Ziarul Vaii Jiului - nr. 1201 - 20 mai 2013 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Z i ar u l Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,3395 lei 1$ = 3,3701 lei 1₤ = 5,1343 lei

luni, 20 mai 2013 Anul VI nr. 1201 12 pagini Preţ: 1 leu

Liderul Jurca n-a văzut subteranul cu anii. Era prea ocupat să manevreze, spre SRL-ul propriu, zeci şi sute de milioane pentru fierotănii din 1988 Conform fişei postului, unul dintre liderii minerilor de la Livezeni, lupul moralist al audiovizualului, pe numele său de scenă şi viaţă reală Jurca Ştefan Adrian, avea obligaţia de a presta 50% din timpul de lucru în subteran. În 13 luni, din ianuarie 2010 şi până-n februarie 2011, omul care dă producţia exactă de energie de pe net, la ceas de seară, a prestat 0 (ZERO) posturi în subteran. Pentru că nu şi-a ridicat lampa, şi nu a prestat niciun post în subteran, Jay Leno de România nu şi-a îndeplinit sarcinile de serviciu. Cum a reacţionat angajatorul? I-a dat o sancţiune scrisă, prin 2011, că nu a semnat în condica de prezenţă. Tare, nu?

Cel mai bun prezentator TV dintre mineri şi cel mai bun miner dintre prezentatorii TV, Jurca şi-a jucat rolul de găinar mai ceva ca-n comedia neagră „Ia banii şi fugi!”. În luna august 2010, cu mânuţa lui, prin adresa nr. 214/20.08.2010, a solicitat suma 50 de milioane de lei vechi de la mină ca avans spre decontare (pentru sine şi viceliderul sindical), scriind negru pe alb că, la întoarcere, vor fi prezentate documentele justificative. A urmat un lung şir de demersuri ale minei în încercarea de a recupera banii întrucât Jurca n-a mai adus nici documentele, nici banii. În 16 septembrie 2010, sub nr. 4965, la EM Livezeni s-a înregistrat o convenţie de plată în baza căreia Jurca se obliga să achite banii, în 5 tranşe lunare a câte 500 de lei, începând cu 15 octombrie 2010. Nici de convenţia

de plată nu s-a ţinut, astfel că în luna ianuarie 2011 încă mai figura cu un debit de 2.330 de lei, iar în luna februarie 2011 cu un debit de 2.105 lei. Cu alte cuvinte, la data la care debitul trebuia achitat integral conform convenţiei de plată, mina reuşise să recupereze doar 395 de lei. În raport cu ţepele răsunătoare, de sute şi sute de milioane de lei, trase de Jurca, despre ţeapa asta de 2.500 de lei se poate spune că-i strică CV-ul. Şi asta nu e tot... Cătălin DOCEA

2 LA ORDINEA ZILEI S-a surpat drumul peste el

Sâmbătă după-amiază, la Vulcan a fost înmormântat bărbatul de 45 de ani care, cu câteva zile în urmă, îşi pierduse viaţa în urma unui accident de muncă petrecut în cartierul Crividia.

Întâmplarea nefericită

a avut loc miercuri, 15 mai, pe tronsonul de drum pe care se introduc conductele de canalizare. Iosif Ş. era şef de echipă şi a intrat în şanţul săpat, pentru a verifica personal modul în care este pozată conducta. În acel moment, din drum s-a desprins o bucată mare de pământ tasat care l-a acoperit. Imediat, doi colegi de muncă, martori la eveniment, au început să înlăture pământul, pentru a-l scoate la suprafaţă.

Operaţiunea a durat

în jur de zece minute, timp în care, la faţa locului, a apărut şi echipajul SMURD care l-a preluat pe rănit. Până la spital, pare-se că victima le-ar fi spus paramedicilor că el nu are nimic, aşa că mai bine l-ar lăsa să meargă acasă. Accidentatul a decedat, ulterior, la Spitalul de Urgenţă din Petroşani, probabil în urma unei hemoragii interne. Din câte s-a auzit, s-ar părea că societatea la care omul era angajat, convinsă că munci-

torul ar fi putut fi salvat, ar urma să îi dea în judecată pe medicii pe mâna cărora a ajuns rănitul.

Muncitorul decedat

era angajat al SC Hidroconstrucţia Cluj, firmă care efectuează lucrările de canalizare pe străzile din Crividia. Interesant este faptul că accidentul s-a petrecut la puţin timp după ce inspectori de la ITM i-au prelucrat pe cei de aici cu privire la normele de securitate a muncii care trebuie respectate. În urmă cu aproape două luni, alţi doi muncitori de la Hidroconstrucţia Argeş, care lucrau la operaţiuni similare, dar în cartierul Micro 3B Dallas, şi-au pierdut viaţa tot ca urmare a neasigurării malurilor şanţurilor în care sunt introduse conductele de canalizare. Cazul de miercuri este cercetat de către Parchet şi ITM. Gheorghe OLTEANU

ANUNŢ

Societatea Naţională a Huilei-SA, cu sediul în Petroşani, str. Timişoarei nr.2, anunţă organizarea concursului pentru ocuparea a 60 de posturi de muncitor necalificat pentru abatajele frontale şi lucrările de pregătire aferente acestora, de la EH Lupeni, pe o perioadă determinată de 6 (şase) luni, cu o perioadă de probă de 30 (treizeci) de zile. I. Condiţii de participare: - Vârsta minimă 18 ani; - Să fie apt, din punct de vedere al sănătăţii, pentru muncă - în baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie; - Studii - minim 8 clase; - Fără antecedente penale. II. Acte necesare participării la selecţie. Depunerea dosarului În vederea participării la selecţie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic, ce va conţine următoarele documente: 1. Cerere tip de participare la selecţie, adresată Directorului general al SNH SA; 2. Copie act de identitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie, din care să rezulte că este apt de muncă pentru efort susţinut; 5. Declaraţie pe propria răspundere că nu a suferit condamnări penale. Dosarul cu documentele necesare selecţiei se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoş Gavrilă, nr.1, la secretariatul comisiei de selecţie, în perioada 24, 27 şi 28 mai 2013, între orele 8:00-14:00. III. Concursul Concursul se va desfăşura începând cu data de 29 mai 2013, la sediul EH Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoş Gavrilă, nr.1. şi va consta în: - Analiza dosarelor, - Proba practică - încărcare materiale, prin lopătare, peste un obstacol cu înălţimea de 1,5 m. Participanţii se vor prezenta la proba practică în ţinută sport şi vor avea asupra lor buletinul/cartea de identitate. IV. Validarea rezultatelor. Afişarea rezultatelor Nota finală a concursului are la bază două elemente, care se vor nota de la 1 la 10, după cum urmează: 1. Analiza dosarului 50% în nota finală; 2. Proba practică, cu pondere de 50% în nota finală; Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescătoare a notelor finale obţinute, nota minimă fiind 6 (şase), calculată cu două zecimale. Contestaţiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaţilor, se pot depune în termen de 3 zile de la data afişării. Regulamentul de desfăşurare a concursului va fi făcut public prin afişare la sediul EH Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoş Gavrilă, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro şi la sediul SNH-SA. Relaţii suplimentare la SNH SA - Direcţia Resurse Umane - Servicul Resurse Umane, telefon 0254.541461 interior 710, 720, EH Lupeni, Serviciul Resurse Umane, telefon 0254.561500.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

Cămătarii hunedoreni

N-au scăpat din arest

La sfârşitul săptămânii trecute, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins recursurile hunedorenilor arestaţi în dosarul de cămătărie, violenţă şi şantaj. Este vorba de Cristian Constantin Litera, Simina Mirela Litera, Mihai Eminovici Ciobanu, Florin Voicu Micluţa şi Cătălin Penciuc. Conform unui comunicat oficial, ÎCCJ „...respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii Litera Constantin Cristian, Litera Simina Mirela, Ciobanu Mihai Eminovici, Micluţa Florin Voicu şi Penciuc Cătălin împotriva încheierii nr. 16/MP din 10

luni, 20 mai 2013

mai 2013 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia– Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori în dosarul nr. 440/57/2013. Obligă recurenţii inculpaţi Litera Constantin Cristian, Litera Simina Mirela şi Micluţa Florin Voicu la plata sumei de câte 225 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 25 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei. Obligă recurenţii inculpaţi Ciobanu Mihai Eminovici şi Penciuc Cătălin la plata sumei de câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă”. Se ştie deja că, conform datelor furnizate de anchetatori, gruparea infracţională a acţionat în judeţul Hunedoara, practicând cămătăria, şantajul şi recuperarea prin violenţă a banilor împrumutaţi. Prin activitatea infracţională, gruparea a cauzat un prejudiciu de peste 800.000 de euro. Mihaela PETROŞAN

Moloţ a semnat contractul

Se modernizează drumul între Pas Vâlcan - Vulcan

Săptămâna trecută, Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara, prin preşedintele Mircea Ioan Moloţ, a semnat contractul de finanţare pentru proiectul „Modernizare DJ 664: Pas Vâlcan Vulcan, km. 38+000 - 41+700”. Modernizarea acestui drum era necesară pentru îmbunătăţirea accesibilităţii în zonă, un areal cu un mare potenţial de dezvoltare turistică. Lucrarea se va efectua pe traseul Pas Vâlcan - Vulcan, pe o lungime de 3,7 kilometri. Contractul de finanţare este încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest, în calitate de Organism Intermediar. Valoarea sa este de 12 milioane de lei, din care aproape 8,5 milioane sunt finanţare nerambursabilă FEDR. Contractul va fi implementat pe o durată de 20 de luni. Mihaela PETROŞAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

Ziarul Vãii Jiului

Sâmbăta la stâna Preluca

luni, 20 mai 2013

Ciobanii de pe plaiurile Roşiei au sărbătorit inaugurarea noii stâne, una tare faină

Plaiurile Roşiei sunt ascunse după stâncile semeţe ale Cheilor Roşiei. Ca să ajungi pe aceste locuri, este ca şi cum ai avea de străbătut un itinerariu plin de încercări care, la fiecare pas, îţi dezvăluie locuri din ce în ce mai frumoase, unele atât de impresionate, încât orăşenilor sadea li se par închipuite.

Spre Preluca

Ca să ajungi la stâna Preluca, nou construită pentru ciobanii de pe Roşia, ai de parcurs un drum de vreo 12 kilometri. Nu este atât de lung drumul pe cât este de abrupt şi de îngust, cu pante mâloase, presărat de stânci. Ciobanii de la Roşia spun că acesta-i cel mai bun dintre drumurile de stână. A fost realizat cu bani de la APIA de către composesorat. După ce ieşi din Petroşani spre Haţeg, intră pe uliţă, la Roşia. Indicator nu este, doar localnicii ştiu care-i drumul. De pe Roşia o iei pe coasta Roşiei. Aceasta este abruptă, greu de trecut, drumul este neasfaltat, pietruit. Când scapi de drumul de pe coastă, ţi se deschid Cheile Roşia. Pereţii stâncoşi sunt mari şi înspăimântători, ca nişte soldaţi universali, meniţi să apere porţile raiului. Pereţii de stâncă sunt vărgaţi şi înclinaţi mult. Urmezi pârâul Crestăturii, iar, mai apoi, pârâul Frunţii. Drumul devine din ce în mai greu şi pătrunde rădăcinile arborilor care-l mărginesc. Când ai ajuns sus, pe plai, eşti fascinat. Ca şi cum ai experimenta prima dată nemurirea, plaiul îţi dă senzaţia că se împleteşte cu cerul.

Oamenii, oile şi stâna

Stâna Preluca găzduieşte turma de oi a 15 familii. Sunt 254 de oi în turmă. Cele mai multe sunt ale ciobanilor Ion Ardelean, Adrian Daj, Ion Bărăiac şi Gheorghe Pantilimon. Stâna a fost făcută cu fondurile de la APIA pentru Composesoratul Căprioara, Brăteanu, Bou din

care fac parte 54 de persoane. Composesoratul are acum 655 de hectare, 215 ha pe persoană fizică şi alte 440 ha pe persoană juridică. Composesoratul a fost revendicat în două etape. Prima dată, după legea din 2001, când s-au adunat peste 200 de ha, iar restul după legea din 2005. De notat că stâna veche nu mai putea fi folosită. Cu banii de la APIA s-au construit drumul şi stâna cea nouă. Instalându-se o pompă pentru apă, acum este apă în permanenţă. Există şi o fosă septică. Pentru a avea lumină seara, s-a instalat un generator. S-a amenajat camera caşului, aşa cum spune în regulile acestea noi, europene. A fost multă muncă pe care au dus-o la capăt, şi repede şi bine, oamenii lui Doru Bârlida. Iacob Jitea, şeful composesoratului, spune că este mulţumit de toată investiţia de pe Roşia, iar atragerea fondurilor va continua şi în alte zone. Numai că nu se pot face toate odată, trebuie făcute pe rând.

Balmoşul, tocana de oaie, măsuratul oilor

Când am ajuns noi la Preluca, pe la ora 10:30, oile erau sus, pe deal, săltate la cer. În jurul lor numai iarbă şi nori. Ciobanii porţionau carnea de miel pentru tocană, în stână femeile trebăluiau. Am văzut totul pe îndelete, am întrebat la ce foloseşte fiecare lucru. Oile aveau să mai stea pe păşune până pe la 13. Nu mai fuseseră mulse de cu seara. De obicei, se mulg la 6 dimineaţa, la 13 şi seara. Sâmbătă s-au muls doar la ora 13, pentru că era măsuratul oilor. Am văzut vasele de măsurat, putinile, vatra, casa caşului, ceaunele, cănile, tot ce mai era spre folosinţa ciobanilor. Până să fie coborâte oile, lumea a tot venit la stână. Tocăniţa a fost pusă la foc. A venit şi preotul Dimitrie Jura, de la Jieţ, să sfinţească stâna şi să facă slujbă şi la oi. Odată s-a făcut ora 13. Venise şi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, însoţit de şeful SPADPP, Aron Dumitrescu, şi şeful de la Cadastru, Daniel Vişan. Au luat seama lucrurilor, apoi au vorbit cu ciobanii. Aron Dumitrescu spune că de la ţară a plecat, nu mai vrea să vadă oi, n-ar mai putea să aibă turmă. Vişan îi ştia pe toţi ciobanii, care le sunt teritoriile, care cu care se mai împotrivesc pentru hotare. Când vine vorba de pământ, lucrurile nu sunt liniştite, nici pe aceste creste aproape de Dumnezeu. Când au venit oile, au fost băgate în ţarc. S-au strâns ciobanii şi nevestele lor, a venit şi popa cu busuiocul, tămâia şi cartea de rugăciuni, să oficieze slujba. După slujbă a început măsuratul. Mai înainte au luat-o cele patru familii, care aveau mai multe oi, urmate de restul. Din fericire, ciobanii noştri, cu ajutorul fondurilor APIA şi implicarea primăriei Petroşani, au reuşit să-şi formeze turmele, să facă treabă, să câştige din nou bani din oierit. Acum lucrurile se fac altfel, stânele sunt mai moderne, utilate, aranjate, cam cum cere Uniunea Europeană. Dar oierii noştri sunt tot momârlani, oameni harnici, care muncesc pe rupte să facă un ban. Iar munca şi sacrificiul lor se văd pe păşune. Numărul şi frumuseţea oilor reprezintă munca lor, iar crucile înşirate aduc aminte de cei care au murit la stână, de cele mai multe ori fulgeraţi. Este frumoasă viaţa

TRADIŢII

SC angajează agent vânzari în domeniul materialelor de construcţii. Relaţii la telefon 0751.199.100, Petroşani.

Doru Bârlida şi Iacob Jitea

de cioban, dar are şi ea provocările ei. Tocmai de aceea înţelegem mândria lui Jitea şi Bârlida când se sprijină pe gardul stânei, duc o mână la piept şi cuprind zarea cu ochii, gândind, când cu voce tare, când cu vocea minţii, că mare ispravă or făcut acolo sus, pe plaiurile Roşiei. Alina PIPAN

www.zvj.ro

SPORT

Ziarul Vãii Jiului

5-0 sau cu CS Ghelari

luni, 20 mai 2013

Meci de vacanţă la Vulcan

După meciul cu Minerul Uricani, cel pe care, sâmbătă, CS Vulcan l-a jucat, tot acasă, în compania CS Ghelari poate fi numit unul de vacanţă. Fiind vorba de o echipă aflată printre cele de la coada clasamentului şi cu gând de retrogradare, băieţii lui Ocsi Iszak au evoluat cât de poate de degajat.

De fapt,

pentru vulcăneni întâlnirea din această etapă a semănat mai mult cu un meci jucat în curtea şcolii sau pe sintetic. Cinci goluri le-au administrat vulcănenii metalicilor, împărţite în felul următor. Primele trei (două ale lui Ion Roşianu şi unul al lui Palade) au fost în repriza întâi. Celelalte două (Răboj şi Raul Cismaşiu) au decorat aţele porţii oaspeţilor în partea a doua a partidei.

În 25 mai,

Rugby

Ştiinţa a pierdut

CS Vulcan "stă". Va juca, în 29 mai, la Petroşani, cu A treia înfrângere consecutivă pentru echipa Universitatea. "Suntem decişi să-i batem, ca să-i încurcăm şi de rugby Ştiinţa Petroşani nu dă deloc bine la pe unii, şi pe alţii", declara Neluţu Pantilimon, cu bătaie obiectivul grupării din Vale. directă la Minerul Uricani. Formaţie care a încheiat cu 1-0 la Vulcan şi care este posibil să aibă oarece surprize în continuare, din moment ce va mai are de jucat cu echipele din Brad şi Orăştie. Gheorghe OLTEANU

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Fără mulţi jucători de bază, trupa pregătită de Alexandru Lupu a pierdut meciul cu Stejarul Buzău, cu 32 la 21. În celelalte jocuri s-au înregistrat următoarele rezultate: CSUAV Arad - RC Bârlad 40-10; RCM Galaţi - CS Năvodari 31-12.

Fotbal. Faza judeţeană

Cupa României

Jocurile din sferturile de finală ale Cupei României, faza judeţeană, se vor desfăşura la 29 mai. Mâine, 21 mai, de la ora 11, la sediul AJF Hunedoara va avea loc tragerea la sorţi a jocurilor. Sunt invitaţi să participe la această tragere la sorţi delegaţii echipelor calificate.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

Fotbal. Liga a IV-a

luni, 20 mai 2013

Retezatul rămâne lider, Uricaniul ţine aproape

După o nouă rundă în Divizia Judeţeană la fotbal, Retezatul Haţeg se menţine lider, la egalitate de puncte cu Minerul Uricani, formaţie ce a pierdut, surprinzător. Vulcanul a realizat scorul etapei, 5-0, acasă, cu CS Ghelari. Hercules Lupeni este într-o evidentă scădere de formă, doar un rezultat de egalitate reuşind lupenenii, pe teren propriu, 2-2, cu

cea mai experimenLiga a IV-a Seniori, rezultate tată echipă, Aurul Brad. Retezatul Râu de Mori - Minerul Uricani 3-0 Universitatea CS Vulcan - CS Ghelari 5-0 Petroşani nu a jucat Gloria Geoagiu - Clubul Jiul Petroşani 3-0 în această etapă, parHercules Lupeni - CSA Aurul Brad 2-2 tida cu Şoimul Băiţa Retezatul Haţeg - Dacia Orăştie 3-1 este programată la Metalul Crişcior - Victoria Călan 2-1 finele lunii, astfel că Zarandul Crişcior - Aurul Certej 0-3 „studenţii” poziţioCFR Simeria - CS Inter Petrila 0- 2 naţi pe locul trei au „U” Petroşani - AS Şoimul Băiţa - amânat două meciuri mai puţin jucate. 1. Retezatul Haţeg 31 2. CS Minerul Uricani 31 3. CS „U” Petroşani 29 4. Gloria Geoagiu 31 5. Hercules Lupeni 31 6. CSA Aurul Brad 31 7. CS Vulcan 30 8. Dacia Orăştie 31 9. Metalul Crişcior 31 10. Aurul Certej 31 11. AS Şoimul Băiţa 30 12. CS Inter Petrila 31 13. CS CFR Simeria 31 14. CS Ghelari 31 15. Jiul Petroşani 31 16. Victoria Călan 31 17. Retezatul R. de M. 30 18. Zarandul Crişcior 30

Atletism

În topul mondial

Sportiva Florentina Marincu de la CNS CSŞ „Cetate Deva” s-a instalat în fruntea topului mondial al junioarelor II în proba de săritura în lungime. Antrenată de Nicolae Alexe, atleta a reuşit un „zbor” de 6,49 metri în cadrul etapei I a Campionatului Naţional de Junioare II, desfăşurată la Bucureşti. Rezultatul reuşit de atleta din Deva reprezintă cea mai bună performanţă mondială a anului 2013, la nivel de junioare II. „Este cea mai bună performanţă mondială a sezonului la nivel de junioare II. Până acum, sportivele născute în 1996 din întreaga lume au reuşit un

Etapa viitoare, 25 mai 2013 Zarandul Crişcior - CS Inter Petrila Aurul Certej - Metalul Crişcior Victoria Călan - Retezatul Haţeg Dacia Orăştie - Hercules Lupeni Aurul Brad - Gloria Geoagiu Jiul Petroşani - „U” Petroşani AS Şoimul Băiţa - Minerul Uricani Retezatul Râu de Mori - CS Vulcan CS Ghelari - CS CFR Simeria

CLASAMENT

21 22 20 18 18 16 17 17 16 14 12 8 8 8 7 7 3 1

5 2 4 7 6 10 6 4 2 7 9 6 4 2 4 3 3 2

5 7 5 6 7 5 7 10 13 10 9 17 19 21 20 21 24 27

83 68 70 70 69 60 77 77 71 79 55 50 58 48 55 34 22 10

39 29 22 35 41 26 38 47 54 48 37 75 89 88 107 88 94 99

68 68 64 61 60 58 57 55 50 49 45 30 28 26 25 24 12 5

maxim de 6,37 metri, iar Florentina a sărit 6,49 metri încă de la primul concurs al său în aer liber. Este exact ceea ce ne doream şi sperăm ca performanţele Florentinei să se concretizeze printr-o medalie la Campionatul Mondial”, a spus antrenorul Nicolae Alexe. Florentina a fost urmată în clasament de Ionela Pistol (născută 1994, CSM Călăraşi) cu 5,88 metri, Cătălina Puşcaşu (născută 1996, CSŞ 6 Bucureşti) cu 5,28 metri şi Andra Borotă (născută 1996, CNS CSŞ Cetate Deva) cu 5,25 metri.

www.zvj.ro

CMYK

6 EVENIMENT Poziţia Ursului de Aur. La Petroşani

Am ajuns la teatru, din pricini ce ţin de obligaţiile noastre şcolare, cu puţin înainte de ora 18. M-a surprins, în mod plăcut, covorul roşu întins peste treptele de marmură şi peste care urma să păşească sau, poate, chiar a păşit „Ursul de aur”, în varianta ediţiei 63.

Undeva, prin spatele „Minerului”

Printr-o fericită întâmplare, în ceea ce ne priveşte pe noi cei din Vale, Călin Peter Netzer s-a născut la Petroşani, în ziua de 1 Mai a anului 1975. (Am scris data cu majusculă pentru că, pe atunci, era Ziua internaţională a celor şi muncesc. Pentru că d. Netzer s-a născut chiar în acea zi ne face să credem că era şi Ziua internaţională a celor ce gândesc...). La vârsta de opt ani el emigrează, cu întreaga familie, în Republica Federală Germania. Din păcate (sau, poate, din fericire), viitorul regizor a locuit foarte puţin în oraşul nostru. Un an sau cel mult doi. Mama sa, o doamnă extrem de tânără, distinsă şi frumoasă, ne-a confirmat faptul că fiul ei, Călin, nu are cum să-şi amintească ceva concret de Petroşani. Familia Netzer a stat, la început, într-unul din blocurile aflate în apropierea pieţei agroalimentare iar, apoi, s-a mutat într-o casă de pe Maleia. Doamna Netzer zice că aceasta ar fi fost situată chiar în spatele fostului

Yoyo’s Irish Pub Petroşani, b-dul 1 Decembrie 1918 - zona pietonală (lângă Optică şi Enel) angajează barman şi ospătar.

Relaţii la telefon 0785.296666

www.zvj.ro

restaurant „Minerul” din centrul Petroşaniului. În drum spre cabana Rusu, unde au fost găzduiţi toţi cei din delegaţia „Ursului de aur”, doamna Netzer a încercat să localizeze, din goana maşinii, casa unde au locuit, odinioară, în oraşul nostru. Dar „Minerul” a devenit, demult, o amintire. Şi casele care erau în spatele falnicului local au dispărut cu desăvârşire, lăsând loc blocurilor gata să primească forţe proaspete, venite de peste tot, pentru a da ţării cât mai mult cărbune. Prin anii ’80 ai secolului trecut, familia Netzer s-a mutat la Cluj. De acolo au emigrat în Germania, stabilindu-se la Stutgart. Când a venit vremea să-şi aleagă o meserie şi să urmeze o şcoală înaltă, Călin Netzer s-a îndreptat spre Bucureşti şi a decis să studieze regia de film. Reîntors după Revoluţia Română din 1989, el se înscrie la Academia de Teatru şi Film „I.L.Caragiale” (fostul IATC) în anul 1994. Iar de atunci încoace, regizorul Netzer trăieşte în România, la Bucureşti. Lungmetrajul său de debut, „Maria”, realizat în anul 2003, a fost o coproducţie România, Franţa şi Germania şi a fost foarte bine primit de către public şi de critica de specialitate. O legătură trainică a regizorului cu Petroşaniul ar putea fi considerată distribuirea regretatului Şerban Ionescu, un fost mare actor al Teatrului din Petroşani, în filmul său de debut. Cu „Maria”, Şerban Ionescu a obţinut Premiul Special al Juriului şi „Leopardul de Bronz”, la secţiunea „Cel mai bun actor”, în cadrul Festivalului Internaţional de la Locarno, în 2003. Când să intrăm în sala teatrului am avut o surpriză imensă: toate locurile erau ocupate, iar pe scările de acces către scaune nu puteai să arunci un ac. Nu e de colo să vezi sala teatrului plină până la refuz. Apoi, primarul Tiberiu IacobRidzi a urcat pe scenă şi a dat citire hotărârii prin care consiliul local îi acordă marelui regizor titlu de „Cetăţean de onoare” al municipiului Petroşani. Călin Peter Netzer a mulţumit pentru onoarea acordată şi a promis un dialog cu foştii săi concitadini, în cunoştinţă de cauză, după vizionarea filmului. Seara în care „Ursul de aur” a poposit, pentru o zi, la Petroşani a fost, pentru ambele părţi - gazde şi oaspeţi o mare lovitură de imagine.

Poziţia copilului, între Caragiale şi Mioriţa. O vedere de pe rândul M, locul 7

Filmul începe spumos, în sensul că două bune prietene, doamnele Cornelia Făgărăşanu (interpretată magistral de Luminiţa Gheorghiu) şi Olga

Ziarul Vãii Jiului Cerchez (Nataşa Raab), vorbesc pe şleau, în limbajul suburban al străzii, despre chestiuni familiare. Rostesc cu voluptate cuvinte tari, spre surpriza unui public nu foarte pregătit de un astfel de început. (De altfel, ca să facem un salt peste timp, aceasta a fost şi prima întrebare adresată regizorului din sală teatrului, la sfârşitul proiecţiei. Aici se cuvine să spunem că dialogul din film nu deranjează deloc - sigur, aici e vorba de o părere strict personală…- pentru că e apanajul marilor artişti să stăpânească în aşa fel cuvintele, încât ele să pară fireşti în contextul respectiv. G. Călinescu spunea, simplu, că pentru a înţelege un astfel de limbaj „trebuie să ai cerul gurii obişnuit cu mirodeniile”. E de la sine înţeles că această magie nu le reuşeşte tuturor. În literatură au încercat asta şi au reuşit în mod miraculos - Tudor Arghezi, avangardiştii şi Emil Brumaru. Alţii n-au reuşit decât să se facă de râs şi să fie trataţi ca nişte pornografi ordinari…). Petrecerea doamnei Cornelia e o etalare a relaţiilor pe care familia Făgăraşanu le are în lumea bună. Sau, mă rog, ca să fim cât mai exact, în lumea celor cu bani foarte mulţi şi cu legături pe măsură. (Aici vreau să fac o paranteză povestind foarte pe scurt ceea ce mi-a zis, odată, arbitrul Ioan Danciu. Aflat în America pentru a arbitra un turneu de juniori el a vizitat nişte conaţionali, stabiliţi la New York. Danciu a văzut de la o poştă că ăia o duceau prost dar îi bârfeau, de mama focului, pe cei puţini care reuşiseră să facă ceva şi pe pământ american. Explicaţia amărâţilor era simplă: ăia aveau “conecţii” iar ei nu aveau. Ce erau “conecţiile” româneşti? În limbaj universal se zice “conections”. Adică “filiere” sau “relaţii”. De aceea îi dăm dreptate lui Călin Netzer când a zis că povestea lui nu e doar românească şi că prinde foarte bine la publicul de pe toate continentele. Tocmai pentru că e poveste cu un înţeles universal. Doar că la noi se petrece mult mai des şi mult mai pe faţă…) Despre film s-a vorbit mai mult că tratează relaţiile tensionate dintre o mamă tiranică în iubirea sa faţă de fiul său şi un fiu care, la 30 de ani, vrea să stea, în sfârşit, pe picioarele lui. Şi să încerce viaţa aşa cum e: cu bune mai puţine şi cu rele mai multe. Înţelepciunea de ultimă oră a poporului nostru spune că nu e bine să-ţi doreşti ceva că s-ar putea să ţi se şi împlinească. Ocazia se iveşte în mod neaşteptat. Cornelia Făgărăşanu este anunţată că fiul ei a făcut un accident de maşină, undeva la ţară, omorând cu jeep-ul (ce rula, în mod firesc, cu 140 km la oră prin

luni, 20 mai 2013

comunele patriei noastre), un copil ce tocmai ieşise de la şcoală. Vi se pare cunoscută scena? Şerban Huidu (al cărui tată-socru e senator) omoară, cu jeepul, trei oameni şi ia o pedeapsă oarecare cu suspendare. Carmen Păunescu (soţia senatorului Adrian Păunescu) a făcut o lungă depăşire (cam cât o coloană de maşini venite din concediu) şi omoară o familie întreagă (tată, mamă, fiică) şi scapă la fel de ieftin: câţiva ani cu suspendare. Sunt două cazuri care au rămas în memoria colectivă, pentru că respectivii făptuitori erau persoane publice. Dacă ar fi să facem inventarul la zi cu persoanele anonime (dar putred de bogate şi cu relaţii în vârful piramidelor instituţionale) care spulberă pe trecerile marcate cu zebră nişte pietoni fără nume ne-ar trebui, poate, un întreg număr de ziar. Toţi ies, încet, încet, din atenţia publicului şi sunt scoşi basma curată fie de o poliţie docilă, fie de judecători imparţiali. Personajele interpretate de Mimi Brănescu (agentul Pricop) şi Cerasela Iosifescu (agentul Mandache) înţeleg repede cum stă treaba şi cooperează, fără mari procese de conştiinţă, cu infractorul. Desigur, nu degeaba… E de la sine înţeles că doamna Cornelia Făgărăşanu ştie mai bine decât oricine cum decurg lucrurile în România zilelor noastre. Nu degeaba, de ziua ei, toată lumea îi sărută, în mod repetat şi lasciv, mâinile. Aşa că femeia acţionează în consecinţă: schimbă rapid declaraţia făptaşului (în sensul că jeep-ul nu mai rula cu 140 km la oră, ci în limita permisă de lege) şi vrea ca totul să se muşamalizeze înainte ca dosarul să ajungă în sala de judecată. Variantele agreate erau două: 1. Şoferul care a fost depăşit de fiul doamnei Cornelia să îşi schimbe declaraţia (cum că şi el avea sub 100 la oră) şi 2. Familia bietului copil omorât nevinovat să îşi retragă plângerea. Totul urma să se facă contra cost ca toată lumea, în ciuda tragediei pe care o provocaseră, să se pupe la final, vorba lui Caragiale, în „Piaţa Endependenţi”. Făgăreştenii ştiau că, în cercul lor, toată lumea avea un preţ bine stabilit şi că, aplicând aritmetic regula de trei simplă, puteai afla câţi bani face fiecare. Cash, bani gheaţă, livraţi direct beneficiarului… Şoferul Dinu Laurenţiu (foarte bine interpretat de actorul Vlad Ivanov cel care a jucat şi în „4,3,2”, filmul lui Cristian Mungiu distins cu Palme d’or la Cannes) se ţine tare. El cere mult (vreo

CMYK

Ziarul Vãii Jiului luni, 20 mai 2013

80.000 de euro - preţ de criză!), aşa că rămâne fezabilă doar varianta de rezervă. Prin urmare, d-na Cornelia, fiul ei (Bogdan Dumitrescu) şi Carmen, o posibilă ex-noră (Ilinca Goia, singura femeie frumoasă din film), hotărăsc să meargă la familia Angheliu şi să le ofere un mic ajutor financiar pentru înmormântarea copilului (acestă sumă s-ar fi putut ridicat la maximum 100 milioane, aşa cum a apreciat că ar putea costa „înţelegerea”, după socotelile pragmaticului domn Aurelian Făgărăşanu. Aşa, ca să fie bine…). Singura care îşi face curaj să vorbească, ca de la om la om, familiei Traian (Adrian Titieni) şi Luminiţa Angheliu (Tania Popa) este d-na Cornelia Făgărăşanu. Scena finală este de o mare încărcătură dramatică şi e interpretată superlativ pe către toţi actorii. Familia Angheliu ar vrea, la început, să se facă dreptate cu orice preţ şi cu orice riscuri, fiind dispusă să meargă până în pânzele albe. Pas cu pas, raţiunea rece face loc, creştineşte, unei fatalităţi mioritice. Credinţa în Dumnezeu a părinţilor atât de greu încercaţi îi determină să aibă o înţelegere superioară şi pentru mama celui atât de vinovat de tragedie. Era pentru ei o tragedie comună. De aceea şi refuză plicul… Această femeie rece realizează, pentru prima dată, că fiul ei a omorât un om şi nu un cenepeu (mă refer la universalul CNP) oarecare de la evidenţa populaţiei. Ea îşi dă seama, înfiorată, că un om este egal un om indiferent de poziţia socială pe care se află, de treapta pe care l-a aruncat soarta într-o societate a inegalităţilor întâlnite la tot pasul. Acum are loc sublimarea miraculoasă a severei doamne Cornelia într-o Mamă ce înţelege şi durerea celorlalţi şi nu îşi mai plânge doar ei de milă. Într-o mamă la fel de nenorocită şi la fel de afectată de cele întâmplate ca şi mama acelui suflet nevinovat care nu a mai ajuns de la şcoală acasă. Scena finală încoronează întreaga operă. Mama Cornelia intră în jeep şi plânge în mod sincer şi neafectat. Fiul vede, de pe bancheta din spate a maşinii, că Domnul Traian Angheliu i-a condus mama până la poartă. Fiul observă atent scena şi prin oglinda retrovizoare. E un moment de mare dramatism. La început nu a avut curajul să privească în faţă pe părinţii victimei sale. Acum ar fi fost un moment nimerit să-şi dovedească că e un bărbat pe picioarele sale. Îi cere mamei sale să-l elibereze. Mama îi deblochează uşa maşinii şi vedem, prin geamul din spate al maşinii şi în oglinda retrovizoare a jeep-ului, întâlnirea între doi bărbaţi atinşi de o mare nenorocire. E o scenă lungă şi mută. Ce scenarist ar fi putut găsi cuvintele potrivite care să exprime adevărul celor văzute de noi pe ecran? (Scenariul semnat de Răzvan Rădulescu şi Călin Peter Netzer e, fără îndoială, un script-beton. Şi pentru felul cum rezolvă ultima scenă din film…). În acea scenă de rămas bun, vedem că cei doi bărbaţi îşi ating, după ezitări repetate, mâinile. Erau mâinile lor stângi… Mihai BARBU

Poziţia Copilului

EVENIMENT

Un film care a primit, de la primele secvenţe, feed-back-ul pozitiv al publicului petroşenean

Joi seara, ora 18, Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”, sala de spectacole era plină ochi. Cei care nu încăpuseră pe scaune au luat loc pe scări. Toată lumea era prezentă pentru a vedea filmul premiat cu „Ursul de aur” la Berlin, „Poziţia Copilului”. Intrarea gratuită a fost, pentru mulţi, motivul principal pentru care au ales să vină la spectacol, dar acest motiv material s-a transformat în mijlocul ideal de a convinge publicul că filmul românesc merită toţi banii din lume.

La început a avut loc decernarea distincţiei de Cetăţean de onoare. Călin Peter Netzer a primit distincţia de la primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, a mulţumit scurt şi a luat loc în sală, pentru vizionarea filmului, promiţând o sesiune de întrebări la final. Primele scene ale filmului au fost oarecum debusolante. Scene realizate fără fineţe, multe filmate doar cu o cameră, de un operator ce părea fără experienţă. Nu exista coloană sonoră. Scene brute, dar extrem de reale, departe de ficţiunea filmelor americane, cu care ne-am obişnuit, care nu fuseseră estetizate. Încă de la primele scene, limbajul folosit a fost unul fără menajamente, exact aşa cum ni se întâmplă multora dintre noi să vorbim în fiecare zi. Se ştie, înjurăturile româneşti sunt cele mai expresive. Însă nu limbajul trivial a fost mesajul filmului, ci relaţia deficitară dintre părinţi şi copii. Subiectul filmului este fictiv. Cornelia, o mamă de 60 de ani, arhitect, cu soţ medic, interpretată excepţional de actriţa Luminiţa Gheorghiu, încearcă, cu orice risc, să se facă prezentă în viaţa fiului ei. Când acesta omoară un copil de 14 ani într-un accident de maşină este practic momentul ideal în care aceasta poate demonstra că, fără ea, viaţa fiului ei, Barbu, ar fi un dezastru. Acesta din urmă, ajuns un adult după o viaţă de copil răsfăţat, nu cunoaşte pe deplin ce înseamnă să fii responsabil. Interdependenţa dintre cei doi este una nefuncţională, care stârneşte conflicte aprinse. Mama face tot posibilul să-l scape pe copil de o condamnare, mergând de la mită la intervenţii sentimentale care să impresioneze familia copilului decedat. În tot acest timp Barbu este agresiv, iresponsabil, încearcă să se debaraseze de mama lui. Filmul nu vrea să scoată în evidenţă nici corupţia românească, nici limbajul românesc agresiv, nici modul de viaţă al românilor, sau diferenţa de clasă, fenomene universal valabile. Încearcă să exprime, cât mai real posibil, deficienţele de comunicare dintre mamă şi copil, care sunt, de asemenea, universal valabile. Tocmai de aceea, filmul a avut atât de mult succes, indiferent de provenienţa publicului. Publicul petroşenean a avut oportunitatea de a vorbi direct cu regizorul. Acesta a stat la dispoziţia tuturor întrebărilor, unele pertinente, altele modeste, încercând să explice, pe scurt, că P.S. O singură scenă din filmul românesc poate sta filmul este exact ceea ce arată, nimic mai mult. alături de acest final. E scena finală din „Pădurea Nu are semnificaţii ascunse, nu deschide orizontul spânzuraţilor” în care Ilonca (interpretată de Ana Szeles) unei cascade de interpretări. Este un film sincer îi aşează, în celula închisorii, masa lui Apostol Bologa despre viaţă, aşa cum este ea. (Victor Rebengiuc, aflat la prima tinereţe). Era un fel de Având în vedere că s-a aplaudat ca la… teatru, în ultimă cină pentru că a doua zi, în zori, Apostol urma să picioare, din tot sufletul, este evident că vorbim fie executat. Niciunul dintre ei, nici bărbatul, nici de un film bun, ce merită văzut. Aşteptăm să femeia, nu scot niciun cuvânt. Se privesc în tăcere şi se vedem şi un cinematograf în Valea Jiului, cât mai împărtăşesc, privindu-se în ochi, cu pâine şi vin. Ce mai curând. era, oare, de spus, când imaginea, în alb-negru, spunea Alina PIPAN totul?

www.zvj.ro

ACTUALITATE

SC ADARCO INVEST SRL Petroşani angajează ingineri proiectanţi care să îndeplinească cerinţele: • Absolvenţi cursuri universitare profil tehnic; • Cunoştinţe solide de desen tehnic industrial şi proiectare (Solid Works, Solid Edge, Autocad 2D / 3D etc); • Experienţă minim 5 ani în activitatea de proiectare construcţii mecanice. Angajarea se va face pe bază de CV şi probă de lucru. Persoanele interesate sunt rugate să ne contacteze pentru detalieri suplimentare la tel. 0254-50.60.01 şi să transmită CV la: - e-mail: office@adarco.ro - fax: 0254.51.33.03 Sediul fabricii: localitatea Aninoasa, str. Costeni nr. 232A (înainte de intrarea pe podul Jiul de Vest, pe partea stângă a sensului de mers spre municipiul Vulcan)

Ziarul Vãii Jiului luni, 20 mai 2013

La Conferinţa Naţională a TNL,

Dan Marinescu, preşedintele TNL Vulcan, a fost ales ca preşedinte al unei importante comisii naţionale de specialitate Printre cei patru mii de delegaţi şi invitaţi la Conferinţa Naţională de Alegeri a Tineretului Naţional Liberal, desfăşurată, sâmbătă, 18 mai, în Capitală, la Romexpo, s-au aflat şi reprezentanţii tinerilor liberali din localităţile Văii Jiului. Delegaţia tinerilor

liberali vulcăneni compusă din douăsprezece persoane - Dan Marinescu, Alexandru Stoica, Simona Bărbulescu, Florin Bogdan Cârciumaru, Sebastian Ivan Pătruţ, Claudiu Paul Răboj, Oana Andreea Ciupag, Sergiu Agape, Sergiu Daniel Bălănel, Fabian Ţîmpu şi Călin Alexandru Lucian - a fost cea mai numeroasă din Vale. Ei i s-au adăugat Sorin Danciu, preşedintele TNL Uricani, şi Mihai Zaharia, preşedintele TNL Aninoasa. Delegaţia de la Petrila a fost condusă de Daniel Preda, iar cea din Petroşani de către Cristian Pintea.

Cu acest prilej

tinerii liberali şi-au lansat noul program "TNL dezvoltă România", aceasta fiind moţiunea pe baza căreia Florin-Alexandru Alexe a fost reales ca preşedinte al Tineretului Naţional Liberal din România. Acesta l-a propus să facă parte din Biroul Permanent Naţional al TNL,

ca vicepreşedinte, pe consilierul judeţean hunedorean Raul Stoica.

Valoarea şi aprecierea

tinerilor liberali din Valea Jiului s-au văzut atunci când au fost aleşi preşedinţii comisiilor naţionale de specialitate care vor face parte şi din comisiile guvernamentale pe specialitatea respectivă. Prin comisiile respective, tinerii liberali vin cu idei şi vor aduce proiecte pe care le vor propune comisiilor guvernamentale, ca un aport real la dezvoltarea României. Pentru prima dată, un tânăr liberal din Valea Jiului, este vorba despre Dan Marinescu, preşedintele TNL Vulcan (în foto), a fost ales preşedinte al Comisiei Naţionale de Specialitate de Economie şi Energie.

Tot Dan Marinescu

a fost votat de către tinerii liberali, la nivel central, ca membru în COATL (Clubul Oamenilor de Afaceri Tineri Liberali). La lucrările conferinţei naţionale a tinerilor liberali au participat toţi mai marii PNL şi USL, printre care şi Crin Antonescu şi Victor Ponta. Pe durata conferinţei, deputatul PNL Bogdan Radu Ţîmpău a fost alături de tinerii liberali hunedoreni şi i-a susţinut pe candidaţii acestora. Gheorghe OLTEANU

Festivalul Narciselor a fost mai mult Festivalul Friptanelor

Sălaşu de Sus, o comună frumoasă, dar cu un festival alterat Am văzut pe la Sălaşu de Sus şi vreo două-trei persoane cu câte un buchet de narcise în mână, dar mai mulţi am văzut cu tăviţe cu mici, virşli şi grătare.

Primele două produse au fost la loc de cinste şi pe gustul tuturor celor care au păşit la Sălaş. L-am văzut pe-acolo şi pe primarul Gheorghe Ile. De fapt, maşina acestuia, inconfundabilă, datorită steguleţului care flutură victorios. Festivalul „Narciselor”, ajuns la a XIII-a ediţie, pare să aibă mare succes. Ieri, pe scena Căminului Cultural din comună se strânseseră câţiva cântăreţi de muzică populară din judeţ, iar pe lângă scenă dansau, cu pricepere, copiii în costume populare dacă am recunoscut noi bine, din ansamblul Doruleţ. Singurele costume populare pe care le-am văzut în Sălaş au fost purtate de aceşti copii, de cântăreţii de muzică populară, şi la standul unor producători locali, care îşi înşiraseră pe tarabă vişinata, ţuica de prune, cozonacii, plăcintele, mierea şi produsele de artizanat. În rest, a fost plin de chinezării şi turtă dulce, aşa cum este, de fapt, pe la toate festivalurile, indiferent pe unde sunt ele organizate. Au venit la Sălaşu de Sus oameni de peste tot. Cu siguranţă,

www.zvj.ro

weekendul acesta s-au perindat câteva mii de oameni. Ai şi ce vedea la Sălaş. O comună frumoasă, îngrijită, cu obiective turistice importante, mai ales raportat la întinderea acestei localităţi. Aici funcţionează şi un centru de informare turistică, în cazul în care nu vă descurcaţi prin comună, cu toate că sunt peste tot indicatoare către punctele turistice importante. Singura părere de rău este că narcisa, simbolul acestui festival, nu apărea nici măcar pe bannerul din spatele scenei, nu era reprezentată la adevărata ei valoare. Poate istoria festivalului ar trebui mai mult popularizată… Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului

DIN JUDEŢ

O veste bună:

luni, 20 mai 2013

Jandarmii păzesc Sarmizegetusa Regia

Începând de săptămâna trecută, jandarmii hunedoreni au preluat misiunea de a proteja situl arheologic Sarmizegetusa Regia Grădiştea de Munte, acţionând preventiv şi în zonele turistice din apropiere.

Misiunea jandarmilor survine preluării cetăţii dacice în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara. Să notăm câteva din recomandările pe care jandarmeria hunedoreană le face vizitatorilor: accesul în interiorul sitului arheologic să se facă numai prin locurile şi pe traseele stabilite şi marcate; se pedepseşte aspru distrugerea, modificarea ori degradarea panourilor informative, marcajelor, indicatoarelor, ş.a., aruncarea gunoaielor la în-

CONVOCARE

În temeiul art. 113, 117 şi 118 din Legea 31/1990 raportat la art. 20 din Actul constitutiv al societăţii, Consiliul de administraţie al societăţii MIXT SA cu sediul în Uricani, B-dul Muncii nr.15-55, jud. Hunedoara convoacă pe toţi acţionarii societăţii înregistraţi în Registrul Acţionarilor valabil la data de referinţă 10.06.2013 să participe la Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, ce va avea loc la data de 21.06.2013, ora 13:00 la sediul societăţii, cu următoarea ordine de zi: 1. Aprobarea înstrăinării celor 38.417 acţiuni nominative aflate la dispoziţia societăţii către acţionarii acesteia înregistraţi la data de referinţă. 2. Aprobarea preţului acţiunilor ce urmează a fi înstrăinate, respectiv un preţ egal cu valoarea de răscumpărare (9,97 lei/acţiune), stabilit prin raportul de evaluare. 3. Aprobarea modalităţii/procedurii de înstrăinare a acţiunilor aflate la dispoziţia societăţii, cu respectarea caracterului închis al societăţii şi fără a afecta capitalul social al acesteia. 4. Stabilirea unui termen de 30 zile de la publicarea hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor în Monitorul Oficial în care acţionarii îşi pot exprima intenţia de a subscrie acţiunile aflate la dispoziţia societăţii şi care urmează a fi înstrăinate. 5. Acordarea împuternicirilor necesare pentru efectuarea formalităților subsecvente Hotărârii Adunării Generale Extraordinare. Documentele referitoare la problemele incluse în ordinea de zi, pot fi consultate la sediul societatii conform prevederilor legale. Pentru acţionarii care nu participa personal si doresc sa fie reprezentati în adunarea generala a actionarilor, Consiliul de Administratie solicită prezentarea de procuri de reprezentare care se pot obtine de la sediul societăţii. Accesul în sală şi prezenţa la adunarea generală se va face astfel: pentru acţionari pe baza actului de identitate, pentru reprezentanţi numai cu prezentarea procurii de reprezentare în original şi a actului de identitate, iar pentru moştenitorii acţionarilor decedaţi pe baza actelor doveditoare ale succesiunii. În cazul neîntrunirii cvorumului necesar la data de 21.06.2013, adunarea generală se va ține în data de 28.06.2013, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră, cu aceeaşi ordine de zi. Informaţii suplimentare se pot obţine la tel.0254.511307.

Preşedintele Consiliului de administraţie, Aurica Mihalache

tâmplare, aprinderea focului în incintă, intrarea cu autovehicule şi profanarea monumentului; se interzice, de asemenea, organizarea de picnicuri sau alte activităţi de divertisment în interiorul cetăţii. Mihaela PETROŞAN

Primăria oraşului Petrila

Convoacă cetăţenii interesaţi la dezbaterile publice privind elaborarea planului de dezvoltare strategică a oraşului Petrila astfel: Zona 4 Cimpa – Răscoala – Tirici în data de 21.05.2013 la ora 13:00 la Căminul Cultural Cimpa Zona 5 Jieţ – Popi – Dobreşti în data de 27.05.2013 la ora 14:00 la Căminul Cultural Jieţ. Primar Ilie PĂDUCEL

ANUNŢ DE LICITAŢIE

Oraşul Uricani, cu sediul în Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, cod fiscal 4634647, tel. 0254.511121, fax 0254.511127, e-mail: primariauricani@gmail.com, anunţă organizarea în data de 28.05.2013, ora 11:00 la sediul sus menţionat a licitaţiei publice în vederea închirierii următoarelor: -Pajişte permanentă în suprafaţă de 160 ha situată în Muntele Buta Mare şi Buta Mică; -Pajişte permanentă în suprafaţă de 100 ha situată în Munţii Serpi şi Brazi; -Pajişte permanentă în suprafaţă de 125 ha situată în Muntele Siglău; -Pajişte permanentă în suprafaţă de 35 ha situată în Muntele Coarnele. Documentaţia de atribuire, caietul de sarcini precum şi planurile de situaţie cu identificarea terenurilor care se închiriază pot fi obţinute la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6, persoana de contact: Flori Nelu-Dănuţ. Data limită pentru solicitarea clarificărilor: 27.05.2013. Ofertele se pot depune la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6 până la data de 28.05.2013, ora 10:00. Ofertele se depun într-un singur exemplar original. Taxa de participare la licitaţie este în sumă de 100 lei şi se achită la casieria Primăriei Oraşului Uricani sau prin ordin de plata vizat de Trezoreria Petroşani. Şedinţa publică de deschidere a ofertelor va avea loc în data de 28.05.2013, ora 11:00, în sala de şedinţe a Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6. În situaţia neprezentării pentru fiecare caz în parte a cel puţin două oferte, licitaţia se anulează şi va reluată în data de 30.05.2013 la ora 11:00. Acţiunea în justiţie pentru soluţionarea litigiilor apărute se introduce la secţia de contencios administrativ a Tribunalului Judeţean Hunedoara din localitatea Deva, str. 1 Decembrie, nr. 35, tel. 0254.211574, fax 0254.216333, e-mail: lbenta@just.ro Anunţul de licitaţie a fost transmis pentru publicare în data de 17.05.2013.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 ACTUALITATE

„Dacă tot mergem la un concurs, măcar să luăm premiul I”

luni, 20 mai 2013

Teoreticienii sunt primii din ţară la scurt metraj. Au demonstrat asta la Constanţa Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani, prin elevii Vlad Ciontescu, Erika Istvan, Iulia Moldovan, Marko Neacşu, Elisabeth Ruiu şi profesorul coordonator Dorin Răduţi, a demonstrat anul acesta că, în vise şi în scurt-metraje, totul este posibil. Au câştigat premiul I de la Festivalul de Scurt Metraj de FilmMic 2013 de la Constanţa. Teoreticienii nu sunt la prima reuşită de acest fel. De fapt, dacă ne gândim bine, au multe experienţe asemenea la activ. Domeniul cinematografiei le este absolut familiar.

„Ştiţi cum e atunci când visaţi, vă daţi seama că de fapt sunteţi într-un vis, preluaţi controlul asupra visului şi apoi îi regizaţi singuri sfârşitul? Aşa ne-am simţit noi. Încă din clipa în care a fost afişată tema Festivalului de Scurt Metraj de FilmMic 2013, şi

anume Îmi Pasă, ideile şi scenariile au năvălit în săliţa profesorului Dorin Răduţi. Desigur, cele mai multe dintre ele au intrat direct în categoria Nu, niciodată. Însă au rămas, în fiecare zi, şi câteva puţin mai norocoase, cu o şansă de a deveni film”, transmit câştigătorii. Filmul care a participat la concurs se numeşte „Dă-mi informaţie, de restul mă ocup eu”. „Ideea pe care am dorit să o transmitem prin scurt-metraj a fost aceea de a îndemna la culturalizare. Personajul principal, Mihai, deşi este nepăsător cu privire la lucrurile minore din viaţă, cum ar fi potrivirea şireturilor, este mai mult decât preocupat de problemele pe care el le consideră importante în viaţă, ca de exemplu dorinţa lui nestăvilită de a face oamenii nu mai inteligenţi, ci mai atenţi la detalii, mai sensibili, mai ştiutori, astfel încât

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” PETROŞANI

Ultima medie la examenul de admitere în clasa a IX-a:

lumea în care trăim să fie mai bună. Şi da! Filmul nostru chiar a ajuns în finală, iar noi chiar am ajuns în Constanţa. De abia atunci am început să simţim că şi noi ne putem controla visul. Emoţii. Ne-am dat seama că emoţiile pot fi totuşi măsurate. Ele se măsoară în puterea cu care ţi se strânge mâna, în timp ce vizionezi filmele celorlalţi participanţi, în rata de clipit pe secundă şi în fericirea care se înalţă în inimă când mai sunt doar 3 filme, iar al tău încă nu a fost numit. Aia senzaţie! Încet, încet, pe măsură ce cele 12 scurt-metraje calificate în finală erau prezentate, iar scurtmetrajul nostru nu era nominalizat, am început să credem că e posibil să dăm lovitura. Exact, am preluat noi controlul asupra visului şi, cu mâinile strânse puternic, am spus: „Dacă tot mergem la un concurs, măcar să luăm premiul I”, idee sădită de mult în minţile noastre de profesorul Dorin Răduţi, idee care acum era teribil de reală. Chiar aşa s-a întâmplat. Apoi, linişte. Am luat premiul I. Nu se poate explica sau descrie în cuvinte senzaţia pe care am trăit-o. Da, noi am regizat sfârşitul visului”, detaliază fiecare pas al concursului eleva Erika Istvan. Mare cinste liceenilor. Ne bucurăm pentru

reuşita lor şi le ţinem pumnii pentru următoarele. „În timpul călătoriei, pe parcursul visului, am învăţat multe alte lecţii valoroase. Pe tren, nu totul este ceea ce pare. Scaunul, de fapt oricare din cele 8 scaune dintr-un compartiment, se poate transforma în canapea, pat sau divan, iar noi fiind în ton cu fenomenul, deveneam uneori speteze, iar alteori pernuţe. N-am avut noi un covor roşu care să ne aştepte în faţa hotelului, însă cât de greu ne-ar fi fost să desenăm unul? 4 luni 3 săptămâni şi 2 zile. Imaginaţi-vă hotelul din filmul acela. Imaginaţi-ne pe noi în hotelul acela. Cu oglinzi care te pun să îţi imaginezi tu cum arăţi, deoarece ele şi-au pierdut de mult această minoră atribuţie şi pereţi a căror culoare doar timpul o mai ţine minte. A, era să uit, Constanţa ne-a prezentat marea. Nu simţiţi? Părul nostru încă mai miroase a mare”, povesteşte visătoare Erika Istvan. Alina PIPAN

Pe ruinele combinatului de la Hunedoara

Parc industrial OFERTA EDUCAŢIONALĂ PENTRU CLASELE A IX-A - AN ŞCOLAR 2013-2014 -

Profilul Real, specializările: - matematică-informatică, intensiv engleză (28 locuri, o clasă) - matematică-informatică, intensiv informatică (28 locuri, o clasă) - ştiinţe ale naturii ( 28 locuri, o clasă) Profil Uman, specializările: - filologie (28 locuri, o clasă) - filologie intensiv engleză (14 locuri), intensiv franceză (14 locuri) - 2 grupe, o clasă

Înscrierea în liceu a absolvenţilor de gimnaziu care au fost declaraţi admişi la liceul nostru se face în perioada 17 - 26 iulie 2013 prin depunerea la secretariatul unităţii a dosarelor de înscriere ce conţin următoarele acte:

1. cererea de înscriere; 2. cartea de identitate (dacă este cazul) şi certificatul de naştere în copie legalizată; 3. adeverinţă cu notele şi media generală obţinute la Evaluarea naţională din clasa a VIII-a; 4. foaia matricolă pentru clasele V-VIII (cu calculul mediei generale); 5. fişa medicală

IMPORTANT!

După afişarea elevilor admişi în liceul nostru se va face repartizarea lor la clasele cu predare intensivă a unei limbi moderne în urma unei testări ce va avea loc în data de 19 iulie 2013 începând cu ora 9:00 la sediul liceului. Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contacta la secretariatul liceului din strada 1 Decembrie 1918, nr.7 sau la telefon 0254 541574 sau puteţi accesa site-ul www.ltme-petrosani.ro

www.zvj.ro

Vineri, municipalitatea hunedoreană a prezentat public proiectul „Reabilitarea sitului industrial Hunedoara şi pregătirea sa pentru noi activităţi”.

Acest proiect urmăreşte reabilitarea sitului industrial din Hunedoara, respectiv o suprafaţă de 20 de hectare, care va fi destinată construirii unui parc industrial. Mai concret, suprafaţa respectivă va fi curăţată, ecologizată, apoi parcelată şi pusă la dispoziţia investitorilor interesaţi. Lucrările principale vor debuta peste două luni. Contractul se va derula pe parcursul unui an, iar municipalitatea va contribui şi ea cu 13 milioane de lei. Valoarea proiectului depăşeşte 62 de milioane de lei, din care finanţarea europeană acoperă mai mult de jumătate. „Sperăm, prin această investiţie, să fie create 70 - 75 de locuri de muncă în Hunedoara. 49 de parcele vor fi date gratuit celor care vor dori să-şi dezvolte o afacere în această zonă”, a declarat Viorel Arion, primarul Hunedoarei. Mihaela PETROŞAN

Prefectul Sorin Vasilescu

Pune 1.300 de patrule ca să prevină incendiile de vegetaţie

Pentru a preveni incendiile de vegetaţie provocate de unii fermieri, prefectul Sorin Vasilescu a reunit un grup de lucru format din reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratului de Poliţie, Inspectoratului de Jandarmi, Gărzii de Mediu, Direcţiei Silvice şi ai I.T.R.S.V. Deşi anul acesta nu e la fel de rău ca în 2012, autorităţile nu riscă, şi vor in-

stitui măsuri de supraveghere speciale. Între acestea ar fi de notat activarea a aproape 1.300 de patrule mixte, care vor avea nu numai rol de supraveghere, ci şi de legitimare a persoanelor care tranzitează zonele de risc. De asemenea, ocoalele silvice vor avea la dispoziţie mijloacele tehnice necesare pentru a interveni în caz de incendiu până la sosirea pompierilor. Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11 HOROSCOP

luni, 20 mai 2013

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară. Taxă plătită. Telefon 0761.756839

IMOBILIARE

AUTO

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Tel. 0765.591522 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Tel. 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Tel. 0765.459316

DIVERSE

Vând receptor Dolce, fără datorii. Preţ 20 euro. Telefon 0761.756839

Vând casă, situată în municipiul Vulcan (zona Mercur), la preţ de apartament, poate fi achiziţionată inclusiv prin programul Prima Casă. Telefon 0731.805492 Vând teren 5000 mp Aninoasa, ieşire din indiviziune, cadastru, intabulare, canalizare, curent, apă. Telefon 0731.805492 Vând casă, 2 camere, Petroşani, str. Cuza Vodă, Colonie. Preţ 5.500 lei neg. Telefon 0720.592543 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 42.000 euro. Tel. 0724.571408

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Tel. 0726.291090

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

ANGAJĂRI Societate comercială angajăm cofetar-patiser. Experienţa în domeniu reprezintă un avantaj. Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon 0723.291494. Întreprindere în construcţii angajăm zidari, dulgheri şi muncitori în finisaje interioare şi exerioare. Trimiteţi mesaj cu prezentare la 0729.051729. Complex Debarcader, Eforie Nord, Constanţa, angajează pe perioada sezonului estival 2013: bucătari, ajutori bucătari, muncitori necalificaţi pentru bucătărie (femei), muncitori necalificaţi pentru plajă (băieţi), vânzători tonetă. Se asigură salariu, 2 mese pe zi şi cazare. Telefon 0732.551456. CV la complexdebarcader@yahoo.com www.complexdebarcader.freewb.ro

ÎNCHIRIERI

Societate comercială ofer spre închiriere 3000 mp în Petroşani, parter + etaj. Relaţii la telefon 0741.128434.

DIVERSE SC DRUPO SRL, cu sediul în Călan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254.541720, produce şi comercializează la Baza de Producţie din Petroşani (fost CONPET), str. Fabricii, nr. 11 următoarele produse: pavele, borduri carosabile şi de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preţuri avantajoase.

Nu te poţi detaşa de un eveniment din trecut pe care, şi acum, după atâta timp, îl consideri o pată pe imaginea ta. Ar fi cazul să te întorci un pic în trecut să vezi ce se mai poate repara...

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Gândeşte-te de două ori asupra deciziilor pe care le iei acum, pentru că există riscul să fii atras într-o capcană.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

nevoie.

Uneori, e nevoie să apelezi la orice mijloace pentru a pune mâna pe succes, dar un Scorpion nu se teme să facă acest lucru la

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Joci un rol important în planurile de familie, pentru că tu vii cu deciziile cele mai grele şi cu planurile cele mai serioase, la care îi vei mobiliza şi pe ceilalţi.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ţi se oferă o şansă excelentă de a-ţi împlini un vis, dar nu eşti în cea mai bună formă şi rişti să-i dai cu piciorul, fără să o valorifici.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Emoţia te face să te comporţi ciudat în faţa persoanei de care eşti îndrăgostit şi, în loc să-ţi exprimi sentimentele cu mai mult aplomb, practic te retragi în umbră şi aştepţi ca celălalt să facă primul pas.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Munceşti cu sârg, motivat de roadele care se ridică sub ochii tăi şi dacă mai eşti şi apreciat public pentru eforturile depuse, eşti capabil de şi mai multe succese.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Primeşti un verdict care te pune într-o poziţie favorabilă şi consideri că ţi s-a făcut dreptate. Înainte, alţii au avut de câştigat iar tu ai fost dat la o parte pe nedrept...

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Este o perioadă grozavă pentru tine, în care chiar şi cele mai îndrăzneţe vise ţi se pot împlini, totul e să ai curaj să ieşi în faţă şi să te pui mai bine în valoare.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Veştile rele apar de unde nici nu te aştepţi, dar ele scot la iveală minciuni sau gesturi incorecte ale rivalilor tăi. E o lecţie bună pentru tine ca să ştii, altadată, să eviţi astfel de oameni.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Unii vor încerca să te mobilizeze într-o direcţie nouă şi interesantă, dar nu te prind în cea mai bună formă. Ai rezerve, ai impresia că nu e o direcţie care ţi se potriveşte.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Eşti pus în faţa unei mari decizii în plan profesional, de parcă ai fi chiar în faţa unei răscruci radicale. Nu mai poţi continua în aceeaşi direcţie ca până acum, ci e nevoie de o schimbare majoră de atitudine.

www.zvj.ro

CMYK

12 TRADIŢII Măsurat la stâna nouă din Muncelul Dobrăii

Ziarul Vãii Jiului luni, 20 mai 2013

După ploaia zdravănă din timpul nopţii, ziua măsuratului, 18 mai 2013, a început cu cer înseninat. Dar, cum drumul era lung şi încă îmbibat de apă, a fost binevenit ajutorul lui Miuţă Jurj (pe nume de botez Eremia), care m-a luat în maşină de la troiţa din Taia. Am aflat că el poartă numele de Eremia după bunicul său, care a fost primar în Petrila.

Mai era în maşină Doina Jurj, soţia, iar pe drum s-a alăturat naşa Dorina, din familia Jurca, a actualului viceprimar. Drumul era întins în bună parte pe Valea Preoteasa. Şi totuşi, maşina nu a putut urca până la stână, din cauza apei încă nescurse după ploaia din timpul nopţii, am fost duşi pe rând cu ATV-ul de băiatul lor. Cum la drum vorba se leagă, am aflat că tot în 18 mai are loc măsuratul la Muncelul Cimpii, Preluca şi Dealul Popii (aflat vizavi de Muncelul Dobrăii). Am mai aflat că Muncelul Dobrăii este considerat „muntele Tăianilor”. Astfel, între bălcaşi, cinci erau din Taia: Aurel Marhan, Ion Dănilă, Nicolae Matei, Alexandru Stoiculescu şi Andrei Bunea. La aceştia s-au alăturat doi bălcaşi din Dobreşti, Miuţă Jurj şi Mitucă Preda. Toţi sunt membri în composesoratul care admi-nistrează păşunile. Căci măsuratul se ţine în loc cât mai apropiat de „terenul de fân”, ca, după perioada măsuratului, oile fiecăruia să mai poată poposi o vreme pe „terenul de fân”. Stâna nouă, situată în apropiere de cea anterioară, „după culme”, a fost făcută, după afirmaţia lui Miuţă Jurj, prin composesorat. Începută în iulie 2012 şi terminată pentru măsuratul din 18 mai 2013, este o frumuseţe de stână, după toate normele europene, putem zice, construită din lemn bine pregătit şi lucrat, fasonat în ornamente tradiţionale. Stâna, foarte încăpătoare, are, în afară de şelarul unde se face caşul şi urda, sală de mese, plus o sală mare de mese pentru oaspeţi, hol, două camere pentru dormit, două garaje. Toate noi sunt: strunga pentru mulsul laptelui, saivanul pentru adăpostul oilor şi troiţa. Spre mirarea şi supărarea tuturor, ploaia nu s-a astâmpărat, au mai venit două rafale zdravene de ploaie, dar, cam pe când a trebuit să înceapă în fapt măsuratul, totul s-a potolit ca prin farmec şi slujba măsuratului, oficiată de părintele Velican Emil Gheorghe, s-a putut desfăşura în cele mai bune condiţii, sub ocrotirea blândă a soarelui. Rugăciunile pentru bunul mers al lucrurilor şi sănătatea oilor şi a bălcaşilor s-au încheiat cu miruirea cu agheasmă a bălcaşilor şi sfinţirea cu agheasmă a stânei cu toate încăperile ei, a strungii, a saivanului. Apoi, oile au fost aduse în ţarcul strungii

)

Ziarul Vaii Jiului

pentru mulsul măsuratului. Punctul culminant a fost constituit, desigur, din măsuratul propriu-zis, la harac şi ciubăr, după sistemul străvechi de măsurare „în şase”, socotindu-se numărul de cupe, veadre, cioiuri. Baci mare a fost şi în acest an Ion Dănilă, cu 97 de oi cu lapte, urmat de Aurel Marhan, cu 58 de oi şi de Miuţă Jurj, cu 31 de oi. Şef de strungă a fost şi a rămas „pe viaţă”, cum a spus, mai în glumă, mai în serios, Miuţă Jurj. Împăcaţi, după încheierea măsuratului, bălcaşii şi-au refăcut puterile cu bucatele pregătite de acasă, din care nu a lipsit, desigur, carnea de miel, apoi, maşinile care au răzbit până sus i-au încărcat pe toţi pentru drumul de întoarcere, sub aceeaşi privire ocrotitoare a soarelui, ca o promisiune de vară frumoasă şi cu spor la toate ale oieritului. Elisabeta BOGĂŢAN

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

facebook.com/ziarulvaiijiului