1249 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

(Şi) Tribunalul Hunedoara a fost categoric:

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,3895 lei 1$ = 3,3314 lei 1₤ = 5,0905 lei

Vineri, 26 iulie 2013 Anul VI nr. 1249 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Soţul lichidatoarei Balaş e bun de plată după ce şi-a devalizat propria firmă. Nota de plată: 103.456 lei! Aşa cum, în exclusivitate, am arătat în ediţia din 08.05.2013 a cotidianului nostru, Curtea de Apel Alba Iulia a admis cererea formulată de către un lichidator judiciar şi, prin Decizia irevocabilă nr. 436 din 30 martie 2011, l-a obligat pe Ovidiu Balaş, soţul doamnei lichidator cu acelaşi nume, la suportarea pasivului firmei Stebal Ovidiu Servprod SRL Petroşani, nerecuperat în cursul procedurii de lichidare/faliment, până la concurenţa sumei de 103.456 lei. Aşa cum am arătat în ediţia noastră din 26 aprilie 2013, Ovidiu Balaş nu a achitat de bunăvoie datoriile către stat, datorii certe stabilite încă din 2011. Asta deşi, de când i s-a făcut nevasta lichidator, familia sa afişează o prosperitate evidentă. Vă reamintim că din documentele aflate în atenţia judecătorilor a rezultat că Balaş a ridicat diverse sume sub forma unor avansuri de trezorerie, în februarie 2006 acest sold fiind de 103.456 lei. Avansurile nu au fost ulterior justificate. De

asemenea, s-a constatat că după deschiderea procedurii de insolvenţă şi până la momentul predării actelor contabile, Ovidiu Balaş, în calitate de administrator, a desfăşurat activitate şi a vândut bunuri ale societăţii, fiind înregistrate pierderi în valoare de 131.843 lei. Pe cale de consecinţă, Administraţia Finanţelor Publice Petroşani încearcă încă de anul trecut (prin formele de executare silită nr. 1670920124059 din 24 august 2012) să îl execute derulând procedurile necesare prin instanţă. Balaş a contestat executarea la Judecătoria Petroşani, dar acţiunea i-a fost respinsă. Dosarul s-a aflat în recurs la Tribunalul Hunedoara, ultimul termen fiind fixat pentru data de 30.05.2013. La termenul menţionat, Tribunalul Hunedoara a respins ca nefondat recursul depus de către Ovidiu Balaş, menţinând decizia Judecătoriei Petroşani, care a făcut “o corectă aplicare a dispoziţiilor legale”. Concret, Balaş este obligat să achite suma de 103.456 de lei. Parte din sumă, adică 70.081 lei este creanţa directă a

Administraţiei Finanţelor Publice Petroşani, restul sumei urmând a fi distribuită celorlalţi creditori (din dosarul da faliment, rezultă că între creditorii firmei lui Balaş s-au aflat, pe lângă Finanţele Publice, şi Pană Prod SRL, Digital Electronic SRL, Acomin SA, Visa Mob SRL, Scorpion Prest Impex SRL, Transgex SA, Reda SRL şi Amilux SRL) La Tribunalul Hunedoara, dosarul privind pe Ovidiu Balaş a fost soluţionat de către judecătorii Ion Rogoveanu, Marinela Iacob şi Pericle Briceag. Vom reveni. Cătălin DOCEA

Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI

La Petroşani se propun

Vineri 26 Iulie 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Reportajul zilei (r) 9:30-11:00 Oameni şi fapte-talk show (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Reportajul zilei 19:30-21:00 Linia întâi - realizator Cătălin Docea Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32) * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

La Noua Republică Hunedoara,

Năznean în locul lui Popa

vineri, 26 iulie 2013

După demisia fostului preşedinte al organizaţiei hunedorene a Noii Republici, Adrian Popa, interimar la conducere a fost pus Horaţiu Năznean, membru al preşedinţiei judeţene a partidului.

Valori noi pentru licitaţiile concesiunilor şi închirierilor

Administraţia publică îşi manifestă intenţia de a adopta un proiect de act normativ privind stabilirea valorilor de pornire a licitaţiilor pentru concesionarea şi închirierea terenurilor ce aparţin domeniului privat şi public al municipiului Petroşani. În acest sens cetăţenii pot veni cu sugestii, propuneri sau recomandări.

Valorile de pornire a licitaţiilor pentru concesionarea şi închirierea terenurilor ce aparţin domeniului privat şi public al municipiului Petroşani au fost stabilite prin HCL nr. 29 din 27 ianuarie 2011. Când hotărârea nr. 29/ 2011 a fost supusă aprobării consiliului local, s-a avut în vedere, în principal, transformarea valorilor de pornire a licitaţiilor pentru concesionarea şi închirierea

terenurilor domeniului privat şi public din moneda euro în moneda naţională. Dar, s-a constatat că, pentru anumite destinaţii, valorile care rezultă din calculul redevenţei sau chiriei sunt atât de mici, încât nu acoperă minimul de cheltuieli, motiv pentru care apreciem că se impun anumite modificări. În acest sens se doreşte aprobarea valorile de pornire a licitaţiilor pentru concesionarea, închirierea, negocierea directă a terenurilor ce aparţin domeniului privat şi public al municipiului Petroşani, după cum urmează: Pentru concesionare, valorile de pornire la licitaţie sau negociere directă sunt: zona de agrement - 7,15 lei; zona A (centrală) - 7.03 lei; zona B

Dacă aveţi ceva bani, aveţi grijă pe cine lăsaţi în casă

Un petroşenean a fost uşurat de 4.300 de lei

Un bărbat din Botoşani, pe nume Toader, şi-a încercat norocul şi a intrat în gospodăria unui bătrân de 89 de ani din Petroşani. L-a întrebat de vorbă, a întrebat una alta, printre care şi dacă omul avea să-i schimbe 200 de lei în bani mărunţi. El va asigura interimatul până la organizarea de noi alegeri în Filiala Judeţeană Hunedoara a Noii Republici. Alegerile judeţene vor preceda congresul naţional anunţat în această toamnă. (M. PETROŞAN)

Bătrânul a verificat dacă are mai mărunt prin casă, dar nu avea. Atunci Toader l-a rugat să meargă el cu cei 200 de lei la vecinul, că-l ştia mai bine, şi să întrebe dacă acesta are să schimbe. Bătrânul a căzut în plasa omului, a luat banii şi a plecat în vecini. Până să se întoarcă, Toader îi scotocise prin casă şi-i luase toată agoniseala, 4.300 de lei, pe

(intermediară) - 6,49 lei; zona C (marginală) - 5,95 lei; zona D (marginală) 5,42 lei (mp/an). Pentru închirieri, valorile de pornire la licitaţie sau negociere directă sunt: zona de agrement - 2 lei; zona A (centrală) - 2 lei; zona B (intermediară) 1,5 lei; zona C (marginală) - 1,4 lei; zona D – (marginală) - 1,3 lei (mp/ lună). Valorile de pornire la licitaţie sau negociere directă vor fi corectate cu coeficienţii, în funcţie de natura terenului şi destinaţia construcţiei. Alina PIPAN

care-i ţinea în dulap. Isprava s-a întâmplat marţi, 23 iulie. Miercuri, în jurul orei 14:00, bătrânul a sesizat Poliţia Petroşani că i s-a făcut curăţenie în şifonier. „La scurt timp de la primirea sesizării, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale, în urma activităţilor desfăşurate, au reuşit identificarea prezumtivului autor al furtului în persoana lui Toader H., de 45 de ani, din Comuna Blândeşti, judeţul Botoşani. Din verificările efectuate a rezultat că Toader H., în data de 23.07.2013, în jurul orei 13:00, a intrat în curtea imobilului aparţinând părţii vătămate şi, prin modul de operare împrietenire, partea vătămată a fost rugată să meargă până la un vecin pentru a schimba o bancnotă de 200 lei, timp în care Toader H. a sustras dintr-un dulap suma de 4.300 lei, din care s-a reuşit recuperarea a 1.044 lei”, se arată într-un comunicat al poliţiei. Faţă de hoţ s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore pentru săvârşirea infracţiunii de furt, fiind prezentat Judecătoriei Petroşani cu propunere de arestare preventivă. Alina PIPAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

vineri, 26 iulie 2013

Cercetătorii încercă să dezlege

Misterul succesului unor indivizi care au condus mina Paroşeni spre… închidere

Fostul inginer şef producţie de la mina Paroşeni, Constantin Hârtop, va face astăzi a doua zi de şut ca director. Şi pentru Constantin Rădulescu ziua de ieri a fost una norocoasă, acesta fiind avansat din funcţia de şef de sector în aceea de inginer şef producţie.

Am pomenit numele de mai sus, pentru că, urmând logica faptelor pe care n-o pricepem, cei doi ingineri ar putea accede la funcţii mult mai

înalte. Un grup de cercetători studiază cum 2 indivizi care au ocupat funcţii de conducere la o mină care acum se

Pentru parcarea Castelului Corvinilor

află în închidere (punând şi ei umărul la închiderea acesteia), e vorba de mina Paroşeni, au ocupat cele mai înalte funcţii ale huilei, viabile sau neviabile. Cei doi sunt: Cristian Balea – director tehnic al SNH şi Aurel Anghel „Transformator” – director general al În timpul unei razii, Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului. Vă vom comunica în timp util concluziile Poliţia Petroşani a organizat miercuri o razie în cercetării. cartierele Aeroport şi Colonie şi în zona Livezeni.

ECO SID vinde un teren

În ultima şedinţă a Consiliului Local Hunedoara s-a aprobat vânzarea unui teren ce aparţine ECO SID, teren aflat în apropierea Castelului Corvinilor şi care va avea ca destinaţie o parcare şi uz turistic.

Terenul are o suprafaţă de 3.649 metri pătraţi şi, conform datelor din primăria hunedoreană, va fi vândut în profit, preţul fiind de două ori mai mare ca cel de la cumpărare. Un amendament votat în aceeaşi şedinţă prevede

ca cel care va câştiga licitaţia să respecte destinaţia terenului vreme de cel puţin 10 ani şi să facă investiţii de cel puţin 200.000 de lei în primul an. Mihaela PETROŞAN

Dorin Gligor amintindu-şi de moravurile politice ale PDL:

„USL nu face decât să satisfacă clienţii politici”

Preşedintele organizaţiei judeţene Hunedoara a PDL, Dorin Gligor, a declarat ieri că stabilirea, de către guvern, a unor sedii pentru instituţii regionale este fără sens, în lipsa unei arhitecturi clare privind regionalizarea teritorială şi administrativă. „Lucrurile nu pot continua aşa. Am văzut clar că USL are un singur obiectiv: satisfacerea clientelei

politice. Ne aşteptam să se gândească structuri care să ofere oamenilor servicii mai bune şi mai ieftine, nu crearea de instituţii pentru clienţi politici”, a declarat Gligor. El a mai spus că, în seria lucrurilor rele care se întâmplă în judeţul Hunedoara, sunt multe, exemplul cel mai la îndemână fiind Complexul Energetic Hunedoara, companie care, după spusele lui, se îndreaptă clar spre insolvenţă. Mihaela PETROŞAN

Poliţiştii au depistat şi sancţionat

Poliţiştii Biroului Investigaţii Criminale au depistat-o pe Eva (39 de ani) din Petroşani. Care, la 23 iulie, în timp ce se afla în incinta unui salon de înfrumuseţare pentru a beneficia de servicii de manichiură, profitând de neatenţia angajatelor, a sustras din poşetele acestora 100 de euro şi 200 lei. Acum, Eva este cercetată pentru furt calificat. Tot în această acţiune, a fost depistat un minor de 16 ani, din Petroşani, pentru care era emisă de Judecătoria Petroşani sentinţa penală, prin care s-a dispus internarea sa în Centrul de Reeducare Buziaș. Minorul a fost escortat şi depus la centru. Au mai fost depistaţi doi bărbaţi care se sustrăgeau urmăririi penale : Adrian, de 24 de ani, din Petroşani, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ameninţare şi loviri şi alte violenţe, şi Vasile, de 31 de ani, din Petroşani, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz de încredere. Poliţiştii Birourilor Rutier şi Investigarea Fraudelor au acţionat pe linia respectării legalităţii transportului de mărfuri şi persoane, fiind controlate peste 30 de autovehicule. În urma verificărilor efectuate au fost aplicate 15 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 6.760 lei, pentru nerespectarea Codului, totodată fiind reţinute două permise de conducere şi două certificate de înmatriculare. Poliţiştii Biroului Ordine Publică au aplicat 6 sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice (Lg. 61/1991). Alina PIPAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

vineri, 26 iulie 2013

George Boboc, în chestiunea închirierii stadionului Jiul:

„Craiova nu ne mai dă niciun semn”

Preşedintele Jiului, George Boboc spune că, de când a intrat în vigoare contractul de parteneriat dintre ACS Jiul şi FCU Craiova, oltenii nu au mai dat niciun semn dacă vor mai veni sau nu să joace la baza de la Petroşani. Mititelu are echipă, are unde juca, dar încă nu i s-a aprobat înscrierea în Liga a II-a.

„Cei de la Craiova nu au mai spus nimic. Contractul rămâne în continuare valabil, nu a fost reziliat”. Conform unei decizii executorii a justiţiei civile, federaţia trebuie să reprimească FC U Craiova în eşalonul secund, însă dosarul clubului oltean încă nu a primit undă verde de la FRF. Actele de înscriere au fost depuse la Comisia de competiţii, iar de acolo au ajuns, la solicitarea secretarului general Adalbert Kassai, pe masa Comisiei de Disciplină, care trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite toate condiţiile de participare. Cazul trebuia judecat ieri, însă comisia

l-a amânat pentru luni. „Ne-am mai trezit şi cu două sentinţe de care n-am ştiut, legate de jucătorii Gargorov şi Iliev. Eu ştiu că am o invitaţie de la federaţie de a mă înscrie în campionat. Dacă luni nu-mi dau aprobare, atunci mă voi adresa următoarei comisii, iar dacă şi aceasta ne împiedică să jucăm, atunci mă duc direct la Curtea de Apel şi la DNA, care ne pune în drepturi în trei zile”, a tunat Adrian Mititelu. Patronul oltean crede că federaţia amână înscrierea echipei sale pentru a-l tracasa. „Dacă nu înscriu echipa, este sinucidere. Cred că vor să ne cureţe, să facă atmosferă, să ne ştampileze, astfel încât să nu duc campionatul la capăt. Este o manevră a lui Mircea Sandu cu prietena lui, Olguţa Vasilescu. Dar dacă face greşeala

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

asta, nu-l mai scapă nimeni”, a punctat Mititelu la Digisport. Reamintim că în 2010, comisiile LPF au stabilit că FC U Craiova are de dat 325.000 de euro jucătorilor Gargorov şi Iliev. La aceşti bani se adaugă şi alte restanţe, faţă de jucători şi cluburi.

Poate vreţi să ştiţi la Cupa României

Cât încasează „fluieraşii”

Etapa a II-a a fazei naţionale a Cupei României, sezonul 2013-2014, se va disputa pe 31 iulie, de la ora 17:30. Federaţia Română de Fotbal a anunţat azi programul acestui tur în care participă cele 42 de calificate din prima rundă, plus 27 de echipe din Liga a III-a.

Cheltuielile de organizare a jocurilor se efectuează de cluburile gazdă, iar, după scăderea cheltuielilor de organizare, suma rămasă din beneficiul net se va repartiza în mod egal ambelor echipe. Beneficiul echipei vizitatoare va fi achitat în maxim 15 zile de la data disputării jocului. Dacă din încasări nu rezultă beneficiu, fiecare club va suporta în mod egal acoperirea cheltuielilor de organizare. Indemnizaţiile de arbitraj la jocurile din Cupa României – Timişoreana sunt: Pentru faza a II-a indemnizaţiile vor fi conform nivelului la care evoluează echipa gazdă:

Liga a IV-a: Arbitru - 422 lei; arbitru asistent (1 şi 2) - 372 lei; Total – 1.166 lei. Liga a III-a: Arbitru - 957 lei; Arbitru asistent (1 şi 2) - 745,24 lei. Total – 2.447,48 lei Indemnizaţiile de mai sus sunt brute, dar includ TVA. Echipele de Liga a III-a vor depune plata aferentă facturii emisă de Comisia Centrală a Arbitrilor, în contul acesteia, pentru jocul respectiv.

Cică astăzi

Jiul se înscrie în Judeţeană Oficialii echipei Jiul vor fi, astăzi, prezenţi la Asociaţia Judeţeană de Fotbal unde vor fi înscrişi, oficial pentru noul sezon competiţional.

Gruparea din Vale, care a trecut pe o societate nouă fără datorii, va porni la un nou drum în fotbalul judeţean cu speranţa de a face performanţă în câţiva ani. Cu Marin Tudorache, Damian Militaru şi Toni Sedecaru în conducerea tehnică, petroşenenii îi

www.zvj.ro

vor lua pe tineri din propria pepinieră şi speră să se redreseze atât din punct de vedere financiar cât şi al rezultatelor.

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE

vineri, 26 iulie 2013

După ce USL Hunedoara a pierdut finanţele regionale,

Reorganizarea ANAF dă Hunedoarei Antifrauda

În schimbul sediului finanţelor regionale, luat de Timişoara, la Deva va fi centrul regional antifraudă. Decizia guvernului este însoţită de mai multe măsuri de reorganizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

ANUNŢ

Printre deciziile luate miercuri de guvern ar fi de menţionat fuziunea prin absorbţie şi preluarea Autorităţii Naţionale a Vămilor, preluarea activităţii Gărzii Financiare şi desfiinţarea acesteia, înfiinţarea unei structuri de antifraudă fiscală în cadrul ANAF, cu atribuţii sporite şi înfiinţarea direcţiilor regionale ale finanţelor publice. Hotărârea executivului arată că activitatea la nivel teritorial se reorganizează în opt direcţii regionale ale finanţelor publice, instituţii publice cu personalitate juridică, înfiinţate prin transformare a opt direcţii generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti în care va fi stabilit sediul direcţiei generale regionale, prin fuziunea prin absorbţie a celorlalte direcţii judetene ale finanţelor publice din aria de competenţă. Oraşele în care îşi vor avea sediul direcţiile generale regionale ale finanţelor publice sunt:

SOCIETATEA NAŢIONALĂ A HUILEI SA Petroşani anunţă organizarea procedurii selecţiei de oferte pentru achiziţionarea de tichete cadou pentru cheltuieli sociale pentru evenimentul Zilei Minerului, pe bază de comandă, cu livrarea tichetelor până în data de 05.08.2013 Necesarul estimat de tichete cadou este de 180.635 buc, la valoarea nominală de 10 lei/tichet. Valoarea estimată pentru imprimarea numărului total de tichete este de 4516 lei. Data şi ora limită de depunere a ofertelor, locul şi modul de depunere: Ofertele se vor depune până în data de 30.07.2013, ora 9ºº la registratura Societăţii Naţionale a Huilei SA, jud Hunedoara, Petroşani, str. Timişoarei nr. 2, cod 332015, parter, camera 13. Ofertele depuse după data şi ora limită de depunere nu vor fi luate în considerare şi se vor returna nedeschise. Oferta se va depune în plic sigilat, marcat cu adresa autorităţii contractante, cu denumirea şi adresa ofertantului şi cu inscripţia A NU SE DESCHIDE ÎNAINTE DE DATA 30.07.2013, ORA 10 ºº Data, ora şi locul şedinţei de deschidere pentru selecţia de oferte: Şedinţa de deschidere a ofertelor va avea loc în data de 30.07.2013, ora 10ºº, la sediul Societăţii Naţionale a Huilei SA. Posibilitatea ofertanţilor de a solicita clarificări: Clarificările vor fi adresate în scris Direcţiei Comerciale a SNH-SA, prin fax nr. 0254506157, şi se vor transmite cu cel puţin două zile înainte de data limită pentru depunerea ofertelor. Autoritatea contractantă nu va răspunde la clarificările solicitate cu nerespectarea acestui termen. Răspunsurile la clarificările solicitate de ofertanţi: se vor afişa pe site-ul SNHSA – www.snh.ro – achiziţii, cu cel puţin o zi înainte de data limită de depunere a ofertelor. Criteriile pentru selectarea unităţii emitente a tichetelor cadou: unitatea să fie autorizată de către MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE; să prezinte certificat de înregistrare fiscală; să prezinte în scris listele cu numărul unităţilor afiliate, care vor fi în mod obligatoriu numerotate, semnate şi ştampilate pe fiecare pagină. Anexat acestor liste, ofertanţii vor depune o declaraţie pe propria răspundere, în formă autentică, din care să reiasă numărul de unităţi afiliate în Valea Jiului, jud. Hunedoara şi în ţară. Unităţile afiliate vor fi evidenţiate în liste distincte în funcţie de specificul alimentar sau nealimentar. Listele cu unităţile afiliate funcţie de specificul acestora, în care salariaţii SNH SA pot folosi tichetele cadou ,vor fi prezentate după cum urmează: în Valea Jiului, mimim: - 70 pentru produse alimentare - 35 pentru produse nealimentare

Iaşi, Galaţi, Ploieşti, Craiova, Timişoara, ClujNapoca, Braşov şi Bucureşti. De asemenea, sediile structurilor regionale antifraudă au fost stabilite în localităţi din zone care prezintă riscuri ridicate de evaziune fiscală sau în zone limitrofe frontierelor după cum urmează: Suceava, Constanţa, Alexandria, Târgu-Jiu, Deva, Oradea, Sibiu şi Bucureşti. Într-un comunicat al Ministerului Finanţelor se menţionează că „structura de administrare fiscală existentă la nivel judeţean nu se modifică substanţial, întrucât administraţia finanţelor publice aflată în municipiul reşedinţă de judeţ va prelua o mare parte din atribuţiile vechii direcţii generale a finanţelor publice judeţene. Mai mult, deplasarea competenţelor către nivelul regional nu este însoţită de delocalizarea în totalitate a personalului”. Mihaela PETROȘAN

în jud. Hunedoara, minim - 150 pentru produse alimentare - 75 pentru produse nealimentare în ţară, minim - 500 pentru produse alimentare - 500 pentru produse nealimentare Localităţi definitorii pt. Valea Jiului: Lonea, Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani. termenul de valabilitate a tichetelor cadou - minim 6 luni; să depună o declaraţie pe propria răspundere în formă autentică din care să rezulte că împotriva ofertantului nu s-a deschis procedura insolvenţei Ofertanţii care nu îndeplinesc criteriile de selecţie vor fi descalificaţi. Nu se acordă termen pentru depunerea sau completarea ulterioară a documentelor. Comisia de evaluare poate solicita clarificări ofertanţilor privind documentele depuse. Ofertanţii care nu răspund în termenul precizat de comisie vor fi descalificaţi. Criteriul de desemnare a unităţii emitente a tichetelor cadou: cel mai scăzut preţ de imprimare a numărului total de tichete cadou, fără TVA, ofertat de societăţile calificate pe baza criteriilor de selectare. Preţul ofertei va fi exprimat la nivel de ban, respectiv două zecimale după virgulă. Nu vor fi luate în considerare ofertele financiare cu mai mult de 2 zecimale precum şi ofertele cu preţul de imprimare 0,00 lei. Nu se va ţine seama de bonusuri, facilităţi, etc. acordate de ofertanţi. Modul de adjudecare a achiziţiei în situaţia depunerii de oferte financiare egale: În situaţia în care se depun oferte financiare egale adjudecarea achiziţiei se va face în favoarea ofertantului care are cel mai mare număr de unităţi afiliate în Valea Jiului. În cazul în care egalitatea persistă va fi declarat câştigător ofertantul cu cele mai multe unităţi afiliate în judeţ şi dacă va fi cazul, la nivel naţional. Modul de vizualizare a contractului propus: Proiectul de contract se poate vizualiza pe site-ul SNH SA. www.snh.ro Rezultatul procedurii va fi comunicat ofertanţilor prin fax. Modalitatea şi perioada de depunere şi soluţionare a contestaţiilor: În termen de o zi lucrătoare de la comunicarea prin fax a rezultatului procedurii, ofertanţii pot formula contestaţie, care se va depune la registratura SNH – SA sau se va transmite prin fax la numărul 0254506157. Contestaţiile vor fi soluţionate de către SNH – SA în termen de o zi lucrătoare, iar răspunsul va fi comunicat contestatorului prin fax, în termen de o zi lucrătoare. Orice informaţie suplimentară se poate solicita la SNH–S.A. Petroşani, Direcţia Comercială - Serviciul Achiziţii Publice Marketing, telefon : 0254 / 506151 , fax 0254/506157.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

TIMP LIBER

vineri, 26 iulie 2013

E de ştiut că

Un bronz bun merge cu o bere rece

E cald, e zăpuşeală şi, ca peste tot, şi vulcănenii merg la plajă. Locul preferat pentru bronzat, care merge de minune cu un grătar, este Valea Morii. Şi, cum grătar fără bere nu prea se poate, normal că, în plasa care conţine antricoatele de porc şi pulpele de pui, sunt îndesate şi două-trei peturi cu bere.

De obicei

din acelea de doi litri şi jumătate, dacă tot e ofertă, şi de toate tipurile. De la cea jenant de ieftină, pe care, la Penny, înainte s-o culegi din pacurile alea mari, te uiţi în jur, ca nu cumva să te vadă vreun vecin, până la acelea care poartă pe etichetă mărci care se respectă.

Dar nu se bea numai bere

la plajă. La mare căutare sunt şi sucurile de toate felurile, energizantele şi apa plată sau minerală. Cine nu şi-a adus nimic de acasă trebuie să se mulţumească doar cu apa de izvor. Băută din căuşul palmelor, sau adunată în badoaca luată la întâmplare dintre cele de care te împiedici pe vale.

Credeţi că tot ce

am înşirat până acum este de la televizor?

Nu. Priviţi şi analizaţi conţinutul pozei alăturate şi-mi veţi da dreptate. Ea a fost făcută ieri dimineaţă lângă locul "La stâncă", sub fosta grădină a lui Krauzs. Loc în care vin să se întindă la soare feluriţi vulcăneni. De la copii şi cetăţeni în vârstă la mândreţe de fete care aici găsesc locul ideal, pentru a-şi scoate sutienele. Gheorghe OLTEANU

Prin bunăvoinţa filantropului Milu Părău

Câţiva copii s-au bucurat de munte În zilele de 23 şi 24 iulie s-a desfăşurat o tabăra de iniţiere în turismul montan pentru elevi. Ideea aparţine montaniardului Vasile Şipoş.

După ce a organizat Turul României pe Creste, Vasile Şipoş şi-a dorit să facă ceva şi pentru tinerii din familii nevoiaşe. Din motive financiare, puţini dintre aceştia ajung la munte. Aşadar, cu toate că trăiesc într-un oraş montan, nu se pot bucura de beneficiile muntelui. La tabără au participat 8 elevi din învăţământul gimnazial şi liceal. S-a parcurs traseul Vulcan - Cabana Vulcan Vf. Straja şi retur. În cadrul acestei tabere, elevilor li s-a făcut o instruire în domeniul amplasării unei tabere montane de corturi, orientare cu harta şi busola şi citirea unor hărţi. Milu Părău a fost cel care a asigurat corturile pentru cei mici, care nu şi-ar fi permis niciodată echipamentul montan. „Credem că aşa se pot educa tinerii pentru a îndrăgi şi ocroti natura şi, totodată, aşa se formează viitorii montaniarzi. Nu vreau să par nostalgic, dar până în 1989 se organizau în şcoli acţiunile Asaltul Carpaţilor şi expediţiile Cutezătorii. De ce oare nu se poate organiza şi acum ceva asemănător, mai ales că aceste tabere montane implică cheltuieli minime, obţinându-se, în schimb, rezultate bune în privinţa educaţiei şi relaxării elevilor după un an şcolar. Sperăm să auzim că şi unităţile de învăţământ se vor organiza tabere montane pentru şcolari”, spune Vasile Şipoş. Alina PIPAN

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului vineri, 26 iulie 2013

Lui Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului SA

ACTUALITATE 7

Nu i s-a părut deloc normală lipsa canalizării pe străduţele lăturalnice din cartierul lupenean Ştefan ductă PVC cu diametrul de 250 de milimetri. În nici o săptămână, a fost săpat şanţul, îngropată conducta şi gata canalizarea. De atunci rahaţii şi tot ce ţine de mizeria de canalizare nu mai zburdă pe toată strada în jos, ci coboară, discret, prin conducta de sub pământ care dă în rigolele de pe principală. Apropos. Nu ar strica dacă locatarii, fiecare în faţa casei lui, ar lăsa lenea la o parte şi ar curăţa rigolele care-s pline cu iarbă şi colmatate cu pământ.

De când la conducerea

SC Apa Serv Valea Jiului SA se află Costel Avram, băieţii din Corpul de

Nu cred că sunt departe spunând că, în mare, cartierul Ştefan este la fel ca în anii '60. Când bunicul meu dinspre mamă, cazangiu la Uzina Lupeni în 1929, mergea, alături de alţii de leatul lui care au trăit acele zile, la filmările care s-au făcut aici la pelicula cu greva minerilor. La o adică,

pe strada Principală, cum i se spunea şi atunci şi cum i-a rămas numele, cu mici excepţii casele sunt aceleaşi. În afara, desigur, celor câtorva buticuri de cartier şi a crâşmelor noi, botezate baruri. Că nu s-a schimbat mai nimic din perioada interbelică o pot spune mai bine locuitorii străzilor mărginaşe. Cele care se fac, la stânga, pe costişă, din principală.

Până mai zilele

trecute, locuitorii de pe Libertăţii

1 august - 30 septembrie

Alegeri în PSD Hunedoara PSD Hunedoara va organiza alegeri la organizaţiile de femei şi pensionari în perioada 1 august - 30 septembrie, conform unor indicaţii ale conducerii centrale a partidului. Deocamdată, pentru şefia organizaţiei de femei se vehiculează două nume, actualul preşedinte, Liliana Ţolaş şi deputatul Natalia Intotero. Este posibil să intre în luptă şi o pesedistă din Valea Jiului. Mihaela PETROŞAN

Control al societăţii au cam avut de lucru în cartierul Ştefan. S-a făcut ordine în ce-i priveşte pe restanţierii la plata apei, dar şi cu abonaţii care, debranşaţi de la sistemul de alimentare, s-au rebranşat pe şest. Celor prinşi c-au furat la greu apă poliţia le-a făcut dosare penale, iar societatea de ape i-a acţionat în judecată pentru recuperarea pagubelor. Aşa se face că, de ceva timp încoace, tot mai mulţi dintre cei care se ştiu cu musca pe căciulă caute să intre în rândul lumii. Adică să-şi facă angajament de plată, pentru că, odată şi odată, să se vadă fără datorii la apă. Gheorghe OLTEANU

aceştia văzuseră canalizare doar în filme. Pentru ei mizeria curgând pe stradă în jos şi, apoi, strecurându-se în şanţurile de pe Principală era ceva obişnuit. Nu la fel, însă, i s-a părut acest lucru domnului Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului SA. Care, informat despre această stare de lucruri de către ing. Nicolae Ular, şef de sector, a decis că a venit vremea schimbării în bine şi pentru aceşti lupenari.

Nu a fost cine

ştie ce lucrare ce ar fi necesitat studii de fezabilitate îndelungate şi proiectanţi aduşi de la NASA. A fost nevoie mai mult de voinţă, de un minim de efort şi 80 de metri de con-

Rogvaiv TUR

Ziarul Vãii Jiului

INTERVIU

vineri, 26 iulie 2013

Părintele Traian Ciocan, slujitor la Biserica Duminica Mironosiţelor, paroh Parohia Ortodoxă I din Lupeni:

„Haideţi oameni buni, apropiaţi-vă de Dumnezeu, înţelegeţi tainele Lui şi veţi vedea ce bucurie vă va cuprinde!” (I) Proiectul ZVJ „Nimic fără Dumnezeu”. Episodul nr. 7 Bunicul, căpitanul lui Avram Iancu

- Părinte Traian, sunteţi de multă vreme slujitor al Domnului în Lupeni. Mulţi dintre enoriaşi vă cunosc, alţii mai puţin. Vă rugăm să ne oferiţi câteva date biografice. - M-am născut la poalele Muntelui Găina dintr-o familie de moţi autentici. Bunicul meu a fost un luptător destoinic, un fel de căpitan al marelui Crăişor al Apusenilor, Avram Iancu, şi a participat cu acesta la luptele din Revoluţia de la 1848. De aceea şi sfârşitul bunicului meu, Todorean, a coincis oarecum cu sfârşitul marelui Avram Iancu, un sfârşit tragic, aşa cum şi alţi neînfricaţi moţi, români adevăraţi, au pierit în acele timpuri tulburi. Împreună cu Iancu, bunicul şi alţi moţi au stat într-o peşteră de lângă Izvorul Crişului Alb, care se numeşte şi azi Huda Bolunzilor, adică a nebunilor, unde au reuşit pentru o perioadă să scape, vorbesc de iarna începută în 1848 şi până în primăvara lui 1849. Toate astea le-am aflat din bătrâni, din satele moţilor, când mi-am făcut monografia familiei mele, student fiind pe-atunci la teologie. Provin dintr-o familie de oameni harnici, săraci, dar demni, tata a muncit din greu pentru a strânge mai apoi ceva avere. Suntem patru fraţi: unul este Ioan, preot pensionar, şi două surori, Maria Sima după soţ, ea fiind măritată la Brad, şi Dorica Costina, măritată lângă Ineu. Toţi au familiile lor, cu copiii mari şi căsătoriţi, cu nepoţi şi strănepoţi, din acest punct de vedere Dumnezeu având grijă de noi toţi. Părinţii Candin şi Viorica au decedat. Din păcate, casa părintească din Apuseni a rămas deocamdată singură şi pustie.

5 km pe jos până la şcoală

- Să înţelegem că aţi avut o copilărie grea? - Da, grea, dar de care îmi amintesc cu plăcere şi cu tristeţea amintirii părinţilor, care nu mai sunt printre noi. Ţin minte că mergeam la şcoală câte 4-5 kilometri pe jos, şcoala aflându-se în vale în sat, satul numindu-se Blăjeni Criş. De aceea aveam ce urca şi coborî tot timpul, dar ne obişnuisem. Pe-atunci şcoala era plină de copii şi era plină de viaţă. Coboram dealul pe gheaţă toamna târziu sau iarna, iar când ajungeam la şcoală eram ud tot. Mă aşezam lângă sobă şi mă

www.zvj.ro

uscam, timp în care eram atent şi la ce ne spunea învăţătoarea. Totuşi, chiar dacă îmi plăcea să merg la şcoală, pot spune că am făcut clasele primare cam la fără frecvenţă, jumătate din săptămână mergeam la şcoală, iar de joi până duminică mergeam la animale. Aşa era pe-atunci, munceam cu părinţii să avem grijă de gospodărie, să ne asigurăm traiul de zi cu zi. Erau alte vremuri faţă de acum. Tot din copilărie am şi două amintiri de neuitat cu lupi.

Fabuloasele şi incredibilele întâlniri cu lupii

- Cu lupi? Devine palpitant… - Da, fiind situaţi într-o zonă de munte, aveam uneori parte şi de întâlniri cu animalele sălbatice. Într-o zi de vară ploioasă şi deloc caldă, cu burniţă, stăteam adăpostit de ploaia destul de rece pe o coastă, într-o zonă cu spini şi mărăcini, având grijă de oi, care păşteau înşirate, aşa cum se întâmplă într-o turmă. La un moment dat, ziua în amiaza mare a trecut pe lângă mine un lup mare şi foarte vioi. A înşfăcat o oaie care păştea destul de aproape de mine şi care era cea mai frumoasă şi mai grasă din turma noastră de 10-15 oi şi a plecat cu ea cât ai zice peşte… Am văzut atunci ce tehnică excepţională avea lupul: a prins-o de gât cu colţii şi cu coada o lovea în spate. Iar oaia, care încă nu era moartă, păşea cu el o dată, biciuită cu acea coadă. Aşa a trecut cu ea la vale, pe lângă mine, nici nu l-a interesat prezenţa mea! Eu în momentul acela, de când a apărut lupul şi până a plecat, ba chiar mult timp după aceea, am avut graiul legat, cum se zice, asta de la sperietură! N-am putut scoate un cuvânt, decât am început să alerg încercând să ajung lupul, iar după aceea să fug să-i anunţ pe părinţi. O alergătură după lup făcută degeaba, că el a plecat cu oaie cu tot ca vântul. Fireşte că mai apoi a omorât-o şi, într-un final, a mâncat-o, n-am mai dat de ea niciodată. Tot cu un lup mai am o aventură care se putea sfârşi tragic. Şi aici nu mai e vorba de oi sau de animale, ci de vieţile noastre, a copiilor din familia noastră. Prin anii ’60, ţăranii noştri mergeau pe zona Mureşului la coasa grâului la CAP. Erau combine, dar nu

Ziarul VĂŁii Jiului

INTERVIU

vineri, 26 iulie 2013

atĂ˘tea cĂ˘te trebuia, astfel cÄ&#x192; aceastÄ&#x192; operaĹŁiune de recoltare se fÄ&#x192;cea Ĺ&#x;i aĹ&#x;a ĂŽn destule locuri. La fel procedau Ĺ&#x;i pÄ&#x192;rinĹŁii noĹ&#x;tri, Ĺ&#x;i ei mergeau cÄ&#x192;tre zona MureĹ&#x;ului vara ĂŽntr-o anumitÄ&#x192; perioadÄ&#x192;, cĂ˘nd tata cosea grĂ˘ul, iar mama ĂŽl aduna. La final duceau Ĺ&#x;i ei la moarÄ&#x192; cam cĂ˘te o mie de kilograme de grĂ˘u, de unde ajungeau apoi cu fÄ&#x192;inÄ&#x192; acasÄ&#x192;, din care mama fÄ&#x192;cea pĂ˘ine la cuptor ceva vreme. Noi, copii mici fiind, eu aveam vreo 7-8 ani, iar sora cea mai mare avea 12 ani, rÄ&#x192;mĂ˘neam singuri ĂŽn acea perioadÄ&#x192;. Aveam la deal Ĺ&#x;ura, un fel de grajd mai mare unde erau bÄ&#x192;gate toate animalele, ĂŽn special oile Ĺ&#x;i vacile. LĂ˘ngÄ&#x192; Ĺ&#x;urÄ&#x192; aveam un grajd mai mic, despÄ&#x192;rĹŁit doar de o uĹ&#x;Ä&#x192;, un loc pe care ĂŽl amenajaserÄ&#x192; pÄ&#x192;rinĹŁii ca un fel de casÄ&#x192;, cu paturi, sobÄ&#x192;, masÄ&#x192; Ĺ&#x;i tot ce mai trebuia pentru a se sta acolo pe perioade mai scurte de timp. Ă&#x17D;ntr-o noapte, un lup flÄ&#x192;mĂ˘nd, simĹŁind mirosul animalelor Ĺ&#x;i probabil ĂŽnsetat de sĂ˘nge, a lÄ&#x192;rgit cu labele o gaurÄ&#x192; gÄ&#x192;sitÄ&#x192; la o bĂ˘rnÄ&#x192; a grajdului nostru Ĺ&#x;i s-a strecurat ĂŽnÄ&#x192;untru! Trei din patru copii, cĂ˘ĹŁi eram la pÄ&#x192;rinĹŁi, printre care Ĺ&#x;i sora mai mare, dormeam acolo, nicidecum sÄ&#x192; ne gĂ˘ndim la o aĹ&#x;a vizitÄ&#x192;. IntrĂ˘nd ĂŽnÄ&#x192;untru, lupul s-a ridicat cu labele pe patul nostru Ĺ&#x;i se holba la noi! Mie, ca Ĺ&#x;i la prima pÄ&#x192;ĹŁanie, iar mi s-a legat graiul de la aceastÄ&#x192; sperieturÄ&#x192;, aĹ&#x;a cÄ&#x192; n-am mai putut vorbi multÄ&#x192; vreme. Eu n-aĹ&#x; fi simĹŁit nimic, poate ne omora lupul ĂŽn somn fÄ&#x192;rÄ&#x192; sÄ&#x192; Ĺ&#x;tim, dar sora mea mai mare s-a trezit exact ĂŽn momentul ĂŽn care lupul a intrat ĂŽn grajdul nostru. Cum ĂŽntre grajdul nostru Ĺ&#x;i animale era o uĹ&#x;iĹŁÄ&#x192; bine ĂŽnchisÄ&#x192;, lupul, vÄ&#x192;zĂ˘nd cÄ&#x192; nu poate intra acolo, a venit la patul nostru. Chiar dacÄ&#x192; era speriatÄ&#x192;, sora mea a avut reacĹŁia sÄ&#x192; ne trezeascÄ&#x192;! Abia atunci mi-am dat seama cÄ&#x192; lupul ne priveĹ&#x;te de la micÄ&#x192; distanĹŁÄ&#x192;, i-am vÄ&#x192;zut ĂŽn lumina lunii ochii mari sclipind ĂŽn semiĂŽntuneric. Ochii aceia nu putem sÄ&#x192;-i mai uitÄ&#x192;m niciodatÄ&#x192;. Sora mea fÄ&#x192;cĂ˘nd dintr-o datÄ&#x192; zarvÄ&#x192; mare Ĺ&#x;i sÄ&#x192;rind ĂŽn picioare ĂŽn pat, ba mai Ĺ&#x;i miĹ&#x;cĂ˘nd un obiect cu mĂ˘na aflat ĂŽn apropierea patului, a speriat probabil lupul, care a fugit pe unde a intrat. DupÄ&#x192; acest moment, vreo douÄ&#x192; zile mi-a luat pĂ˘nÄ&#x192; sÄ&#x192;-mi revin cu totul. Nu puteam vorbi Ĺ&#x;i eram tare speriat. Sunt aventuri din istoria vieĹŁii mele Ĺ&#x;i vÄ&#x192; asigur cÄ&#x192; nu sunt poveĹ&#x;ti vĂ˘nÄ&#x192;toreĹ&#x;ti.

Ĺ&#x17E;coala profesionalÄ&#x192; la Deva. Seminarul la CaransebeĹ&#x;. Institutul Teologic Ortodox RomĂ˘n de Grad Universitar Sibiu

- Ce a urmat dupÄ&#x192; Ĺ&#x;coala generalÄ&#x192;? - DupÄ&#x192; cele opt clase, am dat examen la Seminarul Teologic de la CaransebeĹ&#x;. N-am intrat ĂŽn primul an, pentru cÄ&#x192; nu eram pregÄ&#x192;tit cum ar trebui, acolo dĂ˘ndu-se examen serios la limba romĂ˘nÄ&#x192; Ĺ&#x;i la istorie. Ca sÄ&#x192; nu rÄ&#x192;mĂ˘n pe din afarÄ&#x192;, tata m-a dus la o Ĺ&#x;coalÄ&#x192; profesionalÄ&#x192; din Deva. Aceasta era situatÄ&#x192; sub cetatea de la Deva, ĂŽn

fosta cazarmÄ&#x192; austro-ungarÄ&#x192;, ajunsÄ&#x192; apoi Ĺ&#x;coalÄ&#x192; profesionalÄ&#x192; de construcĹŁii, iar mai apoi Ĺ&#x;coalÄ&#x192; sportivÄ&#x192; renumitÄ&#x192;, toatÄ&#x192; lumea Ĺ&#x;tiind cÄ&#x192; Nadia Ĺ&#x;i o echipÄ&#x192; ĂŽntreagÄ&#x192; de tinere talentate s-au pregÄ&#x192;tit an de an acolo. MÄ&#x192; mĂ˘ndresc cĂ˘nd merg azi pe-acolo Ĺ&#x;i cĂ˘nd Ĺ&#x;tiu cĂ˘te campioane mondiale, olimpice Ĺ&#x;i europene, care au dus faimÄ&#x192; sportului Ĺ&#x;i gimnasticii romĂ˘neĹ&#x;ti, s-au pregÄ&#x192;tit ĂŽn clÄ&#x192;direa fostei Ĺ&#x;coli profesionale. DupÄ&#x192; ce am terminat profesionala, m-am pregÄ&#x192;tit cu un profesor ĂŽn mod foarte serios Ĺ&#x;i meticulos la limba romĂ˘nÄ&#x192;. DacÄ&#x192; istoria o rezolvasem singur pĂ˘nÄ&#x192; atunci, ĂŽn sensul cÄ&#x192; ea a fost ĂŽntotdeauna o materie care m-a pasionat, la romĂ˘nÄ&#x192; mai aveam goluri. Astfel, le-am remediat pe toate Ĺ&#x;i am dat din nou examen, ĂŽn 1974, la Seminarul Teologic Ortodox RomĂ˘n din CaransebeĹ&#x;. Am fÄ&#x192;cut cinci ani de Ĺ&#x;coalÄ&#x192;-Ĺ&#x;coalÄ&#x192;, adevÄ&#x192;ratÄ&#x192;, care mi-a prins foarte bine ĂŽn viaĹŁÄ&#x192;. Primii doi ani la seminar au fost la Ĺ&#x;coala de cĂ˘ntÄ&#x192;reĹŁi bisericeĹ&#x;ti, toatÄ&#x192; lumea trebuind sÄ&#x192; treacÄ&#x192; pe-acolo. DupÄ&#x192; aceea, cei care corespundeau continuau ĂŽncÄ&#x192; trei ani seminarul teologic. Ă&#x17D;n fiecare an, ĂŽn luna iunie se dÄ&#x192;dea examen din toatÄ&#x192; materia anului respectiv! DÄ&#x192;deam examen la mai multe materii, printre care romĂ˘nÄ&#x192;, istorie, limbi strÄ&#x192;ine sau teologie. De prin aprilie, pĂ˘nÄ&#x192; la finalul lui iunie, cĂ˘nd era examenul, ĂŽn loc sÄ&#x192; mergem la scaldÄ&#x192; sau la alte lucruri, noi ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁam, ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁam Ĺ&#x;i iarÄ&#x192;Ĺ&#x;i ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁam, cum a spus cĂ˘ndva Lenin. Nu se juca nimeni cu Ĺ&#x;coala pe-atunci, erau alte vremuri, dar toate astea cred cÄ&#x192; ne-au prins tuturora bine. Ă&#x17D;n vara lui 1979 am dat la facultate. De obicei, seminariĹ&#x;tii intrau la facultate, dar totuĹ&#x;i aveam emoĹŁii. Ĺ˘in minte cÄ&#x192; am primit rezultatul acasÄ&#x192;, ĂŽn plic, tocmai dupÄ&#x192; ce coboram de sub munte de la coasÄ&#x192;. Facultatea se numea atunci Institutul Teologic Ortodox RomĂ˘n de Grad Universitar Sibiu.

profesori extraordinari de care am putea vorbi despre fiecare o zi ĂŽntreagÄ&#x192; cel puĹŁin.

Ĺ&#x17E;omer vreo doi ani

studierea Noului Testament, Dumitru Abrudan la studiul Vechiului Testament Ĺ&#x;i EbraicÄ&#x192;, pe pÄ&#x192;rintele profesor Mircea PÄ&#x192;curaru la Istoria Bisericii RomĂ˘ne, la fel un om foarte ĂŽnzestrat, nu pot sÄ&#x192;-l uit pe pÄ&#x192;rintele Ioan IcÄ&#x192;, care ne-a fost Ĺ&#x;i decan ĂŽn ultimii trei ani, sau pe pÄ&#x192;rintele Vasile Mihoc, pÄ&#x192;rintele Grigore T. Marcuâ&#x20AC;Ś NiĹ&#x;te

Str. M.Eminescu nr.11, ap. 2; 330030 Deva, jud. HD; CUI: 20822650; RSP 0086;

- Ce aĹŁi fÄ&#x192;cut dupÄ&#x192; absolvirea facultÄ&#x192;ĹŁii? - DupÄ&#x192; absolvirea celor patru ani de teologie, ĂŽn 1984, cu licenĹŁa ĂŽn buzunar m-am trezit Ĺ&#x;omer. Nu mÄ&#x192; prea gĂ˘ndeam ĂŽncÄ&#x192; nici la cÄ&#x192;sÄ&#x192;torie Ĺ&#x;i eram puĹŁin descumpÄ&#x192;nit. Parohia mea era la Brad, dar nu aveam loc de muncÄ&#x192; acolo. AĹ&#x;a cÄ&#x192;, dupÄ&#x192; ce am refuzat vreo Ĺ&#x;ase-Ĺ&#x;apte oferte de parohii venite de la Episcopie, de la Arad, din partea PreasfinĹŁitului Episcop Timotei, am cam stat fÄ&#x192;rÄ&#x192; sÄ&#x192; fac nimic. Acum, cu mintea de azi, mÄ&#x192; gĂ˘ndesc cÄ&#x192; am refuzat atunci Ĺ&#x;i cĂ˘teva parohii bune, pe care nu le-aĹ&#x; mai rata dacÄ&#x192; aĹ&#x; fi iar tĂ˘nÄ&#x192;r. MÄ&#x192; gĂ˘ndesc la o parohie de lĂ˘ngÄ&#x192; Arad, puternicÄ&#x192;, dar Ĺ&#x;i la alte douÄ&#x192;-trei. Dar aĹ&#x;a gĂ˘ndeam eu atunci, iar lucrurile nu se mai pot schimba. (va urma) Corneliu BRAN

Tel. +40741.018059 9; +40785285456; Fax. +40254.22600 06; Email : office@insolventconsult.ro ; web. eb www.insolventconsult.ro

ww ww w.licitatiiipublice.ro , ww ww.executari.com Ă&#x2026;,1 162/9(17 &2168/7 7 635/ OLFKLGDWRU MX XGLFLDU DO SC SIMAR R SRL RUJDQL]H HD]Ä&#x152; OLFLWDÄŠLH SXEOLFÄ&#x152; Ä&#x152; vQ GDWD GH 29.08.2 2013, ora 1200, la sediul lichidato orului din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, pe entru vĂ˘nzarea a imobilului Ă&#x2026;%/2& '( /2&8,1Ä¨(Âľ situat ĂŽn 3HWURÄ&#x201A;DQL Ä&#x201A; VWU 1 Titullescu u,, F.N.,, jjud. d H Hunedo doara. %OR RFXO GH ORFXLQÄŠH DUH UHJLPXO GH vQÄ&#x152;OÄŠLPH P ' 3 ( 0 FX GH apartamente SH HWDM JDUDMH Ä&#x201A;L ER[H 6XS SUDIHÄŠH VF PS S VG PS 6X X 7HUHQ DIHUHQW FRQVWWUXFÄŠL ÄŠ HL QX IDFH RELHFW R XO YkQ]Ä&#x152;ULL ILLQG SURSULHWDWHD 6WDWXOXL 5RPk kQ Ä&#x201A;L GHÄŠLQXW GH VRFLHWD R WHD vQ IDOLPHQW vQ FRQFHVLXQ X H SH R SHULRDGÄ&#x152; GH H GH DQL vncepĂ˘nd d cu 07.12.2006. 3UHÄŠXO HÄŠ GH SRU S QLUH D OLFLWDÄŠÄŠLHL HVWH GH 5.280.0 0 00 lei, exclusiv T.V.A. *D DUDQÄŠLD GH SDUWLFLSDUH OD OLFLWDÄŠLH HVWH H GH GLQ SUHÄŠX XO GH SRUQLUH &DLHWXO GH VDUFLQ QL Ä&#x201A;L RULFH LQIRUP PDÄŠLL VXQW OD GLVSR R]LÄŠLD HYHQWXDOLORU FXPSÄ&#x152;UÄ&#x152;WRUL OD WHO -226006 sau 0785- Âľ $SDULÄŠ S ÄŠLH )DFWXUD YÄ&#x152; Y UXJÄ&#x152;P VÄ&#x152; R vQWRFPLLÄŠL SH SC SIMAR SRL FX VHGLXO vQ 3HWURÄ&#x201A;DQL VWU Gheorghe Doja, nr. 2 Â˛ 4, jud. Hu unedoara, J20/321/1999, CUI: 11669320.

Amintirea dragÄ&#x192; a profesorilor

- Cine v-a rÄ&#x192;mas ĂŽn minte dintre profesorii pe care i-aĹŁi avut, pentru cÄ&#x192; Ĺ&#x;tiu cÄ&#x192; mai demult ne-aĹŁi mai povestit cĂ˘te ceva de prin facultate? - Ei, mulĹŁi! De exemplu, bÄ&#x192;trĂ˘nul profesor Milan Ĺ&#x17E;esan, care era cÄ&#x192;sÄ&#x192;torit cu o prinĹŁesÄ&#x192; din Praga Ĺ&#x;i care a fost un dascÄ&#x192;l aparte. Venea din vechea Ĺ&#x;coalÄ&#x192;, venerabila Ĺ&#x;coalÄ&#x192; de teologie a FacultÄ&#x192;ĹŁii de Teologie din CernÄ&#x192;uĹŁi. Dumnealui ne preda Istoria Bisericii Universale. Ce cu drag ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁam la materia pe care o preda dumnealui Ĺ&#x;i cĂ˘te am avut de ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁat de la un om adevÄ&#x192;rat! Apoi, i-am avut pe onorabilii profesori Marcu la

www.zvj.ro

10 UMOR ÎN HA... MAJOR Petru-Ioan Gârda – „Modus ridendi”

La festivalurile de umor, am primit foarte multe cărţi pe care nu am avut timp să le citesc. Acum, fiind în vacanţă, le savurez şi vreau să vă prezint şi dumneavoastră, în această vară, o parte dintre volumele valoroase de umor care mi-au îmbogăţit biblioteca. Voi începe, astăzi, cu un volum lansat în cadrul Festivalului Naţional „Eterna Epigramă de la ClujNapoca: „Modus ridendi”. Autorul, domnul profesor Petru-Ioan Gârda, chiar dacă scrie doar de cinci ani, s-a impus în lumea umoriştilor ca un creator talentat. Personajele epigramelor sale zâmbesc pe prima copertă, schiţate de caricaturistul brăilean Costel Pătrăşcan care, de altfel, a realizat şi caricaturile din volum, iar prefaţa, scurtă şi concisă, este scrisă de maestrul Cornel Udrea. Volumul are 156 de pagini şi este structurat pe 13 capitole tematice. Multe dintre epigrame au fost premiate la diverse concursuri de umor. Pe ultima copertă, alături de fotografia autorului, este scris un autoepitaf: Pe crucea mea, la „decedat”, Nimic n-au scris: ori nu mai vor, Ori – pur şi simplu - au uitat, Ori ştiu că sunt nemuritor!

Conform obiceiului, confraţii l-au felicitat pe autor prin „înţepături” şi au primit răspunsuri pe măsură. Redau o parte din aceste dueluri, spre amuzamentul cititorilor: Şarjă Tot urmărind al poantei crez, (De regulă, în rândul patru) Această carte-o studiez Supravegheat de psihiatru! (Florian Abel – Grindu, Ialomiţa) Răspuns: Tu-l poţi tăia în trei sau patru, Uzând plăcuţe vidia, Dar nu ştiu dacă psihiatru’ Tratează şi invidia. Bucuria vine de la Cluj Că eşti uns de Dumnezeu, Recunoaşte şi-un ateu, Dar că eşti nemuritor, Să le-o spui... duşmanilor! (Ion Cuzuioc – Chişinău) Răspuns: Din ce-am scris şi ce voi scrie Poate s-o alege praful, Însă – cred - pentru vecie Va rămâne epitaful. Un eveniment mult aşteptat Ascultă la mine, efendi, Ce-i sinceră, părerea mea: Poţi sta şi în modus ridendi, Dar, vezi, nu rămâne aşa! (Laurenţiu Ghiţă – Bucureşti)

Pagină realiazată de Petronela Vali SLAVU

www.zvj.ro

Răspuns: Cu râsul e mai mult o mască, Aşa, să par a fi stăpân, Să nu arăt a gură cască... Dar important e să rămân. Petru Ioan Gârda îşi lansează volumul în ziua Sf. Petru. Lansezi volum cu tot fasonul, De praznicul lui Sfântul Petru; Te pui deci bine cu patronul Să te primească-n perimetru. (Constantin Iuraşcu – Iaşi) Răspuns: Aleg, de-o fi ca Sfântul Petru Să mă primească-n perimetru, Un loc în preajma dumitale, Să stăm, Tataie, la taclale. La mai mare Deşi n-aş vrea să sune chiar a laudă, Repet aici ce-aud din toate gurile: Că cititorii ne’ntrerupt aplaudă Prefaţa şi apoi caricaturile. (Dan Norea – Constanţa) Răspuns: Privind dintr-un anume unghi, Eu cred că nu e lucru van Ca în umor să faci triunghi Cu Udrea şi cu Pătrăşcan. Autorului, după lecturarea volumului Autorul îţi propune Tot volumul, efectiv, „Modul de a râde”, - aş spune, Când, de fapt, nu ai motiv! (Dan Prundoiu – Braşov) Răspuns: Când ai ajuns cărunt la tâmplă Şi n-ai avut de zâmbet parte, De vrei să vezi ce şi se-ntâmplă, Să răsfoieşti această carte. Cu această ocazie: Aş vrea să îţi dedic ceva, O-nţepătură, cât de cât, Dar, să mă crezi, oricât aş vrea, Nu pot să mă cobor atât... (Florin Rotaru – Buzău) Răspuns: De suport cu uşurinţă Câte-o mică-nţepătură, Lauda, într-o pivinţă, Mi-ar prii peste măsură. Nelămurire Citind volumul, nu-nţeleg, Căci nu m-ai lămurit, să ştii, Ce mod de-a râde să aleg: Cu „ha, ha, ha!” sau „hi, hi, hi!”?... (Vali Slavu – Aninoasa) Răspuns: De râs am râs acolo eu, De tare vechi, de tipi nătângi, De tine am mai râs, la greu… Tu, cred c-ar trebui să plângi.

Ziarul Vãii Jiului vineri, 26 iulie 2013

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”) - Vulcan (Centrul Şansa) - Lupeni (Clubul Sindicatelor) Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0720.726337 EURO QUALITY INSOLVENCY SPRL, cu sediul în Deva, str. A. Iancu, bl. H3, demisol, jud. Hunedoara, în calitate de lichidator judiciar al SC ALMASERV SA Vulcan în faliment, in bankruptcy, en faillite, cu sediul ales la sediul lichidatorului judiciar, în Deva, str. Avram Iancu, bloc H3, parter, jud. Hunedoara, anunţă: Vânzarea prin negociere directă, la cel mai bun preţ oferit, a apartamentului nr. 4 compus din două camere şi dependinţe, în suprafaţă construită de 41,605 mp şi utilă de 32,27 mp, cu o cotă indiviză de 3,78 mp din părţile comune, situat la parterul blocului 4, scara I, pe str. Mihai Eminescu, localitatea Vulcan, jud. Hunedoara, imobil înscris în CF 1127 Coroesti nr. top. (1075/a – 1076/a)/9 . Identificarea şi descrierea bunului este prezentată pe site-ul lichidatorului judiciar www.euroinsolvent.ro. Bunul se vinde liber de orice sarcini, conform art. 53 din Legea nr. 85/2006. Toţi cei interesaţi sunt invitaţi să depună oferte la sediul lichidatorului judiciar din Deva, Str. Avram Iancu, bl. H3, demisol, jud. Hunedoara, până la data de 01.07.2013, orele 17:00. Toţi cei care pretind vreun drept asupra activului debitorului sunt invitaţi să anunţe lichidatorul judiciar înainte de data negocierii. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar, la numărul de telefon: 0354/107589, precum şi pe pagina de internet a lichidatorului judiciar, www.euroinsolvent.ro.

ANGAJĂRI

PUBLICITATE 11

Societate angajează deservent utilaje (excavator şi buldoexcavator), mecanic pentru utilaje şi autocamioane cu experienţă în domeniu, conducător auto cu experienţă, atestat şi card tahografic. CV-urile se primesc pe adresa: iulicatrans@yahoo.com. Relaţii la telefon: 0728.870065 sau 0728.870066 Societate comercială angajează agenți de vânzări pe raza Văii Jiului. Cerințe: - permis de conducere categoria B, - aspect fizic plăcut, - experiență în domeniu. CV-urile se pot depune la adresa de e-mail: adinistoroiu@yahoo.com Telefon: 0751.517298 Angajez barman pentru bar în Petroşani. Relaţii la telefon 0766. 301556

Firmă taxi angajează dispecer. Relaţii la telefon 0732.635071 Cabana Groapa Seacă angajează ospătar, bucătar şi ajutor de bucătar. Relaţii la telefon 0766.337077 Restaurant & Pub Valahia Lupeni angajează în condiţii foarte avantajoase barman și ospătar. Relaţii la telefon 0769.299301

DIVERSE

AUTO

Vând Renault Trafic, an fabricaţie 2005, taxe plătite și nerecuperate. Preţ 3800 euro. Relaţii la telefon: 0723.838117

Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Tel. 0765.459316

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Tel. 0765.591522

IMOBILIARE

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 170.000 lei. Telefon 0724.571408

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Veştile care sosesc de departe te întristează şi te pun serios pe gânduri pentru că începi să te îndoieşti că planurile făcute mai sunt posibile.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Vestea care apare azi pe nepusă masă e mai bună decât ai fi crezut, deci profită imediat de auspiciile norocoase ale acestei surprize.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ai nevoie de multă linişte acasă, dar e greu de crezut că familia va respecta dorinţa ta. Toţi vor dori ceva de la tine şi vei încerca să te împarţi în aşa fel încât să nu dezamăgeşti pe nimeni, dar vei sacrifica propriile tale dorinţe.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Discuţiile care se leagă azi gravitează în jurul banilor, dar nu într-un sens negativ, ci ponturile pe care le primeşti ar putea fi profitabile.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Trebuie să-ţi aduni puterile să duci la bun sfârsit proiectul la care îţi aduci contribuţia de ceva vreme, pentru că eşti pe ultima sută de metri.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ai noroc de un colaborator de nădejde pe care te poţi baza întru totul. Are sfaturi foarte bune pentru proiectul de faţă, pentru că îţi povesteşte din experienţa sa de viaţă şi din cunoştinţe acumulate prin studiu aprofundat.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Oricât de mult ai încerca să-ţi păstrezi tonusul pozitiv, tot apare ceva care să te deranjeze. Eşti influenţat negativ şi de anturajul în care te afli.

COMEMORARE

Astăzi, 26.07.2013 s-au împlinit 15 ani de când ne-a părăsit scumpul nostru soţ, tată şi un bunic iubitor STAN NICOLAE (NICU) Nu te vom uita niciodată! Soţia Ioly, fiica Carmen şi nepoţica Alina-Oana. Dumnezeu să te odihnească!

HOROSCOP

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nu ştii cum să reacţionezi la glumele unora: să fii tăios şi critic sau să le cânţi în strună şi să menţii acelaşi spirit jucăuş?

Vând pat de două persoane, din pal, cu saltea inclusă. Preţ 400 lei. Relaţii la telefon: 0766.678380

PIERDERI

Pierdut Certificat de înregistrare seria B nr. 0471208, din data de 11.07.2005, Cod Unic de Înregistrare 15936314 din data de 26.11.2003, nr. de înregistrare în Registrul Comerțului J20/1475/25.11.2003, Act Constitutiv, Încheiere Judecătorească, Certificat Constatator pentru firmă ale SC ANDALORIN COM SRL, CUI 15936314, J20/1475/25.11.2003 cu sediul în Petroşani, str. Aviatorilor, bl. 24, sc. 1, etaj 3, ap. 14, județ Hunedoara. Se declară nule. Pierdut Certificat Constatator seria 38761 din 13.07.2013 eliberat pentru SC CRISCAT FASHION SRL, CUI 20767440, J20/135/2007 cu sediul în Petrila, str. Alexandru Sahia, bl. 3, ap. 2, jud. Hunedoara. Se declară nul.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Te simţi bine printre ai tăi şi acorzi mai multă atenţie celor mici din familie. Te cobori uşor la nivelul lor de parcă aţi fi de-o vârstă, iar atitudinea îţi este de ajutor să te faci plăcut.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Atitudinea ta mult prea optimistă îi pune pe gânduri pe unii care te ştiu ceva mai reticent de obicei. De data aceasta pari foarte sigur pe tine şi nu aştepţi, ci te implici...

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ai aşteptat multă vreme o informaţie pe care o consideri vitală pentru continuitatea unui anumit proiect. Aşteptarea ta a ajuns la un final, pentru că ai putea primi mesajul...

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Te simţi bine printre persoane care ţin la tine iar compania caldă în care te afli este cel mai frumos cadou al acestei zile.

www.zvj.ro

CMYK

12 ACTUALITATE

La Vulcan

Veteranul de război Nicolae Tomuş a fost adus acasă cu maşina Poliţiei Locale Joi, 25 iulie, dimineaţă, la ora 11.29 fix, maşina Poliţiei Locale din Vulcan a oprit la o casă de pe strada Pinului. Un agent local a percutat de pe locul de lângă şofer şi, odată coborât, a deschis cu respect uşa din dreapta spate a autoturismului.

M-am dumirit

cum stă treaba de cum am văzut că persoana extrasă cu grijă dinăuntru era veteranul Nicolae Tomuş. Am exclus din start posibilitatea ca lui nea Tomuş care nu-şi dă jos vestonul kakiu şi chipiul militar nici dacă afară ar fi cincizeci de grade - să-i fi venit rău. Într-o asemenea situaţie nu l-ar fi adus acasă poliţia, ci ar fi avut grijă de el cei de la Ambulanţă.

După ce am stat

un pic şi m-am gândit am făcut legătura. De Ziua Veteranilor, stăpânirea de la judeţ le-a promis câte două sute de lei vârstnicilor în viaţă care posedă carnet de veteran de război. Nu cred că m-am înşelat, fiindcă doar aşa mi-am explicat cum şi tanti, soţia dumnealui, împreună cu poliţistul local, îl manevrau cu grijă pe fericitul posesor al “premei” de două milioane de lei vechi. Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului vineri, 26 iulie 2013

Peste o lună se va da startul concursului „Iorgovanu Night Run”

Au început să se înscrie concurenţi din toată ţara

Deşi concursul va avea loc de-abia peste o lună, 24 de concurenţi din toată ţara s-au înscris deja pe lista unuia dintre cele mai interesante şi provocatoare concursuri de alergat din ţară, „Iorgovanu Night Run”.

Concurenţii cei mai nerăbdători sunt de la Bucureşti, Timişoara, Piteşti, Mioveni, Săcele, Sântămârie-Orlea, dar şi din Valea Jiului. „Iorgovanu Night Run” este un concurs de semi-maraton nocturn, care se va desfăşura în zilele de 24 şi 25 august, începând cu ora 22.00, pe un traseu în masivul Piule-Iorgovanu din Munţii Retezat, mai exact în zona Retezatului Mic de pe raza localităţii Uricani. Traseul are caracter montan, este neamenajat şi neprotejat. Faptul că această competiţie se desfăşoară pe timp de noapte va creşte nivelul de concentrare şi de dificultate. Traseul va fi foarte bine marcat, organizatorii luându-şi toate măsurile de siguranţă. Organizatorii informează că această competiţie se adresează persoanelor cu experienţă montană. Traseul include şapte puncte de control, trei

puncte de supraveghere ale Salvamont şi trei puncte de realimentare. Pe lângă acestea, vor fi supravegheate zonele cu potenţial ridicat de risc dintre check-pointuri. Comunicarea se va face prin staţii emisie–recepţie. Lungimea traseului este de 15 km. Traseul va fi marcat cu bandă reflectorizantă, care anul trecut s-a dovedit a fi eficientă, toţi concurenţi ajungând la finish. Club Alpin Valea Jiului are pretenţii de la concurenţi. Prima şi cea mai importantă regulă este cea a bunului simţ. Indiferent cât de tare se grăbesc pe traseu, concurenţii nu au voie să lase în urma lor ambalaje, şerveţele sau alte obiecte, competiţia desfăşurându-se într-un parc naţional. Alina PIPAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

CMYK

Supliment gratuit al Ziarului Văii Jiului Anul III Nr. 30 26 iulie 2013 4 pagini

Convorbiri la ziar

Poetul Dan Ioan Nistor, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România:

e inil g a P -IV I

„La botezul meu a participat întâmplător şi poetul Radu Stanca, care locuia la Sibiu, dar care mai venea la rudele din Petroşani…” Era de 6 ianuarie şi era ger

Marian BOBOC: Ne aflăm pe malul mării, aproape de spiritul lui Ovidiu, la câţiva kilometri de Tomis, doi poeţi născuţi la Petroşani, Dan Ioan Nistor, „exilat” de ani buni în Constanţa, şi Marian Boboc. Pe Dan Ioan Nistor cititorii ZVJ îl cunosc mai mult în calitate de devotat îngrijitor/ editor al superbului volum memorialistic „Din cele trăite de oamenii de la izvoarele Jiului”, apărut postum (şi premiat de Ziarul Văii Jiului), al tatălui său, preotului ortodox Traian Moşic. Trebuie să reparăm această „nedreptate” şi încercăm a-l cunoaşte mai bine pe poetul Dan Ioan Nistor… Dan Ioan NISTOR: Ar trebui să-mi aduc aminte cu… frig de ziua naşterii. A fost 6 ianuarie 1942, la Petroşani, când în aceeaşi zi la Petroşani s-a înregistrat minima temperaturilor din ţară, nedepăşită până în urmă cu câţiva ani. Deci, mama m-a făcut într-o noapte foarte friguroasă în depresiunile astea transilvane. Lucru pe care, într-adevăr, l-am resimţit, deoarece după ce am crescut şi am reuşit să plec din Petroşani şi să ajung la malul mării, nu m-am mai întors decât sporadic în zona aceasta de umiditate şi de frig. Adică, realmente, m-a cucerit marea, Dobrogea, clima mai blândă, cu toate că, şi la malul mării, două-trei săptămâni, crivăţul mai aduce frigul şi valuri, dar în rest, e o climă mai blândă.

Drumul spre biserica „lu’ popa Duma”

Marian BOBOC: Care este prima amintire a Petroşaniului? Dan Ioan NISTOR: Oraşul îl am în minte cu mersul la biserică. Tata era preot. Noi locuiam într-un capăt al Petroşaniului, pe strada Principesa Ileana, acum strada Muncii. La vremea aceea, noi spuneam că locuim acolo „unde se termină asfaltul”. Atunci asfaltul se termina cam prin zona Colegiului de Informatică Petroşani. Deci, de la casa noastră, situată în spatele actualului magazin „Hermes”, până la biserica ortodoxă română, cunoscută „a lu’ popa Duma”, înainte a lui Avram Stanca, noi, copii fiind de 3-4 anişori, drumul până la biserică ni se părea o distanţă imensă, care trebuia parcursă pe jos. Atunci nu exista un alt mijloc de transport. Poate, iarna ne mai trăgea mama cu sania… De atunci reţin oraşul, cu mersul prin centrul, cu prăvălioarele sale, dar mai ales cu cofetăriile. Căci, nu-i aşa, care copil nu se uită în galantarele cofetăriilor?!

Peste drum de casa mea e o şcoală…

Marian BOBOC: Deci, prima amintire este legată de drumul spre Biserica „Sf. Nicolae”.... Unde aţi făcut şcoala generală? Dan Ioan NISTOR: Ca să zic aşa, chiar peste drum de casa noastră, la Şcoala Generală Nr. 1, fostă şi actuală „I.G. Duca”. Atunci, era un pic mai mică, între timp i s-au mai adăugat două aripi. De la casă şi până la şcoală făceam un minut şi jumătate-două. Aici am făcut primele 4 clase. După care ne-am mutat în centru, unde i se spunea „La Closter”. La fosta biserică a franciscanilor (fostă şcoala nr. 4, apoi „Avram Stanca”) am făcut clasele V-VII. După clasa a VII-a am dat admitere la liceu. Intrarea la liceu s-a făcut pe bază de admitere…

Liceul Teoretic Mixt Petroşani, fost de băieţi

Marian BOBOC: În ce an se întâmpla aceasta? Se mai numea Liceul de băieţi? Dan Ioan NISTOR: Nu se mai numea Liceul de băieţi. Se numea LTMP, adică Liceul Teoretic Mixt Petroşani. Era, de fapt, liceul clasic al Petroşaniului, care din 1919 a fost cu predare în limba română. Până atunci, limba de predare fusese maghiara. Am început liceul în 1955 şi l-am absolvit în 1959. Am fost prima promoţie cu 11 clase. Marian BOBOC: Care era atmosfera din timpul liceului, în acei ani nu uşori pentru istorie… Dan Ioan NISTOR: Liceul era o instituţie foarte serioasă. În primul rând, profesorii aveau o demnitate şi o moralitate, care ne obligau la o anumită disciplină. Nu puteam să nu venim în uniformă; aveam sau nu cravată, dar gulerul trebuia să fie alb, trebuia să avem un jerseu, că nu era voie să stai cu pieptul deschis; cu chipiu, cu uniformă…

Scuipatul profesorului de rusă vs. alcoolismul profesorului de desen

Marian BOBOC: Pe care dintre profesori vi-i amintiţi cu drag şi pe care cu mai puţin drag… Dan Ioan NISTOR: Întâmplător, cei care nu ne-au lăsat o impresie bună au fost cumva cei care au fost făcuţi din altceva profesori. Am avut la limba rusă nişte basarabeni, oameni foarte cumsecade. Au crezut că, dacă sunt basarabeni, ştiu şi limba rusă. Într-adevăr, o ştiau, dar nu aveau simţ pedagogic. Ţin minte şi acum o fabulă de Krâlov în limba rusă (pe care o recită în limba rusă, însă intervievatorul fiind de altă generaţie nu o poate transcrie - n.r.). Este vorba de un şurub care se supără pe ceasornic şi iese din acesta şi nu mai merge maşinăria. Limba rusă am început-o în clasa a IV-a. Până în a XI-a am făcut aproape opt ani de limbă rusă. Ar fi trebuit să ştiu puţin mai multă. Puteam să citesc orice text, îl înţelegeam, dar mi-am dat drumul mai mult la vorbit în limba rusă cât am stat de trei ori câte două săptămâni în Rusia. Îmi amintesc de profesorul de limba rusă care, când vorbea, scuipa la o jumătate de metru; noi ne feream, ne puneam mâna pe cap. Tot la capitolul acesta al profesorilor mai puţin simpatici, îl mai amintesc pe un alt profesor de desen, căruia, din respect, nu-i dau numele, şi care venea beat în clasă, mai se punea lângă colega cea mai drăguţă, care îşi punea mâna la nas. Deci, chestii d-astea, pe care orice copil imediat le trece pe umor…

Fermecătorii profesori de anţărţ…

Marian BOBOC: Să trecem la ceilalţi profesori… Dan Ioan NISTOR: Erau nişte oameni deosebiţi. La limba română am avut pe doamna profesoară Mitrică. Foarte puţin, dar ni s-a impus profesorul Susan, care a plecat la Deva, dar de la care am învăţat o limbă română curată. Nu pentru că mi-era şi neam, era fratele tatălui meu, unchiul meu, dar trebuie să recunosc că cele mai frumoase ore le ţinea la istorie profesorul Ilie Moşic. Când ieşea la tablă, ne descria, de exemplu, luptele, şi ne desena cum erau îmbrăcaţi ostaşii care luptau şi locurile unde se întâmplau acestea. Cartea de istorie, de fapt un amărât de manual, era doar pretextul pentru o predare amănunţită. Nu mai spun de port, de gradele militare, avantajele, dezavantajele unor lupte… Deci, lucruri deosebite predate deosebit, care ne făceau să fim fascinaţi de istorie. Acelaşi profesor ne preda şi latina. Acolo, la latină, care ca şi matematica era foarte exactă şi precisă, Ilie Moşic era mai drastic. Nu prea aveam noi aplecare prea mult asupra latinei. Însă, de frica rigorii, nu puteam să nu învăţăm latina. Şi bine ne-a făcut, că după aceea ne-au prins bine toată viaţa cei doi ani de latină pe care i-am făcut în liceu. Sportul, sau educaţia fizică, reprezintă un capitol fascinant al liceului. L-am avut profesor pe Căpăţână, care a ajuns în vremuri târzii arbitru de handbal în divizia naţională. Ora de sport era, în primul rând, o oră plăcută. Pe băieţi ne-a adunat în echipa de handbal. Chiar în timpul când am fost licean a înfiinţat o echipă de handbal. Am mai avut doi profesori de sport,

SPECIAL

unul Barta, şi la schi, pe Peterfi. Schiul era o activitate extraşcolară, ne înscrisesem la şcoala sportivă. La schi ne dădea o pereche de schiuri, la alte activităţi câte o pereche de bascheţi. Era mare lucru în acele vremuri să ai echipament sportiv.

Doi evrei, un ungur şi un neamţ care nu ştia germana

Marian BOBOC: Ţinând cont de existenţa atâtor etnii în Valea Jiului, care era componenţa etnică a clasei dvs.? Dan Ioan NISTOR: În paralel cu noi exista şi liceul maghiar, unde exista o singură clasă. De altfel, şi noi am fost o singură clasă. După noi s-a făcut împărţirea în două clase, real şi uman. În clasa noastră am avut doi colegi evrei şi doi maghiari, dar care erau de… limbă română, din moment ce nu s-au înscris la secţia maghiară. Am mai avut un coleg care venise de la Bucureşti, al cărui tată era neamţ. Dar când l-am întrebat dacă ştie germană, mi-a spus că nu ştie. Doar numele îl purta.

Ce au păţit cei care au pângărit crucile Petroşaniului şi Petrilei

Marian BOBOC: Ştiu că în perioada interbelică, dar şi în timpul celui de-al doilea război mondial, existau în Petroşani două cruci: una în proximitatea Judecătoriei Petroşani, lângă Maleia, şi una lângă Liceul de Băieţi. În 1959, anul în care aţi absolvit liceul, mai exista crucea de lângă liceu? Dan Ioan NISTOR: Într-adevăr, existau cele două cruci de care vorbiţi. Când mergeam spre biserica „Sf. Nicolae” ne făceam cruce în dreptul liceului. La a doua cruce, de lângă podul Maleii, se sfinţeau apele de Bobotează. Atunci popa arunca crucea în apa Maleii şi tinerii se aruncau în apă, ca să o aducă pe mal. Mai târziu crucile au dispărut. Marian BOBOC: Dar care este povestea dispariţiei acestor cruci? Dan Ioan NISTOR: Povestea e un pic mai veche. Eu încă am mai prins religia, dar doar în clasa a I-a, în 1948. Tata era profesor de religie. În fiecare clasă exista o icoană sau o cruce. Eu încă am mai prins

www.zvj.ro

vineri, 26 iulie 2013 icoana în clasă. Apoi, s-au scos din şcoli şi icoanele şi crucile. Şi atunci, prin 1949, e clar că a dispărut şi crucea din faţa liceului. Aceasta a fost tăiată de fiica unui avocat ungur, care, după aceea, s-a îmbolnăvit de schizofrenie şi s-a sinucis la balamuc. Dar să vă povestesc o altă întâmplare tot referitoare la cruci. Tatăl meu, preot fiind, a suferit rigorile arestărilor în lagărele comuniste, tocmai că a raportat Episcopiei Arad tăierea a cel puţin 30-40 de cruci din Petroşani, Petrila, Lonea, Cimpa. Crucile alea existau (şi mai există şi azi) în ogrăzile oamenilor, în partea dinspre şosea, pentru că o parte dintre ţăranii de acolo îşi îngropau morţii în ogradă şi le puneau, fireşte, cruce. Dar puneau crucea ca să se vadă, o puneau undeva înspre şosea. După ce s-au tăiat crucile din ogrăzile lor, momârlanii au venit la preot să se plângă de ce au păţit. De altfel, a fost o acţiune organizată. Într-o noapte, un grup de tineri utemişti au umblat prin estul Văii şi au tăiat crucile oamenilor. Şeful UTM (Uniunea Tineretului Muncitoresc) era unul Antal din Petrila, care a coordonat această acţiune. Atunci s-a tăiat şi crucea din Coasta Tăii. Şi culmea, întâmplător sau nu, acest Antal a murit într-un accident de motocicletă, în plină tinereţe, neapucând nici 40 de ani. Acţiunea „tăierea crucilor” s-a întâmplat în 1958, pentru că tata atunci a raportat la episcopie. Unul dintre motivele arestării sale, petrecute în 1959, a fost şi acesta, că ar fi instigat populaţia să-şi apere mormintele. Al doilea motiv a fost acela că s-ar fi opus colectivizării, care, se ştie, nu a fost făcută niciodată în Valea Jiului. Au fost nişte întovărăşiri.

Pe dealurile Calvariei şi Maleii

Marian BOBOC: Să ne întoarcem la anii liceului. Cum vă petreceaţi timpul liber? Mergeaţi în parc? Cum arăta acesta? Dan Ioan NISTOR: Pentru noi parcul nu reprezenta o atracţie. Pentru noi exista dealul. Fiecare căsuţă din zona noastră avea o potecă spre Dealul Calvariei. Dar mergeam şi pe Dealul Maleii, care era mult mai atractiv pentru noi, copiii, pentru că acolo era ştiulţul, lacul unde ne scăldam vara. Acolo erau descărcate râznele cu steril de la Aninoasa. Şi acum să vă spun o poveste din vremuri mai noi. Soţia mea care este cercetător la Institutul Român de Cercetări Marine are o lucrare cu Petroşaniul şi studiază fauna şi flora care se dezvoltă în aceste bălţi de lângă ştiulţ. Una din ele a ajuns până la 8 m adâncime.

Şi în parc fanfara cânta…

Marian BOBOC: Deci, nu frecventaţi parcul oraşului… Dan Ioan NISTOR: Erau două parcuri. Unul, în faţa teatrului, se numea „Gheorghe Apostol”, altul pornea de lângă Maleia, vis a vis de Judecătoria Petroşani, era „I.C. Frimu”, fost „I.G. Duca”. În parc era altceva. În zilele de sărbătoare ieşea lumea la plimbare. În parcul „Gheorghe Apostol” era o filigorie şi acolo, din când în când, duminica, venea fanfara şi cânta. Acolo era o atmosferă de promenadă ca-n orăşelele transilvane şi nu doar. Marian BOBOC: Unde era librăria Petroşaniului? Dan Ioan NISTOR: Librăria era lipită de cinematograful din centru, „Dacia”, acum în Cartierul

„Petroşani Nord”.

Student doar 6 zile

Marian BOBOC: După absolvirea liceului în 1959 aţi dat la facultate? Dan Ioan NISTOR: Da. Şase zile am fost student la Institutul de Mine din Petroşani, unde din 80, m-am situat pe poziţia a şasea. Când m-am dus să mă înscriu, mi-au spus: „Poţi să te înscrii, că noi tot te dăm afară…”. Marian BOBOC: Nu înţeleg. Aţi luat cu brio examenul de admitere şi vi s-a refuzat înscrierea? Dan Ioan NISTOR: Da. Între timp, în anul în care am terminat liceul, în 1959, tata fusese arestat şi, fiind tatăl în închisoare, cineva mi-a spus să-mi retrag actele de înscriere, dar cel mai bine să nu mă înscriu. Şi aşa am făcut. Mi-am spus că nu are rost să mă înscriu, dacă tot mă dau afară…

Arestarea tatălui. Percheziţia

Marian BOBOC: Unde vă aflaţi în momentul arestării tatălui dvs.? Dan Ioan NISTOR: Eu eram în Petroşani. Tata, care era protopop, a fost chemat să prezinte o situaţie la Episcopia Aradului. Şi s-a dus cu sora mea, Pia, care e cu doi ani mai mică decât mine şi atunci era în clasa a IX-a. La întoarcere, în gara Simeria s-au urcat doi indivizi în compartimentul lor. Sub pretextul că din acel compartiment s-a furat ceva, aceştia i-au cerut tatălui meu să-i însoţească. După ce a coborât, a venit o dubă a Securităţii din Deva, unde a fost urcat tata. Disperată, sora mea a continuat singură drumul spre Petroşani. În acel compartiment mai erau doi ceferişti din Petroşani, care au însoţit-o pe sora mea acasă. După o săptămână de la arestarea tatălui, Securitatea Petroşani ne-a percheziţionat casa. În acea zi, deoarece aveam o excursie organizată la Peştera Bolii, trebuia să vină la mine vreo 5 colegi. Vreo doi colegi ajunseseră la mine, când a venit Securitatea. Din clipa aceea, cei doi colegi nu au mai putut să iasă din casă, până nu s-a terminat percheziţia. Ceilalţi colegi, cum veneau băteau la uşă, iar securiştii le făceau semn să plece…

Ajutor-mecanic şi şofer pe UTOS…

Marian BOBOC: Ce aţi făcut după ce aţi fost obligat să nu vă înmatriculaţi la institut? Dan Ioan NISTOR: Întrucât pierdusem anul acela, m-am angajat la uzinele de reparat utilaj din construcţii din Livezeni, unde se reparau camioanele care lucrau în construcţii. Am lucrat un an ca ajutormecanic, până în 1960. Nu mi-a stricat, că am învăţat ceva mecanică auto şi am învăţat să conduc tractoarele româneşti UTOS, pe care scria „Uzinele Tractoare Oraşul Stalin”, cum se numea atunci Braşovul.

Elogiu tatălui adoptiv, miner ilegalist, dar şi creştin. Student la Bucureşti

Marian BOBOC: Ştiu că aţi ajuns la Bucureşti? Acolo aţi mai întimpinat dificultăţi cu dosarul? Dan Ioan NISTOR: În 1960, am plecat spre Bucureşti, unde m-am înscris la Şcoala Tehnică Sanitară, secţia laborator clinic, pe care am terminato după 3 ani. După ce am absolvit această şcoală, mam înscris la Bucureşti, la facultatea de stomatologie. În clipa când tatăl meu a fost arestat, pentru a nu avea repercusiuni la şcolile din Bucureşti din cauză că tatăl meu era arestat, Nistor, cantorul tatălui meu, care era miner, dar şi membru al PCR din ilegalitate, m-a înfiat. Adică, mi-a dat o origine sănătoasă extraordinară. Ha, ha, ha! Prin adopţiune, am avut şase fraţi, care erau toţi mai mari decât mine. Marian BOBOC: Apropos de originea dvs. sănătoasă. Cum a fost recepţionată la Bucureşti? Dan Ioan NISTOR: Aceasta are şi o parte comică. Dat fiind faptul că tatăl meu era ilegalist, tot

www.zvj.ro

vineri, 26 iulie 2013

III

SPECIAL

timpul facultăţii am fost curtat, rugat, îndemnat să devin membru de partid. Nu am vrut să intru în timpul facultăţii, că ştiam că, pentru a deveni membru de partid, trebuia să se facă un dosar. Şi ajungeau, inevitabil, şi la adevăraţii părinţi. Şi nu am vrut, cum se spune, să dezgrop morţii. Vă voi povesti mai încolo cum am devenit, în cele din urmă, membru de partid. Marian BOBOC: Deci, un miner ilegalist a făcut un gest de mare omenie, salvându-vă destinul? Dan Ioan NISTOR: Da. La pensie, acest miner ilegalist, tatăl meu vitreg, ajunsese să fie portarul hotelului din Petroşani al partidului, care era situat prin Piaţa Victoriei. Tovarăşii săi l-au întrebat: „De ce l-ai înfiat pe fiul lui popa Moşic, că e fiu de viperă?”. Şi bătrânul Nistor le-a dat un răspuns foarte şiret: „Tovarăşi, cum aici, la institutul din Petroşani, vin şi învaţă tot felul de studenţi din Coreea şi din alte ţări, aşa şi băiatul ăsta putea să facă şcoală la Petroşani”…. Marian BOBOC: În timpul studiilor la facultate, între 1963-1969, vă revedeaţi cu tatăl vitreg? Dan Ioan NISTOR: Cum să nu, când veneam acasă. Însă, din păcate, după 3 ani, tatăl meu adoptiv a murit. Dar în ăştia 3 ani îl vizitam. Eu îi dusesem şi o fotografie, ca să o arate şi la alţii, să le spună că fiul adoptiv vine pe aici, nu e doar cu numele. Bineînţeles că am dat o declaraţie că nu intru în masa succesorală. I-am spus că nu am pretenţii să mă pună la aceeaşi masă cu cei 6 copii ai săi naturali. Cu sora vitregă mă vedeam mai des. Aceasta este mama vitregă a profesorului Rizopol, iar Ovidiu Rizopol este „nepotul” meu. Marian BOBOC: Repet, gestul tatălui dvs. vitreg arată şi sufletul unui adevărat miner, o categorie socială atât de blamată, pe nedrept, după 1989… Dan Ioan NISTOR: Vreau să spun că Nistor era miner creştin. Nu intra niciodată în mină până nu-şi făcea semnul crucii. El lucra la mina Aninoasa. Mergea pe jos la mina Aninoasa. Două ore până acolo, două ore înapoi, plus orele, deloc puţine, în subteran. Era o muncă istovitoare. O muncă grea de miner. Când venea acasă se odihnea şi o lua a doua zi de la început. Aşa a crescut 6 copii: 4 fete şi 2 băieţi.

Tata a înţeles cum e cu înfierea

Marian BOBOC: Cum a reacţionat la povestea înfierii tatăl dvs. natural, după ce a ieşit din puşcărie în 1964, cu amnistia generală? Dan Ioan NISTOR: Ştia din închisoare, că la un moment dat avea dreptul la corespondenţă, că am fost înfiat de Nistor. A înţeles perfect gestul, ţinând cont de contextul politic şi social al vremurilor. Nu a avut niciodată vreun resentiment pentru că fusesem înfiat. Mai mult decât atâta, mama a fost pusă în situaţia să divorţeze, că fiind deţinut politic, i se confisca jumătate din avere. Dar mama a spus: „Faceţi partajul, dar eu nu divorţez”. Pentru psihicul tatălui meu nu era bine, chiar dacă acolo, în închisoare, un procent mare de deţinuţi erau înştiinţaţi prin cărţi poştale că soţiile divorţaseră de ei, pentru a nu pierde din avere.

Un frizer beţiv. Exclus din UTM şi PCR

Marian BOBOC: Să ne întoarcem la facultate. Suntem în 1969. Aţi absolvit facultatea… Dan Ioan NISTOR: Da. Am primit repartiţia. Atunci era obligatoriu să lucrezi doi ani la ţară. Dar, n-a fost chiar ţară. Am fost repartizat ca medic stomatolog la un dispensar CFR la Tecuci, în Moldova. După doi ani, am făcut un transfer de la Tecuci la Techirghiol. Apoi am dat concurs şi am ajuns în Constanţa în 1971, unde am profesat aproape 38 de ani neîntrerupţi. Acum să vă povestesc cum am ajuns membru de partid. La Techirghiol am acceptat această propunere. Am fost membru PCR doar un an. După ce nişte securişti s-au interesat la Petroşani de situaţia mea, în 24 de ore am fost exclus din partidul comunist. Trebuie să amintesc că acel Antal din Petrila, de care am mai amintit, mă exclusese la Petroşani din UTM. Aveam un chiriaş un frizer beţiv, care avea ciudă pe tata, deh, tata preot, el frizer beţiv. Şi când au venit să se intereseze de mine, frizerul beţiv a spus că eu nu sunt Nistor, ci Moşic, şi aşa mau dat afară din UTM. În timp, ambele excluderi mi-au adus beneficii. De exemplu, la partid se plătea o cotizaţie destul de mare. După 30 de ani, un coleg îmi spune că eu, fiind exclus şi neplătind cotizaţia, am câştigat o… Dacie. Ha, ha, ha! Asta ca glumă... Însă, după excluderea mea din PCR, nu atât eu, cât soţia mea a fost obstrucţionată de autorităţile comuniste. I s-a blocat înscrierea la doctorat, ocuparea unor posturi, că soţul ei avea origine nesănătoasă. Ba mai mult, a omis să se autodenunţe că nu era Nistor, ci… Moşic. E drept că minţisem că tatăl meu natural era Nistor…

Filiaţia maternă a poeziei

Marian BOBOC: Când aţi scris prima poezie? Dan Ioan NISTOR: Cred că prin anii studenţiei, prin 1965-1966. Atunci citeam poezii, sporadic, într-un cerc de prieteni. După ce am absolvit facultatea, am participat de multe ori la Piatra Neamţ la un colocviu, unde participau mediciiscriitori. Am citit în faţa personalităţilor prezente acolo câteva poezii, care m-au încurajat, printre acestea aflându-se şi criticul Laurenţiu Ulici. Prin 1978 mi-au apărut primele poezii într-o foaie locală, iar în volum, mult mai târziu. În 1996 mia ieşit primul volum… Marian BOBOC: Moşteniţi probabil sensibilitatea mamei, dvs. strângându-i între coperte, postum, o parte dintre poezii…

Dan Ioan NISTOR: Mama a început să scrie poezii încă de când era elevă la Şcoala Normală din Haţeg. Apoi, ţin minte cum tot timpul îşi însemna pe câte un caiet, pe câte o fiţuică câte o frântură de gând, le mai aduna. Şi aşa a încropit peste 100 de poezii. Marian BOBOC: Mi se pare fascinant, cum mama, Cornelia Moşic, care trebuia să aibă în grijă un soţ şi patru copii, mai găsea răgazul necesar şi pentru poezie… Dan Ioan NISTOR: Aici a fost un exerciţiu benefic. În afară de publicaţiile pe linie teologică, tata avea un fel de abonament la cartea prin poştă. Mama răsfoia aceste cărţi şi îi pregătea tatălui meu mici note de lectură, însemnări, pe care tata le folosea în articolele sale din presă, dar mai ales pentru predici. Aşa, mama avea şi ea un exerciţiu de lectură. Am avut o bibliotecă de peste 5.000 de volume.

Paradisul impozantei biblioteci - spurcat de securişti

Marian BOBOC: Apropos de bibliotecă. Cum a supravieţuit aceasta în perioada epurărilor… Dan Ioan NISTOR: În timpul percheziţiei, GAS-ul Securităţii a făcut două curse cu cărţi confiscate din biblioteca noastră. Exista o listă cu 60 de autori interzişi. Însă ne-au luat sute de cărţi. Nu ni s-au confiscat doar literatura prohibită, ni s-au luat cu japca albume de fotografii ale familiei, colecţii de ziare şi reviste, cum ar fi „Sănătatea familiei”, enciclopedii. Au fost parşivi lucrătorii din Securitate, care au luat şi alte cărţi. Nu au ţinut cont că în biblioteca particulară aveai voie să păstrezi autorii interzişi, Octavian Goga, Lucian Blaga, Radu Gyr şi alţii. Nu aveai voie să împrumuţi, să pui în circulaţie cărţile acestor autori, să le popularizezi. Nouă ne-au confiscat la perchiziţie toate volumele de aceşti autori. Unul n-a mai rămas în bibliotecă. Marian BOBOC: Până la urmă ce s-a ales de această impozantă bibliotecă? Dan Ioan NISTOR: Fiind patru fraţi, din care am supravieţuit trei, ne-am luat fiecare din biblioteca familiei cărţile care ni se potriveau cu genul de lectură, cu personalitatea noastră.

Farmecul „mişeliilor” confiscate de Securitate

Marian BOBOC: Într-un manuscris cu caracter memorialistic nepublicat încă al tatălui dvs., preotul Traian Moşic am citit câteva rânduri emoţionante: „Am foarte multe de scris şi nu ştiu cum să mă grăbesc ca să termin până nu mor. Nu pentru că au o valoare deosebită aceste prolixe şi oarecum grăbite rânduri, ci să am eu satisfacţie să pun pe hârtie gânduri, fapte şi oameni, pe

SPECIAL

care le-am purtat în suflet cam 30-35 ani. Atunci aveam memorie şi ochi, dar n-aveam timp. Acum, timpul e totuşi prea puţin, memoria slăbită şi ochii şi mai slăbiţi. Mă folosesc de un singur ochi, şi acela prea solicitat şi obosit. A le retranscrie, a le revedea şi corecta nu mai am nici timpul şi nici răbdarea. Poate careva dintre copiii mei va avea răgazul să le cetească”. Această emoţionantă „ars poetica” ne arată ce efort fizic şi intelectual a făcut tatăl dvs. doar pentru a ne lăsa mărturie fascinante şi neştiute poveşti despre Valea Jiului. Dumnezeu a rânduit ca acel „careva dintre copii” să fie Dan Ioan Nistor, care a avut răbdarea şi timpul de a se apropia de literatura de sertar a preotului Moşic. Care este povestea manuscriselor tatălui dvs.? Cât timp aţi trudit la volumul tatălui dvs. „Din cele trăite de oamenii de la izvoarele Jiului”? Dan Ioan NISTOR: Într-adevăr, tata avea conştiinţa că nişte lucruri trebuie să rămână, să le cunoască copiii, dar, mai ales, nepoţii. Şi atunci a avut permanent în minte treaba asta. Iar textelor care aveau anumite deschideri le spunea „mişelii”. Acestea erau întâmplări luate din viaţa pastorală. Şi cu acestea, pe unde ieşea în lume şi le spunea, avea o deschidere, prin limbajul simplu, autentic, întâmplarea nefiind vopsită cu nimica. Cine s-a aplecat asupra scrierilor sale a remarcat că tata a avut o ştiinţă a scrierii, că poveştile au trecut printr-un filtru al limbajului, aşa explicându-se partea savuroasă. A avut şi un fel de jurnal de studenţie, caiete întregi de proiecte despre ce ar mai fi vrut să scrie, parte de istorie, parte de teologie, parte din predicile sale, pe care le-a prelucrat, şi pe care voia să le adune tematic. Cum am spus înainte, tata a fost vreme de vreo 15 ani profesor de catehism, predând religia începând de la clasa I până la Şcoala de ucenici. Ba mai mult, tata le ţinea lecţii de morală şi la deţinuţii din penitenciarul Petroşani… Marian BOBOC: Cum s-au păstrat aceste manuscrise? Dan Ioan NISTOR: Majoritatea manuscriselor au fost confiscate la percheziţie şi acelea nu s-au mai înapoiat. Dar, întors de la închisoare în 1964, tata s-a apucat de scris şi a înnegrit vreo 14 caiete. A vrut să recupereze ce îi fusese confiscat. Însă de data aceasta a scris doar ce-şi mai amintea. Întrucât tatăl meu a stat şi la fratele meu, Doru, la Sibiu, şi la sora mea, Pia, la Iaşi, unde mergea scria caiete întregi şi le lăsa acolo. Spunea: „Să ştii şi tu, să ştie şi nepotul”. Astfel, mi-a lăsat şi mie un caiet la Constanţa, i-a lăsat şi lui Doru la Sibiu, şi Piei la Iaşi.

Şapte ani în laboratorul cărţii

Marian BOBOC: Bun. Să ne întoarcem în laboratorul pregătirii volumului memorialistic al tatălui dvs… Dan Ioan NISTOR: Da. Am luat toate maculatoarele, toate hârtiuţele, toate ciornele. Am lucrat aproape 7 ani. Am cerut şi consimţământul fraţilor, sfătuindune asupra textelor care puteau fi făcute publice. De exemplu, viaţa de familie deborda în amintirile tatălui. Desigur, pe acelea le-am filtrat puţin, dar nu foarte tare. Alt exemplu: suferinţa în închisorile comuniste. Aceasta era descrisă într-un caiet special, pe care tata nu ni l-a arătat niciodată în timpul vieţii, nevrând să ştim ce a trăit el pe acolo. Cu siguranţă, ne-a ascuns aceasta dintr-un spirit creştin, ca nu cumva să avem nişte resentimente faţă de acei martori mincinoşi de la proces. Într-un fel, a procedat bine. Nu a vrut să ne otrăvească sufletul, dar ne-a lăsat caietul moştenire…

O bere şi… un popic la casină. O „porcărea” la o cafea la farmacia „Rişca”

www.zvj.ro

vineri, 26 iulie 2013

Marian BOBOC: Fără îndoială, personalitatea tatălui dvs. e mult mai complexă decât transpare din volumul memorialistic „Din cele trăite de oamenii de la izvoarele Jiului”. Traian Moşic a fost şi un publicist remarcabil. Colabora frecvent cu articole cu tematică diverse la publicaţia locală, Avântul. Era prieten, amic cu V.B. Taloescu, directorul-proprietar al Avântului? Dan Ioan NISTOR: Ca să fac o figură de stil, tata era prieten permanent cu V.B. Taloescu. În afară de faptul că mergea la redacţie şi lăsa săptămânal şi articole de pastoraţie, politice, de morală, tata se întâlnea şi în particular cu V.B. Taloescu. În acele vremuri, intelectualii Petroşaniului se întâlneau la casină, situată în actuala zonă a cartierului Hermes. Casa noastră se afla aproape de Casină, învecinându-se cu aceasta. Ţin minte cum venea protopopul Duma la noi şi striga: „Părinte Traian, hai!”. Când spunea „hai!”, se ştia că acesta era semnalul de întâlnire la Casină. Acolo beau o halbă de bere şi jucau popice şi preotul grecocatolic Taban, şi preotul catolic şi ziaristul Vasile Taloescu…

Marian BOBOC: Nu existau animozităţi confesionale? Dan Ioan NISTOR: Nici vorbă. Nu existau conflicte confesionale. Erau prieteni. Făceau şi excursii împreună. Toţi preoţii, indiferent de confesiune, erau oameni de spirit, care se ajutau între ei la necaz. Erau şi colegi de cancelarie, întrucât la şcolile unde preda, preda şi preotul catolic, şi preotul reformat, şi preotul greco-catolic, şi rabinul. Marian BOBOC: Doar casina era locul de întâlnire al intelectualilor petroşeneni? Dan Ioan NISTOR: Mai se întâlneau şi în centru, la farmacia Rişca. Farmacistul avea o cămăruţă, unde se întâlneau notarul, preotul, profesorul. Intrau, beau o cafeluţă şi mai povesteau ce s-a întâmplat în târg o snoavă, o „porcărea”, o glumă… Îmi pare rău că nu ştiu ce glume se purtau atunci. Tata mia spus că nu le-a lăsat hârtie, pentru că noi, copiii, nu trebuia să le ştim. Cu noi avea un filtru la glume, cu ceilalţi le dădea drumul.

Luminoasa amintire a protopopului Duma

Marian BOBOC: După cum aţi povestit, l-aţi cunoscut pe preotul Ion Duma, protopop al Petroşaniului. Dan Ioan NISTOR: Cum să nu-l cunosc, doar m-a botezat… Era un om înalt, ţăran din judeţul Hunedoara, cu un glas puternic. El a făcut şi facultatea de litere la Budapesta, având şi cultură de literat. În fabuloasa familie Stanca - în care intrase şi preotul Duma şi unde erau Sebastian, Dominic, Costi – era o atmosferă de emulaţie intelectuală. Tata, preotul Traian Moşic, i-a cununat preotului Duma fata şi cei doi băieţi. Iar protopopul Duma ne-a botezat pe noi, cei 4 fraţi Moşic. La botezul meu a participat întâmplător şi poetul Radu Stanca, care locuia la Sibiu, dar care mai venea la rudele din Petroşani. Cum botezul s-a petrecut în ianuarie, Radu Stanca aflându-se la Petroşani, protopopul Duma l-a invitat şi pe acesta. Tata îl cunoştea pe Radu Stanca din timpul studenţiei sale din Sibiu. Marian BOBOC: Tatăl dvs. a fost preot la parohia Petroşani II…. Dan Ioan NISTOR: Parohia I era biserica cu hramul „Sf. Nicolae”, a lui Duma. Când a apărut tata în Petroşani, prin 1939, s-a înfiinţat şi parohia Petroşani II, unde a slujit tata. De Biserica „Sf. Nicolae” ţineau încă 3 bisericuţe: din Dâlja Mare (cea din Dâlja Mică ţinea de biserica din Livezeni, unde slujea preotul Ioanovici), cea de lângă depou şi biserica de pe Maleia…

Când pescăruşii au tupeu…

Marian BOBOC: Întrucât strigătele obraznice ale pescăruşilor, zgomotul talazurilor, briza mării vor cu tot dinadinsul să rămână imortalizate pe casetă, acoperindu-ne vorbele, vă propun, să punem punct discuţiei noastre, în acest minunat cadru marin… Dan Ioan NISTOR: De acord. Pentru doi poeţi nici că se putea un final mai potrivit ca acesta…

Convorbire realizată pe malul Mării Negre, la 13 iulie 2013