1226

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5209 lei 1$ = 3,4179 lei 1₤ = 5,2913 lei

marţi, 25 iunie 2013 Anul VI nr. 1226 12 pagini Preţ: 1 leu

Senatorul PP-DD Haralambie Vochiţoiu referitor la contoarele de gaz din locuinţe:

„Nu putem măsura capre şi să plătim măgari…”

Pagina 3

Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI Marţi 25 Iunie 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 9:30-10:30 Arena - emisiune de sport (r) 10:30-11:00 Live is Life – emisiune muzicală (r) 17:00-18:00 Beszelgetesek (Convorbiri) - emisiune în limba maghiară 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 19:30-21:00 Analiză finală - talk show Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32)

Valeriu Butulescu,

Premiat la Festivalul de la Timişoara În zilele de 24–25 iunie se desfăşoară, la Timişoara, primul Festival internaţional de aforisme şi proză satirică, organizat în ţara noastră.

Evenimentul, desfăşurat sub egida Uniunii Sârbilor din România, din iniţiativa scriitorilor timişoreni Slavomir Gvozdenovic şi Goran Mrakic, a reunit autori consacraţi de aforisme din spaţiul balcanic, printre care Aleksandar Baljak, Valeriu Butulescu, Aleksandar Cotric, Grujo Lero, Vasile Ponea, Slobodan Simic, Dragutin Minic Karlo, George Drăghescu, Levente Balint, Bojan Ljubenovic, Staislav Tomic, Ekrem Macic, Vladimir Calic etc.

Toate aforismele au fost prezentate în limbile română şi sârbă.

Premiul pentru cel mai bun aforism în limba română i-a revenit dramaturgului Valeriu Butulescu, iar pentru cel mai bun aforism în limba sârbă, scriitorului Ekrem Macic (Bosnia Herţegovina). În cadrul festivalului a fost vernisată şi expoziţia de caricaturi a unor autori din Belgrad, Novi Sad şi Pancevo. (C.B.)

Gheorghe Ile e fericit când i se cere altceva în afară de bani

La punctul Diverse al şedinţei ordinare de consiliu local, ţinută vineri, 21 iunie, un consilier local i-a făcut cunoscută primarului Gheorghe Ile rugămintea unui cetăţean al municipiului.

Cum, mai de fiecare dată

când e vorba de interpelări de la cetăţeni, primarul e obişnuit mai mult să i ceară câte ceva, acum a rămas uimit să afle că i se solicită... doar permisiunea, un acord de principiu, mai bine spus. Doamna consilier local PNL Alina Anamaria Cîrstoiu, prin vocea căreia a ajuns rugămintea în consiliul local vulcănean, a explicat despre ce-i vorba.

Un cetăţean,

doamna nu i-a spus numele, solicită, cu titlu gratuit, închirierea unui teren pe care el vrea să construiască o masă cu nişte bănci. Pare-se, totuşi, că nu-i vorba de orice fel de bănci şi masă, ci de ceva realizat în mod tradiţional.

"Nu-i nicio problemă, îi vom da!", a

răsuflat uşurat Gheorghe Ile, după ce aflat că nu i se cer nici bani, nici locuri de muncă şi nici să pună vreo pilă, pentru angajarea cuiva la mină.

O chestiune

a uitat însă să întrebe primarul, probabil din necunoştinţă de cauză.

Nu cumva ca masa şi băncile acelea să aducă cu copiile după Masa Tăcerii care au umplut locurile publice din felurite localităţi. Fapt pentru care edilii acelor localităţi au fost nevoiţi să-i dea explicaţii urmaşului de drept al lui Constantin Brâncuşi.

Gheorghe OLTEANU

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

De la 1 august 2013,

Nu uitaţi,

marţi, 25 iunie 2013

Mâine e Ziua Drapelului

În conformitate cu prevederile Legii 96/1996, ziua de 26 iunie a fost proclamată ca fiind Ziua Drapelului Naţional.

Primăria municipiului Petroşani invită instituţiile publice şi agenţii economici să arboreze drapelul naţional, miercuri, 26 iunie 2013, în acord cu cerinţele Legii nr. 75/ 1999 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

„Alege medierea!”

Mâine, 26 iunie, între orele 16:0018:00, Consiliul de Mediere organizează o campanie de promovare la nivel naţional, care are drept scop sprijinirea cetăţenilor prin furnizarea de servicii gratuite de informare cu privire la documentele pe care aceştia trebuie să le depună, începând cu 1 august anul curent, ca anexă la cererile de chemare în judecată.

Pentru cei care încă nu ştiu, de la 1 august intră în vigoare sancţiunea respingerii cererii de chemare în judecată ca urmare a neparcurgerii procedurii de informare la mediator. Mai pe înţelesul tuturor, cine nu trece pe la mediator, adio proces civil deschis cuiva, indiferent de motive, cererea de chemare în judecată fiind respinsă din start. „În Valea Jiului, mai exact la Petroşani, cetăţenii vor putea beneficia de informaţii gratuite în acest sens de la cei 20 de mediatori din zonă, tot miercuri, 26 iunie, între orele 16:00-18:00, în faţa Primăriei municipiului Petroşani şi în Piaţa Centrală Petroşani. Toată lumea interesată va avea informaţii cu privire la utilitatea medierii şi avantajele ei pentru populaţie cu privire la derularea procedurii medierii. Pe de altă parte vor fi oferite informaţii cu privire la drepturile participanţilor la procedura de mediere, dar şi cu privire la prevederile legislative în domeniu”, ne-a declarat Gabriela Mihuţ, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Mediere Hunedoara şi preşedintele Comisiei de Promovare al aceluiaşi consiliu.

Corneliu BRAN

Ziarul Vãii Jiului marţi, 25 iunie 2013

Senatorul PP-DD Haralambie Vochiţoiu referitor la contoarele de gaz din locuinţe:

„Nu putem măsura capre şi să plătim măgari…”

Vineri, 21 iunie 2013, senatorul PP-DD Haralambie Vochiţoiu a susţinut o conferinţă de presă la biroul de parlamentar din Petroşani. Alături de senator au mai fost prezenţi doi membri ai PP-DD, consilierul judeţean Nicolae Ivănuş şi consilierul local Costel Stancu, preşedintele organizaţiei PP-DD Uricani. Vă prezentăm mai jos câteva dintre temele abordate de senatorul PP-DD al Văii Jiului.

Calcul corect şi transparent al gazului metan consumat în locuinţe!

Primul subiect abordat de senator s-a referit la o interpelare adresată directorului ANRE, prin care politicianul doreşte să clarifice şi să schimbe modalitatea de contorizare a consumului de gaze din locuinţe. „Fiecare dintre noi, cei care avem gaz metan, avem un contor care măsoară metri cubi de gaz, dar, de fapt, domnii care ne vând gazul ni-l vând în… kilowaţi. Nu putem măsura capre şi să plătim măgari, nu putem măsura pere şi să cumpărăm mere… Sunt două lucruri diferite, kilowaţi şi metri cubi, două unităţi de măsură consacrate, dar cu totul diferite. Deocamdată, mă rezerv la a avea suspiciuni. Vreau să vă spun că, consumul nostru pe care-l plătim nu este cel real, plătim mai mult decât consumăm! Având în vedere faptul că preţul la gaz metan, la fel ca şi preţul la energie electrică, rămâne liberalizat prin decizia Guvernului Ponta, ceea ce înseamnă că preţul va cunoaşte scumpiri în perioada următoare, acest calcul de-acum va fi cu atât mai păgubos pentru buzunarul cetăţeanului (…). Atâta timp cât nu ai o concurenţă liberă, o competiţie pe piaţă, Statul Român avea obligaţia să păstreze un preţ reglementat şi să protejeze consumatorul român de interesele firmelor transnaţionale străine. Statul Român nu se comportă deloc cum se comportă statul spaniol, statul francez şi alte state civilizate, care protejează cetăţenii de interesele firmelor străine. Această interpelare are în vedere o cerere a senatorului Haralambie Vochiţoiu, dar nu numai a mea, ci a mii şi mii de oameni cu care am stat de vorbă în ultimele luni, toţi dorind să ştim că ceea ce consumăm şi plătim. Nu se poate ca în continuare să rămânem cu aceste contoare. Cel care ne vinde gaz va trebui să vină şi pe cheltuiala lui să ne schimbe la toţi contoarele care să se măsoare în kilowaţi/ oră, aşa cum plătim azi, în acest fel fiecare cetăţean având controlul la facturi a ceea ce consumă”.

Huila ca resursă strategică energetică Fără a se declara huila din Valea Jiului ca o resursă strategică şi fără a se opri importul de cărbune din alte ţări, mineritul din Valea Jiului nu va avea viitor, cel puţin în opinia senatorului. „În urmă cu două săptămâni veneam cu acest proiect de lege şi îl introduceam în dezbatere publică. L-am trimis la 47 de entităţi, lideri de sindicat, directori de mină, profesori universitari, preşedinte de consiliu judeţean, prefect ş.a. Vreau să vă spun că de-atunci un singur lider sindical s-a interesat de acest proiect de lege, el se numeşte Zoltan Lacataş şi îi mulţumesc pe această cale şi îl

felicit. De asemenea, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, mi-a răspuns în scris la acest proiect de lege… Şi cam atât! Deci, iată care este interesul parlamentarilor zonei, responsabililor din zona noastră şi a tuturor celor care zic că conduc destinele mineritului din România. Am avut surpriza plăcută să-l aud săptămâna trecută, în şedinţă de guvern, pe premierul Victor Ponta răţoindu-se la şeful poeţilor din România, domnul Vosganian, ministrul economiei şi vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor, certându-l că a rătăcit proiectul de modificare a Legii Minelor, cerându-i să-l bage în dezbatere publică cât mai urgent. Eu am crezut atunci că măcar atâta lucru am reuşit, ca prin intervenţiile mele şi dezbaterile de tot felul împreună cu colegii de presă din Valea Jiului să-l sensibilizez pe premierul României, ceea ce era un lucru bun. După această intervenţie a premierului, pe site-ul Ministerului Economiei, la domnul Vosganian, există, într-adevăr, un proiect de modificare a Legii Minelor. Dar, din păcate, el nu prevede nimic în legătură cu huila din Valea Jiului, ci se referă doar la modul de a se obţine nişte autorizaţii pentru exploatările miniere cuprifere şi aurifere! Cu alte cuvinte, tot ce este în interesul celor care conduc azi România şi nicidecum în interesul minerilor din Valea Jiului… Ei sunt preocupaţi, se vede, de aur, de cupru şi cam atât… Cu asta am încheiat dezbaterea publică referitoare la acest proiect. Marţi, 25 iunie (astăzi – n.r.), acest proiect de lege va fi înregistrat la Parlamentul României, după care va urma traseul legislativ legal. Sper ca huila de Valea Jiului, prin aprobarea acestui proiect, să fie declarată resursă strategică energetică, astfel ca apoi guvernul să poată plăti huila din Valea Jiului la preţul corect, astfel încât activitatea de exploatare a huilei să continue, iar importurile de cărbune să fie stopate pe viitor. Sper ca după finalizarea anchetei la Mintia să aflăm şi noi cine a beneficiat şi a profitat de comisioanele de milioane de euro de la importul acela de cărbune, în timp ce pe minerii noştri, ilegal, îi trimit ba în concediu de odihnă, ba în concediu fără plată, ori sunt ameninţaţi”. „Debranşările la apă nu se fac după lege, ci după ureche!”

Scandalul debranşării apei potabile continuă, după scandalurile din primăvară pe această temă, a urmat, recent, primul scandal de vară, este vorba de o serie de debranşări de scări de la reţeaua de apă din Cartierul Dimitrov din Petroşani. Cum afară termometrul trecea bine peste 30 de grade Celsius, iar foarte mulţi abonaţi erau cu plăţile la zi, să nu mai spunem că foarte mulţi dintre ei erau pensionari, mulţi grav bolnavi, normal că a ieşit scandal. Iar oamenii s-au apucat să reclame peste tot, inclusiv senatorului PP-DD. „Am înţeles că cei care conduc regia de apă încearcă

POLITICĂ

3

Ce-o avea Vochiţoiu cu poeţii?

Credem că doar din lipsă de lecturi sau din cauza caniculei dl. senator Vochiţoiu îl ia peste picior pe dl. Varujan Vosganian, numindu-l la băşcău „şeful poeţilor”. Probabil în viziunea poporanistă a fi poet e o chestie nasoală. Dacă ar citi reviste de specialitate, senatorul PP-DD ar afla că în România nu a existat şi nici nu există un şef al poeţilor, altul al prozatorilor etc. Lăsând gluma la o parte, bine ar fi ca şi dl.

Haralambie Vochiţoiu să facă pentru scriitori măcar cât a făcut dl. Varujan Vosganian. Deşi ZVJ a găzduit cu regularitate şi generozitate relatări de la mai toate conferinţele de presă ale senatorului Vochiţoiu, publicând chiar şi proiectele/ intervenţiile sale parlamentare, nu am observat ca vreunul să atingă măcar tangent chestiuni culturale. Sau poate că poeţii nu fac parte din… popor. (M. BOBOC)

să recupereze toate datoriile, ceea ce nu este un lucru rău, e un lucru foarte bun. Dar lucrurile trebuie să se întâmple cu aplicarea tuturor legilor din România. Or una din legi spune aşa: în momentul în care operatorul de servicii publice – indiferent de ce servicii publice oferă – constată că cincizeci la sută plus unu dintr-o scară de bloc nu şi-a plătit datoriile, are dreptul să decupleze de la reţea abonaţii de pe scara respectivă. Însă ceea ce face azi regia de apă din Valea Jiului este bătaie de joc la adresa consumatorului de apă potabilă.

Nu se poate ca într-un cartier, cum e Dimitrov, din Petroşani, unde 80% din oameni şi-au plătit datoriile la apă şi numai 20% au restanţe, să fie tăiată apa la toată lumea, pe principiul că mi-am tăiat şi mie apa acum câteva luni! Ceea ce s-a întâmplat este o încălcare flagrantă a legii şi eu mi-am propus să fac o interpelare în Parlamentul României. Fac asta şi pentru că au venit la mine zeci de oameni în vârstă, de bună-credinţă, din Dimitrov, care mi-au arătat facturile plătite la zi, oameni care mi-au spus că au fost obligaţi să stea fără apă pe o căldură de aproape 40 de grade. Lucrurile acestea trebuie să le aibă în vedere de-acum şi preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, pentru că vreau să-i transmit pe această cale că înjurăturile şi blestemele de la aceşti oameni se opresc la el, ele trec peste Costel Avram deoarece toţi oamenii ştiu că directorul este omul lui Moloţ”.

Vochiţoiu - membru în Comisia Adunării Parlamentare NATO La finalul conferinţei de presă senatorul a oferit presei şi două ştiri interesante. Prima are un caracter politic.

Astăzi un parlamentar PSD va trece în tabăra PP-DD, fiind pentru prima oară când se întâmplă acest lucru.

Senatorul n-a vrut să dezvăluie numele pesedistului, dar ne-a spus că există o cerere fermă în acest sens şi vom afla cu toţii azi la breaking news-urile televiziunilor de ştiri din România.

A doua ştire se referă la numirea senatorului Haralambie Vochiţoiu ca membru în Comisia Adunării Parlamentare NATO. Pentru prima dată un parlamentar din Valea Jiului va face parte din această comisie, ceea ce credem că nu-i puţin lucru.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

4

SPORT

Ziarul Vãii Jiului

Fotbal. Juniori A1

Petroşenenii mici conduc

După disputarea a două jocuri la Petroşani, juniorii A1 ai Universităţii Petroşani conduc în clasamentul Grupei A din faza de zonă a Campionatului Naţional cu maximum de puncte şi se pot considera deja calificaţi în semifinalele competiţiei.

marţi, 25 iunie 2013

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

La Biblioteca Universităţii,

Open Şah Petroşani

Puştii de la „U” Petroşani pregătiţi de Gabriel Niţu şi Ionuţ Stelescu au învins cu 3-0 pe Energia Craiova (Dolj) şi au trecut şi de AS Strehaia (Mehedinţi) cu 4-1. Primele două echipe clasate la turneul zonal se vor califica la etapa semifinală care se va disputa la Buftea.

Rezultatele înregistrate în Grupa A: Posada Perişani (VL) – AS Strehaia (MH): 1-2; Energia Craiova (DJ) – „U” Petroşani (HD): 0-3 (au marcat: Bobină, Al. Medrea şi Ştoi); AS Strehaia – „U” Petroşani: 1-4 (au marcat: A. Răducu - 2, Plic şi Bobină); Posada Perişani – Energia Craiova: 1-2.

În perioada 21-24 august la Biblioteca Universităţii din Petroşani, contând pentru Circuitul Naţional de Şah, vor avea loc turnee pentru categoriile de vârstă: 8 ani, 12 ani, 16 ani, preşcolari, debutanţi, începători şi seniori FIDE. Ediţia cu numărul patru este organizată de către Consiliul Local Petroşani şi Primăria Petroşani, CSM Petroşani, Autoritatea Naţională pentru Tineret şi Sport Hunedoara, Universitatea Petroşani şi Tinereii Maeştri Petroşani.

Informaţii şi înscrieri se pot obţine de la antrenorul Gheorghe Şcurhan.

Ce onoare!

O gimnastă din Valea Jiului, remarcată de Nadia Comăneci

Gimnasta Asiana Peng, de la CNS CSŞ „Cetate” Deva, originară din Valea Jiului, a fost remarcată de Nadia Comăneci într-o declaraţie dată despre Campionatele Mondiale individuale de la Antwerp (Belgia), programate între 30 septembrie şi 6 octombrie. „Zeița de la Montreal” o vede pe gimnasta care are mamă română şi tată chinez ca pe o posibilă soluţie de viitor, dar care „mai are un drum lung de parcurs până la marea performanţă”. Nadia Comăneci a afirmat că Asiana Peng a făcut o impresie bună la ediţia din acest an a competiţiei organizate de ea în SUA, dar a precizat că „chinezoaica” de la CNS CSŞ „Cetate” Deva este încă crudă. „Ea (Asiana - n.r.) a fost la concursul Nadia Comăneci Invitational şi a făcut impresie acolo. A fost antrenată de o fostă bună gimnastă, onorată recent de Hall of Fame, Gina Gogean, dar este foarte crudă încă.

Să sperăm că rămâne neacci-

www.zvj.ro

dentată şi îşi vede de treabă”.

Nadia Comăneci a precizat că „sângele” Asianei Peng, care este pe jumătate de origine asiatică, nu contează, atâta timp cât ea reprezintă România. „Este o fetiţă care concurează pentru România. Nu are importanţă că e mixată, nemixată, ea reprezintă ţara noastră”, a completat Comăneci. Multipla noastră campioană le va susţine pe gimnastele noastre în lupta pentru medalii în concursurile individuale: '„Ne luptăm cu cine ne-am luptat de fiecare dată. Cu americanii, care sunt foarte buni, cu o generaţie foarte bine pregătită. E un Mondial important, dar nu la fel de important ca Mondialul de dinainte de olimpiadă.

Sunt generaţii noi acum, e greu de spus ce va fi şi eu vreau să văd. Sunt convinsă că antrenorii Octavian Belu şi Marian Bitang vor lua deciziile cele mai bune în ceea ce fac, singurul dezavantaj pentru noi este numărul copiilor care fac gimnastică, mult mai mic în comparaţie cu americanii sau alţii”, a spus Nadia.

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

marţi, 25 iunie 2013

Echipele care vor evolua sezonul viitor în Liga a III-a:

Oficialii de la Universitatea Petroşani, indignaţi de ratarea promovării

Fotbaliştii îşi cer scuze pentru înfrângere Încă un eşec pentru campioana judeţului Hunedoara, Universitatea Petroşani, în barajul de promovare în Liga a III-a, cu toate că a întâlnit un adversar mai mult decât accesibil, Ştiinţa Turceni.

La finalul meciului, Ionuţ Stelescu declara că înfrângerea echipei sale este nemeritată. În schimb, a promis că drumul Universităţii nu se va opri aici, iar echipa din Valea Jiului o va lua de la capăt în încercarea de a promova în

Ex-jiulistul Marius Mareş

Liga a III-a. „Echipa adversă a jucat cu frică în faţa unor copii de 17-18 ani, cum am avut noi. Aceşti copii şi-au făcut exemplar treaba, dar pe fondul unor decizii controversate balanţa s-a înclinat nemeritat în faţa unei echipe, care a ajuns în Liga a III-a. E adevărat, Turceniul ne-a dominat la început, dar acea dominare a venit din cauza tracului competiţiei, pe care l-au avut tinerii noştri jucători. Au fost şi cele două faze decise de arbitru în de-

A debutat pentru FC Vaslui Primul amical al acestei veri i-a adus Vasluiului, echipă aflată în Liga I, şi prima înfrângere.

Nou-promovata în prima ligă ucraineană, FC Sevastopol, a făcut scor cu galben-verzii, pe care i-a spulberat cu un sec 4-0. În acest amical a debutat şi jucătorul din Valea Jiului, Marius Mareş. Acesta a încercat cu preţul unui henţ în careu să împiedice marcarea celui de-al treilea gol al ucrainenilor. În zadar a fost însă efortul său, Kuznetsov reuşind să transforme cu uşurinţă penalty-ul.

Jucătorul din Vale a făcut parte din echipa folosită în cea de-a doua repriză: Cerniauskas, Heil, Cordos, Horj, Mareş, Jitaru, Costin,

Atletism

Încă un maraton ratat din motive financiare În ciuda caniculei de afară, atleta veterană Violeta Muntean continuă seria performanţelor frumoase în probele de semimaraton.

5

favoarea noastră, şi eu spun că dacă s-a dat penalty la Arcuşi, trebuia dat şi la Bobină. Păcat că în asemenea meciuri alţii pot decide promovarea”, a spus Stelescu.

Oficialul „studenţilor” a mai afirmat că, în ciuda înfrângerii, Universitatea va merge înainte şi primul prilej de revanşă e campionatul naţional de juniori A1, unde îşi doreşte titlul de campioană. „Această echipă merge înainte şi nu va renunţa”, a mai declarat directorul tehnic Ionuţ Stelescu.

Eşecul de la Reşiţa nu a rămas fără urmări în rândul jucătorilor din Petroşani, care simt în acest moment că toate eforturile lor de a câştiga Liga a IV-a au fost zadarnice. „Am dezamăgit şi ne cerem scuze. Mă doare foarte mult această înfrângere şi sincer nu găsesc nicio bucurie că am câştigat campionatul din Liga a IV-a.

Am întâlnit o echipă accesibilă şi neexperimentată, care nu ne-a surprins cu nimic, dar probabil tinereţea jucătorilor noştri a fost un minus pentru noi”, au spus jucătorii Universităţii.

Comitetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal a hotărât ca, din acest sezon, Liga a III-a să fie struc-

FC Pojorâta (Suceava) Cetatea Târgu Neamţ (Neamţ) Sporting Lieşti (Galaţi) Conpet Cireşu (Brăila) Callatis 2012 Mangalia (Constanţa) CS Corbeanca (Ilfov) Atletic Bradu (Argeş) FC Balş 2007 (Olt) Gloria Corneşti (Dâmboviţa) CSM Câmpina (Prahova) AS Negri (Bacău) FC Păpăuţi (Covasna) Mureşul Luduş (Mureş) FCM Baia Mare (Maramureş) Unirea Jucu (Cluj Napoca) CS Ineu (Arad) CSO Cugir (Alba Iulia) Nova Mama Mia Becicherecu Mic (Timişoara) FC Avrig (Sibiu) Ştiinţa Turceni (Gorj) AS Podari (Dolj)

turată doar în patru serii a câte 18 echipe. În aceste condiţii, dacă s-ar respecta criteriile geografice, FC Hunedoara ar urma să întâlnească, printre altele, formaţii ca Nova Mama Mia Becicherecu Mic, CS Ineu, CSO Cugir sau Ştiinţa Turceni.

Comunicat de presă

Neniţă, Popovici/Antal, Buhăescu, Himcinschi.

Valoroasa sportivă din Vulcan a participat la mai multe maratoane unde s-a clasat pe primele locuri. Din păcate, atleta nu a mai putut onora Maratonul din Apuseni, ce a avut loc în weekend-ul acesta, din acelaşi motiv dintotdeauna, lipsa banilor. „Nu am mai putut participa, dar în schimb a participat fiul meu, Florin Muntean, care s-a clasat pe primul loc la categoria de vârstă 25-35 de ani”, a declarat Violeta Muntean.

Pe strada 8 Martie pe aleea de acces către blocul 21 agenţii de la Compartimentul Rutier al poliţiei Locale Petrila au depistat ca fiind abandonat autoturismul marca DACIA 1325 de culoare albastră cu numărul de înmatriculare HD 05 NYF. Din discuţiile purtate cu locatarii din blocul 21 rezultă faptul că acesta este abandonat de mult timp pe această locaţie, îngreunând accesul serviciilor de intervenţie şi totodată având o stare mare de degradare dând un aspect neîngrijit zonei respective.

Conform Legii nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrative teritorile a fost întocmită procedura legală de ridicare, transportare şi depozitare într-un loc special amenajat de către Primăria Petrila.

Petrila, la data de 19.06.2013

Primar Ilie Păducel

www.zvj.ro

CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

EVENIMENT

marţi, 25 iunie 2013

La Campionatul de Fotbal al Nedeii Vulcănene,

Lascăr Service Company a terminat din nou pe locul I

... iar doamna Antonela Ţugulea e fericită că, la prima lor participare, băieţii ei s-au situat pe al doilea

Duminică, 23 iunie, pe stadionul Central s-a pus capăt primei competiţii sportive din cadrul Nedeii Vulcănene. Aceasta, împreună cu spectacolele de muzică pentru tineri şi populară, este una dintre cele mai aşteptate şi gustate activităţi culturalsportive prinse în programul organizatorilor nedeii.

Este vorba,

fiindcă cred c-aţi ghicit, despre campionatul local de fotbal. Deschis tuturor celor care iubesc şi practică sportul cu balonul rotund, dar care nu fac asta cu documente în regulă, adică legitimaţi, într-un club sau secţie de specialitate. Până să relatez despre cum au decurs meciurile din finala mică şi finala mare, cred c-ar fi interesant să cunoaşteţi şi rezultatele meciurilor anterioare.

Meciul dintre

Energia Sohodol şi Nik & Meda s-a încheiat cu scorul de 4-0. La cel dintre ECO şi Emboriki rezultatul final a fost de 3-0, iar întâlnirea dintre Juniorii şi Ţugu a avut un scor strâns: 4-3. Dallas a bătut Real-ul cu 3-0, FC Crividia i-a altoit pe agenţii din Poliţia Comunitară cu 9-0, iar Crividia Pavilioane a luat bătaie de la Pregoterm (1-2). Întâlnirea dintre Tunetul şi Juniorii a fost câştigat cu scorul de 0-1 de către aceştia din urmă, iar Lascăr (ăsta-i scorul

campionatului!) i-a învins cu 14-0 pe băieţii din Dallas. A urmat meciul Energia Sohodol-Pregoterm, în care primii au învins cu 6-3, ECO - FC Crividia (0-5), Lascăr-Energia Sohodol, terminat după lovituri de la unsprezece metri cu scorul de 6-5, şi Juniorii-FC Crividia (4-0).

Şi am ajuns

la meciurile din finală. Primul care s-a jucat duminică, de la ora 9.00, adică finala mică, a fost cel dintre FC Crividia-Energia Sohodol încheiat cu scorul de 1-5 în favoarea băieţilor din cartierul care, odinioară, avea ştrandul care-i atrăgea pe mai toţi copiii din Vulcan. Şi, cu asta, am ajuns la meciul mult aşteptat. Cel menit să nominalizeze echipa câştigătoare a campionatului.

Despre echipa

care a jucat purtând pe tricouri numele patronului Lascăr Service Company se ştie că a câştigat şi campionatul Nedeii Vulcănene de acum un an. E o echipă puternică, din moment ce în ea evoluează fotbalişti cum ar fi Ocsi Iszak, Dan Voicu, Kandut şi Diaconescu, iar ca antrenor Andrei Vajda, jucători acum nelegitimaţi, despre care nu

mai este cazul să vă spun că se ştiu şi acum cu mingiuca. Juniorii, cealaltă echipă ajunsă în finala mare, au fost cu adevărat surpriza evenimentului.

Lascăr

Cine sunt ei?

Sunt băieţi din tot Vulcanul, care bat mingea pe unde apucă, şi pe care i-a strâns la un loc dorinţa de a juca fotbal din plăcere. Şi acum vine partea interesantă.

Neavând şi ei, acolo, un sponsor, un susţinător cu bani, ei şi-au încercat norocul la doamna Antonela Ţugulea, soţia patronului de la Restaurantul Ţugu.

Doamna Antonela, devenită, astfel, un fel de “Prodancă a Vulcanului”, a fost imediat de acord. Mai ales că soţul dumneaei, Cătălin, îşi trăsese şi el Crivdia

La Anto

Energia Paroşeni

echipă de fotbal, Ţugu, alcătuită din băieţi angajaţi la firma sa, cu care se înscrisese în campionat. Numai că a lui a avut viaţă scurtă. A fost eliminată, în meciurile din grupă, exact de către Juniori, echipa doamnei Antonela, soţia lui.

Meciul din finala

mare a fost captivant. În tribune erau cam trei sute de microbişti, cum, sincer, nu prea vezi nici la meciurile de campionat ale echipei locale de fotbal. Majoritatea dintre ei erau, pe faţă, susţinători ai Juniorilor, care aveau echipament alb, inscripţionat pe spate cu înscrisul Anto. Jucătorii lui Lascăr Service erau în vişiniu, iar pe tricouri, în spate, cu litere aurite, aveau înscris numele companiei conduse de şeful lor Georgel Lascăr, prezent şi el la acest ultim meci. Cel mai important din campionatul nedeii.

Scorul a fost deschis

de către Juniori, la nici cinci minute de la fluierul de începere. Lascării egalează în minutul 10 prin lovitura de cap a lui Kandut. După ce, de alte câteva ori, mingea era să le intre în aţele porţii, Juniorii având noroc cu carul, cum se spune, jucătorii în

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului marţi, 25 iunie 2013

vişiniu reuşesc să majoreze scorul prin Diaconescu. Dia, cum am auzit că îl strigau cei de pe teren şi din tribune. După incidentul în urma căruia Pelin de la Juniori îşi rupe, prin cădere, clavicula şi necesită intervenţie medicală de specialitate, apare un alt incident nedorit şi nefericit. Doi jucători, Claudiu Opriţoiu de Juniori şi Todea de la Lascăr, se intersectează la balon şi se ciocnesc rău de tot cap în cap.

Este necesară intervenţia celor de la SMURD care-i duc pe răniţi la spital, pentru unul dintre ei fiind necesar chiar şi un drum la Spitalul din Lupeni, pentru efectuarea unei radiografii.

EVENIMENT

7

Cine credeţi

că se amuza de minune şi mai că se... ăsta pe el de râs, pe banca de rezerve, în timp ce jucătorii accidentaţi zăceau întinşi pe teren şi cu capetele pline de sânge? Nimeni altul decât Traian “Jalon” Câmpean, portarul şi antrenorul lui Hercules Lupeni, căruia, pare-se, secvenţa îi amintea de întâmplări similare, hazlii crede el, prin care a trecut cu ani şi ani în urmă. Un sincer bravo domnului Georgel Lascăr care, fără să mai stea pe gânduri, i-a însoţit pe răniţi la spital.

Repriza I se termină cu scorul de 1-2 în favoarea celor de la Lascăr. Scorul se majorează în favoarea acestora la puţin timp după începerea celei de-a doua părţi a întâlnirii, cel care a marcat, din lovitură liberă, fiind Dan Voicu. Al patrulea gol al Lascărilor este marcat de Kandut, după care Juniorii reuşesc să mai reducă din handicap prin Chiriţoiu. Scorul devine 2-5 pentru Lascăr după ce “ăla micu’”, cum i-a zis Adruşca Vajda, fiindcă nu-i ştia numele, a înscris pentru vişinii.

Scorul final al meciului 3-5 este pecetluit după ce Juniorii mai reuşesc să le strecoare o boabă în poarta giganţilor de la Lascăr.

Vând sau predau afacere loc de joacă şi petreceri pentru copii.

Relaţii la adresa de e-mail: carmen.lukacs@yahoo.com sau la telefon 0721.379985

Incredibil de corect şi de bine

a condus partida la centru Raul Bursuc, un tânăr arbitru de 17 ani din Lupeni, ajutat la margine de la fel de tinerii săi colegi Ionuţ Tudor şi Robert Chiriţă. A urmat premierea echipelor de pe primele patru locuri: Lascăr, Juniorii, Energia Sohodol şi FC Crividia. Primarul Gheorghe Ile le-a înmânat diplome căpitanilor de echipă, iar viceprimarul Cristian Merişanu le strecura plicul cu recompensa bănească.

Doamna Antonela Ţugulea, care şi ea a primit o diplomă, s-a declarat extrem de mulţumită de locul al II-lea pe care a terminat echipa ei şi a anunţat, ca să afle toată lumea, că pe băieţi îi aşteaptă o masă festivă La Ţugu. După ce echipele s-au retras care pe unde şi-a stabilit, Gheorghe Ile i-a invitat la un mic şi la o bere pe cei câţiva consilieri locali şi pe toţi cei care au fost implicaţi în buna desfăşurare a campionatului de fotbal.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

8

Ziarul Vãii Jiului

Muma pământului. Momâi, momârle

CONTROVERSE

1. Dovezi ale vechimii locuirii pe teritoriul Văii Jiului

a) Studiul lui Motocea Sandor, DESCOPERIRI MONETARE ANTICE IN VALEA JIULUI, publicat în Colecţionarul Român nr. 4 şi reluat în http://www.colectionarulroman.ro/site/antica/ în 06.05.2006, prezintă unele dovezi numismatice ale locuirii în vechime a Văii Jiului.

Astfel, este de reţinut faptul că, pe lângă monede antice autentice, s-au descoperit şi monede „barbare de imitaţie”, precum şi o serie de materiale arheologice aparţinând începuturilor epocii fierului.

Tezaure antice – după cum argumentează Sandor Motocea în articolul menţionat - au fost descoperite în mai multe puncte ale Văii Jiului: 1. Jieţ – Popi: „În anul 1962, luna mai, pe teritoriul cătunului Popi (sat Jieţ, comuna Lonea), a ieşit la lumină un tezaur de monede romane imperiale. Depozitul s-a descoperit în partea nord-vestică a aşezării, la aproximativ 150 metri de casa locuitorului Grunţă Ion, la locul numit „Grohote”; 2. Lonea: „La sfârşitul secolului al XIX-lea în apropierea localităţii Lonea, pe locul numit “La Holdă”, cu prilejul unor lucrări agricole, s-a descoperit un tezaur de monede romane de argint.

Din această descoperire, un număr de 8 monede, prin intermediul învăţătorului Petru Preda, au ajuns în colecţia profesorului Ilie Moşic din Petroşani.”; 3. Peştera Bolii : „Prin anii 1955-1956, la Peştera Bolii, cu prilejul exploatării calcarului de la cariera din localitate, s-a găsit un tezaur monetar din argint, compus din tetradrahme thasiene de imitaţie (…) de tip Dyonisos-Heracles, toate monedele din tezaurul respectiv fiind imitaţii mai mult sau mai puţin fidele ale tetradrahmelor oraşului Thasos. (…) Pe revers este reprezentat Hercule nud, în picioare, spre stânga, iar în jurul reprezentării, o legendă în limba greacă.(…) Tot la Peştera Bolii, în anul 1955, s-a descoperit o monedă de argint din timpul Romei republicane, aparţine magistratului L. FLAMINIVS CILO şi este datată 99-94 i.e.n./106-105 i.e.n.” 4. Petroşani: „Cu prilejul lucrărilor de construire a căii ferate şi a gării din localitate, în anul 1867, alături de o serie de materiale arheologice aparţinând începuturilor epocii fierului, s-a găsit şi un tezaur monetar de argint, compus din tetradrahme barbare de

www.zvj.ro

imitaţie după monedele macedonene emise de Filip al II-lea. De asemenea, tot la Petroşani, este consemnată în literatura de specialitate şi descoperirea unui alt tezaur, de data asta format din peste 200 de monede thasiene de imitaţie. (…) Tot ca provenite de la Petroşani (găsite aici sau numai achiziţionate din zonă) figurează în inventarul Muzeului din Deva şi 2 monede de aur de tip “KOSON”, numite aşa după legenda de pe avers, scrisă cu litere greceşti.”; 5. Pasul Vâlcan: „În deceniul VI al secolului XIX, în Pasul Vâlcanului, s-a descoperit un tezaur monetar de argint, de tipul tezaurelor “mixte”, adică compus atât din piese emise în epoca republicană, cât şi în cea imperială. (…) Descoperirea din Pasul Vâlcanului reflectă fenomenele generale ale circulaţiei monetare pe teritoriul Daciei înainte de cucerirea romană (s.n.). (…) Tot în Pasul Vâlcan, un important tezaur pentru istoria ţinuturilor nord-dunărene după anul 271, s-a descoperit în anul 1869.

Depozitul conţine monede romane imperiale, toate de bronz”. b). Există materiale care vorbesc despre alte aspecte ale vechimii locuirii pe teritoriul Văii Jiului.

Astfel, „La Jieţ, localitate aparţinătoare a Petrilei, s-au găsit urme ale exploatării aurului aluvionar, de către daci şi romani, la locul numit Hududeu” (http://www.infopetrila.ro/turismvalea-jiului.html). c). Alte surse vorbesc despre vechimea locuirii în zona Munţilor Şureanu: „În aceste locuri (conform descoperirilor arheologice) a existat nucleul stăpânirii dace şi, ulterior, al celei romane; mai târziu, până aici s-a extins voievodatul lui Litovoi.

Urmele de locuire dacică sunt numeroase şi apar sub formă de aşezări militare sau civile, locuinţe izolate şi stâne. Epoca de convieţuire daco-romană apare sub forma de „vilae rusticae”, precum şi prin castrele de la Târsa, Auşel-Vârful lui Pătru, Vf. Godeanu. Vestigiile medievale sunt reprezentate prin ruinele unor cetăţi şi turnuri de pază(Sibişel, Crivadia) sau lăcaşe de cult. Activitatea agricolă, deosebit de intensă la marginea spaţiului montan, a pătruns şi în interiorul acestuia, până la înălţimi de 800– 1000 m, cu plante adaptabile la temperaturi scăzute (cartof, porumb,

varză, etc. Creşterea animalelor are tradiţii străvechi pe aceste meleaguri, iar deplasările transhumante se practicau în mod obişnuit.

Pe lângă aşezările permanente, în Munţii Şureanu, sunt, de asemenea, o serie de aşezări temporare (stâne, cabane forestiere) majoritatea aflându-se pe culmile din partea centrală a muntelui (la peste 1500 de m.) Activitatea industrială s-a dezvoltat la bordura masivului, în aşezările din depresiuni (Petrila, Petroşani, Sebeş, Orăştie, Haţeg, Pui, pe baza materiilor prime locale şi a tradiţiei.[3]” (3: Valer TrufaşŞureanu,pg.48,Editura SportTurism,Bucureşti 1986 ). (http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C 8%9Bii_%C8%98ureanu).

Concluzie: Mai sunt, desigur, şi multe alte dovezi, studii. Nu stă în intenţia noastră de a le enumera pe toate. Am prezentat doar câteva, care argumentează locuirea neîntreruptă a zonei Văii Jiului şi a zonelor limitrofe de la începutul epocii fierului.

Pentru a sublinia ideea că era firesc pentru o populaţie cu o atât de mare vechime pe un teritoriu să se deosebească de populaţiile din alte teritorii printr-o denumire comună.

2. Viaţa spirituală.

Muma Pământului

Aşa cum am arătat şi în lucrarea noastră Momârlanii. Tradiţii, credinţe, obiceiuri (Editura Confluenţe, Petrila, 2011), credinţele

marţi, 25 iunie 2013

actuale ale momârlanilor, locuitorii Văii Jiului, îmbină elemente creştine şi precreştine. Dacă şi în ziua de azi elementele precreştine sunt încă puternic reprezentate în credinţele momârlanilor, înseamnă că ele au fost foarte puternice o lungă perioadă de timp.

Astfel, alături de sfinţii din panteonul creştin, care încet, dar sigur, îşi cresc influenţa, se crede încă în iele (dânsele, frumoasele), în vâlve, rusalci, sânziene, sfintele zilelor, striga (ecolul), în soare, lună, moarte - ca zeităţi. Dar, în plus, se mai crede în Muma Ploii, Muma Soarelui, Muma Pădurii.

Este deci firesc să se creadă şi în Muma Pământului, în general, în Muma Muntelui. Acestei Mume a Pământului i s-au închinat momârlele, momâile păstrate, în zonele locuite de momârlani, în special pe culmile Şureanului. Aşa cum se ştie, momârlele sunt construcţii din pietre aşezate una

Ziarul Vãii Jiului marţi, 25 iunie 2013

peste alta, de obicei cam de înălţimea unui stat de om, dar uneori şi mult mai mari. Or, aşa cum arată Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant în dicţionarul lor de simboluri, „Construcţia, aşezarea pietrelor una peste alta, evocă în mod evident ridicarea unui edificiu spiritual.” (Chevalier, Jean; Gheerbrant, Alain, Dicţionar de simboluri, vol. III, Editura Artemis, Bucureşti 1995, pag. 82). Tot ei afirmă: „Pietrele şi bolovanii materializează o forţă spirituală, ajungând astfel obiecte de cult.” (ibidem, pag. 84). Dar şi: „Piatra mai este şi un simbol al Gliei-mumă.” (ibidem, pag. 81).

Astfel de construcţii din pietre, astfel de momâi, oameni de piatră, există şi în alte părţi ale ţării noastre şi chiar ale lumii. Întotdeauna cu (sau şi cu) rol cultic, deşi în unele părţi cu accente diferite.

Corelând însă această valenţă de simbolizare a Gliei-mumă cu numele de momâie, momârlă, avem dovada că pentru momârlani acestea erau un simbol al Mumei Pământului.

Către această concluzie ne duc şi studiile publicate de cercetătorul Sorin Paliga, care aduce argumente lingvistice pentru această accepţie, argumente subliniate şi de alţi cercetători: „sursa numelui poate fi foarte veche, pre-indo-europeană. Există cuvinte semitice precum arabul imam (vezi http://www.bartleby.com/61/roots/S11.html), arabul amma „a merge înainte, a conduce” akkadianul hammu („cap al familiei”) sau umm („mamă”). Se poate distinge, la aceste cuvinte oarecum asemănătoare, un sens de „a conduce” şi un sens de „mamă”. (...)

Rostul „momâilor” de pe potecile Carpaţilor este tocmai cel de a orienta, de a conduce. Pe de altă parte, „moma” înseamnă în bulgară „fată, fecioară”. Cred că de acest sens sunt legate, aproape sigur, numele vârfurilor Moma şi Momuţa. (din Munţii Apuseni, n.n.) (...) Cred că aceste stânci personificau iniţial zeităţi feminine, poate o „Mamă a pământului” sau a munţilor (s.n.) (...).

Poate că imaginea acestei Mume era redată prin „momâi” de-a lungul potecilor din munţi. Rolul lor era – fireşte - de orientare, dar şi cultic. (...)

După Sorin Paliga, „momâie” derivă din „momă” = mamă: „Derived from momă, also mumă, the indigenous form for ‘mother’, which gradually

acquired pejorative or negative connotations”. „The root mom-, mum- ‘mother’ < Thr. ma:m- is parallel to mamă < Lat. mamma and maică < Slavic majka”. (“Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian”, 2006)″(http://hroderic.wordpress.com/2009/03/30 /momai/, Panteonul Dacic, Traco-geto-dacii).

Vechiul nume al omului de piatră, termen preferat în general azi, era în zona momârlanilor momârlă sau momâie. În ambele aceste variante avem rădăcina moma. În plus, se pare că forma uşor particularizată momârlă este întâlnită numai la momârlani.

De aceea, considerăm firească derivarea termenului de momârlan de la momârlă: oameni care înalţă momârle, oameni din ţinutul momârlelor; oameni care cred în puterea momârlelor.

CONTROVERSE

9

fiind locuitori din ţinuturile momârlelor. Momârle care în vechime au avut rol ritualic, fiind închinate Mumei Pământului. Şi, în felul acesta, putem înţelege şi mândria locuitorilor din ţinuturile momârlelor de a se numi momârlani, denumire care îi înnobilează spiritual. Ei, care nu au aşteptat sfârşitul de mileniu doi, să vină nişte străini să le dea un nume.

Ioan Dan BĂLAN Elisabeta BOGĂŢAN

3. Termenul de momârlan azi

Găsim în cartea „Petrileni de vază” semnată de Dumitru Gălăţan-Jieţ (Editura Confluenţe, 2010), câteva rânduri semnificative atât pentru faptul că, în urma puternicei impregnări negative a cuvântului momârlan cu conotaţiile batjocoritoare aplicate de străini, italieni sau maghiari, chiar momârlani autentici, dar mai noi, au început să simtă nevoia să ocolească denumirea de momârlan, cât şi pentru faptul că momârlanii vechi erau mândri de numele lor şi nu ar fi conceput să fie denumiţi altfel. Astfel, la pag. 2122 a cărţii „Petrileni de vază”, Dumitru Gălăţan-Jieţ scrie: „Era atunci când, dintr-un impuls al unor sfătuitori, am fost tentat să înlocuiesc în titlul unei cărţi, noţiunea de momârlan cu cea de jian.

Ioan Dan Bălan a sărit ca ars şi mi-a pus în faţă, vehement, următoarele: Nea Mitule, dacă tatăl dumitale s-ar trezi din somnul cel veşnic şi dacă ar auzi că fecioru-său se prezintă ca jian din Jieţ în loc de momârlan din Jieţ”, cum crezi că-i va cădea? În clipa aceea am luat hotărârea să folosesc în titlurile cărţilor mele (şi nu numai) termenul corect: momârlan”. În privinţa termenului de jian, este posibil să fi coexistat şi termenul de jian, ca termen generic: locuitor al Începutul sfârşitului... malurilor Jiului, căci şi momârlanii ...stagiunii 2012-2013. O stagiune bogată, cu numeroase joacă „jieneasca pe sub mână”. premiere (21!), două festivaluri („Festivalul vostru, al (Uneori se foloseşte şi termenul adolescenţilor” – ediţia I şi „Feţi Frumoşi, Zâne Bune şi „jieneasca momârlănească”). Dar nu Ilene Cosânzene” – ediţia a II-a). regăsim termenul jian în strigături/ minciuni de exemplu, cu mândria că Retrospectivă ar fi locuitor al ţinuturilor Şi dacă stagiunea 2012-2013 momârlăneşti. Şi mai ales, termenul a trecut pe primul loc în jian nu-l înlocuieşte pe cel de top, în urma numărului de momârlan. Căci termenul de jian premiere, merită să ne este mai general, aplicabil reamintim titlurile: „Foşnelocuitorilor de-a lungul întregului tul Frunzelor”, „Moara cu curs al Jiului, deci depăşind mult noroc”, „Titanic Vals”, „Mici ceea ce se cunoaşte drept „zona Văii crime conjugale”, „Floricica Jiului”. purpurie”, „Mary Poppins”, * „Cele cinci feţe ale Evei”, În ceea ce ne priveşte, subscriem „Slugă la doi stăpâni”, punctului de vedere transmis nouă „Tinereţe fără bătrâneţe şi de momârlani vârstnici, ciobani din viaţă fără de moarte”, „Mica vrăjitoare zglobie”, „Numai Dumnezeu poate descurca ce tată-n fiu, în poveştile lor de la este omul”, „Nasturi”, „Visul unei nopţi de vară”, „Prah”, stână, seara, după măsurat, sau la întâlnirile din Vale, prin Petrila cu „O mireasă de împrumut”, „Prâslea cel voinic şi merele Dumitru Muscalu, prin Iscroni cu de aur”, „Ultima haltă în Paradis”, „Cutia Pandorei”, Gheorghe Pop, şi alţii, cum că „Scufiţa Roşie”, „Povestea Prostiei”, „Cu sufletul nu-i de glumit”. Aceasta din urmă va avea loc sâmbătă, 29 iunie, numele momârlanilor provine de la Momârlele (Oamenii de Piatră, ora 18:00, şi va marca finalul stagiunii. Preţul unui bilet uneori purtând şi denumirea de este de 15 lei.

Oana TUŢU momâi) de pe munţii lor, momârlanii

Se trage cortina

www.zvj.ro

10 REACŢII

Drept la replică

Având în vedere faptul că în unele săptămânale din Valea Jiului au fost exprimate mai multe puncte de vedere privind derularea proiectului „Dezvoltarea resurselor umane din învăţământul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning”, proiect POSDRU/87/1.3/S/64273 derulat în cadrul Universităţii din Petroşani, vă adresăm rugămintea de a da publicităţii următorul comunicat de presă, care exprimă punctul de vedere oficial al celor care se ocupă de implementarea proiectului menţionat.

Universitatea din Petroşani implementează de la 1 septembrie 2010, în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul „Dezvoltarea resurselor umane din învăţământul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning”, ID proiect POSDRU/87/1.3/S/64273, co-finanţat din Fondul Social European si bugetul naţional, prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane”. Proiectul se desfăşoară în parteneriat cu 4 instituţii, din care 2 universităţi şi 2 companii private, pe o perioadă de 36 de luni.

Acest proiect, al cărui beneficiar este Universitatea din Petroşani, este un proiect benefic pentru Universitate, poate cel mai bun proiect care s-a desfăşurat la Universitatea din Petroşani, pentru că a introdus o nouă tehnologie care a fost achiziţionată, instalată şi funcţionează deja în instituţia de învăţământ.

Pentru buna implementare a programului e-Learning s-au achiziţionat: tehnică de calcul necesară pentru implementarea tehnologiei e-Learning; soft-uri performante care permit utilizarea unor metode moderne de predare, învăţare şi evaluare; trei mijloace de Ultima medie la examenul de admitere în clasa a IX-a: transport necesare pentru transportul formatorilor şi materialelor necesare pentru instruire, precum şi pentru efectuarea vizitelor de studiu în cazul schimburilor de bune practici.

Mijloacele de transport, conform contractelor de parteneriat, au fost date spre folosinţă în vederea bunei desfăşurări a activităţilor prevăzute în cadrul proiectului, câte una fiecărei (14 locuri) - 2 grupe, o clasă OFERTA EDUCAŢIONALĂ companii partener, urmând ca Înscrierea în liceu a absolvenţilor de PENTRU CLASELE A IX-A la sfârşitul proiectului gimnaziu care au fost declaraţi admişi - AN ŞCOLAR 2013-2014 acestea să rămână în la liceul nostru se face în perioada folosinţa Universităţii din Profilul Real, specializările: 17 - 26 iulie 2013 prin depunerea la Petroşani.

- matematică-informatică, secretariatul unităţii a dosarelor de în- Până în momentul de faţă, intensiv engleză scriere ce conţin următoarele acte: toate activităţile proiectului (28 locuri, o clasă) 1. cererea de înscriere; au fost realizate conform - matematică-informatică, 2. cartea de identitate (dacă este graficului activităţilor intensiv informatică cazul) şi certificatul de naştere în proiectului, prevăzut prin (28 locuri, o clasă) copie legalizată; contractul de finanţare. După - ştiinţe ale naturii 3. adeverinţă cu notele şi media gencum se cunoaşte, linia de ( 28 locuri, o clasă) erală obţinute la Evaluarea naţională finanţare POSDRU a fost din clasa a VIII-a; Profil Uman, specializările: blocată timp de aproape 4. foaia matricolă pentru clasele V-VIII - filologie (28 locuri, o clasă) 1 an, ceea ce a dus la (cu calculul mediei generale); 5. fişa - filologie intensiv engleză rambursarea cu întârziere a medicală (14 locuri), intensiv franceză cheltuielilor. Din nefericire, în cazul acestui proiect întârzierea rambursării IMPORTANT! cheltuielilor de la După afişarea elevilor admişi în liceul nostru se va face Universitatea din Petroşani a repartizarea lor la clasele cu predare intensivă a unei limbi moderne în depăşit 1 an de zile. Cu toată urma unei testări ce va avea loc în data de lipsa de cash flow care să 19 iulie 2013 începând cu ora 9:00 la sediul liceului. asigure plata salariilor şi a furnizorilor, echipa Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contacta la secretariatul proiectului şi-a îndeplinit liceului din strada 1 Decembrie 1918, nr.7 sau la telefon activităţile, urmând ca 0254 541574 sau puteţi accesa site-ul www.ltme-petrosani.ro

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” PETROŞANI

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului marţi, 25 iunie 2013

remunerarea aferentă să fie primită pe măsura rambursării sumelor către Universitatea din Petroşani. În ceea ce privesc subvenţiile pentru membrii grupului ţintă al proiectului, menţionăm faptul că este singurul proiect din cadrul Universităţii din Petroşani în care a fost prevăzută acordarea de subvenţii cadrelor didactice, având calitatea de membru grup ţintă al proiectului care participă la implementarea cursurilor pe platforma de e-Learning, achiziţionată prin proiect.

Pentru a beneficia de subvenţie în cadrul proiectului, cadrul didactic trebuie să se înscrie ca şi membru în grupul ţintă al proiectului, să participe la activităţile de instruire ale proiectului, să promoveze examenul de absolvire şi să efectueze transpunerea materialului didactic propriu în format e-Learning. Plata subvenţiilor se poate solicita abia după încheierea acestor etape.

Deşi s-au întâmpinat probleme financiare, datorate întârzierii rambursărilor, s-au făcut eforturi pentru acordarea subvenţiilor. Astfel, au fost achitate subvenţiile pentru seriile I şi II, conform Regulamentului de acordare a burselor şi a bonificaţiilor pentru membrii grupului ţintă ai proiectului, urmând ca în perioada următoare să fie efectuată plata pentru seria a III-a, respectiv seria a IV-a, cu respectarea graficului de activităţi al proiectului. În ceea ce privesc salariile echipei de management al proiectului, precizăm că ele sunt impuse de tariful orar al proiectului pentru categoria de experţi A, B sau C, stabilită în funcţie de experienţa profesională şi ştiinţifică a fiecărui membru al echipei. Tarifele pe oră sunt în limitele prevăzute prin Ghidul Solicitantului, calculate ca şi medie a intervalului şi aprobate prin bugetul proiectului.

Tot prin proiect au fost prevăzute şi activităţi de schimb de bune practici şi vizite de studiu la universităţi partenere, care se efectuează în ţară şi străinătate cu universităţi partenere şi la care participă cadre didactice, membre ale grupului ţintă şi echipa de implementare a proiectului. În acest sens, s-a făcut promovarea proiectului în ţară la universităţi care au sisteme de învăţământ e-Learning, cum ar fi Universitatea Politehnică din Timişoara, Universitatea Tehnică Cluj Napoca, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia etc., dar şi într-o ţară membră UE, Grecia, unde au participat un număr de 8 persoane, conduse de către coordonatorul de proiect al beneficiarului. În afara activităţilor legate de proiect, cadrele didactice şi-au desfăşurat şi activitatea curentă de cercetare ştiinţifică, care nu are nicio legătură cu proiectul sau cu fondurile acestui proiect. În cadrul acestor activităţi, în luna aprilie a.c., Universitatea din Petroşani a fost co-organizatorul unei conferinţe ştiinţifice în parteneriat cu WSEAS (World Scientific and Engineering Academy and Society), conferinţă care a avut loc în Kuala Lumpur, Malaesia. Aici au fost prezentate 26 de lucrări din domeniul automaticii, electrotehnicii, mecanicii, economiei şi educaţiei. Această activitate a fost apreciată prin participarea, inclusiv, a reprezentanţilor Ambasadei României în Malaesia. Este jignitor să se facă afirmaţii denigratoare la adresa unei activităţi de cercetare de o asemenea anvergură şi foarte apreciate de oamenii de ştiinţă, prezenţi în număr mare la această acţiune.

Proiectul „Dezvoltarea resurselor umane din învăţământul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning” s-a dovedit a fi de un real folos pentru activitatea didactică a Universităţii din Petroşani, fiind aşa cum am afirmat şi cu alte ocazii, poate cel mai de anvergură proiect care se desfăşoară la noi, în Valea Jiului şi care constituie un motiv de mândrie pentru cadrele universitare.

Pentru a evita dezinformările cetăţenilor Văii Jiului este bine ca informările despre situaţia proiectului să se efectueze de la forurile competente sau de la echipa de management a proiectului.

Echipa de management a proiectului

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 25 iunie 2013

PUBLICITATE 11

DECESE

Colectivul secţiei Interne a Spitalului de Urgenţă Petroşani este alături de doamna dr. Liliana Bolog în marea durere pricinuită de decesul dragei sale mame.

Dumnezeu s-o odihnească în pace!

Suntem alături şi transmitem un gând de consolare doamnei dr. Liliana Bolog, în momentele de profundă durere pricinuite de trecerea la cele veşnice a mamei dragi.

Dumnezeu s-o odihnească în pace!

Familia Adrian Şink

DIVERSE

RAPID IEFTIN CONFORTABIL AUTO

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316 Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Tel. 0765.591522

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară.

Taxă plătită.

Telefon 0761.756839

VÂNZĂRI

Vând receptor Dolce, fără datorii. Preţ 20 euro.

Telefon 0761.756839 Vând maşină de scris firma “Optima”, categorie profesională, stare bună, funcţională.

Telefon 0720.601012 Vând iepuraşi - uriaş german, 2 luni.

Preţ 70 lei/buc. neg.

Telefon 0761.798389

IMOBILIARE

Vând garsonieră în Petrila, str. 8 Martie. Preţ bun.

Tel. 0726.046735

Vând casă (P+E+M), SV=300 mp şi teren aferent (1500 mp), situate în Vulcan, strada principală.

Preţ informativ 65.000 euro, negociabil.

Telefon 0751.199103 Vând teren 5000 mp Aninoasa, ieşire din indiviziune, cadastru, intabulare, canalizare, curent, apă.

Telefon 0731.805492

Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 42.000 euro.

Tel. 0724.571408

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Tel. 0726.291090

TAXI COMSION 0254 512512 0720 512000 RENT A CAR 0254 512500

Ofer autoturism pentru programul Rabla, îndeplineşte toate condiţiile pentru a putea fi valorificat prin acest program.

Informaţii şi negocieri la nr. de telefon 0724.930338.

ANGAJĂRI

Societate comercială angajează şofer de Tir. Relaţii la telefon 0751.199100.

Angajez barman pentru local în Petroşani.

Relaţii la telefon 0766301556

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

La gesturile tale de prietenie şi de simpatie nu primeşti chiar semnalele dorite, de parcă ţi-ai risipi emoţiile pe cine nu merită.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Atmosfera nu prea e plăcută acasă, poate pentru că cineva drag din familie are probleme şi sunteţi cu toţii influenţaţi de starea tensionată creată de el.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ştii să-ţi exprimi sentimentele într-o formă convingătoare, pentru că nimeni nu îţi poate contesta talentul literar. Ai fi un scriitor grozav de romane cu tentă romantică, pentru că, cel puţin azi, deţii toate calităţile în acest sens.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Mediul în care te afli te influenţează negativ, ca atare alege-ţi cu grijă companionii, ca să nu-ţi strici ziua din cauza toanelor lor.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Unde-i lege, nu-i tocmeală, ca atare nu insista să duci la capăt o acţiune dacă ştii că nu e întru totul legală. Cineva stă cu ochii pe tine gata să te sancţioneze dacă te prinde cu ocaua mică.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

O faci pe neştiutorul în faţa unei persoane care are pretenţii mari de la tine, dar e mai bine să recunoşti sincer că nu ai soluţie la problema de faţă decât să abordezi o atitudine falsă, care nu te reprezintă.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Un conflict de păreri poate degenera astăzi într-o dispută aprinsă care poate duce la un final nefericit.

Angajez mecanic auto.

Salariu atractiv.

Relaţii la telefon 0751.199100

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Vila Melinda angajează ospătar.

Detalii la adresa: str. Maleia, nr. 106A, Petroşani.

Tel.:0254-545 842, 0762-657 455.

Email: office@vilamelinda.ro

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Salon de cosmetică, coafură şi manichiurăpedichiură angajează coafeză şi frizeriţă.

Relaţii la telefon 0762.707544

ÎNCHIRIERI

SC angajează agent vânzari în domeniul materialelor de construcţii.

Relaţii la telefon 0751.199.100, Petroşani.

SC închiriază în condiţii avantajoase spaţii comerciale utilate, situate în Petroşani, zona Livezeni, pretabile aproape oricărei activităţi (bar, pizzerie, restaurant, cramă, sedii de firmă birouri, depozite, cabinete etc.).

Relaţii la telefon 0751.199100.

Eşti dezamăgit să vezi cum un mare vis se destramă sub ochii tăi, doar pentru că nu ai făcut tot posibilul să-l duci la capăt.

Nici nu ai încheiat bine un capitol, că tu deja te gândeşti la altceva şi mai interesant şi mai îndrăzneţ decât primul. Aşa eşti tu: inovator şi creativ, mereu dornic de noutate, şi nu poţi sta pe loc nici măcar ca să-ţi reîncarci bateriile.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ai grijă spre ce-ţi canalizezi azi energia debordantă, ca nu cumva să o risipeşti pe lucruri distructive, cum ar fi lupte de orgolii, sau dispute din care nu iese nimic bun.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Te bucuri de o stare de dolce far niente care nu te reprezintă de obicei, pe tine, un om mereu în mişcare, dar probabil aveai nevoie de puţină odihnă.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

cuvânt.

A venit momentul unei decizii majore pe care o tot amâni de ceva vreme pentru că nu te simţeai pregătit să spui ultimul

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

marţi, 25 iunie 2013

Prof. Gheorghe Boantă, fost consilier local, nu şi-a schimbat obiceiul

Oferă premii în bani pentru cei mai buni elevi de generală şi liceu Gheorghe Boantă a fost consilier local la Petrila, dar mai înainte de asta este profesor.

Mai important pentru el este faptul că este petrilean, iubeşte localitatea în care s-a născut şi unde a învăţat şi iubeşte valorile. Tocmai de aceea, de 10 ani, acordă un premiu celor mai buni elevi care au terminat ciclul gimnazial şi, de doi ani, pentru cei care au terminat liceul. „Eu am fost copil sărac, am venit dintr-o familie modestă. Am învăţat din 1965 la Şcoala Nr. 5 din Petrila şi apoi am predat acolo. Vreau să răsplătesc valoarea. În 1973, elev fiind, am luat premiul I pe ţară la Olimpiada de Ştiinţe Tehnice, topografie minieră.

Respect copiii care ajung să aibă rezultate bune, şi vreau să arăt că şi la Petrila se face şcoală, şi încă una de calitate. Ultimii 4 elevi care au primit premiul de la mine învaţă acum la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi”, spune Gheorghe Boată.

Premiul şi diploma acordate se numesc simplu: „Ghiţă Boantă”. Anul acesta, premiul de 100 de lei l-a luat Dana Lorena Onicaş, elevă la Şcoala Gimnazială Nr. 5 din Petrila, care a terminat clasa a VIII-a B cu media 9,97, în clasa dirigintelui Alin Roşca.

Lorena se pregăteşte pentru liceu şi vrea neapărat să ajungă tot la Petrila, la secţia Ştiinţe ale naturii.

Se pare că secţia Ştiinţe ale naturii de la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi din Petrila este una valoroasă. Elevele de liceu care au fost premiate de profesorul Boantă au terminat această

secţie. Primul premiu, în valoare de 200 de lei, l-a acordat anul trecut, la Donaţie de la fundaţie până la turlă împlinirea a 50 de ani de existenţă a instituţiei de învăţământ.

Premianta, eleva Elena Grunţă, terminase clasa a XII-a A la clasa profesorului Toată Biserica cu hramul “Sf. Petru şi Pavel” de la Petrila, cât este de mare şi de Diana Gabor. Acum încăpătoare, a fost construită cu cărămidă donată de Gheorghe Boantă.

Gheorghe Boantă a donat toată cărămida de la Biserica “Sf. Petru şi Pavel”

Saivan european,

urmează cursurile Facultăţii de Medicină. Tot de la această secţie, dar din clasa a XII-a B, vine şi ultima liceană premiată, Maria Irina Popa, eleva dirigintei Georgiana Rusu. Şi ea tot la medicină vrea să dea mai departe.

Să le ajute Dumnezeu pe amândouă să ajungă medici şi să se întoarcă în Valea Jiului, pentru că mare nevoie de medici este aici.

Pagină realizată de Alina PIPAN

„Eu îmi iubesc comunitatea şi dacă pot să fac ceva pentru ea, fac. Am putut să ajut cu această cărămidă, am făcut-o şi mă bucur că biserica a fost ridicată”, ne-a spus prof.

Gheorghe Boantă. Acesta a fost uşurat cam de 40.000 de lei pentru a acoperi costurile cărămizii, dar nu-i pare rău, dimpotrivă. Este mândru când vede biserica din cartierul 8 Martie zidită gata, şi ştie că asta i se datorează, în mare parte, şi dumnealui.

Un exemplu numai bun de urmat.

Pe plaiul Bou

APIA oferă subvenţii serioase pentru dezvoltarea stânelor de oi în Valea Jiului. Cu banii aceştia oierii îşi construiesc stâne noi, drumuri forestiere, crotaliază animalele, le hrănesc sănătos.

adăpostească animalele în condiţii optime.

Peste 500 de oi au ciobanii din acest composesorat.

La fel de bine arată şi stâna de la Preluca, unde am fost prezenţi la inaugurare. Astfel de investiţii trebuie date ca exemplu.

Desigur, exemplificate pot fi şi stânele care şi-au bătut joc de banii APIA, şi pe acelea, cum le prindem, cum le dăm la ziar.

Însă nu toate composesoratele cheltuiesc banii cu pricepere, dar acolo unde este minte, mână de gospodar şi bunăvoinţă stânele ajung să arate de invidiat. Au canalizare, apă curentă, fose, generatoare.

Impresionant arată şi saivanul de pe plaiul Bou din Petrila. După cum se vede în imagine, nu-l poate smulge nicio vijelie, este încăpător, are 60 de m lungime şi 18 lăţime. Oamenii şi-au dat tot interesul pentru ca acest saivan să fie mândria lor, să poată să lucreze cu spor şi să-şi

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

facebook.com/ziarulvaiijiului