1215

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4763 lei 1$ = 3,4113 lei 1₤ = 5,2737 lei

vineri, 7 iunie 2013 Anul VI nr. 1215 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Haralambie Vochiţoiu, liderul grupului parlamentar al PP-DD din Senatul României,

S-a întâlnit cu Cemil Çiçek, preşedintele Marii Adunări Naţionale a Turciei

În cadrul programului vizitei oficiale în ţara noastră, la data de 5 iunie 2013, dl. Cemil Çiçek a avut o serie de convorbiri la nivelul conducerii Senatului României, principalele teme abordate fiind, pe de o parte, stadiul şi perspectivele relaţiilor bilaterale turco-române pe multiple planuri, iar pe de altă parte, nivelul raporturilor economice dintre cele două ţări.

Astăzi lansarea volumului

„Liberalii lui Miocu” de Marian Boboc

Vizita în România a înaltului demnitar turc a reconfirmat relaţiile excelente între cele două ţări, specifice Parteneriatului Strategic încheiat în anul 2012, ce pot constitui, oricând, un exemplu de colaborare în planul relaţiilor

internaţionale.

A fost exprimată dorinţa comună a părţilor de a strânge, în continuare, atât legăturile politice, cât şi economice şi culturale, la nivelul relaţiilor bilaterale, al cooperării la nivel european, precum şi în plan european. De asemenea, a fost evidenţiat rolul dialogului interparlamentar în dezvoltarea cooperării româno-turce, la nivelul conducerii forurilor legislative, al comisiilor de specialitate şi al grupurilor parlamentare de prietenie.

Liderul grupului senatorial al PP-DD, dl. Haralambie Vochiţoiu, în calitatea sa de secretar al Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României, a reiterat sprijinul „puternic şi ferm” pe care ţara noastră este hotărâtă să îl acorde, în continuare, Turciei în ceea ce priveşte integrarea în UE.

Volumul „Liberalii lui Miocu”, prefaţat de Costel Avram preşedintele interimar PNL Petrila şi coordonatorul organizaţiilor PNL din Valea Jiului, va fi lansat în foaierul Casei de Cultură „Ladislau Schmidt” Petrila, astăzi, 7 iunie, orele 18:30.

Prezintă: Dumitru Augustin Doman (redactor şef - revista Argeş) şi Ion Hirghiduş.

SC PREGOTERM SA Vulcan invită chiriaşii cu debite restante, notificaţi prin executor judecătoresc, vineri, 07.06.2013, între orele 9-11, pentru clarificarea situaţiei locative, la sediul societăţii din municipiul Vulcan, Aleea Trandafirilor.

Conducerea

Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI

Cartierul Dallas din Vulcan are canalizare nouă Da, ştirea este cât se poate de adevărată. S-a terminat de pus la punct canalizarea din cartierul vulcănean Micro 3B. Celebrul Dallas.

Numai că, pentru moment, reţeaua nu este funcţională. De ce? Vă voi spune în continuare din ce cauză.

Detaliile în această privinţă le-am primit de la cea mai competentă persoană care mi le-ar fi putut oferi. Pe domnul ing. George Dureci, de la SC Hidroconstrucţia Argeş, l-am întâlnit, ieri, pe le zece şi ceva, lângă blocul A2 de pe strada Traian. Acolo unde o echipă de muncitori monta primul cămin din cele opt cât va avea, odată ce va fi refăcut, întregul tronson de canalizare dintre blocurile A2-A6 de pe această stradă.

Dar mai întâi să revin la despre cum stă treaba în Dallas. Mi-am notat exact cum mi-a spus domnul inginer. Este gata canalizarea pe strada M. Eminescu, s-a refăcut cea de pe Şt.O. Iosif şi s-a reparat şi aceea de pe partea de sus a străzii Traian. Ce înseamnă reparare capitală, reabilitare, mă rog? Mă lămureşte acelaşi interlocutor.

Canalizarea exista, desigur, dar nu mai era deloc funcţională. Nu trebuie să dau amănunte din ce cauză s-a ajuns aici, pentru că ştie mai toată lumea. S-au montat conducte noi, s-au amenajat căminele necesare, în fine, acum se poate spune că, odată pornit,

Lăsaţi hidranţii noi în pace, că nu sunt din fontă!

Nu s-a terminat bine lucrarea de introducere a conductelor de apă potabilă pe Valea Ungurului din Vulcan, că a şi început să dispară câte ceva de la aceasta.

Acum o săptămână, cineva mi-a spus la telefon că, într-o zi, au fost furate toate capacele hidranţilor plantaţi până mai sus de mănăstire. Şi nu sunt puţini la număr. Nu ştiu exact, dar în tot cazul undeva mai bine de zece-cincisprezece sunt.

străzile şi aleile din acest cartier nu vor mai fi umplute cu mizeriile de rahat care ieşeau din sistemul de canalizare. Capătul de jos al conductelor din sistemul de canalizare reabilitat se află, în acest moment, pe strada Traian, undeva pe la capătul scărilor care urcă în Dallas.

Lucrarea canalizării care va face joncţiunea cu aceasta descrisă mai sus va începe, cât de curând, pe Aleea Muncii. Tronsonul de conducte cu diametrul de 315 şi 400 de milimetri va trece pe lângă blocurile sociale şi va ajunge la capătul aflat lângă scări. Astfel, toată mizeria de canal care va veni din Micro 3B va fi deversată în căminul din apropierea Bulevardului Mihai Viteazul. Acela din care, amintiţi-vă, nu o dată au ieşit apele acelea negre, al căror miros groaznic îţi întorcea stomacul pe dos şi umplea porţiunea asta de bulevard.

Pe strada Traian, în dreptul blocurilor A2-A6, înlocuirea vechii reţele de canalizare are ca scop transportul, în condiţii optime, tot către căminul principal de pe bulevard, a apelor reziduale rezultate de la aceste blocuri. Pentru că şi pe marginea acestei străzi, vă invit din nou să vă amintiţi, apăreau, des de tot, pârâiaşe care miroseau groaznic, groaznic. Tronsonul acesta va fi gata în circa o lună, după care lucrătorii de la Hidroconstrucţia Argeş se vor apuca să îngroape conductele de la Aleea Muncii în sus.

Gheorghe OLTEANU

Desigur, cei care le-au furat şi-or fi zis că au dat un tun de zile mari.

Dar, îmi închipui, tare le-a fost dezamăgirea când, la centrul de fier vechi, unde probabil le-au dus, au aflat că nu pot fi primite. De ce?

Simplu, pentru că, mai nou, capacele pentru hidrant nu se mai fac din fontă.

Este construit, am aflat şi eu de la cunoscători, din compozit, un material plastic foarte rezistent. Întregul corp al hidrantului este construit, prac-

tic, din acest material. Soluţia pentru care s-a apelat la el este de înţeles, aceea de a pune capăt furturilor de hidranţi. Dar, după cum se vede, la Vulcan hoţii nu au apucat să se documenteze în această privinţă.

Gheorghe OLTEANU

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

vineri, 7 iunie 2013

Premiile Caravana „Carierei”

Notebook-uri pentru 25 de elevi de la „Hermes” Blocul Naţional Sindical în parteneriat cu Universitatea Româno-Germană din Sibiu, SC Technical Training SRL şi Mesogeiako Symvouleftiko Systema SA au desfăşurat în ţară un proiect cofinanţat din Fondul Social European, PORSDRU 2007-2013.

Proiectul s-a adresat elevilor de liceu, care se pregătesc să păşească spre ciclul superior de învăţământ sau spre piaţa muncii. Caravana „Carierei”, cum se numeşte proiectul, s-a desfăşurat în 21 de judeţe, timp de un an şi jumătate.

După încheierea traseului caravanei de informare, care a trecut şi pe la Petroşani, s-au dat teste, în urma cărora 950 de elevi din toată ţara au câştigat câte un notebook.

Din Petroşani, de la Colegiul Economic „Hermes” 25 de elevi au fost câştigători şi au acum acasă câte un notebook.

Ieri, 6 iunie, echipa de experţi a Caravanei „Carierei” a distribuit premiile elevilor de la „Hermes”, care sunt în ultimul an de liceu. După ce li s-a explicat în ce constă premiul, cum se foloseşte, elevii au completat formularele aferente şi au primit premiile, în ordinea punctajului obţinut. Cel mai mare punctaj l-au avut cei care au reuşit să răspundă la testul cu întrebări despre cum să te prezinţi la interviu, despre cele mai eficiente modalităţi de alegere a unei cariere, dar şi cei care au ştiut să redacteze un CV şi o scrisoare de intenţie fără cusur. În judeţul nostru, pe lângă elevii Colegiului Economic „Hermes”, câştigători au fost şi cei de la Colegiul Tehnic Agricol „Al. Borza” din Geoagiu.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului

Ce le mai lipseşte zonelor turistice Parâng şi Straja

vineri, 7 iunie 2013

Să devină staţiuni turistice de interes naţional?

Care dintre acestea este mai aproape de acest ţel?

Ne afectează direct, pe noi ca şi comunitate, când vedem că staţiunile noastre sunt ocolite mereu când vine vorba de investiţii. Nici proiectele cu finanţare europeană nu se derulează conform planului, dacă nu ai pe cineva acolo, la guvern, să te susţină. Iată cum staţiunile noastre sunt ocolite, în favoarea altora, care au deja statutul de staţiune turistică de interes naţional. Unele dintre aceste staţiuni s-au dezvoltat frumos şi fac bani, în timp ce altele au rămas doar cu încadrarea, iar din punct de vedere turistic sunt la pământ. În judeţul Hunedoara, cu toate că avem obiective turistice importante, unele, cum ar fi Sarmizegetusa Regia, fac parte din patrimoniul cultural mondial al UNESCO, fondurile alocate pentru dezvoltarea turistică sunt limitate. Cât de departe suntem de acreditarea ca staţiune turistică de interes naţional?

Ce prevede legea În 2002, Adrian Năstase semna Hotărârea nr. 1122 pentru aprobarea condiţiilor şi a procedurii de atestare a staţiunilor turistice, precum şi pentru declararea unor localităţi ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local.

Hotărârea reglementează condiţiile şi procedura de atestare a staţiunilor turistice în scopul îmbunătăţirii cadrului de protejare, conservare şi valorificare a resurselor turistice.

La art. 2 din hotărâre se arată că „poate fi atestată ca staţiune turistică de interes naţional sau local, după caz, localitatea sau partea unei localităţi cu funcţii turistice specifice, în care activităţile economice susţin exclusiv realizarea produsului turistic, care dispune de resurse turistice naturale şi antropice, delimitată pe baza documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, avizate şi aprobate conform legii, şi care îndeplineşte, pentru una dintre categorii, criteriile minime prevăzute”.

Iniţiativa atestării trebuie să vină de la autorităţile locale, dacă au cu ce Dacă autorităţile locale doresc acreditarea, atunci trebuie să o ceară.

Simplu. Iată care ar fi paşii: autorităţile administraţiei publice locale transmit Ministerului Turismului o scrisoare de intenţie şi studiul de oportunitate, din care să rezulte necesitatea atestării staţiunii turistice respective, împreună cu documentaţia necesară. Autoritatea administraţiei publice locale şi agenţii economici implicaţi în administrarea şi exploatarea staţiunii turistice au obligaţia de a respecta criteriile minime prevăzute, pe care le vom prezenta mai jos, care au stat la baza atestării acesteia.

De ce este importantă acreditarea?

Faptul că staţiunile turistice de interes naţional sunt incluse cu prioritate în programele anuale de promovare turistică reprezintă un beneficiu al acestei încadrări. De asemenea, staţiunile de interes naţional au prioritate în dezvoltarea produselor turistice şi dezvoltarea infrastructurii generale. Iată una dintre motivaţiile

pentru care actualul guvern ne-a lăsat baltă cu investiţiile de modernizare. Asta cu toate că Parângul sau Straja aveau potenţial mai mare decât alte staţiuni, de interes naţional, abandonate în ultimul deceniu. Dar iată că Voineasa, care se încadrează pe lista staţiunilor turistice de interes naţional, este şi acum susţinută de guvern.

Care sunt criteriile de acreditare, şi care dintre staţiuni sunt mai aproape de a le îndeplini Criteriile turistice pentru staţiunile de interes naţional sunt: 1. Amplasarea într-un cadru natural pitoresc, fără factori poluanţi. Atât Straja cât şi Parângul se conformează acestei cerinţe, dacă nu luăm în considerare industria extractivă din oraşe, care este poluantă; 2. Existenţa studiilor şi documentelor care atestă prezenţa şi valoarea factorilor naturali de cură (ape minerale, nămol, gaze terapeutice, bioclimat, lacuri terapeutice, saline) din punct de vedere calitativ şi cantitativ.

Aici, dacă s-ar face investigaţii, s-ar putea descoperi, probabil, ape minerale, nămol, gaze terapeutice. Şi Uricaniul s-ar fi încadrat, dar nu există studii; 3. Constituirea perimetrelor de protecţie ecologică, hidrogeologică şi sanitară a factorilor naturali de cură, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Şi aici sunt probleme şi au fost în permanenţă, poluarea mediului nu este nicicum controlată, nu în aşa fel încât să ne ridicăm la standardele actuale.

Accesul şi drumurile spre şi în staţiune sunt şi acestea problematice, atât înspre localitatea aparţinătoare, cât şi în staţiuni. Practic, în staţiuni nu există infrastructură deloc; 4. Drum rutier modernizat. Spre Straja, dar şi spre Parâng, drumurile sunt întreţinute periodic, deci practicabile; 5. Transport în comun între staţiunea turistică şi gara care o deserveşte. Şi aici suntem acoperiţi, în ambele staţiuni, doar gări nu avem. Deci, un minus greu de recuperat, mai ales că pe lista guvernului nu se află nici gara de la Petroşani, care este mai mare, d-apoi cea de la Lupeni; 6.Trenurile cu regim de rezervare a locurilor, inclusiv vagoanele de dormit, trebuie să oprească în gara care deserveşte staţiunea turistică. Se întâmplă la Petroşani, nu se întâmplă la Lupeni, şi nici nu ar permite regimul de trafic feroviar din România. Dar având în vedere că există rute de legătură, problema ar fi rezolvabilă. Se încadrează aici şi utilităţile urban-edilitare care se pot îndeplini cu uşurinţă; 7. Spaţii comerciale şi pentru activităţi de prestări de servicii: bancă, schimb valutar, agenţie de turism, spaţii comerciale. Verificat, sunt; 8. Săli de spectacole şi de conferinţe. Aici, momentan doar Petroşaniul se încadrează în reglementări. Lupeniul are un proiect în derulare în acest sens, şi este cu un pas mai aproape de acreditarea de staţiune naţională.

Palatul Cultural va asigura şi această cerinţă; 9. Asistenţă medicală permanentă şi mijloc de transport pentru urgenţe, un aspect asigurat de ambele administraţii locale;

10. Asistenţă medicală balneară, după caz, acreditată conform normelor legale în vigoare – nu este cazul; 11. Punct de prim ajutor există şi în oraş, dar şi în fiecare dintre staţiuni. Aici intervin şi salvamontiştii şi jandarmii; 12. Punct farmaceutic nu există momentan în nicuna dintre staţiuni; 13. Amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă, acest punct este îndeplinit; 14. Apă curentă – atât Straja cât şi Parângul au mari probleme la acest capitol. Această deficienţă şi următoarele sunt cele care trag în jos şi descalifică din start staţiunile noastre. Dacă la punctul canalizare cabanierii se mai folosesc de bazine de captare, canalizarea este practic inexistentă. Aceasta se află la punctul 15 pe lista cerinţelor. Sunt cabane care au fose septice. Doar câteva. Restul dejectează în natură.

Lucruri grave, greu de remediat; 16. Energie electrică este în ambele staţiuni, dacă nu ar exista nu ar putea să funcţioneze nici instalaţiile, nici cabanele; 17. Dotări tehnice pentru exploatarea, protecţia şi utilizarea resurselor minerale terapeutice, structuri de primire turistice şi agrement. Nu ne încadrăm, nici nu dispunem de aşa ceva; 18. Număr minim de locuri în structuri de primire turistice clasificate, fără campinguri, 300 pentru staţiunile naţionale (50 pentru staţiunile de interes local). Aici am sărit cu mult norma. Nu avem condiţii, dar locuri de cazare avem multe, cu duiumul, numărul lor trece de 1.500 pentru fiecare staţiune în parte; 19. Amenajări şi dotări pentru servicii de revigorare în spaţii construite, săli pentru întreţinere (fitness). Doar în oraş, în staţiune nu există asemenea săli; 20. Amenajări şi dotări pentru relaxare în aer liber, inclusiv terenuri sportive. Ele trebuie să fie în număr de 3 pentru staţiunile de interes naţional, unul pentru cele de interes local. Dacă vorbim de oraş, avem dotările precizate. În staţiune nu, şi nici nu prea este posibil, din moment ce totul este în pantă. Dar amenajarea unor săli destinate unor asemenea sporturi este posibilă; 21. Terenuri de joacă pentru copii ar trebui să fie minim două în

TURISM

3

staţiunea de interes naţional. Acestea există. Există pârtii amenajate pentru copii, iar vara chiar terenuri şi ateliere speciale; 22. Parc amenajat - este o condiţie îndeplinită de ambele administraţii locale; 23. Număr minim de trasee turistice montane marcate şi afişate, dacă este cazul, la nivel naţional se impun 3, la nivel local 1. La acest capitol suntem acoperiţi. Trasee sunt nu numai în Straja şi Parâng, dar şi în împrejurimi; 24. Bază pentru valorificarea resurselor naturale terapeutice, dacă este cazul; 25. Amenajări şi dotări pentru plimbări sau practicarea sporturilor nautice, dacă este cazul; 26. Localităţile sau părţile de localităţi care dispun de condiţii pentru practicarea schiului trebuie să aibă amenajată cel puţin o pârtie de schi omologată şi mijloacele de transport pe cablu corespunzătoare.

27. Localităţile sau părţile de localităţi de pe litoral trebuie să dispună de plajă amenajată, dacă este cazul; Tocmai de aceea în Parâng lucrările au demarat cu amenajarea pârtiilor. Vulcanul, de exemplu, în momentul de faţă, nu poate fi inclus decât, maxim, la zonă turistică afiliată Strajei. Pârtiile sunt numeroase, atât în Parâng cât şi în Straja, dar nu sunt de ajuns pentru acreditarea staţiunilor.

O singură staţiune de interes naţional Singura staţiune de interes naţional din Hunedoara este acum Geoagiu-Băi. Din păcate. Cu toate că în momentul de faţă are potenţial mai mic şi turişti mai puţini decât Straja, de exemplu, în timpul sezonului de interes, Geoagiu are mai multe şanse să fie modernizată şi finanţată decât oricare altă zonă din judeţ.

Staţiuni turistice de interes local sunt Straja, Parâng şi Vaţa de Jos. Uricaniul ar putea beneficia de poziţia geografică extraordinară, care-i dă şansa de a deveni staţiune turistică de interes naţional, pentru că are în cuprinsul administrativ o arie naturală protejată. Hotărârea de guvern menţionează că dezvoltarea infrastructurii şi facilităţilor se face cu prioritate „în staţiunile turistice atestate, care cuprind în interiorul lor sau care se află în interiorul ori în imediata vecinătate a ariilor naturale protejate, şi se supune reglementărilor privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice”.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

4

SPORT

Ziarul Vãii Jiului

Criza bagă Ştiinţa în grevă

vineri, 7 iunie 2013

Rugbiştii au refuzat să facă deplasarea la Galaţi

Jucătorii echipei de rugby Ştiinţa Petroşani au făcut grevă ieri dimineaţa, protestând astfel faţă de conducere pentru neplata unor prime.

Mai mult decât atât, jucătorii echipei ce evoluează în Divizia Naţională au declarat că refuză să facă deplasarea la partida de la Galaţi dacă nu vor primi o veste concretă în ceea ce priveşte partea financiară.

Jocul de la Galaţi este decisiv pentru echipa pregătită de Alexandru Lupu. În cazul unei victorii, petroşenenii ar accede în Play-off, unde vor lupta de la egal la egal cu alte combatante pentru promovarea în Superligă. „Ne-am săturat de promisiuni, vrem ceva concret, nu putem trăi fără bani.

Dacă nu ni se spune ceva la obiect, nu vom face deplasarea la Galaţi. Noi am fost mereu înţelegători, dar avem şi noi nevoie să fim motivaţi”, a declarat Daniel Cojocaru, căpitanul Ştiinţei.

De altfel, antrenorul principal Alexandru Lupu a tras nu cu mult timp un semnal de alarmă în privinţa situaţiei echipei sale, precizând că partea financiară este una dramatică: „Situaţia financiară este una dramatică şi nu ştiu cât vom mai putea continua

Fotbal. Liga a III-a

aşa. Din punct de vedere valoric, avem cel mai bun lot din Divizia Naţională şi, totuşi, nu suntem pe primul loc. Jucătorii au şi ei nevoie de o motivaţie să vadă că este cineva lângă ei”.

Mai mult decât atât, în şedinţa pe care conducerea a organizat-o împreună cu jucătorii nu s-a ajuns la un numitor comun referitor la partea financiară.

Antrenorul Lupu le-a propus jucătorilor

Schimbări la FC Hunedoara

Staff-ul tehnic cu care FC Hunedoara a ratat promovarea, în sezonul recent încheiat, în Liga a II-a a fost pus pe liber, iar oficialii grupării de pe Cerna negociază deja preluarea echipei cu alţi antrenori.

Regulile nescrise, dar dure, din fotbalul românesc au devenit realitate şi la FC Hunedoara. Antrenorul principal Marius Opric, secundul Daniel Dăscălescu şi preparatorul fizic Ştefan Beregszaszy au fost înlăturaţi de la echipă, în urma ratării promovării, deşi finanţatoarea Alina State a menţinut colaborarea cu ei până la finalul campionatului, în ciuda numeroaselor critici. „Nu i-am demis, dar vor fi înlocuiţi, pentru că nu mai fac parte din planurile noastre de viitor. Cred că termenul corect e că sunt liberi de con-

Karate

De la Heian, în echipa României

Sportiva Andra Daniliuc, legitimată la Clubul Heian Deva, va reprezenta România la Campionatul Mondial de karate WUKF, care va avea loc la Bucureşti, la finalul acestei săptămâni. „Participarea la un Campionat Mondial de seniori WUKF a doua organizaţie ca valoare în lume - este o mare provocare şi o mândrie specială pentru orice sportiv şi orice club. Sper ca performanţele Andrei să fie conform aşteptărilor şi să se apropie de obiectivul fixat, respectiv clasare în primii şapte. O medalie ar depăşi aşteptările noastre ca antrenori, dar orice e posibil. Emoţiile sunt mari şi speranţele la fel”, au spus Oana Tomiuc şi Marius Biji, antrenorii sportivei de la Heian Deva.

www.zvj.ro

care vor să facă deplasarea la Galaţi să rămână în sala Universităţii, iar cei care nu vor să iasă din sală. Replica jucătorilor la propunerea antrenorului a fost unanimă, astfel că jucătorii au părăsit la unison sala de şedinţă. În aceste condiţii, deplasarea nu va mai avea loc. Doar dacă nu va interveni vreo minune şi jucătorii ar intra în posesia banilor pe care i-au solicitat conducerii.

tract. Negociem deja cu alţi antrenori, însă deocamdată nu s-a semnat niciun contract”, a precizat Alina State.

Motivul principal al renunţării la vechiul staff tehnic este ratarea promovării, după un retur dezastruos, în care FC Hunedoara a fost depăşită, deşi avea un avans de zece puncte. Alina State a precizat că lotul echipei hunedorene este în vacanţă până la 1 iulie şi că e posibil să apară schimbări majore în componenţa acestuia. „Nu ştim dacă şi când vom putea conta pe jucătorii cu suspendări mari, iar acest lucru ne va obliga să căutăm să aducem şi alţi fotbalişti. În plus, cu siguranţă noul antrenor va dori să aducă unii jucători şi poate să renunţe la alţii”, a mai adăugat finanţatoarea grupării hunedorene.

FC Hunedoara a încheiat sezonul pe locul doi, la şase puncte distanţă de Olimpia Satu Mare, echipă care a reuşit un retur perfect.

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

Faceţi loc, faceţi loc! „U” este pe primul loc!

vineri, 7 iunie 2013

Universitatea Petroşani - campioana fotbalului judeţean

Echipa Universitatea Petroşani este noua campioană a Ligii a IV-a Hunedoara, după ce a câştigat cea mai echilibrată ediţiei a campionatului judeţean de fotbal. Echipa antrenată de Ionuţ Stelescu (în tur) şi Dan Voicu (în retur) şi-a adjudecat titlul abia după meciurile din ultima etapă disputate, terminând campionatul la egalitate de puncte cu Retezatul Haţeg.

DACIA ORĂŞTIE - UNIVERSITATEA PETROŞANI: 0-3

Au marcat: Soare (min. 47 şi 74), Puian (min. 48).

Dacia: Pintescu – Borza, Filipescu, Băeşu (min. 77 Pricăjan), Pipili – Coca (cpt.), Duică, Lupşa (min. 83 - Hărăştăşan), Solomon – Noja, L. Popa (min. 81 - Olar). Antrenor: Marius Ştefan.

Universitatea: Kiorean – Asan, Colţişor, Arcuşi, V. Negrea – Tudorache (min. 90 - Grigoraş), Ştoi, Puian (min. 90 - Danciu), Bobină - Soare (cpt., min. 77 - Konicika), Spînoche (min. 66 - Medrea).

Antrenor: Dan Voicu.

Arbitri: Valentin Gavrilă (Crişcior) – Cristian Petrean, Cosmin Danciu (ambii din Deva) Stadion: „Dacia”. Spectatori: 200 Jucătorul meciului: Adrian Soare

Retezatul Haţeg 3-0 (la masa verde, etapa 24); Retezatul Haţeg – U. Petroşani 0-3 (etapa 7).

Pe locul secund s-a situat Retezatul Haţeg, cu acelaşi număr de puncte, iar pe trei a rămas Minerul Uricani.

AJF Hunedoara a făcut eforturi pentru a asigura un final de sezon sub auspiciile sportivităţii. „Startul tuturor celor trei partide cu implicaţii în lupta pentru titlul de campioană s-a dat la aceeaşi oră. Observatorii delegaţi la meciuri au coordonat prin telefon începutul partidelor, pentru a elimina suspiciunile”, a declarat Adrian Radu, preşedintele Comisiei de Competiţii a AJF Hunedoara. Finalul de sezon în Liga a IV-a a fost devansat cu trei zile, la solicitarea FRF, iar meciurile ultimei runde s-au derulat miercuri, în loc de sâmbătă, 8 iunie.

A ieşit soare(le) şi pe str. Universităţii

5

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

ori în primele trei minute, Soare fiind dirijorul orchestrei. Mai întâi a reluat în plasă de la doi metri o minge respinsă de Pintescu la şutul lui Spînoche, iar apoi a centrat excelent de pe stânga şi Puian a înscris printre doi fundaşi ai gazdelor. Repriza „magică” a căpitanului oaspete s-a încheiat în minutul 74, după ce a profitat de o gravă greşeală în apărarea Daciei, iar Soare a înscris simplu în poarta goală.

Până la final nu s-a mai întâmplat nimic, iar „studenţii” vor participa la baraj, unde vor juca cu Ştiinţa Turceni pentru un loc de Liga a III-a în viitorul sezon.

Echipa pregătită de Dan Voicu, întărită la acest meci pe bancă şi cu fostul antrenor Ionuţ Stelescu, a început cu o ocazie monumentală a lui Bobină, care, de la 3 metri, a reluat peste poartă.

Pretendentele înainte şi după…

Soare l-a încercat pe Pintescu în Numai două dintre cele trei echipe aflate la 1. U. Petroşani minutul 20 cu un şut la colţul scurt, egalitate de puncte înaintea ultimei runde iar în minutul imediat următor, Dacia 2. Retezatul Haţeg Universitatea Petroşani, Minerul Uricani şi Retezatul şi-a arătat „colţii”. Dar „zarurile” au 3. Minerul Uricani Haţeg - au reuşit să câştige meciurile disputate ieri, 4. CS Vulcan fost aruncate imediat după pauză, în ultima etapă.

5. Gloria Geoagiu când Universitatea a înscris de două „Studenţii” s-au impus cu 3-0, la Orăştie, cu Dacia, 6. Hercules Lupeni iar „zimbrii” au câştigat cu 2-0 meciul dispu7. Aurul Brad tat pe terenul grupării Inter Petrila.

Rezultatele etapei a XXXIV-a, 8. Dacia Orăştie A treia pretendentă la titlu de campioană, ultima etapă: 9. Metalul Crişcior Minerul Uricani, s-a lovit de experienţa truInter Petrila – Retezatul Haţeg 0-2 10. Aurul Certej pei Aurul Brad, antrenată de Alin Gomoi, şi a Aurul Certej – Hercules Lupeni 3-0 11. Şoimul Băiţa scos doar o remiză albă, prin care a ieşit din Victoria Călan – Gloria Geoagiu 2-0 12. CS Ghelari cursa pentru adjudecarea primului loc.

Dacia Orăştie – Universitatea Petroşani 0-3 13. Inter Petrila În aceste condiţii, titlul de campioană a Ligii Aurul Brad – Minerul Uricani 0-0 14. CFR Simeria a IV-a a revenit Universităţii Petroşani. Având CFR Simeria – Metalul Crişcior 1-2 15. Victoria Călan acelaşi număr de puncte cu Retezatul Haţeg, Jiul Petroşani – CS Vulcan 0-3 16. Jiul Petroşani „studenţii” şi-au adjudecat titlul graţie avan- Şoimul Băiţa – Retezatul Râu de Mori 3-0 17. R. Râu de Mori tajului din rezultatele directe: U. Petroşani – CS Ghelari – Zarandul Crişcior 3-0 18. Zarandul Crişcior

CLASAMENT FINAL 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 33 33

23 23 23 20 19 19 17 18 18 16 15 11 9 9 9 7 3 1

5 5 3 7 7 6 11 4 2 7 9 2 6 4 3 4 3 2

6 6 8 7 8 9 6 12 14 11 10 21 19 21 22 23 27 30

80-26 87-41 71-30 87-40 71-38 79-47 62-28 80-53 76-55 84-50 62-41 61-89 54-80 63-99 37-96 55-116 22-103 10-108

74p 74p 72p 67p 64p 63p 62p 58p 56p 55p 54p 35p 33p 31p 30p 25p 12p 5p

www.zvj.ro

CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

INTERVIU

Pr. Petrache Creţu, protopopul ortodox al Văii Jiului:

„Preotul este un om al tuturor”

- Cum aţi ajuns părinte protopop pe aceste meleaguri tocmai din frumoasa şi îndepărtată Moldovă?

- Am văzut lumina zilei, aşa cum spuneaţi, tocmai în partea cealaltă a ţării, la Popeni, o localitate aflată cam la 15 kilometri de Bârlad din judeţul Vaslui. După naţionalizare, colectivizare şi alte cele, în 1961 tata a venit încoace, la Uricani, cu nişte rude care veniseră să lucreze aici. În primăvara lui 1962, în aprilie am ajuns şi eu aici, iată că am împlinit şi eu 52 de ani de când mă aflu pe aceste meleaguri. Părinţii mei, Nicolae şi Maria, Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească pentru că s-au săvârşit, oameni harnici şi cu frica lui Dumnezeu, au trăit ca să ne crească şi să ne ajute, atât cât au putut ei în acele timpuri.

Tata lucra la mină, mama era casnică, dar familia era unită şi preţioasă, iar eu am fost crescut în regulile simple, dar frumoase ale acelor vremuri, munca şi hărnicia, frica de Dumnezeu, rugăciunea şi Biserica, iubirea faţă de aproape şi milostenia.

- Toate etapele vieţii, mai puţin naşterea, sau perioada cursurilor de la facultate au fost petrecute de dumneavoastră în Valea Jiului…

- Da. Din 1962 am petrecut toate celelalte etape ale vieţii la Uricani.

Copilăria şi şcoala generală la Uricani. În 1973, am început seminarul teologic la Caransebeş. Legat de Caransebeş, chiar în zilele acestea vom avea întâlnirea de 35 de ani de la terminarea seminarului, unde ne vom întâlni cu toţii, recunosc, cu multe emoţii. Cum a trecut vremea!

Mai apoi, ca să revin, am făcut facultatea şi după aceea m-am întors tot aici, unde m-am şi căsătorit, tot la Uricani, cu soţia mea Maria Mihaela, uricăneancă de fel şi cu nişte părinţi extraordinari. Prima dragoste în parohie am avut-o la Cimpa, în estul Văii Jiului, în 1984, până în 1988, înainte de asta slujind timp de şapte ani în administraţia Protopopiatului, pe vremea preotului protopop Octavian Pătraşcu, perioadă în care am învăţat foarte multe lucruri legate de administraţie şi organizare. La Cimpa m-am legat foarte mult de acei oameni pe care-i aveam în parohie, mulţi oameni cu suflet mare, oameni care ştiau şi de rugăciune şi de muncă, dar şi de prietenie şi milostenie. În 1988 s-a ivit o oportunitate pentru a ne întoarce la Uricani, astfel că am plecat spre oraşul părinţilor noştri. Mi-a părut rău de cimpeni şi am plecat cu sufletul strâns, dar n-am avut ce face, deoarece în 26 ianuarie plecase dintre noi părintele Mihai. Iată, de atunci au trecut 25 de ani, timp în care am slujit neîntrerupt numai şi numai la Uricani.

- Cum a fost acest interval de timp şi cum aţi reuşit să o scoateţi la capăt, ţinând cont că nu de puţine ori au fost destule greutăţi, cum sunt de altfel şi azi...

- Am încercat să ducem mai departe în această perioadă tot ceea ce făcuse părintele Mihai şi alţi părinţi înaintea dumnealui, vrednici de pomenire, părintele Lucian Bocea, părintele Alexandru Cozma şi alţii. Au fost ani foarte frumoşi, ani în care am încercat pe toate planurile, filantropic, social, financiar-administrativ, să avem o relaţie firească cu toţi credincioşii din

www.zvj.ro

comunitate, aşa cum e normal să fie într-o relaţie preot-enoriaşi. O comunitate dragă mie, cu oameni distinşi, aşezaţi, cu foarte multă bunătate sufletească şi foarte generoşi şi capabili de sacrificiu. Poate sunt puţin subiectiv, dar când spun toate astea despre cetăţenii din Uricani, mă refer la ceea ce văd în comportamentul dumnealor atunci când sunt necazuri, atunci când se întâmplă ceva rău cu cineva, întotdeauna dumnealor sunt solidari şi plini de compasiune. M-am străduit în toţi aceşti 25 de ani să le implementez ideea că bunătatea n-ar fi bunătate, dragostea n-ar fi dragoste, iertarea n-ar fi iertare dacă nu răsfrângem toate bunătăţile pe care le primim de la Dumnezeu şi celor apropiaţi aşa cum ne învaţă Sfinţii Părinţi şi Învăţătorul Iisus.

- Vă rugăm să faceţi un scurt istoric a ceea ce aţi realizat la Uricani, în parohia pe care o păstoriţi de un sfert de veac.

- În câteva fraze, că nu vreau să lungesc acest interviu, pot spune cu modestie că ceea ce am făcut am făcut pentru Biserică şi oameni.

Comuniunea între clerici şi mireni trebuie să existe întotdeauna, altfel nimic nu se poate, iar la Uricani această comuniune a existat şi există. Preotul este conducătorul comunităţii din parohie, dar nu singur o face, ci împreună cu consiliul parohial şi cu ceilalţi apropiaţi, epitrofi, crâsnici, cântăreţi şi ceilalţi colaboratori.

De la asta am pornit şi ne-am străduit cu toţii ca totul să iasă bine. Era normal şi firesc să întreţinem Biserica din Mailat, cu hramul „Înălţarea Domnului”, o Sfântă Biserică ce are o frumuseţe aparte, prin faptul că se distinge pe un platou mai înalt, unde stă orientată spre Răsărit ca toate Bisericile, într-un spaţiu foarte frumos, definit între Masivul Vâlcan şi Munţii Retezat.

Biserica este înconjurată de morminte, iar la intrarea în incintă există şi un monument închinat eroilor căzuţi „pe câmpurile de onoare ale muncii”, cum stă scris pe fundalul monumentului. Este vorba de accidentele colective de muncă din 23 februarie 1965, 2 noiembrie 1972, 5 februarie 2011 (ultima, când au murit, din păcate, cei cinci tineri de la sectorul V), dar şi altele, unde şi-au pierdut viaţa o persoană sau două. Un monument de readucere aminte pentru toată lumea faţă de aceşti eroi şi bravi oameni care-şi câştigau prin trudă şi osteneală pâinea cea de toate zilele pentru ei şi familiile lor. Este o Biserică frumos definită pe care am încercat să o conservăm cât mai bine şi să o modernizăm atât cât se poate. După anii 1964, Biserica, cum am mai spus, a fost refăcută din temelie de părintele Lucian Bocea, care, cu ajutorul credincioşilor, a ridicat un frumos sfânt locaş, din lemn în exterior şi căptuşită cu cărămidă în interior, cu o turlă pe pronaos care veghează toată zona. În interior, după anul 1977 s-au iniţiat lucrări de pictură, pe vremea părintelui Mihai Perju, lucrări care le-am dus apoi şi eu mai departe.

După ce am venit, am continuat lucrările de întreţinere şi acelea de confecţionare de noi uşi la intrările principale, a

vineri, 7 iunie 2013

echivalentul protoiereului în accepţiunea cea mai largă a cuvântului, „proto ierevs” provine din limba greacă şi înseamnă ierarhie în preoţie, care e o calitate administrativă şi nicidecum alta, cu colegii mei suntem cu toţii egali în preoţie şi în celelalte. Această calitate înseamnă de fapt o relaţie între parohie şi episcopie, dacă vreţi protopopul este un fel de curea de transmisie în tot ce ţine de sarcini şi activitate. Avem 33 de parohii (una este în curs de înfiinţare, este vorba de cea din Colonia Petroşani, care se va numi „Andrei Şaguna”), cu un număr de 42 de preoţi şi trei părinţi ieromonahi de la schituri. E o activitate mai mult administrativă, dar împreună cu echipa din Protopopiat şi cu preoţii ne străduim să facem ceea ce este normal şi firesc. Pe partea cealaltă, toţi ne străduim să ducem o viaţă de preot normală, într-o lume din ce în cea mai cu probleme, foarte multe sociale. Nu uit acele cuvinte pe care le-aţi citat, ele au fost şi vor fi valabile oricând pentru orice preot. Ele trebuie să ne călăuzească! Din momentul în care eşti numit preot nu-ţi mai aparţii, preotul este al comunităţii, este dacă vreţi un frate mai mare pe Părintele Petrache Creţu alături de umărul căruia plâng şi se roagă veteranii Uricaniului necăjiţii, bolnavii, oamenii cu probleme. Preotul este un om al tuturor. Este un efort extraordinar pe care un preot trebuie să-l facă în relaţia cu creştinii, dar e minunat când aceştia sunt mulţumiţi de preot.

E uşor să ridici o Biserică, dar e mult mai greu să ridici Biserica în sufletul unui om şi apoi să consolidezi acea Biserică acolo.

Ne bucurăm că în Valea Jiului, dincolo de greutăţile care sunt, inclusiv cele din minerit, oamenii se apropie de Biserică şi se cealaltă, foarte frumos, undeva la egală roagă la Dumnezeu. Poate că rugăciunile distanţă între Vârful Coarnele şi Tulişa, noastre vor face ca bunul Dumnezeu să locuri unde au căzut la datorie foarte ne ajute, să ne schimbe situaţia mulţi soldaţi în Primul Război Mondial, economică şi socială, trebuie doar să după cum ştiţi la Tulişa existând în acest credem în El, să avem credinţă. Nu va sens şi un monument al eroilor. Această mai fi minerit, va fi altceva. În urmă cu Biserică este spaţiul ideal pentru toată mai bine de 100 de ani, la Uricani, lumea şi va fi la îndemâna fiecăruia din marea majoritate a oamenilor trăiau din Uricani să ajungă în această Casă a oierit, din produsele de lângă casă, din Domnului. Am reuşit anul trecut să prelucrarea lemnului şi altele. Poate aşa ridicăm şi clopotniţa, mai există în curs se va întâmpla din nou, Dumnezeu are tot felul de lucrări, inclusiv grijă de noi toţi! confecţionarea uşilor, lucrări de placare - Există un pătrat, o comuniune la soclul Bisericii, lucrări legate de Dumnezeu-Biserică-preoţi-creştini, încălzire, de alte utilităţi şi de pictură. cum vedeţi această relaţie?

Dorim ca la demisolul Bisericii să - Mai înainte mă gândesc la triunghi, la dezvoltăm nişte activităţi sociale, avem Sfânta Treime, care este un triunghi un parteneriat în acest sens cu Primăria Uricani, care şi anul acesta, împreună cu foarte important în cadrul acelui pătrat. consiliul local, şi-a exprimat dorinţa de a Fără Sfânta Treime nimic nu există, iar acel pătrat se alimentează tocmai din ne ajuta, aprobând suma de 300.000 lei.

Ne dorim să dezvoltăm acolo şi activităţi acel triunghi care există. Relaţia cu Dumnezeu, cu Sfânta Treime nu poate de educaţie religioasă, dar şi un decât să fie deplină, totală. Este o afterschool unde 15-20 de copii din localitate să poată fi ajutaţi educaţional, deschidere de la Dumnezeu clară, tu, om, muritor, primeşti de la Dumnezeu să preîntâmpinăm astfel abandonul atâtea daruri, inclusiv viaţa, iar tu, la şcolar la copiii din Uricani. Să vedem ce rândul tău, trebuie să-L iubeşti, să-L va fi aici, deoarece sunt mulţi mai mulţi cinsteşti şi mereu să-I mulţumeşti, să ai copii care s-ar încadra aici, dar noi atât credinţă fără jumătăţi de măsură şi vom putea. îndoieli. Altfel nu se poate! Vreau să vă - „Totul pentru Dumnezeu, totul spun că şi un preot trebuie să slujească pentru creştini, totul pentru Sfânta Lui 25 de ore din 24 dacă se poate. Între Biserică” e un citat dat din cele spuse preoţi, Biserică şi creştini relaţia trebuie de dumneavoastră când aţi fost numit să fie plăcută, egală şi îndreptată doar protopop de Petroşani. Cum sună azi? spre Dumnezeu şi învăţăturile Lui. Să nu Şi dacă tot am folosit cuvântul uităm să fim în comuniune cu Domnul şi protopop, ce înseamnă aceasta? nu doar să-I cerem ci şi să-I mulţumim.

- De la începutul lui februarie 2012, prin - Părinte protopop, vă mulţumim! vrerea Preasfinţitului Episcop Gurie Giurgiu, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Interviu realizat de Corneliu BRAN am primit această calitate. Protopop e

scaunului arhieresc şi alte lucrări care ţin de Sfântul Altar sau de cult. Am făcut ceea ce trebuie să facă orice preot, nimic mai mult, lucrări necesare pentru orice parohie. Exact ca şi acasă şi la Biserică, în timp, sunt multe lucruri de făcut. Dacă le laşi, nu le mai dai de cap, de aceea întreţinerea trebuie să continue tot timpul într-un sfânt locaş.

- Legat de cealaltă Sfântă Biserică, unde de asemenea slujiţi, ce ne puteţi spune?

- În Uricani se simţea nevoia de o nouă Sfântă Biserică pentru cetăţenii din partea de sus a oraşului, cum spunem noi, unde sunt blocuri multe construite după anul 1965. Dorinţa cetăţenilor şi a noastră s-a materializat în octombrie 2006 când s-au început lucrările la noua Biserică. Am pus piatra de temelie în 25 martie, în ziua de Bunavestire în 2004, deci înainte cu doi ani, dar doi ani de zile au durat demersurile, actele şi completarea şi avizarea tuturor hârtiilor care trebuie făcute, inclusiv proiectul şi toate celelalte. Hramul acestei Biserici este „Adormirea Maicii Domnului”, este aşezată pe un platou mai înalt, ca şi

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

MINORITAŢI

vineri, 7 iunie 2013

Partida Romilor vă recomandă

Romi din toată Valea, şcolarizaţi-vă!

Este valabil pentru oricine. Dacă vrei, poţi! Atâta timp cât ai sănătate mintală şi fizică, poţi să reuşeşti. Copiii romi, bogaţi sau săraci, sunt români.

Statul român facilitează accesul la educaţie pentru orice copil de etnie romă. Studenţii basarabeni, de exemplu, au burse şi le este asigurat locul în sistemul educaţional universitar. Exact în acelaşi fel se întâmplă şi cu elevii romi.

Aceştia au locuri asigurate în sistemul educaţional liceal şi universitar. Tot ceea ce trebuie să facă este să profite de oportunitate, să profite de această facilitate pe care elevii de etnie română nu o au. Părinţii de etnie romă trebuie să ştie că unul sau mai mulţi copii de-ai lor pot ajunge într-o facultate, într-un liceu, la un profil anume, la care poate un copil de etnie română nu are acces prin concurs liber. Prin urmare, ar trebui să profite de această şansă. Orice copil are dreptul la un trai mai bun, la educaţie. Este normal şi firesc ca toate persoanele de etnie romă să profite de aceste facilităţi. Un stigmat, o etichetă nu pot sta în calea unei oportunităţi de a reuşi în viaţă. Dacă, din păcate, uneori, societatea este subiectivă, catalogând şi sancţionând în funcţie de culoarea pielii, nu trebuie

să plecaţi capul. Trebuie să găsiţi metoda de a demonstra că se poate reuşi în viaţă.

Cu toate că la fiecare profil de liceu există asigurate câte două locuri pentru elevii romi, majoritatea acestora rămân în permanenţă neocupate. Un copil de etnie romă ar putea învăţa la cel mai bun liceu din judeţ, sau la profilul pe care şi-l doreşte, doar profitând de această facilitate. Stigmatul îi opreşte, din păcate. Partida Romilor desfăşoară o campanie naţională, în 41 de judeţe, pentru admiterea copiilor romi în şcoli, licee, facultăţi. Pentru acest lucru trebuie să apeleze la ajutorul şi înţelegerea copiilor, profesorilor şi părinţilor. Este revoltător şi necinstit ca atât unii profesori, cât şi unii părinţi să respingă ideea apartenenţei la etnie, sau să sancţioneze apartenenţa la etnie, şi să împiedice copiii de a profita de această şansă. Tocmai de aceea reprezentanţii Partidei Romilor merg din casă în casă, din comunitate în comunitate,

Biserica Reformată din Petroşani

Aniversează 125 de ani

Viaţa spirituală şi activitatea bisericilor din Petroşani constituie un element deosebit de important pentru întreaga comunitate locală. În acest sens, zilele acestea, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Petroşani, comunitatea reformată a Petroşaniului aniversează 125 de ani de la construcţia Bisericii Reformate din localitate.

Potrivit datelor oficiale, construcţia primei biserici reformate din Valea Jiului a început în anul 1886 la Petroşani şi s-a încheiat cu 2 ani în urmă, în 1888. Acest eveniment a avut o semnificaţie deosebit de importantă în cadrul comunităţii reformate din Petroşani, la vremea respectivă, biserica fiind inaugurată în data de 9 decembrie 1888, printr-o slujbă festivă ţinută de către episcopul

reformat Szasz Domokos. Întrucât în acest an se împlinesc 125 de ani de la construcţie, la prima şedinţă a presbiterilor din 2013, presbiterul reformat Toth Janos a propus sărbătorirea acestui eveniment prin organizarea unor manifestări publice dedicate comunităţii. Această propunere a fost apreciată nu doar de comunitatea reformată, ci de întreaga comunitate locală a Petroşaniului, administraţia publică locală asumându-şi şi rolul de susţinător al evenimentelor publice care vor avea loc la Petroşani cu acest prilej. Astfel, cu această ocazie, profesorii şi elevii din promoţia 1966-1967 a Şcolii Generale din Petroşani, secţia maghiară, au ridicat o troiţă memorială în curtea bisericii reformate din Petroşani,

David Benedekfi, liderul UDMR Lupeni:

7

din clasă în clasă, şi abordează persoanele de etnie romă, pentru a le convinge că oportunitatea accesului facilitat la educaţie nu trebuie ratată.

Campania „Noi îţi dăm recomandarea” se desfăşoară în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ de la nivel local. Orice comunitate are interesul de a-şi educa cetăţenii, de a-i ţine în şcoală, tocmai de aceea cu toţii trebuie să susţinem campania. Reprezentanţii Partidei Romilor vorbesc cu părinţii şi elevii de etnie romă, le pot elibera o recomandare, în baza căreia se asigură accesul la unul dintre locurile disponibile în sistemul educaţional de stat.

Alina PIPAN

care va fi dezvelită la 9 iunie 2013, zi care a fost aleasă pentru a marca fericita aniversare a celor 125 de ani de activitate a Bisericii Reformate din Petroşani. Cu acest prilej, va fi oficiată şi o slujbă festivă la Biserica Reformată din Petroşani, începând cu ora 13:00. La acest eveniment au fost invitate o serie de persoane reprezentative pentru biserică şi pentru municipiul Petroşani.

Participanţii vor avea bucuria de a primi diferite obiective omagiale, printre care şi o monografie a Bisericii Reformate din Petroşani, realizată sub îndrumarea preotului reformat Márton Zoltán şi a soţiei sale Márton Ildikó, de către o echipă de oameni sufletişti compusă din Szöllősi Moţa Andrei, Toth János şi Iozsa Ildiko în calitate de tehnoredactor şi fotograf.

„Anul acesta sunt mai puţine fonduri, dar vom avea manifestări felurite, interesante, cu oaspeţi din judeţ şi din Ungaria”

Zilele Maghiare din Judeţul Hunedoara au ajuns la ediţia a IV-a. Anul trecut au fost mai bogate în evenimente, spune liderul local UDMR, David Benedekfi, dar erau şi mai mulţi bani. Anul acesta organizaţia se descurcă cu ce are, dar nu renunţă la sărbătoarea pe care o oferă în dar comunităţii maghiare, şi nu numai. Este invitat să ia parte la evenimente oricine doreşte.

Astăzi este prima zi din şirul Zilelor Maghiare. În program este precizat un singur eveniment, maratonul de lectură. Nici nu ar mai avea loc altul din moment ce acesta poate dura cu orele. Anul trecut, ne informează Benedekfi, maratonul a durat 24 de ore. Mai exact, cititorii care au informaţii despre comunitatea maghiară, pot să vină şi să împărtăşească informaţia.

Maratonul de lectură are ca temă „Maghiarii în lume şi monumentele lor” va începe la ora 13 şi va avea loc la Casa de rugăciune baptistă maghiară din Lupeni. Vor fi prezenţi la acest eveniment şi mai mulţi artişti din Deva. Sâmbătă, 8 iunie, se va da proba cea mare.De la ora 10 vor începe pregătirile pentru o serie de evenimente organizate la Casa de protocol „Lupeni 5 Sud”.

Este invitat Ansamblul folcloric din Cristur şi vor intra în competiţie 5-6 echipe la tradiţionalul concurs de gulaş. Nu-i aşa că sună apetisant? Va fi muzică şi dansuri populare, dar şi un meci de fotbal. Duminică, 9 iunie, la orele 18, UDMR a pregătit un program de muzică corală. Va concerta corul Bisericii Catolice din Lupeni, corul minerilor din Varpalota, un cor cu renume, care a susţinut spectacole în toată Europa.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

8

ACTUALITATE

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

Ziarul Vãii Jiului vineri, 7 iunie 2013

La Vulcan a răsărit

Ciuperca de la Casa Pensionarilor

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Dacă primarul Gheorghe Ile păstrează, încă, în el misterul privitor la ceea ce va exista în filigoria care-i poartă numele, aflată la intersecţia Bulevardului Mihai Viteazul cu strada Preparaţiei, în altă parte a oraşului a apărut una pe care, văzând-o, îţi dai seama imediat la ce şi cui foloseşte.

Noua ciupercă a lui

Ile sau, mai bine zis, ce a ieşit după renovarea celei vechi, este aproape gata (vezi poza). Numai că nimic pe afară nu-i dezvăluie destinaţia. Pe dinăuntru nu observi nimic, din cauza geamurilor cu oglindă. Aşa că îţi rămâne doar să-i asculţi pe cei care-şi dau cu părerea. Şi care nu sunt puţini

în această zonă.

Dacă destinaţia

ăsteia rămâne învăluită în mister, nu acelaşi lucru se poate spune despre ciuperca ivită în curtea Asociaţiei Pensionarilor din Vulcan, situată pe strada Nicolae Bălcescu. Ideea ridicării unei asemenea construcţii au avut-o câţiva membri ai asociaţiei, iar domnul ing. Dumitru Cocotă, preşedintele asociaţiei, nu a avut decât să-i invite ca, împreună, să pună mâna şi s-o construiască. Acum, că e gata - mai trebuie puse doar mesele -, venerabilii pensionari vulcăneni aşteaptă canicula care-i va obliga să se refugieze sub ciupercă şi să joace "66", să bată tablele sau să facă schimb de cai, de ture, de nebuni şi de pioni. Şi, la o adică, să dea pe gât o bere rece.

Gheorghe OLTEANU

Elevii Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida”

Au marcat Ziua Mediului printr-o expoziţie de obiecte create din material reciclabil

Ziua de 5 iunie este marcată în fiecare an ca Ziua „Mediului” şi constituie un bun prilej de a ne mobiliza prin manifestări comune, menite să atragă atenţia asupra protejării mediului. Anul acesta, evenimentul a fost organizat de către Asociaţia „Pro-Parâng” şi Primăria Petroşani.

Mai mulţi elevi ai Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroşani, membri ai Clubului de tineret IMPACT „Leonida”, au realizat câteva obiecte din materiale pe care le găsim din belşug aruncate peste tot. Scopul este acela de a le arăta celorlalţi cum poţi să-ţi înfrumuseţezi clasa sau camera personală cu lucruri pe care altfel le-ai fi aruncat, din PET-uri, cutii de ţigări, cartoane, dopuri, bucăţi de parchet, hârtie. Elevii au dat dovadă de imaginaţie creând din aceste materiale reciclabile trenuleţe, maşinuţe, căsuţe, păpuşi din PET-uri.

Arta reciclată este, de asemenea, o modalitate

www.zvj.ro

bună de a motiva copiii să recicleze şi să fie interesaţi să realizeze obiecte din materiale adunate de peste tot.

La eveniment - care a avut loc în Sala de Marmură a Primăriei Petroşani - au participat elevi ai şcolilor şi liceelor din oraş, dar şi copiii de la Clubul Copiilor, care sunt îndrumaţi de membrii Asociaţiei „Pro-Parâng”.

Este o iniţiative lăudabilă, evenimentul având impact în comunitatea petroşeneană.

Prof. Carmen DAMIAN

Ziarul Vãii Jiului

UMOR ÎN HA... MAJOR

vineri, 7 iunie 2013

9

Ionuţ-Daniel Ţucă – „Străjer pe reduta Satyricon” „Străjer pe reduta Satyricon” este un volum de epigrame al umoristului Ionuţ-Daniel Ţucă, din Medgidia. Citind cartea, am remarcat şi numele altor umorişti constănţeni. Prefaţa este scrisă de Dan Norea, preşedintele Clubului Umoriştilor Constănţeni, iar grafica este realizată de caricaturistul Leonte Năstase. În loc de postfaţă este publicat rondelul „Unui procuror epigramist”, dedicat autorului de către umoristul Petru Brumă. Pe coperta a IV-a, sunt câteva impresii despre autor, relatate de „amiralul umorului românesc”, Ananie Gagniuc, din care citez: „Talentatul epigramist Ţucă Ionuţ are un nume care începe cu Ţ şi se termină tot cu Ţ, ceea ce mă face să exclam, admirativ: Ţţ, ţţ...!”. Citind epigramele selectate din volum, cititorii Văii Jiului pot exclama, la fel: „Ţţ, ţţ...!”.

Estivală

Sub fantastica sa vrajă, Soarele ne-a prins pe toţi; Vremea-i bună pentru plajă, Vremurile pentru hoţi.

Când plouă la români Nori pe ceruri se adună, Anunţând precipitaţii; Pare-a fi o veste bună, Dar uităm de inundaţii.

Maniere pe calea ferată

Când urci în trenul „de persoane” Te înspăimânţi şi ai frisoane, Pentru că-n el găsesc cu cale Să circule şi… „animale”.

Adolescenţii secolului XXI Bunul simţ, adeseori, Ei preferă să-l ignore, Provocând, deşi minori, Multe neplăceri majore.

Unor absolvenţi de facultate Îi vezi aşa cu mintea goală Şi-ţi zici, ca unul ce îndură, Că mulţi sunt anii lor de şcoală, Dar nu şi cei de-nvăţătură.

Tânăra la spovedit

În rând cu lumea ca să fie, Se duse ea la spovedit

Şi ce-o fi spus nu prea se ştie, Da-i cert că popa a roşit.

Despre căsătoriile aranjate

În vremea care, cu succes, Doar „ochiul dracului” primează, Când nunta e din interes, Iubirea nu interesează.

Familistul

O lungă vreme el a tins – Şi iată că a fost să fie S-ajungă „familist convins”.

(Convins cu forţa de soţie.)

Şomerul

De-al său patron abandonat, Uitând odihna somnului, El e un fost salariat Lăsat în plata… Domnului.

Tăierea salariilor profesorilor Când dascălilor, din salarii, Guvernul nostru le-a tăiat, A fost furtună-n cancelarii, Încât miniştrii-au… strănutat.

Protecţia muncii

Din privirea aruncată Peste ditamai sectorul, Pricepui că-i protejată Munca. Nu şi muncitorul.

Preţul „la raft” în supermarket

Am auzit, şezând la coadă, Spunându-se cu voce tare, Că preţul acesta o să scadă…

Puterea mea de cumpărare.

Şablon hollywoodian

După desfiinţarea unor spitale

Instantaneu rustic

Gura lumii

Întors intempestiv acasă, Îşi vede soţul – un berbec apus – În pat nevasta radioasă, Dar şi-o pereche de picioare-n plus.

Baba-i cu colaci plecată La biserica sătească, Iară moşul se desfată, În sfârşit, cu o Băbească.

Amanta

Amanta e un substitut, Jucând chiar rolul de sosie Şi-având un furtunos trecut.

Păcat că va sfârşi soţie!

De-această foarte generoasă Măsură-n vremuri chinuite, Românii cred c-or să profite Şi-or să mai moară şi pe-acasă.

A dezlănţuit infernul Zvonul acesta iluzoriu Cum c-ar fi căzut Guvernul, Însă doar în derizoriu.

Ultima soluţie

ANUNȚ

Primăria oraşului Petrila, cu sediul în localitatea Petrila, str. Republicii, nr. 196, jud.

Hunedoara, titular al proiectului: „P.U.Z. – Înfiinţarea domeniului schiabil Şureanu – Petrila”, oraş Petrila, Zona Şureanu, jud.

Hunedoara, a solicitat la Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova aviz de gospodărire a apelor pentru realizarea următoarelor lucrări: 4 pârtii de schi cu dificultate medie, o linie de transport pe cablu, un lac de captare a apei necesare tunurilor de zăpadă artificială, puncte de servicii.

Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Persoanele care doresc să obţină informaţii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa: localitatea Petrila, str.

Republicii, nr. 196, jud. Hunedoara.

Persoanele care doresc să transmită observaţii, sugestii şi recomandări se pot adresa solicitantului sau la Administraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova la adresa: Bld. Nicolae Romanescu, nr. 54, Craiova, jud. Dolj.

De-alegem munca drept deviză Şi-adăugăm ambiţia, În doi-trei ani ieşim din criză Şi reluăm tranziţia.

Ipocrizie politică

Cu faţa către naţiune, Aleşii-n piept cu pumnu-şi bat, Că doară sunt bărbaţi „de stat”; (Deci, nu şi tipi de acţiune…)

„Speranţa moare ultima” Cu doar un pic de cutezanţă, Ca tot românul tu socoţi, Când vine vorba de speranţă, Că ea ne va-ngropa pe toţi.

„Ai carte, ai parte!”

Cartea-i unicul blazon Ce te scoate-oricând din ceaţă Şi-ţi oferă-o şansă-n viaţă.

(Una la un milion…)

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 DIVERSE

Deputatul PP-DD Monica Iacob-Ridzi propune ca

vineri, 7 iunie 2013

Statul să-şi asume responsabilitatea depistării şi prevenirii unor boli ale cont de situaţia materială precară în sărăciei şi ignoranţei „Ţinând care se zbate o bună parte din populaţia ţării, Deputatul Monica Iacob-Ridzi a depus astăzi (ieri, 6 iunie – n.r.) la Camera Deputaţilor o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.

Deputatul PP-DD consideră că, deşi prin adoptarea Legii nr. 95 în anul 2006 s-a făcut un important pas înainte în domeniul modernizării şi organizării sistemului sanitar din România, pe parcursul anilor, din 2006 şi până în prezent, au apărut o serie de situaţii noi, care nu au fost prevăzute nici în varianta iniţială, nici în modificările şi completările ulterioare.

O astfel de situaţie este generată de Programul naţional de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, care este în derulare şi în prezent. Conform prevederilor din forma iniţială a legii, de acest program nu pot beneficia decât persoanele care pot face dovada că sunt integrate în sistemul naţional de asigurări de sănătate.

Aceeaşi situaţie este întâlnită şi în cadrul proUltima medie la examenul de admitere în clasa a IX-a: gramelor de depistare a TBC-ului, HIV/ SIDA, hepatita C etc., toate având rolul de a prezenta o imagine cât mai reală a stării de sănătate a populaţiei,

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” PETROŞANI

mulţi români nu dispun de nici o formă de asigurări medicale şi nu îşi permit luxul de a solicita aceste teste contra cost, drept care renunţă la ele. Ei sunt sau vor fi viitorii purtători ai acestor maladii pe care le vor transmite mai departe.

Fiind vorba de o activitate de depistare şi prevenţie, numărul celor care nu au fost incluşi în aceste programe trebuie să fie cât mai mic pentru ca rezultatele statistice să fie cât mai apropiate de realitate”, a declarat deputatul Monica Iacob-Ridzi.

pentru ca, mai apoi, să poată fi luate măsurile necesare la nivel naţional. În prezent, conform Legii nr. 95/ 2006, în forma actuală, cetăţenii români sau rezidenţii din România, care nu fac dovada unei asigurări medicale, de orice formă, nu beneficiază de servicii medicale elementare sau de prevenţie, ca de exemplu: servicii de sănătate şcolară, servicii de laborator în domeniul sănătăţii publice, servicii de planificare familială, servicii de screening pentru depistarea precoce a bolilor, servicii prenatale şi postnatale etc.

Deputatul Monica Iacob-Ridzi doreşte, prin intermediul modificării legislative propuse Parlamentului, ca prin adoptarea unor măsuri de completare şi modificare a legislaţiei în vigoare din domeniul depistării şi prevenirii unor boli ale sărăciei şi ignoranţei, dar cu un mare impact social, finanţarea programelor de sănătate să poată fi făcută, după caz, de la bugetul Ministerului Sănătăţii, din bugetul de stat sau din alte surse, inclusiv donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii.

La Deva OFERTA EDUCAŢIONALĂ PENTRU CLASELE A IX-A - AN ŞCOLAR 2013-2014 -

Profilul Real, specializările: - matematică-informatică, intensiv engleză (28 locuri, o clasă) - matematică-informatică, intensiv informatică (28 locuri, o clasă) - ştiinţe ale naturii ( 28 locuri, o clasă) Profil Uman, specializările: - filologie (28 locuri, o clasă) - filologie intensiv engleză (14 locuri), intensiv franceză (14 locuri) - 2 grupe, o clasă

Înscrierea în liceu a absolvenţilor de gimnaziu care au fost declaraţi admişi la liceul nostru se face în perioada 17 - 26 iulie 2013 prin depunerea la secretariatul unităţii a dosarelor de înscriere ce conţin următoarele acte:

1. cererea de înscriere; 2. cartea de identitate (dacă este cazul) şi certificatul de naştere în copie legalizată; 3. adeverinţă cu notele şi media generală obţinute la Evaluarea naţională din clasa a VIII-a; 4. foaia matricolă pentru clasele V-VIII (cu calculul mediei generale); 5. fişa medicală

IMPORTANT!

După afişarea elevilor admişi în liceul nostru se va face repartizarea lor la clasele cu predare intensivă a unei limbi moderne în urma unei testări ce va avea loc în data de 19 iulie 2013 începând cu ora 9:00 la sediul liceului.

Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contacta la secretariatul liceului din strada 1 Decembrie 1918, nr.7 sau la telefon 0254 541574 sau puteţi accesa site-ul www.ltme-petrosani.ro

www.zvj.ro

Dezbatere cu elevi despre răspunderea penală a minorilor

Ieri, la Deva, poliţiştii hunedoreni s-au întâlnit cu elevii de clasa a IX-a de la Colegiul Naţional Sportiv „Cetate”, pentru o dezbatere privind răspunderea penală a minorilor, consecinţele încălcării legii la vârsta minoratului şi genuri de infracţiuni pentru care minorii pot fi traşi la răspundere penală.

Poliţiştii Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii (C.A.P.C.) din cadrul IPJ Hunedoara au adus elevilor şi un material video „Nu lăsa violenţa să te transforme într-un infractor”, în care sunt prezentate confesiunile unor minori privaţi de libertate care ispăşesc pedeapsa în Penitenciarul de minori şi tineri de la Craiova pentru infracţiuni de furt, tâlhărie, trafic de droguri şi omor comise în perioada de minorat. „Prin astfel de dezbateri şi întâlniri, vrem ca tinerii cu vârste de peste 16 ani, care au deja răspundere penală, să conştientizeze că în faţa legii sunt

deja consideraţi maturi, cu discernământ, capabili să facă diferenţa între legal şi contra legii. Ne dorim ca aceşti tineri să fie capabili să reziste presiunii grupului de prieteni şi să refuze influenţele nefaste, astfel încât pe perioada vacanţei mari să avem cât mai puţini minori citaţi în dosare penale ca autori de infracţiuni sau ca victime ale infractorilor”, a declarat inspector principal de poliţie Andrea Fieraru.

Zilele următoare, poliţiştii vor continua seria acestor întâlniri şi în alte unităţi de învăţământ din judeţ.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 7 iunie 2013

MULŢUMIRI

DIVERSE

Mulţumiri domnilor dr. Vasilescu Alin, dr. Ciugulea Nicolae şi doamnei dr. Şodolescu Petronela precum şi întregului colectiv din Secţiile Chirurgie şi Terapie Intensivă pentru profesionalismul şi grija de care au dat dovadă în rezolvarea problemei mele de sănătate Cu stimă şi respect, Monica Antonescu Vând receptor Dolce, fără datorii.

Preţ 20 euro.

Telefon 0761.756839

Pensionar caut să închiriez garsonieră în Valea Jiului pe termen nelimitat, maxim etajul 2.

Telefon 0728.804734

Anunţ Membrii Asociaţiei Composesoratul Poienile Tăii, Băniţa, Dâlja Mare - Petroşani, Hunedoara convoacă pentru data de 16.06.2013, ora 13, la sediul Primăriei municipiului Petroşani, Sala de Marmură, Adunarea Generală a membrilor composesori cu următoarea Ordine de zi: 1. Prezentarea Raportului de activitate.

2. Alegerea Consiliului de Administraţie.

AUTO

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Tel. 0765.591522

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară.

Taxă plătită.

Telefon 0761.756839

PUBLICITATE 11

VÂNZĂRI

SC DRUPO SRL, cu sediul în Călan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254.541720, produce şi comercializează la Baza de Producţie din Petroşani (fost CONPET), str. Fabricii, nr. 11 următoarele produse: pavele, borduri carosabile şi de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preţuri avantajoase.

ANGAJĂRI Societate comercială profil construcţii angajează: dulgheri, zidari Relaţii la telefon: 0728.131.671; 0728.131.674 Optix Solutions, companie din Bucureşti, caută colaboratori (studenţi/absolvenţi secţie IT) pentru dezvoltare software project based în Petroşani. Tehnologiile utilizate sunt: Java, Php, iOS, Android, .Net, Unity, PhoneGap, C++, Python etc.

Persoanele interesate vor trimite CV pe adresa: marius.dascalu@oxs.ro. Întreprindere în construcţii angajăm zidari, dulgheri şi finisori.

Trimiteţi SMS la 0729.051729.

Societate Comercială din Petroșani angajează – RESPONSABIL IT –

Vând sau predau afacere, loc de joacă şi petreceri pentru copii.

Relaţii la telefon 0721.379985

Vând maşină de scris firma “Optima”, categorie profesională, stare bună, funcţională.

Telefon 0720.601012

IMOBILIARE

Vând casă, situată în municipiul Vulcan (zona Mercur), la preţ de apartament, poate fi achiziţionată inclusiv prin programul Prima Casă.

Telefon 0731.805492 Vând teren 5000 mp Aninoasa, ieşire din indiviziune, cadastru, intabulare, canalizare, curent, apă.

Telefon 0731.805492

Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 42.000 euro.

Tel. 0724.571408

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Tel. 0726.291090

Cerințe: • experiență în lucru cu programe de tehnoredactare/design grafic (e.g. Corel, Photoshop, Quark Express etc.)

• experiență în WebDesign • cunoștințe tehnice depanare echipamente IT (soft/hard) Avantaje: • experiență în promovare online (SEO/SEM) CV-urile pot fi trimise la adresa de e-mail mihaela.zica@yahoo.com

Beneficii: • oportunitatea de a lucra într-un mediu de lucru plăcut • pachet salarial motivant Salon de cosmetică, coafură şi manichiură-pedichiură angajează coafeză şi frizeriţă.

Relaţii la telefon 0762.707544

Vila Melinda angajează cameristă.

Detalii la adresa: str. Maleia, nr. 106A, Petroşani.

Tel.:0254-545 842, 0762-657 455.

Email: office@vilamelinda.ro

SC angajează agent vânzari în domeniul materialelor de construcţii.

Relaţii la telefon 0751.199.100, Petroşani.

Yoyo’s Irish Pub Petroşani, b-dul 1 Decembrie 1918 - zona pietonală (lângă Optică şi Enel) angajează barman şi ospătar.

Relaţii la telefon 0785.296666

ÎNCHIRIERI

SC închiriază în condiţii avantajoase spaţii comerciale utilate, situate în Petroşani, zona Livezeni, pretabile aproape oricărei activităţi (bar, pizzerie, restaurant, cramă, sedii de firmă - birouri, depozite, cabinete etc.).

Relaţii la telefon 0751.199100.

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Este o zi perfectă, veştile bune şi evenimentele fericite dau năvală în calea ta. Ar fi culmea să nu profiţi din plin de tot ce ţi se oferă pe tavă, pentru că o poţi numi una dintre cele mai optimiste zile din ultima perioadă.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Faci echipă bună cu o persoană la fel de energică şi de implicată în proiectul care te preocupă şi vă stimulaţi excelent unul pe altul.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Atitudinea cu care te înconjoară cei din jur este motorul principal de energie pozitivă pentru tot ce ţi-ai propus pentru azi.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu te afli în cea mai bună companie pentru ceea ce ai de făcut astăzi, dar nu ai cum să schimbi situaţia. Trebuie să te adaptezi unor oameni încărcaţi negativ.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Eşti pregătit pentru o mare schimbare în viaţa ta, de care îţi legi acum toate speranţele! Ai mari aşteptări de la acest moment căruia îi acorzi o semnificaţie cu iz de unicat în destin.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Când ai ocazia să îţi pui în valoare talentele native, nimic nu e prea greu, de aceea azi îţi aduni forţele pentru a le canaliza într-un proiect care te încântă şi de la care ai mari aşteptări.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Se simte un aer proaspăt în iubire, pentru că semnalele care vin de la cel care ţi-a cucerit inima sunt suficient de puternice pentru a prinde curaj să mergi mai departe.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

altceva.

Piedica ce apare azi în calea ta te ţine pe loc încât consideri că singura ieşire din impas e să pui punct aici şi să te apuci de

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Erai convins că nu se mai poate face nimic într-un proiect care stă pe loc de la o vreme, dar ai parte de o surpriză. Apare o soluţie salvatoare care dă un nou sens acelui plan blocat.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Abordezi o atitudine oarecum nepăsătoare la problemele altora, de parcă nu ai avea nicio legătură cu acestea. Nu trebuie să te pui de fiecare dată în pielea lor, că îţi strici tu tot cheful.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Dragostea este planul cel mai sensibil al zilei. Partenerul nu e în toane bune şi nimic nu-l mulţumeşte, nici măcar încercările tale de a fi tandru, deci îl laşi în apele lui.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Cu cât naşti mai multe controverse prin faptele tale, parcă te ambiţionezi şi mai tare. De obicei nu eşti atât de bătăios.

www.zvj.ro

CMYK

12 TIMP LIBER

Enduro la cote maxime

Primăria Petroşani şi Asociaţia „Petro Aqua” vă invită mâine

Judeţul Hunedoara este prins şi în acest an în traseele celebrei curse enduro Red Bull Romaniacs, care va avea loc în perioada 2-6 iulie şi are ca tabără centrală Sibiul.

Este a zecea ediţie a competiţiei şi ea va aduna la start 365 de rideri din 40 de ţări. Raliul va străbate, pe un traseu de 600 de kilometri, patru judeţe: Sibiu, Vâlcea, Alba şi Hunedoara. În clasamentul ţărilor prezente la ediţia aniversară a Red Bull Romaniacs naţiunile cu cei mai mulţi reprezentanţi sunt : Marea Britanie (57 de rideri), Austria (45 rideri), Germania (42 rideri) şi Africa de Sud (27 de rideri). Nou intratele în acest clasament sunt: India, Brazilia, Venezuela, Republica Dominicană, Ecuador şi Columbia.

Printre cei 365 de rideri înscrişi se află şi două femei care vor lupta pe traseul celui mai dificil raliu hard enduro de pe planetă pentru titlul de regină a Carpaţilor. Este vorba despre Veronika Dalhammer (Austria) – o însoţitoare de bord a companiei Austrian Airlines – care a terminat pe locul şapte la Hobby Team ediţia din 2012 şi de Sorina Sandu (România).

Sorina lucrează ca specialist în marketing şi a încheiat ediţia din 2011 pe locul 12 la Hobby Team.

Atenţia cunoscătorilor este îndreptată asupra riderilor din liga campionilor la enduro extrem. Actualul rege al Carpaţilor, Graham Jarvis (Marea Britanie), mai are nevoie doar de o victorie pentru a se impune ca lider suprem. În prezent, împarte recordul celor trei titluri cu francezul Cyril Despres care s-a impus în ediţiile 2004, 2005 şi 2007.

Sunt de urmărit şi „lupii tineri” Wade Young şi Jonny Walker: Young, în vârstă de 17 ani, a devenit recent cel mai tânăr câştigător al Roof of Africa, iar Walker a fost deja anul trecut la „cursul” Red Bull Romaniacs şi revine pentru a câştiga raliul.

Majoritatea detaliilor referitoare la traseu vor rămâne secrete până înainte de eveniment. Traseul este unul cursiv, prin munţi, cu toate tipurile de teren, mersul pe asfalt fiind evitat cât se poate de mult.

Programul competiţiei începe pe 3 iulie, în Sibiu, continuând cu Petroşaniul, start şi finish în 4 iulie, start de la Petroşani către Sibiu, în 5 iulie, şi o ultimă etapă la Sibiu, în 6 iulie, după care urmează festivitatea de premiere şi un party special.

Mihaela PETROŞAN

Mâine, 8 iunie, ora 12, va avea loc cea de-a VI-a ediţie a concertului Acapella din Peştera Bolii.

Organizatorii - Petro Aqua şi Primăria municipiului Petroşani - mizează şi de data aceasta pe ineditul şi misticul locului, peştera fiind ocrotită de altarul special construit şi de icoanele Maicii Domnului cu Pruncul şi cea a Sfintei Varvara, Ocrotitoarea Minerilor.

Câteva argumente

Mâine din faţa Casei de Cultură „Ion Dulămiţă” din Petroşani vor pleca, în jurul orei 11:30, mai multe microbuze spre Peştera Bolii. Elevii de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Petroşani, coordonaţi de învăţătoarea Gabriela Popescu, vor oferi la intrarea în peşteră câte o margaretă tuturor doamnelor şi domnişoarelor.

Corul Minerilor din Varpalota va fi o prezenţă gustată de publicul amator. Corul reunit al Forumului Democrat German din Petroşani şi corul Forumului Democrat German din Reşiţa vor aduce buna dispoziţie iubitorilor de muzică.

De la Orăştie va veni, cu un repertoriu variat şi bine structurat, cunoscutul cor al Catedralei ortodoxe din localitate, „Arhanghelii”.

Oamenii din spatele concertului

Această ediţie nu ar fi putut exista dacă nu se implicau cei din Asociaţia ecologică „Petro Aqua” şi Primăria Petroşani, în mod special primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Ca de fiecare dată, au pus umărul şi au ajutat omul de afaceri lupenean Emil Părău şi directorul EM Petrila, Constantin Jujan. Nu în ultimul rând trebuie remarcat şi sprijinul acordat de Salvamin Petroşani.

Vor fi pe metereze şi vor face ca totul să decurgă bine şi

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

)

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

vineri, 7 iunie 2013

La tradiţionalul concert Acapella de la Peştera Bolii

Petroşaniul va găzdui o etapă a Red Bull Romaniacs

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul Vãii Jiului

formaţiunile Salvamont Petroşani şi Lupeni, Crucea Roşie Petroşani, Poliţia Rutieră din cadrul Poliţiei Municipiului Petroşani şi Poliţia Locală Petroşani.

Corneliu BRAN

Reculegere

La Cimitirul Soldaţilor Germani din Baru-Mare

Mâine dimineaţă, membrii Asociaţiei „Petro Aqua” şi ai Forumului Democrat German Petroşani vor aştepta musafirii de la Reşiţa la Baru-Mare, la Cimitirul Soldaţilor Germani, unde se vor depune, ca în fiecare an, coroane şi jerbe de flori şi se va spune o rugăciune. „Sperăm ca până atunci molozul şi mizeria din faţa cimitirului să fie luate, aşa cum a promis primarul localităţii Baru.

Este o mizerie care stă de mai mulţi ani şi deja ne este ruşine când vin invitaţi din alte părţi. Degeaba curăţăm cimitirul în fiecare primăvară, dacă stăm cu mormanul de gunoi la poarta cimitirului. Nu e gunoi acolo mai mult de o căruţă, dar sunt câteva bucăţi grele de beton care nu pot fi luată de o singură persoană. Cred că vreo cinci-şase bărbaţi sau doi angajaţi cu o cupă ar strânge ce e acolo în 10-15 minute. Cimitirul Soldaţilor Români din Germania arată foarte curat şi e bine păstrat, cine intră pe net poate să vadă acest lucru. Nu înţeleg, la noi de ce nu se poate, mai ales că acum este prevăzut şi prin Legea cimitirelor că aceste cimitire ale soldaţilor, din Primul şi al Doilea Război Mondial, trebuie administrate de primării? Este până la urmă şi o obligaţie morală, creştinească, dar şi o chestiune de bun simţ şi civilizaţie, care nu necesită nici măcar cine ştie ce efort uman şi nici financiar”, ne-a declarat Imre Szuhanek, preşedintele Asociaţiei „Petro Aqua” Petroşani.

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

facebook.com/ziarulvaiijiului

Prãvãlia cu istorii CMYK

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 181 7 iunie 2013 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Prefaţa volumului „Liberalii lui Miocu. O reconstituire cronologică a Partidului Naţional Liberal din Valea Jiului” de Marian Boboc

Noi, urmaşii liberalilor lui Miocu

Anul trecut, în 2012, mi s-a încredinţat de către dl.

Mircea Moloţ, preşedintele PNL Hunedoara, mandatul de preşedinte interimar al minunatei organizaţii PNL Petrila şi, apoi, acela de coordonator al organizaţiilor liberale din Valea Jiului. Deopotrivă, ambele însărcinări sunt pentru mine onorante şi provocatoare.

Intrând în casă nouă, aceea a Partidului Naţional Liberal, am vrut întâi de toate să cunosc istoria locală a acestei impozante construcţii politice. Nu ascund faptul că am fost uimit de precaritatea reprezentării Partidului Naţional Liberal în istoriografia locală. La un moment dat, am citit în „Prăvălia cu istorii”, suplimentul cotidianului „Ziarul Văii Jiului”, o poveste electorală care-l avea ca personaj pe Romulus Miocu. Autorul, Marian Boboc, anunţa că lucrează la o carte despre liberalii din Valea Jiului. Am Costel Avram - preşedintele interimar al luat legătura cu Marian Boboc, de care, de altfel, mă leagă organizaţiei PNL Petrila şi coordonator al Dr. Romulus Miocu, primul şi o veche amiciţie, şi mi-am exprimat interesul pentru organizaţiilor PNL din Valea Jiului primar liberal al Petroşaniului, proiectul său editorial. Pe măsură ce autorul înainta în preşedintele PNL Valea Jiului, documentare, îmi povestea despre unele dintre un moment dat, cel mai bun prefect din ţară. Ce biserici, fost prefect şi descoperirile sale. Dintre toate, una îmi este cea mai şcoli, spitale, palate administrative, drumuri, poduri s-au deputat de Hunedoara dragă, aceea că primul preşedinte activ al organizaţiei PNL construit între 1933-1937, cât timp s-a aflat Miocu la Petrila, ales în vara anului 1927, ing. Nicolae Gavrilescu, conducerea judeţului Hunedoara, veţi afla când veţi citi s-a născut la Roman. Cum nu cred în întâmplări, cred că cartea. Până atunci redau un citat semnificativ dintr-un doar Divinitatea a rânduit ca şi eu, Costel Avram, să fiu ziar al epocii: „S-a vorbit aci despre ceea ce a lucrat d-l născut şi crescut la nici 35 km de Roman de locul naşterii Miocu. Orice călător pe un drum în acest judeţ, orice întâiului preşedinte activ al organizaţiei PNL Petrila, o credincios care merge să se închine, copilul care merge la distanţă pe care o parcurgi cu maşina în doar 10-15 minute! şcoală, bolnavul care merge la un spital, aceştia ştiu care Mai precis, m-am născut în satul românesc Verşeni, comuna a fost grija d-lui Miocu”.

Mirosloveşti, unde a fost botezat şi a copilărit marele Pentru orice liberal din Valea Jiului trebuie să scriitor Mihail Sadoveanu. De la instalarea lui Nicolae constituie un motiv de mândrie că la temelia şcolilor din Gavrilescu ca preşedinte activ până la numirea mea ca Cimpa, Lonea, Petroşani, Dealu Babii, Paroşeni şi Câmpu preşedinte interimar al organizaţiei PNL Petrila s-au scurs, lui Neag sunt îngropate „literile fundaţionale” scrise cu iată, 85 de ani. Pentru a întregi „relaţiile” moldavo- trudă, viziune şi dragoste de neam de liberali. Pentru hunedorene mai amintesc şi că Gheorghe trecuţii guvernanţi de tristă amintire, care îşi Tătărescu a fost, la un moment dat, făcuseră parcă un scop din a închide cât mai deputat de Roman. multe şcoli, realizările din domeniul învăÎn prezentul volum, sugestiv ţământului ale liberalilor interbelici hunedoreni intitulat Liberalii lui Miocu, Marian Boboc ar trebui să constituie o lectură obligatorie. pune cap la cap, cu o răbdare de bijutier Din „Liberalii lui Miocu” aflăm lucruri Ernest Papp, şi cu un devotament faţă de istoria locală inedite nu doar despre viaţa organizaţiilor PNL fost primar PNL al Vulcanului şi de… cetăţean de onoare al Petroşaniului, din Valea Jiului, ci şi a organizaţiei PNL a prefect al judeţului Hunedoara mai multe informaţii, documente, judeţului Hunedoara, în care se disting figurile relatări, fotografii şi facsimile din presa lui Alexandru Constantinescu, Pompiliu Piso, vremii, care dau seama de creşterea şi, Ion Panaitescu, Gheorghe Tătărescu, Mitiţă din păcate, descreşterea Partidului Constantinescu ori Constantin Bursan. Paginile Naţional Liberal în Valea Jiului.

Ing. Nicolae Gavrilescu, dedicate alegerilor locale şi parlamentare sunt Această carte este şi una a un mecena al Petrilei şi poate cele mai pline de viaţă din acest volum, prieteniilor politice, între coperţile ei primul preşedinte activ citindu-se cu sufletul la gură şi constituindu-se la PNL Petrila dându-şi întâlnire peste atâta timp: într-o reuşită documentaristică.

Nicolae Gavrilescu, Gheorghe Georgică şi Nu intenţionez să fac un rezumat al celor Ion Bunea (Petrila), comercianţii Teodor Munteanu şi Emil 600 de pagini ale cărţii, de altfel nici n-aş avea cum, însă Pop, părintele Iuliu Miclea, protopopul Ion Duma şi medicul nu vreau să închei fără a sublinia eroismul tânărului avocat Ionel Moga (Petroşani), învăţătorul Mihai Bogza (Aninoasa), Ion Balomir, ultimul preşedinte al PNL Valea Jiului, care, farmacistul Ernest Papp (Vulcan), protopopul Nicolae în timpul alegerilor falsificate din 1946, a dat dovadă de un Zugrav, preotul Victor Şandru, comerciantul Gheorghe curaj şi de o verticalitate politică rar întâlnite chiar şi în Furnică, medicul Ion Constantinescu şi profesorul Ion Ciora zilele noastre.

(Lupeni), Constantin Maxer, Nicolae Stoi şi Petre Ghe. Făgaş Ca politician şi ca om pasionat de istorie, consider că (Uricani). Ei şi mulţi alţii, ale căror nume le veţi afla în volumul „Liberalii lui Miocu” de Marian Boboc acoperă un paginile cărţii, au ţinut sus steagul Partidului Naţional gol al istoriei politice şi edilitare locale şi judeţene, Liberal în timpuri deloc uşoare. Însă, personalitatea de reprezentând o apariţie singulară în peisajul editorial şi o prim rang a liberalismului Văii Jiului a fost, fără îndoială, carte pe care o recomand nu doar membrilor şi Dr. Ionel Moga, Romulus Miocu, primul preşedinte al organizaţiei PNL Valea simpatizanţilor Partidului Naţional Liberal, ci şi tuturor fost primar al Petroşaniului şi Jiului. De numele său se leagă modernizarea nu doar a Văii acelora care cred că doar „prin noi înşine” putem izbândi. preşedinte activ al PNL Petroşani Jiului, ci şi a întregului judeţ. Miocu a fost considerat, la Costel AVRAM

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 7 iunie 2013

Amintirile unui vechi liberal

Laolaltă cu ortacii săi politici, liberalii

Datorită devotamentului şi efortului antropologului Alin Rus, fiul al acestei Văi, în prezent cu domiciliu şi serviciu în S.U.A., s-a păstrat un document singular în istoriografia locală: „Amintirile unui vechi liberal” de Petre Făgaş. Am mai arătat şi cu alte ocazii că, din păcate, genul „literaturii de frontieră” - memorialistică, amintiri şi jurnal - este firav reprezentat în Valea Jiului. În acest context, efortul lui Alin Rus de a se îngriji şi a depozita amintirile longevivului liberal uricănean Petre Făgaş (răposat în martie 2010, la vârsta de 84 de ani) este cu atât mai meritoriu. Prin bunăvoinţa lui Alin Rus, am publicat în „Prăvălia cu istorii” - suplimentul „Ziarului Văii Jiului” fragmente din aceste fascinante amintiri, încercând să sensibilizez opinia publică de importanţa editării acestora într-un volum. Din păcate, cele scrise de mine nu au avut feed-back-ul aşteptat nici din partea comunităţii locale din Uricani, nici din partea Partidului Naţional Liberal... Efortul financiar pentru editarea acestui mic volum ar fi însumat poate nici echivalentul tipăririi a câteva sute de efemere afişe electorale sau a unui banner... În timpul scrierii volumului “Liberalii lui Miocu” mi-am amintit de amintirile lui Petre Făgaş Am vorbit cu Alin Rus. Împreună am convenit că locul amintirilor bătrânului liberal uricănean ar fi în acest volum dedicat Partidului Naţional Liberal din Valea Jiului. Cred că de acolo de unde se află, regretatul Petre Făgaş este mulţumit, întrucât este într-o carte cu ortacii săi politici, liberalii Văii Jiului. În volumul nostru, amintirile lui Petre Făgaş au rolul unui liant, care cimentează fragmentele istorice, constituindu-se într-un fel de „concluzie” trăită a istoriei Partidului Naţional Liberal din Uricani, dar şi din Valea Jiului. Îi mulţumim încă o dată prietenului nostru Alin Rus pentru permisiunea de a prelua din volumul încă inedit îngrijit de el fragmente edificatoare pentru proiectul nostru, respectiv capitolele „Petre Gh. Făgaş autobiografie” şi „Amintirile unui vechi liberal”, din care reproducem aici un fragment. (Marian BOBOC)

Introducere

Azi 7 ianuarie 2006 în al optzecilea an al vieţii mele încep să notez amintirile mele de o viaţă ca cel mai bătrân liberal al Văii Jiului, şi om care a îndrăgit politica şi istoria încă de la vârsta de şapte ani. În acelaşi timp, consider ca fiind o datorie de onoare a mea ca vechi liberal şi bun cetăţean, aceea de a face cunoscute evenimentele politice legate de destinul din perioada interbelică a acestui partid istoric de mare însemnătate pentru istoria românilor. Totodată voi face referire şi la sfârşitul acestui partid ca entitate politică, sfârşit care a avut loc odată cu instaurarea deplină a dictaturii comuniste în România, în noiembrie 1947. Această datorie îmi pare cu atât mai stringentă cu cât nu ştiu să mai fi făcut cineva vreo însemnare a evenimentelor politice din Valea Jiului derulate cu puţin timp înaintea instaurării dictaturii comuniste în România, moment ce a coincis cu înlăturarea brutală de pe scena politică a ţării a unuia dintre partidele care au dat cele mai ilustre personalităţi politice ale României.

Una dintre speranţele mele este aceea ca însemnările de faţă să poată servi viitorimii ca imbold de ridicare pe noi culmi a idealurilor liberale. De aceea, îi rog pe onoraţii cititori să nu caute în însemnările de faţă nici măiestria stilului literar nici perfecţiunea construcţiilor gramaticale ci ceea ce această carte poate reprezenta cu adevărat, adică însemnările unui vechi liberal.

1. Considerente istorice pe marginea activităţii PNL la începutul secolului XX Înainte însă de a începe relatarea activităţii PNL în Valea Jiului de la Marea Unire din 1918 şi până în prezent (2006), cred că se impun câteva considerente istorice.

Până la Marea Unire, Ardealul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, aşa că tinerii români recrutaţi în oastea împăratului erau înregimentaţi fie în unităţi ungureşti, fie austriece, dar preferinţa tinerilor înclina spre acestea din urmă deoarece se bucurau de un tratament mai puţin şovin. De aici şi cântecul celor ce plecau la oaste: „De m-o lua neamţul e bine/ Face cătană din mine/ De m-o lua unguru’i rău/ Frunza şi codru-i al meu”. În 28 iulie 1914 începea Primul Război Mondial. Austro-Ungaria şi Germania (Puterile Centrale) pe de o parte, iar Franţa, Anglia şi Rusia (Puterile Aliate) pe de altă parte, cărora li s-a alăturat Italia şi Serbia iar începând cu 4-17 august 1916 şi România. În acest context geopolitic, Austro-Ungaria a fost nevoită să îşi trimită unităţile în care erau încadraţi românii ardeleni pe frontul italian. Conducătorii armatei austro-ungare ştiau că românii ardeleni nu vor lupta împotriva fraţilor lor din vechiul regat. Luptele au fost destul de crâncene atât pe Frontul italian, unde italienii luptau pentru recâştigarea terenurilor lor din Nord, înglobate în Imperiul Austro-Ungar, cât şi în Serbia care lupta pentru independenţă. Pe aceste două fronturi, Uricaniul a pierdut şaptezeci şi doi dintre fiii săi, aceasta dintr-un total de o sută cincizeci de recruţi şi rezervişti plecaţi pe Front. În timpul războiului au fost mobilizaţi în armata austro-ungară toţi bărbaţii între 18 şi 50 ani din Uricani, dintre care majoritatea au activat pe frontul italian. Însă nici pe

frontul italian românii nu au prea luptat cu tragere de inimă împotriva fraţilor lor de gintă latină - italienii. Aşa că, la sfârşitul războiului s-au întors din prizonierat 28 de batalioane de prizonieri români ardeleni. Din Uricani s-au întors doar şapte inşi din prizonieratul italian şi unul din Franţa. Osemintele celor şaptezeci şi doi de uricăneni care nu s-au mai întors din Primul Război Mondial, zac poate şi astăzi în albia râului Piave sau prin văgăunile acelor văi. Ostaşilor căzuţi în această bătălie le cântă până astăzi în ziua de 1 Noiembrie a fiecărui an, clopotul tuturor morţilor din Primul Război Mondial, clopot ce a fost ridicat în 1924 de către guvernul italian pe mari stâlpi de fier pe înălţimea munţilor de la Rovereto Italia, după ce guvernul italian ceruse tuturor ţărilor beligerante să trimită o bucată de oţel dintr-un tun al lor care participase la lupte. De asemenea, fiecărei ţări beligerante i s-a solicitat să trimită un mesaj în limba sa, mesaj care va fi scris pe clopot. Din partea României I.C.Brătianu, primul-ministru liberal, a trimis următorul mesaj: „sacrificiul vostru eroi români a realizat unirea naţională. Arama sună eterna voastră glorie şi recunoştinţa noastră”.

Un merit a lui I.C. Brătianu şi care a fost puţin subliniat, negăsindu-se în manualele de istorie, este acela că el, în calitate de prim-ministru, a cerut intrarea României în război alături de Puterile Aliate (Franţa, Anglia, Rusia), în timp ce regele Carol I dorea o alianţă cu Puterile Centrale. Totuşi, I.C.Brătianu cu de la sine putere şi fără să ştie nimeni a dus tratative secrete cu Puterile Aliate.

Acestea stipulau că, în cazul în care ţările aliate vor câştiga războiul, ele vor recunoaşte şi susţine integritatea României şi numai în cazul când ea va rămâne neutră. În acest fel şi-a manifestat patriotismul un liberal adevărat. Evenimentele de după moartea regelui Carol I, petrecută pe 10 Octombrie 1914 sunt arhicunoscute. Consecinţa cea mai importantă pentru români a Primului Război Mondial a fost Unirea din 1918.

Unul dintre uricănenii întors din prizonieratul italian, numit Nădrac Constantin al Florincăi, a luat parte cu unitate sa în 1919 la înlăturarea de la conducerea Ungariei a bolşevicului Bela Kun. Probabil în acea unitate au fost mai mulţi români de prin părţile Văii Jiului, căci altfel nu se explică năstruşnica idee ca pe clădirea parlamentului din Budapesta, după ce a fost dat jos steagul roşu comunist a lui Bela Kun, să fie legate în locul lui o pereche de opinci momârlăneşti. Între anii 1918-1920 Lupeniul devine centrul revoluţionar al Văii Jiului, fiind oraşul în care ideile Partidului Socialist, animate de Mişcarea Muncitorească din Valea Jiului, au prins cel mai bine. De acest centru s-a ocupat personal Alexandru Dobrogeanu Gherea1. În ciuda recrudescenţei politicii socialiste în Vale imediat după primul război mondial, ostaşii români întorşi din prizonierat din Rusia au adus o imagine foarte negativă bolşevismului. Ba chiar, unul dintre ei, fiu al Uricaniului, anume Voroi Gavrilă, care luptase pe Don în gărzile albe a lui Colceac, relata incredibilele samavolnicii săvârşite de bolşevici împotriva preoţilor şi kulacilor1. De aceea, este foarte probabil că şi teama bolşevizării i-a determinat pe gardiştii1 din Uricani şi Câmpul lui Neag să atace în 1920 Lupeniul şi să desfiinţeze acest nucleu socialisto-bolşevic. În ciuda rezistenţei socialiştilor, sprijiniţi de un cuib de mitralieră instalat la podul de peste pârâul Braia, la intrarea în Lupeni, oraşul a fost cucerit printr-o tactică de învăluire. Nu au fost victime omeneşti, deoarece garda naţională era formată numai din ostaşi experimentaţi întorşi de pe toate fronturile primul război mondial, iar armament era destul, rămas pe linia frontului din Valea Jiului, de la Oboroca la Tulişa1 în toamna anului 1916. Socialiştii prinşi au fost grupaţi şi duşi în locul în care se găsea vechea piaţă a Lupeniului. Acolo li s-a ordonat să intre în Jiu, mai jos de Preparaţia Lupeni, care atunci era doar Separaţie, unde apa era învolburată şi le ajungea până la brâu. Ajunşi în acel loc, au fost obligaţi să ia apă cu pumnii din

vineri, 7 iunie 2013

Jiu, să bea şi să strige de trei ori: „Trăiască România Mare!”, după care erau lăsaţi să plece acasă. Un grup de unguri mai şovini, conduşi de preotul reformat din Lupeni, a refuzat să îndeplinească ritualul, iar cei din „garda naţională” nu i-au slăbit deloc, aşa că după o noapte petrecută în apă şi rebegiţi de frig, au îndeplinit şi ei ceremonialul. După aceea au fost lăsaţi şi ei să plece acasă, fără să mai suporte alte repercusiuni. Aceste evenimente petrecute în anul 1920 i-au determinat pe locuitorii Jiului de Vest să fie şi mai refractari oricărei politici ai cărei promotori erau barabele.

2. Iuliu Maniu şi Unirea Din punctul de vedere al apartenenţei politice, până în preajma anului 19241925, ţăranii din Valea Jiului erau fie membri, fie simpatizanţi ai Partidului Naţional Român (PNR), al cărui lider era Iuliu Maniu, sau ai Partidului Naţional Liberal. În anul 1926, PNR s-a unit cu Partidul Ţărănesc a lui Ion Mihalache din vechiul regat formând PNŢ1, care, după decembrie 1989, se va numi PNŢCD. Şi, pentru că de acum încolo aceste însemnări se vor ocupa numai de activitatea Partidului Liberal în Valea Jiului, vreau să adaug câteva cuvinte şi despre Iuliu Maniu, care îşi doarme somnul de veci într-un mormânt necunoscut, unde au fost înhumaţi deţinuţii politici de la Sighet.

Iuliu Maniu, nepot a lui Bărnuţiu, a fost de meserie avocat, iar în timpul Primului Război Mondial a fost mobilizat cu gradul de căpitan rezervist. La terminarea războiului în 1918, odată cu dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar şi sub influenţa Revoluţiei Bolşevice din Rusia, proletariatul şi lumpenproletariatul din imperiul dezmembrat a încercat să profite, şi în Ungaria chiar a reuşit, de ascensiunea comunismului, a cărui spectru devenea tot mai prezent pe scena politică europeană. Nu peste tot însă, comuniştii au reuşit să-şi impună politica. Spre exemplu, în Austria, care mai avea un rest de armată destul de puternic, chiar şi după înfrângerile suferite în timpul războiului, era pe punctul de a se instaura chiar în Viena, puterea bolşevică1. Atunci, căpitanul Iuliu Maniu s-a dus la cancelar şi a zis: „Dă-mi mie cazarma cutare (care era cea mai mare din Viena) şi puteri depline şi voi curăţa Viena de bolşevici!”. Cancelarul a răspuns: „Cazarma ţi-o dau, dar putere deplină asupra poporului austriac nu îţi pot da!”. La aceasta Maniu a replicat: „Nu puteri politice sau administrative cer, ci doar în ceea ce priveşte paza şi ordinea vreau ca deciziile mele să aibă putere de lege”. La acesta cancelarul s-a învoit. Primul decret a lui Iuliu Maniu suna aşa: „Toţi românii mobilizaţi în diferite unităţi ale imperiului să-şi părăsească unităţile şi se prezinte la cazarma din Viena condusă de căpitanul Iuliu Maniu”. În trei zile 30 mii ostaşi români s-au prezentat la respectiva cazarmă unde Iuliu Maniu le-a vorbit astfel: „Prin voi se poate realiza visul de acum trei veacuri al marelui voievod Mihai Viteazul, acela de a uni pe toţi românii într-un mare stat. Dar pentru aceasta aveţi datoria de a scăpa de bolşevizare Austria în general şi Viena în special. Arestaţi şi neutralizaţi pe toţi tulburătorii de orice naţionalitate ar fi, căci prin voi se va făuri Marea Unire”. În urma apelului căpitanului Maniu, soldaţii români înrolaţi în armata austriacă şi-au făcut atât de bine treaba, încât în doar câteva zile au fost lichidate toate cuiburile bolşevice provocatoare din Viena şi împrejurimi1.

La 1 decembrie 1918 pe Câmpia Libertăţii de la Blaj 100 mii de români au strigat „Noi vrem să ne Unim cu ţara!”. Însă, naţionalismul maghiar era încă destul de puternic în Ungaria la vremea aceea, pentru a nu se sinchisi prea tare de manifestaţia de la Blaj.

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

Document de participare la vot ca reprezentant al PNL a lui Gheorghe Făgaş, tatăl lui Petre Făgaş, la alegerile din 1946

Dar, se zvonise că vine Iuliu Maniu cu cei 30 de mii de foşti militari care „gustaseră” luptele de pe frontul italian şi din Galiţia, şi cu aceştia nu era de glumit căci aveau încă armele la ei. Însă, evenimentele care au urmat au făcut inutilă ideea acestei acţiuni1.

3. Românii din Valea Jiului înainte de Unirea din 1918 Când PNL se afla la guvernare a pus în primul rând accentul pe revigorarea culturală, iniţiind şi înzestrând şcolile cu biblioteci şi mini-muzee şcolare.

Pentru Valea Jiului s-a pus în aplicare un proiect mai vechi al lui Nicolae Iorga, care prevedea ca în această zonă să fie numiţi învăţători din vechiul regat, în special olteni, pentru unificarea şi românizarea graiului vorbit în regiune. Aceasta deoarece, marele savant, vizitând Valea Jiului, a constatat că, de la Petrila la Câmpul lui Neag, se vorbesc în zonă nu mai puţin de 14 limbi şi idiomuri. Aceasta se datora şi faptului că, spre sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, politica guvernelor de la Budapesta a devenit tot mai şovină, propunând deznaţionalizarea forţată a românilor. La 22 mai 1879, prin legea Trefont-Agoston s-a început ofensiva a tot ce nu era de limbă maghiară. Aceeaşi politică sa promovat şi după 1890, prin guvernul ŞandorBekerle, tot aşa şi baronul Banfy Desza între 1895-1899, care declara că românii şi slavii trebuie maghiarizaţi cu forţa. Politica acestor guverne era atât de şovină încât, chiar şi maghiarii cu vederi mai înaintate, ca de exemplu Moksary Lajosi, a contestat această politică şovină, care era oglindită de Legea Appony din 1907, lege care căuta să desfiinţeze şcolile confesionale, acestea trebuind să fie înlocuite cu şcoli de stat, a căror limbă de predare să fie exclusiv maghiara. Şcolile confesionale, conform guberniului de la Sibiu, trebuia ridicate de comunele bisericeşti (parohii), şi numai acolo unde nu era posibil şcolile trebuia să fie ridicate de comuna politică (administrativă). Limba de predare în aceste şcoli era cea a majorităţii locuitorilor comunei bisericeşti sau prin libera alegere a majorităţii locuitorilor. În anul 1852 au luat fiinţă în Valea Jiului primele şcoli confesionale cu limba de predare română, şi anume, în localităţile Petrila, Livezeni şi Uricani, localitate în care şcoala era ridicată în Deal la Călimani şi deservea partea de jos a Uricaniului fără Valea de Brazi şi satul Bărbătenii de Sus, până la pârâul Mârleasa. Programa şcolară fixată de ierarhia bisericească cuprindea următoarele materii: scris, citit şi socotit, cele patru operaţii aritmetice, cântări liturgice, învăţarea de psalmi, etc. Legea Appony a funcţionat între anii 1907-1918. Protopopul grecocatolic de atunci, Nicolae Zugrav, fiu al Uricaniului, şi din 1925 membru PNL, obţine aprobarea guvernului de la Budapesta ca şcolile de la protopopia Tulţău să rămână şi mai departe confesionale. Acest lucru a fost aprobat. Motivul indulgenţei autorităţilor maghiare

se datora unui fapt pragmatic. Ei se gândeau că, în cazul unui conflict cu România, nu este bine să-şi mai facă ostile satele din Valea Jiului, care erau înşirate de-a lungul graniţei. Dar în 1907 a ajuns la guvernare în Ungaria Partidul Muncii, condus de Istvan Tisza, care în 1913 devine prim ministru şi decretează înfiinţarea unei zone culturale maghiare de-a lungul graniţei cu România, proiect ce avea ca scop denaţionalizarea forţată a românilor. În acest interval de timp (1907-1918), copiii erau învăţaţi să recite în limba maghiară următoarele versuri: Gyere ide kener le, meny hozo malom ket (întâi vino încoace pâine, pleacă afară mălai). Învăţătura respectivă arată, printr-o metaforă „elegantă”, dispreţul pentru mămăligarii din Uricani şi întreaga Vale a Jiului.

Mai menţionez că în perioada antebelică, când micii şcolari din Uricani erau forţaţi să recite în limba maghiară cele două versuri menţionate mai sus, nimic nu i-a împiedicat să recite alte două versuri confecţionate ad-hoc de ei înşişi, pe care le strigau în perioada 1916-1918 în urma trupelor Austro-ungare în retragere: „Meny hazo kenyer ot,/ Că te ajunge mălai copt”. Având în vedere cele relatate până acum, putem să ne dăm seama de importanţa covârşitoare a înzestrării bibliotecilor şcolare cu fond de carte românească, iniţiată de conducerea PNL a judeţului Hunedoara după Unire.

Protopopul Nicolae Zugrav, care astăzi nu are nici pe departe recunoaşterea pe care o merită, a intervenit de nenumărate ori la Budapesta pentru a încerca să salveze de la maghiarizare populaţia românească de pe Jiul de Vest, şi nu de puţine ori a obţinut câştig de cauză. Pentru aceste merite şi pentru contribuţia adusă cauzei unirii de la 1918, în 1922, când regele Ferdinand al României a fost în Valea Jiului, l-a decorat cu două decoraţii: „bărbăţie şi credinţă” şi „meritul cultural”.

Nicolae Zugrav a murit în 1940 cu capul pe masă în urma unui atac de cord, când a auzit la radio că Basarabia şi Bucovina au fost cedate ruşilor. În anul 1997 subsemnatul, fiind consilier PNL în Uricani, am iniţiat un proiect de hotărâre, prin care o stradă din Uricani să poarte numele Nicolae Zugravul. Proiectul a fost votat, dar a rămas tot în fază de proiect, nematerializându-se niciodată în teren din cauza neocomuniştilor din PDSR, majoritari în consiliu oraşului Uricani, în general oameni preocupaţi mai mult de interesele personale, decât de istoria comunităţii.

4. Originile PNL în Valea Jiului După 1922 au apărut şi în Valea Jiului grupări PNL, întâi la Petroşani, apoi la Uricani, în 1925, iar după aceea în toată Valea Jiului. La Petroşani, primul liberal a fost preotul greco-catolic Romulus Miocu, care ulterior a ajuns primar al Petroşaniului. Cu aproximativ doi ani în urmă apărea în Matinal reproducerea unei fotografii vechi, pe care redacţia a intitulat-o „Un primar jos cu pălăria!”, unde era înfăţişat un domn cu capul gol mergând pe stradă, pe care trecătorii îl salutau ridicându-şi pălăria. În ziar nu se specifica despre cine este vorba, dar eu l-am recunoscut pe Romulus Miocu, pe care îl ştiam încă din 1936, când venea la Uricani ca lider liberal de marcă şi ca prefect al judeţului.

Prima organizaţie PNL a luat fiinţă la Uricani în 1925 când în această comună a venit paroh preotul greco-catolic Alexandru Cozma, care era cumnatul lui Romulus Miocu. El a pus bazele în această localitate a organizaţiei PNL, care la început avea cinci membri şi anume: Făgaş D. Gheorghe - crâsnic, Barb Ion Firiza - crâsnic, Purece Ianoş - cantor, Marcel Constantin ţăran fruntaş, Bulzan Nicolae - ţăran fruntaş. Imediat după aceea, s-au înscris în organizaţie şi 11 din cei 18 membri ai gărzii naţionale şi patru din cele şase foste călăuze ale trupelor române care au luptat în 1916 pe frontul de la Tulişa şi Oboroca. Este vorba despre: Bucuresc Ion Moja, Logăţ Mihai Calotă, Danci Ion Gaşpăr, Galben Nicolae. Celelalte două călăuze: Stoi Zaharia şi Stanci Pătru Gârlopan nu au apucat sfârşitul războiului.

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

La închiderea ediţiei…

Cu ceva ani în urmă, când printre liberalii de frunte ai Văii Jiului se afla şi ing. dr. Daniel Surulescu, fostul directorul general al Companiei Naţionale a Huilei, acesta ne-a lansat propunerea, subsemnatului şi lui Mihai Barbu, de a edita o revistă, număr unic, cu prilejul sfinţirii crucii de pe Muntele Tulişa. Ne-am folosit de acest pretext şi am realizat şi o incursiune frugală şi prin istoricul Partidului Naţional Liberal. Am fost uimit de câte realizări erau trecute în dreptul Partidului Naţional Liberal. Toţi trei am convenit atunci să adâncim cercetarea şi să scriem o carte despre liberalii din Valea Jiului. Pe măsură ce înaintam în documentare mai publicam în presă fragmente din această nescrisă până acum istorie. Am sperat că vreun domn liberal luminat va citi cele scrise şi se va lăsa angrenat în proiect. Timpul a trecut, speranţa a mai rămas pitită pe undeva. Eu, între timp, graţie unor oameni generoşi, am reuşit să public alte cărţi-document despre fascinanta istorie a Văii Jiului. Ei, puţinii liberali deschişi la cultură, au trecut într-un nemeritat con de umbră… Însă, nu am renunţat la cartea despre liberalii Văii Jiului. În vara anului trecut am lansat Vă ordon: confiscaţi drapelul roşu!

Sindicatul social-democrat al minerilor lupeneni de la origini până la 1939. O reconstituire, volum care deschidea seria Politica pe Jiul de Est şi de Vest, din ciclul Vieţile Văii Jiului (proiect editorial la care trudesc de vreo 10 ani).

La finele anului trecut, am publicat în Prăvălia cu istorii pe Jiul de Est şi de Vest, suplimentul cotidianului Ziarul Văii Jiului, o poveste din campania alegerilor parţiale din 1936, centrată pe candidatul Romulus Miocu.

Chiar dacă speranţa moare ultima, nu mai credeam ca vreun domn liberal loco să mai fie preocupat şi de istoria partidului său. Dar aveam să mă înşel. Într-o bună zi, mă sună amicul Costel Avram şi-mi spune că a citit povestea cu Miocu din Prăvălia cu istorii. Din vorbă în vorbă, îmi spune că este interesat de proiectul meu şi… „să-i dau drumul”.

Fac o paranteză necesară: chiar dacă Asociaţia Rosa Multiflora, pe care amicul Costel Avram o păstoreşte, se dovedise în ultimii ani un Mecena generos şi foarte implicat în cultura şi actele filantropice din Valea Jiului, nu mă aşteptam ca tocmai el, Costel Avram, recent intrat în PNL, să susţină un proiect editorial de o asemenea amploare. Fără să vreau, din „deformaţie profesională”, am ştiinţă de alţi membri ai Partidului Naţional Liberal din Valea Jiului care au beneficiat şi se beneficiază de poziţii mult mai confortabile, care le-ar permite să se angreneze într-un asemenea proiect. Însă…

Prin urmare, am reînceput

vineri, 7 iunie 2013

documentarea. Chiar dacă se spune că e greu să reporneşti un motor răcit, am reuşit nu doar să-l pornesc, ci să-i şi reglez corespunzător… turaţia. Pentru eventualii biografi, menţionez că, având deja documentaţia strânsă, de la discuţia cu Costel Avram am scris la carte non-stop (doar în prima zi a Paştelui nu am scris). Rar, m-am abătut de la cotidianul program de scris: 6-14; 20-23.

Gazdă bună mi-a fost redacţia Ziarului Văii Jiului, unde am scris cea mai mare parte din carte. Şi această carte-document este scrisă ca anterioarele cărţi ale subsemnatului, ca un puzzle istoric, în care fiecare „piesă” are un înţeles de sine stătător, iar toate „piesele” la un loc recompun o imagine a liberalilor din Valea Jiului.

După cum aţi citit, personajul principal al acestui volum este Romulus Miocu, preot greco-catolic, (contro)versat om de afaceri, filantrop, bun edil şi organizator, om luminat, şi, nu în ultimul rând, un om politic de prim rang.

Dr. Romulus Miocu a fost primul preşedinte al organizaţiei PNL Valea Jiului (din care făceau parte organizaţiile din toate localităţile arondate plasei Petroşani), conducând cu mână de fier şi cu rezultate notabile Partidul Naţional Liberal din Valea Jiului de la înfiinţare (după 1924) şi până la desfiinţarea partidelor politice, în 1938.

Cum istoria Partidului Naţional Liberal nu poate fi despărţită de istoria edilitară a Văii Jiului, ambele fiind legate de „cordonul ombilical” al importantelor realizări, cartea este, implicit, şi o istorie a Văii Jiului. De numele lui Romulus Miocu, primul primar al oraşului Petroşani şi prefectul judeţului Hunedoara între anii 1933-1937, sunt legate atâtea realizări notabile, încât e impardonabil că în toată Valea Jiului nici măcar o fundătură de stradă nu-i poartă numele. De aceea, mă bucur că, împreună cu amicul Costel Avram am reuşit, „prin noi înşine”, să punem „tabla” nr. 2 la seria Politica pe Jiul de Est şi de Vest, din ciclul Vieţile Văii Jiului: „Liberalii lui Miocu. O reconstituire cronologică a Partidului Naţional Liberal din Valea Jiului”.

Marian BOBOC, 19 mai 2013, Redacţia „Ziarul Văii Jiului”

Raftul cu cărţile lui Marian Boboc:

Volume de versuri: de-a iubirea (Ed. Cameleonul, Petroşani, 1994); timpuri grele prima putere în pat (Biblioteca Abataj, Petroşani, 1996); femei uşoare (Ed. Monada, Petrila, 2002); femeia din marile colonii ale cărbunelui (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2010)

Volume-document: Come back, Valea Jiului! - 1001 de ştiri despre o Vale înfloritoare şi fascinantă (Ed. Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj, 2006); Vulcanul din inima noastră - O incursiune prin antebelicul şi interbelicul Vulcanului (Ed. Corvin, Deva, 2007); Almanahul Ortacul (Deva, 2007); Ultimul şut. Cartea neagră a exploziilor din minele Văii Jiului de până la 1946 (Ed. Corvin, Deva, 2008); 6 August 1929. Ziua de sânge de la Lupeni. O incursiune în anii 1928-1929 (vol IV, Ed. MJM, Craiova, 2009): Mina Petrila - 150 de ani. Oameni, fapte, întâmplări (Ed. Autograf MJM, Craiova 2009); Prăvălia cu istorii de pe Jiul de Est şi Jiul de Vest, (vol. I, Ed. Autograf MJM, Craiova 2010); Ultimul şut. I.M. Livezeni. 29 noiembrie 1980.

File din dosarul unei explozii, vol. II (Ed. Autograf MJM, Craiova 2010); Pribegii turistice în Valea Jiului. Turismul de la… belle époque la… l’époque rouge. (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2011); După 90 de ani. Lupeni. 27 aprilie 1922. Mina Aurelia. Cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2012); Interzis în Valea Jiului. Convorbiri uitate…

(Ed. Autograf MJM, Craiova, 2012); Vă ordon: Confiscaţi drapelul roşu!

Sindicatul social-democrat al minerilor lupeneni de la origini până în 1939.

O reconstituire (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2012); Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Corso de la George Enescu la… A.R.L.U.S. (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2012)

Coautor (împreună cu Mihai Barbu) al volumelor: Lupeni ’77. Sfânta Varvara versus Tanti Varvara (ediţia I, Ed. Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2005); 6 August 1929. Ziua de sânge de la Lupeni - 10 relatări din presa vremii despre greva minerilor (vol. I, Ed. Corvin, Deva, 2006); 6 August 1929. Ziua de sânge de la Lupeni - 11 relatări din presa vremii despre greva minerilor (vol. II, Ed. Corvin, Deva, 2006); Strict secret. Lupeni 1977. Filajul continuă! (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2007) - volum premiat la Salonul naţional de carte de la Drobeta Turnu Severin; 6 August 1929. Ziua de sânge de la Lupeni - 6 relatări din presa vremii despre greva minerilor (vol.

III, Ed. Corvin, Deva, 2007) Coautor al Dicţionarului scriitorilor din Vale (Ed. Matinal/ Cameleonul, Petroşani, 1999; coordonator al dicţionarului - Mihai Barbu).

Alături de Gilbert Danco a îngrijit volumul Valea scrierii - antologia Cenaclului „Boema” din Valea Jiului.