1256 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Pentru toţi cei care trăiesc în Valea Jiului, ziua de 6 august este una specială. Este ziua în care cinstim memoria celor care şi-au jertfit viaţa pe altarul cărbunelui şi ne plecăm frunţile în faţa celor care continuă tradiţia mineritului. Multă sănătate, putere de muncă şi la mulţi ani, bravi mineri! Monica IACOB-RIDZI Deputat PP-DD

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4201 lei 1$ = 3,3275 lei 1₤ = 5,1159 lei

Marţi, 6 august 2013 Anul VI nr. 1256 12 pagini Preţ: 1 leu

Alături de dumneavoastră, minerii Văii Jiului, noi toţi cei care trăim pe aceste meleaguri cinstim astăzi „Ziua Minerului”. Cu prilejul acestei sărbători am onoarea de a le transmite tuturor minerilor din Petroşani şi din întreaga Vale a Jiului, precum şi familiilor acestora, în numele meu şi al Administraţiei Publice Locale a municipiului Petroşani, mulţumirile întregii noastre comunităţi pentru activitatea lor destoinică şi plină de curaj. Vă doresc, dragi mineri, sănătate, putere de muncă şi bun noroc! La mulţi ani!

Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani

Ziua Minerului are o încărcătură specială pentru fiecare dintre cetăţenii Văii Jiului. Este ziua când conştientizăm, mai mult ca oricând, eroismul celor pentru care munca în adâncurile pământului a devenit destin şi tradiţie. Cu acest prilej, se cuvine să omagiem minerul de ieri şi de astăzi. Multă sănătate şi curaj tuturor acestor bravi bărbaţi! La mulţi ani! Noroc bun!

Haralambie VOCHIŢOIU Senator PP-DD

Ziua Minerului este mai mult decât un eveniment. Este o sărbătoare

devenită tradiţie în Valea Jiului, o sărbătoare care ne permite nouă

tuturor să-i cinstim cum se cuvine pe toţi minerii din Valea Jiului.

Le urăm gânduri bune, sănătate şi

să le dea Dumnezeu curajul pe care l-au avut întotdeauna.

La mulţi ani şi noroc bun! Conducerea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului

De ZIUA MINERULUI ne exprimăm recunoştinţa pentru aceia care şi-au dedicat viaţa exploatării cărbunelui şi obţinerii unor condiţii de muncă mai bune şi aducem sincere mulţumiri tuturor lucrătorilor din sectorul minier pentru devotamentul, munca şi profesionalismul de care dau dovadă, dorindu-le sănătate, bunăstare şi perseverenţă în activitatea de zi cu zi. NOROC BUN şi LA MULŢI ANI!

Conducerea Complexului Energetic Hunedoara

Ziarul Vãii Jiului 2 LA ORDINEA ZILEI Marţi Sprijin financiar pentru elevii-actori de la 6 august Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan 2013 marţi, 6 august 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 9:30-10:30 Arena - emisiune de sport (r) 10:30-11:00 Live is Life – emisiune muzicală (r) 17:00-18:00 Beszelgetesek (Convorbiri) - emisiune în limba maghiară 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 19:30-21:00 Analiză finală - talk show Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32) * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

În judeţ,

Trupa de teatru de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan este pe picior de plecare. Dacă nu azi, atunci precis mâine, componenţii ei se vor urca în tren, ca să ajungă la Alexandria de Teleorman.

Trupa de teatru

vulcăneană este una dintre cele nouă calificate la etapa naţională a Festivalului de Teatru Tânăr Ideo Ideis, eveniment programat să se desfăşoare

42 de instituţii ale prefectului

Cum, încă de luna

trecută, consilierul local PSD Malvine Socaci, directorul Colegiului Tehnic Mihai Viteazu, le prezentase colegilor

ei de consiliu situaţia respectivă şi intenţia sa de a solicita, pentru eleviiactori, un sprijin financiar, proiectul de hotărâre întocmit pentru acest lucru a trecut fără niciun fel de probleme. Suma de 2.000 de lei, deblocată din bugetul local, le va fi de folos tinerilor liceeni, pentru a-şi asigura cazarea şi transportul dus-întors. Fiindcă, fiţi siguri, nici părinţii nu-i lasă să plece fără un bănuţ în buzunar. Gheorghe OLTEANU

Faţă-n faţă cu centralizarea apostilelor Încă de acum o lună, şi la nivelul prefecturii hunedorene se implementează proiectul „Sistem interoperabil centralizat pentru evidenţa apostilei eliberate de către instituţiile prefectului pentru actele oficiale administrative”. În principiu, este vorba de un serviciu administrativ informatic pentru cetăţeni şi mediul de afaceri necesar vizualizării online a datelor referitoare la apostilele eliberate de instituţiile prefectului din România.

12 incendii de vegetaţie La sfârşitul săptămânii trecute, echipajele de pompieri au intervenit pentru limitarea propagării şi lichidarea a nu mai puţin de 12 incendii de vegetaţie uscată.

Arderile s-au manifestat în raionul de intervenţie al Detaşamentelor Deva, Hunedoara, Petroşani şi Orăştie, dar şi al Secţiei de Pompieri Ilia. Conform datelor oficiale, incendiile de vegetaţie uscată au afectat aproximativ 10 hectare de teren acoperite cu resturi vegetale rezultate în urma recoltării şi aproximativ 3.500 de metri pătraţi de teren din gol alpin sau litieră de pădure. Accesul forţelor şi mijloacelor până în zonele afectate de incendii a fost, în general, îngreunat de terenul acciden-

în perioada 8-17 august în localitatea teleormăneană amintită. Festivalul în cauză reprezintă, din punct de vedere cultural, o alternativă la cotidian, prin reprezentaţiile actorilor profesionişti, dar şi ale spectacolelor prezentate de liceeni intrate în competiţie.

tat, iar acţiunea de stingere a fost dificilă din cauza lipsei surselor de apă şi a temperaturii ridicate care favoriza propagarea arderii. Cel mai probabil, incendiile de vegetaţie au fost determinate de folosirea focului deschis în spaţii deschise. Mihaela PETROŞAN

Potrivit datelor oficiale, Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin Direcţia Generală pentru Îndrumarea şi Controlul Instituţiei Prefectului, derulează proiectul „Sistem interoperabil centralizat pentru evidenţa apostilei eliberate de către instituţiile prefectului pentru actele oficiale administrative”, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare încheiat cu Ministerul Societăţii Informaţionale. Proiectul are o valoare totală de 2.039.818,611ei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 1.645.015,01 lei, şi va fi implementat în 16 luni. Noul serviciu va oferi posibilitatea consultării în timp real prin mijloace

electronice a bazei de date centralizate şi verificării autenticităţii actelor oficiale administrative pentru care cele 42 instituţii ale prefectului eliberează apostila în conformitate cu obligaţiile internaţionale asumate de România. De rezultatele proiectului vor beneficia, în primul rând, persoanele interesate să verifice autenticitatea unei apostile emise de statul român (angajatori, mediu de afaceri, autorităţi şi instituţii publice, instituţii de învăţământ din statele semnatare ale Convenţiei de la Haga), în contextul globalizării pieţei forţei de muncă şi a liberei circulaţii a persoanelor şi serviciilor. Totodată, beneficiari ai implementării proiectului vor fi şi cele 42 de instituţii ale prefectului care vor efectua înregistrările în baza de date centralizată sau care vor dori să obţină informaţii despre alte apostile eliberate în România, prin 88 de angajaţi ai acestora şi ai MAI care vor fi instruiţi pentru a opera sistemul. Mihaela PETROŞAN

Astăzi,

Depuneri de coroane la Lupeni Astăzi, 6 august, de la ora 10, se vor depune coroane de flori în memoria celor căzuţi în timpul grevei minerilor din 6 august 1929 la mina Lupeni. Aşa cum ne-au obişnuit oficialităţile locale, ceremonia începe din incinta minei Lupeni şi se continuă la Monu-

)

Ziarul Vaii Jiului

mentul Lupeni ’29. Această depunere de coroane reprezintă unul dintre momentele omagiale care adună alături majoritatea liderilor politici din Hunedoara, dar şi şefii instituţiilor. Coroanele de flori vor invada din nou spaţiul de reculegere al celor care vor fi prezenţi la manifestare. Alina PIPAN

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

După peleţi se vor face canapele „made in Aninoasa”

marţi, 6 august 2013

Un investitor este interesat de un teren al fostei minei pentru o crescătorie de cerbi şi mistreţi

De când a ajuns Nicolae Dunca primar la Aninoasa am auzit vorbindu-se aici şi de investitori.

Cu toate că nu plouă cu ei, sunt mişcări în acest sens. Cel mai tare îi sperie pe investitori drumul până în Aninoasa. Cel spre Iscroni este acceptabil, dar marea problemă este drumul prin oraş, spre primărie. Iar multe dintre terenurile şi halele ecologizate, pregătite pentru investiţii, sunt în zona minei, deci exact pe acest drum.

Fabrica de peleţi îşi va porni activitatea la finele lui august

Unul din fostele depozite din Aninoasa a devenit fabrică de peleţi. Un investitor a dorit acest spaţiu, l-a transformat, a adus aparatura necesară, iar undeva la finele lunii august va da drumul la treabă. Acelaşi investitor a

luat şi un bazin de captare pe care-l va transforma în păstrăvărie. Cam 1520 de locuri de muncă vor fi create.

Fabrică de canapele

O firmă din Deva a găsit la Aninoasa locul ideal unde ar putea să realizeze canapele pentru export. Firma este serioasă, a văzut asta din prima şi primarul, când oamenii au venit în repetate rânduri să preia perimetrul fostei fabrici, cea de lângă Casa de vis. Acolo avea spaţiu concesionat un fost om de afaceri care a dat faliment. Din păcate, nici nu a dorit să-şi predea spaţiul înapoi către primărie. A fost greu contactat de către primar, care l-a adus la discuţii cu administratorul care se ocupă de insolvenţa Aninoasei. Atunci a acceptat să predea spaţiul, apoi a dispărut. Se trece, aşadar, la intervenţia în forţă. S-a făcut notificare la poliţie, se va intra

Cu banii furaţi şi lăsată fără acte O experienţă neplăcută a trăit, duminică seara, o vulcăneancă de 35 de ani. Fire tare şi greu de înfricoşat, femeia este convinsă că şi această întâmplare face parte dintr-un scenariu pus la cale de o persoană a cărei identitate ea o bănuieşte. Domnişoara Irina P.

locuieşte în blocul Q de pe strada Traian. Blocul de peste drum de Centrul Şansa. Duminică seara, a ajuns acasă în jurul orei zece, şi-a lăsat autoturismul în spatele blocului şi a urcat în apartament doar ca să lase ceva. Când s-a întors, după nici zece minute, şi-a găsit maşina cu parbrizul spart. Din interior lipsea portmoneul pe care-l lăsase acoperit cu câteva facturi.

O vecină

i-a spus că a văzut un bărbat - i l-a şi descris - care a luat de jos un bolovan pe care l-a azvârlit direct în parbriz. După care a înşfăcat ceva din interior şi, apoi, a luat-o la fugă. Păgubaşa a sunat la numărul de urgenţă 112 şi, spune ea, tare s-a mirat că, în locul poliţiştilor pe la judiciar pe care i-ar fi vrut să vină, au apărut agenţi de poliţie locală. Care, este tot afirmaţia dumneaei, i-au pus întrebări fără noimă.

Necazul mare al

Irinei P. nu este că i s-au furat 25 de euro şi până-n o sută de lei, bani pe care-i avea în portmoneu, ci acela că hoţul a luat cu el toate actele ei: certificat de naştere, buletin, permis de conducere, certificat de înmatriculare. De aceea, a afirmat ea, hoţul i

cu forţa, se va face inventariere, se vor pune sigilii pe bunuri şi fosta fabrică va reveni firmei din Deva, care sună mereu la primărie să întrebe care-i situaţia. Producătorul de canapele era deja bine informat, avea lista cu oamenii care lucraseră la fosta fabrică, dorind prima dată ca aceştia să fie intervievaţi pentru un loc de muncă. În total, se vor deschide aici 200 de locuri de muncă, dintre care probabil 50-100 vor fi destinate aninosenilor.

Primăria Aninoasa are inventarul spaţiilor de concesionat

De vândut terenuri sau hale pentru investitori nu se mai pune problema la Aninoasa, din cauza insolvenţei primăriei, dar acestea pot fi concesionate. Primăria şi-a făcut inventarul spaţiilor disponibile, le-a scos la licitaţie, dar nu se prea prezintă nimeni.

-ar face o mare bucurie, plăcere şi onoare dacă şi-ar reţine banii şi i-ar restitui, printr-un procedeu cunoscut de manglitori, actele fără de care ea este ca şi inexistentă.

Pe de altă parte, păgubita crede că tot ce i se petrece în ultima vreme - telefoane cu număr privat în miez de noapte, bătăi în uşă etc. - au, indiscutabil, legătură cu funcţia sa într-o filială locală vulcăneană a unui partid politic. Ea le-a făcut cunoscute poliţiştilor unele dintre bănuielile sale, iar acum aşteaptă ca investigaţia acestora să meargă până la capăt.

„Zilele trecute am avut licitaţie pentru o fostă centrală termică. Nu s-a prezentat nimeni, nici la negocierea directă. Avem, de asemenea, hale de la mină goale prezentate şi pe site-ul primăriei. La Iscroni, la fel sunt terenuri disponibile după ecologizare, dar... investitorii vin greu. Am mai avut discuţii. Săptămâna trecută cineva dorea un teren de două-trei hectare, la fosta mină, pentru a înfiinţa o crescătorie de cerbi, mistreţi. Au mai fost care erau interesaţi de preluarea depozitului de muniţie, şi când le-am arătat depozitul au fost chiar încântaţi, au întrebat şi de un puţ situat alături, pentru scufundări. Investitorii nu încurcă procedura de insolvenţă, se pot face concesiuni, şi este chiar mai bine pentru primărie aşa”, a declarat primarul Nicolae Dunca. Alina PIPAN

Şi mai aşteaptă ceva Irina P. Anume ca, măcar acum, după ce i s-a întâmplat ei asta, să fie pus bec pe stâlpul de iluminat public de lângă drum. Nu e prima dată, afirmă ea, când l-a rugat acest lucru chiar pe primar, dar fără rezultat. Poate acum când maşina mi-a fost spartă, a dat ea de înţeles, poate că domnul primar va catadicsi să rezolve problema. Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

Fotbal

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

marţi, 6 august 2013

Jiul este oficial în Liga a IV-a

George Boboc, vicepreşedintele echipei de fotbal ACS Jiul, a confirmat că gruparea din Vale a fost acceptată, oficial, în Liga a IV-a, sezon care va începe la data de 24 august.

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Boboc spune că Jiul nu va avea drept de promovare anul acesta, dar că peste un an acesta va deveni obiectivul principal al „minerilor”. „Este bine că am fost acceptaţi. Ne vom axa numai pe tineri jucători localnici. Sunt convins că vom face treabă bună”, a declarat oficialul.

El a precizat că săptămâna aceasta va începe activitatea şi la şcoala de fotbal, acolo unde se fac selecţii. „În colaborare cu Şcoala PRO Fotbal sunt convins că vom face treabă bună”, a mai afirmat Boboc.

Gimnastică aerobică

Petroşeneni, medaliaţi la Jocurile Mondiale Toţi cei trei hunedoreni componenţi ai echipei României de gimnastică aerobică au reuşit să urce pe podium la Jocurile Mondiale din Columbia.

www.zvj.ro

Bianca Becze (ex-CSŞ Petroşani) a obţinut medalia de aur la perechi şi argintul la trio şi aero-dance. Dacian Barna (CSŞ Petroşani) a fost medaliat cu argint la aero-dance, iar Andreea Bogati (ex-CNS CSŞ „Cetate” Deva) a cucerit medalii de argint la aerodance, trio şi în proba de grup. Cu toată exigenţa arbitrilor, nu s-a putut face nicio diferenţiere între competitori, fiecare pereche având punctele sale forte şi unele mai slabe, astfel că s-a ajuns la o situaţie inedită şi singulară în istoria tuturor probelor gimnasticii aerobice la Jocurile Mondiale, toate cele patru perechi din finală fiind la egalitate şi medaliate cu aur. În proba de aero-dance, România a obţinut medalia de argint, pe podium urcând Bianca Becze, Dacian Barna, Anca Surdu, Diana Deac, Marius Petruşe, Andreea Bogati, Cristian Iordan şi Marius Gavriloaie. Cu un total de cinci medalii, România a ocupat locul întâi în clasamentul general după numărul de medalii, fiind înaintea Chinei şi Franţei care au avut câte patru, Spaniei şi Rusiei - câte trei. La Jocurile Mondiale, care se dispută o dată la patru ani, calificarea în concursul gimnasticii aerobice este obţinută numai de primii opt clasaţi la Campionatele Mondiale anterioare.

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

marţi, 6 august 2013

Jucător de lot naţional,

Răzvan Barbu crede în promovare La 20 de ani, Răzvan Barbu este unul dintre cei mai talentaţi jucători ai echipei de rugby Ştiinţa Petroşani, pregătită de Alexandru Lupu.

Născut la Lupeni, sportivul cochetează de ceva vreme şi cu Naţionala Under 20 a României. Titular în partida de la Arad, unde Ştiinţa s-a impus, Răzvan a avut ghinionul de a se accidenta la piciorul drept. „La piciorul la care m-am accidentat am

Cei mai tineri din Divizia Naţională

La ora actuală Ştiinţa Petroşani are cel mai tânăr lot de jucători din Divizia Naţională. Petroşenenii au vârste mai avut probleme în trecut, şi în timpul cuprinse între 18 şi 24 de meciului de la Arad am fost călcat pe geani, excepţie făcând nunchi. Sper să nu fie ceva grav, marţi antrenorul-jucător Alexandru voi merge să fac un RMN”, a spus jucăLupu şi Daniel Ivan, care au torul petroşenean. Are peste 14 de 34 de ani. meciuri jucate la loturile naţionale. Cu „Tinereţea poate fi un avantoate că este foarte tânăr, Răzvan face taj, dar şi un dezavantaj, faţă cu brio meciurilor din Divizia pentru că nu avem expeNaţională. Călit în rugby-ul de mare perrienţa necesară. Dar cred că formanţă la Dinamo, Barbu a revenit în avem atuul că ne cunoaştem Valea Jiului, pentru că cei de la Petroşani toţi de la loturile naţionale nu s-au înţeles cu cei de la Dinamo. de juniori”, spune jucătorul „Nu îmi pare rău că am revenit la care evoluează pe postul de Petroşani unde îmi doresc să promovăm fundaş-uvertură. în Superligă”, spune jucătorul, care anul trecut a jucat mai multe meciuri la Naţională într-un turneu din Portugalia. Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Rugby

Ştiinţa a pariat pe tineri şi a câştigat un meci Cu 11 tineri internaţionali în locul celor şapte „renegaţi” excluşi din lot, echipa de rugby Ştiinţa Petroşani a început cu dreptul partea secundă a campionatului Diviziei Naţionale, câştigând cu 24-12 meciul cu CSUAV Arad, disputat sâmbătă, în deplasare. Succesul este rezultatul îmbinării perfecte între dorinţa de afirmare a tinerilor şi experienţa antrenorului Alexandru Lupu, care a intrat şi el în teren ca jucător. Ştiinţa Petroşani pare că s-a însănătoşit după problemele interne din pauza competiţională şi a arătat forţă şi poftă de joc în primul meci din partea secundă a campionatului. Rămasă fără şapte titulari, gruparea din Valea Jiului s-a „tratat” cu 11 jucători noi de la CSŞ Gura Humorului, „U” Cluj şi Siromex Baia Mare, care au terminat de curând junioratul, dar

care sunt internaţionali în echipa României sub 20 de ani. Infuzia de tinereţe s-a dovedit un pariu câştigător, Ştiinţa câştigând meciul din deplasare cu CSUAV Arad, cu scorul de 24-12 (16-7). „Cheia succesului în acest meci a fost îmbinarea perfectă a experienţei veteranilor Alexandru Lupu şi Daniel Ivan şi a tinerilor nou-veniţi. La şedinţa cu jucătorii desfăşurată înainte de plecarea la Arad, cei tineri s-au arătat dornici de performanţă şi încrezători în victorie. În teren au luptat cu ambiţie pentru a demonstra că merită să joace la clubul nostru. Conducerea clubului a pus la punct o nouă strategie de mobilizare a jucătorilor prin prime de joc. Astfel, nu se vor mai oferi bonusuri doar pe câte un meci, ci pachete de prime pentru o serie de partide, pentru a-i stimula pe jucători să joace cu ambiţie în toate disputele”, a spus Dacian Ciodaru, vicepreşedintele clubului Ştiinţa. În noile condiţii, obiectivul echipei din Petroşani, care se află pe locul patru, este calificarea în play-off (locurile 1-4) şi încercarea promovării în SuperLigă. „Echipa e în formare şi e încă crudă, dar vom încerca să atacăm promovarea”, a precizat Dacian Ciodaru.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

DIN JUDEŢ

marţi, 6 august 2013

În Hunedoara

Dosar de cercetare penală pentru furt de prăjituri

Zilele trecute, poliţiştii din municipiul Hunedoara au depistat în flagrant şase prezumtivi autori ai unor infracţiuni de furt calificat şi au reuşit recuperarea integrală a prejudiciului cauzat. Hoţii au fost amatori de bunuri din apartamente, capace de roţi şi... prăjituri.

Duminică dimineaţa, o patrulă de ordine publică din cadrul Poliţiei municipiului Hunedoara, în urma unui apel telefonic la 112, a surprins în flagrant doi suspecţi care se aflau într-o locuinţă situată la parterul unui bloc de pe strada Laminatorului. Poliţiştii au întocmit dosar penal pentru comiterea infracţiunii de furt calificat pe numele celor doi suspecţi, Bogdan B. şi Ciprian Ţ.,

ambii de 24 de ani, din Hunedoara, iar bunurile sustrase au fost recuperate şi restituite părţii vătămate. În noaptea de duminică spre luni, poliţiştii l-au depistat pe S. S., de 17 ani, din Hunedoara, care avea asupra sa opt capace de roţi auto pe care, în urma verificărilor, s-a stabilit că le-a sustras în cursul nopţii, împreună cu un alt hunedorean, Cristian T., de 29 de ani, de la cinci autoturisme parcate în diferite zone din oraş. Şi în acest caz prejudiciul a fost recuperat, cei doi suspecţi fiind cercetaţi în stare de libertate sub aspectul comiterii in-

fracţiunii de furt calificat. Dar poate cel mai neobişnuit furt s-a întâmplat tot în noaptea de duminică spre luni. Astfel, poliţiştii i-au surprins în flagrant pe Alexandru U., de 18 ani, şi U.D., ambii din Hunedoara, imediat după ce au sustras cinci tăvi cu prăjituri asortate (10 kilograme) dintr-o vitrină frigorifică aflată pe terasa unei cofetării din municipiul de pe Cerna. Prejudiciul a fost recuperat integral, în cauză fiind întocmit dosar de cercetare penală. Mihaela PETROŞAN

La DGASPC Hunedoara,

Oaspeţi străini

În perioada 31 iulie - 4 august, opt membri ai Organizaţiei Internaţionale de caritate Lions Club din Anglia, una dintre cele mai mari organizaţii de caritate din lume, au fost în vizită în judeţul Hunedoara. Oaspeţii din străinătate au vizitat copiii aflaţi cu măsură de protecţie în trei centre rezidenţiale subordonate Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Hunedoara.

Organizaţia Lions este una din cele mai mari organizaţii de caritate din lume şi numără peste 1,3 milioane de membri din peste 200 de ţări, oameni de diferite profesii, bărbaţi şi femei uniţi în prietenie şi dorinţa de a ajuta. Începând cu anul 2001 membrii acestei organizaţii din Anglia reprezentată prin Chris Hibbert, preşedinte Romanian Pride, vin anual în vizită în centrele rezidenţiale pentru copiii abandonaţi, neglijaţi, abuzaţi de părinţi şi care se află cu măsură de protecţie în aceste servicii specializate aflate în subordinea DGASPC Hunedoara cu dorinţa de a-şi dedica timpul liber copiilor pe parcursul unei săptămâni întregi. „Motto-ul organizaţiei noastre este acela de ,,A da copiilor o copilărie”(„Giving children a chidhood”). Încercăm să-i facem pe copii fericiţi, să-i ducem în oraş, să-i ducem la cumpărături - lucruri normale pentru o familie obişnuită”, a declarat Chris Hibbert. Anul acesta „Leii” au venit cu donaţii pentru copii: jucării, pampers şi cadouri pentru copiii aflaţi cu măsură de protecţie în centrele din Hunedoara, Orăştie şi Brad. Copiii au aşteptat cu mare nerăbdare vizita prietenilor englezi. Alături de aceştia au avut ocazia să petreacă clipe de neuitat la cumpărături în oraş, la pizza, la Aqualand, la McDonald’s şi în vizită pe Cetatea Devei. Toate cheltuielile au fost suportate de membrii organizaţiei din Anglia. Mihaela PETROşAN

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul VĂŁii Jiului

REPORTAJ

marĹŁi, 6 august 2013

Proiectul ZVJ â&#x20AC;&#x17E;DacÄ&#x192; reportaj nu e, atunci poveste de undeâ&#x20AC;?? (V)

GeneraĹŁia mea, care pe unde apucÄ&#x192;. Fetele

DacÄ&#x192; data trecutÄ&#x192; am vorbit cu bÄ&#x192;ieĹŁii din generaĹŁia mea despre studiile Ĺ&#x;i planurile lor, acum am stat de vorbÄ&#x192; cu cĂ˘teva dintre fetele din generaĹŁia mea. Am crezut cÄ&#x192; din cauzÄ&#x192; cÄ&#x192; bÄ&#x192;ieĹŁii sunt mai curajoĹ&#x;i, ei ĂŽncearcÄ&#x192; sÄ&#x192; ĂŽĹ&#x;i gÄ&#x192;seascÄ&#x192; un viitor ĂŽntr-un oraĹ&#x; mai mare. Dar nu este vorba de curaj. Este vorba de un adevÄ&#x192;r mult mai tragic: Valea Jiului nu mai poate oferi un viitor tinerei generaĹŁii!

Locurile de muncÄ&#x192;: foarte puĹŁine ĂŽn RomĂ˘nia Ĺ&#x;i inexistente ĂŽn Valea Jiului

Edwina Edwina a fost vecina mea cĂ˘nd eram mici, dar Ĺ&#x;i colegÄ&#x192; cu mine ĂŽn generalÄ&#x192;. Ă&#x17D;ncÄ&#x192; din generalÄ&#x192; se gĂ˘ndea la o carierÄ&#x192; ĂŽn arhitecturÄ&#x192; Ĺ&#x;i design. Prima ei opĹŁiune pentru liceu a fost Liceul de Arte Plastice â&#x20AC;&#x17E;Romulus Ladeaâ&#x20AC;? din ClujNapoca. PÄ&#x192;rinĹŁii au ajutat-o ĂŽn permanenĹŁÄ&#x192; Ĺ&#x;i i-au oferit toatÄ&#x192; susĹŁinerea care se putea oferi, dar, din pÄ&#x192;cate, nu a intrat unde ĂŽĹ&#x;i dorea. UrmÄ&#x192;toarea opĹŁiune a fost Liceul Teoretic â&#x20AC;&#x17E;Mihai Eminescuâ&#x20AC;? PetroĹ&#x;ani. Aici Edwina a ales un profil uman, cu specializarea filologie. Pentru ea, anii de liceu nu au fost prea dificili, deoarece, spune ea, la vĂ˘rsta aceea gÄ&#x192;seĹ&#x;ti tot felul de moduri ĂŽn care poĹŁi face orele de studiu mai interesante. Despre examenul de Bacalaureat (dar Ĺ&#x;i despre cel de capacitate susĹŁinut la sfĂ˘rĹ&#x;itul claselor primare) nu are o pÄ&#x192;rere prea bunÄ&#x192;, deoarece noi am fost generaĹŁia de sacrificiu a sistemului de ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;mĂ˘nt. Ă&#x17D;n 2006, respectiv 2010, anii ĂŽn care noi susĹŁineam aceste examene, erau nenumÄ&#x192;rate discuĹŁii despre schimbarea modalitÄ&#x192;ĹŁii ĂŽn care se susĹŁineau examenele. Indiferent de schimbÄ&#x192;rile la nivelul Bacalaureatului, rezultatele nu au fost rele. Ă&#x17D;n anul nostru niciun elev de la liceul teoretic, sau de la cel de informaticÄ&#x192; nu a picat probele de bacalaureat. Comparativ cu situaĹŁia actualÄ&#x192;, fie cÄ&#x192; noi eram mai conĹ&#x;tiincioĹ&#x;i, fie am avut mai mult noroc, fie cÄ&#x192; nu erau camere de luat de vederiâ&#x20AC;Ś DupÄ&#x192; eĹ&#x;ecul admiterii la liceul de arte, Edwina era convinsÄ&#x192; cÄ&#x192; arhitectura este chemarea ei Ĺ&#x;i s-a pregÄ&#x192;tit constant 2 ani de zile pentru admiterea la facultate. DupÄ&#x192; toatÄ&#x192; pregÄ&#x192;tirea, pe ultima sutÄ&#x192; de metri, a realizat cÄ&#x192; desenul poate rÄ&#x192;mĂ˘ne o pasiune. Sau mai bine spus cÄ&#x192; ar trebui sÄ&#x192; rÄ&#x192;mĂ˘nÄ&#x192; o pasiune. Aceasta ĂŽn contextul ĂŽn care mulĹŁi dintre prietenii ei doreau sÄ&#x192; urmeze aceeaĹ&#x;i specializare, pe considerentul â&#x20AC;&#x17E;sunÄ&#x192; bine sÄ&#x192; fii arhitect". Ă&#x17D;n final, a ales o facultate cu profil

uman, deoarece ar fi fost aproape imposibil sÄ&#x192; urmeze una cu profil real, contactul ei cu Ĺ&#x;tiinĹŁele fiind ĂŽntrerupt ĂŽn clasa a X-a. Acum, studiazÄ&#x192; la Universitatea â&#x20AC;&#x17E;BabeĹ&#x;-Bolyaiâ&#x20AC;?, Facultatea de Studii Europene. DupÄ&#x192; terminarea studiilor nu ar vrea sÄ&#x192; se ĂŽntoarcÄ&#x192; acasÄ&#x192;. Din contrÄ&#x192;, ar vrea sÄ&#x192; identifice modalitÄ&#x192;ĹŁi prin care sÄ&#x192; ĂŽĹ&#x;i convingÄ&#x192; pÄ&#x192;rinĹŁii sÄ&#x192; se mute din Vale. Edwina nu crede cÄ&#x192; ar fi destul de norocoasÄ&#x192; sÄ&#x192; ĂŽĹ&#x;i gÄ&#x192;seascÄ&#x192; un loc de muncÄ&#x192; ĂŽn Vale, deoarece a ajuns la concluzia cÄ&#x192; ĂŽn ĹŁarÄ&#x192; sunt foarte puĹŁine locuri de muncÄ&#x192;, dar ĂŽn Vale sunt inexistente.

Orice ai face, salariile tot de Valea Jiului rÄ&#x192;mĂ˘nâ&#x20AC;Ś

sÄ&#x192; profeseze la finalul facultÄ&#x192;ĹŁii, deoarece nu ar avea unde. Ea ar vrea sÄ&#x192; rÄ&#x192;mĂ˘nÄ&#x192; ĂŽn TimiĹ&#x;oara, unde ar avea mult mai multe oportunitÄ&#x192;ĹŁi sÄ&#x192; facÄ&#x192; ceva cu informaĹŁia obĹŁinutÄ&#x192; ĂŽn timpul facultÄ&#x192;ĹŁii. TotuĹ&#x;i, dacÄ&#x192; nu ar gÄ&#x192;si unde sÄ&#x192; profeseze ĂŽn domeniul ĂŽn care vrea, nu s-ar ĂŽntoarce acasÄ&#x192;, deoarece salariile nu se comparÄ&#x192; cu cele din TimiĹ&#x;oara.

Poate la TimiĹ&#x;oara, poate ĂŽn Vale

Roxana a fost colegÄ&#x192; cu mine doar la liceu. De cĂ˘nd o Ĺ&#x;tiu a fost o elevÄ&#x192; silitoare Ĺ&#x;i serioasÄ&#x192; Ĺ&#x;i foarte rar se ĂŽntĂ˘mpla sÄ&#x192; o vÄ&#x192;d pe la vreo petrecere organizatÄ&#x192; de colegii noĹ&#x;tri. A fÄ&#x192;cut Ĺ&#x;coala generalÄ&#x192; la â&#x20AC;&#x17E;I.G. Ducaâ&#x20AC;?, PetroĹ&#x;ani. Care, spune ea, a fost cea mai bunÄ&#x192; Ĺ&#x;coalÄ&#x192;. Profesorii erau buni Ĺ&#x;i colegii erau prietenoĹ&#x;i. Pentru liceu, Roxana a avut o singurÄ&#x192; opĹŁiune: Liceul de InformaticÄ&#x192;. PÄ&#x192;rinĹŁii nu i-au influenĹŁat decizia ĂŽn vreun fel, doar au avut cerinĹŁa ca acolo unde merge, sÄ&#x192; fie un profil cu englezÄ&#x192;-intensiv. Ea spune cÄ&#x192; i-au plÄ&#x192;cut anii de liceu, mai ales faptul cÄ&#x192; la materiile pe care o interesau a avut profesori buni. PÄ&#x192;rerea ei despre liceu rÄ&#x192;mĂ˘ne aceeaĹ&#x;i: nu este unul nici greu, dar nici uĹ&#x;or. Un

Roxana regret pe care ĂŽl are, poate Ĺ&#x;i singurul, este cÄ&#x192; materiile la care ar fi trebuit sÄ&#x192; â&#x20AC;&#x17E;tocescÄ&#x192;â&#x20AC;? nu le-a luat ĂŽn serios, dar se bucurÄ&#x192; Ĺ&#x;i cÄ&#x192; la romĂ˘nÄ&#x192;, din cauza profesoarei, a ĂŽnceput sÄ&#x192; citeascÄ&#x192;. La fel de hotÄ&#x192;rĂ˘tÄ&#x192; a fost Roxana Ĺ&#x;i ĂŽn privinĹŁa facultÄ&#x192;ĹŁii. S-a ĂŽnscris la Universitatea de Vest, Facultatea de MatematicÄ&#x192; Ĺ&#x;i InformaticÄ&#x192; ĂŽn TimiĹ&#x;oara. PÄ&#x192;rinĹŁii ei au fost puĹŁin surprinĹ&#x;i de aceastÄ&#x192; decizie, deoarece ea a fÄ&#x192;cut pregÄ&#x192;tire pentru Academia de Studii Economice, dar s-au obiĹ&#x;nuit. La ĂŽnceput, facultatea i s-a pÄ&#x192;rut grea, pĂ˘nÄ&#x192; s-a obiĹ&#x;nuit cu cantitatea de materie pe care trebuia sÄ&#x192; o ĂŽnveĹŁe, dar mai ales cu timpul scurt ĂŽn care trebuia sÄ&#x192; o facÄ&#x192;. DupÄ&#x192; ce terminÄ&#x192; facultatea ar vrea sÄ&#x192; rÄ&#x192;mĂ˘nÄ&#x192; ĂŽn TimiĹ&#x;oara, un oraĹ&#x; care ĂŽi poate oferi un viitor mai bun decĂ˘t cel pe care ĂŽl poate oferi Valea. Cu toate astea, nu exclude posibilitatea de a deveni profesor ĂŽn Valea Jiului. Dan BARBU

&RPXQLFDW GH SUHVÄ&#x152;

Dora Dora mi-a fost colegÄ&#x192; ĂŽn generalÄ&#x192;, unde alÄ&#x192;turi de ea, de Edwina Ĺ&#x;i de mulĹŁi alĹŁii am ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁat sub ĂŽndrumarea domniĹ&#x;oarei AmbruĹ&#x;. DupÄ&#x192; terminarea clasei a VIII-a, Dora a vrut sÄ&#x192; ĂŽĹ&#x;i continue studiile, la Liceul de InformaticÄ&#x192;, dar nu a fost admisÄ&#x192;. Ă&#x17D;n schimb, a fost admisÄ&#x192; la Liceul Economic, pe profilul de turism. De la Liceul Economic a reuĹ&#x;it sÄ&#x192; se transfere, dar, din pÄ&#x192;cate, media ei nu era suficient de mare ca sÄ&#x192; ajungÄ&#x192; la ce profil ĂŽĹ&#x;i dorea. A studiat primul semestru la un profil real, iar din semestrul doi din clasa a X-a reuĹ&#x;it ĂŽn final sÄ&#x192; ajungÄ&#x192; la ce profil vroia. Aici Ĺ&#x;i-a continuat studiile pĂ˘nÄ&#x192; la terminarea liceului. La bac spune cÄ&#x192; nu s-a chinuit prea mult, deoarece a dat din istorie, geografie Ĺ&#x;i romĂ˘nÄ&#x192;. La facultate a vrut sÄ&#x192; meargÄ&#x192; la TimiĹ&#x;oara, la Politehnica. Profilurile pe care le-a ales au fost ingineria mediului Ĺ&#x;i ingineria autovehiculelor. A fost admisÄ&#x192; la ambele, dar a ales sÄ&#x192; facÄ&#x192; Facultatea de MecanicÄ&#x192;, la profilul ingineria autovehiculelor. Dora crede cÄ&#x192; ar avea o Ĺ&#x;ansÄ&#x192; mai bunÄ&#x192; la ingineria auto faĹŁÄ&#x192; de cea a mediului, deoarece la mediu este foarte greu sÄ&#x192; profesezi ĂŽn domeniu, iar la autovehicule ar avea o Ĺ&#x;ansÄ&#x192;, deoarece maĹ&#x;inile si tehnologia evolueazÄ&#x192; ĂŽn permanenĹŁÄ&#x192;. Nici Dora nu vrea sÄ&#x192; se ĂŽntoarcÄ&#x192; acasÄ&#x192;

AUGUST 2013

MODERNIZAREA CABINETELOR DE SPECIALITATE AMBULATORII DIN CADRUL CENTRULUI DE SÄ&#x2039;NÄ&#x2039;TATE 08/7,)81&Ä¨,21$/ PETRILA Primarul oraÄ&#x201A;ului Petrila, domnul Ilie PÄ&#x152;ducel, a semnat la 24 iulie 2013, la TimiÄ&#x201A;oara, contractul de finanÄŠDUH SHQWUX SURLHFWXO Ă&#x2026;MODERNIZAREA CABINETELOR DE SPECIALITATE AMBULATORII DIN CADRUL CENTRULUI DE SÄ&#x2039;NÄ&#x2039;TATE 08/7,)81&Ä¨,21$/ PETRILAÂľ Cod V/31/3/3.1/328/01.03.2010 Cod de ĂŽnregistrare ĂŽn SMIS: 17852, derulat prin Regio - Programul OperaÄŠional Regional 2007- $[D SULRULWDUÄ&#x152; 3. Ă?PEXQÄ&#x152;WÄ&#x152;ÄŠirea infrastructurii sociale, Domeniul de intervenÄŠie 3.1 Â˛ Reabilitarea /modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de VÄ&#x152;QÄ&#x152;WDWH, implementat la nivel naÄŠLRQDO GH FÄ&#x152;WUH 0LQLVWHUXO 'H]YROWÄ&#x152;ULL 5HJLRQDOH Ä&#x201A;i AdministraÄŠiei Publice, ĂŽn calitate de AutoriWDWH GH 0DQDJHPHQW LDU OD QLYHO UHJLRQDO GH FÄ&#x152;WUH $genÄŠia de Dezvoltare RegionalÄ&#x152; 9HVW RUJDQLVP LQWHUPHGLDU DO SURJUDPXOXL FH PRQLWRUL]HD]Ä&#x152; LPSOHPHQWDUHD DFHVWXL SURLHFW PrimÄ&#x152;ria oraÄ&#x201A;XOXL 3HWULOD D GHPDUDW LPSOHPHQWDUHD SURLHFWXOXL Ă&#x2026;Ă&#x2026;MODERNIZAREA CABINETELOR DE SPECIALITATE AMBULATORII DIN CADRUL CENTRULUI DE SÄ&#x2039;NÄ&#x2039;TATE 08/7,)81&Ä¨,21$/ PETRILAÂľ care are ca obiectiv general Ă&#x17D;mbunÄ&#x152;tÄ&#x152;ÄŠirea calitÄ&#x152;ÄŠii infrastructurii serviciilor de asistenÄŠÄ&#x152; medicalÄ&#x152; din oraÄ&#x201A;ul Petrila, iar ca obiective specifice Â&#x2122; Oferirea de servicii de sÄ&#x152;nÄ&#x152;tate populaÄŠiei, ĂŽn cadrul centrului de VÄ&#x152;QÄ&#x152;WDWH PXOWLIXQFÄŠLRQDO din RUDÄ&#x201A;ul Petrila, ĂŽn specializÄ&#x152;rile medicale necesare Â&#x2122; Crearea condiÄŠiilor corespunzÄ&#x152;toare pentru oferirea de servicii de asistenÄŠÄ&#x152; medicalÄ&#x152; specializatÄ&#x152; esenÄŠiale pentru cetÄ&#x152;ÄŠenii din RUDÄ&#x201A;ul Petrila Rezultatele estimate ale proiectului sunt: - centru de VÄ&#x152;QÄ&#x152;WDWH PXOWLIXQFÄŠLRQDO reabilitat Ä&#x201A;i echipat astfel: 15 Cabinete amenajate ĂŽn clÄ&#x152;direa ambulatoriului conform standardelor Ä&#x201A;i normelor ĂŽn vigoare, 8 Grupuri sanitare pe sexe, amenajate ĂŽn clÄ&#x152;direa ambulatoriului conform standardelor in vigoare, 5 Laboratoare amenajate conform standardelor Ä&#x201A;i normelor ĂŽn vigoare, 9 sÄ&#x152;OL GH DÄ&#x201A;teptare, sistem de ĂŽncÄ&#x152;lzire autonom asigurat prin centralÄ&#x152; termicÄ&#x152; proprie, sistem energie neconvenÄŠionalÄ&#x152; panouri solare, sistem de climatizare, 77 echipamente medicale, clasa energeticÄ&#x152; B a clÄ&#x152;dirii centrului de VÄ&#x152;QÄ&#x152;WDWH PXOWLIXQFÄŠLRQDO Beneficiari direcÄŠi: sunt reprezentaÄŠi de 12.000 pacienÄŠi/an care beneficiazÄ&#x152; anual de serviciile medicale din Centrul de VÄ&#x152;QÄ&#x152;WDWH PXOWLIXQFÄŠLRQDO Petrila, judeÄŠul Hunedoara Ä&#x201A;i din localitÄ&#x152;ÄŠile componente a RUDÄ&#x201A;XOXL 3HWULOD; 22 cadre medicale care vÄ&#x201A;i desfÄ&#x152;Ä&#x201A;oarÄ&#x152; activitatea ĂŽn cadrul ambulatoriului integrat al acestuia; administraÄŠia publicÄ&#x152; localÄ&#x152; Perioada de implementare a proiectului este de 12 luni. 9DORDUHD WRWDOÄ&#x152; D SURLHFWXOXL HVWH GH 9.765.881.25 lei din care: 7.480.278,14 lei finanÄŠare nerambursabilÄ&#x152; de la Uniunea Europeana prin Fondul European de Dezvoltare RegionalÄ&#x152;. Persoana de contact: Lang Mihaela Dana, Manager proiect Date de contact Tel/fax: 0254/550760, 0254/550977 E-mail: primaria.petrila2008@yahoo.com &RQÄŠLQXWXO DFHVWXL PDWHULDO QX UHSUH]LQWÄ&#x152; vQ PRG REOLJDWRULX SR]LÄŠLD RILFLDOÄ&#x152; D 8QLXQLL (XURSHQH VDX D Guvernului RomĂ˘niei!

www.zvj.ro

Ziarul VĂŁii Jiului

REACĹ˘II

Primim la redacĹŁie de la Constantin Dobre, fost organizator Ĺ&#x;i conducÄ&#x192;tor al revoltei minerilor VÄ&#x192;ii Jiului ,

marĹŁi, 6 august 2013

Povestea atentatelor la paternitatea grevei din august 1977

Miron Cozma recidiveazÄ&#x192;, visĂ˘ndu-se cĂ˘nd ĂŽn fruntea, cĂ˘nd ĂŽn spatele grevei Ă&#x17D;n spiritul adevÄ&#x192;rului despre greva minerilor din 1977, prima miĹ&#x;care muncitoreascÄ&#x192; anticomunistÄ&#x192; din RomĂ˘nia, ĂŽn urmÄ&#x192; cu cĂ˘teva sÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂ˘ni am luat atitudine faĹŁÄ&#x192; de inepĹŁiile debitate de Miron Cozma (e drept cÄ&#x192; ĂŽntr-un sÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂ˘nal satiricâ&#x20AC;Ś) despre aĹ&#x;a-zisul sÄ&#x192;u rol jucat ĂŽn urmÄ&#x192; cu 36 de ani. Am solicitat o pÄ&#x192;rere mai multor lideri ai sindicatelor minerilor, foĹ&#x;ti Ĺ&#x;i actuali. Ă&#x17D;nsÄ&#x192;, din cauza laĹ&#x;itÄ&#x192;ĹŁii lor proverbiale Ĺ&#x;i dezinteresului faĹŁÄ&#x192; de istoria minereascÄ&#x192;, aceĹ&#x;tia nu au reacĹŁionat nici pĂ˘nÄ&#x192; ĂŽn ziua de azi. Cu o singurÄ&#x192; excepĹŁie: Constantin Dobre. Dincolo de punerea la punct a bazaconiilor lui Miron Cozma Ĺ&#x;i relevarea adevÄ&#x192;rului istoric despre Lupeni â&#x20AC;&#x2122;77, conducÄ&#x192;torul revoltei din 1977 radiografiazÄ&#x192; Ĺ&#x;i fascinantul istoric al â&#x20AC;&#x17E;atentatelorâ&#x20AC;? la paternitatea conducerii grevei din 1977. Dar cu Constantin Dobre cititorii noĹ&#x;tri vor mai avea ocazia sÄ&#x192; se ĂŽntĂ˘lneascÄ&#x192; ĂŽn paginile ziarului nostru. PuĹŁinticÄ&#x192; rÄ&#x192;bdareâ&#x20AC;Ś (Marian BOBOC)

! "

! " " !

# $%& '()*+,'-. )* ()". $() * /01 ',")2$3) "3& )"4(' * /01 35 2$() 6". '7 )8 * /01 475$('($3) 97"2':4) " 7$)('2 ;4 -(: * /01 "37< "=437 ) (5(&>'3) ()$4"3' $ ?$4' * /01 &(;4745$ '( &(;474 7$), $ )(5(& 7$ * /01 >,"2$() * @11 "35& $4"4(7 * @11 ',")2$3) 7$), 5(',>)4:() * /01 ) " =437 ) + .3$ ' * /01 "(& )45$2 * /01 ",52$3) 4 5 +47 4 ' ;4 97'3",4$3)4 6 (7$3<5()8 * /01

! "# $ %& ' ( & * A1 * /A1 B C * A1 * /A1 " * D1 * /11 * D1 * /01 " * EF1 * /A1 -C * EF1 * DA1 & 6 8 * A/ * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ( * G * A01 9 H * G * /01 9 H * G * /01 5 * G * /01 5 B * G * /01 - ! * G * /01 : I I I * / * /01 : * * * / * /01 4 * / * /01 & ! C * / * /01 B ! H * / * /01 ' ! * / * /01 ( * / * @A1 < C * / * DA1 ' * G * AA1 4 C * ! * / * DA1 $ * / * DA1

( )# * + (, -- . "( * (,/

www.zvj.ro

J B# 1G/A E11 1E0 # 1@GE G/@ G@0 # KKK *H * # 0 *H

Atentatul nr. 1

Povestea atentatelor murdare la paternitatea conducerii Grevei minerilor din Valea Jiului, Lupeni â&#x20AC;&#x2122;77, Ĺ&#x;i a ĂŽntregului eveniment e poveste lungÄ&#x192; Ĺ&#x;i nu aparĹŁine doar lui Miron Cozma. Primul atentat a fost anunĹŁat de troĹŁkiĹ&#x;tii â&#x20AC;&#x17E;deontologiâ&#x20AC;? de la Radio Europa LiberÄ&#x192; (Radio Free Europe), departamentul romĂ˘nesc, din fosta RepublicÄ&#x192; FederalÄ&#x192; a Germaniei, ĂŽn februarie 1979. Ä&#x201A;ia, de la Radio Europa LiberÄ&#x192;, au anunĹŁat, nici mai mult nici mai puĹŁin, cÄ&#x192; am fost asasinat pe Defileul Jiului ĂŽntr-un accident de circulaĹŁie regizat de cÄ&#x192;tre Securitatea lui CeauĹ&#x;escu. Apoi, dupÄ&#x192; numai un an, a fost rĂ˘ndul celei mai mari organizaĹŁii internaĹŁionale pentru apÄ&#x192;rarea drepturilor omului, cu sediul central la Londra Ĺ&#x;i cu filiale ĂŽn peste 150 de state, vorbesc de Amnesty International. Care, preluĂ˘nd aĹ&#x;anumita Ĺ&#x;tire de la Radio Europa LiberÄ&#x192;, a publicat-o ĂŽn Raportul Anual 1980, raport ce includea numai evenimente petrecute ĂŽn anul precedent.

Atentatul nr. 2

Al doilea atentat a avut loc ĂŽn anul 1986 tot la Radio Europa LiberÄ&#x192;, acelaĹ&#x;i departament romĂ˘nesc, dar de aceastÄ&#x192; data atentatul a fost mĂ˘na ungurilor. Un oarecare refugiat ungur, Izstvan Hossu, pretins miner Ĺ&#x;i ĂŽnchipuit participant de frunte la greva minerilor de la Lupeni, a acordat un interviu lui Neculai Constantin Munteanu, redactor de frunte la departamentul romĂ˘nesc. Ă&#x17D;n acel masiv interviu, ungurul Hossu a debitat minciuni la greu, pretinzĂ˘nd cÄ&#x192; ar fi existat un comitet de grevÄ&#x192;, cÄ&#x192; din acel comitet de greva ar fi fÄ&#x192;cut parte Ĺ&#x;i o domniĹ&#x;oarÄ&#x192; din activul de UTC, cÄ&#x192; eu aĹ&#x; fi vorbit tot timpul la microfon la sfaturile din spate ale unui inginer din Aninoasa, cÄ&#x192; m-a cunoscut

personal, cÄ&#x192; Ĺ&#x;tia sigur c-am fost ucis de aceeaĹ&#x;i Securitate a lui CeauĹ&#x;escu, apoi a ĂŽnĹ&#x;iruit un fel de listÄ&#x192; a revendicÄ&#x192;rilor minerilor citite de mine ĂŽn faĹŁa lui CeauĹ&#x;escu Ĺ&#x;i, ĂŽn final, cÄ&#x192; toĹŁi conducÄ&#x192;torii grevei Ĺ&#x;i multe sute de mineri au fost condamnaĹŁi Ĺ&#x;i trimiĹ&#x;i la Canal la muncÄ&#x192; forĹŁatÄ&#x192;. Dar ungurii nu s-au limitat doar la aberaĹŁiile lui Izstvan Hossu debitate la Radio Europa LiberÄ&#x192;.

Atentatul nr. 3

IatÄ&#x192; Ĺ&#x;i al treilea atentat iniĹŁiat Ĺ&#x;i instrumentat tot de unguri, de data aceasta ĂŽn scopuri politice Ĺ&#x;i de imagine. AĹ&#x;adar, unguri de frunte Ĺ&#x;i de notorietate revizioniĹ&#x;ti din emigraĹŁia din Statele Unite l-au adus la New York pe Izstvan Hossu, i-au cumpÄ&#x192;rat apartament Ĺ&#x;i ulterior au editat, publicat Ĺ&#x;i introdus ĂŽn mai toate bibliotecile Ĺ&#x;i universitÄ&#x192;ĹŁile de stat din SUA, dar Ĺ&#x;i din Marea Britanie Ĺ&#x;i mama dracului mai Ĺ&#x;tie ce altÄ&#x192; ĹŁarÄ&#x192;, o carte intitulatÄ&#x192; â&#x20AC;&#x17E;Ĺ˘ara mea ca o ĂŽnchisoareâ&#x20AC;?, co-autor Ĺ&#x;i mÄ&#x192;rturisitor acelaĹ&#x;i mincinos Izstvan Hossu. Ă&#x17D;n acea carte Hossu ĂŽĹ&#x;i schimbÄ&#x192; fundamental zicerile din 1986 la Radio Europa LiberÄ&#x192;. Mesajul strÄ&#x192;veziu al cÄ&#x192;rĹŁii sus-numite este cĂ˘t se poate de limpede: tot ce am spus eu la microfon minerilor greviĹ&#x;ti de la Lupeni ar fi fost la ĂŽndemnul Ĺ&#x;i sfaturile ungurilor din spatele meu prin chiar Izstvan Hossu; cÄ&#x192; motivul pentru care ungurul Hossu n-a vorbit chiar el la microfon a fost acela cÄ&#x192; minerii romĂ˘ni, ca de altfel toĹŁi romĂ˘nii sunt Ĺ&#x;ovini; cÄ&#x192; eu n-aĹ&#x; fi fost de acord cu ideea ungurilor sÄ&#x192;-l asasinÄ&#x192;m pe Nicolae CeauĹ&#x;escu, sugerĂ˘nd chiar cÄ&#x192; eu as fi fost, citez, â&#x20AC;&#x17E;omul SecuritÄ&#x192;ĹŁiiâ&#x20AC;?, Ĺ&#x;i, ĂŽn final, cÄ&#x192; majoritatea minerilor revoltaĹŁi ar fi fost de etnie ungureascÄ&#x192; Ĺ&#x;i, cÄ&#x192; dacÄ&#x192; n-ar fi fost ei, minerii unguri, n-ar fi avut loc nicio grevÄ&#x192;/ revoltÄ&#x192; minereascÄ&#x192;, pentru cÄ&#x192; romĂ˘nii ar fi

Ziarul Vãii Jiului

REACŢII

marţi, 6 august 2013

fost prea laşi pentru o asemenea ispravă.

Atentatul nr. 4

Al patrulea atentat a avut loc în anul 2006 în „Raportul Tismăneanu”, unde anticomuniştii lui peşte prăjit au reluat măgăriile spuse de Izstvan Hossu, dar şi ce a fost publicat de Amnesty International în Raportul Anual 1980. Nenorocul atentatorilor de mai sus a fost că eu m-am refugiat în Marea Britanie în anul 1990, de unde am putut acţiona persistent, hotărât, cu dovezi imbatabile şi cu succes aproape deplin împotriva atentatorilor care, cu bună ştiinţă, au denaturat şi falsificat adevărul despre greva minerilor din Valea Jiului, Lupeni, august 1977. Ca rezultat al eforturilor mele, ale familiei mele şi în special ale avocaţilor mei am reuşit: 1) să determin Amnesty International să publice în anul 1997 dezminţirea că aş fi fost asasinat; 2) după 2 ani de investigaţii amănunţite am reuşit să-l localizez pe ungurul Istvan Hossu în New York, să-i aflu numărul de telefon de acasă, să-l contactez şi să-l înregistrez, să mărturisească că niciodată nu m-a văzut în viaţa lui (deci, nu ştia cum arătam), că n-a fost niciodată miner, ci doar un prăpădit de lăcătuş mecanic de suprafaţă la mina Petrila, că n-a participat deloc la grevă şi că doar a auzit de la alţii ce s-ar fi întâmplat la greva de la Lupeni, în final, şi-a cerut scuze pentru minciunile debitate la Radio Europa Liberă şi în acea carte; 3) am reuşit să intru în contact direct cu majoritatea bibliotecilor şi universităţilor din Marea Britanie, să le trimit memorii şi dovezi şi să determin conducerile acelor instituţii publice să elimine din dotarea lor cartea lui Izstvan Hossu; 4) să determin aşa numiţii experţi ai „Raportului Tismăneanu”, în anul 2007, să elimine din acel raport mistificările şi falsurile debitate despre mine şi ceea ce a avut loc la Lupeni, 1977, şi să adauge la index cartea „Lupeni ’77. Strict secret. Filajul continuă” scrisă şi publicată în anul 2007, fără participarea mea, de jurnaliştii de investigaţie ai Văii Jiului, Marian Boboc şi Mihai Barbu, şi bazată exclusiv pe documentele securităţii aflate în arhiva CNSAS din Bucureşti, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la greva minerilor Văii Jiului, august 1977. Ce nu am reuşit e faptul că n-am putut intra în contact cu deţinătorii arhivei radioului Europa Liberă, pentru că întreaga arhivă a fost între timp cumpărată de miliardarul ungur George Soros, pe care a donat-o Budapestei, capitala Ungariei – capitală şi ţară pe care nu le-am vizitat niciodată, nu le-am tranzitat vreodată şi nici nu am de gând s-o fac în viitor.

Atentatele nr. 5, 6 ş.a.m.d.

Merg mai departe şi mă ocup acum de

Miron Cozma. Cozma a atentat, după ştiinţa mea, de mai multe ori la paternitatea conducerii grevei minerilor din anul 1977. Prima dată în interviul din 8 mai 2007, acordat din penitenciarul din Rahova lui Eugen Istodor de la „Academia Caţavencu” şi publicat sub titlul „Discotecă cu Miron Cozma: Voi candida la preşedinţie”, Cozma aberând la greu pretinzând că a fost, citez, „liderul din umbră” al grevei. Citiţi mai jos textul-referinţă edificator: „Reporter: Eraţi securistul infiltrat în mină. Cosma: Aşa arată, dom’le, un securist, ca mine?… Reporter: Eraţi mână în mână cu Iliescu. Securist cu un comunist! Cosma: Aţi căzut pradă manipulărilor comunistului nenorocit Iliescu!… Eu am inventat discoteca în zona momârlanilor, acolo unde nici nu se auzise de aşa ceva! Eu am lucrat în mină, în 1977, aveam 7 ani de discotecă. În august 1977 eram repartizat în mină. Eu am fost în spatele revoltei din 1977, eu venind dintr-o familie serioasă din Bihor, oameni care s-au luat fiindcă erau cei mai buni dansatori din locul acela, oameni care nici nu ştiau să scrie, Dumnezeu să-i ierte, eh, în familia aceea, mie mi-a plăcut cartea. Reporter: Şi ce modele aveaţi atunci? Cosma: Nici un model… Reporter: Eraţi cu Beatles? Cosma: Domle, eram rocker, muzica mea era alta, … Aveam plete pe atunci… Reporter: Şi acum aveţi, dar s-au cârlionţat! Cosma: Aşa e la bătrâneţe! Reporter: Ce vă plăcea? Cosma: Spiritul. Rockerii adevăraţi citesc spiritul libertin. Din acest spirit, au apărut, domle, evenimentele din 1977 din Valea Jiului. A doua mare revoltă anticomunistă. Noi l-am arestat pe prim ministrul Verdeţ, l-am sechestrat pe preşedintele Ceauşescu. Eu aveam bodiguarzi pe vremea aia în Valea Jiului, fiindcă erau lupte la discotecă între oraşe, între Lupeni şi Uricani. Mi-am luat toţi şmecherii de peste tot şi mi i-am făcut bodiguarzi. Nimeni nu mişca în faţa mea, nimeni. Era afiş mare în Valea Jiului: „Discoteca cu Miron Cozma!”. Tinerii erau cu mine. Doi din băieţii mei l-au dus pe Verdeţ să vorbească cu Ceauşescu la Neptun. Şi am fost văzut în preajmă şi m-au luat şi pe mine. Câte nopţi am luat şi eu buşeli în biroul Securităţii nimeni nu scrie. Dar nu puteau să-mi facă nimic, că erau tinerii care mă ştiau toţi, români şi străini, că adusese toţi negrii Ceauşescu să facă facultate în Valea Jiului. Deci, nu puteau să-mi facă nimic. Reporter: Aţi turnat? Cosma: Nu, domle, nu. Eu am stat mai mult în lume, între mineri. Eu am stat lângă Ceauşescu, când a venit. Puteam să-l omor, domle, puteam... nu scrieţi asta despre Cosma, nu? Domle, un om al meu, Laleaua

Neagră, s-a luat cu Ceauşescu de piept. Mai mult, eu le-am spus minerilor să-l aplaude. Au zis toţi că a înnebunit Cosma, cum, noi care-l înjurăm? Da, să aplaudăm altfel, să batem în piept cu palmele. Şi peste toată Valea Jiului a ieşit un praf îngrozitor din uniformele minerilor, şi aşa, fiind praful ăla, securiştii nu au văzut şi noi l-am sechestrat pe Ceauşescu. ... Reporter: E curaj că nu aţi fost în frunte în ’77? Cosma: Fiind în umbră nu e chestie de curaj, dar tot în umbră tot ajung lucrurile la urechile Securităţii, dar noroc că eu ţineam Discoteca. Le-am zis: „Băgaţi-mă în puşcarie, hai, că veţi avea greva tineretului!”. Am avut mai mult noroc pe vremea lui Ceauşescu decât acum, că uite sunt în puşcărie”.

şeful statului scrie că Dobre – adevăratul lider al minerilor de atunci – povesteşte în amănunt despre evenimentele de atunci, iar cartea este extrem de utilă pentru cetăţenii care au datoria de a cunoaşte adevărul despre Istoria României.

DEZMINŢIRE

faţă de afirmaţiile şi pretenţiile publice ale lui Miron Cozma că el a fost liderul revoltelor minereşti din Valea Jiului, august 1977. În câteva intervenţii publice, în presa scrisă şi la diferite televiziuni din România, puşcăriaşul Miron Cozma, în mod grotesc şi neruşinat, a afirmat că el ar fi fost liderul grevei minerilor din Valea Jiului, Lupeni, august 1977.

Prima punere la punct a lui Cozma

Am aflat de interviul de mai înainte, repetat şi prin alte mijloace media, cam târziu şi am făcut o dezminţire publică, dându-i şi primul avertisment lui Miron Cozma la data de 5 decembrie 2007. Iată mai jos conţinutul acelei dezminţiri: „Liderul minerilor din Valea Jiului ’77 îl pune la punct pe Miron Cozma. Declaraţiile lui Miron Cozma precum că el ar fi fost liderul minerilor din 1977 l-au făcut pe adevăratul conducător al mişcării minerilor din Valea Jiului să reacţioneze. Constantin (Costică) Dobre se află în prezent în Marea Britanie cu statut de azilant politic. Liderul revoltei minerilor anticomunişti din Valea Jiului a mai fost contestat, prin intermediul primei variante a Raportului Tismăneanu, în care apărea mort şi dispărut. ZIUA a demonstrat că este viu iar Dobre a contestat Raportul ştiinţific. Într-un mesaj transmis recent redacţiei, acesta ne-a declarat că în numele minerilor revoltaţi anticomunişti ai Văii Jiului 1977 este de acord cu apelul public către preşedintele Traian Băsescu pentru oprirea Raportului Tismăneanu de la difuzarea în şcoli şi retragerea lui de pe piaţă. În prefaţa scrisă de preşedintele Traian Băsescu la lucrarea Lupeni ’77 – Sfânta Varvara versus Tanti Varvara, de Mihai Barbu şi Marian Boboc,

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 REACŢII Calific pretenţiile publice şi mincinoase ale lui Miron Cozma ca fiind un atac direct şi josnic la istoria mineritului din Valea Jiului şi o jignire monstruoasă adusa memoriei celor care au suferit şi s-au sacrificat pe altarul luptei anticomuniste. În numele minerilor revoltaţi în august 1977, vii şi morţi, şi a familiilor acestora, doresc să dezmint şi să repudiez public pretenţiile mincinoase ale numitului Miron Cozma, la care adaug următoarele precizări: 1. În toată literatura istorică, atât din Ţară, cât şi din străinătate, dedicată grevei minerilor din Valea Jiului 1977, nu există menţionat numele Miron Cozma; 2. În documentele din dosarele C3594/1 si C3594/2 (acest dosar este pe numele meu) din Arhiva CNSAS, dosare întocmite de fosta Securitate despre greva minerilor 1977, nu există nicio referinţă pe numele Miron Cozma ca manifestant activ sau lider al grevei, cu rezerva ca numitul Miron Cozma să se afle pe lista conspirată a colaboratorilor Securităţii. În martie 2007 am cerut de la CNSAS deconspirarea colaboratorilor Securităţii din dosarul C3594/ 2; 3. În timpul grevei minerilor din august 1977, nu a existat nimeni cu numele Miron Cozma care să se fi făcut cunoscut prin vreo acţiune în interesul greviştilor şi nici chiar colaboratorii mei, mai mult sau mai puţin apropiaţi, nu mi-au adus la cunoştinţă numele de Miron Cozma; 4. În nicio mărturie orală a oricărui participant la greva minerilor din anul 1977 nu există nicio referinţă la numele de Miron Cozma. Îi cer lui Miron Cozma să-şi retragă afirmaţiile mincinoase, să prezinte scuze publice şi să se abţină să mai facă pe viitor orice declaraţie cu privire la greva minerilor Văii Jiului de la Lupeni, august 1977. În caz contrar, voi fi nevoit să-l dau în judecată pentru atentat de falsificare a istoriei şi personificare falsă pentru beneficii de imagine. În acelaşi timp, voi intra în contact cu liderii sindicatelor din Franţa, cei care l-au sprijinit pe timpul detenţiei, cărora le voi pune la dispoziţie dosarul Miron Cozma, pe baza căruia să-şi retragă sprijinul acordat şi să-l repudieze ca pe un fals şi mincinos lider de sindicat. În finalul acestui comunicat public, apelez la mass media din România să nu mai crediteze şi să publice declaraţiile lui Miron Cozma dacă nu sunt însoţite de dovezi incontestabile. Constantin Dobre, Fost organizator şi conducător al revoltelor minereşti din Valea Jiului, august 1977 05 decembrie 2007”

A doua punere la punct a lui Cozma

După 6 (şase) ani de la prima mea dezminţire publică şi primul avertisment dat lui Miron Cozma, constat cu surprindere că numitul Cozma a ignorat avertismentul meu şi recidivează, tot public, cu aceeaşi referinţă la evenimentul istoric al minerilor Văii Jiului, Lupeni, august 1977. Într-un interviu acordat lui Alexandru Vărzaru

www.zvj.ro

marţi, 6 august 2013

de la săptămânalul „Kamikaze” din 11 iulie anul curent, Miron Cozma aberează din nou la greu. Iată extrasul edificator cu referinţa la greva de la Lupeni 1977: „În 1977, exact când m-au repartizat pe mine la Lupeni, a izbucnit revolta împotriva lui Ceauşescu. Trebuie să recunosc un lucru: am fost un laş, nu am vrut niciodată să recunosc ce responsabilitate am avut în evenimentele alea, că de la mine a plecat, că eu am adunat oamenii. Chiar dacă am luat bătaie de la Securitate, nu am recunoscut. În dosarul meu de la Securitate există o poză cu mine ducându-l pe Verdeţ să vorbească cu Ceauşescu la telefon. Ţin minte că nu i-a zis: Să trăiţi, tovarăşu’ preşedinte!, cum mă aşteptam. A început cu un cuvânt: Ambrozie! Era un cod, codul lor pe situaţii de urgenţă. Aşa a priceput Ceauşescu că e grav şi a venit imediat în Vale. Nu am vrut să conduc acele evenimente, l-am lăsat pe Constantin Dobre, de la Paroşeni, care era tare în gură, care avea şi discurs. El vorbea la microfon, el a ieşit în faţă. Eu aveam peste 200 de băieţi, oameni de ordine. Eram un fel de semizeu pe zonă acolo, puteam să fac ce vreau eu. Când a venit, Ceauşescu a trecut prin cordonul oamenilor mei, momârlani cu cuţite şi securi pe ei. Eu dacă voiam să îl fac pastă de mici, pastă de mici îl făceam pe Ceauşescu atunci. Aproape fără să ne dăm seama l-am arestat pe şeful statului. Cine ce să ne mai facă? Securitatea nici nu a intrat pe poartă. La un moment dat, trimit doi dintre oamenii mei, pe Fernando, numit aşa de la ABBA, că eu am lansat melodia asta pe litoral, şi pe Laleaua Neagră. L-a luat ăsta, care avea 130 de kile, o namilă, pe Ceauşescu şi i-a zis: Mă, îţi mai baţi mult joc de noi?! Dar înainte îl trimisesem pe Laleaua Neagră la Dobre să-i spună: Când vine Ceauşescu să îl aplaudăm pe tovarăşu’ preşedinte. Dobre zice: Cum să-l aplaudăm când toată lumea îl înjură? Laleaua zice: Dacă Cozma zice să-l aplaudăm, îl aplaudăm, că altfel te bat! Şi cum credeţi că l-am aplaudat: ne-am bătut cu mâinile peste piept. Imaginaţi-vă: 60-70.000 de salopete îmbibate cu praf şi cărbune negru. Când Ceauşescu a intrat pe la mijlocul culoarului, şi am început să-l aplaudăm, s-a făcut un nor de nu s-a mai văzut Ceauşescu. Şi totuşi piticu’ a avut curaj, s-a dus în faţă la Dobre şi ce crezi că a spus, de ne-a lăsat interzişi pe toţi: Nu trebuia să faceţi ce aţi făcut, eu ştiu viaţa grea a minerilor. Nu eu am făcut programul de opt ore, ci stahanoviştii voştri! Şi aşa şi era, avea dreptate. S-au mai liniştit spiritele când au văzut minerii că tipul e curajos”. („Kamikaze”/11 iulie 2013). Plecând de la totala convingere că numai istoria cea adevărată, cercetată/ investigată, scrisă şi şlefuită/ dăltuită de investigatori şi istorici independenţi şi imparţiali va dăinui în vecii-vecilor, îmi îngădui să fac următoarele precizări: 1. Într-o societate normală teroriştii de stat cu condamnări grele la activ, precum Miron Cozma, sunt lipsiţi de orice credibilitate publică; 2. Bolile psihiatrice, şi, prin tot ceea ce aberează, Miron Cozma arată că acesta e cu adevărat bolnav psihic,

sunt tratate numai în spitale de psihiatrie şi sub strictă supraveghere; 3. Cine creditează public aberaţiile unui nebun de legat, prin semnătură şi prin orice mijloc de comunicare în masă şi fără a prezenta nicio dovadă/ evidentă, e probabil tot aşa de bun de legat ca şi nebunul în chestiune; 4. Există un dicton înţelept care se potriveşte subiectul de faţă: „cine se supără pe un nebun şi-l ia în serios, e mai nebun decât nebunul”; 5. Singura soluţie ca răspuns la aberaţiile nebuneşti, pre-internare în spitale psihiatrice de maximă siguranţă, este ironia şi umorul. Dacă, prin orice minune, Miron Cozma va scăpa de internare psihiatrică permanentă, mi-l pot imagina spre sfârşitul vieţii pe o margine de groapă de gunoi înconjurat de puiuţi de „lalele negre”, repetând aceleaşi aberaţii despre greva minerilor, 1977, după care unul dintre ascultători, mai balaoacheş şi niţel şchiop de-un picior, îi zice: „să moara mă-ta?”, după care îl va plezni năprasnic peste trompetă, adormindu-l definitiv.

Umorul, ultima soluţie

Revenind la Miron Cozma din prezent şi în consonanţă cu precizările de mai sus, iată mai jos dedicaţia, cu ironie şi umor, pe care i-o adresez la ultima aberaţie estivală debitată de pe malul mării. „Miron Cozma, laleaua neagră Suflet candriu De barbugiu, Sărac lipit şi pricăjit De istorie trăsnit, Demagog şi mincinică A stat şi la mititică, Visează lalele negre Ca să-ncânte Marinele Haznalişti şi-ai săi amici Aşijderea pe cei mici, Nesimţit şi răsuflat Gura-i pute a rahat, Ticălos de meserie Cum îi vine pe chelie, Servitor la kaghebişti Măgureni şi Iliişti Bolşevici şi stalinişti Ţara să o ungurească Pe români să-i umilească, Fără mamă, fără tată Nici istoria n-o iartă, Canalie din născare Se visează sculă mare, La Lupeniul cel major

Cică-a fost conducător, Nu din gură şi din faţă, Dixit lepra îndrăzneaţă, Ci „din umbră” sau „din spate” Căzând naivii pe spate Şi copiii tot aşa Ascultând la puşlama De mirare şi extaz În faţa calului breaz, Zice Cozma mucalit Ceauşescu-i păcălit De vestitu-i praf stârnit Securiştii cei pârliţi Fură şi ei păcăliţi El cu ceata-i de mitici Visau la pastă de mici Din trupul lui Pingilică Să aibă la Una Mică, Trezindu-se din visare Apăru mirarea mare Ceauşescu avu un spici Lăsându-i mucles pe limbrici Pe limbricii lui pu…i Care-i jignesc pe Eroi, Eroii lui ‘77 Conduşi însă ca la carte Băgând spaima-n p…ici Făcându-se tot mai mici Neştiind cum să mai scape Prin tertipuri disperate, Una fu scăparea lor Listele minerilor Aprobate-n faţa lor De piticul dictator Şi-nghiţindu-şi umilinţa Ţinându-şi făgăduinţa Arătând Lumii de vază Mămăliga explodează Spre mândria tuturor, Cinste lor, minerilor! Iertaţi-mi, vă rog, limbajul Ce mă luă cu necazul Adresat unui pu…i Ce-i jigneşte pe Eroi, Nefăcând-o prima dată De-aia merită răsplată.”

Urare de Ziua Minerilor

Profit de ocazia Zilei Minerului să transmit în primul rând minerilor generaţiei mele, participanţi la gloriosul si istoricul eveniment Lupeni ’77, familiilor celor decedaţi şi minerilor prezenţi ai Văii Jiului o sinceră şi sufletească urare de sănătate, fericire şi împlinirile pe care vi le doriţi.

Constantin Dobre Fost organizator şi conducător al revoltei minerilor Văii Jiului, Lupeni, august 1977

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

Ziarul Vãii Jiului marţi, 6 august 2013

COMEMORĂRI

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”) - Vulcan (Centrul Şansa) - Lupeni (Clubul Sindicatelor) Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0720.726337

DIVERSE

Audit energetic ieftin şi rapid! Cu noi se poate! Relaţii la telefon: 0722.779324

AUTO

Vând Renault Trafic, an fabricaţie 2005, taxe plătite și nerecuperate. Preţ 3800 euro. Relaţii la telefon: 0723.838117 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Tel. 0765.459316

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Tel. 0765.591522

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Tel. 0765.459316

PUBLICITATE 11

Vând maşină de scris firma “Optima”, categorie profesională, stare bună, funcţională. Telefon 0720.601012 Vând receptor Dolce, fără datorii. Preţ 20 euro. Telefon 0761.756839 Vând iepuraşi - uriaş german, 4 luni. Preţ 70 lei/buc. neg. Telefon 0761.798389

IMOBILIARE

S-au împlinit 7 ani de când ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră mamă, soacră şi bunică DUDAŞ MARIANA şi un an de la plecarea dintre noi a tatălui, socrului şi bunicului nostru DUDAŞ GHEORGHE. Nu vă vom uita niciodată! Copiii Liciniu şi Mihaela, Lavinia şi Dan, Ionuţ şi Gianina, Georgiana şi Bogdan, nepoţii Andrei şi Dănuţ

ANGAJĂRI

Cabana Groapa Seacă angajează ospătar, bucătar şi ajutor de bucătar. Relaţii la telefon 0766.337077 Angajez barman pentru bar în Petroşani. Relaţii la telefon 0766. 301556

Firmă taxi angajează dispecer. Relaţii la telefon 0732.635071

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi / maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere.

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Telefon 0726.291090

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Viitorul se prezintă în culori foarte promiţătoare, pentru că primeşti informaţii bune ce vor contribui la succesul deplin al unei acţiuni asupra căreia îţi aduci contribuţia cu multă energie.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ai grijă ce decizie iei în acest moment pentru că aşa cum îţi aşterni, aşa vei dormi. E un moment care trasează, practic, direcţia de mers pe o perioadă mai lungă de acum înainte.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ca să poţi duce mai departe planul pe care îl dezvolţi acum, depinzi totuşi şi de ajutorul altor persoane. Bate la uşa lor, solicită-le sprijinul.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu te aştepta ca părerile tale să fie îmbrăţişate de ceilalţi chiar din prima cu plăcere, pentru că azi naşti numai controverse pe unde treci.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Dacă ţi-ai făcut planuri măreţe cu privire la un proiect de anvergură, se pare că nu va ieşi conform viselor tale. Ceva se va strica pe parcurs şi va destrăma planurile tale cele mai îndrăzneţe.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Relaţii la telefon 0767.806804.

TAXI COMSION RENT A CAR

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 170.000 lei. Telefon 0724.571408

HOROSCOP

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară. Taxă plătită. Telefon 0761.756839

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Ofer autoturism pentru programul Rabla, îndeplineşte toate condiţiile pentru a putea fi valorificat prin acest program. Informaţii şi negocieri la nr. de telefon 0724.930338 Vând tichet rabla. Preţ 1800 lei, negociabil. Telefon: 0735.650498

Nu ştii cum să mai tragi de bani ca să-ţi ajungă mai bine, dar oricât te-ai strădui să mai reduci din unele cheltuieli pentru a te descurca mai uşor cu veniturile actuale, tot va rămâne vreo plată neachitată.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu îţi place ceea ce ai de făcut astăzi la serviciu, sunt sarcini obligatorii care nu te motivează mai deloc şi nu scot la iveală adevăratele tale calităţi.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Dacă stai şi-ţi plângi în pumni că nu ţi-a ieşit cine ştie ce acţiune, pierzi timp preţios, deci ieşi din această pasă proastă şi apucă-te de ceva nou.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Ai mari rezerve cu privire la etapele următoare ale unui proiect şi ai avea nevoie de o garanţie sau cel puţin de o motivaţie pentru a merge mai departe.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Când nu se poate ajunge la un consens pe cale paşnică, atunci trebuie să intervină autoritatea, indiferent ce ar însemna aceasta.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Au loc evenimente deosebite în viaţa personală ce îţi dau curajul să ieşi în faţă şi să-ţi strigi fericirea cu voce tare. Eşti mulţumit de tot ce se petrece.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Uneori ieşirea din impas apare de unde te aştepţi mai puţin, deci nu dispera dacă vezi că nimic nu se mai urneşte de la o vreme.

www.zvj.ro

CMYK

HOBBY

Ziarul Vãii Jiului marţi, 6 august 2013

Un bilanţ îmbucurător pentru cicliştii noştri la Route 68 BIKE Marathon:

Două medalii de aur şi una de bronz

La categoria +35 de ani, mai vechea cunoştinţă a cititorilor ZVJ, petroşeneanul Avram Marius Iancu, a reuşit să se impună categoric. El l-a devansat pe ocupantul locului secund cu peste 9 minute, confirmând, astfel, rezultatele obţinute la alte competiţii. Avram Iancu ne-a declarat că este mândru că este înconjurat (ca în imaginea alăturată) de tinere speranţe ale sportului cu pedale din Valea Jiului, dorind cu ardoare să organizeze pe baze profesioniste mişcarea ciclistă din Valea Jiului. De altfel, eforturile lui sunt confirmate De la stânga la dreapta: de rezultate, iar dorinţele sale trec Ionuţ Alin Chireac, Avram Iancu şi Leonard Mitrică dincolo de cuvinte. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie este posibilă orRecent Gurasada Park a fost gazda a ganizarea unei curse similare la Petroşani. două evenimente Frumuseţea Văii Jiului nu este cu nimic mai prejos decât oricare zonă din ţară, ne-a spus ciclisnotabile. Primul, Route 68 tul nostru, care doreşte să Summerfest 2013, un pună în valoare concert de muzică rock. această zonă, să o Al doilea, Route 68 BIKE facă cunoscută şi prin intermediu acestui Marathon, un concurs de inedit şi solicitant ciclism montan. sport. Avram Iancu este convins că va găsi înţeÎn deschiderea subiectului legere şi sprijin atât acestui material jurnalistic, din partea autorităţilor participarea cicliştilor Văii la locale, cât şi din partea această competiţie, amintim investitorilor locali care că în cele două zile de coniubesc Valea Jiului. Şi cert au încins atmosfera pentru că am amintit de trupe şi solişti care nu mai au nevoie de nici o oameni de afaceri, conprezentare: „Alternosfera”, „Coma”, „The semnăm că deplasarea lui Avram Iancu la case”, „The rock”, „Vama”, „Şuie Paparude”, această cursă a fost posibilă datorită ajutorului „El Negro”, „Emil”, „Castor 604”. Astfel oferit de dl. Nelson Gal şi de dl. Avrămoiu, „încălziţi” putem trece la ciclismul montan. cărora le mulţumeşte şi pe aceasta cale. Ediţia nr. 1 a acestui maraton de ciclism monMarian BOBOC tan, desfăşurat la finele lunii iulie, a atras la startul întrecerii peste 250 de ciclişti din ţară şi din străinătate. La atractivitate competiţiei au contribuit cele două variante de traseu - 40 km (maraton) şi 25 km (adventure) -, ineditul locului de desfăşurare şi, nu în ultimul rând, consistenţa premiilor anunţate pe site-ul oficial al competiţiei. Pentru acest maraton Valea Jiului a mobilizat un număr important de ciclişti, 10 pasionaţi ai sportului cu pedale aliniindu-se la startul competiţiei. Şi, după cum veţi citi, ai noştri nu au dat de pomană la pedale. Bilanţul este îmbucurător: două medalii de aur şi una de bronz. La proba lungă, maraton - 40 de km, lupeneanul Ionuţ Alin Chiriac a reuşit să ocupe locul al III-lea. Pentru a ne da seama de nivelul participanţilor amintim că Marton Blazo a urcat pe prima treaptă a podiumului. Ciclistul maghiar, câştigătorul maratonului, este legitimat la puternicul team de ciclism profesionist, Veszpremi Ke. La cei 33 de ani ai săi, Marton Blazo este un veteran al maratonului şi unul dintre cei mai buni rideri ai Ungariei. La tura scurtă, adventure - 25 de km, la categoria 14–18 ani, vulcăneanul Leonard Mitrică a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului.

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului