Ziarul Vaii Jiului - nr. 1205 - 24 mai 2013

CMYK Vila Melinda Angajează cameristă.

Detalii la adresa: Strada Maleia nr. 106A, Petroşani (+4)0254-545 842 (+4)0762-657 455 Email: office@vilamelinda.ro

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,3611 lei 1$ = 3,3845 lei 1₤ = 5,1001 lei

vineri, 24 mai 2013 Anul VI nr. 1205 12 + 4 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Crin Antonescu se mobilizează să-i ţină pe liberali pe scaune.

Moloţ, preşedintele CJ Hunedoara, e pe listă.

Deşi liderii din teritoriu se fac că nu-i adevărat, trimiţând chiar mesaje în care spun că fac zid în jurul preşedintelui Moloţ (de parcă ar conta) după ce acesta a fost declarat incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate (şi, pe cale de consecinţă, şi-ar putea pierde funcţia), discuţiile surprinse în cadrul Biroului Permanent Naţional al PNL dovedesc contrariul.

Aristotel Căncescu, preşedinte CJ şi PNL Braşov, a spus – cu subiect şi predicat – că incompatibilitatea este o problemă pentru Mircea Ioan Moloţ, preşedintele CJ Hunedoara, ca şi pentru alte sute de aleşi PNL din întreaga ţară. Înregistrarea audio este disponibilă publicului larg pe website-ul pesurse.ro. Şi instanţa e de părere că preşedintele Moloţ are o problemă devreme ce, la Curtea de Apel Alba Iulia,

acţiunea prin care căpitanul de judeţ solicita anularea actului administrativ emis de ANI pe numele său a fost respinsă. Cu alte cuvinte, omul e incompatibil în termenii disponibili până acum, iar mandatul său ar putea lua sfârşit mai devreme de 4 ani.

Nici Moloţ nu pare că simte prea bine dacă ţinem cont că, zilele trecute, şi-a anunţat susţinerea pentru actualul său vicepreşedinte.

Nimeni altul decât Tiberiu Balint, probabil cel mai bun produs politic al actualei configuraţii a PNL Hunedoara. Că doar nu credeaţi că îl susţine pe vicepreşedintele său pesedist, Ioan Rus, care nu a rămas vreodată şi nici nu va fi lăsat efectiv la butoanele judeţului nici dacă singurele variante ar fi dumnealui, portarul, bruneta de la Trezo şi un hoţ liberal de cauciucuri din Vestul urban al Văii Jiului. Revenind, trebuie spus lucrurilor pe nume: în afară de Balint pentru CJ, liberalii nu au la judeţ un candidat fezabil nici măcar pentru funcţia de şef de tură de noapte la McDonalds, lângă gară.

E frumos şi elegant din partea lui Moloţ că-şi susţine vicepreşedintele. Dar ce altă explicaţie, decât cea a fricii, să aibă acest gest absolut prematur (alegerile vor avea loc, vă reamintim, abia în 2016)? Nu-ţi faci testamentul dacă eşti în putere, ci doar atunci când – în cazul căpitanului de judeţ - simţi răsuflarea grea a ANI în ceafă.

Nimic nu e sigur pentru fotoliul preşedintelui Moloţ pe calea justiţiei. La Alba Iulia a pierdut cu succes. La Bucureşti, la ÎCCJ, şansele sunt la fel de mari ca finalul să fie acelaşi. În primul rând pentru că, studiind cazuistica, am ajuns la concluzia că verdictele ANI ori CNSAS întoarse

de instanţă sunt foarte puţine la număr. Îl al doilea rând pentru că politica ba se împacă, ba nu se împacă cu ciocanul justiţiei. Dacă ÎCCJ l-a băgat la răcoare pe unul dintre cei mai mari filantropi contemporani, adică pe Becali, e greu de crezut că vor fi impresionaţi de statura preşedintelui Moloţ.

Mai ales că Becali, chiar slobod la gură cum îl ştim, e totuşi mult mai bogat şi mai bine înfipt politic decât Moloţ.

Liberalii din teritoriu i-au cerut liderului Crin Antonescu să găsească o soluţie şi să susţină iniţiative menite să slujească incompatibililor în instanţă.

Rămâne de văzut în ce măsură vor fi încântaţi judecătorii de schemă, mai cu seamă cu ea deja a fost făcută publică.

Una peste alta, şi căile justiţiei rămân încurcate inclusiv pentru Moloţ. Recursul său a fost înregistrat la ÎCCJ, termenul fiind fixat pentru data de 19 martie, anul viitor. În paralel, în chiar ziua în care pronunţarea în dosarul său era amânată de către CA Alba Iulia, Moloţ a formulat şi cerere de strămutare.

Pe cale de consecinţă, treaba cu scaunul preşedintelui mai durează. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

2 LA ORDINEA ZILEI

Se întâmplă luni la Petroşani:

„Coş de... -3 puncte!”

Organizaţia Caritas Alba Iulia organizează în cadrul proiectului Turn Things Around acţiunea „Coş de… -3 puncte!”.

Acţiunea urmăreşte conştientizarea membrilor comunităţii care manifestă un comportament stradal inadecvat, constând în aruncarea de ambalaje şi diverse resturi pe stradă, în schimbul folosirii coşurilor de gunoi sau a tomberoanelor existente. Nu de puţine ori vedem, mai ales, tineri care dau

drumul ambalajelor pe jos, cu atâta uşurinţă, de parcă ar face un lucru natural, cum ar fi să-ţi treci mâna prin păr. Faptul că nu conştientizează răul pe care-l fac comunităţii trebuie să ne dea de gândit că aceste persoane nu au învăţat vreodată ce înseamnă comportamentul civilizat, dar de învăţăminte avem parte toată viaţa, fiecare dintre noi. Dacă susţii demersul, vino luni în Centrul Civic al Petroşaniului, începând cu orele 18:30.

Alina PIPAN

Pentru programări,

RAR are număr unic

Începând de ieri, programările la Registrul Auto Român (RAR) se fac la numărul unic la nivel naţional 021.9672.

Decizia implementării acestui proiect „call-center naţional” face parte din strategia de dezvoltare a RAR. Prin această implementare, orice persoană care doreşte să aibă acces la serviciile RAR va apela 021.9672, indiferent de domiciliu sau zona din ţară în care se află. După cum informează iniţiatorii proiectului, avantajele numărului unic de programări sunt: încărcarea uniformă a reprezentanţelor RAR, accesul rapid al clientului la operatorul care efectuează programarea telefonică, alternativa programării în judeţe limitrofe, dacă intervalul de aşteptare este mai mic. De asemenea, timpul de reacţie va fi foarte scurt şi acţiunile uniforme în cazurile de creştere temporară a numărului de solicitări de programare.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului

Accidentat la doi paşi de şcoală

vineri, 24 mai 2013

Un accident de circulaţie petrecut miercuri dimineaţă în Vulcan, care, din fericire, nu a avut urmări grave, putea fi lesne evitat atât dacă şoferiţa care l-a produs ar fi fost mai atentă, dar, mai ales, dacă mama băieţelului accidentat nu şi-ar fi lăsat prea devreme odrasla din mână.

Miercuri dimineaţă,

la opt fără cinci, micuţul P.E. era la doi paşi de Şcoala Gimnazială Nr.1 „Teodora Lucaciu”, la care este elev în clasa I. Aceşti doi paşi înseamnă că mai avea de trecut strada 1 Mai, ca să ajungă în curtea şcolii. Gândindu-se, probabil, că, de aici încolo, nu mai este nicio problemă, mămica lui nu l-a mai trecut ea dincolo şi i-a dat drumul din mână puţin mai sus, la vreo trei metri, de trecerea de pietoni (vezi poza).

Copilul a zbughit-o

spre partea cealaltă a străzii, moment

Din nou, pentru xenoane

Miercuri, la Vulcan, agenţii de la Formaţiunea de Poliţie Rutieră au reţinut certificatele de înmatriculare ale unor autoturisme găsite cu becuri neomologate la sistemul de iluminare.

Deşi poliţiştii

de la Rutieră au făcut cunoscut, inclusiv prin presă, că montarea becurilor cu xenon pe autoturismele care nu sunt prevăzute din construcţie cu acest gen de sistem de iluminare constituie contravenţie, controalele în-

în care, dinspre bulevard, s-a apropiat un Logan albastru. Luată prin surprindere, femeia de la volan nu l-a putut evita întru totul şi l-a atins uşor cu maşina. Din fericire, în afara unei lovituri la guriţă, copilul nu părea să mai aibă şi altceva. Deşi este clar că şi mama copilului are partea ei de vină, şoferiţa de treizeci de ani este cea care face obiectul dosarului penal deschis pentru vătămare corporală din culpă.

Gheorghe OLTEANU treprinse, în colaborare cu inspectorii RAR Hunedoara, arată că apelurile lor continuă să fie nebăgate în seamă.

Miercuri,

22 mai, patru conducători auto şi-au lăsat, din cauza asta, în grija poliţiştilor certificatele de înmatriculare ale autoturismelor pe care le conduceau. Alţi patru au făcut la fel pentru că noxele eliberate de maşinile lor erau peste limita legală, iar doi şoferi au fost sancţionaţi în acelaşi mod pentru uzura peste măsură a anvelopelor autovehiculelor la volanele cărora se aflau. În plus s-au dat şi amenzi. Câte 450 de lei celor cu xenoane şi câte 300 de lei de căciulă celor cu noxe şi anvelope uzate.

Gheorghe OLTEANU

SC angajează agent vânzari în domeniul materialelor de construcţii.

Relaţii la telefon 0751.199.100, Petroşani.

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

Acţiune cu efective mărite şi cu sirene care au alarmat oraşul

vineri, 24 mai 2013

ACTUALITATE

3

Poliţia Petroşani a băgat năvodul la infractori, capturând ceva plevuşcă În dimineaţa zilei de ieri, poliţişti din cadrul Poliţiei Petroşani şi poliţişti din cadrul Serviciului Acţiuni Speciale au efectuat o razie în cartierele Aeroport şi Colonie şi zona de nord a municipiului. Pe cine au căutat organele, aflaţi în cele ce urmează.

Poliţiştii Birourilor Investigaţii Criminale şi Ordine Publică au reuşit identificarea unui petroşenean de 23 de ani, pe numele căruia era emis de către Judecătoria Petroşani mandat de executare a pedepsei închisorii. Petroşeneanul era condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 2 ani -i 6 luni pentru comiterea de infracţiunii privind circulaţia pe drumurile publice. Bărbatul a fost escortat şi depus în Penitenciarul Bârcea Mare.

A mai fost depistat şi un bărbat de 43 de ani, cu privire la care s-a stabilit că în 21 aprilie a sustras din incinta unei societăţi comerciale un fişet metalic, pe care l-a valorificat la un centru de colectare a fierului vechi. Bărbatul a fost condus la sediul poliţiei, ocazie cu care a fost pus sub învinuire pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat. Prejudi-

Pentru o ciordeală de 4.550 de euro,

Traficanţii de aur dacic rămân arestaţi

Ieri, Curtea de Apel de la Alba Iulia a respins recursurile declarate de arestaţii în dosarul traficanţilor de aur dacic.

Decizia instanţei este definitivă, cei doi urmând să fie cercetaţi în continuare în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, spălare de bani, nerespectarea regimului de

Au fost premiaţi cei mai buni elevi pompieri

Au fost desemnaţi câştigătorii la concursurile pentru elevi „Prietenii pompierilor” şi „Cu viaţa mea apăr viaţa”.

Astfel, la competiţia destinată elevilor de gimnaziu „Prietenii pompierilor”, categoria fete, elevele din Haţeg s-au clasat pe primul loc, în timp ce proba mixtă a fost adjudecată de elevii din Hunedoara. La con-

ciul, în valoare de 200 de lei, a fost recuperat în totalitate.

Tot ieri, poliţiştii Biroului de Investigare a Fraudelor au depistat două persoane. Una dintre ele este o femeie de 56 ani, care, în cursul anului 2012, a solicitat şi obţinut, în numele altei persoane, un credit pentru nevoi personale în valoare de 4.000 lei, folosind documente false, atât pentru titular, cât şi pentru giranţi. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.

Nici administratorul unei societăţi comerciale din Petroşani nu a scăpat de razie. El nu a înregistrat în evidenţele financiar-contabile ale societăţii operaţiunile comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, sustrăgându-se în acest mod de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, societatea fiind declarată inactivă. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală şi au fost confiscate mărfuri în valoare de aproximativ 120.000 lei.

Poliţiştii Biroului Rutier au depistat, în urma unui control în trafic, un lupenean care conducea pe drumul public un autoturism având autorizaţia de circulaţie provizorie expirată, fapt pentru care i s-a întocmit dosar penal pentru conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat.

Alina PIPAN

ocrotire a unor bunuri şi efectuarea de detecţii şi săpături neautorizate în situri arheologice.

După cum se ştie deja, Florin Delinescu, fost gestionar–custode al Secţiei Muzeale Sarmizegetusa Ulpia Traiana din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, şi Ioan Varga au fost arestaţi pe 21 mai, pentru implicarea în trafic ilegal cu aur dacic. Cei doi sunt acuzaţi că, în perioada martie-mai 2013, au tranzacţionat ilegal 5 monede din aur de tip Lysimach cu suma de 3.550 euro şi 22 de monede de tip denari romani cu suma de 1.000 euro.

Mihaela PETROŞAN

cursul, destinat atât elevilor de liceu cât şi de gimnaziu, „Cu viaţa mea apăr viaţa”, ambele categorii au fost câştigate de elevii din Haţeg. În competiţie au intrat 150 de elevi de gimnaziu şi liceu din Petroşani, Hunedoara, Uricani, Petrila, Teliucu Inferior, Bretea Română, Veţel, Ghelari, Haţeg, Simeria şi Vălişoara.

Câştigătorii au fost recompensaţi cu diplome şi trofee, toată lumea fiind premiată, în final, cu dulciuri oferite de organizatori. (M.P.)

www.zvj.ro

4

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

Studentul Horaţiu Ţipţer, de la Facultatea de Mine Petroşani,

vineri, 24 mai 2013

Noul campion universitar local la şah

Casa de Cultură a Studenţilor din Petroşani în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret au organizat în perioada 20-22 mai 2012 Campionatul universitar local de şah.

Competiţia s-a desfăşurat în sistem „berger” tur-retur pe distanţa de şase runde, fiind arbitrată de Gheorghe Şcurhan. Campionul s-a decis numai în urma unui meci foarte aprig de baraj, care a fost adjudecat în cele din urmă de studentul Horaţiu Ţipţer. Acesta s-a impus cu 2-1 în faţa ocupantului locului doi, Ioan Florin Donca. Astfel, primul loc şi titlul de campion univer-

Gimnastică

sitar local, pe anul 2013, i-au revenit pe merit lui Horaţiu Ţipţer, student în anul doi al Facultăţii de Mine, fiind urmat în clasament de Ioan Florin Donca, tot de la Facultatea de Mine, şi de Andrei Bejan (student la Facultatea de Finanţe – Bănci).

Premianţii competiţiei au fost răsplătiţi cu diplome personalizate, trofee şi medalii, pentru care mulţumesc şi pe această cale directorului general SC Realcom, dl.

Gheorghe Toma, precum şi conducerii Casei de Cultură a Studenţilor din

La Naţionale înainte

Cel mai valoros „laborator al gimnasticii” româneşti, CSŞ CNS „Cetate” Deva, va participa cu doar două sportive la Campionatul Naţional al Junioarelor IV, programat la finalul săptămânii, la Buzău.

Vor lua startul peste 50 de gimnaste, legitimate la: CSŞ Sibiu, CSŞ Oneşti, CS Arad, CSŞ Bârlad, CSŞ 3 Steaua Bucureşti, CSS 7 Dinamo Bucureşti, CSŞ Triumf Bucureşti, SCM Bacău, CSŞ Focşani, CS Petrolul Ploieşti, CSŞ 1 Timişoara, CSŞ Buzău, CSŞ 1 Constanţa, Farul Constanţa şi CSŞ Galaţi.

Petroşani pentru buna organizare.

De reţinut că miza competiţiei a fost nu doar titlul de campion universitar local pus în joc, ci şi calificarea pentru finala naţională, ce va avea loc la Timişoara, între 31 mai şi 1 iunie.

„La Deva, noi ne propunem să creştem gimnaste pentru viitor, care să îşi confirme valoarea la competiţii importante ale senioarelor, eventual la unele competiţii majore pe plan internaţional. Antrenorii de la clubul nostru doresc să construiască o bază solidă pentru gimnaste, pentru ca ele să reziste pe dificilul şi lungul drum al performanţei până la nivel de senioare. Din acest motiv, gimnastele clubului nostru de acest nivel nu sunt pregătite special pentru competiţii şi ne-a fost greu să aliniem o echipă la acest Campionat Naţional.

Noi credem că e mult mai important să se obţină performanţe la concursurile altor categorii de vârstă, decât la nivel de începătoare”, a spus Adrian Liga, directorul CNS CSŞ „Cetate” Deva.

Karate

Devenii atacă medaliile europene

Zece sportivi de la clubul Heian Deva vor participa la Campionatul European de karate al departamentului „Eur&Ka”, care va avea loc la finalul acestei săptămâni în localitatea Pordenone din Italia.

Ca în fiecare an, sportivii pregătiţi de sensei Marius Biji se află printre favoriţii la medaliile puse în joc. „Sper ca sportivii clubului nostru să demonstreze încă o dată că muncesc cu seriozitate şi ambiţie la antrenamente şi să onoreze blazonul clubului prin câştigarea cât mai multor medalii”, a spus Marius Biji.

Karatiştii de la Heian Deva sunt multipli campioni naţionali, o parte dintre cei zece participanţi fiind şi medaliaţi la ediţiile anterioare ale întrecerii continentale.

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

www.zvj.ro

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Ziarul Vãii Jiului

Vremuri grele pentru rugbişti. Alexandru Lupu:

vineri, 24 mai 2013

„Ne putem lăuda doar cu faptul că vestiarele au fost renovate complet şi ne schimbăm şi noi ca lumea civilizată”

Aşa după cum v-am informat, Ştiinţa Petroşani se află în impas, antrenorul Alexandru Lupu trăgând un semnal de alarmă în privinţa situaţiei unicei echipe de rugby din judeţ.

Cu cel mai bun lot din punct de vedere valoric, Ştiinţa se află abia pe locul patru în campionat, înregistrând patru înfrângeri şi trei victorii în Divizia Naţională, deoarece problemele interne par să pună stăpânire pe psihicul jucătorilor, care se simt ai nimănui. „În momentul de faţă ne putem lăuda doar cu faptul că vestiarele au fost renovate complet şi ne schimbăm şi noi ca lumea civilizată”, a spus Lupu. Ştiinţa va juca, la finalul acestei săptămâni, la Năvodari, iar probleme de lot sunt foarte mari, întrucât nu mai puţin de cinci jucători sunt accidentaţi: Ivan, Barbu, Cojocaru, Paraiban,

SPORT

5

Borz. „Ne va fi foarte greu, dar eu sper să ne revenim şi să ne fie mai bine. Mai avem de jucat trei meciuri şi trebuie să le jucăm cu fruntea sus, indiferent de situaţie”, a mai declarat antrenorul Alexandru Lupu. Ştiinţa Petroşani a suferit prima înfrângere pe teren propriu în actualul sezon al Diviziei Naţionale (eşalonul doi valoric), în partida din cadrul etapei a VII-a cu RC Stejarul Buzău, disputată Fotbal. Liga a IV-a. Pentru Minerul Uricani, aceasta e întrebarea: pe Stadionul din Dealul Institutului. Petroşenenii au cedat în faţa ocupantei locului doi cu scorul de 21-32 şi a rămas pe Universitatea Petroşani a rămas la locul patru al clasamen- patru puncte în urma celor două tului cu 16 puncte acuechipe din fruntea clasamentului mulate. Pe primele trei în judeţeană, Retezatul Haţeg şi poziţii în ierarhia Diviziei Minerul Uricani.

Naţionale se află Poli Agro Iaşi (31 puncte), „Studenţii” mai au de jucat restanţa de RC Stejarul Buzău (28 acasă cu Vulcanul. În afară de acesta, se puncte) şi RC Bârlad mai anunţă un meci interesant pentru ei (19 puncte). etapa viitoare, când vor evolua într-un aşa-zis derby local cu Jiul Petroşani, care a pierdut cu 3-0 la Gloria Geoagiu.

Dar adevăratul derby al etapei se va disputa la Băiţa, unde Şoimul va întâlni pe Minerul Uricani într-o partidă ce poate decide, Jiul Petroşani – Universitatea Petroşani într-o bună măsură, câştigătoarea Ligii a IV-a Victoria Călan – Retezatul Haţeg Hunedoara.

Aurul Certej – Metalul Crişcior În ultimele două runde, fiecare dintre primele Dacia Orăştie – Hercules Lupeni clasate va juca un meci în deplasare şi unul Aurul Brad – Gloria Geoagiu pe teren propriu, fiind considerate ca faCS Ghelari – CFR Simeria. vorite, dar calculele privind configuraţia fiMeciurile din această etapă câştigate la nală a clasamentului sunt condiţionate de „masa verde”, din cauza retragerii echipelor rezultatul partidei din weekend de la Băiţa. din Crişcior şi Râu de Mori: Inter Crişcior – Cu trei etape înainte de finalul competiţiei, Zarandul Crişcior 3-0; Retezatul Râu de Mori favorite la accederea în baraj par a fi, cel – CS Vulcan 0-3. puţin pe hârtie, Retezatul Haţeg şi Minerul Notă: Partida Universitatea Petroşani – CS Uricani.

Vulcan, din etapa a XXVIII-a, a fost reprograDar iată programul complet al etapei de mată pentru miercuri, 29 mai. mâine (sâmbătă, 25 mai): Şoimul Băiţa – Minerul Uricani Pagini realizate de Loredana JUGLEA

A fi sau a nu fi campioană?

www.zvj.ro

CMYK

6

ACTUALITATE

Azi, la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Trei primării din Vale sunt chemate la ordin

La sediul Ministerului Mediului din Bucureşti reprezentanţii a trei primării din Valea Jiului, respectiv din municipiul Lupeni şi din oraşele Petrila şi Uricani, vor participa la discuţiile cu ministerul de resort, privind problemele legate de gropile de gunoi de pe raza localităţilor amintite.

Din partea Primăriei oraşului Petrila va fi prezent primarul Ilie Păducel. „Este o întâlnire binevenită. Mergem să discutăm o problemă serioasă, importantă pentru cetăţeni şi oraş. Noi tot suntem întrebaţi de fosta groapă de gunoi, se spune că uneori, acolo, se transportă gunoi menajer, dar să ştiţi că de când s-a sistat activitatea de depunere a gunoiului menajer în groapa de gunoi de la Petrila şi de când am încheiat contract cu cei din Vulcan noi nu mai ducem acolo gunoi menajer”, ne-a declarat primarul Ilie Păducel. Care ne-a mai precizat că cei care au mai aruncat acolo gunoi sunt anumite firme sau persoane fizice, unii fiind depistaţi, alţii nu. „La rampă, după ce s-a suspendat activitatea de depunere, în calitate de administraţie publică locală am făcut tot ce ţinea de noi: am împrejmuit zona cu gard viu, am plantat pomi, am nivelat zona şi am pus pământ. Dar au mai scăpat câte unii şi au dus gunoi, asta fiind o problemă a noastră.

Din păcate, poliţia locală nu poate să-i amendeze pe cei prinşi asupra faptului, pentru asta trebuia să dea împuternicire cei de la Mediu. Nu s-a făcut acest lucru, astfel că din această cauză există mereu discuţii şi probleme. Am tot făcut controale periodice, am trimis adresă la Garda de Mediu Hunedoara pentru depistarea şi sancţionarea celor care nu înţeleg că nu mai este voie să se ducă gunoi acolo, mai mult ce să facem?”, se întreabă primarul Petrilei. Referitor la cealaltă chestiune legată de mediu (colectarea şi selectarea deşeurilor menajere), care, probabil, se va discuta la minister astăzi, primarul Păducel susţine că administraţia publică locală şi-a făcut temele: „Continuăm şi insistăm pe colectarea selectivă a deşeurilor, o cerinţă clară a Uniunii Europene şi a legilor româneşti modificate după legislaţia europeană. La Petrila avem demult staţie de sortare şi hală unde avem montată presă pentru PET-uri. Avem achiziţionate tomberoane speciale pentru plastic, hârtie şi deşeuri de alte forme, pe care le-am instalat şi în satele aparţinătoare. Am făcut tot felul de achiziţii în acest sens. Probabil vom continua acest proces, dar şi în funcţie de buget, după cum ştiţi anul 2013 este unul foarte greu din punct de vedere financiar”, ne-a mai spus primarul Ilie Păducel. Rămâne de văzut cu ce sarcini noi vor veni de la minister cei trei reprezentanţi şi cum vor fi aplicate ele în perioada următoare. Aşa cum spunea tot primarul Petrilei, soluţii nu prea sunt, în afară de groapa de gunoi de la Vulcan, până ce nu se va finaliza deponeul de lângă Simeria. Dacă s-a ratat momentul ca Petrila să aibă un deponeu pentru toată Valea Jiului, o fi bun şi deponeul din Simeria, numai să vedem cu toţii cu cât se va scumpi gunoiul după intrarea în funcţionare a acestuia. Tare ne este că iar vor fi discuţii şi voci ridicate.

Corneliu BRAN

Yoyo’s Irish Pub Petroşani, b-dul 1 Decembrie 1918 - zona pietonală (lângă Optică şi Enel) angajează barman şi ospătar.

Relaţii la telefon 0785.296666

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului vineri, 24 mai 2013

În duminica asta, când este programată Nedeia din Dealu Babii,

Doar vremea ar putea da peste cap pregătirile organizatorilor

Am o bănuială. Anume că, zilele astea, primarul Gheorghe Ile este numai ochi şi urechi când, pe plasma din biroul său, se dă buletinul meteo.

Nu cunosc exact

dacă face asta, pentru a şti când se face vremea frumoasă, ca să pornească lucrările de reparaţii ale aleilor şi străzilor din centrul vechi al Vulcanului, dar sunt sigur că este interesat ca să vadă dacă va ploua sau nu duminica asta.

Este firesc acest interes

al edilului local, din moment ce, duminică, 26 mai, este programată Nedeia din Dealu' Babii. Manifestare tradiţională la care, în acest an, va fi mai atent organizată, comparativ cum s-a făcut în anii trecuţi.

Măcar aşa promite Gheorghe Ile care, după reuşita celei din Paroşeni, s-a arătat pe mai toate posturile locale de televiziune, pentru a se lăuda cu asta.

Nedeia din Dealu Babii,

pentru organizarea căreia consiliul local a aprobat 3000 de lei, va începe, conform celor aflate de la primar, în jurul orei 13:00. După ce părintele va termina slujba în bisericuţa de pe deal, enoriaşii vor coborî la tradiţionalul loc de întâlnire din faţa căminului cultural. Unde, după la fel de tradiţionala binecuvântare laică a mai marelui Vulcanului, vor începe jocurile, muzica şi distracţia.

Fiindcă organizatorii vor

ca tot ceea ce se va vedea la nedeie să fie o surpriză, inclusiv pentru presă, nu am putut scoate mai mult de la niciunul dintre ei. E aşa, mi-a şoptit, totuşi, cineva, pentru Gheorghe Ile vrea ca Nedeia din Dealu Babii să fie mai tare ca aceea din Paroşeni. La care, fiind plecat din localitate, a fost doar pomenit şi nu a putut apărea cu eşarfa tricoloră pe piept.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

Ziarul Vãii Jiului vineri, 24 mai 2013

AUR-ANSRU. Există şi funcţionează la Petroşani:

Sera, atelierul de creaţie artizanală, deshidratorul, moara şi ciurul

La două dintre şedinţele de consiliu local, la Petroşani, Asociaţia Naţională a Specialiştilor în Resurse Umane (AURANSRU), manager - Ioana Mănăilă, solicita spaţii în folosinţă gratuită pentru a dezvolta întreprinderi sociale. Am mai prezentat în ziarul nostru proiectele acestei asociaţii. Iată că proiectele despre care scriam atunci au devenit realitate, ele fiind puse în practică la Petroşani şi sunt pe cale de a intra în producţie.

Ieri am fost în zona serelor Primăriei Petroşani, pentru a vedea sera achiziţionată prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, axa prioritară „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.1: „Dezvoltarea economiei sociale”, pentru proiectul de creare a întreprinderilor sociale la Petroşani.

Pe lângă administratorul acestor întreprinderi, l-am găsit şi pe Ioan Rus, consilier local USL, care s-a implicat direct în implementarea atelierelor la Petroşani. Sera era deja pusă în funcţiune. Femeile angajate în cadrul întreprinderii munceau pentru amenajarea serei şi se pregăteau de sădirea răsadurilor, pe care le pregătiseră din timp. Sera este una modernă, controlată de un mecanism computerizat.

Aici, beneficiarele vor sădi plante aromatice, care nu se cultivă în Valea Jiului, şi chiar unele vegetale care nu se cultivă în ţara noastră. Vor să iasă pe piaţă cu produse bio, de bună calitate. Au deja răsaduri de cimbru, rozmarin, brocoli, şi altele.

Pe lângă seră, cele 8 persoane, beneficiare ale acestui proiect de dezvoltare a economiei sociale, au un atelier pentru produse artizanale, care deja funcţionează, şi unde orice fel de materie primă este reciclată, renovată, dar se creează şi produse noi, unicat. A început realizarea pernuţelor de şezut pentru scaune, atelierul este dotat cu materie primă şi maşini de cusut.

Este în curs de instalare şi un atelier pentru deshidratarea plantelor cultivate la seră, măcinarea, selectarea şi ambalarea acestora. Au ajuns deja la atelier deshidratorul,

La Arena Educaţiei

ACTUALITATE

7

moara şi ciurul, care pe noi ne-au uimit cât sunt de frumoase. Acestea vor fi folosite pentru realizarea condimentelor.

La Petroşani se aplică două dintre cele 6 proiecte cofinanţate din Fondul Social European. Proiectul se intitulează „Crearea şi promovarea de instrumente de economie socială în scopul incluziunii pe piaţa forţei de muncă a grupurilor defavorizate”. În cadrul acestui proiect sunt ajutate cu precădere atât femeile cu vârsta peste 45 de ani, întreţinători de familii monoparentale, persoane de etnie romă, cât şi copiii majori, care părăsesc apartamentele sociale şi trebuie să se integreze pe piaţa muncii pentru a se autofinanţa. Practic, beneficiarii formează asociaţii, în cadrul cărora lucrează, folosindu-se de instrumentarul achiziţionat cu bani europeni.

Produsele rezultate sunt vândute ulterior pe piaţă, rezultând autofinanţarea.

Dacă treaba merge, în timp poate creşte numărul de beneficiari.

Bineînţeles, ca să se poată întreţine, şi să poată trăi din aceste activităţi, beneficiarii trebuie să şi vândă produsele realizate. Acest lucru se va întâmpla prin contractele încheiate cu diferiţi agenţi economici. Tot în scopul asigurării sustenabilităţii a fost creat brandul social de incluziune MATCA™ parteneriat pentru bunăstare, susţinând astfel promovarea identităţii întreprinderilor sociale şi a produselor realizate în cadrul acestora. Va fi şi o provocare, având în vedere că piaţa de desfacere din Petroşani nu este la fel de complexă ca şi cele din oraşele mari, însă tocmai din acest motiv distribuţia produselor va viza şi pieţele dimprejurul oraşului Petroşani, pentru a da astfel şanse reale de dezvoltare întreprinderilor sociale.

Alina PIPAN

Liceele şi universităţile s-au luptat pentru a atrage cât mai mulţi simpatizanţi

Dacă te interesează educaţia ta, te interesează şi oferta educaţională de pe piaţă. Ieri, la Sala de Marmură a Primăriei Petroşani era zarvă mare. A avut loc Târgul de oferte educaţionale „Arena Educaţiei”, organizat de Universitatea Politehnică Timişoara, Facultatea de Inginerie din Hunedoara, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara.

Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti şi Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu au venit la Petroşani cu oferte educaţionale greu de refuzat. Şi Colegiul sanitar „Carol Davila” a prezentat oferte. Desigur, nu a lipsit Universitatea din Petroşani. Liceenii care sunt în ani terminali, şi nu numai, au avut de unde alege şi au plecat

acasă cu tot felul de materiale informative.

Standuri au avut şi liceele din Valea Jiului. Chiar dacă elevii au fost cu precădere din Petroşani, nu au lipsit ofertele din celelalte oraşe ale Văii, semn că nimeni nu se teme de competiţie pentru absorbţia a cât mai mulţi elevi.

Unele dintre standurile de prezentare au fost dotate de parcă se aflau la târgurile de servicii şi invenţii. Am văzut de la roboţei în acţiune până la replici ale saloanelor de înfrumuseţare, semn că târgul este luat în serios, atât de viitorii boboci, cât şi de ofertanţi. Ne bucurăm foarte tare să vedem şi universităţi de renume care încearcă să-i atragă pe liceenii din Valea Jiului.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

8

Ziarul Vãii Jiului

INTERVIU

vineri, 24 mai 2013

Luni încep Zilele Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”

Despre cum a reuşit un colectiv să construiască un eveniment cultural în cascadă

Începând de luni şi până joi, inclusiv, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” sărbătoreşte, printr-o serie de evenimente culturale, 20 de ani de existenţă. Directorul Gilbert Danciu a dorit, neapărat, ca această aniversare să fie una specială, încununată de o serie de demersuri culturale, care să exprime valoarea instituţiei pe care o conduce. Am aflat, de asemenea, faptul că toată această corolă de evenimente s-a realizat cu ajutorul financiar exclusiv al Asociaţiei „Eminens”, formată din personalul instituţiei, ceea ce dă dovadă de implicare şi coeziune în cadrul colegiului.

Reporter: La serbarea celor 20 de ani de „Mihai Eminescu”, cum se vede colegiul, care este traiectoria lui în toţi aceşti ani, din punct de vedere al performanţei şi al transformărilor?

Gilbert Danciu: Ooo… e mult de explicat. Eu am venit în actualul Colegiu „Eminescu” abia în 1998 şi cunosc live istoria acestui liceu abia din acest moment. Dar ştiu multe lucruri care s-au petrecut înainte...

Asta datorită discuţiilor, uneori interminabile şi totdeauna frumoase, pe care le-am avut cu primul director al acestei şcoli, cu profesorul Mircea Munteanu. Îmi pare rău că nu pot să-i strâng mâna cu ocazia acestei aniversări. El ar fi trebuit să fie în locul meu acum. Dar asta-i viaţa...

Mircea Munteanu, împreună cu câţiva colegi de-ai lui din 1993, au înfiinţat acest liceu şi cu asta au schimbat faţa învăţământului din Petroşani. Îi veţi cunoaşte pe o parte din aceşti oameni la festivitatea de deschidere a evenimentului. Şi, chiar dacă devin incoerent acum, trebuie să vă spun că profesorul Mircea Muntenu, primul meu director, şi profesorul Nicolae Cerchez, primul meu şef de catedră, au fost oamenii care m-au determinat

să rămân în învăţământ. Nu e frumos ce spun acum, în funcţia pe care o am, dar vreau să fiu sincer: în 1998, când am venit în Petroşani, nu dădeam doi bani pe învăţământul preuniversitar. Eu am venit aici cu gândul că voi sta un an şi mă voi întoarce la Cluj pentru alte funcţii.

Visam, bineînţeles, la Universitate, aveam ceva oportunităţi atunci, puteam să fiu ziarist, sau să lucrez la o editură. Dar când am cunoscut aceşti oameni şi am văzut cu câtă dedicaţie şi eficienţă făceau învăţământ preuniversitar, după ce am cunoscut nişte liceeni extraordinari, uneori mai buni decât studenţii pe care îi cunoşteam eu, mi-am luat seama. Şi, nu mai lungesc vorba, s-a întâmplat să rămân acum şi aici. Am povestit toate lucrurile astea personale pentru a vă răspunde indirect la ce s-a întâmplat cu această şcoală: de obicei, când tragi linie după 20 de ani ai curbe de-alea cu urcuşuri şi coborâşuri, nici nu ştiu dacă m-am exprimat bine din punct de vedere gramatical... Ei, în cazul colegiului nostru, indiferent de unde priveşti lucrurile, totul a mers ascendent. Am ajuns de multe ori pe primul loc în topul celor mai bune licee din judeţ şi, la nivel naţional, după o statistică făcută de minister, suntem pe locul 22 sau 24, nu mai ştiu exact... Totuşi, e ceva, nu?

Reporter: Cum aţi stabilit programul Zilelor Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”? De ce neapărat aceste teme de discuţie în cadrul meselor rotunde?

Gilbert Danciu: Ne-am gândit mult să vedem ce facem. Am contactat mai muţi oameni de cultură. Am insistat mult să invităm oameni care reprezintă instituţii mari, pentru că vreau şi vrem ca elevii noştri să cunoască aici, în Petroşani, oameni de valoare. De altfel, noi avem

antecedente în acest sens.

Am avut invitaţi la Colegiul „Eminescu” membri ai Academiei Române, de la Institutul de Filosofie şi Psihologie „C. Rădulescu-Motru”, profesori/ scriitori ai Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, de la Filosofie, nu mai vorbesc de Ana Blandiana şi Romulus Rusan, pe istoricul Marius Oprea etc. Dar, să fiu concret acum: am ales aceste teme de discuţie pentru că există un interes extraordinar din partea elevilor noştri vizavi de istoria aşa-zis recentă, a românilor. Am observat acest lucru împreună cu profesorul Răduţi în momentul în care el a organizat o excursie tematică la Sighet la Memorialul Victimelor şi al Rezistenţei, apoi la lagărul de la Auschwitz. Când s-au întors din aceste excursii i-am văzut pe copii luminaţi.

Au început să înţeleagă altfel, nu istoria, ci umanitatea. Am rămas şi eu şi colegul meu cu impresia că trecutul este singurul lucru care ne mai poate face astăzi umani. Dincolo de calculatoare şi gadget-uri… Şi de aceea am luat legătura cu prietenul meu Cosmin Budeancă – expert la Departamentul de Investigaţii Speciale din cadrul IICCMER - şi am gândit aceste manifestări care vor fi inedite pentru noi şi, sper, pentru Petroşani.

Cosmin este familiarizat într-un fel cu liceul nostru, deoarece aproape în fiecare an am avut elevi care au câştigat concursul pentru liceeni organizat de instituţia guvernamentală pe care o reprezintă. Şi, dacă vă mai spun şi faptul că istoricul Cosmin Budeancă este omul care a înlesnit publicarea a doi oameni de cultură din Petroşani, vorbesc despre Marian Boboc şi Mihai Barbu, în manualul „O istorie a comunismului în România”, invitatul nostru este de-al casei, cum s-ar zice. Apoi, tot la masa negocierilor, i-am invitat pe Bogdan Alexandru-Jitea de la Institutul Român de Istorie Recentă şi pe Andrei Lascu expert IICCMER, care vor prezenta „Epopeea Naţională Cinematografică”, un film documentar care a rulat în toată ţara, şi iată că acum rulează şi la Petroşani. Pe scurt, cam asta e povestea.

Reporter: Este prima dată în istoria instituţiei când se organizează un asemenea eveniment de amploare, cu atât de multe activităţii incluse?

Gilbert Danco: Este prima dată când se organizează manifestări de amploare în lanţ la colegiul nostru.

Altfel, după cum v-am spus, manifestări de acest gen organizăm ori de câte ori avem ocazia. Acum e un

www.zvj.ro

eveniment special pentru colegiul nostru, împlinind 20 de ani de la înfiinţare, dar vă asigur că vom organiza astfel de evenimente şi cu alte ocazii. Eu aş vrea să le organizez semestrial, dar ştiţi cum e, lucrurile nu depind doar de buna voinţă, sunt şi parametri care ne încurcă, dar eu sper să reuşim să păcălim aceşti parametri.

Reporter: Unde vă aflaţi dumneavoastră în urmă cu 20 de ani, şi cum v-a ajutat activitatea în cadrul colegiului în evoluţia carierei?

Gilbert Danciu: Acum 20 de ani eram student la „Filosofia” din Cluj. Şi aveam aere de scriitor. Acum sunt aici, nu mai am aere de scriitor, conduc deocamdată un colegiu excepţional şi, mai departe, Doamne-ajută! Doamneajută nu pentru mine personal, ci pentru această minunată şcoală!

Reporter: Financiar, cum aţi putut acoperi costurile organizării Zilelor Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”?

Gilbert Danciu: Toate costurile sunt suportate de Asociaţia pentru Educaţie şi Cultură „Eminens” Petroşani. Este o asociaţie fondată şi susţinută de profesorii, contabilii, secretarele, părinţii, administratorii, îngrijitorii, într-un cuvânt de toţi angajaţii şi susţinătorii Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”.

Reporter: Cum au răspuns invitaţii la propunerea de a modera mesele rotunde şi dezbaterile?

Gilbert Danciu: Las modestia deoparte şi vă răspund cu sinceritate: au fost absolut încântaţi, mai ales că ei îi cunosc deja pe elevii noştri, din media, din faptul că elevii noştri participă la atâtea concursuri în ţară şi, uneori, chiar se întâlnesc cu ei.

Este suficient să accesezi site-ul instituţiei noastre de învăţământ ca să vezi unde ajungi când eşti oaspete la Colegiul „Eminescu” din Petroşani.

Festivitatea de deschidere a Zilelor Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” va avea loc luni, la ora 13, la Casa de Cultură „Ion Dulămiţă” din Petroşani.

Dacă aţi făcut parte din fenomenul „Mihai Eminescu”, n-ar fi rău deloc să poftiţi măcar la deschidere.

Interviu realizat de Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului vineri, 24 mai 2013

Prietenul anevoie se cunoaşte

În cadrul Festivalului de Umor „Cât e Buzăul de mare”, despre care am scris în numărul trecut, s-au decernat şi premiile Concursului Naţional de Epigramă „Mircea Trifu” – Bucureşti. Ajuns la ediţia a VIII-a, concursul s-a desfăşurat la începutul acestui an şi a reunit 63 de epigramişti, care au trimis câte trei epigrame la tema „Prietenul anevoie se cunoaşte” şi două pe temă liberă.

Juriul a fost format din prof. univ. dr. Ştefan Cazimir, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, George Corbu, prof. George Zarafu, prof. Nicuşor Constantinescu şi (nu în ultimul rând) prof. univ. dr. Elis Râpeanu – organizatoarea concursului. Epigramele participante au fost selectate cu grijă şi cuprinse în volumul „Prietenul anevoie se cunoaşte”, volum alcătuit de dr. Elis Râpeanu. Pe lângă acestea, sunt publicate şi observaţii privind materialele trimise la concurs, adevărate lecţii de epigramă, deosebit de utile pentru că îmbină noţiunile teoretice cu exemplele concrete. La fel de utile, pentru iubitorii genului, sunt şi documentele cuprinse în capitolul „Mircea Trifu – Restitutio”.

Un prieten recunoscător

Un amic, de-i faci un bine, Îţi va mulţumi mereu Şi-şi va aminti de tine Când va fi, din nou, la greu.

Am două categorii de prieteni

Am prieteni mulţi, şi mari, şi mici, Care nu iau lucrurile-n joacă: Unii se prefac a-mi fi amici, Alţii nici nu ştiu să se prefacă.

Prieten la bine şi la rău

Împart cu el un colţ de pâine Şi n-am să-i reproşez nimic, Prefer să am amic un câine, Decât un câine de amic!

(Petronela-Vali Slavu, Aninoasa – Marele Premiu „Mircea Trifu”)

Prietenul

Mi-a dat speranţă şi căldură, O stimă cum o alta nu-i, Prietenia cea mai pură...

Pe lângă toţi duşmanii lui.

Prietenul devotat

Mi-a spus că-s prost, dar nu m-am supărat, Că-n lumea asta, uneori nebună, Doar un prieten foarte devotat Mai poate adevărul să ţi-l spună!...

Prietenie

Să fim prieteni viaţa toată Mi-au arătat c-ar vrea destui, Iar când am fost de-acord, îndată, Mi-au spus şi... împotriva cui.

(Gheorghe Bâlici, Chişinău – Premiul I)

De când m-am căpătuit

Am bani, iar de prieteni nu mai scap Şi-atâta-s de dezamăgit, încât Prefer duşmanii care-mi „stau în gât”, Amicilor ce mi se „urcă-n cap”.

Prieteni şi duşmani Când cad – ca om cu vicii - în greşeală, Pe toţi din preajmă îi interesează: Întâi o scot duşmanii la iveală, Apoi amicii mei o exploatează. (Ştefan-Cornel Rodean, Sibiu – Premiul al II-lea)

Avantajul succesului

Când ai succes, de-apar şi banii Şi se-nmulţesc cei ce te plac, N-au cum să-ţi facă rău duşmanii...

Că-ţi vin prietenii de hac.

Secretul păstrării prietenilor Din mulţi – precum îţi e dorinţa –

UMOR ÎN HA... MAJOR

Prieteni buni rămân doar cei Ce-i poţi păstra, de-ţi dai silinţa...

Să nu fii tu mai bun ca ei.

(Gheorghe Bălăceanu, Iaşi – Premiul al III-lea)

Recunoştinţă

Ai dovedit, o dată-n viaţa asta, Că-mi eşti prieten cu adevărat; De bunăvoie mi-ai luat nevasta...

De care anevoie-aş fi scăpat.

Omul de lângă tine

Atunci când o primejdie te paşte, Mizezi pe el şi-n sinea ta îţi spui: „Amicul la nevoie se cunoaşte”...

Când ai nevoie, ia-l de unde nu-i.

(Ica Ungureanu, Buzău – Menţiune)

Unui amic perfid

Pe-acest amic stilat şi cult, Dar în tertipuri ne-ntrecut, L-am „întâlnit” demult, demult, Dar prea târziu l-am „cunoscut”.

Cei mai buni prieteni

Amici cu conştiinţe treze, Mi-au fost fideli, în anii grei, Că s-au ferit să mă trădeze: Patrocle, Laica şi Grivei.

(Ionuţ-Daniel Ţucă, Medgidia – Menţiune)

Unor amici

9

Nu poate nimeni să-i despartă, Că sunt, de câteva decenii, De când se ştiu, amici la toartă – Amici la toarta… damigenei!

(Ion Moraru, Galaţi)

Prietenie

Prietenu-i de Dumnezeu lăsat Să te ajute-n lungul vieţii drum; Îi spui că vrei să fii incinerat Şi el te arde… nu atunci, acum.

(Dan Norea, Constanţa)

Adeverirea unui proverb Pe-o-naltă funcţie călare Alesul, bunul tău amic, A trebuit s-ajungă mare Să vezi şi tu cât e de mic.

(Elis Râpeanu, Bucureşti)

La catafalc

Acum, când soarta ne desparte, Constat, muşcat de-un cinic gând, C-am fost prieteni pân’ la moarte, Dar n-am ştiut de ce, nicicând…

(Gheorghe Şchiop, Porumbacu de Jos)

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

Salvare miraculoasă dintr-un incendiu Când, ars şi amărât, amicul meu Cam afumat, din flăcări, a ieşit, L-am identificat destul de greu, Deşi, de când îl ştiu, a fost… pârlit!

(Grigore Chitul, Bistriţa)

Dilemă

Verificată de un an, O lege-a firii, hotărât, Transformă-amicul în duşman, Iar întrebarea-i: pentru cât?

(George Corbu, Bucureşti)

Amic de nota zece

Am fost odată la strâmtoare, Dar un amic de pus la rană, Cerând colacul de salvare, Îmi dete unul... de pomană!

(Florina Dinescu, Ploieşti)

Prietenul omului În vrednicia câinelui mă-ncred Atunci când ne plimbăm pe ulicioare; Dar dragul meu prieten patruped E pentru pomi duşman cu... trei picioare.

(Ion Diviza, Chişinău)

Bănuiam eu...

Amicul ce-mi curta soţia, Pe faţă, în rulota mea, Şi-a dovedit prietenia Când a plecat cu tot... cu ea!

(Petru-Ioan Gârda, Cluj-Napoca)

Munca e sănătate

Munca însănătoşeşte Şi-un prieten serios Nu te-ajută, căci doreşte Să te vadă sănătos.

(Eugen Ilişiu, Deva)

În sfârşit, mi-am cunoscut prietenii Dovadă de prietenie-mi daţi, În ploaie stând, sub cerul plumburiu, Cerniţi şi uzi, iar să mă protejaţi, Îmi puneţi şi capacul la sicriu!

(Vasile Larco, Iaşi)

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 POLITICĂ

vineri, 24 mai 2013

Haralambie Vochiţoiu, senator PP-DD:

„Nu fuga de popor, ci întoarcerea la popor este soluţia!”

Joi, 23 mai, la sediul biroului de parlamentar din Petroşani, Haralambie Vochiţoiu, senator PP-DD, a avut o nouă întâlnire cu presa locală. Conferinţa de presă a senatorului a fost axată pe trei chestiuni. Vom încerca să rezumăm cele mai importante idei exprimate de parlamentar.

Satele, o soluţie de atragere a fondurilor UE Senatorul Vochiţoiu a dezvoltat un subiect care a mai fost dezbătut de către autorităţile locale şi presa locală, dar pentru care nu s-a făcut nimic concret. Este vorba de declararea zonelor rurale ale oraşelor şi municipiilor ca “zone rurale aparţinătoare localităţilor de bază”, dar cu un statut aparte. Aceasta ar însemna „accesarea fondurilor europene pentru zonele rurale”, Haralambie Vochiţoiu subliniind că „sunt sute de milioane de euro pentru dezvoltarea agriculturii în perioada 2014-2020, bani europeni, o parte însemnată ar putea să ajungă şi în Valea Jiului pentru agricultură. Şi nu mă refer la orice fel de agricultură, ci la zootehnie, zona noastră fiind pretabilă la dezvoltarea acestui

www.zvj.ro

sector, mai ales dacă intră fonduri UE”. Senatorul PP-DD Haralambie Vochiţoiu a încheiat dând exemplul primarului din Petrila, Ilie Păducel, care ar fi primul primar din Vale care aderă la această idee, primarul susţinând public că ar fi mândru ca pe cartea de identitate a dumnealui să scrie „Păducel Ilie, localitatea Petrila, sat Taia”. Haralambie Vochiţoiu a promis că se va lupta pentru transpunerea în realitate a acestui deziderat, astfel ca în intervalul 20142020 zonele rurale din Valea Jiului să aibă posibilitatea să se dezvolte şi apoi să aducă mai mulţi bani la buget, dar şi să creeze în timp noi locuri de muncă, mai ales pentru cei din zona rurală.

Legile referendumului şi gazelor naturale

Al doilea punct al discuţiei a cuprins „noutăţile legislative”. Senatorul Vochiţoiu a vorbit presei locale de trei legi importante, care s-au mediatizat în ultima vreme.

A fost amintită Legea Referendumului, poziţia senatorului Vochiţoiu referitor la aceasta fiind consemnată în ediţia de ieri a cotidianului nostru.

Legea redevenţei gazelor naturale, prin modificarea Legii 351 din 2004, a

fost un al doilea act normativ discutat ieri la conferinţa de presă, după o iniţiativă a PP-DD, care cere ca în lege să fie introduse două puncte importante: redevenţa gazelor naturale să fie scutită de pe facturile de gaz ale persoanelor fizice şi gazul natural să nu mai poată fi înstrăinat, sub nicio formă, fără referendum. „Am dus chiar ieri o bătălie grea în Senat, pe care, din păcate, la acest moment am pierdut-o (…). Ei vor ca dintr-un birou de la Bucureşti să gestioneze averea Statului Român, or aşa ceva nu se poate”.

Amnistie refuzată de USL

Legea cu privire la amnistierea unor infracţiuni mai mici a fost, de asemenea, pusă în discuţie la conferinţa de presă. „Credem, noi, cei din PP-DD, că această lege ar fi necesară pentru România. (…) Să respingi din start legea doar ca să nu scazi în sondaje, cum s-a motivat, pentru doi oameni (Adrian Năstate şi Gigi Becali – n.r.), este ilegal şi imoral.

De 12 ani în România nu s-a mai dat o astfel de lege. Există 34.000 de deţinuţi în România, în loc de 1217.000 cât ar trebui, deci cu 50% mai mult!”. Acest număr mare face ca Statul Român să suporte cheltuieli

mari. „Sunt alocaţi 2.200 lei pe lună pentru un deţinut şi aproape tot atât, dar pe an, pentru un elev! Faceţi socoteala şi vedeţi câţi bani se alocă anual. Era vorba de 4.000-4.200 de persoane care s-ar fi putut graţia sau amnistia, deci nu era vorba doar de Becali. Legea asta se aplica pentru bătrâni, care poate s-au certat de la nu ştiu ce teren, pentru un medic care a greşit poate doar o dată, dar n-a făcut mare rău ş.a.”, a mai spus Vochiţoiu.

Locuri de muncă prin modificarea Legii 76

Al treilea punct discutat a fost legat din nou de modificarea legii care prevede lucrări comunitare pe o perioadă determinată. „Primesc scrisori din toată ţara, dar şi de la Petrila, de la primarul Ilie Păducel, şi de la Aninoasa, de la Nicolae Dunca, pentru modificarea Legii 76. Uitaţi, dacă doriţi vi le şi arăt! În continuare, mă lupt cu Guvernul Ponta ca să creăm locuri de muncă. Nu reuşesc pentru că ei, de fapt, se pregătesc să dea afară, în viitorul apropiat, alte zeci de mii de oameni. Totuşi, voi continua lupta. Sper să fim auziţi până la urmă (…)”.

Corneliu BRAN

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11 HOROSCOP

vineri, 24 mai 2013

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară.

Taxă plătită.

Telefon 0761.756839

IMOBILIARE

AUTO

Vând BMW 318, berlină, an fabricaţie 1999, benzină, 1985 cmc, 87 CP, genţi noi „momo”, interior original, întreţinută, 4000 euro negociabil.

Relaţii la telefon 0723.087424

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună.

Tel. 0765.591522 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă.

Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

Vând casă, situată în municipiul Vulcan (zona Mercur), la preţ de apartament, poate fi achiziţionată inclusiv prin programul Prima Casă.

Telefon 0731.805492 Vând teren 5000 mp Aninoasa, ieşire din indiviziune, cadastru, intabulare, canalizare, curent, apă.

Telefon 0731.805492 Vând casă, 2 camere, Petroşani, str. Cuza Vodă, Colonie. Preţ 5.500 lei neg.

Telefon 0720.592543 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 42.000 euro.

Tel. 0724.571408

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

ANGAJĂRI

Complex Debarcader, Eforie Nord, Constanţa, angajează pe perioada sezonului estival 2013: bucătari, ajutori bucătari, muncitori necalificaţi pentru bucătărie (femei), muncitori necalificaţi pentru plajă (băieţi), vânzători tonetă.

Se asigură salariu, 2 mese pe zi şi cazare.

Telefon 0732.551456.

CV la complexdebarcader@yahoo.com www.complexdebarcader.freewb.ro Întreprindere în construcţii angajăm zidari, dulgheri şi muncitori în finisaje interioare şi exerioare.

Trimiteţi SMS cu prezentare la 0729.051729.

DIVERSE SC DRUPO SRL, cu sediul în Călan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254.541720, produce şi comercializează la Baza de Producţie din Petroşani (fost CONPET), str. Fabricii, nr. 11 următoarele produse: pavele, borduri carosabile şi de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preţuri avantajoase.

ÎNCHIRIERI

Societate comercială ofer spre închiriere 3000 mp în Petroşani, parter + etaj.

Relaţii la telefon 0741.128434.

Au apărut unele animozităţi în mediul în care lucrezi şi, cât timp acestea nu sunt rezolvate, nimic nu va mai merge. Opreşte-te din avânt şi ocupă-te de acele conflicte care planează în aer.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Un singur lucru trebuie evitat atunci când intri în contact cu diferite categorii de oamenii: discuţiile despre bani, pentru că acestea vor tensiona de fiecare dată atmosfera.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Niciodată nu le poţi avea pe toate. Ai bani în portofel, nu ai iubire, ai prieteni - nu ai sănătate, iar într-o astfel de zi ai tendinţa de a pune în balanţă plusurile şi minusurile acestui moment. Evită astfel de comparaţii.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu se pot lega discuţii serioase şi coerente astăzi, pentru că, ori de câte ori propui un subiect, intervin alte aspecte care distrag atenţia tuturor.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Mai ai nişte sarcini de adus la zi şi încerci să te concentrezi asupra proiectului început. Consideri că e prea bun momentul pentru a-l lăsa să treacă fără să mai faci câţiva paşi înainte.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Apare o situaţie neprevăzută care modifică tot ce ai fi planificat pentru azi, ca atare nu te bucura încă pe deplin că lucrurile mergeau bine.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Când faci un calcul cu ce bani ai mai rămas după ultimele cumpărături, nu-ţi iese o cifră promiţătoare, încât eşti gata să cazi în depresie din cauza banilor.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

E o plăcere să primeşti atâtea încurajări la propunerile pe care le faci celor cu care intri azi în contact.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

MATRIMONIALE Tânără atrăgătoare aştept telefon la 0743.663224.

Nu sta acasă într-o astfel de zi, pentru că cele mai bune lucruri se vor petrece în afara propriului cămin. Ia legătura cu cât mai multe persoane, pentru că veştile vor veni în cantităţi uriaşe.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ceva nu iese aşa cum ai sperat, dar nu te lăsa copleşit de impasul de moment, căci totul are rezolvare dacă nu te pierzi cu firea şi nu aluneci spre depresie.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Cu o vorbă bună poţi linişti chiar şi cele mai nervoase furtuni pentru că nimeni nu poate rezista amabilităţii cu care tratezi tu chiar şi cele mai agresive momente.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Ai ocazia de a lua legătura cu o mulţime de oameni, chiar şi cu persoane cu care nu ai mai vorbit de ani de zile, deoarece azi sunt favorizate revederile şi împăcările.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

vineri, 24 mai 2013

Nou-născut aruncat într-un container de pe str. Saturn din Petroşani

Muncitorii de la salubritate au fost îngerii bebeluşului

Când Salvaţi Copiii Petrila dona Spitalului de Urgenţă Petroşani aparatură pentru nou-născuţi, am întrebat medicii dacă mai sunt cazuri „Greenpeace” a depus patru plângeri la Comisia Europeană

Reclamă autorităţile române pentru intervenţii în zone protejate, inclusiv Defileul Jiului

Fundaţia „Greenpeace” România a adresat patru plângeri către Comisia Europeană cu privire la construcţii ilegale demarate în Parcuri Naţionale şi alte zone cu statut de protecţie la nivel european din România. Printre cele patru zone se află şi Parcul Naţional Defileul Jiului.

Conform membrilor organizaţiei „s-a sesizat încălcarea directivelor europene în următoarele situaţii: extinderea unei cariere de piatră în Parcul Naţional Defileul Jiului (sit Natura 2000), construirea de microhidrocentrale în zona munţilor Făgăraş, tot pe teritoriul unei zone protejate Natura 2000, construcţii ilegale în Parcul Natural Porţile de Fier, pe teritoriul a două zone protejate, defrişări ilegale derulate în pădurea Surlari, de lângă Bucureşti, pentru a face loc autostrăzii Bucureşti-Braşov. Autorităţile reclamate sunt Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Compania Naţională pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Romsilva. În Parcul Naţional Defileul Jiului şi în situl Natura 2000 este situată cariera de piatră Meri, care a funcţionat iniţial pe 9 hectare de teren, în partea sudică a Parcului Naţional. Licenţa de funcţionare a carierei a expirat în 2010, iar Agenţia de Protecţia Mediului a refuzat să prelungească licenţa, cariera situându-se într-o zonă protejată. Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Defileul Jiului a refuzat, de asemenea, să ridice statutul de protecţie pentru 67 de hectare din parc, necesare extinderii carierei. Din acest motiv, compania care deţine cariera a acţionat în instanţă Consiliul Ştiinţific, iar în decembrie 2012, printr-un ordin al Ministrului Mediului, a fost ridicat statutul de protecţie pentru 17,6 hectare de teren din parc, pentru extinderea carierei Meri”.

Alina PIPAN

)

Ziarul Vaii Jiului

de copii abandonaţi în spital. Ni s-a confirmat că acest fenomen nu a scăzut în amploare. Aşadar, abandonul pruncilor, pruncuciderea sunt acte blamabile, dar greu de controlat.

Sărăcia, disperarea şi lipsa educaţiei sunt motivele pentru care mamele se scapă de copii, în cele mai cumplite moduri. Dacă societatea noastră ar fi atât de evoluată încât să existe în cât mai multe locuri centre şi pârghii de formare şi susţinere a mamelor tinere, singure sau sărace, cu siguranţă numărul copiilor abandonaţi ar fi mai mic. În schimb, încă mai găsim bebeluşi aruncaţi la tomberon.

De la tomberon în familia unui poliţist

Ieri, angajaţii de la salubritare au găsit un bebeluş aruncat la tomberon pe strada Saturn, în zona Aeroport. Cum l-a născut, mama, sau complicele ei, l-a şi împachetat în cârpe şi l-a dus la tomberon. Pruncul era plin de sânge.

Muncitorii de la salubrizare au fost îngerii copilului, pentru că au ajuns la timp pentru a-l găsi viu. Au sunat la 112 şi au anunţat autorităţile. Copilul a fost transportat la Spitalul de Urgenţă din Petroşani. Din fericire trăieşte şi este bine. „În jurul orei 08:50, Poliţia municipiului Petroşani a fost sesizată de către reprezentanţii unei firme de salubri-

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

tate cu privire la faptul că angajaţii societăţii au găsit într-un tomberon de pe strada Saturn un nou-născut de sex masculin. Nou–născutul a fost transportat la Spitalul de Urgenţă Petroşani de către o ambulanţă, starea acestuia fiind stabilă. La faţa locului s-a deplasat o echipă operativă complexă de cercetare, care efectuează verificări şi recoltează probe în vederea identificării aşa-zisei mame, în cauză fiind întocmit dosar de cercetare penală. În momentul de faţă, poliţiştii audiază locatarii blocurilor din zona menţionată şi fac apel la persoanele care pot furniza informaţii utile anchetei să sesizeze poliţia prin intermediul Serviciului Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112”, detaliază un raport al IPJ Hunedoara. Impresionat de povestea copilului, comisarul de poliţie Florin Bolosin, din cadrul Serviciului de Ordine Publică, şi-a manifestat dorinţa de a-l adopta. Poliţistul, campion al Poliţiei Române şi al MAI la

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

Comisarul de poliţie Florin Bolosin, din cadrul Serviciului de Ordine Publică Petroşani, vrea să-l înfieze pe nou-născutul abandonat!

atletism, mai are trei copii, dintre care doi adoptaţi. Familia acestuia va creşte cu încă un suflet. Aplaudăm această iniţiativă caracteristică oamenilor onorabili şi ne bucurăm că bebeluşul a primit un cadou inedit de ziua naşterii lui, şansa de a face parte dintr-o familie iubitoare.

Alina PIPAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

facebook.com/ziarulvaiijiului

CMYK

Galeria din Ziar Supliment de artă plastică din Valea Jiului

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul IV Nr. 22 mai 2013 4 pagini Realizat de Mihai BARBU

Cum era văzută presa de generaţia care ne-a precedat sau….

Despre Măria Sa, Cititorul nostru.

De ieri şi de azi….

Unu

Acum aproape 30 de ani la Beringen, în Belgia, avea loc un salon internaţional de umor grafic care îşi propusese să dezbată o temă aflată veşnic în actualitate. E vorba, desigur, de „Presa” noastră cea de toate zilele. Privind retrospectiv felul în care era văzută această îndeletnicire care preocupă, în egală măsură, pe ziarist şi pe cititor, am observat că, în mare parte, privirea era una vizionară. În sensul că ceea ce desenau atunci caricaturiştii lumii se potriveşte de minune şi astăzi. Dacă pe copertă nu ar fi fost menţionat anul manifestării am fi putut foarte bine să credem că desenele au fost făcute chiar astăzi. La scara istoriei, când vorbim de 30 de ani ne gândim la o generaţie. În mod concret, 1984 e, totuşi, un an dintr-un alt secol şi, pentru noi, acest an face parte şi dintr-un alt sistem politic. Apoi, „1984” este şi o bornă pe care un scriitor englez şi-a imaginat-o ca fiind semnificativă pentru descrierea unui sistem totalitar. (“O mie nouă sute optzeci şi patru”, scris şi “1984”, este un roman politic creat de George Orwell în 1948 şi tipărit un an mai târziu. Acţiunea romanului prezintă o parte din viaţa unui intelectual, Winston Smith, aflat sub opresiunea guvernului totalitarist al Oceaniei. „Fratele cel Mare stă cu ochii pe tine” este un simbol al controlului excesiv, iar adjectivul “orwellian” este folosit pentru a descrie acţiunile nefaste ale unui sistem totalitar şi ale organizaţiilor represive ale Oceaniei, în particular şi ale Estului, în general.) Cei de la Casino Beringen nu şi-au propus să dezbată o astfel de temă în mod direct (imposibil de tratat de căte cei aflaţi în Est) ci printr-o variantă mai accesibilă din punct de vedere ideologic. Nu e, oare, presa oglinda (mincinoasă sau adevărată) a societăţii în care trăim?

Doi

În mod paradoxal, la expoziţiile de umor grafic organizate în Vest înainte de 1989 participau foarte mulţi caricaturişti din Est. Cei din Vest aveau o mulţime de ziare unde să-şi poată publica, zilnic, desenele. La polul opus erau cei din Est aflaţi, mereu, în căutarea unui debuşeu, oriunde s-ar fi aflat el, ca să-şi poate expună desenele lor atât

de elaborate. Aveau timp, nu aveau comenzi de la presă şi se dedicau, trup şi suflet, acestei îndeletniciri deloc profitabile financiar. Era mai degrabă un fel de „passe temps” favorit.

Orice ziar occidental promova, cu program, această modalitate jurnalistică care pune, instantaneu, punctul pe i. Un desen are avantajul că spune, verde-n faţă, ceea ce analiştii nuanţează şi transmit într-un mod mai puţin direct. În termenii de azi „hard”ul era reprezentat de umorul grafic, axat pe o temă principală a zilei şi publicat chiar pe prima pagină, în timp ce ziariştii „părerologi” o făceau într-o manieră „soft”.

Părerile lor erau publicate la grămadă, în interiorul ziarului, la pagina editorială.

Românii participau cu entuziasm la fiecare salon de umor din Vest. La Beringen au expus

pe simezele Casinoului din localitate un număr de 20 de caricaturişti din ţara noastră: Aurel Ştefan Alexandrescu, Ion Barbu, Mihai Barbu, Gheorghe Chiriac, Horia Crişan, Anton Dragoş, Vasile Dub, Ion Z. Georgescu, Gheorghe Ghelerdea, Nicolae Ioniţă, Cristian Marcu, Alexandru Mereţ, Nicolae Mirodone, Molnar Deneş, Leonte Năstase, Julian Pena-Pai, Mihai Stănescu, Traian Ţili Dumitru, Victor Timoc şi Dan Silviu Turculeţ. Între timp, o parte dintre ei au trecut, deja, Dincolo. „Se spune că o maşină poate acoperi munca a 50 de oameni obişnuiţi. Cu toate acestea, nici o maşină nu poate acoperi munca unui om neobişnuit”.

E o constatare ce are, din punct de vedere temporal, o vechime nu mai mare de trei sferturi de veac...

II

SPECIAL

vineri, 24 mai 2013

Trei

Organizatorii au primit, în acel an, peste 700 de desene, număr ce a depăşit, cu mult, speranţele lor „cele mai temerare”. Faţă de anul anterior, numărul desenelor sosite pe adresa lor se dublase. De obicei, organizatorii din Vest nu prea înapoiau desenele expuse.

Alţii, mai şmecheri, mimau cinstea şi corectitudinea în „afacerile” culturale. Ei îţi comunicau că ţin desenele la dispoziţia expozanţilor vreme de două luni de la închiderea saloanelor. Şi te invitau să ţi le iei, personal, de acolo. Dar ei ştiau că nimeni din Est nu prea primea paşaportul pentru Vest aşa că, după două luni, ei se „împroprietăreau” în mod „legal”. Necazul cel mare era că, în vremea aceea, nu erau nici xerox-uri (cele care erau erau strict supravegheate de „băieţi”), nici scanere şi nici alte mijloace care puteau reţine imaginea în mod fidel. Astfel că artistul român producea, pe bandă rulantă, doar unicate, pe care le „lăsa” la prima expoziţie din Vest. Dacă desenele lui nu erau reproduse în catalog el, practic, pierdea tot ceea ce desenase. Singura expoziţie generoasă, din acest punct de vedere, era cea de la Montreal care reproducea tot ce se expunea, catalogul lor ajungând la peste 1000 de pagini!

O temă precum „presa” nu se putea să nu-i inspire, în mod spectaculos, pe cei din branşă. Casino-ul din Beringen a considerat că „pentru o expoziţie tematică în care numărul de expozanţi este strict limitat e, indiscutabil, un mare succes”. Cei care s-au ocupat, în mod concret, de selectarea şi expunerea pe simeze a desenelor au fost dnii Bob Vincke, preşedintele Asociaţiei cartoon-iştilor „Kever”, şi Peter Nieuwendijk, preşedintele Asociaţiei caricaturiştilor din Ţările de Jos.

Patru

Pentru cei din Est a vorbi, în 1984, despre presa liberă era o misiune destul de dificilă. (Ca să nu spunem că era de-a dreptul imposibilă). Gândiţi-vă că, pe atunci, nu exista internetul, nu puteai să citeşti ziarele “online” iar majoritatea dintre noi nu văzusem cum arată şi nici nu avut în mână un ziar occidental. Când cineva venea din Vest cu o astfel de „captură”, ea trecea, din mână în mână, după ce stăteai la rând, cum se stă astăzi la sfintele moaşte. Pe atunci, ne înfioram citind că ziaristul adevărat trebuie „a linişti tulburările şi a

tulbura liniştea, oferind o voce celor care, în mod normal, nu se pot face auziţi în public”. Sau că el trebuie să se asigure că „s-a făcut sau se face dreptate şi că vor fi întreprinse investigaţii acolo unde nu există nici o astfel de intenţie”. Sau că tot el va face în aşa fel încât să ofere, constant, societăţii „o oglindă, reflectând virtuţiile şi viciile sale”.

Acasă, noi ne „desfătam”, în lipsă de altceva mai bun, cu „Scânteia”, „Scânteia tineretului”, „Munca” (şi „Munca de partid”), „Drumul socialismului”, „Steagul roşu” şi „Lupta de clasă”. Tiparul era prost, în plumb şi în zinc, iar hârtia era de cea mai proastă calitate. Ceea ce atrăgea, ca un magnet, pe caricaturistul român la aceste saloane de umor din Vest era calitatea impecabilă a reproducerilor, hârtia de calitate, profesionalismul punerii în pagină şi eleganţa cataloagelor pe care le tipăreau fiecare dintre organizatori. Românii nu se gândeau, în primul rând, la premii (deşi mulţi dintre ei au fost starurile incontenstabile ale acestor manifestări şi au cucerit cam tot ce se putea cuceri) ci voiau, ca orice artist care se respectă, să-şi alcătuiască o bibliotecă de specialitate de cea mai bună factură.

Cinci

În presa acelor ani şi în cea de după revoluţie se aduceau, la fiecare aniversare, ode „Măriei sale, Cititorul nostru”. În vremea când lucram în presa cotidiană am văzut că, la fiecare număr aniversar, redactorul-şef înălţa şi semna cu augustul său condei, pe prima pagină, câte o astfel de odă.

Vremurile s-au schimbat şi cititorii mai pot susţine, azi, doar ziarele care promovează can-can-urile şi care sunt, vai, de o joasă calitate jurnalistică. Ziarele „quality” depind de publicitate, de sponsori de grupurile de interese şi, poate, de taxele de protecţie. Pe net, ziarele de calitate (atâtea câte au mai rămas) au link-uri, din motive pe care le puteţi lesne bănui, tot spre ziare de o calitate îndoielnică. În 1984, lumea râdea de presa care promova senzaţionalul şi iată că acum, după 30 de ani, o consumă cu voluptate. Cum s-a ajuns aici? Urmăriţi, cu atenţie, desenele pe care vi le supunem atenţiei şi vă veţi face, singuri, o idee.

Aici o să citez, în sprijinul celor afirmate mai sus, ceea ce scrie David Randall în „Jurnalistul universal” (ghid practic pentru presa scrisă) despre această modalitate de a face presă: „E timpul să-mi scriu cele 200 de cuvinte pentru indivizi care silabisesc cu voce tare când citesc”. Sunt spusele unui reporter de la un ziar britanic de scandal, înainte de a trece la masa de scris şi de a consuma rahatul cotidian. În cinstea „Măriei sale, Cititorul său”. De azi şi, probabil, de mâine....

Mihai BARBU

vineri, 24 mai 2013

P.S. Pentru a decripta mai uşor desenele fără cuvinte pe care le reproducem, azi, în „Galeria din ziar” vă oferim, spre meditaţie, câteva ziceri subtile, adânci şi la obiect, ale unor mari jurnalişti şi scriitori de ieri şi de azi precum şi ale unor oameni politici pe măsura lor. Enjoy!

1. „Prima datorie a presei este să obţină cele mai noi şi mai corecte informaţii despre evenimentele vremii şi, dezvăluindu-le de îndată, să le împărtăşească întregii naţiunii”.

(Editorul ziarului „The Times”, Londra, la 1852)

2. „Nu există nici jurnalism românesc, jurnalism rusesc, jurnalism polonez, jurnalism bulgăresc sau franţuzesc, nigerian, britanic, olandez, thailandez, finlandez, islandez, saudit ori lituanian.

Există doar jurnalism de bună calitate şi de proastă calitate”.

(David Randall, 1998)

3. „Reporterul, cel care află faptele, şi editorul, cel care are curajul să le publice, sunt eroii jurnalismului, nu analiştii în fotolii comode, editorialiştii sau comentatorii”.

(David Randall, „Jurnalistul universal”)

4. „Ziaristul este un nemulţumit, un cenzor, un sfătuitor, un regent al suveranilor, un tutore al naţiunilor.

Patru ziare ostile sunt mai de temut decât 1.000 de baionete”.

(Napoleon Bonaparte) 5. „Ziarele sunt incapabile, se pare, să discearnă între un accident de bicicletă şi colapsul civilizaţiei” (George Bernard Shaw) 6. „Comentariul este liber, dar faptele sunt sfinte”.

(C.P. Scott, în „Manchester Guardian”, 5 mai 1921)

SPECIAL III

IV SPECIAL

vineri, 24 mai 2013

7. „Ori de câte ori găsiţi sute şi mii de oameni sănătoşi la minte care încearcă să iasă de undeva, în timp ce câţiva nebuni încearcă să intre, este sigur că aceştia din urmă sunt reporteri”.

(H. R. Knickerbocker) 8. „Faptul că cineva este ziarist este dovada unei oarecari lipse de caracter”.

(Lyndon Baines Johnson, fost preşedinte american, între 1963 şi 1968)

9. „Niciodată nu promiteţi surselor că subiectul va fi tratat într-un anume fel”.

(Din regulile, controversate, ale breslei...)

10. „Cei mai vicleni dintre reporteri sunt cei care par prietenoşi, îţi zâmbesc şi dau impresia că vor să te ajute. Ei sunt aceia care vor încerca să-ţi ia gâtul cu orice ocazie”.

(Ed. Koch, fost primar al New Zork-ului)

Desenele aparţin: Vojo Stankovic, Senaid Sedarevic, Jordan Pop-Iliev (ex Iugoslavia), Ion Barbu, Alexandru Mereţ (România), Mostafan Remezani (Iran), Luc Tegenbos şi Luc Vernimmen (Belgia)

11. „Un om talentat şi pe care nu-l interesează banii e foarte greu de îmblânzit”.

(Alistair Cooke, BBC) 12. „Nu accepta, niciodată, un bilet gratuit de la director de teatru, o excursie gratuită de la Camera de comerţ sau o favoare de la un politician”.

(H.L. Menken) 13. „Cea mai importantă unealtă a unui jurnalist este un dispozitiv anti-şoc de detectat rahat”.

(Ernest Hemingway) 14. „Scriu cât de direct pot, aşa cum merg cât de drept pot, pentru că este cel mai bun mod de a ajunge unde vreau”.

(H.G.Wells) 15. „Întotdeauna apucă cititorul de gât în primul paragraf, afundă-ţi degetele în beregata lui în cel de-al doilea şi ţintuieşte-l de perete până la ultimul rând”.

(Paul O’ Neil, scriitor american)

De la stânga la dreapta Sus: Mihai Boacă, Octavian Bour, Dorel Neamţu, regretatul Cristian Marcu, Cristian Topan, Genu Tuţu, Ion Barbu, Aurel Ştefan Alexandrescu.

Jos: Mihai Barbu şi Balcsi Kerestely.

Fotografia a fost realizată la Petroşani, pe Maleia, în anul 1994.

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 180 24 mai 2013 4 pagini

O comparaţie

Între mineritul anului 1924 şi cel al anului 2013

În ianuarie 1925, I. Winklehner, directorul general al minelor Societăţii Petroşani, acordă un interviu săptămânalului local de limba română, Gazeta Jiului. Menţionăm că în epoca interbelică interviul, ca gen publicistic, era puţin cultivat de presa locală. Chiar şi acest interviu, publicat în două ediţii din lunile ianuarie şi februarie, este atipic, întrucât nu conţine întrebările, ci doar răspunsurile. Dincolo de aceste considerente care ţin de bucătăria jurnalisticii, interviul este foarte important deoarece un profesionist al mineritului de cărbune panoramează situaţia minelor soc.

Petroşani şi activitatea minelor europene în anul 1924.

Tot în această ediţie publicăm un dialog cu dr. ing. Valeriu Butulescu despre situaţia exploatării cărbunelui naţional şi mondial în 2013.

Aşadar, un arc peste timp, realizat după 89 de ani.

Eventualele comparaţii le lăsăm pe seama cititorilor noştri.

Marian BOBOC

I. Winklehner, director general al Soc. Petroşani despre

Activitatea minelor Petroşani în 1924

pentru folosirea exploataţiunii.

Societatea a construit în timpul naţionalizării mai mult de 800 de locuinţe pentru funcţionari şi lucrători. De asemenea, a construit şcoli noi, magazine, un splendid cazinou pentru lucrători, instalaţiuni moderne de băi cu abur şi duşuri, un spital pentru Soc. Principele Mircea, a reparat şosele etc.

Pentru a împiedica sau pentru a reduce scumpetea aprovizionării cu haine, alimente şi orice articole necesare lucrătorilor, s-a fondat cu un mare capital şi multe investiţiuni Consumul Muncitorilor.

Societatea are acum în Valea Jiului mai mult de 4.000 de edificii şi locuinţe în patru colonii. Ea ocupă

lucrători părăsesc minele pentru a-şi cultiva pământurile proprii sau micile moşii din celelalte judeţe.

Privire retrospectivă Societatea Petroşani a naţionalizat minele sale actuale încă de la începutul anului 1921. Acţiunile Societăţii aparţin jumătate Băncii Româneşti, iar jumătate fostei Soc. Salgotarjan. Preşedintele Consiliului şi mai mult de jumătate din membri sunt români.

Producţiunea Imediat înaintea naţionalizării, producţia minelor era de 5.082.100 tone cărbuni şi s-a mărit necontenit, iar anul trecut, 1924, s-a dublat, atingând cifra de 10.180.800 tone. Înaintea primului război producţiunea era de 12.000.000 tone, dar atunci se lucra cu două echipe de câte 12 ore de lucru. În prezent (ianuarie 1925 – n.r.), producţiunea este diminuată din cauză că se lucrează cu două echipe a opt ore şi câteva echipe suplimentare. În timpul războiului de altfel s-a forţat permanent producţiunea, neglijându-se întreţinerea materialului steril. Din această cauză au avut loc mai târziu focuri în mine.

De la naţionalizare însă s-au executat mereu toate reparaţiunile necesare. S-au stins treptat toate incendiile necesare şi s-a schimbat sistemul de exploatare, punând galeriile principale de transport şi ventilaţiune numai în material steril. Cu această manieră s-au evitat incendiile, şi acum sunt numai câteva locuri incendiate. De exemplu, mina din Petrila era întotdeauna cea mai periculoasă. Imediat după război, această mină avea mai mult de 30 de focuri, iar în prezent (1925 – n.r.) nu mai sunt decât două fără importanţă.

Construcţiuni Soc. Petroşani a reparat şi ameliorat toate instalaţiile stricate în timpul războiului şi a investit o sumă de câteva milioane pentru mărirea Centralei electrice, a pompelor ventilatoare, a atelierelor etc.

Salariile Salariul unui lucrător, cuprinzând de asemenea înlesnirile de trai, suplimentele familiare etc., s-a ridicat necontenit. Astfel, în anul 1921 un miner câştiga pe echipă 45 lei, iar acum primeşte 80 lei.

Valoarea alimentelor cu preţuri reduse se urcă la 24 lei, valoarea mijlocie a suplimentelor familiare şi a primelor de producţie se calculează la 7 lei, rezultând un total de salariu de 111 lei salariu de miner, pe echipă.

Deosebit de aceasta, cea mai mare parte dintre lucrători au locuinţă gratuită, iar cei căsătoriţi primesc gratuit 80 de chintale de cărbune depus la locuinţă, unde au rezervate şi grădinuţe pentru cultura legumelor.

Graţie marilor investiţiuni făcute de Societate şi mărirea salariilor, de la naţionalizare până azi nu a fost nici o întrerupere oarecare în producţie, şi minele au expediat cu regularitate 95% din cantitatea necesară căilor ferate române. mai mult de 50 de funcţionari superiori şi 400 de suboficianţi. Pentru asistenţă medicală, lucrătorii suferinzi au două spitale şi nouă medici.

Minerii Numărul lucrătorilor este acum (în 1925 – n.r.) mai mult de zece mii, dintre care 60% sunt români, iar restul străini.

Cu toate acestea, numărul minerilor proprii meseriei nu este satisfăcător, iar pentru lucrările mari în material steril, deschideri de guri noi, am fost nevoiţi să angajăm antreprenori care întrebuinţează lucrători germani şi austrieci în număr de 120.

Cea mai mare dificultate a minelor este lipsa mânei de lucru, cu începere din luna aprilie până în luna octombrie. În acest timp, un mare număr de

Transporturile Transporturile pe calea ferată se execută normal, fiind cazuri absolut izolate când intemperiile naturale au împiedicat numărul suficient de vagoane.

Astfel, în lunile noiembrie şi decembrie au fost dificultăţi de predarea cărbunelui din lipsa de vagoane, formându-se un stoc disponibil de 1.700 vagoane. De câteva săptămâni, expediţiunea merge bine, producţiunea întreagă poate fi transportată, iar stocul disponibil a scăzut la 800 vagoane şi se reduce zilnic. În luna ianuarie producţiunea a atins 375 vagoane pe zi, iar cu echipe suplimentare s-a ajuns o dată la 475 vagoane, cifră maximă în ultimii 10 ani.

Pentru anul 1925, desigur campania de lucru este tot atât de vastă. Ea este însă de natură tehnică, lucru care credem că nu ar interesa pe profani. (…)

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 24 mai 2013

„Polonia are uriaşe rezerve de huilă şi lignit. Şi un minerit performant, devenit industria ei naţională.

90% din energia Poloniei vine din cărbune…”

Valeriu Butulescu:

Ecologia de la… Adam şi Eva Marian BOBOC: E adevărat că Uniunea Europeană nu are la inimă cărbunele?

Valeriu BUTULESCU: Din păcate, se poate spune că da. UE se vrea a fi, şi chiar este, o structură modernă, aproape obsedată de aer curat şi de ecologie…

Marian BOBOC: Poate fi ecologia o obsesie?

Valeriu BUTULESCU: Ecologia este un concept valoros, fără îndoială, dar trebuie cultivat cu realism. Ecologiştii văd peste tot numai factori nocivi, numai pericole. Treaba aceasta se poate transforma uşor în obsesie. Pentru că, la urma urmei, vorba lui Stanislaw Lec, viaţa însăşi este dăunătoare. Cine trăieşte, moare…

Marian BOBOC: De ce ar fi cărbunele dăunător?

Valeriu BUTULESCU: Nu cărbunele, ci bioxidul de carbon, rezultat din arderea acestuia. Acest gaz, după spusele unor savanţi, accentuează efectul de seră, stimulează încălzirea globală, influenţează negativ clima. E un avertisment serios, deşi alţi savanţi susţin că această teorie este o mare prostie. Că în trecutul geologic al Pământului au fost perioade şi mai fierbinţi, deşi nu existau mine de cărbune. Că excesul de bioxid de carbon stimulează extinderea regnului vegetal, care îl consumă. Că din descompunerea materiei organice, vegetale sau animale, în natură, rezultă de zeci de ori mai mult bioxid de carbon decât din coşurile termocentralelor…

Marian BOBOC: Şi totuşi, ecologiştii au câştig de cauză…

Valeriu BUTULESCU: Au, pentru că poveştile lor se vând bine.

Desigur, fiecare visează aer pur şi ape cristaline. E un vis superb. Dar materiile prime trebuie extrase… Mina nu va fi niciodată farmacie.

Mineritul mai şi poluează, uneori… Trebuie să găsim un compromis.

Ecologiştii vor să readucă Raiul primordial pe pământ…

Marian BOBOC: Ar fi frumos să trăim în Rai… Valeriu BUTULESCU: Desigur! Numai că în Rai trăiau, cât se poate de ecologic, doar doi oameni: Adam şi Eva. Planeta are azi şapte miliarde de guri care se cer hrănite. Şi nu oricum. Pentru aceasta e nevoie de industrie, de locuri de muncă, de energie, de furnale… Înţeleapta Polonie, regina balului carbonifer Marian BOBOC: Uniunea Europeană vrea un rai european?

Valeriu BUTULESCU: Cam aşa ceva. UE se vrea un uriaş parc. Dacă până acum politicienii de la Bruxelles ne cereau un „cărbune curat”, acum unii vorbesc foarte apăsat despre „decarbonizarea economiei”, despre o energetică fără cărbune…

Marian BOBOC: Este posibil aşa ceva?

Valeriu BUTULESCU: Din păcate pentru noi, da! Există surse alternative de energie, unele mult mai ieftine. Centralele eoliene şi hidrocentralele sunt pe gustul UE. Pentru acestea se găsesc finanţări.

Apoi gazele naturale, gazul de şist, energia solară…

Marian BOBOC: Cine ţine steagul sus în mineritul european?

Valeriu BUTULESCU: În 2011 statele UE au extras, cumulat, 129,5 milioane tone de huilă. Peste jumătate din această producţie îi revine Poloniei…

Marian BOBOC: Cum se explică această pondere majoră?

Valeriu BUTULESCU: Polonia a avut înţelepciunea să nu-şi facă centrale atomice. Pentru că fiecare centrală atomică este un Cernobîl potenţial. Polonia nu are hidrocentrale, pentru că relieful nu-i permite.

Cu centrale eoliene nu s-a încurcat, pentru că nu te poţi încrede în politica vântului. În schimb, Polonia are uriaşe rezerve de huilă şi lignit. Şi un minerit performant, devenit industria ei naţională. 90% din energia Poloniei vine din cărbune…

Marian BOBOC: Mineritul polonez merge bine?

Valeriu BUTULESCU: Bine e mult spus. Se lovesc şi ei de aceleaşi probleme ca şi noi, doar că la altă scară. În clipa de faţă, în curtea minelor poloneze zace un stoc de 7 milioane de tone de huilă energetică. Termocentralele nu vor să o preia…

Marian BOBOC: De ce?

Valeriu BUTULESCU: Pentru că unele, situate lângă porturile baltice, au acces la cărbune mai ieftin, de import. Aş dori însă să vorbesc despre al doilea minerit al huilei europene, care, din punct de vedere politic, este cel mai influent. Mineritul german…

19.000 de nemţi dau cărbune în abatajele a 5 mine Marian BOBOC: Nemţii au anunţat închiderea centralelor atomice…

Valeriu BUTULESCU: Da, dar gradual, sistematic, nemţeşte.

Ultimul reactor se va opri în 2022. De aceea au hotărât să menţină active cele cinci mine de cărbune. Că atâtea mai au în prezent. Pe vremuri aveau 30. Dar Comisia Europeană le-a cerut să-şi închidă toate minele până în 2018.

Marian BOBOC: Se va conforma Germania?

Valeriu BUTULESCU: Cu siguranţă va uza de toate posibilităţile pentru a prelungi acest termen. Vocea Berlinului se aude la Bruxelles mult mai clar decât a Bucureştiului. Germania e lider în economia UE, aşa că are un cuvânt greu de spus. Iar mineritul lor este destul de performant. În prima jumătate a anului trecut au dat pe piaţă 6,3 milioane tone huilă preparată, cu 19.000 de angajaţi…

După 2018, doar o singură mină în Germania Marian BOBOC: Şi totuşi, se închid şi la ei mine…

Valeriu BUTULESCU: Din păcate, da. Pe 30 iunie 2012 s-a închis ultima mină din legendarul bazin carbonifer Saar. Anul acesta, în semestrul doi se va închide mina West din Bazinul Ruhr. Practic, de anul viitor în Germania vor funcţiona doar trei mine, cu o producţie anuală cumulată de 8 milioane tone. Iar în 2017 şi 2018 vor exploata cărbune doar minele Prosper-Haniel şi Ibbenburen, cu o producţie totală de 4 milioane tone…

Marian BOBOC: Ce se va întâmpla cu oamenii?

Valeriu BUTULESCU: Se încearcă, cu seriozitatea proverbială germană, crearea de noi locuri de muncă. Mulţi mineri disponibilizaţi sunt angajaţi în acţiunile de ecologizare . După 2018, Germania va păstra o singură mină, cu caracter mai mult experimental, pentru a testa maşinile miniere produse de industria germană. Pentru export,

vineri, 24 mai 2013

desigur…

Marian BOBOC: Nu se va mai folosi cărbune în energetica germană după 2018?

Valeriu BUTULESCU: Se va folosi, dar de import. În termocentrale ultramoderne (fără coşuri!), capabile să stocheze tot fumul în depozite subterane, ecologice, desigur. Pentru a-ţi permite asemenea tehnologii scumpe trebuie să ai banii Germaniei. Cărbunele (de import!) va prelua rolul de sursă tampon, de securizare a necesarului de energie. În prezent, acest rol revine centralelor atomice, care asigură 23% din necesarul de energie. Dar acestea se vor închide. Economia de piaţă este nemiloasă. Pe o piaţă liberalizată nu e loc pentru sentimente…

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

numărul accidentelor mortale anuale era de 7.000!

Cel mai amendat minerit din lume Marian BOBOC: Deci, peste tot mineritul este obstrucţionat…

Valeriu BUTULESCU: Sunt timpuri grele pentru minerit. Ecologiştii sunt foarte atenţi cu procesele tehnologice. De exemplu, în Peru, Agenţia de protecţie a mediului a amendat unităţile miniere, în ultimii trei ani, cu 40 milioane USD, ceea ce reprezintă 70% din totalul amenzilor plătite de toţi agenţii economici din această ţară. Şi în Peru, demonstraţiile antiminiere au luat amploare. În următorii ani, investiţiile se vor reduce drastic şi în această ţară…

Marian BOBOC: Cine alimentează Cărbune de Mozambic, cărbune de Ucraina Marian BOBOC: A ajuns cărbunele atât demonstraţiile antiminiere?

Valeriu BUTULESCU: De obicei, ele sunt de blestemat, din moment ce toată lumea susţinute de concurenţă. Aşa cum gripa aviară închide minele? Chiar nu mai investeşte este susţinută mediatic de producătorii de nimeni în cărbune pe această planetă?

Valeriu BUTULESCU: Ba da, dar nu UE! carne de vită. Care, la rândul lor, sunt Rio Tinto, al treilea concern mondial obstrucţionaţi, tot de concurenţă, cu „boala producător de cărbune, investeşte chiar acum vacilor nebune”. Desigur, în toate aceste în Mozambic. Se exploatează cărbune cocsi- informaţii există mult adevăr. Care, însă, poate ficabil, pentru siderurgia indiană. Compania fi puternic distorsionat, pentru a speria sau a canadiană EastCoal din Vancouver a cumpărat atrage cumpărătorii. Suntem cu toţii victimele două mine de cărbune în… Ucraina, în care a reclamei, forma cea mai perversă de proinvestit 25 milioane USD, şi va mai investi pagandă. Aşa se întâmplă şi cu discreditarea 17 milioane. Aceste două mine, modernizate, mineritului… vor produce 5 milioane tone de cărbune Un minerit… S.F. în 2016.

Marian BOBOC: Va creşte şomajul în Deşi China are 12.000 de mine, importă zonele miniere?

Valeriu BUTULESCU: Şomajul, în general, sute de milioane de tone de cărbune este determinat de reducerea activităţii Marian BOBOC: Care este prima putere a miniere, dar şi de noile cuceriri ale tehnicii. În lumii în materie de cărbune?

Valeriu BUTULESCU: Dacă prin putere Australia, de exemplu, pentru a spori eficienţa înţelegem mărimea producţiei, dar şi consumul transportului cărbunelui, în bazinul Pilbara de cărbune, atunci trebuie să numim China… s-au introdus camioane complet automatizate Se vehiculează valori greu de înţeles pentru (fără şofer!). Aceste vehicule şi-au făcut europeni. Anul trecut, China a importat 234 apariţia şi la minele de suprafaţă Hope Down, milioane tone cărbune, cu 28,7% mai mult ca în 2011. Dar acest record va fi doborât anul acesta. Numai în luna ianuarie China a importat 30,5 milioane tone, adică producţia Văii Jiului pe aproape 20 de ani! În prezent, China consumă mai mult cărbune decât restul statelor lumii, luate la un loc. Peste trei ani, conform prognozelor, China va importa 500 milioane de tone anual…

Marian BOBOC: Dar China are şi minerit propriu…

Valeriu BUTULESCU: China produce anual peste un miliard de tone de huilă. Este liderul mondial de necontestat. Această producţie vine din peste 12.000 de mine! Multe mine au fost închise de autorităţi din cauza numărului mare de accidente. Proprietarii au fost obligaţi să investească în securitatea minieră. Cine n-a avut bani şi-a pierdut concesiunea. Din acest motiv anul trecut în China s-au închis 628 (!) de unităţi miniere. Dar gradul de securitate a munci a crescut. În 2012 s-au înregistrat „numai” 2.000 de accidente mortale. În urmă cu zece ani,

Nammuldi şi Yandicoogina. Firma producătoare Caterpillar oferă şi buldozere, tot fără şofer…

Din păcate, progresul tehnic ridică gradul de performanţă al mineritului, dar lasă multă lume fără salarii…

Cocseriile – o şansă a cărbunelui Văii Marian BOBOC: Nu se mai cere cărbune?

Valeriu BUTULESCU: Se cere, dar unele ţări produc scump şi peste nevoile reale ale pieţei. Şi atunci se încearcă obligarea consumatorilor să-l preia, prin hotărâri de guvern. Lucru greu de făcut. Regula aceasta e pentru cărbunele energetic… Cărbunele cocsificabil are mare căutare. Şi aici ar fi o minimă speranţă pentru cărbunele din vestul Văii Jiului, care are proprietăţi cocsificabile relativ bune…

Marian BOBOC: De ce relativ?

Valeriu BUTULESCU: Nu putem face cocs numai din huilă de Lupeni. Trebuie amestecată cu un cărbune mai bun, de import. Dar, huila din stratul trei, partea de vest, se poate cocsifica. Comuniştii aşa făceau. La fel au făcut şi capitaliştii antebelici. Noi n-am mai făcut asta, pentru că siderurgia, pe vremea când mai era românească, nu ne-a plătit facturile. Şi atunci, am dirijat toată producţia spre termocentrale. Care ne plăteau, dar la preţ de huilă energetică. Ştiu că pare o prostie redeschiderea cocseriilor, dar arderea în termocentrale a cărbunelui cocsificabil mi se pare una şi mai mare.

Marian BOBOC: Vă gândiţi la reacţia ecologiştilor?

Valeriu BUTULESCU: Mă gândesc la cocseriile care nu mai sunt. Călanul era în urmă cu 30 de ani un oraş foarte poluat, dar producea milioane de tone de cocs. Acum aerul e curat, dar şomajul s-a întins, ca o molimă.

După mine, şomajul este tot o formă de poluare, cel puţin la fel de gravă ca fumul rezultat din arderea cărbunelui…

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

Activitatea minelor europene în 1924

I. Winklehner, director general al Soc. Petroşani despre

Cum afectează reparaţia de război mineritul englez Situaţia exploatărilor de cărbuni din Europa în prezent nu este favorabilă. În Anglia - ţara principală a producţiei de cărbuni industria nu progresează şi efectivul muncitorilor fără lucru trece de cifra 1.000.000. Urmarea este că şi producţia de cărbuni a scăzut şi mulţi mineri au rămas fără câştig. În afară de aceasta, preţurile articolelor alimentare, cum este carnea, pâine etc., arată o creştere economică, care creştere a fost combătută de guvern, fără rezultat. La scăderea producţiei de cărbuni la exploatările

Angliei a contribuit mult şi împrejurarea că Franţa şi Belgia, care mai înainte erau mari cumpărători de cărbuni din Anglia, acum primesc în contul cheltuielilor de reparaţie cca. 200.000 vagoane cărbuni lunar din bazinul Ruhrului, şi o parte a acestor cărbuni este utilizată de respectivele ţări, iar o parte este vândută acelora, care mai înainte cumpărau cărbuni în Anglia. În Franţa, mineri din Cehoslovacia În Franţa şi Belgia minele de cărbuni lucrează producând mult, ceea ce se explică prin faptul că industria este prevăzută îndeajuns cu lucrările pentru reconstruirea departamentelor, care au suferit stricăciuni în război.

Franţa a pierdut în război mulţi bărbaţi, şi

vineri, 24 mai 2013

acum îşi recrutează muncitorii mineri în Polonia şi Cehoslovacia.

altă parte furnizarea la lipsă de vagoane nu este regulată.

Şcoala grea a lipsurilor germane Şi Germania lucrează normal la minele de cărbuni, fiindcă industria a revenit la vechea activitate şi are multe comenzi din străinătate.

Prin pierderea celei mai mari părţi din Silezia superioară şi a bazinului Saar, Germania a pierdut multe mine de cărbuni. Această pierdere a fost egalată prin faptul că exploatările germane de cărbuni bruni produc cu mult mai mult ca înainte de război, şi prin cărbunele brun se înlocuiesc mari cantităţi de cărbuni de piatră. În afară de aceasta, în partea rămasă din Silezia superioară au fost deschise mine noi, şi minele existente au fost astfel mărite, că azi produc aproape atât de mult, cât întreaga Silezie superioară mai înainte. Astfel, Germania este în situaţia de a acoperi trebuinţele sale, de a furniza regulat cantitatea uriaşă de 200.000 vagoane lunar în contul cheltuielilor de reparaţie, iar din Anglia importează numai foarte mici cantităţi de cărbune în scopuri nautice şi pentru producţia gazelor. Un motiv al urcării producţiei de cărbuni din Germania este şi faptul că în locul timpului de muncă de 8 ore s-a introdus timpul de muncă de 9 şi 10 ore, ba la exploatările de cărbuni bruni chiar de 12 ore. Germania şi poporul german au trecut prin o grea şcoală a lipsurilor şi au fost cei dintâi care au văzut că toate popoarele, fără deosebire, învinşi sau învingători, prin război au devenit mai săraci, şi numai atunci vor ajunge la bunăstarea de mai ’nainte, dacă vor lucra mai mult. Păcat că această părere nu a prins rădăcini şi în alte ţări.

În Rusia - cărbune cu pistolul la tâmplă Într-o situaţie foarte tristă sunt minele de cărbuni din regiunea Doneţkului, în Rusia.

Instalaţiile mecanice ale acestor mine au fost neglijate, iar maşini noi nu se pot procura.

Aproape toţi muncitorii minieri au emigrat, şi exploatarea era aproape să înceteze. Sovietul însă a adus înapoi la mină muncitorii mineri cu forţa şi i-a pus sub supraveghere şi disciplină severă. Cel care nu voia să lucreze era împuşcat. Prin această metodă, minele, încetul cu încetul, au ajuns la jumătate producţia din timpul normal de pace. Bineînţeles, cărbunele este extraordinar de scump, şi cu toate că producţia este atât de mică, cărbunele stă în stoc depozitat, fiind lipsă de vagoane şi comunicaţie pe C.F. anevoioasă.

În Mahrisch-Ostrau salariile mari dăunează mineritul Situaţia exploatărilor de cărbuni în Cehoslovacia nu este tocmai bună. Minele de cărbuni bruni din Cehoslovacia nu mai pot plasa cărbunii lor în Germania, unde mai înainte furniza foarte mulţi cărbuni. Apoi, industria încă stagnează, astfel că nu necesitează mulţi cărbuni.

Tot aceasta este situaţia şi la minele de cărbuni de piatră, adică revierul MahrischOstrau. Aici, muncitorii, prin o serie de greve, au urcat salariile, şi prin aceasta scumpindu-se cărbunele, acesta a devenit prea scump pentru străinătate, şi au fost perioade, când peste săptămână se lucra numai în 4 sau 5 zile, iar în rest se suspenda lucrul. După câteva greve nereuşite, înşişi muncitorii au constatat anomalia lucrurilor şi au mărit producţia, iar pe de altă parte, în acelaşi timp, au scăzut salariile. În prezent, situaţia minelor de cărbuni s-a mai ameliorat.

Cărbunele polonez, prea scump Minele de cărbuni din Polonia nu prea pot să-ţi plaseze cărbunii, consumul în ţară fiind prea mic, iar străinătatea nu prea cumpără, pe de o parte fiind preţul prea mare, iar pe de

Încăpăţânarea nepricepută a minerului austriac Nici situaţia minelor de cărbuni din Austria nu este satisfăcătoare. Trebuinţele anuale ale Austriei sunt de 130.000.000 chintale, şi producţia anuală este numai de 22.000.000 q. Şi cu toate că producţia este mai mică, minele de cărbuni nu au posibilitatea de a valorifica (!) cărbunii extraşi, calitatea cărbunelui austriac fiind inferioară şi cărbunele prea scump, astfel că industria austriacă mai bucuros întrebuinţează cărbunii din străinătate. Minerul austriac, în încăpăţânarea lui nepricepută, ţine la timpul de 8 ore de muncă, iar capacitatea sa de producţie, la cele mai multe cazuri, este mai mică decât în timp de pace. Urmarea este că minele sunt nevoite să introducă zile de pauză, iar alte mine mai mici să sisteze de tot exploatarea. Mica Austrie în prezent are 170.000 muncitori fără lucru, şi acest număr creşte în continuu.

Minele din Ungaria - fără debuşeu Nici situaţia minelor de cărbuni din Ungaria nu este mai favorabilă, şi minele au fost nevoite să reducă producţia, neavând debuşeu. Minele din Ungaria de un an de zile nu mai distribuie muncitorilor alimente cu preţ redus, ci plătesc numai numerar, ceea ce, având în vedere scumpetea mare, înseamnă o reducere a salariilor.

România - cea mai ieftină ţară din Europa În România toate articolele alimentare, în comparaţie cu alte ţări, sunt mult mai ieftine, şi acestea, în cele mai multe cazuri, costă numai ½ parte din preţurile alimentelor din alte ţări, ca de exemplu Austria, Ungaria şi Cehoslovacia. În aceste ţări, carnea de vită costă 35.000-40.000 cor. per. kgr., sau în mediu 100 lei. Untura sau slănina costă acolo 70.000 – 80.000 cor. per kgr., adică cca. 200 lei per kgr. Cu toată scumpetea, România este azi cea mai ieftină ţară din Europa, şi astfel şi minerul aici trăieşte între cele mai bune condiţiuni de lucru.