre un întreg complex de împrejurări şi cauze, care determină în final motivaţiile şi ideologia criminală.

Unde şi cum se îngroapă un atentator

Marian Boboc: Să trecem la evenimentele de săptămâna trecută, petrecute tocmai în oraşul în care locuieşti. Este vorba desigur de aducerea corpului neînsufleţit al teroristului Tamerlan Ţarnaev la o casă mortuară din localitatea Worcester.

Alin RUS: Într-adevăr, povestea e plină de peripeţii, dar şi de tâlcuri, dând peste cap multe din asumţiile specialiştilor în domeniu. Spre exemplu, Tanya Marsh, o profesoară la Universitatea Wake şi specialistă în probleme legate de legislaţia înhumării în Statele Unite, spunea: „În America când cineva moare, acesta reprezintă sfârşitul pedepsei sale. De asemenea, Statele Unite au reuşit să managerieze fără mari probleme îngroparea unor criminali notorii, precum Lee Harvey Oswald (ucigaşul preşedintelui Kenedy) şi Adam Lanza care a ucis 20 de copii şi 6 profesori în Newtown, Connecticut. De aceea, fixaţia oamenilor faţă de această problemă (îngroparea lui Tamerlan Ţarnaev) este atipică”.

Marian Boboc: Cum a început această poveste?

Alin RUS: Evenimentul are la bază, de fapt, legislaţia legată de problema decesului şi a înhumării în Statele Unite. Când cineva moare într-o localitate americană, el este de obicei îngropat în localitatea în care a decedat. Spun îngropat, deşi termenul este oarecum nepotrivit. În America procentul îngropării este foarte redus. Cei mai mulţi decedaţi sunt incineraţi. Iar acest fapt are la bază în primul rând motivaţii economice. Dacă o înmormântare poate costa 10.000$ sau chiar şi mai mult într-un oraş mare, o incinerare ajunge la doar câteva sute de dolari… Aşadar, majoritatea americanilor preferă această soluţie. Dacă, să spunem, un om al străzii fără familie moare, şansele de a fi îngropat sunt foarte mici. În cele mai multe cazuri el este incinerat, iar costurile le suportă primăria. În alte cazuri, corpul poate fi revendicat de universităţi de medicină care au nevoie de cadavre în munca de cercetare şi educaţie. Revenind acum la cazul nostru… După legea americană, Tamerlan ar fi trebuit îngropat fie în Cambridge, locul rezidenţei sale, fie în Boston, locul morţii sale. Ei bine, această ambiguitate a fost speculată de ambele comunităţi, sever afectate de atacul terorist şi de „vânătoarea” care a urmat. Dacă corpul său nu ar fi fost revendicat de nimeni,

foarte probabil că el ar fi urmat să fie incinerat, iar odată încheiat procesul, cenuşa victimei nu cred că ar mai fi reprezentat o problemă. Însă, în acest caz corpul a fost revendicat de unchiul său, care dorea să îl îngroape conform ritualului Islamic. Ei bine, în acest caz, unchiul trebuia să găsească un cimitir care să accepte înhumarea - această procedură fiind din nou tipică legislaţiei americane. Însă, toate cimitirele din zonă au refuzat îngroparea teroristului, fie pe motive de securitate, fie pe motive de repudiere. Aşa s-a ajuns la situaţia complicată în care nu se mai ştia ce poate fi făcut cu corpul. De aceea, municipalitatea din Boston a făcut apel la cei care pot găsi soluţii în acest sens. Şi au apărut mai multe oferte, din câte am înţeles. Însă, amănuntele nu se cunosc.

S-a optat în final pentru oferta lui Peter Stefan, proprietarul şi directorul casei mortuare „Graham Putnam & Mahoney Funeral” din Worcester, care a declarat că va găzdui corpul neînsufleţit, până când acesta va primi autorizaţia de înhumare.

O vizită morbidă la „Graham Putnam&Mahoney Funeral”

Marian Boboc: Care crezi că a fost motivaţia proprietarului pentru această ofertă?

Alin RUS: În presa locală din Worcester s-a scris că Peter Stefan ar fi făcut acest gest din compasiune şi înţelegere. Însă detaliile nu se cunosc cu exactitate.

Nu trebuie exclusă, totuşi, nici dorinţa de publicitate, oportunitatea de a se găsi fie şi pentru câteva zile în lumina reflectoarelor etc. De asemenea, nu putem exclude faptul că această casă mortuară nu este nici cea mai luxoasă, nici cea mai importantă din oraş, ba chiar se află situată într-o zonă cam prost famată a Worcesterului, pe Main street, stradă recunoscută ca fiind „sediul” unor traficanţi de droguri, zonă cu prostituţie şi magazine care deservesc clasa de jos. În acest context, merită pusă întrebarea de ce dintre ofertele existente s-a ales tocmai aceasta. Răspunsul pe care mi l-am dat eu însumi a venit, după ce am descins în persoană la locul respectiv. În primul rând, casa mortuară se află în Worcester, al doilea mare oraş din zona New England, aşadar, cu efective poliţieneşti serioase care ar fi putut face faţă cu succes unei situaţii de criză şi chiar unui protest violent. În plus, casa mortuară „Graham Putnam&Mahoney Funeral” este aşezată foarte strategic. În spatele ei sunt alte case, de care ea este separată printr-un gard. În stânga e o companie de vânzare a autoturismelor second-hand, separată şi ea printr-un gard, iar în dreapta sunt de asemenea clădiri. În plus, tocmai în faţa acestei case mortuare Main Street se îngustează şi din patru benzi devine cu două benzi. Paralel cu casa mortuară se află acum un şantier în lucru, pentru că o clădire veche a fost dezafectată, iar locul e împrejmuit cu gard. Aşadar, în cazul unui protest, manifestanţii ar fi trebuit să blocheze propriu zis strada principală, fapt de nepermis, deoarece acel punct din Worcester leagă centrul oraşului cu celelalte două părţi ale urbei: partea estică şi cea vestică. Ca urmare, singurul loc unde cineva putea protesta era pe micul trotuar de pe partea

SPECIAL

IV

vineri, 17 mai 2013

www.zvj.ro

cealaltă a drumului din faţa casei mortuare. Acest lucru s-a şi întâmplat imediat după aducerea cadavrului teroristului în Worcester. Au existat diverse bannere, pe care scria că teroristul trebuie trimis în Dagestan sau Cecenia. Alţi protestatari comentau că ar trebui incinerat, iar cenuşa aruncată la toaletă.

Protestul a îmbrăcat accente de mahala pe alocuri, dar a fost puternic descurajat atât de autorităţile locale cât şi de mass-media, care a prezentat toate aceste evenimente într-o manieră cât se poate de decentă.

10.000 dolari/ zi - sistemul de securitate

Marian Boboc: Cât au durat aceste proteste?

Alin RUS: Aproape o săptămână. Practic, întreaga perioadă cât cadavrul a fost găzduit la „Graham Putnam&Mahoney Funeral”. Problema a devenit şi mai volatilă când s-au dat în vileag costurile efectivelor de securitate dislocate în zonă. Conform ziarului local Worcester Telegrame&Gazette, costurile aferente pazei zonei respective se ridicau la peste 10.000$ pe zi. Aşadar, comunitatea locală era nevoită să plătească un preţ destul de pipărat pentru deţinerea unui terorist, pe care-l ura şi care, chiar şi decedat, continua să creeze pagube, de data asta în Worcester la 70 kilometri de Boston. Toate acestea au făcut ca protestele să se intensifice în ultimele zile, iar şeful poliţiei locale să lanseze apeluri disperate pentru găsirea unei soluţii.

Cadavrul teroristului - mutat în Doswell

Marian Boboc: Din câte am citit şi în presa din ţară, se pare că au existat mai multe variante pentru soluţionarea cazului, incluzând-o aici şi pe cea a trimiterii cadavrului în Dagestan.

Alin RUS: Această ultimă soluţie nu cred că a fost vreodată luată serios în discuţie. Americanii se temeau că, odată ajuns într-o ţară cu majoritate islamică şi cu resentimente faţă de America, teroristul ar fi putut fi transformat într-un erou. Or, această variantă trebuie exclusă din start… Au existat ulterior şi alte oferte, însă toate s-au risipit pe cât de repede au apărut. Probabil că nici proprietarul agenţiei funerare şi nici şeful poliţiei locale nu s-au aşteptat la reacţii atât de vehemente şi dure din partea comunităţii locale şi e foarte posibil că acesta a fost şi unul dintre motivele risipirii celorlalte oferte. Aceasta cu toate că opiniile, chiar şi ale protestatarilor, erau împărţite şi domnea un soi de confuzie generală. Spre exemplu, Peter Stefan, proprietarul agenţiei, a fost numit când erou al comunităţii locale „prin gestul său de compasiune şi curaj”, când „iresponsabil”, pentru că a adus în Worcester un terorist care a provocat atât de mult rău comunităţii bostoniene vecine. La fel s-a spus şi despre şeful poliţiei locale: fie că e un fricos şi disperat (mai ales datorită apelurilor sale repetate

pentru găsirea unei soluţii), fie că e un brav ofiţer care a ştiut să gestioneze bine o situaţie de criză.

Punctul culminant al protestelor a fost atins miercurea trecută, iar eu eram curios să văd ce se va întâmpla a doua zi când am decis să iau şi câteva fotografii. Însă, în noaptea de miercuri spre joi cadavrul a fost mutat, găsindu-se soluţia îngropării sale într-un cimitir din oraşul Doswell, statul Virginia, care a acceptat înhumarea. A doua zi dimineaţă, adică joia trecută, s-a făcut anunţul că teroristul a fost mutat. Imediat după aceasta a urmat o ploaie foarte puternică care i-a împrăştiat pe toţi manifestanţii sau curioşii, astfel încât doar steagurile americane agăţate pe gardul companiei de construcţii de pe trotuarul paralel cu casa funerară au rămas ca o amintire a protestelor.

Mahalaua româno-americană a morţii

Marian Boboc: Iar noi credeam că moartea unor persoane celebre creează bulibăşeală numai la noi, în România.

Alin RUS: Da, îmi amintesc de articolul lui Andrei Pleşu „Nu de moarte mă cutremur, ci de mahalaua ei”. Filosoful român vorbea în acest mic eseu de moartea regizorului Sergiu Nicolaescu şi de dorinţa acestuia de a fi incinerat, fapt care a trezit valuri de agitaţie în sânul societăţii româneşti. Eu cred că Andrei Pleşu s-a grăbit puţin atunci când a afirmat că moartea poate trezi accente de mahala numai în spaţiul românesc. La fel ca şi în cazul regizorului român, moartea unui terorist a trezit reacţii de mahala chiar şi într-o urbe americană. Ceea ce se observă în ambele cazuri e felul în care moartea unor persoane celebre (sau devenite celebre) a reuşit să disloce o serie de concepţii culturale şi idei bine împământenite în partea locului, fapt pentru care a şi cauzat asemenea reacţii sociale. În cazul regizorului român s-au zdruncinat ideile românilor despre ceea ce trebuie să însemne înmormântarea creştină, pe când în cazul teroristului din America s-au pus în lumină o serie de concepţii privind relaţia comunităţii locale cu criminalul care a ucis câţiva dintre membrii săi, i-a tulburat liniştea, a lovit în simbolurile sale fundamentale şi a zguduit din temelii economia locală. Cred că implicaţiile profunde, psihologice şi morale ale acestui gen de episoade, la care am asistat şi eu în Worcester, nu pot fi revelate decât de ştiinţa psihologiei sociale sau de o ramură specializată a Etnologiei care este Tanatologia.