1267 site

Page 1

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4400 lei 1$ = 3,3312 lei 1₤ = 5,1866 lei

Vineri, 23 august 2013 Anul VI nr. 1267 12+4 pagini Preţ: 1 leu

Bogaţii judeţului, cu talpa pe capul turnătorului Lupaşcu! Tribunalul Hunedoara – asaltat de cereri prin care se cere obligarea la plată a administraţiei locale din Lupeni. Nota de plată, de peste 600 de miliarde de lei vechi, poate atrage implicaţii penale pentru baronul pesedist Resmeriţă & Co.

Atât primarul Cornel Resmeriţă cât şi directorul executiv Paula Dăbăcan riscă sancţiuni de ordin penal pentru că, deşi legea prevede obligaţii clare în acest sens, au omis cu rea-credinţă să declare insolvenţa administraţiei publice locale. Datoriile administraţiei publice locale, dar şi vechimea acestora, depăşesc deja de foarte multă vreme pragul minim specificat de legislaţia în domeniu pentru depunerea cererii de insolvenţă. Patru firme, patru procese, datorii de peste 600 de miliarde de lei vechi Pe rolul instanţelor de judecată, litigiile în cadrul cărora diverse societăţi comerciale solicită obligarea la plată a administraţiei publice locale sunt de maximă notorietate. În ultima perioadă însă, situaţia a căpătat aspecte realmente dramatice. Patru societăţi comerciale solicită obligarea Primăriei municipiului Lupeni la plata unor debite şi penalităţi care, cumulate, depăşesc pragul de 600 de miliarde de lei vechi. Vorbim de datorii care au deja vechime. Şi care, cu-

mulate, depăşesc limitele minime specificate în legislaţia privind insolvenţa. Cu rea-credinţă, primarul şi directorul executiv nu au depus la Tribunalul Hunedoara solicitarea de declarare a insolvenţei administraţiei publice locale (care ar fi stopat măcar acumularea de datorii accesorii) şi au permis astfel acumularea de penalităţi de întârziere într-un cuantum năucitor. Viva Construct SRL – peste 127 de miliarde de lei vechi În dosarul nr. 6137/97/2013, având termen de judecată la data de 29.08.2013 la Tribunalul Hunedoara, creditorul Viva Construct SRL Deva solicită obligarea Primăriei municipiului Lupeni la plata sumei de 12.741.782,46 de lei, reprezentând contravaloarea facturilor neachitate, dar şi cheltuieli de judecată. Acomin SA – peste 139 de miliarde de lei vechi plus penalităţi În dosarul nr. 5645/97/2013, care a avut termen chiar ieri la Tribunalul Hunedoara, creditorul Acomin SA Deva solicită obligarea Primăriei municipiului Lupeni la plata sumei de 13.910.489,42 lei, debit restant compus din debit principal şi acce“Constituie infracţiune de bancrută simplă şi sorii reprezentând penalităţi de înse pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un târziere până la data de an sau cu amendă neintroducerea sau intro05.06.2013. De asemenea, se soducerea tardivă de către ordonatorul principal licită şi penalităţi de întârziere de credite a cererii de deschidere a procedurii pentru perioada cuprinsă între de insolvenţă a unităţii administrativ-teritori- 06.06.2013 şi data efectivă a plăţii ale într-un termen care depăşeşte cu mai mult debitului. de 6 luni termenul prevăzut la art. 75 alin. (4) Termogaz Company SA – peste din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi com- 163 de miliarde de lei vechi plus penalităţi pletările ulterioare”. (OUG nr. 46/2013 – art. 115) În dosarul nr. 5740/97/2013, care a fost întregistrat la data de “(1) Unitatea administrativ-teritorială este considerată în stare de insolvenţă dacă se află 01.07.2013 la Tribunalul Hunedoara, creditorul Termogaz în una dintre următoarele situaţii: Company SA Haţeg solicită a) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi obligarea Primăriei municipiului exigibile, mai vechi de 120 de zile şi care deLupeni la plata sumei de păşesc 50% din bugetul anual, fără a se lua în 14.024.130,87 lei, conform faccalcul cele aflate în litigiu contractual; tură, dar şi penalităţi de întârziere (...) începând cu data de 28.10.2012 şi (4) Ordonatorul principal de credite al unităţii până la data îndeplinirii efective a administrativ-teritoriale are obligaţia ca, în obligaţiei. De asemenea, se solicitermen de 15 zile de la constatarea stării de tă şi plata sumei de 2.339.808,36 insolvenţă care a intervenit potrivit alin. (1), lei, conform factură, şi penalităţi să solicite deschiderea procedurii privind inde întârziere începând cu data de 28.10.2012 şi până la data îndesolvenţa unităţii administrativ-teritoriale, prin cerere depusă la tribunalul în a cărui cir- plinirii efective a obligaţiei de plată. cumscripţie se află unitatea administrativAviaţia Utilitară Bucureşti SA – teritorială respectivă. Ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale peste 170 de miliarde de lei are obligaţia de a notifica deschiderea proce- vechi durii de insolvenţă creditorilor şi oricăror per- În dosarul nr. 6011/97/2013, având termen de judecată în data de soane interesate”. 29.08.2013 la Tribunalul

Legea este cât se poate de clară

(Legea 273 din 2006, actualizată, art. 75)

Nou! Ţeapa cu codul Enel Recomandăm cititorilor noştri SĂ NU efectueze plăţi în baza unor SMS-uri primite de pe un număr de telefon (la care, desigur, nu răspunde nimeni) prin care, aşa cum rezultă şi din facsimilul publicat, li se indică faptul că ar avea restanţe către Enel. Un cititor al cotidianului nostru, care ne-a şi redirecţionat SMS-ul cu miros de ţeapă, atrage atenţia asupra acestui nou mod prin care cei creduli ar putea fi păcăliţi.

Hunedoara, creditorul Aviaţia Utilitară Bucureşti SA solicită obligarea Primăriei municipiului Lupeni la plata sumei de 17.002.662,72 lei, din care 13.500.000 lei debit restant şi 3.502.662,72 lei - penalităţi de întârziere până la data de 15.07.2013. De asemenea, se solicită şi penalităţi de întârziere pentru perioada cuprinsă între 15.07.2013 şi data efectivă a plăţii debitului. Totalizând,... ...rezultă că, numai către cele patru firme anterior menţionate, Primăria municipiului Lupeni a cumulat datorii de peste 600 de miliarde de lei vechi. Mai exact, pentru pasionaţi, precizăm că este vorba de suma de 60.018.873,83 lei, sumă ce nu include şi pe-

nalităţile care – în condiţiile în care, cu rea intenţie, Resmeriţă şi Dăbăcan, nu cer insolvenţa administraţiei publice locale – se acumulează înfiorător de la o zi la alta. Nici măcar nu există posibilitatea ca, prin propriile averi, cei doi să acopere prejudiciul imens produs şi acumulat, de la o zi la alta, prin cea mai gravă formă de inconştienţă, bugetului public al municipiului Lupeni. Nu rataţi următoarele ediţii ale cotidianului nostru. Urmează informaţii exclusive despre matrapazlâcurile cuplului Simota – Resmeriţă, indivizi implicaţi în păgubirea unor terţe persoane juridice cu sume impresionante, dar şi informaţii foarte exacte despre felul în care (cu încălcarea flagrantă a normelor de utilizare a fondurilor europene) la Primăria municipiului Lupeni s-a inventat un mecanism banal, dar profitabil, de drenare a banilor europeni spre firmele controlate de oameni politici şi funcţionari ai momentului. Cătălin DOCEA

Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI Vineri 23 august 2013

vineri, 23 august 2013

În apropierea Hunedoarei

Vulcan

Miercuri seara, doi tineri şi-au pierdut viaţa într-un cumplit accident, la ieşirea din localitatea Josani.

Controalele efectuate la mijlocul lunii august de către poliţiştii de la Formaţiunea de Poliţie Rutieră din Vulcan s-au soldat cu reţinerea a zece permise de conducere.

Accident mortal Permise de conducere reţinute

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 9:30-11:00 Oameni şi fapte-talk show (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos 19:30-21:00 Linia întâi realizator Cătălin Docea

Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32) * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

Consultaţii gratuite

Potrivit poliţiştilor, „Ciprian B., de 24 de ani, din municipiul Hunedoara, în timp ce conducea un autoturism pe DJ 708E, din direcţia Hunedoara spre Valea Nandrului, la ieşirea din localitatea Josani, nu a adaptat viteza într-o curbă la dreapta, a pierdut controlul direcţiei şi s-a răsturnat în afara părţii carosabile”. În urma accidentului, şoferul şi un pasager, Adrian K., de 18 ani, au murit pe loc. Un alt tânăr ce se afla cu ei în maşină, Florin T., de 28 de ani, tot din Hunedoara, a scăpat cu răni uşoare. Mihaela PETROŞAN

Oferite de studente din SUA Ieri, cinci studente la oftalmologie din SUA, de la Pacific University Oregon, s-au întâlnit cu primarul Devei, Petru Mărginean, după o săptămână în care au consultat sute de persoane şi chiar au oferit ochelari de vedere celor ce aveau nevoie. Delegaţia a fost însoţită de Timotei Rusu, pastorul Bisericii Creştine Baptiste „Sfânta Treime” din Deva. De fapt, tinerele fac parte dintr-un grup de 13 voluntari coordonat de un medic oftalmolog de origine română stabilit de mulţi ani în Statele Unite. Vizita oaspeţilor americani la Deva s-a făcut în baza unui parteneriat încheiat între Biserica Baptistă,

Asociaţia EPA FRAS din Statele Unite ale Americii şi Clinica Pacific University. În cadrul întâlnirii, Petru Mărginean, primarul Devei, a mulţumit conducerii Universităţii Pacific pentru faptul că şi-a respectat promisiunea de a trimite aparatura necesară pentru consultaţii oftalmologice ce va fi folosită în cadrul unei clinici ce va fi deschisă în oraş. La rândul lor, cele cinci studente au mărturisit că în perioada de practică au descoperit faptul că devenii se confruntă cu afecţiuni ale ochilor destul de delicate, unele chiar severe. De asemenea, patologiile sunt mai avansate decât cele ale pacienţilor din Statele Unite. Mihaela PETROŞAN

Reţinerea documentelor a fost făcută, am aflat de la agentul şef principal Mihai Papuc, şeful formaţiunii, în urma acţiunilor pe linie de circulaţie rutieră care au avut loc

Pentru angajatori,

Reguli noi

Printr-un comunicat transmis ieri, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara a anunţat că, potrivit noilor prevederi introduse în legea privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, începând cu 22 octombrie, angajatorii vor avea obligaţia de a anunţa în termen de o zi ocuparea locurilor de muncă vacante comunicate.

„Din data de 22 octombrie 2013 va intra în vigoare noua prevedere introdusă prin Legea nr. 250 din 19 iulie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi pentru modificarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, potrivit căreia, angajatorii au obligaţia informării agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă teritoriale, ocuparea locurilor de muncă vacante care au fost comunicate, în termen de o zi de la data ocupării acestora, în condiţiile legii”,

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

în perioada 14-18 august a.c. Cei mai mulţi dintre conducătorii auto care şi-a încredinţat poliţiştilor permisul de conducere au făcut-o după ce s-a constatat că au comis abateri cum ar fi neacordarea de prioritate, depăşiri neregulamentare, dar şi conducerea autovehiculelor, în localitate, cu o viteză mai mare de 50 km/ h. Gheorghe OLTEANU

se arată în comunicatul de presă. În prezent, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) derulează campania de informare „Mai informat, mai multe şanse!” în cadrul proiectului „Fii Informat!”, în scopul creşterii vizibilităţii instituţiei prin promovarea serviciilor oferite clienţilor. Astfel, în vederea unei informări cât mai corecte şi actualizate, ANOFM va publica zilnic, prin intermediul unui comunicat de presă, locurile de muncă vacante declarate de angajatori. De asemenea, potrivit AJOFM Hunedoara, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pot accesa Serviciul Electronic de Mediere a Muncii, la adresa http://www.semm.ro/LMV/home.seam sau reţeaua de cooperare între serviciile publice de ocupare europene creată pentru facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului European şi Elveţia, EURES România, http://eures.anofm.ro. Mihaela PETROŞAN

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

Deşi la Petroşani tuna,

Nu vă speriaţi! Doar în consiliul local

vineri, 23 august 2013

Cele 23 de proiecte de hotărâre Pesedistul Pascu i-a luat locul lui au fost votate în linişte Simota Ieri, de la orele 15, a avut loc şedinţa ordinară a Consiliului Local Petroşani. Pe lângă cele 20 de proiecte anunţate lista a fost prelungită cu

Bani pentru

altele 3. Toate proiectele au trecut, chiar dacă la unele au fost abţineri sau unii consilierii nu au votat pentru a evita conflictul de interese. Toţi consilierii au fost prezenţi în sală, singurul absent fiind primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. De ieri Petroşaniul are avut şi doi consilieri noi.

Ziua Mondială a Educatorului Cu toate că va fi marcată abia în octombrie, banii ce urmează a fi cheltuiţi pentru Ziua Mondială a Educatorului au fost aprobaţi la şedinţa de ieri. 63.000 de lei, atât au aprobat consilierii. Celebrată la 5 octombrie, Ziua Mondială a Educatorului este un simbol al aprecierii dascălilor. Suma alocată de Consiliul Local Petroşani nu este destinată vreunui bairam general pentru profesori. Vor fi premiate cadrele didactice care, în cursul acestui

an, îşi încheie activitatea profesională. Premierea se va realiza în cadrului unei activităţi festive, unde fiecare dascăl ce părăseşte activitatea va primi 300 de lei. La eveniment sunt invitaţi toţi cei care sunt implicaţi în procesul educaţional.

Până la 1 decembrie

Va fi ori nu ridicat Monumentul Eroilor? Acest proiect cultural a mai fost discutat în consiliul local de liderul PSD Ioan Rus, dar atunci primarul Tiberiu Iacob-Ridzi i-a tăiat avântul lui Rus, spunând că nu vor fi bani la bugetul local pentru proiecte de acest fel. Iată, consilierii PSD nu renunţă la acest proiect şi de data aceasta au şi susţinerea consilierului local PP-DD Ion Toma. Ar fi ideal ca, de 1 Decembrie, pe lângă tradiţionala pomană, oferită de Primăria Petroşani, constând în ciorba de fasole şi sarmalele cu smântână, să fie

După arestarea consilierului local Alin Simota unul dintre locurile consiliului local a rămas vacant. Nu cu foarte mare grabă, consilierul USL a fost înlocuit cu următorul pe lista candidaţilor.

3

nimitate. Viorel Pascu a depus apoi jurământul, emoţionat şi fericit. După care, a luat loc în sală şi a votat alături de colegii săi toate celelalte puncte de pe ordinea de zi. Viorel Pascu face parte din Consiliul de Administraţie al Colegiului Naţional „Mihai „Eminescu”.

Acesta se numeşte Viorel Pascu şi a luat loc în sală lângă consilierii formaţiunii locale PSD. După citirea raportului de către consilierul Postolache, consiliul local a votat numirea în funcţie, în una-

În Petroşani

Creşte numărul cuplurilor semicentenare Un record frumos, care

Având în vedere că se alocă 7.500 de lei din bugetul local, iar premiul pentru fiecare cuplu este de 300 de lei, înseamnă că 25 de cupluri au ajuns la performanţa de jumătate de veac de căsnicie. Doar că numărul acestora poate fi mai mic, pentru că fiecare cuplu primeşte, de regulă şampanie şi flori, care se achiziCostel Postolache, consilier local ţionează USL, a vrut să ştie dacă până la tot din acest 1 Decembrie, Ziua Naţională, va fi bani. înfăptuit şi Monumentul Eroilor, al Premierea cărui soclu zace gol în faţa Casei de va avea

Cultură „Ion Dulămiţă” din Petroşani. inaugurat şi acest monument. Şi Valeriu Butulescu a fost oarecum de acord cu ideea realizării monumentului, în limita fondurilor disponibile. Bine ar fi să-l realizeze chiar un artist local, de aceea avansăm un nume: Robert Hummel.

dovedeşte că familia a fost mereu stâlpul societăţii, iar familia erei muncitoreşti şi industriale este cea mai longevivă.

loc în data de 1 octombrie, de Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, zi stabilită pentru celebrarea bunicilor noştri chiar de Organizaţia Naţiunilor Unite. Toţi consilierii au fost de acord cu propunerea şi sperăm că-i vom vedea şi la premierea cuplurilor de aur din oraşul nostru, cărora le urăm viaţă lungă şi multă sănătate.

Pe acordurile unui marş funebru,

Marius Rad l-a înlocuit pe Alexandru Lăutaru

După cum se ştie, Alexandru Lăutaru a renunţat la calitatea de membru al PDL. Demisia are practic două rânduri, fără a conţine şi motivaţia demisiei. PDL a anunţat demisia membrului de partid şi a impus, conform legii, înlocuirea acestuia cu un nou membru PDL, conform listei electorale pe care a fost votat. În locul lui Lăutaru a venit Marius Rad, activist în apărarea drepturilor romilor. Consilierul Postolache a citit referatul constatator semnat de primarul şi secretarul municipiului, alături de care se aflau actele justificative. Marcel Rad a depus jurământul pentru ocuparea funcţiei. Chestiunea

amuzantă a fost că în timpul jurământului de afară răzbăteau acordurile unui marş funebru. Consilierii au făcut haz de situaţie, apoi au trecut la votarea proiectelor. Printre care şi votarea lui Marcel Rad în Consiliul de Administraţie al Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida”.

Pagină realizată de Alina PIPAN

www.zvj.ro

4

Mâine

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

vineri, 23 august 2013

Jucătorii din Vale sunt la selecţii pentru naţionala viitorului

Cei mai buni fotbalişti, născuţi în anul 2000, din judeţele Hunedoara, Alba, Caraş Severin şi Sibiu îşi vor etala talentul sâmbătă, 24 august, pe Stadionul „CFR” din Simeria, în cadrul unei acţiuni de selecţie pentru accederea în naţionala U14 (sub 14 ani).

Acţiunea de selecţie va consta în desfăşurarea unui meci bilateral între două echipe formate din jucătorii veniţi la trial. O echipă va fi formată din jucători din judeţele Alba şi Sibiu, iar o alta din fotbalişti din Hunedoara şi Caraş Severin. „Evoluţia jucătorilor va fi urmărită de antrenorul-referent al FRF Ciprian Urican, iar el îi va alege pe cei care au calităţi pentru a face parte din echipa naţională. Jucătorii selecţionaţi vor participa în continuare la alte acţiuni

de selecţie desfăşurate la nivel regional sau naţional, iar de acolo pot ajunge în echipa naţională a României”, a declarat Mirel Biriş. „Acţiunea de selecţie este organizată de Federaţia Română de Fotbal cu sprijinul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara şi constituie o excelentă şansă pentru micii fotbalişti de a intra în atenţia lotului naţional. De la noi din judeţ vor veni la trial jucători de la cluburile CNS Cetate Deva, Dacia Orăştie, Minerul Lupeni, Universitatea Petroşani şi CFR Simeria. Din păcate lipsesc cei de la FC Hunedoara, unde este un izvor nesecat de talente, care au pretextat că nu pot trimite copii, deoarece aceştia sunt în vacanţă”, a mai spus Mirel Biriş, preşedintele Comisiei de Copii şi Juniori a AJF Hunedoara. Dan Stroia, organizatorul de competi-

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

ţii al FC Hunedoara, a confirmat absenţa hunedorenilor de la selecţie, însă a precizat că momentul acestei acţiuni este unul răut ales. „Antrenorii de la Centrul de Copii şi Juniori al clubului mi-au spus că ar fi fost vreo 2-3 jucători cu calităţi pen-

tru a participa la această selecţie, dar că ei sunt plecaţi în vacanţă, la bunici. Ne pare rău de situaţie, dar poate că şi momentul ales de FRF este puţin nepotrivit, ţinând cont că acum copiii sunt în vacanţă”, a spus Dan Stroia.

Programul competiţiei este următorul:

Grupa A - ora 09.00, CFR Simeria 1- Victoria Călan; ora 10.00, Victoria Călan - Universitatea Petroşani; ora 11.00, Universitatea Petroşani - CFR Simeria 1; grupa B - ora 09.00, Jiul Petroşani - Viitorul Brad; ora 10.00, Viitorul Brad - CFR Simeria 2; ora 11.00, CFR Simeria 2- Jiul Petroşani. În continuare, de la ora 12.00 va avea loc un concurs de penaltiuri cu participarea a câte doi jucători de la fiecare echipă, de la ora 12.30 sunt programate meciurile pentru locurile 5-6 şi 3-4 (finala mică), iar de la ora 13.30 va avea loc finala mare pentru locurile 1-2, care va desemna câştigătoarea trofeului. Se vor acorda diplome şi trofee pentru „cel mai bun jucător”, „cel mai bun portar”, „golgheterul competiţiei” şi câştigătorul concursului „cel mai bun executant de penalti”.

Urmărit de ghinion,

Deaconescu nu renunţă

Fotbalistul din Valea Jiului, Cristian Deaconescu, în prezent la FC Hunedoara, pare să fie urmărit de ghinion. După ce în urmă cu cinci ani, pe vremea când evolua la defuncta Minerul Lupeni, jucătorul a fost la un pas să nu mai joace fotbal, drama sa se repetă, numai că şi de data aceasta jucătorul vrea să-şi învingă destinul. Revenit în circuitul fotbalului în această vară, Cristian Deaconescu a avut un ghinion cu două săptămâni înaintea debutului sezonului oficial. Jucătorul lui FC Hunedoara a suferit o accidentare soldată cu fractură de tibie în amicalul cu Metalul Reşiţa şi va pierde o bună parte din turul campionatului. Fotbalistul hunedorean îşi doreşte să revină chiar mai repede decât previziunile iniţiale ale medicilor.„Am primit o pasă de la Pepenar, am alergat după minge, Pascal a ieşit şi m-a lovit fără intenţie în tibie. Norocul meu a fost că nu eram cu piciorul pe iarbă, altfel aş fi avut o accidentare mult mai gravă. Nu am ce să-i reproşez lui Pascal, sunt sigur că nu a Fotbal. Liga a IV-a

vrut să mă lovească”, a spus Deaconescu. Fotbalistul hunedorean a fost operat, în picior montându-i-se o tijă de metal, Deaconescu preferând această intervenţie în dauna imobilizării cu ghips. „Operaţia a decurs bine, oasele s-au aşezat cum trebuie. Am ales această intervenţie, pentru a putea reveni mai repede la pregătire. Toţi de la club sunt alături de mine şi le mulţumesc pe această cale”, a mai spus fotbalistul hunedorean. Dacă totul decurge bine, atacantul echipei FC Hunedoara poate reveni pe gazon în 2-3 luni, deşi previziunile iniţiale estimau o perioadă de absenţă de 6 luni, ceea ce ar fi însemnat pierderea întregului tur de campionat.

Fotbaliştii deveni

Făcuţi KO chiar la meciul de prezentare Festivitatea de prezentare a lotului de jucători al noii echipe de fotbal a CNS „Cetate” Deva, desfăşurată la Stadionul „Cetate”, a început sub semnul speranţei şi s-a încheiat cu fotbaliştii deveni „la podea”, în urma înfrângerii cu 0-5 suferită în amicalul cu FC Hunedoara.

Pentru jucătorii de la FC Hunedoara acesta a fost al şaptelea meci amical de verificare, şase fiind încheiate cu victorie şi unul cu o înfrângere cu Metalul Reşiţa. Astăzi, trupa antrenată de Constantin Olariu are programat ultimul meci test, tot cu Metalul Reşiţa, în deplasare.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Forţa Jiul!

Mâine, 24 august, va debuta o nouă ediţie a Campionatului Judeţean la Fotbal. Jiul Petroşani revine în această competiţie, după ce a fost exclusă din cauza datoriilor.

Cu planuri mari şi ambiţie cât cuprinde, „minerii” au de luat o revanşă morală faţă de propriii

www.zvj.ro

suporteri. Cu Marin Tudorache, Toni Sedecaru, Damian Militaru şi Radu Ion în formula de bază a

conducerii, toţi foşti notabili jucători, Jiul are toate atuurile să demonstreze că speranţa moare ultima. Cu un lot de jucători foarte tineri şi cu dorinţa lui Radu Ion de a reveni la 44 de ani pe gazon în postura de antrenor secund–jucător, petroşenenii au toate şansele să spere la o primă victorie în partida pe teren propriu cu Retezatul Haţeg. Suporterii şi-au anunţat deja prezenţa într-un număr destul de mare la acest prim meci al favoriţilor.

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

vineri, 23 august 2013

Iorgovanu este perfect pregătit

5

Zeci de turişti din ţară o vor lua la fugă „Traseul are caracter montan, este neamenajat şi neprotejat, Retezatul Mic este o zonă sălbatică şi uneori imprevizibilă din punct de vedere al vremii. Faptul că această competiţie

bun început faptul că această competiţie se adresează persoanelor cu experienţă montană. Fiecare dintre check-pointurile menţionate pe hartă va fi luminat cu făclii; astfel se va crea un şir de lumini vizibile pe fiecare vârf străbătut. Traseul include în proporţie de 80% cărări montane, asfalt, porţiuni de pădure, gol alpin, mici porţiuni de grohotiş. Traseul este alergabil în proporţie de 90%. Include şapte puncte de control, trei puncte de supraveghere ale Salvamont şi trei puncte de realimentare. Pe lângă acestea, vor fi supravegheate zonele cu potenţial ridicat de risc dintre check-pointuri. Comunicarea se va face prin staţii emisie – recepţie. se desfăşoară pe timp de noapte va Lungimea traseului este de 15 km. creşte nivelul de concentrare şi de diTraseul va fi marcat cu bandă reflecficultate. Traseul va fi foarte bine torizantă, anul trecut s-a dovedit a fi marcat, iar noi, ca organizatori, ne eficientă, toţi concurenţii ajungând la vom lua toate măsurile de siguranţă, finish. Rugăm toţi participanţii să cu toate astea vrem să înţelegeţi de la exercite o atenţie sporită la prima partea a coborârii din Piatra Iorgovanului, în anumite porţiSocietatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. ne scrie că uni traseul trece la 2-3 m în Ziarul Văii Jiului a avut dreptate din nou dreapta de prăpastie. Zona de lângă prăpastie urmează să fie închisă cu mai multe rânduri de bandă reflectorizantă, sfatul nostru este să alergaţi cu atenţie în această zonă”, atenţionează organizatorii. Referitor la articolul domnului Director Cătălin DOCEA legat de achiziţia unui laptop de 7.300lei de către Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. dorim să Un alt lucru pe care organiza-

S-au finalizat înscrierile online pentru Iorgovanu Night Run. Data limită de înscriere a fost 21 august. Se vor mai putea face şi la faţa locului înscrieri, doar că taxa de participare creşte de la 70 la 100 de lei. Până ieri erau înscrişi 75 de amatori să cucerească Iorgovanu pe timp de noapte şi să câştige locul fruntaş în concurs.

Către, Redacţia Ziarul Văii Jiului

menţionăm următoarele: Achiziţionarea respectivului computer (sistem de verificare şi achiziţii date) era destinată exclusiv unei aplicaţii tehnice privind monitorizarea instalaţiilor electrice printr-un sistem portabil de termoviziune, cu operare în spaţii industriale deschise, care să lucreze cu pachete de informaţii foarte mari. În perioada derulării achiziţiei, Directorul General al Societăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A. se afla în concediu de odihnă, aflând despre acest subiect din presă. S-a reanalizat oportunitatea procurării acestui laptop şi s-a luat decizia anulării acestei achiziţii şi utilizarea echipamentelor ce pot fi disponibilizate din cele existente în dotarea unităţii. Vă mulţumim pentru corectitudinea celor semnalate. Cu consideraţie, Birou de Presă al Societăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A.

torii l-au menţionat fiecărui concurent este faptul că nu vor putea intra în concurs fără lanterna frontală. Nu sunt primiţi în concurs concurenţi cu telefoane, chiar dacă sunt Nokia, au lanternă şi bateria ţine 7 zile. Toţi concurenţii sunt aşteptaţi sâmbătă seara la Câmpuşel. Validarea înscrierilor şi distribuirea numerelor de concurs se va face la faţa locului până la ora 21:00. Şedinţa tehnică va avea loc la start la ora 20:00 în perimetrul bazei de la Câmpuşel. Cronometrarea se va face la secundă. Startul se va da în data de 24.08.2013 - ora 22:00 - de la Câmpuşel (casa de vânătoare). Timpul limită de parcurgere a traseului este de 5 ore, concurenţii care depăşesc timpul limită vor fi încurajaţi să insiste cu antrenamentul... Baftă tuturor şi felicitări Clubului Alpin Valea Jiului. Concursul face parte din seria competiţiilor Zilelor Oraşului Uricani, al căror apogeu va avea loc la finele săptămânii viitoare.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

vineri, 23 august 2013

Ambiţia lui Gheorghe Ile:

„Luceafărul” din Vulcan să fie cea mai modernă sală de cinematograf şi de spectacole din Valea Jiului

Lăsând la o parte săptămâna şi cele câteva zile care mai sunt din luna asta, au mai rămas exact trei luni. Nu, nu până la Crăciun sau Revelion, pentru că până acolo mai trebuie adăugată una, ci până la 1 Decembrie, ziua naţională a românilor. Când, indiscutabil, la Vulcan va avea loc şi redeschiderea sălii complet renovate a Cinematografului Luceafărul.

Că i se va zice

tot aşa sau că i se va schimba denumirea este încă ceva de nepătruns, la care doar primarul Gheorghe Ile poate veni cu lămuriri. Important este, însă, că, nici nu încape vorbă, lucrările de renovare şi de modernizare a sălii de cinematograf se vor termina în ceva frumos de tot. Asta, da, am putut să scot de la primar.

durile acestea, interiorul sălii - loc în care s-a muncit şi se munceşte cel mai mult - este, în mare, gata. Tavanul şi ceva pe la scenă mai trebuie finisate

Undeva,

Nu-i vina nimănui

că entuziasmul de la început, cum că lucrările vor dura doar trei-patru luni, s-a pierdut pe parcurs. Este de înţeles asta, din moment ce, între timp, au intervenit fel de fel de probleme legate fie de obţinerea avizelor de siguranţă impuse de instituţiile care se ocupă cu eliberarea lor, fie cele de ordin financiar. Pentru că avizele despre care aminteam au însemnat cheltuieli în plus.

Ceea ce-i

de reţinut este, însă, că, deşi uneori ritmul lor a fost mai lent, lucrările nu au contenit. Iar în vara aceasta au prins viteză, nu glumă. În momentul în care citiţi rân-

de 7,2 x 4 metri. Deasupra intrării în sală a fost deja fixat suportul care va susţine videoproiectorul. Acesta, cât şi ecranul special vor fi aduse de către oamenii firmei care le livrează. Ei vor fi aceia care le vor monta, împreună cu sistemul audio care însoţeşte aparatura de proiecţie, şi tot ei le vor face proba, după cere le vor preda beneficiarului.

şi date cu vopsea lavabilă. Cu lavabilă vor fi acoperiţi şi pereţii laterali. Asta, însă, doar după ce vor fi montate cele două geamuri speciale pentru deshumare. Da, într-adevăr, sună, de te ia cu groază, dar, am fost asigurat, aşa le spune. Sunt geamuri care, fiind prevăzute cu senzori, se deschid automat în caz de incendiu. Plus că ele sunt atât de deştepte - m-a asigurat ing. Costică Postolache, încât creează bariere antifum.

Pe scenă,

câţiva muncitori plachează tavanul cu rigips acustic, iar alţii ridică suportul pe care va fi montat ecranul 3D. Care, aşa ca să ştiţi cum veţi viziona filmele, are dimensiunile

În loc de,

în prima săptămână a lunii noiembrie, va fi pusă pe jos mocheta şi vor fi instalate rândurile de fotolii confortabile din care nu-ţi va mai veni să te ridici după terminarea filmului sau a spectacolului. Din câte am văzut eu acum vreo două-trei luni pe nişte pliante arătate de primarul Gheorghe Ile, pare-se că tapiţeria acestora şi cortina vor fi de culoare roşie.

Cât timp

vremea mai ţine cu muncitorii, afară se va lucra la amenajarea parcărilor din lateralele şi spatele sălii de cinematograf. Cu tot ce ţine de treburile astea, am fost asigurat: asfaltare, amenajarea spaţiilor verzi. Cu asta am încheiat ce am avut de scris şi vreau să cred că, la fel ca mine, atunci când va fi să intraţi în noua sală de cinematograf din Vulcan, chiar că o să rămâneţi cu gura căscată.

Acum este doar o gazetă ... pe perete Dacă mai demult se punea mare preţ pe ele, în prezent sunt complet date uitării. Le vezi rar de tot şi, dacă e să mai existe vreuna pe undeva, aceasta e coşcovită şi ca vai de ea. Mă refer, după cum

v-aţi dat seama, la acum demodatele gazete de perete, aflate la mare cinste cu ani şi ani în urmă. Atunci când nu se prea auzea de comisionul încasat din importul cărbunelui, preferată fiind huila neagră de acasă, adică, de aici, din Valea Jiului, şi când ţara avea, într-adevăr, nevoie de cât mai mult cărbune. Bun şi ieftin.

Pe vremea aceea,

gazeta de perete, cum este cea de la EH Paroşeni pe care o aveţi în fotografie, le prezenta aproape zilnic pe cele mai bune brigăzi, randamentele obţinute şi cărbunele extras peste plan de către acestea. Asta pe lângă

www.zvj.ro

nelipsitele articole, redactate mai bine sau mai stângaci, care-i înţepau pe angajaţii certaţi cu disciplina, avându-le alături pe acelea al căror subiect erau normele de protecţie a muncii în subteran.

Acum, după cum se vede,

e şut şi cu gazeta de perete a acestei exploatări miniere. Dar pe cine să mai intereseze şi asta din moment ce EH Paroşeni, cândva etalon în privinţa mecanizării, este trecută pe lista minelor neviabile şi, în câţiva ani, dacă nu mai puţin, i se va cânta veşnica ei pomenire?

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

INTERVIU

vineri, 23 august 2013

Preotul Gabriel Bulf, parohul Parohiei Ortodoxe Române „Sf. Proroc Ilie Tesviteanul”, viitoarea Catedrală a Văii Jiului, şi Paraclisul „Acoperământul Maicii Domnului”:

7

„Consider că Sfântul Proroc Ilie este sfântul care mă ocroteşte şi mă călăuzeşte permanent” (I)

Proiectul ZVJ „Nimic fără Dumnezeu” (episodul 10)

Tată a două minunate fete

- Părinte Gabriel, sunteţi unul dintre slujitorii Domnului, un preot tânăr, dar deja cu multă experienţă, cu notorietate în Petroşani şi în împrejurimi, în zona unde aţi slujit înainte de a veni aici. Totuşi, pentru cei care citesc ziarul nostru de peste mări şi ţări, vă rugăm o succintă prezentare. - Sunt născut la Piteşti pe data de 10 ianuarie 1978, din părinţii Ioan şi Filofteia. Mai am un singur frate, Nicolae, şi am venit cu domiciliul în Valea Jiului în anul 1999, prin căsătoria cu actuala mea soţie, DeliaCorina, fostă Spătaru. Împreună avem doi copilaşi, două fete, Raisa-Maria de 10 ani şi Sara-Ioana de 6 ani şi jumătate. Soţia mea lucrează la Universitatea Petroşani, încadrată pe funcţia de economist. Eu am început activitatea profesională în municipiul Lupeni, ca profesor la Grupul Şcolar Industrial Minier. Apoi am ajuns profesor la Liceul de Informatică Petroşani, unde am predat timp de 7 ani. M-am hirotonit ca diacon în 2000, iar ca preot în 2001, la Parohia Râu Bărbat, cu filiile Hobiţa şi Uric. De-acolo am fost transferat, în septembrie 2012, aici la Petroşani.

Facultatea de Teologie din Piteşti

- Care au fost paşii dumneavoastră până aţi ajuns preot? - Am început Seminarul Teologic Piteşti în 1993, examenele dându-le la Curtea de Argeş la „Neagoe-Vodă Basarab” în 1998, an în care mi-am dat şi capacitatea preoţească. Imediat am intrat la Facultatea de Teologie „Sfânta Muceniţă Filoftea” din Piteşti. După absolvire m-am mutat, cum spuneam, la Petroşani, unde m-am căsătorit. După care am dat din nou capacitatea preoţească la Arad în prezenţa Preasfinţitului Timotei şi a celor din cadrul Sinodului mitropolitan, bineînţeles cu cei care făceau atunci parte în acest sinod din zona Banatului. Apoi am fost hirotonit ca preot în anul 2001. Am rămas cu frumoase amintiri din seminar şi facultate. Mulţi dintre colegii din seminar au îmbrăţişat taina aceasta a preoţiei, alţii, mai puţini, s-au axat pe meseria de profesori de religie. Deja am avut întâlnirea de zece ani. După această întâlnire ne-am făcut un obicei ca în fiecare an, de Ziua Înălţării Domnului, să ne întâlnim la Piteşti şi să stăm de vorbă, să ne depănăm amintirile şi eventual să ne spunem unii altora realizările şi împlinirile. Mai trebuie să spun, tot legat de întrebarea care mi-aţi pus-o, că în 2004 am dat examenul de

definitivat în preoţie, la Timişoara. Tot în acest oraş, în 2008 am dat şi examenul de gradul doi, parcurgând încet toate treptele, mai puţin examenul de gradul întâi. Acesta nu l-am dat, pentru că trebuie să treacă cel puţin cinci ani de la luarea ultimului grad şi abia anul acesta se împlinesc cinci ani de când mi-am luat gradul doi. Pe de altă parte, lucrările de la viitoarea Catedrală, plus celelalte obligaţii şi activităţi pe care le am în parohie şi comunitate mă împiedică, momentan, să mă ocup de acest examen, dar în mod sigur îl voi lua în calcul în viitorul apropiat.

O amintire frumoasă: Mănăstirea Schitul Trivale

- Părinte, vorbiţi-ne puţin de copilăria dumneavoastră şi de cum v-aţi ataşat de Biserică, de învăţăturile lui Dumnezeu, de toate ce ţin de viaţa bisericească şi creştină. - Am avut o copilărie frumoasă alături de părinţii mei, ambii militari de carieră. Pe vremea comunismului, când m-am născut şi eu, părinţii mei nu prea aveau aşa mari cunoştinţe religioase. Cu toate acestea, când m-am hotărât să devin preot, dumnealor nu mi-au impus pe ce drum să merg. Alegerea eu am făcut-o şi ei nu s-au opus. Eu am prins drag de Biserica ortodoxă la Piteşti încă din copilărie. Ţin minte că mergeam la Mănăstirea Schitul Trivale, unde slujea, Dumnezeu să-l odihnească, vrednic de pomenire,

părintele arhimandrit Ciprian. Dumnealui avea drag de tineri când îi vedea venind la mănăstire. De aceea ţin minte că mereu se ocupa de noi. Ne punea la strană să citim, iar noi o făceam cu însufleţire, fireşte cu emoţiile unor copii. Mănăstirea era chiar sub Cartierul Trivale unde eu am copilărit.

O pasă cu… Dobrin

- În Trivale la… Dobrin, ca să facem o mică paranteză. L-aţi prins jucând pe Dobrin? - Da, l-am prins jucând pe cel mai mare fotbalist român. Mergeam şi la meciuri, ba chiar l-am prins şi când s-a retras din activitatea fotbalistică. Tata lucra la unitatea militară 01261, care era situată chiar lângă Stadionul „Trivale”, actualmente „Nicolae Dobrin”, unde juca echipa cea mai iubită din judeţ, FC Argeş Piteşti. Mama era la UM 01225, situată într-o altă parte a Piteştiului…

A rupt rândurile tradiţiei cazone

- Cum de nu v-aţi făcut şi dumneavoastră ofiţer de carieră, ducând mai departe tradiţia cazonă a familiei? - Pentru că nu m-a încântat această activitate militară. Fără să fiu lipsit de modestie, cred că se împlinesc cuvintele „Dumnezeu te cheamă spre misiunea de preot”. Vă spun cinstit, n-am beneficiat de sprijinul părinţilor în a

alege preoţia. Din contră, tata a fost mâhnit că niciunul dintre cei doi băieţi nu a fost atras de haina militară, mai ales că tata a fost şi lector de conducere, iar în familia noastră exista o tradiţie cazonă. Dar am avut această chemare, pe care am simţit-o înlăuntrul meu încă de foarte tânăr. Părerea mea este că un semn în acest sens pot fi şi botezul meu şi alegerea Preasfinţitului Gurie, luminat, zic eu, de Dumnezeu. Am fost botezat la Biserica Sfântul „Proroc Ilie” din Piteşti. Tot acolo am avut şi prima împărtăşanie. Preasfinţitul Episcop Gurie, fiind invitat la târnosirea Bisericii din Uric şi la resfinţirea Bisericii din Râu Bărbat, a dorit să mă implice în acest proiect al construcţiei Catedralei Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul din Petroşani, fără ca eu, înainte, să am vreo sugestie sau vreun gând în acest sens. Încă din momentul botezului sau a intrării mele în creştinism consider că Sfântul Proroc Ilie este sfântul care mă ocroteşte şi mă călăuzeşte permanent. (Va urma) Interviu realizat de Corneliu BRAN

www.zvj.ro

8

Ziarul VĂŁii Jiului

DIN JUDEŢ

O tragedie veche

vineri, 23 august 2013

32 de ani de la operaĹŁiunea „Autobuzulâ€? Dincolo de semnificaĹŁiile legate de marea sărbătoare comunistă, data de 23 august este una aparte pentru judeĹŁul Hunedoara. ĂŽn 23 august 1981 un grup de teroriĹ&#x;ti a deturnat un autobuz Ĺ&#x;i a luat ostatici 40 de persoane. Post de miliĹŁie nepăzit

Tragedia, care a dus la moartea a Ĺ&#x;ase persoane nevinovate Ĺ&#x;i rănirea altor 12, a ĂŽnceput la postul de miliĹŁie din comuna Pui. Profitând de faptul că acest post nu avea o pază foarte bună, un grup de trei indivizi a intrat Ĺ&#x;i a luat trei pistoale mitralieră AKM, calibru 7,62 mm, cu pat rabatabil, cu Ĺ&#x;ase ĂŽncărcătoare pline cu muniĹŁie (180 de cartuĹ&#x;e) Ĺ&#x;i cutii cu ĂŽncă 570 de cartuĹ&#x;e 7,62 mm, precum Ĺ&#x;i trei pistoale calibru 7,65 mm, Ĺ&#x;ase ĂŽncărcătoare, 55 de cartuĹ&#x;e, trei baionete, trei cuĹŁite Ĺ&#x;i o busolă.

Sinistrul drum către SUA

! "

! " " !

#

$%& '()*+,'-. )* ()". $() * /01 ',")2$3) "3& )"4(' * /01 35 2$() 6". '7 )8 * /01 475$('($3) 97"2':4) " 7$)('2 ;4 -(: * /01 "37< "=437 ) (5(&>'3) ()$4"3' $ ?$4' * /01 &(;4745$ '( &(;474 7$), $ )(5(& 7$ * /01 >,"2$() * @11 "35& $4"4(7 * @11 ',")2$3) 7$), 5(',>)4:() * /01 ) " =437 ) + .3$ ' * /01 "(& )45$2 * /01 ",52$3) 4 5 +47 4 ' ;4 97'3",4$3)4 6 (7$3<()8 * /01

Cu acest arsenal la dispoziĹŁie, teroriĹ&#x;tii vor declanĹ&#x;a una din cele mai complexe crize de acest gen din România, cunoscută sub numele de „Autobuzulâ€?. Mai exact, la Călan, cei trei teroriĹ&#x;ti au deturnat un autobuz de călători de pe ruta HaĹŁegHunedoara-OrăĹ&#x;tie ĂŽn direcĹŁia Deva-Făget-LugojTimiĹ&#x;oara. ForĹŁele speciale ale SecuritÄƒĹŁii Ĺ&#x;i miliĹŁiei au ĂŽncercat să-i oprească pe teroriĹ&#x;ti, fără a face victime, dar nu au reuĹ&#x;it. IntenĹŁia celor trei era să folosească această luare de ostatici pentru a ieĹ&#x;i din ĹŁară Ĺ&#x;i a fugi cu destinaĹŁia Statele Unite ale Americii. Ei au fost: Viorel Butincu, iniĹŁiatorul acĹŁiunii, de 32 de ani, din Hunedoara, necăsă torit, de profesie zidar, dar fără serviciu (recidivist Ĺ&#x;i # avea la activ 16 condamnări); !" #! $% !& '( ) * Andrei Drăgănescu, de 29 de & * A1 * /A1

B C * A1 * /A1 " * D1 * /11 * D1 * /01 " * EF1 * /A1 -C * EF1 * DA1 & 6 8 * A/ * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ( * G * A01 9 H * G * /01 9 H * G * /01 5 * G * /01 5 B * G * /01 - ! * G * /01 : I I I * / * /01 : * * * / * /01 4 * / * /01 & ! C * / * /01 B ! H * / * /01 ' ! * / * /01 ( * / * @A1 < C * / * DA1 ' * G * AA1 4 C * ! * / * DA1 $ * / * DA1

* +%! , - *. // $* , !*.0

www.zvj.ro

J B# 1G/A 0 1 0) # 1@GE 2 0 0)/ # KKK *H * # 3 *H

ani, din comuna Pui, căsătorit, cu un copil, recidivist, cu 26 de condamnări; Emil Muntean, de 23 de ani, din Hunedoara, aderent la acest grup, cel care a venit cu o sumă uluitoare de bani la el, echivalentul a peste 17.000 de dolari la acea vreme, adică 800.000 de lei.

Fără milă

ĂŽn intervenĹŁia forĹŁelor de miliĹŁie Ĺ&#x;i Securitate au fost implicate Batalionul de Securitate din TimiĹ&#x;oara, compartimentul ARTA (corespondentul USLA), Inspectoratul de Securitate TimiĹ&#x;, Brigada de grăniceri TimiĹ&#x; Ĺ&#x;i unitatea militară care asigura paza aeroportului TimiĹ&#x;oara. Momentul ĂŽn care s-a sfârĹ&#x;it acĹŁiunea teroriĹ&#x;tilor a fost acela când autobuzul cu ostatici s-a apropiat de o locaĹŁie dintre Lugoj Ĺ&#x;i TimiĹ&#x;oara, ĂŽnainte de intrarea ĂŽn Pădurea Verde. ĂŽn zonă era aĹ&#x;teptat să sosească un detaĹ&#x;ament de la SSI (Serviciul Special de IntervenĹŁie). TeroriĹ&#x;tii erau aĹ&#x;teptaĹŁi de un dispozitiv la care participau peste 100 de luptători. ĂŽn zona aleasă pentru intervenĹŁie s-au purtat negocieri cu teroriĹ&#x;tii. AceĹ&#x;tia cereau un elicopter Ĺ&#x;i 30.000 de dolari, pentru a putea fugi din ĹŁară. Aproape de ora două după-amiaza, teroriĹ&#x;tii ĂŽncearcă să forĹŁeze blocada forĹŁelor de ordine. ĂŽncercând să-i oprească, cei din trupele de intervenĹŁie deschid focul de somaĹŁie Ĺ&#x;i asupra cauciucurilor. ĂŽncepe o perioadă confuză, ĂŽn autobuz se aud focuri de armă Ĺ&#x;i Ĺ&#x;oferul este ucis, probabil ĂŽn momentul ĂŽn care demarase, astfel că autobuzul iese din drum Ĺ&#x;i se opreĹ&#x;te ĂŽntr-un copac. ĂŽn interiorul autobuzului se creează o busculadă, unii pasageri sărind asupra teroriĹ&#x;tilor. ĂŽn numai un minut Ĺ&#x;i jumătate teroriĹ&#x;tii disperaĹŁi au reuĹ&#x;it să ucidă Ĺ&#x;ase oameni ĂŽntre care Ĺ&#x;i o fetiĹŁÄƒ Ĺ&#x;i să rănească alĹŁi 12. Unele surse spun că unul din pasageri a fost ucis de trupele de intervenĹŁie, pentru că a coborât din autobuz având ĂŽn mână una din armele teroriĹ&#x;tilor. Soarta celor trei teroriĹ&#x;ti a fost pe măsura faptei: se spune că Drăgănescu, Ĺ&#x;eful grupului, grav rănit, „a fost ajutat să se spânzure ĂŽn spitalâ€? Ĺ&#x;i a fost ĂŽnmormântat, pe ascuns, ĂŽn Cimitirul Săracilor din TimiĹ&#x;oara. CeilalĹŁi doi, Butincu Ĺ&#x;i Muntean, au fost executaĹŁi ĂŽntr-o pădure pe când mergeau spre locul reconstituirii. Cei doi au fost ĂŽngropaĹŁi, ĂŽn secret, ĂŽn Cimitirul Călugăreni din Deva.

Pentru pompierul ce a salvat viaĹŁa unei tinere,

Avansare excepĹŁională Ioan Claudiu Pălimariu, pompierul care la mijlocul lunii iulie a intervenit decisiv ĂŽn salvarea unei tinere ce risca să se ĂŽnece ĂŽn râul Strei, după ce aceasta a suferit o comoĹŁie cerebrală, a fost ĂŽnaintat la gradul de plutonier major, ĂŽn mod excepĹŁional. La ceremonia care a avut loc ieri, la sediul Inspectoratului pentru SituaĹŁii de UrgenĹŁÄƒ „Iancu de Hunedoaraâ€? al judeĹŁului Hunedoara, a participat Ĺ&#x;i prefectul judeĹŁului, Sorin Vasilescu, care i-a acordat pompierului o diplomă de merit. Locotenent colonelul Viorel Demean, inspectorul Ĺ&#x;ef al ISU Hunedoara, a

evidenĹŁiat ĂŽn faĹŁa ĂŽntregului colectiv faptele pompierului, ĂŽnaintându-l la gradul de plutonier major, ĂŽn mod excepĹŁional, conform ordinului inspectorului general al Inspectoratului General pentru SituaĹŁii de UrgenĹŁÄƒ, colonel dr. Ioan Burlui. Pompierul Ioan Claudiu Pălimariu are 31 de ani Ĺ&#x;i lucrează ĂŽn cadrul DetaĹ&#x;amentului de la OrăĹ&#x;tie.

Pagină realizată de Mihaela PETROĹžAN

Ziarul Vãii Jiului vineri, 23 august 2013

Cătălina Orşivschi – „Zâmbete răzleţe”

Cum medicul curant v-a indicat O terapie pentru ochi, ficat Sau pentru gât, vă spun, pe viitor, Urmaţi o terapie prin umor!

Acesta este îndemnul pe care doamna profesoară Cătălina Orşivschi, din Vama, îl adresează cititorilor volumului „Zâmbete răzleţe”. Este o terapie potrivită pentru această perioadă, deoarece doza de umor se poate lua stând la soare, pe şezlong.

UMOR ÎN HA... MAJOR

9

Aderarea României la Spaţiul Schengen, în viziunea conaţionalilor noştri Noi suntem pregătiţi să aderăm, Ştim limbi străine toţi să învăţăm; Nimic şi nimeni nu ne stă în cale, Mânca-ţi-aş iarăşi lebăda matale! Hotărârea unui puradel Cum vine barza iar la noi acasă, Ca mamei să-i aducă înc-un ţânc Şi cum eu ştiu că lebăda-i gustoasă, Voi încerca şi barza s-o mănânc.

Prietena mea, cartea... Un lucru am aflat de mic: Că-i un prieten cartea, deci, Cum eu la bac nu vreau să pic, O iau în bar şi-n discoteci.

Banii noştri Cheltuim cu cumpătare Banii ce se pierd ca stropii: Pentru taxe şi mâncare Şi-apoi pentru ortul popii.

Criză la şcoală Un şcolar isteţ constată: Criza nu-i înlăturată Nici la şcoală, că aici Notele sunt tot mai mici.

Bărbatul Eu cred că-n lumea asta vastă, Bărbatul e ades hulit Şi nu-i destul de pedepsit Că, la-nceput, a dat o coastă.

Logică „De ai carte, tu ai parte” Îmi spunea ieri un coleg; Dar, cum părţile-s luate, Care parte s-o aleg?

Femeia Femeia e o nestemată, Un îngeraş, o floare rară, O stea pe bolta înstelată... Dar numai cât e domnişoară!

În spaţiul Schengen „Voi nu mă vreţi, dar eu vă vreau!” Spunea cândva Moţoc pe şleau. De-o vreme, soarta e mai grea, Căci Spaţiul Schengen nu ne vrea!

Unei tinere ce-şi etalează goliciunea Cum criza se resimte azi în toate, Tu porţi tricouri peticite-n coate Sau bluze şi cămăşi pân’ la buric Şi fuste ce n-acoperă nimic.

Spaţiul Schengen, în viziunea conaţionalilor E spaţiul vestic, cel în care Controalele-s eliminate, Ai libertate de mişcare, Deci poţi ca „să mangleşti” de toate.

Unei femei moderne Cu rochii din mătase, din cotton, Cu buze mari, nas cârn, ochi negri,-adânci, Frumoasă e, de-ţi vine s-o mănânci, Dar cred că are gust de silicon...

Unei statisticiene cochete Cum multe lucruri sunt stabile În lumea ce ne înconjoară, Şi dumneaei, de ani de zile, Aceeaşi vârstă îşi declară.

Guvernanţilor noştri Vedem cum se rezolvă toate; Menţineţi cam aceleaşi linii: Aveţi acorduri încheiate Cu melcii, racii şi ciulinii.

Unui soţ, la vârsta a treia Nevasta-i e „cu fundu-n sus”, De când iubirea a apus, Iar secretara-i de folos, Fiindcă e cu fundu-n jos. Adam Bărbatul care-a suferit Cu Eva, în grădina sacră, Adam a fost om fericit Că n-a avut nicicând o soacră. Bărbatul erou Deoarece nicicând n-a cutezat Pe faţă soacra să-şi atace, E cert că fi-va nominalizat La Premiul Nobel pentru Pace. „Defrişare” socială Vezi pe-a ochiului retină, Din Carpaţi şi pân’ la mare, Că-i tăiat de-un timp, se pare, Binele din rădăcină. Unui afacerist veros Ne învăţau bătrânii bine Să nu dăm cinstea pe ruşine, Dar nu-i valabil pentru tine: Tu n-ai nici cinste, nici ruşine.

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

www.zvj.ro

10

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE AUTO

Vând set de parbrize pentru Trabant, faţă, spate şi uşi, stare foarte bună. Preţ 150 lei. Telefon 0769.238629 Vând Renault Trafic, an fabricaţie 2005, taxe plătite și nerecuperate. Preţ 3800 euro. Telefon 0723.838117 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Tel. 0765.459316 Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Tel. 0765.591522 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Tel. 0765.459316

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară. Taxă plătită. Tel. 0761.756839

Vând tichet rabla. Preţ 1800 lei, negociabil. Telefon 0735.650498

Ford Focus, Hatchback, 2006, 190.000 km, diesel, 1560 cmc, manuală, euro4, data înmatriculării: 06/2006, ABS, airbag-uri, geamuri electrice, aer conditionat, închidere centralizată, radio/CD, servo direcţie, comenzi volan, fără accident. Nu sunt interesată de schimburi. Preţ: 4650 euro. Tel. 0722.344681, Petroşani

Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100 lei/buc. Tel. 0765.459316, Petroşani

VW Touareg 2007 278.000 km, piele, navigaţie mare (recent montată) motor 2998 cmc. 16.000 EUR pentru variante, 15.000 EUR pentru plata cash, foarte uşor negociabil. Accept variante. Tel. 0731.722227, Petroşani.

Smart ForTwo. Fabricaţie 2001, prima înmatriculare 08.01.2002, 87.000 km, benzină, transmisie semiautomată / secvenţială, euro 3, albastru gri metalizat, jante aliaj, proiectoare ceaţă, geamuri electrice, aer condiţionat, abs, airbaguri, închidere centralizată, radio / cd, primul proprietar în RO, fără accident. Adusă din UK în nov. 2012. Plafon panoramic, semiautomată / secvenţială. Ideală pentru oraş (eventual distribuţie). Arată şi funcţionează bine, n-a avut absolut nicio problemă. Consum mic (aprox. 3%), impozit f. mic (25 lei anual), asigurare ieftină, taxa a fost plătită (200 euro) şi nerecuperată. Fără datorii. Pret fix 2400 EURO. Tel. 0767.897897, Petroşani.

www.zvj.ro

vineri, 23 august 2013

IMOBILIARE Vând casă renovată (parchet, faianţă, termopane), izolată, mobilată, 3 camere, anexat – 4 camere, garaj, beci, Petroşani, str. G. Enescu. Telefon 0737.514100 Vând casă în Colonie, 2 dormitoare, un living, bucătărie, modernizată, preţ 150.000 lei (un miliard jumătate). Telefon 0732.281282 Vând teren intravilan Câmpu lui Neag, 4000 mp, zonă frumoasă, liniştită, preţ negociabil. Telefon 0744.394034 Vând apartament proprietate personală în Vulcan, str. Traian, 2 camere (are îmbunătăţiri). Telefon 0727.128736 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800

Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 170.000 lei. Telefon 0724.571408

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Telefon 0726.291090

Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi / maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere.

ANGAJĂRI

Societate angajează sudor şi lăcătuş cu experienţă în domeniu. Relații la telefon: 0728.870066; 0728.870065. Angajăm vânzător/oare pentru magazin în Vulcan. CV-urile se trimit la g_gmt@ymail.com Rapid RO (şoseaua de centură, vizavi de stadion) angajează vulcanizator şi spălător auto. Relaţii la telefon 0766.337077 sau la sediu. Cabana Groapa Seacă angajează ospătar şi ajutor de bucătar. Relaţii la telefon 0766.337077 SC CORA INVEST GROUP SRL Vulcan angajează dulgher şi fierar betonist Condiţii: experienţă în domeniu minim 5 ani şi lucrări executate, referinţe, capacitate de interpretare proiect. Relaţii la telefon 0728.172890. AUTO CHECK CENTER Petroșani angajează în condiții avantajoase mecanic auto. Relații la telefon 0723.347852 sau la Căsuța Albastră

Complex Hotelier Rustic - Palace Petroşani angajează recepţioner/ă. Relaţii la telefon 0751.199100

Relaţii la telefon 0767.806804.

VÂNZĂRI DIVERSE

150 modele de ROCHII Gală, la comanda clientului, preţ de magazin, de la 334,00 lei, Design for You. Telefon 0720.403101 Vând pavele 6 cm grosime, recuperate, stare bună. Preţ 20 lei. Relaţii la telefon 0744.394034.

PRESTĂRI SERVICII

Efectuez tractări auto pe platformă, la cele mai bune preţuri. Tel. 0727.599580, Petroşani.

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11 HOROSCOP

vineri, 23 august 2013

Audit energetic ieftin şi rapid! Cu noi se poate! Relaţii la telefon: 0722.779324

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Prezenţa ta îi intimidează pe alţii, pentru că ajunge doar să apari într-un loc că şi stârneşti deja valuri în jurul tău.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Eşti de folos celor care se zbat cu problemele de multă vreme. Scoate la iveală latura ta umanitară, filantropică, deoarece este un moment în care sprijinul reciproc va conta cel mai mult.

Lichidare stoc imprimate tipizate! Prețuri 2009 - 2010! Aproape toate tipizatele necesare unei societăți: fișe, bonuri, liste, documente, note, facturi, chitanțe (inclusiv pentru asociații proprietari), coperți arhiva, rapoarte, NIR, note, avize, monetare, condici prezență, etichete, registre, dosare medicale, foi prezență, pixuri, creioane, lipici, alonje dosar, marker, separatoare A4 etc. Trimite cerere de ofertă pe e-mail (zvj2008@yahoo.com), verificăm disponibilitatea în stoc și îți răspundem în cel mai scurt timp. Tel. 0737575582, Petroşani

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Fii mai discret cu planurile tale, mai ales cele care necesită eforturi susţinute din partea ta, ca nu cumva să se trezească cineva să strice tot ce faci.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Descoperi urmările unui gest incorect lăsat de o persoană în care ai avut prea multă încredere. Regreţi naivitatea de care ai dat dovadă, pentru că ai fost avertizat pe diverse căi că eşti dus cu zăhărelul...

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu prea reuşeşti să te concentrezi serios la sarcinile zilei pentru că gândul tău zboară în altă parte. Ai vrea să faci atât de multe, dar nu ai şi energia necesară pentru a confrunta provocările.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Filmări video în orice ocazii, pe orice suport, editare video, filmare cu stedy-cam. Preţuri pentru orice buzunar!

Contact: 0722.44.29.67 0762.65.61.45

Fii extrem de prudent, pentru că se deschide în faţa ta o perspectivă aparent bună, dar care ascunde mari pericole. Sub masca bunelor intenţii, un rival ţi-ar putea crea mari neplăceri.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Este o zi superbă pentru a socializa, a călători, a sta de vorbă cu lumea. Eşti în largul tău în orice mediu te-ai afla, dar cel mai bine te simţi în spaţii largi, în locuri publice.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Dacă şeful te trimite în delegaţie, n-ai încotro, trebuie să laşi orice altă activitate deoparte ca să te supui ordinelor. Nu trebuie să refuzi pentru că ţi-ar putea crea neplăceri...

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Ai mult de lucru, agenda e plină de sarcini complicate ce vor necesita un consum imens de concentrare şi de energie. Eşti conştiincios şi îţi organizezi perfect resursele.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Este o zi de succes pe toate planurile în care ai toate şansele să-ţi vezi visele împlinite. Cu un dram de tupeu, dar şi susţinut de gânduri pozitive, orice este posibil pentru tine.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Viitorul arată bine privit de la nivelul la care ai ajuns şi ceea ce îţi inspiră cea mai mare bucurie este felul în care cei dragi se implică în planurile comune.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nu-ţi place deloc felul în care evoluează un proiect de lungă durata care pare să se fi împotmolit. Oricâtă răbdare ai avea, ai impresia că nimic nu mai înaintează.

www.zvj.ro

CMYK

12

Ziarul Vãii Jiului

CULTURĂ

vineri, 23 august 2013

Ce mai cumpără românul?

„Cumpăr înţelepciune sau 7 x 7 = 44?” Mihai Barbu prin volumul „Cumpăr înţelepciune sau 7 x 7 = 44?” resuscitează o specie jurnalistică, reportajul, care, cel puţin în presa Văii Jiului, dar nu numai, este pe cale de dispariţie.

Consistentul volumul a apărut recent la Editura MJM Craiova pe un format atipic, landscape, inspirat ilustrat,

beneficiind de o scriitură de zile mari şi numărând 245 de pagini, scrise cu un corp de literă decent (11). Cornel Nistorescu, reporter la „bază”, consideră că pentru a scrie reportaj este nevoie, printre altele, „de minte, de curiozitate, de îndoială, de nelinişte, de plăcerea de a pune o virgulă cum trebuie acolo, plăcerea scrisului”, toate acestea reprezentând „un mod de a vedea lucrurile, un mod de a trăi”. Cine se va încumeta să citească volumul „Cumpăr înţelepciune sau 7 x 7 = 44?” va regăsi în reportajele lui Mihai Barbu toate atributele enumerate de Cornel Nistorescu, la care se adaugă cel puţin unul: pasiunea. Cum asupra volumului vom reveni cu o cronică mai amplă, redăm doar răspunsul lui Mihai Barbu la dibacea întrebare De ce trebuie să cumpere omul înţelepciune?: „Şi, totuşi, oare de ce merge omul, de 2000 de ani, la Ierusalim? Un posibil răspuns poate fi şi acesta pe care l-am aflat din Cartea cu pilde al lui

A apărut volumul pelerinului Dumitru Gălăţan-Jieţ

LascarovMoldoveanu. Se zice că un înţelept trăia într-un oraş în care îşi duceau veacul şi mulţi oameni fără minte. Într-o zi, el puse deasupra uşii casei o firmă pe care era scris: Aici se vinde înţelepciune! Trecând pe acolo unul, care se credea prea înţelept, a văzut firma şi s-a oprit. Surâse şi cum era cu servitorul său îi dădu câţiva gologani şi-i zise: - Du-te şi cumpără cu aceşti bani înţelepciune de la negustorul acela! Servitorul merse la înţelept şi-i ceru înţelepciune. Înţeleptul îi spuse: - Spune stăpânului tău că, în tot ce va face, să nu piardă din vedere sfârşitul! Servitorul veni şi spuse acestea

„Şi noi am fost pe Sfântul Munte Athos”

În vara anului 2011, Mihai Barbu întreprinde un pelerinaj la Muntele Athos, publicând în suplimentul ZVJ, Şcoală şi cultură, un amplu reportaj întins pe 12 pagini, reportaj pe care îl publică şi în minunatul său volum de reportaje. Peste un alt an, în toamna anului 2012, un alt colaborator al ZVJ, Dumitru Gălăţan-Jieţ, ia drumul muntelui. Muntelui Athos, bineînţeles. Întors acasă aşterne pe hârtie impresiile sale de călătorie. Volumul are 143 de pagini, plus 67 de pagini (pag. 145-212) cu fotografii color. În cele 139 de text

(pag. 5 – 144), paginat în format A5 cu un corp generos, probabil de 14, Dumitru Gălăţan-Jieţ, descrie experienţa sa de pelerin la Sfântul Munte Athos. Când ne-a dăruit volumul, autorul ne-a spus că „este un volum care nu-l laşi din mână până nu-l gaţi de citit”. Cum îl ştim de om serios, n-avem de ce să-l contrazicem. Ci doar adăugăm, ca o invitaţie la lectură, titlurile capitolelor referitoare la experienţa de pelerin: „Sfântul Munte Athos”, „Avatonul”, „Vizitarea Sfântului Munte”, „Pregătiri

stăpânului său. Omul, care se credea prea înţelept, rămase pe gânduri. Mergând acasă, începu a pune în lucrare vorbele ce le cumpărase şi văzu că-i aduc mari foloase. Atunci le scrise, cu litere de aur, la intrarea casei lui. Ca să fie de folos şi altora…”. Când vom reveni asupra volumului veţi afla şi de ce, contrar legilor aritmeticii, 7 x 7 = 44.

La Editura „Măiastra” din Tg. Jiu a ieşit de sub tipar volumul „Şi noi am fost pe Sfântul Munte Athos” al colaboratorului nostru, Dumitru Gălăţan-Jieţ.

pentru pelerinaj”, „Traseul Petroşani – Drobeta Turnu Severin”, „Drobeta Turnu Severin – Calafat”, „Ouranopolis”, „Kareia (Karyes)”, „Schitul românesc Prodromu”, „Ieromonahul Arsenie Boca în Athos”, „Spre Marea Lavră”, „Marea Lavră”, „Izvorul Sfântului Atanasie”, „Mănăstirea Filoteu”, „Mănăstirea Iviron”, „Schitul Proroc Ilie”, „Mănăstirea Pantocrator” „Chilia

Românească Colciu”, „Mănăstirea Vatoped”, „Schitul Sfântul Andrei”, „Mănăstirea Cultumuş”, „Plecarea spre Ouranopolis”, „Biserica Sfântul Dumitru din Salonic”, „Ştefan cel Mare şi Sfânt în Muntele Athos”, „Dintre binefacerile pelerinajului”, „În loc de încheiere”. Pagină realizată de Marian BOBOC

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului

Galeria din Ziar

CMYK

Supliment de artă plastică din Valea Jiului

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul IV Nr. 23 august 2013 4 pagini Realizat de Mihai BARBU

Revoluţie artistică, internaţională, la Aiud De ce nu şi la Petroşani? Despre cultură şi artă se poate spune că sunt mesagerii cei mai eficienţi, atunci când doreşti să promovezi un loc, un oraş, o comunitate. Arta este un limbaj universal, o formă de deschidere spre sufletul oricui este pregătit şi dornic să primească un mesaj artistic. Toate acestea ni s-au confirmat, încă o dată, la Aiud, în recenta noastră călătorie de documentare, unde în aceste zile se desfăşoară cea de-a optsprezecea ediţie a Taberei Internaţionale de Artă Plastică. Principalul organizator, Fundaţia Inter-Art Aiud, alături de Primăria şi Consiliul Local Aiud, Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură Augustin Bena Alba, Centrul Cultural Liviu Rebreanu Aiud, la care s-au aliniat numeroşi şi generoşi sponsori, asigură de aproape două decenii succesul deplin al unui megaeveniment artistic. Spunem megaeveniment, pentru că tabăra de artă plastică din acest an a reunit la Aiud nu mai puţin de 41 de artişti din 23 de ţări de pe 5 continente. Pictura, sculptura, grafica s-au reunit aici pentru două săptămâni, timp în care creatorii de artă îşi vor lăsa amprenta creaţiei lor asupra unui oraş, despre care, aşa cum ne spunea chiar unul dintre organizatori, se ştia doar că are o puşcărie. Prin efortul susţinut al celor de la Inter-Art, prin numeroasele evenimente artistice organizate în plan local, naţional şi chiar

internaţional, Aiudul a primit binemeritatul titlu de oraş al artelor. Pe scurt, evenimentele acestui proiect de succes au fost tocmai enumerate mai sus, dar, pentru că în orice poveste de succes există şi un personaj principal, trebuie amintit numele celui care a dat viaţă acestui fenomen artistic. El se numeşte Ştefan Balog, artist plastic, dar şi un organizator de excepţie al manifestărilor artistice organizate sub egida Inter-Art.

jurimile sale vor deveni surse de inspiraţie pentru un grup de artişti care se vor materializa la sfârşitul etapei într-o expoziţie de artă plastică, fiind oferite spre admiraţie publicului larg. Fără îndoială, imaginea oraşului de la poalele Parângului va îmbrăca, pentru fiecare artist în parte, o formă şi o imagine specială şi la pecare, cu siguranţă, acestea vor fi cunoscute în cât mai multe locuri. Este credinţa fiecăruia dintre organizatorii acestui eveniment că Petroşaniul merită să-şi recapete dimensiunea culturală pe care o merită. Chiar dacă Fundaţia Ianza Art Intercultural există doar din luna De ce nu şi la Petroşani? ianuarie a acestui an, activitatea desfăşurată până în prezent s-a Mulţi dintre cititori se întreabă materializat în nu mai puţin de cinci poate, de ce povestim despre o expoziţii de grup, la care au tabără de artă dintr-un participat artişti oraş al altui judeţ, care nu plastici din Valea are nicio legatură cu Valea Jiului, dar şi din Jiului. Răspunsul este Germania. Acest unul, pe cât de simplu, pe turneu artistic, pornit atât de concret. Inspirat de la Petroşani, şi-a după modelul celor de la continuat traseul prin Aiud, artistul plastic din oraşe precum Petroşani, Sergiu Cristian Hunedoara, Ianza va demara în curând, Bucureşti, Curtea de sub egida fundaţiei sale Argeş, ca mai apoi, în culturale, prima ediţie a luna mai, să fie pe unei tabere de artă simezele Consiliului plastică la Petroşani. Nu fără să Judeţean din Kronach, Germania. În ţinem cont de greutăţile inerente ale toate aceste locaţii, pe lângă faptul oricărui început, ne place să credem că operele de artă au fost admirate că acest eveniment se va transforma şi comentate, s-a vorbit permanent în timp într-o adevărată tradiţie. despre Petroşani, despre România, Aşadar, începând cu 20 august, despre viaţa culturală a zonei în care pentru o perioadă de două convieţuim. săptămâni, Petroşaniul şi împreE mult, e puţin?

II

SPECIAL

vineri, 23 august 2013

Povestea a 9 oameni vii dintr-o statistică seacă:

5 continente, 23 de ţări, 41 de artişti (E oficial: Petroşaniul vrea să imite Aiudul. Modelul vi-l prezentăm mai jos!)

O tabără care adună, timp de două săptămâni, 40 de artişti din 22 de ţări risipite pe 5 continente, într-un oraş de doar 20.000 de locuitori nu e un lucru obişnuit. Şi, la urma urmei, nici la îndemâna oricui. Pentru că şi Petroşaniul îşi propune ca în viitorul apropiat să spargă gheaţa şi să organizeze o astfel de tabără (desigur, nu la dimensiunile amintite înainte) am plecat zilele trecute, împreună cu prietenul Sorin Oprea, spre Aiud. Ce ştie, azi, lumea despre Aiud? Că are o faimoasă puşcărie şi o tabără cu artişti. Despre primul obiectiv suntem siguri că ştiţi o seamă de lucruri rele. Despre cel de-al doilea suntem convinşi că nu ştiţi mare lucru. După vreo trei ore, am ajuns la Aiud. Imediat după ce am ajuns în oraş, am cotit-o la stânga. După câţiva kilometri, Cristian Ianza ne-a condus în sediul unui fost „ceapeu”. Un întreprinzător local, Emil Andraş, a cumpărat fostele grajduri (prin firma sa cu nume predestinat: „Logos”) şi le-a transformat în spaţii de cazare. A mai adăugat şi o sală pentru organizarea nunţilor. Într-o fostă hală au fost invitaţi toţi artiştii care desenează şi pictează. Sculptorii au lucrat în aer liber. 1. Dacă n-aţi ştiut, v-o spunem noi: nigerienii şi românii sunt la fel

Primul artist pe care l-am întâlnit în tabără a fost dl. Kingsley C. Nwabia din Nigeria. A venit în România, în 2005, şi de atunci nu s-a mai întors acasă. A fost o dragoste la prima vedere. Kingsley scrie şi pictează cu aceeaşi uşurinţă cu care respiră. Acasă, la Universitatea din Lagos a studiat microbiologia dar în România şi-a descoperit aceste talente nebănuite. Din 2009 a început să publice cărţi bilingve pentru copii la Editura Coresi din Bucureşti sub titlul generic „Paths to wisdom”/ „Drumuri către înţelepciune”. (La Aiud am făcut schimb de cărţi. Eu i-am oferit ultima mea carte intitulată „Cumpăr înţelepciune”.) Până acum Kinglsey a publicat nouă cărţi în format liliput, tipărite în excelente condiţii grafice. Ele conţin, fiecare, o poveste din Africa. La şcoala particulară din Bucureşti, unde preda engleza, copiii se plictisiseră să mai vadă doar poveşti produse de Disney şi voiau altceva. „Vreţi să vă spun o poveste din Africa?”. Copiii au fost încântaţi să asculte basme nigeriene. Şi părinţii au apreciat foarte mult această schimbare pentru că toţi copiii erau foarte atenţi. Totul era atât de nou pentru ei. V-am spus cum s-a apropiat un specialist în microbiologie de literatură. Ştiţi cum a început Kingsley să picteze? Simplu. A întâlnit, odată, în Bucureşti o fată de care s-a îndrăgostit imediat. Avea o faţă frumoasă şi expresivă. Ca să o transpună pe pânză a învăţat să picteze de unul singur. Acum crede că a ajuns un adevărat artist plastic. Două din operele sale se află la Palatul Elisabeta şi la Cotroceni. Kingsley le-a dăruit, cu egală bucurie şi mândrie, atât regelui Mihai şi cât şi preşedintelui Băsescu. La finalul discuţiei noastre, l-am întrebat pe onorabilul domn Kingsley de ce a lăsat Lagosul pentru Bucureşti şi Nigeria pentru România. „Simplu”, mi-a zis el. „Românii şi nigerienii seamănă foarte mult ca mentalitate şi filozofie de viaţă. Sunt la fel. Atâta doar că românii sunt albi iar nigerienii sunt negri. În rest, nu e nicio diferenţă”.

2. Chemarea străbunilor

Gerd Hessmann e un neamţ care a plecat din România acum 42 de ani. Când era în România, Gerd a fost un foarte bun decorator şi a câştigat de trei ori premiul întâi pe ţară. Ca să-l recompeseze pentru aceste realizări artistice, statul i-a oferit o excursie în Republica Democrată Germană. N-a mai ajuns niciodată acolo. Când a ajuns în Ungaria a vrut să intre în Austria şi vameşii, văzând că e neamţ, l-au lăsat să intre în lumea liberă. În ţară a fost judecat şi condamnat la 3 ani de închisoare. Fiind un sas din Sibiu, nemţii din Republica Federală Germania i-au repartizat o locuinţă, i-au acordat cetăţenia şi i-au dat bani ca să poată porni decent în noua sa viaţă. Acolo a făcut ceea ce au făcut, generaţie după generaţie, ai săi. Her Hessman a restaurat, a decorat şi a pictat. Crede că a moştenit arta străbunilor săi dar vine la Aiud pentru că e convins că, în fiecare an, mai „ciupeşte” ceva de la fiecare artist. „În artă înveţi toată viaţa. La tabăra organizată de Inter-Art vine, fără întrerupere, de 10 ani. An de an. Crede că, aici, e vorba de chemarea străbunilor. E convins că dorul de locurile unde s-a născut n-o să se stingă niciodată. 3. Dl. Cacovean, un fost economist şi un actual pictor din Oraşul Artelor

Ioan Victor Cacovean este un finanţist din Aiud care a ieşit la pensie şi s-a dedicat picturii. Ne spune cu mândrie că a fost unul din fondatorii Inter-Art-ului. A urmat cursurile Şcolii populare de artă şi a îmbinat, în ultimele două decenii, meseria aridă de economist cu pasiunea sa pentru o pictură plină de culoare. Odinioară, ne spune dl. Cacovean. Aiudul se mândrea cu „Metalurgica” şi cu „Fabrica de prefabricate”. Prima întreprindere era supranumită „mecanicul şef al siderurgiei româneşti”. A fost odată ca niciodată... Acum Aiudul s-a autodeclarat „Oraş al Artelor şi al Vinului” şi încearcă să-şi onoreze, cum poate mai bine, noul blazon. Ca economist, dl. Cacovean a ajutat Inter-Art-ul să obţină cât mai multe sponsorizări. Nu era vorba de sume mari dar sunt foarte mulţi care pun umărul la realizarea acestui obiectiv al noului Aiud. Acum, Ioan Victor Cacovean îi ajută ca pictor. El este un artist care pictează, cu har, peisajele zonei.

4. Lena. O artistă frumoasă cu picioarele pe pământ şi cu sufletu-n Web Site-uri

Elena Letova a absolvit Academia de Teatru, Muzică şi Arte Plastice din Chişinău. E o graficiană care declară, cu modestie, că se află, încă, în căutare unui stil propriu. Pentru aceasta lucrează şi expune mereu. Şi acasă şi în străinătate. A participat la mult expoziţii colective.

vineri, 23 august 2013

Deocamdată, a constatat, în mod obiectiv, că nu se poate trăi nici din artă, nici dintr-un salariu de profesoară. Drept pentru care a învăţat temeinic ceva care se caută pe piaţă. A ajuns o bună specialistă în „computer design” şi face, de acasă, web site-uri pentru o companie străină care o plăteşte onorabil. E pentru prima dată într-o tabără de creaţie şi dorinţa ei cea mai aprinsă era, atunci când am întâlnit-o, să călătorească în toată România. Poate că următoarea destinaţie va fi chiar Petroşaniul. 5. Două ziare, două limbi, un singur artist

D-na Horvath Gyongyver a terminat, în anul 1977, Academia „Ion Andreescu” din Cluj, la secţia grafică. A fost şefă de promoţie pe ţară. Drept pentru care a fost repartizată la Cluj, la faimosa fabrică MUCART. A fost încadrată ca proiectant modelator. Şi-a dat seama repede că „fabrica nu-i pentru artişti”. A reuşit, după ce şi-a isprăvit stagiatura, să fie încadrată ca grafician la ziarele „Igoszag” şi „Făclia”. Era plătită de ziarul maghiar dar lucra la ambele cotidiene. Tot aşa cum fotograful era plătit de „Făclia” dar presta şi pentru „Igoszag”. Angajarea sa la ziar a însemnat şi o totală libertate de creaţie. A putut să ilustreze cărţi, reviste şi să participe la expoziţii. La Inter-Art vine de 16 ani neîntrerupt. E cea mai veche participantă. Vine la Aiud pentru că există trei prese cu tot ce are nevoie un grafician. De 15 ani le împărtăşeşte colegilor o tehnică specială numită „colografie”, învăţată de la profesorul ei, Laszlo Feszt. Acesta a fost un mare maestru al acestei tehnici inventate, în urmă jumătate de secol, de graficienii americani. „Aiudul are ceva în aer. Rezultatul acestor tabere e că a influenţat pozitiv noile generaţii. Foarte mulţi tineri aleg să studieze, la Cluj, Artele plastice”. Despre Ştefan Balog, preşedintele Inter-Art-ului, crede că are marele merit că a conceput şi că, mai ales, a menţinut o tradiţie. Şi că a reuşit ca tabăra sa să poată ajunge la majorat. „De ce nu face şi Clujul o astfel de tabără?”. „Nu ştiu. Artiştii din Cluj preferă să participe la tabere nu să le organizeze. Oraşele mari nu fac nimic în această direcţie. Doar oraşele mici au această vocaţie!”.

6. Doamna care a desenat pentru Phoenix un Cantemir, jumătate domn, jumătate inorog

D-na Elisabeta Ochsenfeld a studiat Artele plastice la Timişoara şi a ajuns în Occident în anul 1986. A făcut o cerere de emigrare în 1980 şi a aşteptat şase ani. În tot acest timp a scris nenumărate memorii pentru a putea părăsi ţara. A plecat împreună cu soţul, Victor Cîrcu, şi cu fata lor care avea, pe atunci, doar 10 ani. În Germania a fost foarte bine primită. „Chiar emoţionant...”. A urmat un curs de limbă germană şi, în anul următor, a fost angajată, prin concurs, la Academia de Ştiinţe. Acolo a lucrat 25 de ani, ca grafician documentarist, la un proiect intitulat „Calea Mătăsii”. La proiect au fost implicaţi 3 oameni. Un arhitect, un etnolog şi un desenator ştiinţific. Documentarea o făcea arheologul care pleca, însoţit de doi studenţi, pe Valea Indusului. Acolo lucrau pe un teren sterp, arid, pe o căldură de 50 grade şi în condiţii considerate infernale. O dată la doi ani, cu materialele aduse de pe teren şi interpretate în laboratoare, Academia edita un volum uriaş, în 500 de exemplare, destinat lumii ştiinţifice. Asta s-a întâmplat vreme de un sfert de secol. Credem că orice comentariu despre seriozi-

tatea neamţului, şi în chestiuni ce ţin de moştenirea culturală, este absolut inutilă... Când am adus vorba că românul îi reproşează neamţului că e lipsit de umor, dna Ochsenfeld m-a contrazis imediat: „Neamţul nu cunoaşte băşcălia dar are foarte mult umor”. Părinţii artistei au fost basarabeni. Din acest motiv, artista a avut nostalgia Medelenilor, a casei bunicilor, a locului magic unde poţi să-ţi petreci vacanţele acasă. Din acest motiv şi-a cumpărat, în anul 1991, o casă la Gărâna. A cumpărat-o, atunci, la preţul mic al pieţii. De când cu faimosul festival de jazz de la Gărâna, preţul caselor a explodat. Acum o casă se vinde cu un preţ de 10 ori mai mare decât cel de după Revoluţie. Artista şi-a conceput casa ca pe un spaţiu destinat artelor şi acolo a primit, an de an, artişti de tot felul. „Art house”-ul iniţial a devenit, astfel, un fel de „open house”. Şi-a mai cumpărat un apartament în Timişoara primei tinereţi iar fata sa se întoarce, acum, cu plăcere acasă. Vorbeşte bine româneşte şi se simte în România ca eroii lui Ionel Teodoreanu din „La Medeleni”. Iubind Gărâna, un sat modelat de

SPECIAL III

nemţii aduşi odinioară de Maria Tereza pentru a coloniza un teren virgin, artista vrea să transforme, cu ajutorul unui arhitect, o şură într-o sală de expoziţie. Ar vrea ca totul fie făcut dintr-un lemn alb. Deocamdată, a organizat la Timişoara o expoziţie cu 100 de artişti care au avut ca unică temă „Mesteacănul în pictură”. E vorba de un copac alb, de o rară discreţie şi distincţie ce îl face unic în pădurile dominate de maro şi verde. În tabără, d-na O. (îi spunem aşa, la fel cum Camil Petrescu îşi numea o eroină faimoasă, Doamna T.) picta, cu multă inventivitate, dealuri în diferite viziuni cromatice. Apoi, la finalul discuţiei, am făcut, inevitabil, legătura dintre Timişoara şi Phoenix. Aşa am aflat că dna Elisabeta Ochsenfeld este acea artistă care a pus în operă coperta, imaginată de Victor Cîrcu, pentru „Cantofabule”. Aceasta nu a fost folosită, din cauza cenzurii, decât parţial. Interiorul a devenit copertă fără a mai păstra culorile în care a fost concepută. Imaginea lui Cantemir, jumătate domn, jumătate inorog, a rămas să ilustreze o ediţie jubiliară. Dacă se va mai face vreodată... 7. Tigrul tasmanian mai trăieşte şi datorită drei Michelle Dawson

Michelle Dawson e o tânără care a lăsat Noua Zeelandă pentru Australia din cauza unei iubiri eşuate. Prietenul ei a avut ideea de a se stabili împreună în Australia şi, în ultimul moment, a renunţat. Michelle nu s-a pierdut cu firea şi a urcat în avion, aşa cum a plănuit. A mai fost odată acolo într-o vacanţă şi a lucrat în agricultură. I-a plăcut şi astfel o vacanţă şi o iubire pierdută s-au transformat în destin. A ajuns în Ţara Cangurilor şi a închiriat

o fostă biserică pentru a o locui şi a-şi deschide un atelier. Acum să nu credeţi că era chiar o biserică tipică. Era o casă de rugăciuni pe care o folosea o anumită sectă. Michelle Dawson pictează numai animale. La Aiud picta un tigru tasmanian, o specie care a dispărut şi care va mai exista, poate, doar în picturile drei Dawson. De pictat a pictat de mică pentru că bunica sa a fost o sursă nesecată de cartoane şi culori. Acum a făcut din pictură o meserie din care, iată, se poate întreţine. Expune în trei din galeriile din Byron Bay, o localitate aflată la opt minute de Ocean. Pentru siguranţă mai lucrează două zile pe săptămână, în regim de „part time” tot în galerii. De asemenea, ilustrează şi cărţi pentru

IV SPECIAL

copii („Let’s go to sleep”, pe un text de Margaret Wild). E vreo diferenţă între Noua Zeelandă şi Australia? „Totul e diferit: peisajul, clima şi lumea. Se zice că, deşi şi unii şi alţii vorbesc engleza, zeelandezii sunt ca englezii (adică mai rezervaţi) iar australienii sunt aidoma americanilor. Adică mai extrovertiţi”. Pentru că iubeşte mult animalele care îi populează toate pânzele, Michelle Dawson ne-a declarat că, dacă ar avea bani suficienţi, ar mai cumpăra o biserică şi la noi în ţară. Apoi ar adopta toţi câinii pe care i-a întâlnit pe aici. I-am atras respectuos atenţia că ar avea nevoie nu de o biserică. Ci de ditamai o catedrală...

8. „Alte realităţi”. Văzute şi puse în practică de Ştefan Balog

Sufletul a tot ce se întâmplă la Inter-Art e Ştefan Balog. Ideea i-a venit la Gyomaendrod, un oraş înfrăţit cu Aiudul. Acolo a participat, la începutul anilor ‘90, la o tabără cu artişti în oraşul maghiar. A vrut să facă ceva asemănător şi acasă. După ce a convins autorităţile locale să-l susţină financiar, 80% din artiştii care erau în tabără la unguri au venit şi la români. Fundaţia Ilyes s-a alăturat primăriei pentru a susţine acţiunea culturală. Apoi a venit alături de ei şi Consiliul Judeţean. Restul banilor au venit, de-a lungul timpului, din sponsorizări. Nimeni nu este dispus să dea bani fără a primi ceva în schimb. „Când am ajuns în biroul unui director am citit, scris mare pe birou, un anunţ sec: Nu sponsorizăm! Am stat de vorbă cu el şi am căzut de acord ca, în schimbul unui ajutor financiar, suntem dispuşi să-i oferim o operă de artă. Toată lumea a fost mulţumită. Azi, după atâţia ani, datele problemei s-au schimat fundamental. Acum suntem sponsorizaţi la fiecare ediţie pentru că şi patronii pot prinde gustul artei. Nu doar pe cel al banilor”. În anul 2000, consiliul local a declarat Aiudul drept un oraş al artelor. „Poate că atunci nu era aşa. Dar acum e, cu siguranţă, aşa!”. Un partener neaşteptat a fost Puşcăria din Aiud. Administraţia penitenciarului se laudă cu această colaborare. În acest sens a pus şi o placă pe zidul puşcăriei prin care se spune că e primul penitenciar din România care recunoaşte rolul psihosocial al artei. Artiştii de la Inter Art au intrat în puşcărie, de bunăvoie, pentru o săptămână. Ei s-au încadrat în programul obişnuit al oricărui deţinut. La prânz, artiştii îi consiliau pe deţinuţii care voiau să picteze. La sfârşit au organizat o expoziţie comună. Astăzi cei de la Inter Art se pregătesc de o expoziţie la sediul ONU din New York după ce, anterior, au expus la Consiliul Europei. Fiecare manifestare beneficiază de un catalog în care o treime este destinat promovării turismului în lume. Aceste cataloage au ajuns, graţie artiştilor care au participat la tabere, pe cinci continente. E o promovare agresivă şi eficientă făcută prin intermediul artei. E o cale de urmat...

vineri, 23 august 2013

cabinet particular) şi ca profesoară de arte vizuale la Mar del Plata. Prima meserie a fost interzisă de către dictatura militară a lui Videla. Militarii au închis facultăţile unde se preda această materie, au închis cabinetele unde pacienţii veneau să se trateze la psihoterapeut. Din fericire, au reuşit să scape şi să nu fie închişi atât doctorii ,cât şi pacienţii. Pentru a putea supravieţui, Monica Figus a trebuit să studieze altceva. A ales artele vizuale şi s-a făcut profesoară. După ce s-a instaurat, din nou, democraţia în Argentina, Monica a combinat cele două meserii şi predă, acum, cursuri de psihologie a artei. Ea îşi învaţă studenţii despre procesul prin care ajungi să faci artă şi despre psihologia publicităţii. Strămoşii doamnei profesoare au emigrat în Argentina din Sardinia. Odată ajunşi acolo, emigranţii veniţi de peste tot nu s-au „ghetoizat” ci s-au amestecat între ei. Familia ei e un exemplu în acest sens fiind, în final, un amestec de italieni, spanioli şi elveţieni. În timpul războiului, toţi s-au declarat, cu mândrie, argentineni. Ca să ajungă de acasă până la Aiud, Monica Figus a parcurs un traseu care a durat două zile. De la Rosario a urcat în autocarul de Buenos Aires. De acolo a zburat la Madrid. De la Madrid a aterizat la Roma. Din Roma a zburat, cu un low cost, la Cluj. Iar cu un autubuz Cluj - Aiud a ajuns la destinaţie. Am întrebat-o, la sfârşitul discuţiei noastre, ce înseamnă Rosario pentru ea şi pentru Argentina. „În primul rând, aici s-a născut Manuel (Jose Joaquim del Corazon de Jesus) Belgrano, cel care a conceput Steagul Argentinei, diferit de cel al Spaniei şi l-a ridicat pe catarg. În 1957, argentinienii au ridicat, la rândul lor, la Rosario, un National Flag Memorial care să-i cinstească memoria”. Se zice că ultimele cuvinte ale revoluţionarului argentinian, mort la doar 50 de ani, au fost „Ay, Patria mia!”. Un alt mare revoluţionar, Che Guevara, s-a născut tot la Rosario. Iar ceea ce ştie orice microbist din lume e că Lionel Messi e tot un rosarian. Monica Figus m-a întrebat ce înseamnă pentru mine ţara sa. I-am zis că, pentru mine, Argentina e ţara unor foarte mari scriitori, a unui fotbal minunat şi, nu în ultimul rând, e ţara pe care a ales-o Otilia Mărculescu, eroina lui G. Călinescu, după ce s-a căsătorit un un mare crescător de vite. „Cum se numeşte romanul?”. „Ei, cum se numeşte? Enigma Otiliei”.

9. O doamnă a venit, la Aiud, din oraşul unde s-a născut Steagul Argentinei. Şi Lionel Messi

Monica Susana Figus e o doamnă născută la Buenos Aires şi care trăieşte, actualmente, la Rosario. Între cele două oraşe e o distanţă de 300 de kilometri. Dna Figus vorbeşte fluent româneşte graţie unor vizite repetate în ţara noastră. La început a fost la Sinaia, unde a urmat un curs de două luni, finanţat de statul nostru, pentru studierea limbii şi civilizaţiei române. Acest lucru se petrecea în 1996 iar un an mai târziu a fost invitata Fundaţiei Culturale Române condusă, la acea vreme, de scriitorul Augustin Buzura. Ulterior, a fost invitată de Muzeul Naţional de Artă din Cluj şi de Tabara internaţională de pictură din Baia Mare. De altfel, după Aiud, dna Figus pleca, din nou, la tabăra de la Baia Mare. În Argentina, artista noastră lucrează ca psihoterapeut (într-un

Mihai BARBU Fotografii de Sorin OPREA

Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.