1254

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4255 lei 1$ = 3,3420 lei 1₤ = 5,0777 lei

Vineri, 2 august 2013 Anul VI nr. 1254 16 pagini Preţ: 1 leu

Curtea de Apel Alba Iulia analizează astăzi cererea DIICOT de prelungire a arestării preventive pentru lotul Simota

Curtea de Apel Alba Iulia va analiza astăzi, într-o şedinţă care se va derula începând cu ora 12:00, propunerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia de prelungire a măsurii arestării preventive a lotului Simota. Omul de afaceri

OMV angajează pentru stația de carburanți din municipiul Petroşani casier și lucrător platformă.

Activitate pretabilă pentru bărbați cu vârsta între 25 - 30 de ani.

Relații la stația din Petroșani, str. Livezeni.

Alin Simota şi cei despre care există informaţii şi probe că i-ar fi executat ordinele (Litera Constantin Cristian, Litera Simina Mirela, Ciobanu Mihai Eminovici, Micluţa Florin Voicu, Moldovan Ioan Petru, Varodi Mihăiţă Mircea şi Muntean Florin Ioan) sunt cercetaţi ca grup organizat, infracţiunile reţinute în sarcina acestora fiind de violenţă, şantaj, cămătărie şi înşelăciune.

Alături de cei menţionaţi mai este cercetat Bota Gheorghe (în lipsă la data formulării propunerilor de arestare preventivă), dar şi un ofiţer, al cărui nume nu a fost comunicat încă oficial, fapt ce a atras de la sine competenţa Curţii de Apel Alba Iulia în a judeca propunerea de arestare preventivă, propunerile de prelungire a arestării pre-

ventive şi, după trimiterea în judecată, dosarul pe fond.

Prelungirea măsurii arestării preventive a fost admisă de către CA Alba Iulia la 01.07.2013 dar, în recurs, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să îi pună în libertate sub control judiciar pe Litera Simina Mirela, Ciobanu Mihai Eminovici şi Micluţa Florin Voicu. Cei trei au interdicţie de a părăsi ţara.

Pe cale de consecinţă, astăzi vor mai ajunge în faţa instanţei doar Simota, Litera, Varodi, Moldovan şi Muntean. Surse judiciare estimează însă că, în special în privinţa lui Litera şi Simota, şansele ca aceştia să fie puşi în libertate sunt minime. Rechizitoriul nu a fost finalizat încă şi, din informaţiile pe care le deţinem, anchetatorii ar mai avea de

audiat cel puţin o persoană. În paralel, într-un dosar înregistrat la Judecătoria Petroşani în data de 12 martie a.c., Alin Simota a fost trimis în judecată pentru infracţiuni de evaziune fiscală în calitate de reprezentant al SC Simar SRL Petroşani. Dosarul se află pe rolul completului IV penal, următorul termen fiind fixat pentru data de 18 august 2013.

Aşa cum cotidianul nostru a arătat în exclusivitate la începutul lunii trecute, Alin Simota a emis – numai pe o societate comercială - 7 file cec neacoperite (în valoare de 612.360,88 lei) şi 129 de bilete la ordin, refuzate la plată, în valoare totală de 12.857.098,50 lei. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

2

Ziarul Vãii Jiului

LA ORDINEA ZILEI Vineri 2 August 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 9:30-11:00 Oameni şi fapte-talk show (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos 19:30-21:00 Linia întâi realizator Cătălin Docea Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa 391,25 MHz (canal S 32) * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

Weekendul acesta ne vedem la Groapa Seacă

Festivalul sporturilor montane “Parângul Mare” Astăzi începe, la Groapa Seacă, Festivalul sporturilor montane „Parângul Mare. „Un film de lung metraj al sporturilor montane”, cum îl prezintă organizatorii.

După ora 12 va avea loc primirea concurenţilor, camparea, acomodarea cu zona. Dar de mâine, trezirea se dă la ora 6.30 şi încep concursurile.

Până seara târziu, la focul de tabără, nu se mai face pauză. Nu rataţi aceste zile minunate de festival. Dacă iubiţi muntele, aveţi ocazia excelentă de a vă face remarcaţi la una dintre probele de concurs, care se adresează persoanelor

Pilotul Banciu de la RAR Hunedoara

de orice vârstă. Vom reveni în ediţia de luni a ziarului cu amănunte interesante de la această manifestare.

Alina PIPAN

pilotul Valentin Banciu, fost inginer la Registrul Auto Român (RAR) Hunedoara, După ce Înalta Curte de Casaţie rămâne după gratii.

Sentinţa şi Justiţie i-a respins recursul, este definitivă.

Valentin Banciu este Pricăjan şi Dezsi, foşti prefecţi, acuzat de săvârşirea infracţiunilor de conflict de interese, luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În 25 iulie, Inspectorii guvernamentali Dan-Aurel Pricăjan şi Dezsi Attila au primit Banciu a fost arestat preaviz de 30 de zile. Până la finalul acestei perioade de graţie, ei preventiv pentru 29 de trebuie să părăsească posturile. Demiterea celor doi din Secretariatul zile.

General al Guvernului (SGG) s-a făcut în baza unei ordonanţe privind Potrivit anchetatorilor, reducerea cu 4 la sută (adică aproape 3.000 de angajaţi) a personalului acesta a dezvoltat un din guvern. Decizia a fost luată de premierul Ponta miercuri. sistem ilegal de a obţine În total, de la SGG au fost eliberaţi din funcţie 59 de inspectori guvernafoloase materiale. Astmentali. Dan-Aurel Pricăjan a fost prefect al judeţului Hunedoara în timpul guvernului Tăriceanu, iar Dezsi Attila a ocupat funcţiile de prefect fel, după cum arată anchetatorii, Valentin al judeţului Hunedoara şi de secretar general al guvernului, în timpul Banciu, în calitate guvernului Boc. (Mihaela PETROŞAN) de angajat al RAR

Rămâne în arest

Au spus adio posturilor călduţe şi bănoase de inspectori guvernamentali

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

vineri, 2 august 2013

Hunedoara, cu atribuţii de a verifica starea tehnică a autovehiculelor, „atunci când constata nereguli sau defecţiuni îndruma posesorii autovehiculelor să remedieze aceste defecţiuni la service-ul administrat de soţia sa”. Fără să efectueze lucrările de remediere, un angajat al service-ului încasa suma de bani indicată de Banciu, după care posesorii autovehiculelor se prezentau din nou la RAR unde le era eliberat avizul necesar din punct de vedere tehnic. Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că Valentin Banciu a procedat în acest mod de aproximativ doi ani şi jumătate, trei ani.

După ce a fost arestat, RAR Hunedoara i-a suspendat lui Valentin Banciu contractul de muncă.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 3

Începând cu 1 august medierea este obligatorie. Avocatul Tomescu:

vineri, 2 august 2013

„Este mai comod, mai ieftin şi mai rapid să-ţi rezolvi litigiile la mediator. De asemenea, se asigură şi confidenţialitatea” Medierea este cea mai bună mişcare care a avut loc în evoluţia sistemului judiciar din România.

Practic, ţara noastră intră în rândul ţărilor civilizate. 80% dintre ţările civilizate practică medierea ca alternativă la procesele lungi şi costisitoare. Medierea este o formă alternativă de rezolvare a disputelor între două sau mai multe părţi care doresc să ajungă la o înţelegere, cu ajutorul unei terţe persoane, specializate în calitate de mediator. A venit şi rândul ţării noastre să elibereze sălile de judecată, iar litigiile să fie rezolvate în mod civilizat şi rapid. Avocatul Daniel Tomescu ne-a explicat principalele beneficii ale medierii. Şedinţă de informare înainte de a ajunge în instanţă

Daniel Tomescu este unul dintre avocaţii Văii Jiului care oferă şi servicii de mediere, fiind acreditat în acest sens. Cu toate că abia de ieri este obligatorie şedinţa de mediere înainte de a apela la instanţă, avocatul a mai avut procese de mediere şi înainte, în care conflictele au fost rezolvate rapid. Este mult mai civilizat, spune mediatorul, să rezolvi litigiile prin mediere. „Este mai comod, mai ieftin şi mai rapid să-ţi rezolvi litigiile la mediator. De asemenea, se asigură şi confidenţialitatea. Nimeni nu pleacă nemulţumit de la mediator. Până la urmă, când acţionezi pe cineva în instanţă, vrei ca procesul să se finalizeze cu o sentinţă în favoarea ta. În procesul de mediere nu pierde nimeni nici bani, nici timp, nici prestigiu”.

De la 1 august, oricine vrea să acţioneze în instanţă pe cineva trebuie să treacă mai întâi pe la mediator pentru şedinţa de mediere, unde i se explică exact ce este medierea şi ce are de câştigat alegând acest drum. Dacă la şedinţa de mediere se prezintă ambele părţi, aceasta este gratuită. Dacă la această primă şedinţă vine doar una dintre părţi, se percep taxele necesare pentru chemarea la mediere a celeilalte părţi.

Un litigiu încheiat printr-un acord de mediere te costă cu 50 la sută mai puţin decât unul în instanţă

Toţi cei care au trecut printr-un proces ştiu că acesta este costisitor. Cheltuielile ajung la sume exorbitante, uneori mai mari decât

daunele pe care vrei să le recuperezi. Un litigiu încheiat printr-un acord de mediere te costă cu 50 la sută mai puţin decât un proces în instanţă. În primul rând, pentru că toate cheltuielile cu taxele se împart.

Apoi, pentru că, în general, costurile pe care le implică expertizele sau evaluările de care este nevoie sunt mult diminuate.

Dacă, de exemplu, două firme ajung la mediator din cauza unor recuperări de creanţe, părţile îşi spun pretenţiile, se stabileşte modul de recuperare a creanţelor, se stabilesc paşii şi sancţiunile.

Acordul de mediere este încheiat la finalul medierii. El poate funcţiona ca atare, în baza bunei înţelegeri, sau poate fi legalizat de un notar. În cazul nerespectării termenelor din acord, el devine executoriu.

Litigii rezolvate în instanţă în decursul unuia sau mai multor ani se rezolvă în câteva săptămâni sau luni

„Persoanele fizice sau juridice care ajung în instanţă au tot timpul pretenţia ca litigiul să se sfârşească cât mai repede cu putinţă. Din cauză că instanţa este foarte aglomerată, numărul dosarelor pe rol este mare, procedurile sunt costisitoare, procesele durează mult, uneori se ajunge la ani pierduţi pentru obţinerea unei sentinţe.

Acest lucru nu este în avantajul nimănui. Din contră, se pierd bani astfel. Avantajul medierii este că, de la şedinţa de mediere până la acordul de mediere, totul se poate sfârşi, în funcţie de caz, în câteva săptămâni. În plus, părţile aflate în conflict nici măcar nu trebuie să se vadă, nu se întâlnesc faţă în faţă, nu există conflict deschis sau situaţii stânjenitoare. De exemplu, un proces de partaj se poate rezolva într-un timp extrem de scurt, mai ales dacă părţile ajung să se înţeleagă rapid asupra bunurilor care sunt de împărţit. La fel, procesele de paternitate sau alte litigii, de factură economică, de exemplu”, spune avocatul Tomescu.

Nu te ştie toată strada, tot poporul

Confidenţialitatea este un aspect foarte important al medierii. Dacă, după finalizarea unui proces în instanţă, oricine poate afla date despre persoana sau firma care a fost implicată în litigiu, cum şi în ce fel s-a finalizat procesul, prin mediere scapi de ochiul şi gura lumii. „În momentul de faţă, dacă ai trecut printr-un proces, totul este postat pe portalul instanţelor de judecată. Dar imaginea oricui poate avea de suferit din acest punct de

vedere. Dacă eşti persoană fizică, treci printr-un divorţ, un proces de paternitate, preferi discreţia. Dacă eşti persoană fizică, implicată într-un litigiu, de asemenea, preferi să-ţi rezolvi procesele, fără să poată afla oricine în ce fel de litigii ai fost implicat”, explică avocatul Daniel Tomescu. Şi cazurile de malpraxis pot fi rezolvate la fel, fără a afecta totuşi activitatea unui medic, a unui spital sau a unei clinici, care au greşit într-un caz, dar au rezultate impresionante în rest. Activitatea firmelor sau a unor instituţii, de asemenea, poate fi scutită de publicitate negativă în cazul implicării în diferite litigii.

Care sunt cazurile în care se poate apela la mediere, evitând procesele

De la cazuri civile până la cele penale sunt multe litigii perfect rezolvabile prin mediere.

Cazurile ce vizează familia: contracte prenupţiale, dezbateri privind finanţele sau bugetul, separarea, divorţul, custodia, afacerea familiei, disputele dintre părinţi şi copii, moştenirea, disputele imobiliare, toate au teren de rezolvare prin mediere. Disputele publice de mediu, de utilizare a pământului, disputele în asociaţiile de locatari, contracte de orice natură, parteneriatele, problemele din organizaţii non-profit, actele de violenţă, conflictele şcolare, toate acestea pot fi rezolvate prin mediere. Cauzele penale care privesc infracţiuni, în care nu se înlătură răspunderea penală, pot fi rezolvate de mediator. Acestea sunt doar câteva dintre litigiile rezolvabile prin mediere.

Mediatorii acreditaţi

Tabloul mediatorilor acreditaţi, publicat pe www.cmediere.ro, este cel care vă informează cel mai corect despre numele mediatorilor acreditaţi şi birourile acestora. În judeţul Hunedoara sunt 90 de mediatori acreditaţi.

Tabelul oferă absolut toate datele despre mediatori, de la adresa biroului până la datele de contact sau domeniul de specializare.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

4

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

vineri, 2 august 2013

Vlad Tudorache,

Superkombat

Cu petroşeneni

Salt la Dinamo II

Alin Huiu, Alin Panaite şi Cristian Cărare sunt cei trei reprezentanţi ai Văii Jiului la cea mai tare promoţie de arte marţiale din Europa, Superkombat.

Cei trei activează în Superkombat de o lungă perioadă de timp şi au reprezentat cu cinste Valea Jiului, neuitând nicio clipă de unde au plecat.

Alin Huiu are funcţia de media manager, Alin Panaite este antrenorul campionilor Atodiresei, Bogdan Stoica, Andrei Stoica şi Benny Adegbuyi, iar Cristian Cărare este mâna dreaptă a tehnicianului.

Curând marii campioni vor putea fi văzuţi pe viu şi la Petroşani, având în vedere că Alin Panaite construieşte o sală pentru K1. „Nu este uşor să porneşti dintr-un oraş mic şi să ajungi la acest nivel, dar cu voinţă se pot face multe. De fiecare dată când avem ocazia, la

Vlad Tudorache, fiul cunoscutului antrenor Marin Tudorache, a făcut un pas important în cariera sa de jucător.

marile competiţii purtăm tricouri inscripţionate cu numele oraşului de unde venim şi vorbim de fiecare dată cu plăcere despre locurile natale.

Superkombat este urmaşul Local Kombat, promoţie care s-a relansat în 2011 la nivel internaţional. În acest moment toate galele sunt transmise în direct de Eurosport în 75 de ţări de pe patru continente, dar şi de alte televiziuni naţionale. În prezent, presa de specialitate cotează Superkombat ca fiind cel mai popular show de arte marţiale stand-up din Europa datorită expunerii pe posturile de televiziune”, a declarat Alin Huiu, cel care mulţi ani a activat în presa locală din Valea Jiului. În ultimele şase luni promoţia românească Superkombat, condusă de Eduard Irimia, a organizat evenimente în Grecia, Croaţia, Germania, Anglia, Brazilia, Austria şi Emiratele Arabe Unite.

Rugby. Ştiinţa

Astfel, fotbalistul, un abonat al loturilor naţionale de juniori, a fost cooptat de Dinamo II, care evoluează în Liga a II-a. Tudorache junior a făcut saltul de la Liga a IV-a, Universitatea Petroşani fiind ultima formaţie la care talentatul jucător de 18 ani a evoluat ca mijlocaş. „E un început pentru el, chiar dacă este în probe. Are şanse să rămână acolo, dar totul depinde de el. Important este faptul că echipele mari pun mare accent pe tineri. Eu sper să reuşească”, a declarat tatăl acestuia, Marin Tudorache.

La Jiul e valabilă lozinca

Juniori, mândria ţării

Referitor la ACF Jiul Petroşani, proaspăt afiliată la Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara, Petroşani, Marin Tudorache spune că este de muncit la alcătuirea lotului.

Din nou pe terenul de joc

„Deocamdată nu avem la dispoziţie Mâine, 3 august, se va desfăşura o decât juniori din nouă etapă din Divizia Naţională la propria pepinieră. rugby. Reprezentanta noastră, Nu avem la dispoziŞtiinţa Petroşani, va avea un meci ţie nici măcar un dificil la Arad. senior. Vom vedea Măcinată de probleme interne şi răce vom face. Impormasă fără şapte jucători de bază, tant este să îngruparea din Vale încearcă să intre în cepem sezonul în Play-Off, ca mai apoi să lupte pentru Liga a IV-a”, a declapromovare. Iată programul etapei a rat Marin Tudorache.

XI-a: CSUAV Arad - CS Ştiinţa Până marţi, 6 Petroşani; RC Bârlad - CS Poli Agro august, Jiul va afla Iaşi; RC Stejarul Buzău - CS Năvodari; dacă va fi oficial sau CSM Bucovina Suceava - RCM Galaţi. nu în Liga a IV-a.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

vineri, 2 august 2013

După ce hunedorenii au luat-o pe cocoaşă de la brădeni,

Fanii i-au băgat în şedinţă pe jucători

Aurul Brad, câştigătoare a etapei judeţene a Cupei României, a câştigat cu 2-0 (0-0) meciul cu FC Hunedoara din turul secund al competiţiei surprizelor, disputat pe teren propriu.

Echipa din Brad s-a calificat, astfel, în etapa a III-a, fiind surpriza plăcută a startului de sezon, în vreme ce hunedorenii şi-au dezamăgit suporterii care îşi doreau un parcurs cât mai lung în Cupa României.

FC Hunedoara, unica echipă din judeţul nostru în Liga a III-a, a dezamăgit în primul meci oficial al sezonului disputat pe Stadionul „Aurul”, din Brad, deşi antrenorul Constantin

Box

Olariu a trimis în teren cel mai bun 11 posibil. Hunedorenii s-au crezut învingători prin simplul act de prezenţă, însă au fost puşi la colţ de ambiţia grupării din Liga a IV-a Hunedoara.

După o primă repriză albă, încheiată cu scorul de 0-0, trupa brădeană antrenată de Alin Gomoi a marcat de două ori şi şi-a adjudecat calificarea.

Golurile au fost reuşite de Mihai concurs abia în etapa semifinalelor.

Competiţia se desfăşoară în Irlanda, la Dublin, iar hunedoreanul va susţine primul său meci astăzi, 2 august. „Dintre cei şase participanţi, Cosmin Gîrleanu şi ucraineanul au avut noroc şi vor boxa direct în semifinale, având astfel asigurată medalia de bronz”, a declarat antrenorul Ilie Captari.

Medalie asigurată

Pugilistul hunedorean Cosmin Gîrleanu (14 ani) de la CSŞ Hunedoara a avut noroc cu carul la tragerea la sorţi electronică de la Campionatele Europene Şcolare, având deja asigurată câştigarea medaliei de bronz, întrucât va intra în

La Balcaniada de atletism

După medalii

Raţ în minutul 50 şi de veteranul Codruţ Mihăilă în minutul 85, din penalti. „Pentru noi nu e o surpriză, deoarece ne aşteptam la un rezultat pozitiv. Componenţii echipei noastre şi-au dorit mult o victorie şi o calificare, pentru a demonstra care le este valoarea, astfel că au jucat cu dăruire şi o ambiţie mai mari decât a hunedorenilor.

Bucuria e cu atât mai mare, cu cât adversarii au jucat cu primul 11 şi nu s-au prezentat

În judeţul nostru

5

cu rezervele”, a declarat Grigore Verdeş, preşedintele Aurului Brad.

Suporterii hunedoreni, care îşi manifestaseră dorinţa ca gruparea pregătită de Constantin Olariu să aibă un parcurs cât mai lung în Cupa României, au cerut socoteală favoriţilor imediat după meci pentru prestaţia dezamăgitoare. Fanii i-au blocat pe fotbalişti la ieşirea de pe teren şi le-au reproşat că nu respectă tradiţia şi culorile clubului.

Turul al II-lea al fazei naţionale a Cupei României, sezonul 2013-2014, şi-a desfăşurat meciurile marţi şi miercuri, de la orele 17:30. În această rundă au luat parte cele 42 de calificate din prima rundă, plus 27 de echipe din Liga a III-a.

Futsalul renaşte

AS FC Fiat Autobergamo Deva este noua echipă de futsal a Devei, care va evolua în noul sezon competiţional în Liga I, având ca obiectiv clasarea pe podium.

Gruparea are în lot patru titulari ai naţionalei României, foşti la FC CIP Deva şi Olimpic Simeria, plus alţi jucători care au evoluat la Quasar sau Dava Deva, fiind susţinută financiar de omul de afaceri devean Doru Popa. În rol de antrenori- ucători sunt cei mai reprezentativi componenţi ai naţionalei tricolore, Robert Matei (principal) şi Robert Lupu (secund), ambii foşti la FC CIP. „Echipa noastră este rezultatul unui proiect nou bazat pe jucători localnici.

Cu excepţia fraţilor Matei şi a mea, toţi cei din lot sunt deveni. În planurile noastre există creşterea şi promovarea de jucători tineri localnici, proveniţi din şcolile şi liceele devene”, a declarat internaţionalul Robert Lupu, antrenorul secund al echipei.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Atleta Florentina Marincu şi antrenorul Nicolae Alexe au plecat împreună cu delegaţia României în Turcia, cu autocarul, pentru a participa la Campionatele Balcanice ale Juniorilor II.

Câştigătoare a titlurilor de campioană naţională la săritura în lungime şi triplusalt, cu performanţe excelente, sportiva de la CNS CSŞ „Cetate” Deva are ca obiectiv cucerirea medaliilor de aur în cele două probe ale sale favorite.

Florentina Marincu are de apărat în Turcia blazonul de dublă medaliată cu aur în probele de triplusalt şi săritura în lungime la Campionatele Mondiale de juniori II (cadeţi), desfăşurate, la începutul lunii iulie, la Doneţk, în Ucraina.

www.zvj.ro

6

Ziarul Vãii Jiului

DIN JUDEŢ

vineri, 2 august 2013

La pompieri şi jandarmi,

Ceremonii de avansare în grad Ieri, la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Iancu de Hunedoara” al judeţului şi la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean (IJJ) Hunedoara s-au desfăşurat ceremoniile de înaintarea în gradul următor, la termen, a ofiţerilor şi subofiţerilor din cadrul unităţilor, care îndeplinesc condiţii legale.

129 de pompieri avansaţi în grad În cadrul ceremoniilor militare care s-au desfăşurat la sediul ISU Hunedoara din

Deva şi la detaşamentele de pompieri din judeţ, 129 de pompieri, dintre care 122 de subofiţeri şi 7 ofiţeri, au fost avansaţi în grad, la termen.

Potrivit legii, începând cu data de 1 august 2013, un pompier a fost înaintat în gradul de maistru militar principal, 34 de pompieri în gradul de plutonier adjutant şef, 76 în gradul de plutonier adjutant, 10 în gradul de plutonier major şi unul în gradul de plutonier.

Dintre cei şapte pompieri care fac parte din corpul ofiţerilor, unul a fost înaintat la gradul de locotenent, trei la gradul de căpitan, doi la gradul de locotenent colonel şi unul a devenit colonel.

Printre ofiţerii înaintaţi în grad se numără şi inspectorul şef al ISU Hunedoara, maiorul Viorel Demean, care, de ieri, deţine gradul de locotenent colonel.

Viorel Demean, în vârstă de 38 de ani, ocupă funcţia de inspector şef al ISU Hunedoara din anul 2009.

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolat?

Torturi cu fri?c?

Torturi cu fructe Sortimente diversificate de pr?jituri Fursecuri Alune pr?jite ?i alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

www.zvj.ro

La Deva

Avansări numeroase şi la jandarmi

Şi la nivelul IJJ Hunedoara, ieri, s-a desfăşurat ceremonialul militar prin care au fost înaintaţi în grad 116 jandarmi, dintre care 4 ofiţeri şi 112 subofiţeri.

Manifestarea a debutat cu ridicarea drapelului pe catarg, intonarea Imnului Naţional şi a continuat, în prezenţa întregului personal, cu citirea ordinelor de înaintare în gradul militar de către inspectorul şef al IJJ Hunedoara, general de brigadă Viorel Sălan. „Cariera militară presupune parcurgerea tuturor etapelor, din punct de vedere al stagiilor, în grade şi funcţii militare.

Gradele militare sunt treptele ierarhiei pe care fiecare militar le parcurge. Un grad militar mai mare este asociat unei experienţe profesionale mai ridicate.

Accesul într-o funcţie şi un grad militar superior este expresia profesionalismului, recunoaşterea activităţii desfăşurate de militar, precum şi a conduitei morale.”, a declarat, în finalul ceremonialului, general de brigadă Viorel Sălan, inspectorul şef al IJJ Hunedoara.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

autosesizat deoarece, într-o zonă aglomerată din Deva, un cerşetor apela la mila trecătorilor folosindu-se de o portavoce. În urma identificării, poliţiştii au stabilit că este vorba de o „cunoştinţă” mai veche de-a lor, de la începutul acestui an persoana respectivă fiind sancţionată contravenţional de 12 ori. „Cerşetorul invocă un handicap locomotor pentru a sensibiliza trecătorii. Acest lucru nu este în totalitate adevărat, chiar el afirmând că poate munci, dar nu este dispus să facă acest lucru pentru doar şase sute de lei pe lună”, a precizat Gabriela Voronca, purtătorul de cuvânt al Serviciului Public de Poliţie Locală Deva.

Poliţiştii locali fac apel la cetăţeni să nu mai dea bani cerşetorilor, pentru că astfel sunt încurajate actele de cerşetorie.

Cerşetori amendaţi

În primele şase luni ale anului, poliţiştii locali din Deva au dat 475 de amenzi, dintre care 122 pentru cerşetorie. Valoarea amenzilor aplicate cerşetorilor depăşeşte 10.000 de lei, dar este puţin probabil să fie încasate.

Potrivit reprezentanţilor Serviciului Public de Poliţie Locală Deva, în cele mai multe cazuri poliţiştii au acţionat la solicitarea cetăţenilor. Zilele trecute însă, poliţiştii s-au

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 august 2013

Cum petreceau şi cum vor mai petrece minerii de ziua lor

Câtă bucurie şi cât necaz mai au în suflet minerii din Valea Jiului?

Timpul, se spune, le vindecă pe toate. În Valea Jiului trecerea timpului a vindecat atât de bine şi „rănile pământului”, încât abia în câteva locuri din Valea Jiului se va mai exploata cărbune. În 1989 funcţionau 13 întreprinderi miniere în Valea Jiului, astăzi nu mai funcţionează ca lumea niciuna. Cele 7 mine fac eforturi să-şi păstreze minimul de activitate, aşa încât să poată supravieţui şi minerii să-şi încaseze cât de cât salariile.

Doar 7.500 de ortaci mai sărbătoresc

Minerii primesc zilele acestea tichete-cadou în valoare de 350 de lei, conform Contractului Colectiv de Muncă. Primele acordate de Ziua Minerului vor ajunge la cei 7.500 de ortaci, câţi mai sunt astăzi în sistem atât la Societatea Naţională a Huilei, cât şi la Societatea Naţională de Închideri Mine. Valoarea tichetelor a fost stabilită în urma negocierilor dintre administraţie şi organizaţiile sindicale. În ultimii ani valoarea tichetelor a variat între 300 şi 500 de lei. Anul acesta s-ar putea să fie şi ultimul în care minerii vor primi aceste tichete de ziua lor. După afilierea la Complexul Energetic Hunedoara, care este ca şi înfăptuită, se va schimba, implicit, şi Contractul Colectiv de Muncă.

Fie că este vorba de privatizare sau de insolvenţă, drepturile minerilor vor fi grav afectate. Anul viitor, pe vremea acesta, s-ar putea ca multe din drepturile lor să nu mai existe.

Petrecerile de Ziua Minerului sunt altă poveste aproape uitată. Atunci când sunt organizate, acestea sunt puse în scenă de administraţiile locale. Doar prin implicarea administraţiilor locale spectacolele îşi pot păstra tradiţia şi de acum înainte. Doar

Primăria Lupeni organizează an de an Ziua Minerului. Din păcate, celelalte primării din Valea Jiului - chiar dacă toate au în fruntea lor oameni care au lucrat în minerit (în afară de Aninoasa) - nu mai acordă importanţa cuvenită acestei importante zile, preferând să sărbătorească zile ale oraşului fără vreo legătură cu vreo dată din istoria localităţii.

Înainte de 1989, 47.000 de mineri erau sărbătoriţi cu fast

Valea Jiului şi industria minieră erau altele înainte de 1989. Primăriile din toată Valea împreună cu conducerile minelor se pregăteau cu absolut tot ce trebuie pentru ca minerii să fie sărbătoriţi în mod deosebit. Petrecerile la iarbă verde presupuneau o derulare majoră de forţă administrativă. Zonele de agrement erau pregătite, se instalau chioşcuri cu băuturi răcoritoare şi mâncare, era chemată fanfara să concerteze.

Minerii erau poftiţi la iarbă verde cu familia. Se bea bere Haţegana şi se mâncau mici. Petrecerea ţinea câteva ore şi nu era permisă denaturarea ei în scandaluri şi beţii în grup. Serbarea propriu-zisă începea în jurul orei 13:00 şi se încheia undeva pe la 20:00. Primarii se ocupau de aprovizionare, pentru ca la serbare să nu lipsească nimic, dar nici la petrecere şi nici în magazine. Ortacii care erau declaraţi fruntaşi primeau câte o masă gratuită.

Ceilalţi primeau bonuri sau îşi cumpărau mici şi bere. Formaţiile din Valea Jiului se prezentau pe la toate petrecerile şi aveau reprezentaţii. Liderii din minerit petreceau alături de ortaci, apoi se retrăgeau în restaurante, la un meniu mai variat.

Astăzi, bucuria petrecerilor de Ziua Minerului este umbrită de căderea industriei şi de transformarea Văii Jiului din punct esenţial al producerii de energie în zonă defavorizată. Exact ca în situaţia veteranilor de război. În timpul conflictelor aceştia sunt eroi, iar după trebuie să se lupte pentru drepturile lor de veterani. Aşa şi cu minele din Vale, după ce nu mai au nimic de exploatat, oamenii politici şi guvernele îşi uită promisiunile faţă de Vale.

ACTUALITATE 7 Nu mai ai nicio speranţă?

Stareţa Dorina vine în ajutorul tău. Rezolvă orice fel de problemă, indiferent de gravitatea ei.

Apelează şi viaţa ta se va schimba din rău în bine.

Telefon: 0746613951/ 0733598824

La Lupeni

Spectacol de Ziua Minerului

Consiliul Local Lupeni a aprobat alocarea a 4.000 de lei pentru organizarea unui spectacol cu prilejul Zilei Minerului.

Suma este mică pentru o manifestare publică, dar Primăria Lupeni este, de fapt, unul dintre coorganizatorii a acestei manifestări. Cu acest prilej, la Lupeni va fi organizat un târg, asemenea celor de zilele oraşelor, cu tarabe şi spectacol de muzică uşoară, mici şi bere. Un organizator privat se va ocupa de toată această manifestare, iar primăria participă cu această sumă modică. Va fi un prilej în care lumea să iasă din casă şi să se destindă. Manifestarea se va întinde pe parcursul a 3 zile, demarând duminică, 4 august.

Pagină realizată de Alina PIPAN

www.zvj.ro

8

Ziarul Vãii Jiului

REMEMBER

vineri, 2 august 2013

La 36 de ani de la greva minerilor din Lupeni, prima mişcare muncitorească anticomunistă din România

Legea nr. 3/ 1977 – o lege care nu prevesteşte nimic bun Legea nr. 3/ 1977, privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, avea să fie scânteia care, încă din iulie 1977, va aprinde nemulţumirile mocnite ale minerilor Văii Jiului. Nu ştim ce-o fi fost în capetele mai marilor vremii: lipsă de comunicare, de profesionalism, dezinteres?

Sau toate 3 la un loc? Vă lăsăm pe dvs. să trageţi concluziile după lectura acestui documentar, un capitol din volumul „Lupeni 1977. Strict Secret. Filajul continuă!” de Marian Boboc şi Mihai Barbu. (ZVJ)

Contabilul şef Gomoi singurul care cere lămuriri

În şedinţa din 30 iunie 1977 Marea Adunare Naţională adoptă Legea privind Pensiile de Asigurări Sociale de Stat şi Asistenţă Socială.

Legea e publicată, sub semnătura preşedintelui Marii Adunări Naţionale, Nicolae Giosan, în partea I a Buletinului Oficial al Republicii Socialiste România, Anul XIII/ nr.61/ Vineri, 8 iulie 1977.

Ca orice lege nouă, şi Legea nr. 3 din 30 iunie 1977 privind pensia de Asigurări Sociale de Stat şi Asistenţă Socială a ridicat o seamă de întrebări pentru personalul specializat din întreprinderile miniere ale Văii Jiului. Acesta trebuia să aplice noua lege, însă, după cum se va vedea mai încolo, nu ştia cum, având destule neclarităţi asupra metodologiei de aplicare a legii.

Personalul specializat (serviciile de contabilitate şi personal) de la întreprinderile miniere are dubii ori incertitudini asupra modului de aplicare a noii legi. La fel şi pensionarii gradul III cu drept de muncă la minele Văii Jiului. Contabilul şef al minei Lupeni, Nicolae Gomoi, este singurul care

ridică aceste neclarităţi conducerii Centralei Cărbunelui Petroşani (C.C.P.), prin adresa nr.

8285 din 23.07.1977 (pe care o reproducem mai jos), a Biroului Financiar al Exploatării Miniere Lupeni forului tutelar, Centralei Cărbunelui Petroşani (Biroului Personal, Învăţământ, Retribuire). Ca o ironie, în ziua în care începe greva, Nicolae Gomoi, singurul contabil şef de la o mină din Valea Jiului care a fost interesat de modalitatea de aplicare a legii, este molestat de minerii lupeneni.

O şedinţă tardivă şi puţin cam inutilă

Între 18 şi 26 iulie, Legea nr. 3 este adusă la cunoştinţa conducerilor C.C.P. şi a celor 10 subunităţi miniere aferente.

De-abia la 29 iulie, conducerea C.C.P. îi invită la o şedinţă pe contabilii şefi ai celor 10 mine din Valea Jiului. Şedinţa de instruire a contabililor şefi are loc la Petroşani la 30 iulie. Ce s-a întâmplat acolo aflăm de la lt. col. Traian Ştef, şeful Securităţii Petroşani: „Instruirea contabililor şefi s-a limitat la interpretarea strictă a prevederilor textuale ale Legii nr. 3/ 1977, făcându-se demonstraţii practice de calcule şi insistându-se pe respectarea întocmai a prevederilor legii, neclarităţile ridicate până la această dată, cât şi cu această ocazie dându-li-se un răspuns axat pe conţinutul legii în mod deosebit asupra articolului 25 alin. 5, unde se prevede că pensia de invaliditate gradul III împreună cu retribuţia primită pentru munca depusă nu pot depăşi 70% din retribuţia avută la data stabilirii gradului de invaliditate.

Important este de reţinut faptul că şedinţa de lucru nu a reuşit să lămurească neînţelegerile modului de aplicare a Legii 3/ 1977 şi, astfel, mulţi din contabilii şefi au plecat din această şedinţă fără a fi în măsură să treacă practic la aplicarea legii”.

Din momentul publicării legii în Monitorul Oficial (6 iulie 1977) şi până la şedinţa contabililor şefi din 30 iulie, pensionarii gr. III iau cu asalt birourile minelor, cerând lămuriri.

Legea veche - nr. 27/ 1966

În urma unor invalidităţi de gradul III, unii mineri şi-au pierdut parţial capacitatea de muncă. Aceştia lucrau, în continuare, la mină cu jumătate de normă, fiind repartizaţi, după caz, la munci mai uşoare. Astfel, venitul lor se constituia din pensia de invaliditate de gradul III şi salariul cuvenit pentru o jumătate de normă prestată. În Legea nr. 27/ 1966, privind

www.zvj.ro

pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară, art. 58(1) prevede „Pensionarii prevăzuţi la art. 57 alin 1 şi 2 primesc, pe lângă salariu, şi pensia în întregime, pe timpul cât sunt angajaţi: a) în posturi cu până la 1/ 2 normă inclusiv; b) cu contracte de muncă pe durată determinată de până la 4 luni, în cursul unui an calendaristic şi c) (…)”, iar art. 59 (1): „Pensionarii de invaliditate de gradul III vor primi, pe timpul cât sunt angajaţi, pe lângă salariu, şi pensia în întregime, fără ca acestea împreună să poată depăşi salariul tarifar în întregime, corespunzător funcţiei avute la data pensionării de invaliditate”. Iar alin. (2): „În cazul în care salariul tarifar împreună cu pensia ori numai salariul tarifar depăşesc salariul tarifar în vigoare, corespunzător funcţiei avute la data pensionării de invaliditate, pensia se reduce sau plata pensiei se suspendă, după caz. Salariul tarifar în vigoare este cel din luna pentru care se face plata”.

Legea nouă, nr. 3/ 1977

Noua lege, nr. 3/ 1977, prevedea la art. 25 alin (5): „Pensia pentru invaliditate de gradul III împreună cu retribuţia primită pentru munca depusă nu pot depăşi 70% din retribuţia avută la data stabilirii gradului de invaliditate”.

Un alt motiv al supărării ortacilor a fost şi acela că, conform noii legi, limita de vârstă de pensionare pentru muncitorii cuprinşi în grupa I (din care făceau parte şi minerii) era ridicată de la 50 de ani la 52 de ani.

Două legi diferite acelaşi număr şi aceeaşi dată

În volumul Istoria constituţională a României 1859-1991, un specialist în domeniu, Eliodor

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 august 2013

Focşeneanu, semnalează un fapt bizar.

Anume: „Legea nr. 3 din 30 iunie 1977 privind pensiile de asigurări sociale şi de stat şi asistenţa socială a fost adoptată de Marea Adunare Naţională şi publicată în Buletinul Oficial nr. 61 din 8 iulie 1977. Ulterior, ea apare din nou, în Buletinul Oficial nr. 82 din 6 august 1977, cu acelaşi număr şi aceeaşi dată, dar cu numeroase modificări faţă de textul publicat imediat după adoptare.

Concomitent, primul buletin oficial este retras de pe piaţă (…), dar în Colecţia de legi apare numai menţiunea buletinului din 6 august 1977. De aplicat, s-a aplicat legea modificată, care era însă un fals (şi purta semnătura Preşedintelui!), căci Marea Adunare Naţională votase prima versiune”.

Foarte pertinent tratează problema pensiilor, a legislaţie muncii, cercetătoarea Spiridon Raluca Nicoleta, al cărei studiu, Greva minerilor din Valea Jiului, l-am consultat, fiindu-ne de un real folos în întocmirea acestui documentar.

MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL JUDEŢEAN HUNEDOARA STRICT SECRET – Municipiul Petroşani Nr. 00355/ 15.08.1977

INFORMARE - privind modul cum a fost asigurată aplicarea Legii 3/ 1977, referitoare la pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, în cadrul Centralei Cărbunelui Petroşani şi exploatările miniere subordonate

Adoptată de Marea Adunare Naţională la 30 iunie 1977 şi publicată în Buletinul Oficial nr.

61 din 8 iulie a.c., Legea nr. 3 cu privire la pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială a intrat în vigoare la data de 1 iulie 1977.

La Centrala Cărbunelui Petroşani şi exploatările miniere Aninoasa, Bărbăteni, Dâlja, Livezeni, Lonea, Petrila, Vulcan, Paroşeni, Lupeni şi Uricani a fost primită în intervalul cuprins între 18 şi 26 iulie a.c.

De la data luării la cunoştinţă de conţinutul şi prevederile textuale ale legii şi până la 30 iulie a.c. conducerea Centralei Cărbunelui şi contabilul şef Bîrsan Ilie nu au trecut la luarea unor măsuri de cunoaştere şi aprofundare a prevederilor Legii, bazate pe stabilirea numărului de pensionari gradul III invaliditate şi de calcule practice pe baza cărora să se aplice sumele cu care sunt afectaţi pensionarii, funcţie de pensia stabilită şi câştigurile realizate la data pensionării.

Din lipsa unor asemenea date şi analize, pe baza cărora se puteau întreprinde măsuri ca toţi pensionarii să cunoască din timp modul cum se va aplica legea, conducerea centralei şi contabilii şefi ai exploatărilor miniere s-au limitat să ceară explicaţii şi să răspundă celor ce solicitau lămuriri că vor respecta

prevederile legii.

Factorii de conducere administrativă şi politică din cadrul Centralei Cărbunelui Petroşani şi exploatările miniere nu au luat din timp măsuri de a discuta în mod organizat cu acei mineri pensionaţi gradul III ce se declarau nemulţumiţi şi afectaţi. Singurul contabil şef care a solicitat centralei în scris să i se răspundă cum va proceda la aplicarea legii a fost Gomoi Nic. de la Exploatarea Minieră Lupeni, care însă nu a primit răspuns, problema înţelegerii şi aplicarea Legii 3/ 1977, în mod tacit, fiind lăsată pe seama compartimentelor contabilitate, financiar, organizarea muncii şi retribuirea din cadrul centralei, cât şi pe cea a contabililor şefi din cele 10 exploatări miniere.

Situându-se pe o poziţie de expectativă, factorii decizionali au amânat pregătirea şi instruirea contabililor şefi de la exploatări imediat după apariţia, publicarea şi primirea Legii 3/ 1977.

Astfel, la data de 30 iulie 1977 conducerea Centralei Cărbunelui Petroşani, reprezentată prin contabilul şef Bîrsan Iosif, organizează şedinţa de instruire a contabililor şefi, care se desfăşoară în paralel cu şedinţa Comitetului Oamenilor Muncii din cadrul centralei.

Despre prezenţa la şedinţă, care se face în ziua de 29 iulie 1977 de către şefa serviciului financiar Micheş V., iau cunoştinţă toţi contabilii şefi, fiind invitat să participe şi şeful Oficiului Prevederi Sociale Petroşani Tecşa Laurenţiu.

Din partea conducerii centralei nu participă nici un reprezentant, şedinţa de instruire fiind condusă de şeful serviciului contabilitate, Pop Ioan, şeful compartimentului organizarea muncii şi retribuire, Fodor Arcadie, şi şefa compartimentului financiar, Micheş Vochiţa.

Instruirea contabililor şefi s-a limitat la interpretarea strictă a prevederilor textuale ale Legii nr. 3/ 1977, făcându-se demonstraţii practice de calcule şi insistându-se pe respectarea întocmai a prevederilor legii, neclarităţile ridicate până la această dată, cât şi cu această ocazie dându-li-se un răspuns axat pe conţinutul legii în mod deosebit asupra articolului 25 alin. 5, unde se prevede că pensia de invaliditate gradul III împreună cu retribuţia primită pentru munca depusă nu pot depăşi 70% din retribuţia avută la data stabilirii gradului de invaliditate.

Important este de reţinut faptul că şedinţa de lucru nu a reuşit să lămurească neînţelegerile modului de aplicare a Legii 3/ 1977, şi astfel, mulţi din contabilii şefi au plecat din această şedinţă fără a fi în măsură să treacă practic la aplicarea legii.

De la publicarea Legii 3/ 1977 şi până la data instruirii contabililor şefi, în cadrul exploatărilor miniere aparţinătoare de Centrala Cărbunelui Petroşani, din totalul de pensionari de gradul III existenţi, mulţi s-au prezentat la contabilii şefi cerând lămuriri legate de noile reglementări ale Legii 3/ 1977, dar nu au primit răspunsuri convingătoare, din contră unele răspunsuri şi

REMEMBER 9

interpretări ale legii făcute în spiritul propriilor înţelegeri nu i-au satisfăcut pe deplin.

Trecându-se direct la punerea în aplicare a prevederilor legii prin încunoştinţarea directorilor exploatărilor, secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţilor de organizaţii sindicale cu privire la instructajul făcut şi modul cum vor aplica legea, încă din dimineaţa zilei de 1 august 1977 au apărut primele stări de spirit nemulţumitoare în masa de pensionari gradul III de la Exploatarea Minieră Aninoasa, unde s-a simţit necesară intervenţia organelor de conducere din cadrul centralei, a organelor de partid şi sindicale, starea de lucru creată urmând a fi clarificată prin răspunsul ce a fost asigurat că va fi primit pe data de 3 august 1977.

A doua zi, în 2 august 1977, este semnalată o stare de nemulţumiri şi în rândul pensionarilor de gradul III de la exploatările miniere Lupeni, Paroşeni, Bărbăteni, Petrila şi Uricani. În celelalte exploatări exista o stare de linişte.

Apreciez că această stare de lucruri a fost determinată şi împinsă jos în marea masă de pensionari de gradul III, în primul rând de lipsa de răspundere a conducerii centralei, a contabilului şef Bîrsan Iosif, care nu au instruit la timp şi în detaliu personalul din subordine chemat cu ducerea la îndeplinire a prevederilor Legii 3/ 1977.

Poziţia de aşteptare şi neluare a unor măsuri corespunzătoare atât la nivelul centralei cât şi nivelul conducerilor exploatărilor miniere, care nu au luat măsuri ferme şi hotărâte, a condus la crearea unei stări de spirit de nelinişte în rândul minerilor pensionari gradul III, la care s-au raliat şi alte categorii de nemulţumiţi. Alăturat anexăm şi un număr de 4 note explicative ale numiţilor Pop Ioan, Fodor Arcadie, Gomoi Nicolae şi Tecşa Laurenţiu. ŞEFUL SERVICIULUI DE SECURITATE Lt. col. ŞTEF TRAIAN Exploatarea Minieră Lupeni Biroul Financiar Nr. 8285 din 23.07.1977

Către CENTRALA CĂRBUNELUI PETROŞANI - Personal, Învăţământ, Retribuire Personal, Învăţ. Lupeni

Pentru aplicarea corectă a Legii nr. 3 din 30 iunie 1977 privind pensia de Asigurări Sociale de Stat şi Asistenţă Socială care intră în vigoare de la 1 iulie 1977.

Vă rugăm să ne comunicaţi unele precizări la articolele la care noi avem unele nelămuriri, după urmează: La articolul 25 aliniatul 5 se prevede că pensia de invaliditate gradul III, împreună cu retribuţia primită pentru munca depusă nu pot depăşi 70% din retribuţia avută la data stabilirii gradului de invaliditate. (continuare în pagina 10)

www.zvj.ro

10 REMEMBER (urmare din pagina 9) - Solicităm precizare, dacă prin retribuţia avută se înţelege retribuţia brută fără a se scădea impozitul, cum de altfel se calculează retribuţiile în perioada actuală şi dacă aceste retribuţii se actualizează sau nu.

- Ce se întâmplă în cazul când retribuţia pentru munca depusă fără a fi cumulată cu pensia depăşeşte 70% din retribuţie avută. Se reduce cu această depăşire retribuţia pentru munca prestată sau se acordă în întregime pentru munca prestată, chiar dacă depăşeşte acest cuantum.

- Cum se vor calcula ajutoarele din fondul de asigurări sociale, cunoscând faptul că la art.

77 din lege se menţionează că acestea se stabilesc prin decret al Consiliului de stat.

Pentru luna iulie a.c., vom aplica în continuare HCM. 880/ 1965, sau vom aştepta să apară noul decret al Consiliului de Stat.

La articolul 64 din lege se prevede că pensia suplimentară se reţine şi se virează de către unităţi într-un cont special la CEC, pentru care se acordă o dobândă de 3% anual.

Rugăm să ne precizaţi care este numărul de cont la CEC pentru a întocmi corect dispoziţia de plată. Cine dispune de acest cont şi cum procedează în cazul restituirii contribuţiei pentru aceia care au contribuit o perioadă mai mică de 5 ani aşa cum prevede art. 67.

- Cum se va proceda cu pensionarii de invaliditate gradul III, cu program redus de 6 ore. Retribuţia pentru munca prestată de 6 ore depăşeşte retribuţia de 70% din retribuţia avută la data pensionării, se diminuează retribuţia sau cum se procedează?

- Cum se interpretează corect art. 87 din lege, se aplică art. 25 şi asupra pensiilor de gradul III, stabilite până la 1 iulie 1977, sau numai pentru pensiile de gradul III stabilite după 1 iulie 1977.

Foarte mulţi pensionari gradul III s-au prezentat la conducerea unităţii pentru renunţarea la pensie grad. III, se poate renunţa pe bază de declaraţie sau numai prin

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului decizia Oficiului de Prevederi Sociale.

Cele de mai sus ne sunt necesare cât mai urgent, având în vedere că E.M. Lupeni are un număr de peste 600 pensionari şi necesită mult timp pentru calcule.

CONTABIL ŞEF ECONOMIST Ec. GOMOI NICOLAE CĂLIANU DUMITRU

NOTA EXPLICATIVĂ

În legătură cu prelucrarea şi aplicarea Legii nr. 3/ 1977.

Despre conţinutul Legii nr. 3 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, am luat cunoştinţă în faza de proiect prin presa centrală, iar în faza definitivă după publicarea ei în buletinul oficial care la serviciul ce-l conduc a ajuns în jurul datei de 16-17 iulie 1977.

Personal nu m-am ocupat de difuzarea, prelucrarea şi urmărirea acestei Legi şi nici în cadrul colectivului de muncă nu am efectuat o asemenea prelucrare, în perioada respectivă (a doua parte a lunii iulie a.c.) fiind foarte ocupat cu închiderea bilanţului contabil pe centrală şi întocmirea materialului de analiză pe bază de bilanţ a activităţii economic-financiar a centralei pe semestrul I 1977, ce s-a prezentat la şedinţa Consiliului oamenilor muncii pe întreaga centrală din ziua de 30 iulie 1977.

Pe parcursul executării lucrărilor de bilanţ, am fost întrebat telefonic de unele unităţi (E.M. Ţebea, E.M. Livezeni) despre aplicarea altor reglementări legale şi anume asupra impozitului pe retribuţiile individuale (Decret 196/ 1977) însă despre pensii nu reţin să fi fost întrebat şi chiar dacă aş fi fost întrebat nu cunoşteam nici un fel de precizări în materie. În ziua de 29 iulie 1977 am fost la compartimentul retribuire din centrală la tov. Fodor Arcadie, inginer principal, cu anumite treburi de serviciu. Dânsul m-a rugat să intervin la tov.

Bîrsan Iosif, contabil şef al centralei, să nu organizeze şi să nu ţină în ziua de 30 iulie a.c. şedinţă cu contabilii şefi pentru prelucrarea legii pensiilor, întrucât nu avem nici un fel de precizări în acest domeniu şi nu a obţinut nici de la minister vreo precizare de asemenea natură. Ulterior, când am fost chemat la tov. Bîrsan Iosif, contabilul şef, am încercat să-l conving de lipsa de utilitate a convocării şedinţei din 30 iulie a.c. cu contabilii şefi de la unitate, însă n-am reuşit. Tov. Bîrsan Iosif mi-a spus că este sfârşit de lună, că unităţile nu ştiu ce au de făcut, că a

vineri, 2 august 2013

discutat cu tov. secretar Costescu Iulian de la Comitetul municipal de partid ca să trimită şi un delegat din partea organelor Ministerului Muncii şi că, în cazul cel mai rău, să notăm propunerile şi nelămuririle ca, ulterior, să solicităm de la forul tutelar sau forurile în drept precizările necesare. Mi-a spus ca împreună cu tov. Fodor A. şi Micheş Voichiţa şef serviciu financiar din centrală - să asigurăm conducerea şedinţei, deoarece dânsul are şedinţă la C.O.M. Şedinţa s-a ţinut cu contabilii şefi de la unităţile componente ale Centralei din Valea Jiului în ziua de 30 iulie 1977, ora 10,00 la clubul C.C.P. Petroşani, am deschis lucrările şedinţei cu specificarea lipsei unor precizări surse, dar cu posibilitatea discutării unor nelămuriri în prezenţa tov. Teşca de la Oficiul de prevederi sociale care a venit la această şedinţă la solicitarea tov. Bîrsan I. Contabilii şefi prezenţi la şedinţă au ridicat problema micşorării veniturilor în cazul pensionarilor de invaliditate, unii dintre aceştia prezentând chiar cazuri nominale (ex. tov. Mischiu de la E.M. Lonea) nelămurirea noţiunii de pensionar de invaliditate de gradul III, cuantumul de 70% din pensie şi retribuirea la un loc, nivelul retribuţiei avute la data pensionării neactualizate, cine anume efectuează plata pensionarilor de invaliditate etc. La unele din aceste probleme ridicate a răspuns tov. Tecşa care a arătat că potrivit unor indicaţii verbale primite de la forurile sale superioare trebuie procedat astfel: - întrucât în noţiunea de pensionar de invaliditate gradul III intră numai cei încadraţi în muncă cu o jumătate de normă (citind textul legal), aceştia vor primi de la unitate diferenţa de pensie până la acoperirea nivelului de 70% din retribuţia avută la data pensionării, ceilalţi pensionari de invaliditate nu vor primi diferenţe de pensie, ci numai retribuţia pentru munca prestată; - în calculul ajutoarelor sociale pentru pensionarii de invaliditate să nu se includă cuantumul pensiei; - pensia suplimentară să nu se includă în calculul pensiei ce se plăteşte prin unitate; - unitatea va primi dispoziţii scrise privind plata de invaliditate de gradul III încadraţi cu o jumătate de normă.

Tov. Fodor Arcadie a precizat că nu este specificată în nici un act normativ obligaţia unităţii de a plăti pensia celor încadraţi în muncă şi că a solicitat unele lămuriri de la compartimentul de resort din minister fără a primi un răspuns precis, astfel că nici dânsul nu poate face precizări. De asemenea, a arătat că, deşi nu este de acord cu tov. Tecşa în privinţa neachitării diferenţei de pensie pentru pensionarii de gradul III care au lucrat mai mult de o jumătate de normă, organul de resort este în măsură să precizeze această problemă, respectiv tov. Tecşa. În privinţa nivelului retribuţiei avută în vedere la calcul, din textele legale rezultă cel avut la data pensionării, în nici un act normativ nu se aminteşte de reactualizarea acestui nivel.

Tov. Gomoiu Nicolae, contabil şef al

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 august 2013

E.M. Lupeni, a mai arătat că şi în adunarea generală a oamenilor muncii de la E.M. Lupeni, Ministrul adjunct al Ministerului Muncii în cuvântul său a dat lămuriri tot cam în genul celor date de tov. Tecşa.

Stabilindu-se că, în conformitate cu actele normative nou apărute, calculul pensiilor de invaliditate trebuie efectuat în sensul celor de mai sus, s-a trecut la discutarea problemei impozitului pe retribuţii la care tov. Tecşa şi tov. Fodor n-au mai participat. În absenţa lor, înainte de închiderea şedinţei, am recomandat contabililor şefi de la unităţile miniere din Valea Jiului ca imediat ce se vor înapoia în unitate să pună în temă organele de conducere, administrativă şi politică asupra aspectelor rezultate din aplicarea legii pensiilor ca astfel să se facă - în caz de necesitate - intervenţiile necesare.

Luni, 1 august, în jurul orei 14,00 am fost chemat la telefon de secretarul Comitetului de partid de la E.M. Aninoasa, tov. Puican, care mi-a cerut unele lămuriri privind Legea pensiilor şi i le-am dat tot în spiritul celor date de tov. Tecşa, iar în continuare a discutat de la mine din birou cu tov.

Karpinecz Ioan - secretarul Comitetului de partid din C.C.P. şi şef al serviciului personal, învăţământ şi retribuire.

Petroşani la 10 august 1977

ŞEFUL SERV. CONTABILITATE C.C.P. ss. Pop Ioan

NOTA EXPLICATIVĂ

privind aspectele recente din activitatea de prelucrarea şi aplicare a Legii nr. 3/ 30.06.1977 - privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială.

Proiectul Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială a apărut în presa centrală la data de 22 iunie 1977, iar de la organele Ministerului Muncii şi ale Direcţiei Muncii nu am primit nici un fel de indicaţii pe linie de pensii, de a se prelucra în unităţi acest proiect de lege.

La data de 7 iunie 1977, cu ocazia şedinţei de instruire de la Direcţia Judeţeană Deva (la care au participat medicii experţi de la comisiile de expertiză medicală din cadrul judeţului, şefa oficiului de la judeţ - tov.

Gîrbea Ruxanda - directorul direcţiei muncii Deva, tov. ing. Felea Liviu şi şefii oficiilor pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale de la Petroşani şi Hunedoara), ni s-a dat indicaţia de către conducerea direcţiei (ca urmare a şedinţei care a fost la Ministerul Muncii cu câteva zile înainte şi la care participase şi conducerea direcţiei muncii Deva - tov. director Felea Liviu) să nu mai primim la oficiu dosare de pensionare decât dacă persoanele care solicită acest lucru vor avea vechimea în câmpul muncii de 30 ani bărbaţii şi 25 ani - femeile şi vârsta prevăzută de lege pentru pensionare.

Legea pensiilor (nr. 3/ 1977) a fost adoptată de Marea Adunare Naţională la data de 30 iunie 1977 şi a intrat în vigoare la data de

1 iulie 1977. În buletinul oficial al RSR a apărut la data de 8 iulie 1977, iar la unitate s-a primit în date de 15-16 iulie a.c.

Din discuţiile purtate cu tov. Popa Dumitru inspector principal personal la Oficiul PTTR Petroşani - a reieşit că pentru vânzare la chioşcurile de ziare din municipiul Petroşani s-au primit numai 9 exemplare.

La data de 11 iulie 1977 au fost chemaţi la Direcţia Muncii Deva, pentru instruire pe linia aplicării noii legi a pensiilor toţi salariaţii oficiilor de pensii din judeţ. Instruirea s-a făcut ca urmare a şedinţei ce a avut loc la Ministerul Muncii în ziua de 8-9 iulie a.c., şedinţă ce a fost condusă de tov. Ministru al Muncii şi la care au participat toţi directorii direcţiilor muncii judeţene şi şefii oficiilor judeţene de pensii. La şedinţa de la Minister a participat şi preşedintele consiliului judeţean al sindicatelor. În urma şedinţei de la judeţ au rămas de clarificat o serie de probleme pe linia aplicării legii pensiilor, printre acestea fiind şi problema pensionarilor de invaliditate gradul III, la care nu se cunoştea modul cum vor fi retribuiţi începând cu data de 1 iulie a.c. data intrării în vigoare a noii legi a pensiilor.

Pentru această problemă urma să primim un răspuns ulterior de la Ministerul Muncii.

La şedinţa de la judeţ nu s-au primit nici un fel de indicaţii privind prelucrarea legii pensiilor în cadrul unităţilor.

La data de 24-25 iulie 1977, a apărut în buletinul oficial Decretul privind criteriile şi normele de încadrare în grade de invaliditate.

La data de 28 iulie 1977 s-a prezentat la oficiul pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale Petroşani, tov. Ioachim, din Ministerul Muncii, care ne-a dat unele indicaţii în ceea ce priveşte aplicarea legii pensiilor, însă nimic oficial, neprimind în scris nici un fel de instrucţiuni de aplicare a legii pensiilor.

Principala problemă care au discutat-o cu dânsul a fost aceea a plăţii de către unităţi a pensionarilor de invaliditate gradul III, acest lucru trebuind neapărat clarificat pe motivul că am primit multe telefoane de la unităţi (în special exploatările miniere), care trebuiau să întocmească statele de plată pe luna iulie 1977 şi nu ştiau cum să plătească pensionarii de gradul III. Răspunsul dat de tov. Ioachim a fost acela că pensionarii de invaliditate gradul III, conform Decretului nr. 216/ 12.07.1977, sunt cei care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi pot presta o activitate în aceeaşi profesie sau în alte cu solicitări mai reduse cu jumătate din durata normală a programului de muncă.

Deci, conform Legii nr. 3/ 1977, art.

23 (4) şi 25 (5) pensia pentru invaliditate gradul III împreună cu retribuţia primită pentru munca depusă nu pot depăşi 70% din retribuţia avută la data stabilirii gradului de invaliditate. În concluzie, pensionarii de gradul III care au muncit 8 ore, conform legii,

REMEMBER 11

vor primi doar retribuţia pentru timpul de 8 ore lucrat, fără pensie, deci nu mai există pensionari de gradul III care să lucreze 8 ore, ci doar 4 ore.

Acestea au fost şi indicaţiile care ni le-a dat verbal, pentru a lămuri unităţile în cazul când suntem solicitaţi a le da relaţii sau lămuriri. În cazul că există neînţelegeri, ne-a indicat să le comunicăm unităţilor să se adreseze forurilor tutelare, pentru a primi lămuriri în plus.

La data de 30 iulie 1977, la indicaţia tov.

Secretar Costescu Iulian, de la comitetul municipal de partid Petroşani, m-am deplasat la Centrala cărbunelui Petroşani, pentru a clarifica unele probleme privind plata pensionarilor de gradul III angajaţi la unităţile miniere, împreună cu tov. contabili de la aceste unităţi. În afară de contabilii şefi, la această şedinţă de lucru au mai participat tov. ing. Fodor, şeful serviciului retribuire din cadrul C.C.P., tov. Pop I., şeful serviciului contabilitate şi încă două persoane de la serviciul contabilitate a C.C.P. Împreună cu dânşii am discutat în temeiul Legii nr. 3/ 1977 problema plăţii pensionarilor de gradul III, indicându-le să respecte prevederile legii şi totodată pentru probleme neclare să ia legătura cu conducerea Ministerului Muncii şi a Ministerului Minelor, pentru a fi clarificate de urgenţă. În perioada de la apariţia legii pensiilor (14-15 iulie) s-au prezentat la oficiu multe persoane de la exploatările miniere, care şi-au manifestat nemulţumirea că nu mai primim şi calculăm dosare de pensionare în temeiul vechii legi, că s-au depus dosare la pensionare în perioada 22-30 iunie 1977 şi au fost restituite la unităţi fără a fi calculate. De asemenea, au fost nemulţumiţi că minerii şi muncitorii în subteran se pensionează la 52 ani vârstă şi nu 50 ani cum prevedea vechea lege a pensiilor. (continuare în pagina 12)

www.zvj.ro

12 REMEMBER

(urmare din pagina 11) Întrucât plata pensiilor de gradul III a celor încadraţi în muncă se face de către unităţi în această problemă nu am avut necazuri cu pensionarii de gradul III care s-au prezentat la oficiu.

Modificările aduse legii pensiilor au fost publicate în buletinul oficial al RSR din 6 august 1977, iar lămuriri în această problemă au fost date în ziarul „Scânteia” din data de 7 august 1977.

Conform indicaţiilor primite (verbal) de la Ministerul Muncii, legea pensiilor trebuie studiată individual de fiecare cetăţean, fără

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 august 2013

a se prelucra în colectivele de muncă.

Petroşani 11 august 1977 Şeful Oficiului pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale Petroşani, Laurenţiu Tecşa

NOTA EXPLICATIVĂ

Subsemnatul Fodor Arcadie, inginer principal în Centrala Cărbunelui Petroşani, în legătură cu Legea nr. 3 dau următoarea explicaţie: Am sarcina să mă ocup cu problemele privind retribuirea muncii pe centrală. După apariţia în presă a reglementărilor (Decrete, Legi) adoptate de M.A.N. am fost chemat la Comitetul Municipal P.C.R., unde tov. secretar Rusu mi-a cerut să fac nişte exemple din care să rezulte concret care va fi retribuţia nouă a minerilor şi a altor categorii de personal respectiv cea a minerilor, precum şi diferenţe faţă de retribuţia actuală. În biroul tov. secretar Rusu erau nişte tovarăşi de la Comitetul Judeţean P.C.R. la care nu le reţin numele, precum şi tov.

Lazăr David, care avea, totodată, sarcina să prelucreze şi noile reglementări privind pensiile. Am dedus aceasta, deoarece au cerut tov. Tecşa de la Oficiul de Prevederi Sociale să facă anumite calcule comparative. Eu mi-am spus părerea că sarcina mea este mult mai uşoară, deoarece se aduc îmbunătăţiri substanţiale la câştiguri, însă sarcina de a prelucra noile reglementările cu pensia va fi foarte dificilă. În legătură cu aplicarea Legii nr. 3 am aşteptat să primim instrucţiuni de la organele ce se ocupă cu pensiile şi nu eram lămurit complet cu prevederile art. 23/4/, 25/ 5 şi 29, aceasta cu atât mai mult că eram întrebat telefonic de către diferite persoane de la unităţi că ce fac cu pensionarii care au lucrat o normă întreagă în luna iulie. În legătură cu Legea nr. 3/ 1977 nu am primit din partea M.M.P.G. sau alte organe nici un fel de instrucţiuni sau precizări. În baza ordinului M.M.P.G. nr. 1065/ 1977 urma ca la 27 iulie 1977 să se prelucreze la nivelul centralei cu persoanele care se ocupă cu probleme de retribuţie noile reglementări privind majorarea retribuţiei şi acordul global. Şedinţa a avut loc, s-a deschis la orele 11 şi au participat din partea M.M.P.G., tov. Moraru Cristian, iar din partea Ministerului Muncii, tov. Turcu Constantin. La deschiderea şedinţei de instruire am arătat că tovarăşii de la minister au venit să ne dea precizări în aplicarea noilor reglementări apărute, la care tov. Moraru a precizat că vom discuta numai probleme de retribuire şi d-lor nu pot da nici o lămurire în legătură cu Legea nouă a pensiilor. În cursul şedinţei, totuşi, unul din cei prezenţi a pus o întrebare în legătură cu pensionarii, dar tov. Moraru i-a spus că nu poate răspunde.

În ziua de 28 iulie am fost încunoştinţat de tov. director Giuclea Gh. Că în Valea Jiului se află tov. Cîşu - ministrul adjunct al Ministerului Muncii -, care este în măsură să dea explicaţii la aplicarea Legii pensiilor şi că vom fi chemaţi la instruire. Nu am fost chemat la nici o instruire. În ziua de vineri 29 iulie, m-a întrebat tov. contabil şef Bîrsan că ce facem cu pensionarii, întrucât contabilii şefi cer o serie de lămuriri, întrebare la care eu am răspuns că nu m-am ocupat niciodată de calculul drepturilor de pensii şi că, în afară de ceea ce scrie în Lege şi în Decretul nr.

216/ 1977, pe care l-am primit de la tov.

Karda şi care, la rândul ei, l-a primit de la tov. Tecşa, nu ştiu absolut nimic. Totuşi, dumnealui a insistat că noi, centrala, trebuie să dăm indicaţii ce să se facă la unităţi.

Nu am fost de acord ca eu să dau indicaţii, întrucât nu este sarcina mea de serviciu şi i-am spus că nu este o problemă cuprinsă în Legea retribuirii de care mă ocup şi i-am sugerat ca să ia legătura cu prevederile sociale care din informaţiile pe care le-am primit precizări în ziua precedentă pentru aplicarea legii. Mi-a spus că ia d-lui legătura cu tov. Tecşa şi că sâmbătă să vin şi eu la şedinţă, că convoacă pe toţi contabilii şefi.

Sâmbătă dimineaţa, la ora 9,00, m-am întâlnit cu tov. Tecşa şi mi-a spus că a venit la şedinţă. L-am întrebat dacă ştie ceva nou şi cum se va proceda cu pensionarii de invaliditate şi mi-a spus că exact aşa cum scrie în Lege.

Ne-am dus la şedinţă în sala mică a clubului, unde au fost prezenţi şi tov. Pop Ioan, tov.

Tecşa şi contabilii şefi de exploatări şi preparaţii. Aici tov. Tecşa ne-a explicat că în urma discuţiilor ce au avut loc cu reprezentantul Ministerului Muncii care a fost la Petroşani şi cu indicaţiile primite de la Deva, se explică exact prevederile Legii şi ca urmare pensionarii de invaliditate de gradul III care au lucrat 1/ 2 normă primesc retribuţia, astfel ca aceasta plus pensia să nu depăşească 70% din retribuţia avută la pensionare (adică nereactualizat), iar restul pensionarilor de invaliditate nu vor mai primi pensia.

Eu am spus la şedinţă ca pensionarilor care au lucrat cu muncă întreagă să li se plătească toate posturile prestate şi nu cumva să se plătească cu retribuţie o jumătate de normă.

Am indicat contabililor şefi să-şi facă o situaţie din care să rezulte pentru fiecare pensionar data pensionării, funcţia avută, precum şi retribuţia avută la acea dată pentru a putea aplica prevederile articolului 23 şi 25 din Lege.

Tov. Pop Ioan, a arătat că situaţia este foarte neplăcută şi a spus că, contabilii să ia legătura cu conducerea, cu secretarul de partid şi sindicat şi să le prezinte urmările aplicării Legii.

Cu stimă ss. Fodor Arcadie

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 august 2013

UMOR ÎN HA... MAJOR 13

Dorel Lazăr – „Semne de urzică”

Vă propun să continuăm lectura de vacanţă şi să răsfoim împreună volumul „Semne de urzică”, al epigramistului Dorel Lazăr de la Aiud. Lansarea volumului a avut loc în cadrul celei de-a IV-a ediţii a Festivalului Internaţional „Alb-Umor”, festival al cărui iniţiator este chiar domnul Dorel Lazăr. Fiind şi artist fotograf, autorul îşi îndreaptă „obiectivul” spre societate, surprinzând diverse moravuri, apasă pe „declanşator” şi iese epigrama numai bună de pus în ramă. Nu scapă de ochiul său vigilent nici petrecăreţii, nici politicienii, nici femeile. Are câte-o „urzică” pentru fiecare.

Bucuria mamei Azi, răsuflă uşurată, Toată-i plină de furori.

Fata ei e măritată, Numai că... de multe ori.

Motivaţie Şi-a pictat în faţă-o frunză Şi pozează în revistă, Iar când lumea o acuză Zice că-i... ecologistă.

Motivaţie E frumoasă ca un vis, Da-n ispita ei nu cad; Pentru-o oră-n paradis, Risc o viaţă-ntreagă-n iad.

Milostenie O roşcată ce-i vădană M-a chemat deseară-n pat, Fi’ndcă vrea să dea pomană Pentru soţul decedat.

Perspectivă A ajuns o damă bună, Cum se-arată numa-n vis Şi prestează în comună Ce-a-nvăţat pe la Paris.

Dorinţă Cele zece kile-n plus Le-ar da jos şi, prima oară, A fost sinceră de-a spus Că se vrea şi ea... „uşoară”.

Unei „scriitoare” Fără nicio limită, Chiar avidă de cultură, Mare şefă-n editură, Scrie cărţi... de vizită.

La nuntă Acum, când s-a însurat, La chef, lumea a venit; Unii l-au felicitat, Alţii l-au compătimit.

Siguranţă Lumea nu e supărată Şi nu e nicio năpastă, Dacă dintr-un drac de fată Faci un înger de nevastă.

Soţiei unui amic Gospodină-ncântătoare, Harnică şi cam focoasă, Tare este primitoare, Doar când soţul nu-i acasă.

Despre minijupă Fusta aia nu se teme C-o s-o dai tu jos vreodată, Am văzut de multă vreme Că mai mult e ridicată.

Unei „pescăriţe” De peşti mare amatoare Şi având momeală fină, A prins un „caras” mai tare, Plin de bani şi cu maşină.

Impresiile cititorilor

Despre cartea ta îmi zici C-o părere vrei acuşi; Eu, ştiind că-i cu urzici, O să umblu cu mănuşi!

(Vali Slavu – Aninoasa)

De carte ce să zici?

E una mai aparte, Având în ea urzici:

Urzici din alea moarte!

(Ioan Toderaşcu – Vaslui)

Frate Lazăr, la o-adică, Vreau să-ţi spun un lucru sfânt: Tu laşi semne de urzică, Dar şi… semne pe pământ.

(Nicolae Mereacre – Raionul Ialoveni, Republica Moldova)

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

„Prima noapte?!”

Pe soţ, în patul nupţial, Cu „arta” ei l-a scos din minte, Căci repeta un rol banal, Jucat de alţii, înainte.

Ghinion Viaţa lui nu-i ideală, Că nevasta îl înşală.

Dar, ca-ntr-o telenovelă, Şi amanta-i infidelă.

Laudativă Deşi nu vi se pare, Acasă-s cel mai tare: De vreau ceva să zic, O zic cu... ciocul mic.

Diferenţe Ani în urmă, drept vă spun, Fetele-mi spuneau nebun, Azi, zic cu priviri hoţeşti: Moşule, ce tânăr eşti!

www.zvj.ro

14 ACTUALITATE

Comisie de soluţionare a contestaţiilor aleasă prin vot secret

Până una, alta, la Spitalul Municipal Vulcan manager este tot doamna Cristina Baleia, numai că interimatul - şase luni, parcă zicea primarul este pe terminate, iar postul de mare şef al spitalului vulcănean urmează să fie scos la concurs.

Se vede că

primarul Gheorghe Ile nu a uitat de asta, din moment ce a scos Dispoziţia nr.95/2013 prin care a fost aprobat regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului de manager-persoană fizică la Spitalul Municipal Vulcan. Vrând-nevrând, primarul a trebuit să dea ordonanţa în cauză. Pentru că aşa spun

vineri, 2 august 2013

prevederile Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.1082/2010 care au în vederea taman chiar treaba asta cu scoaterea la concurs a unor asemenea posturi.

Şi, cum regulamentul-

cadru prevede necesitatea numirii unei comisii de soluţionare a contestaţiilor - fiindcă precis vor fi şi din astea -, miercuri, 31 iulie, consiliul local vulcănean a desemnat una. Numirea şi votarea membrilor nu au fost ceva greu de făcut, pentru că numele persoanelor erau deja trecute în proiectul de

Un „Răstimp” etnologic

Acest vechi şi misterios cuvânt se regăseşte în titlul unei reviste trimestriale de etnografie şi folclor care apare sub egida şi cu sprijinul financiar ale Consiliului Judeţean Mehedinţi şi sub coordonarea Centrului Cultural al Judeţului Mehedinţi (director Emilia Mihăilescu). Din trimestrul al III-lea al anului 2012 redactor-şef este Ioan Lascu (născut, crescut la Petroşani), profesor universitar, scriitor şi publicist, iar secretar general de redacţie – Jean Băileşteanu, scriitor şi editor.

Revista „Răstimp” a luat fiinţă în urmă cu peste 15 ani, din iniţiativa scriitorului şi etnografului severinean Isidor Chicet (crescut în Valea Jiului), un pasionat specialist în domeniu.

De atunci publicaţia are o apariţie neîntreruptă. (ZVJ)

hotărâre. Aşadar, în caz că vor exista nemulţumiri în urma concursului care nu se ştie încă la ce dată va avea loc, ele vor fi soluţionate de către viceprimarul Cristian Merişanu şi doamna Rodica Mariana Peter, secretarul municipiului Vulcan.

Tot ceva de

spital, dar fără nicio legătură cu

Dacă până anul trecut trimestrialul se axa îndeosebi pe publicarea unor materiale legate de folclor şi etnografie, pe prezentarea unor figuri de seamă şi a unor cărţi ce ţin de această secţiune a culturii noastre populare, ca şi pe cercetări în teren, odată cu preluarea acesteia de către noua conducere revista este orientată mai pregnant către studiu, înclinând vizibil spre domenii conexe precum etnologia şi antropologia. Nu sunt neglijate, bineînţeles, nici cercetările de teren şi rezultatele acestora, nici cărţile de specialitate ori culegerile de folclor. Totodată, s-a mărit sfera de cuprindere geografică: dacă până deunăzi publicaţia oglindea problematica folclorică şi etnografică a zonei Mehedinţi, în… răstimpul scurs de la finele anului trecut până acum în paginile ei au avut loc studii şi cercetări despre realităţile altor zone, precum Dolj, Gorj sau zona montană

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

subiectul din articol. Zilele trecute, o doamnă din Vulcan aflată la a patra naştere a fost trimisă la Petroşani, ca să-şi aducă pe lume odrasla. Explicaţia care i-a fost oferită femeii a fost că doctoriţa care ar fi trebuit s-o asiste nu ar fi fost de găsit sau nu ar fi vrut să vină.

Fără comentarii.

Gheorghe OLTEANU

a Văii Jiului. Aceasta ar fi a doua direcţie menită să îmbogăţească preocupările şi conţinutul publicaţiei. Se subînţelege însă că o parte însemnată este rezervată tot judeţului Mehedinţi, adevărata vatră a „Răstimpului”. Diversificarea direcţiilor de abordare şi studiu reflectată în conţinutul revistei reiese cu uşurinţă şi din sumarul ultimului număr al acesteia (nr. 2/ 2013), în care, ca şi în celelalte două apariţii anterioare, se regăsesc numele unor etnografi şi etnologi, dar şi ale unor scriitori şi publicişti cu preocupări în direcţia folcloristicii, etnologiei şi antropologiei precum Cornel Bălosu Ducan, Ştefan Enache, Teodor Pleşa, Gabriela Pogaci, Ion Munteanu, Ioan Lascu, Jean Băileşteanu, Ionel Buşe, Geo Constantinescu, alături de numele unor vechi colaboratori asemenea lui Titu Dinuţ, Nicolae Chipurici, Cornel Boteanu sau Sorin Vidan.

Nu au fost uitate nici evocări ale satului copilăriei, nici cărţile de specialitate, nici articolele şi studiile comparatiste ce urmăresc interferenţele dintre culturile populare (zise şi minore) şi culturile majore. În viitor revista nu va ocoli nici prezentarea unor instituţii şi obiective de patrimoniu, precum muzee de etnografie (un exemplu fiind Secţia de etnografie a Muzeului „Olteniei” – Casa Băniei), muzee ale satului, monumente ale arhitecturii tradiţionale, modul de viaţă şi datinile specifice unor zone etnografice din întregul areal al regiunii Oltenia.

Ioan LASCU

Ziarul Vãii Jiului

AUTO

vineri, 2 august 2013

Vând Renault Trafic, an fabricaţie 2005, taxe plătite și nerecuperate. Preţ 3800 euro. Relaţii la telefon 0723.838117

Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună.

Tel. 0765.591522

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Tel. 0765.459316

ANGAJĂRI

Cabana Groapa Seacă angajează ospătar, bucătar şi ajutor de bucătar.

Relaţii la telefon 0766.337077 Angajez barman pentru bar în Petroşani.

Relaţii la telefon 0766. 301556

Firmă taxi angajează dispecer.

Relaţii la telefon 0732.635071 Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi / maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc.

Preţ negociabil la vedere.

IMOBILIARE

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare.

Preţ 10.000 euro.

Telefon 0725.065800 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe.

Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 170.000 lei.

Telefon 0724.571408 Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Telefon 0726.291090

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

La elanul fantastic ce te-a cuprins, nu ar fi de mirare să ajungi la rezultatele dorite în cel mai scurt timp, pentru că te ghidezi după principiul bate fierul cât e cald.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Cei din jur nu prea te inspiră să-ţi exprimi părerea cu mai mult curaj, ci dai doar de refuzuri, de atitudini ostile, de tăceri adânci care nu facilitează comunicarea.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Felul agresiv al unor colegi de a-ţi tăia elanul nu te lasă să mergi mai departe. Când îi vezi pe ei atât de vehemenţi să te convingă că nu ai dreptate, începi să le dai crezare şi nu mai ai curaj să continui ce ai început.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Cineva încearcă să îţi câştige încrederea ca mai apoi să profite de ea. Fii mai rezervat când stai de vorbă cu persoane care îţi ridică semne de întrebare cu privire la adevăratul lor caracter, pentru că intuiţia ta nu greşeşte niciodată.

Relaţii la telefon 0767.806804.

DIVERSE

Audit energetic ieftin şi rapid!

Cu noi se poate!

Relaţii la telefon: 0722.779324

PUBLICITATE 15

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară.

Taxă plătită.

Telefon 0761.756839

Ofer autoturism pentru programul Rabla, îndeplineşte toate condiţiile pentru a putea fi valorificat prin acest program. Informaţii şi negocieri la nr. de telefon 0724.930338

Vând tichet rabla. Preţ 1800 lei, negociabil.

Telefon: 0735.650498

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară!

Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi.

Poţi participa la spectacole, concursuri!

Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”) - Vulcan (Centrul Şansa) - Lupeni (Clubul Sindicatelor) Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0720.726337

FELICITĂRI

Un sincer "La mulţi ani!" domnului Sorin Dănuţ Rosmenteniuc, cu ocazia zilei sale de naştere, din partea mea şi a trupei Proiect V . (Gheorghe Oltean)

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Porneşti o direcţie nouă, dar entuziasmul iniţial păleşte după ce dai deja piept cu primul hop. Deşi nu-ţi pierzi încrederea că ceea ce ai pornit are şanse de izbândă.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ţi-e greu să te hotărăşti asupra unei singure direcţii atunci când ai mai multe variante la îndemână, dar dacă totuşi te opreşti asupra uneia, mereu te vei gândi cum ar fi fost dacă ai fi ales-o pe alta.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Eşti în faţa unei călătorii importante, dar ai mari reţineri dacă e bine să pleci acum la drum sau nu.

Dacă ai putea amâna pe altadată, ai fi mult mai liniştit.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Îţi aduci aminte cu plăcere de momente frumoase din trecut, de peripeţii din copilărie, de tot felul de situaţii amuzante de odinioară, pentru că ai ocazia de a sta la palavre cu un vechi prieten pe care nu l-ai mai văzut demult.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Visezi la un loc al tău, la o casă în care să te simţi în siguranţă, la un mediu care să-ţi inspire stabilitate, linişte şi încredere pe termen lung.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Parcă se dă o luptă în interiorul tău, dar preferi să păstrezi deocamdată totul în tine, până când reuşeşti să faci ordine în idei.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Trebuie să calculezi cu grijă resursele actuale şi veniturile din perioada următoare, pentru a decide dacă poţi face faţă unor investiţii cărora le vine timpul în curând.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Începi ziua cu un sentiment de lehamite şi mâhnire şi ai tendinţa de a le privi pe toate în negru, dar vei descoperi că nu tot ce începe prost se termină la fel, ci pot apărea şi surprize plăcute.

www.zvj.ro

16

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv SA Petroşani:

vineri, 2 august 2013

"Prin dotarea cu două autospeciale combinate noi se asigură operativitate atât la intervenţii, cât şi la întreţinerea reţelelor de canalizare"

Ieri, 1 august, sectorul operaţional vest al SC Apa Serv SA, care cuprinde localităţile Vulcan, Lupeni şi Uricani, a fost dotat cu o autospecială combinată marca IVECO, destinată curăţirii şi întreţinerii instalaţiilor de apă şi canalizare.

Tot în prima zi a acestei luni, o combinată similară a ajuns la Petrila.

şoferul Nicolae Gălăţean, avusese deja de lucru pe străzile Şt.O. Iosif. Traian, Bulevardul Mihai Viteazul şi Aleea Muncii din Vulcan. Noua autospecială combinată este una modernă cu

În jurul orei 12:30,

autospeciala era parcată în apropierea municipiului Lupeni.

Asta după ce, doar cu o oră înainte, după cum îmi spusese

dotări care-i cresc parametrii tehnici şi care o fac superioară vechilor autospeciale Woma.

"Cele două maşini,

cea de la Petrila şi cea care deserveşte partea de vest a Văii Jiului, aflu de la liberalul Costel Avram, au fost achiziţionate în condiţiile în care, în Vale, se derulează, prin finanţare cu fonduri europene, programul de extindere a reţelei de apă potabilă şi a celei de canalizare. Ţinând seama de

asta, ni s-a aprobat solicitarea de cumpărare a celor două autospeciale noi".

Tot directorul general

al SC Apa Serv ne-a mai comunicat că, tot din această lună, una dintre cele trei wome vechi pe care societatea le deţine va sta permanent la dispoziţia municipiului Vulcan, iar cealaltă va sigura intervenţiile în Petroşani. "În acest fel, a precizat liberalul Costel Avram, nu numai că se va putea interveni rapid în caz de nevoie, ci şi se va putea lucra pentru curăţirea şi întreţinerea corespunzătoare a canalizărilor din fiecare localitate. Capitol la care am avut destule probleme".

Autospeciala de la Lupeni,

)

Ziarul Vaii Jiului

am reţinut de la Constantin Zaharia, şef secţie operaţională vest, este garată la Staţia Brăiţa, iar solicitarea ei la intervenţii se face la numărul de telefon 0725.167523 al Dispeceratului din Petroşani. De aici apelul este transmis prin staţiile de emisie recepţie şefului de secţie operaţională care dispune deplasarea la intervenţie a utilajului auto.

Gheorghe OLTEANU Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839