1276 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Ing. Adrian JURCA:

AUTO CHECK CENTER

Petroşani

pag.

Karatiştii din Vale

Au fost la „Românii au talent”

angajează în condiţii avantajoase mecanic auto.

Toamna aceasta

Va fi reparat drumul din Parâng

O veste bună am primit de la Tiberiu Balint, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Acesta ne-a declarat că asemenea drumului din Straja şi drumul spre staţiunea Parâng – bucata de şosea ce aparţine de consiliul judeţean va fi reparat. „Va fi o asfaltare parţială în toamna aceasta şi la acest drum, înainte de a începe sezonul rece. Există fonduri prevăzute pe reparaţii la acest drum cuprinse în bugetul consiliului judeţean. Acum se face evaluarea şi după aceea vor începe lucrările. Ele vor fi executate de firma Comexim R Lupeni”. Tiberiu Balint ne-a mai mărturisit şi că cea mai mare bucurie a dumnealui, în calitate şi de iubitor de sporturi de iarnă, ar fi să se asfalteze integral toate drumurile care duc spre staţiunile turistice de munte, „numai că pentru aceste drumuri trebuie bani mulţi în toată ţara, vedeţi şi dumneavoastră cum stă treaba cu banii la bugetul ţării. Dar cine ştie, poate pe viitor vor fi şi bani, iar drumurile spre staţiunile noastre vor arăta tot mai bine”. Corneliu BRAN

pag.

Gata cu abuzurile în transportul elevilor pag.

Vulcan

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4461 lei 1$ = 3,3746 lei 1₤ = 5,2682 lei

Joi, 5 septembrie 2013 Anul VI nr. 1276 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

„Având în vedere gradul de sindicalizare în cadrul C.E.H. de peste 90%, cred că oamenii mai au încredere în liderii de sindicat”

Relaţii la telefon 0723.347852 sau la Căsuţa Albastră

Director: Cătălin DOCEA

pag.

5 9

Va dispărea balta de mizerie de lângă blocul 17?

Referitor la neplata facturilor de către unii chiriaşi ai blocului ANL, nr. 34, primarul Ilie Păducel a decis ieri:

„Fie plătiţi în 30 de zile, fie vă evacuăm şi dăm şansa altora să locuiască în acest bloc ANL!” pag. 2

Vulcan

Generatoare de accidente

pag.

Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI Joi 5 septembrie 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos 19:30-21:00 Oameni şi fapte - talk show Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32) * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât:

La Uricani începe

Grupul infracţional Simota rămâne în arest

Recursul împotriva prelungirii arestării preventive iniţiat de Alin Simota, Ioan-Petru Moldovan, Florin-Ioan Muntean şi Mihăiţă-Mircea Varodi, acuzaţi că au făcut parte dintr-o grupare specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj asupra unor oameni de afaceri locali, cămătărie şi înşelăciune, a fost respins, marţi, de instanţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din grupul infracţional judecat în acest dosar, fostul bodyguard al lui

Referitor la neplata facturilor de către unii chiriaşi ai blocului ANL, nr. 34, primarul Ilie Păducel a decis ieri:

„Fie plătiţi în 30 de zile, fie vă evacuăm şi dăm şansa altora să locuiască în acest bloc ANL!”

O întâlnire „de gradul III” a avut loc ieri la Casa de Cultură „Ladislau Schmidt” din Petrila. Acum să nu vă gândiţi că s-au întâlnit acolo cetăţenii cu extratereştrii. Sau că a avut loc un eveniment cultural. Nu, mai mulţi locatari din blocul ANL de la nr. 34 de pe strada Republicii au stat de vorbă cu primarul Ilie Păducel. Scopul adunării ad-hoc a fost acela de a sta de vorbă cele două părţi cu privire la datoriile acumulate de unele familii chiriaşe la utilităţi.

Alin Simota, Cristian Litera, nu a iniţiat recurs. Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă, cei patru acuzaţi în acest dosar vor rămâne în arest preventiv încă 30 de zile. Iniţial în acest dosar au fost arestate preventiv opt persoane. Dintre acestea, la începutul lunii iulie, printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, trei au fost eliberate, printre care şi Mirela Simina Litera, fosta soţie a lui Alin Simota, recăsătorită cu Cristian Litera. Mihaela PETROŞAN

„Am avut sesizări din partea mai multor cetăţeni care locuiesc cu chirie în acest bloc ANL, care ne-au spus că este întrerupt gazul la centrala termică a blocului din cauză că unii dintre locatari nu şi-au plătit facturile de gaz, acumulând restanţe nu prea mari, dar suficiente, mai ales că încă nici n-am intrat în sezonul rece. Din analiza funcţionarilor primăriei am sesizat, de asemenea, că deja există şi chiriaşi care au restanţe şi la chirie. Ca atare, i-am convocat pe locatarii blocului 34 la o întâlnire la casa de cultură, începând cu ora 14,00. Măsura luată de noi după discuţiile cu dumnealor a fost: angajamente de plată cu termen de 30 zile. Cine nu se conformează va fi evacuat! Avem peste 600 de cereri, oameni care doresc să trăiască şi locuiască în condiţii mai bune. Or, unii dintre dumnealor trăiesc în condiţii deosebite şi nu-şi plătesc utilităţile sau chiria. Cu tot respectul şi cu toată îngăduinţa, dar aşa nu se mai poate!”, ne-a declarat primarul Ilie Păducel. La întâlnire, din 32 de familii au avut reprezentanţi 18. Din 32 de familii, doar şase au restanţe la gaz şi şapte familii la chirie. Cum ar veni, pentru şase familii care nu şi-au plătit facturile la timp riscă să stea în frig alte 26. Ceea ce nu-i deloc cuşer… Corneliu BRAN

joi, 5 septembrie 2013

Implementarea proiectului european în valoare de peste două milioane de euro

Cel mai mare proiect derulat după 1989 în cel mai vestic oraş al Văii După cum primarul Dănuţ Buhăescu a promis, la Uricani s-a dat în cele din urmă ordinul de începere a lucrării pe proiectul european în valoare de peste două milioane de euro.

Acesta vizează reabilitarea, timp de un an, a Bulevardului Republicii şi, parţial, a trotuarelor acestuia, turnarea unui covor asfaltic pe întreg Bulevardul Muncii şi reabilitarea parţială a trotuarelor, reabilitarea totală a străzilor Progresului, Unirii şi Aleea Brazilor şi a trotuarelor aferente, precum şi reabilitarea şi modernizarea podurilor de la Sterminos şi de la poştă. „S-au atribuit lucrările pentru proiectul european Reabilitare străzi şi poduri la Uricani, cel mai mare proiect de acest gen care s-a derulat vreodată în localitatea noastră după 1990. Lucrările care vor începe peste puţină vreme vor fi executate de firma Drupo, cea care a câştigat licitaţia. De-acum, dumnealor îşi organizează şantierul şi se apucă de treabă. Pot să vă mai spun că Uricaniul nu va deveni un imens şantier, cum s-a spus în mass-media locală, deoarece lucrurile le-am gândit cu cap: nu se va decoperta decât bucata de drum sau de trotuar care va urma a fi executată. Astfel cetăţenii, atât pietonii cât şi şoferii vor avea de suferit mai puţin. Oricum, la final, sunt sigur că toată lumea va fi mulţumită de această lucrare”, ne-a declarat viceprimarul Corneliu Braia. Corneliu BRAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

INTERVIU

Ing. Adrian JURCA:

joi, 5 septembrie 2013

„Având în vedere gradul de sindicalizare în cadrul C.E.H. de peste 90%, cred că oamenii mai au încredere în liderii de sindicat”

Marian BOBOC: Odată cu reorganizarea mineritului Văii Jiului a fost reorganizată şi mişcarea sindicală. Pentru început, cred că ar fi interesant să arătăm cititorilor faţa actuală a mişcării sindicale în urma acestei reorganizări. Adrian JURCA: Reorganizarea s-a făcut în temeiul Legii 62/ 2011(Legea dialogului social), precum şi a faptului că CNH-SA s-a transformat în SNH-SA şi, ulterior, această societate a fost absorbită de către C.E.Hunedoara. Pentru SNÎMVJ a luat fiinţă Sindicatul Huila, reprezentativ la nivel de unitate, iar acum, în cadrul C.E.H., funcţionează pe lângă Sindicatul Muntele, majoritar (afiliat la Federaţia Naţională Mine şi Energie din Romănia) - preşedinte Marin Condescu şi alte câteva organizaţii sindicale în număr de 8 afiliate la Federaţia Energetica (preşedinte - Ioan Pisc). Marian BOBOC: Statutul liderului de sindicat a suferit şi el transformări, liderul de sindicat devenind inspector social. Aceasta înseamnă o trădare a intereselor membrilor de sindicat? Sau, o încercare de a intra în normalitate? Care sunt avantajele şi dezavantajele noi „meserii”? Poate fi vorba de o nouă „meserie” nouă în nomenclatorul de meserii? Adrian JURCA: Nu este cu siguranţă vorba de o trădare, ci mai degrabă o intrare în normalitate. Avantajul este că, practic, liderul de sindicat se ocupă de activităţi cu specific social. Nu este o meserie nouă trecută în nomenclatorul de meserii, pentru că are o vechime de mai bine de 5 ani. Pentru mine pot spune că este avantajoasă din punct de vedere al renumeraţiei, care este mult mai mare faţă de cea pe care o aveam ca inginer simplu în cadrul TGD. Marian BOBOC: Dacă minele s-au împărţit în viabile şi neviabile, cum apreciaţi mişcarea sindicală din Valea Jiului. Adrian JURCA: Împărţirea minelor şi, implicit, a sindicatelor a fost impusă

de către directiva europeană. Exista varianta Grupului de Unităţi, dar nu au vrut oamenii din administraţie, dar şi din sindicate, pentru a nu îşi pierde diverse funcţii.

Marian BOBOC: Din când în când, în agora este adusă în discuţie problema prezenţei factorului politic în viaţa sindicală. Poate viaţa sindicală să eludeze politicul? Adrian JURCA: Nu, este exclus aşa ceva. Noi, mineritul din Valea Jiului, nu putem exista fără decizie politică. Deci, nici sindicatele nu pot anula relaţia cu politicul. Marian BOBOC: Duminică, 8 septembrie, va avea loc Conferinţa Sindicatului „Muntele”. Cum vor decurge lucrările acesteia? Adrian JURCA: Conform hotărârii Biroului executiv şi a ordinei de zi pe care Conferinţa o va aproba. Schimbarea statutului, raport de activitate al biroului executiv. Nu se poate pune problema unui raport financiar, având în vedere statutul de autonomie economică şi financiară a departamentelor care compun Sindicatul Muntele (acestea au fost verificate în luna mai de organele statului - poliţie, parchet şi nu sau găsit nereguli). La sediul central, raportul financiar, deşi este datoria preşedintelui să îl prezinte, nu cred că este strict necesar acest lucru în această conferinţă, probabil acesta va fi prezentat în Biroul Executiv

Marian BOBOC: Ce aşteaptă membrii de sindicat de la conducătorii lor? Mai au oamenii de sindicat încredere în aceştia? Argumentaţi-vă răspunsul. Adrian JURCA: Oamenii aşteaptă să le fie apărate drepturile ce revin din CCM în vigoare, şi mai ales locurile de muncă. Având în vedere gradul de sindicalizare în cadrul C.E.H. de peste 90%, cred ca oamenii mai au încredere în liderii de sindicat.

Marian BOBOC: Sunteţi un amator şi un cunoscător al istoriei mişcărilor sociale. Ce ar trebui să înveţe un lider al minerilor din această istorie? Adrian JURCA: Să fie lider, să accepte în jurul său o echipă şi, mai ales, să accepte să fie contrazis.

Marian BOBOC: Deşi în august 1977 în curtea minei Lupeni a avut loc prima revoltă muncitorească anticomunistă din România, aceasta este ţinută într-o „penumbră” de oficialităţi. Pentru reconsiderarea acestui moment istoric important, ziarul nostru a iniţiat o campanie, prin care încearcă să sensibilizeze Guvernul României, prin instituţia Prefectului de Hunedoara. Din păcate, deşi a trecut o lună de când am lansat apelul, amploiaţii prefecturii tac. Dinspre Deva nu se aude decât un zgomot, cum amploiaţii îşi rumegă pe pajiştea Prefecturii sinecurile politice. Cum comentaţi această nepăsare faţă de istoria Văii Jiului? Adrian JURCA: Nu este doar datoria lor să facă ceva concret legat de Greva

din 77. Este şi datoria noastră, a sindicatelor. Cheltuim anual miliarde de bere şi Ziua Femei, pescuit şi nu suntem în stare să facem ceva pentru istoria noastră.

Marian BOBOC: Credeţi că mult clamata alternativă la minerit, anume turismul, poate reprezenta cu adevărat o soluţie socială, economică în Valea Jiului? Adrian JURCA: Nu există soluţie alternativă la minerit la ora actuală în Valea Jiului.

Marian BOBOC: Dacă aţi fi directorul C.E.H. ce măsuri aţi lua referitor la optimizarea mişcării sindicale? Adrian JURCA: Deşi în mod normal, administraţia nu poate interveni în mişcarea sindicală, aş prefera totuşi o mişcare sindicală unită, cu un program clar bazat pe înţelepciune.

Marian BOBOC: Când veţi publica volumul de amintiri miniere, din care cotidianul nostru a publicat câteva? Adrian JURCA: În decembrie, de Sfânta Varvara.

www.zvj.ro

Popice

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

Box

Veteranii nu se lasă

La Mondiale Pugilistul hunedorean Sorin Dobondi a plecat în Ucraina cu Lotul Naţional de Juniori al României, pentru a boxa la Campionatele Europene de la Kiev.

Iaşiul a găzduit, recent, o nouă ediţie a Campionatelor Naţionale de popice pentru veterani (sportivi cu vârsta de peste 50 de ani). La întrecere au participat 18 echipe, dintre care şi trei din judeţul nostru, respectiv Siderurgica Hunedoara, cu două formaţii, şi Inter Petrila. După întreceri viu disputate, primul loc a revenit celor de Siderurgica II Hunedoara, în componenţa Doina Westermann, Hartwig Westermann, Aurel Deheleanu şi Francisc Uyhelyi, urmaţi de Olimpia I Iaşi şi Gaz Metan I

Mediaş. Celelalte formaţii hunedorene participate la concursul de la Iaşi s-au situat pe locurile 12 (Siderurgica I Hunedoara) şi, respectiv, 14 (Inter Petrila).

Conform regulamentului acestei competiţii, echipa câştigătoare, Siderurgica II Hunedoara, va fi gazda viitoarei ediţii a Campionatelor Naţionale de popice pentru veterani.

Fotbal. Cupa României

Aurul Brad va da piept cu Metalul Reşiţa

Aurul Brad (Liga a IV-a), echipa revelaţie a verii în fotbalul hunedorean, îşi va măsura experienţa cu divizionara secundă Metalul Reşiţa în turul V al Cupei României.

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

www.zvj.ro

joi, 5 septembrie 2013

Întrucât din turul următor vor intra în competiţie şi echipele din Liga 1, echipa care se va califica mai departe are şansa de a întâlni o grupare de calibru a fotbalului românesc. Partida dintre Aurul Brad şi Metalul Reşiţa va avea loc, miercuri, 11 septembrie, cu începere de la ora 16.30. Cele 14 învingătoare din etapa a V-a a Cupei României se vor califica în „şaisprezecimi”. Tragerea la sorţi a „şaisprezecimilor” va avea loc pe 16 septembrie, de la ora 16:00, informează site-ul oficial al FRF. Meciurile vor avea loc pe 24 şi 25 septembrie. Alin Gomoi, antrenorul de la Aurul Brad, este conştient de valoarea viitoarei oponente şi consideră că Metalul este cel mai dificil adversar de până acum: „Am eliminat până în această etapă trei echipe din Liga a III-a şi o nou-promovată în Liga a II-a, iar acum vom întâlni o formaţie

Sportivul, antrenat de Ilie Captari, va concura în limitele categoriei 57 de kilograme şi îşi doreşte câştigarea unei medalii mondiale. „Sorin a fost încă din primăvară în pregătire cu Lotul Naţional în localitatea Cornu, din judeţul Prahova, sub comanda antrenorului Titi Tudor. Sportivul mia spus că se simte bine, că e bine pregătit şi că îşi doreşte să fie pe podium, ba chiar să devină campion mondial. Din câte îl cunosc, Sorin are potenţial şi talent pentru a obţine rezultate de calibru şi este foarte ambiţios şi motivat în pregătire”, a spus antrenorul Ilie Captari. Campionatele Europene de la Kiev vor începe sâmbătă, 7 septembrie, şi sunt rezervate pugiliştilor juniori (15-16 ani).

fruntaşă a eşalonului secund. CSM Rm. Vâlcea, echipa pe scheletul căreia s-a format Metalul Reşiţa, s-a situat în prima parte a clasamentului în sezonul trecut, fiind una dintre cele mai bune echipe din seria vest. Mutarea la Reşiţa a însemnat o mai bună organizare, un plus de susţinere financiară şi o campanie de achiziţii sănătoasă”. Metalul Reşiţa este antrenată de Alexandru Pelici, iar în lotul grupării bănăţene se regăsesc foşti jucători ai FC Hunedoara, Robert Cristian, fost şi la Minerul Lupeni, şi Andrei Făgărăşanu, precum şi portarul Adrian Pascal, crescut de Corvinul Hunedoara şi, nu în ultimul rând, jucătorul din Valea Jiului, Darius Ursachi. Construită pe scheletul fostei CSM Râmnicu Vâlcea, formaţia din Valea Domanului, este una din dintre echipele cu cel mai solid buget din seria de vest a ligii secunde.

Handbal

Devencele se văd la TV

Întărită cu jucătoare de top şi având doi antrenori de Liga Campionilor pe banca tehnică, CSM Cetate Deva porneşte cu gânduri mari în noul sezon al Ligii Naţionale de handbal feminin. Investiţiile pentru achiziţiile de jucătoare şi transferul unor antrenori de calibru, precum Eden Hairi şi Gigi Ionescu, impun respect adversarelor şi asigură la Cetate condiţii optime pentru performanţă. În aceste condiţii, Marian Muntean, preşedintele grupării devene, a fixat ca obiectiv minim pentru actualul sezon calificarea în play-off, respectiv clasarea pe locurile 1-6. Meciurile Ligii Naţionale de handbal feminin vor fi transmise în direct de postul Digisport.

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

joi, 5 septembrie 2013

Karatiştii din Vale

Au fost la „Românii au talent”

Sportivii pregătiţi de antrenorii Radu Polifronie şi Alin Tinca au performanţe nu doar în competiţiile naţionale şi internaţionale. Mai nou aceştia au ieşit în evidenţă şi la cunoscuta emisiune TV „Românii au talent”.

straţie de karate în două minute. Am făcut demonstraţie de kata cu baston, demonstraţie de kumite regizat ca şi în filmele cu bătăi. Am avut o coregrafie pe muzică. Foarte frumos. Pot spune că a fost o experienţă unică”, a declarat Radu Polifronie.

Campionii din Valea Jiului au impresionat juriul cu talentul lor nativ şi au reuşit să treacă în etapa următoare. „Este ceva extraordinar să participi la un astfel de eveniment. Mă bucur că elevii mei au reuşit să treacă în etapa următoare şi sper să nu ne oprim aici. A fost o altfel de experienţă pentru noi, pentru că noi suntem obişnuiţi, ca sportivi, cu competiţiile. Aici au fost foarte mulţi cântăreţi, magicieni. Noi ne-am prezentat pe scenă cu un număr de 14 sportivi, copii de la 10 la 18 ani, care au făcut o demon-

Karate. Să le fie cu… noroc!

13 petroşeneni convocaţi la selecţiile pentru loturile naţionale

La Izvorani, s-a desfăşurat selecţia pentru lotul naţional de karate pentru sportivii cu vârste cuprinse între 14 şi 20 ani (cadeţi, juniori şi tineret). CSM Petroşani a avut convocaţi 13 sportivi, s-au prezentat 9, dintre care doi au confirmat.

Doi karatişti – la Mondiale

Selecţia a început cu probele fizice: flotări cu aplauze faţă-spate, abdomene, sărituri peste obstacole, grupe de tehnici, viteză pe 50 m şi rezistenţa 1000 m. În urma selecţiei 2 (din 7 posibili) sportivi au rămas la lotul naţional. Anume, Ionuţ Ipate la categoria tineret -68 kg si Ştefania Hatfaladi la categoria cadete -54 kg. Atât Ionuţ cât şi Ştefania au trecut toate probele fizice şi au reuşit să îşi învingă toţi adversarii din categorie. Au mai participat: Ionuţ Molnar, cadeţi -52 kg; Laurenţiu Bazavan, cadeţi +70 kg; Radu Stoi, juniori -61 kg; Bogdan Parizek, juniori -61 kg; Mihai Ridzi, juniori -76 kg; George Condescu, juniori 76 kg; Andreea Ambruş, cadete +54 kg; Bogdan Parizek s-a clasat pe locul I la această selecţie, dar nu a putut rămâne la lot din cauza unei erori de arbitraj. „Cei doi care au rămas la lotul naţional vor sta în cantonament pentru o săptămână şi se pregătesc cu antrenorul lotului naţional al Italiei. Tricolorii vor participa la Campionatul Mondial de karate WKF interstiluri, în Spania, în luna noiembrie, şi acolo vor fi şi sportivii mei, Ionuţ şi Ştefania”, a spus Radu Polifronie. „Vreau să mulţumesc clubului, în special primarului Tiberiu Iacob Ridzi pentru sprijinul oferit”, a concluzionat Polifronie.

Medaliat la numeroase competiţii din anul acesta, Ipate reprezintă pariul antrenorului Radu Polifronie. „Cu toate că are doar 19 ani, anul acesta Ionuţ a devenit vicecampion naţional la seniori, campion naţional universitar. A participat la Campionatul European Universitar. Va ajunge departe pentru că este un băiat serios şi muncitor “, a declarat Radu Polifronie.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Ipate, sezon de excepţie

Ionuţ Ipate, sportivul legitimat la CSM Petroşani, multiplu campion naţional, este una dintre speranţele lotului naţional la Campionatul Mondial din Spania.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 SOCIETATE

joi, 5 septembrie 2013

După 61 de ani

Întâlnirea nr. 13 a promoţiei 1952 a Liceului Teoretic Mixt Petroşani

Săptămâna trecută la Petroşani s-a desfăşurat o emoţionantă întâlnire a câtorva dintre absolvenţii promoţiei 1952 a Liceului Teoretic Mixt. La un pahar de… amintiri

Întâlnirea s-a finalizat în jurul unei mese la un restaurant din Petroşani, unde s-au depănat amintiri. Dintre cei prezenţi îi amintim pe: Tiberiu Coloşi, Mircea Pascu, Miron Rebedea, Ioan Dănăiaţă, Simion Blăgăilă, Olimpia Ianc, Maria Olaru, Grete Sturza, M. Stănculescu, Ion Glodeanu, Ion Lazăr şi Irimie Străuţ. Ad perpetuam rei memoriam!

Bilanţul unei generaţii Data

Prezenţi Absenţi

Decedaţi

15.08.2002

14.08.2004

15.08.2007

27.08.2008

27.08.2009

25.08.2010

25.08.2011

22.08.2012

30 27

27 30

23 34

18 35

23 37

24 39

21 40

19 43

Cu acest prilej, Tiberiu Colosi a citit un scurt discurs, în care se face un bilanţ al întâlnirilor, dar, din păcate, şi al viilor şi morţilor. „Suntem o excepţie care onorează Liceul Teoretic Mixt din Petroşani! Noi cei 110 absolvenţi din anul 1952 (1951) ai acestui liceu am participat la un număr de 12 întâlniri omagiale, în anii: 1962, 1972, 1982, 1992, 2002, 2004, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011 şi 2012. Poate cele la 50 de ani (2002) şi la 60 de ani (2012) au fost cele mai emoţionante, dar la care cadrele noastre didactice ne-au părăsit, treptat… Am rămas însă noi, colegele şi colegii, pentru care statistica numerică de mai jos poate prezenta semnificaţii… Este poate un miracol că pe parcursul celor şase decenii pentru noi sentimentul colegial s-a păstrat şi ne leagă în continuare ca în prima tinereţe. Mulţumiri tuturor colegelor şi colegilor pentru că am putut retrăi împreună frumoasele amintiri din viaţa de elevi ai acestui liceu! Al vostru, Tiberiu COLOSI”.

Pagină realizată de Marian BOBOC

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

joi, 5 septembrie 2013

Vulcan

Generatoare de accidente

Intersecţia din Coroeşti pe care Bulevardul Mihai Viteazu o face cu DN 66 A se dovedeşte nesigură şi periculoasă pentru conducătorii auto, cu toate că s-au încercat fel de fel de variante pentru fluidizarea traficului rutier în această zonă a Vulcanului. Montarea

balizelor din plastic, care delimitează sensurile de mers, şi a oglinzii retrovizoare, care le permite şoferilor care intră în intersecţie venind de pe bulevard să observe eventualele autovehicule care se apropie din partea de jos a drumului naţional, a redus doar foarte puţin numărul de evenimente rutiere petrecute în această intersecţie. Lucru recunoscut atât de către cei de la Formaţiunea de Poliţie Rutieră, cât şi de către reprezentanţii

municipalităţii.

Ultimul accident

rutier s-a petrecut aici, în jurul orei nouă şi jumătate, a fost cel de ieri dimineaţă. Un autoturism KIA, înmatriculat în Germania, rula cu viteză regulamentară pe DN 66 A, în direcţia Petroşani. Din sens opus s-a apropiat un autoturism Fiat Punto, cu numere provizorii de Mehedinţi, al cărui şofer intenţiona să vireze la stânga, ca să intre pe bulevard. Tânărul de 20 de ani de la volanul Fiatului nu a observat sau a observat târziu că, din sens opus, vine jipanul şi, crezând că acesta va opri, a forţat intrarea în intersecţie. Asta, deşi, în mod normal, ar fi trebuit să-i acorde prioritate, aşa cum arată indicatorul rutier, maşinii cu numere de Germania.

principal Mihai Papuc i-a cercetat cu alcooltestul pe ambii conducători auto, iar rezultatul a fost zero. Niciunul dintre ei nu consumase băuturi alcoolice. Vinovat pentru producerea accidentului, lucru recunoscut şi de către el, a fost găsit şoferul de pe autoturismul Fiat Punto. În consecinţă, tânărului i s-a suspendat permisul de conducere pentru şaizeci de zile şi i-a fost administrată o amendă contravenţională. Gheorghe OLTEANU

Din fericire,

impactul nu s-a soldat cu victime omeneşti. Doar şoferul autoturismului KIA, un domn în vârstă de 60 de ani, stabilit de ani buni în Germania, a acuzat dureri la mâna stângă. Celelalte trei persoane aflate în jipan s-au ales cu o sperietură mare. La fel ca şi tânărul din Petroşani care conducea Fiatul Ponto, ajuns, după ce s-a învârtit cu maşina, într-un stâlp de pe marginea bulevardului. Culmea este că daunele cele mai mari le-a suferit jipanul. A cărui parte dreaptă din faţă, cu direcţie cu tot, a fost făcută praf, astfel încât a fost necesară aducerea unei autoplatforme care să-l ridice şi să-l transporte de la locul accidentului.

Precis că, dacă în locul

bărbatului stabilit în Germania s-ar fi aflat vreun parvenit de cocalar, acesta i-ar fi sărit din prima la glanda tânărului şofer ghinionist. Am rămas mirat cu cât calm a tratat vârstnicul situaţia. Bine că nu a păţit nimeni nimic, a zis omul, deşi nu era sigur dacă asigurarea celui de pe Fiat îi va putea fi de folos. Agentul şef

Pe 11 septembrie,

Recursul lui Mircia Muntean

Fostul primar al Devei, deputatul Mircia Muntean, va apărea în faţa instanţei de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 11 septembrie, când i se va judeca recursul împotriva condamnării la 4 ani cu suspendare. Mircia Muntean a fost judecat, alături de mai multe persoane, într-un dosar legat de abuz în serviciu în legătură cu un teren din Deva atribuit ilegal. La termenul din 2 septembrie, instanţa a luat act de„retragerea recursului declarat de inculpatul

La mijlocul lunii iulie, în acelaşi dosar în care Mircia Muntean a fost condamnat la 4 ani cu suspendare, au mai fost condamnate încă trei persoane. Între acestea şi Cornel Moraru, care a fost condamnat la 2 ani de închisoare, pedeapsa fiind contopită cu o altă condamnare de 3 ani primită în alt dosar.

Moraru Cornel împotriva sentinţei penale nr. 703 din 17 iulie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - secţia penală, dosarul nr. 1634/300/2005. Obligă recurentul inculpat Moraru Cornel la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei”. Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

REMEMBER

Munţii noştri oase poartă…

joi, 5 septembrie 2013

Despre eroii primului război mondial

Spuneam în numărul de ieri că la 5 septembrie se împlinesc 97 de ani de când au căzut pe munţii noştri primii soldaţi români în luptele din Primul Război Mondial. Lucru care ar trebui să ne facă pe toţi să ne cutremurăm şi să aprindem măcar o lumânare pentru sufletele bravilor ostaşi români care şi-au dat sângele pentru ţară în Munţii Vâlcan din Valea Jiului. Conform mărturiilor scrise scoase la iveală de lt. col. Ion Aldescu, un mare patriot – aşa precum mulţi ofiţeri şi cadre militare ale acestui neam, greu încercat, au fost şi mai sunt –, între 5 septembrie şi 20 octombrie au căzut sub bătaia gloanţelor duşmanilor exact 1.524 de eroi români, în arealul Straja-Pasul Vâlcan din Valea Jiului, în luptele din Primul Război Mondial. Venim astăzi, cu ajutorul lt. col. Ion Aldescu, cu lista celor căzuţi la datorie. Povestea tunului din curtea Schitului Straja are ca sursă arhiva Casei Armatei din Vulcan. Pe lângă toate acestea, vă spunem şi povestea Crucii Eroilor şi a Schitului ortodox din Straja, ambele având legătură şi cu luptele din 1916 de pe meleagurile Munţilor Vâlcan, din hotarul LupeniParoşeni-Vulcan. Cum astăzi ar trebui ca măcar în două localităţi, Vulcan şi Lupeni, să se desfăşoare acţiuni de comemorare a acestor eroi ai neamului românesc, lucru se pare „uitat”, din colţul acestei pagini a Ziarului Văii Jiului mai spunem doar atât: Dumnezeu să-i ierte şi să le fie ţărâna uşoară! Trăiască brava şi mult încercata Armata Română!

Istoricul tunului din Vf. Straja Tunul este sistem „Krupp” – model 1880 – cu ţeava din oţel şi s-a aflat în dotarea Armatei Române în timpul Primului Război Mondial.

Ţeava a fost turnată în 1893 şi este singura piesă rămasă dintr-un tun distrus în luptele care au avut loc, în perioada 16 august – 29 octombrie 1916, în Vf. Straja. După sfârşitul Primului Război Mondial, ciobanii gorjeni, găsind tunul distrus pe pantele sudice ale Vf. Straja, au amenajat în apropiere de locul numit „Stâna lui Grigoriţă Voiculescu” din Turcineşti un izvor (şipot), a cărui apă a curs timp îndelungat prin ţeava acestui tun. Vremea şi oamenii locului au lăsat în paragină izvorul respectiv. Aflând de existenţa ţevii, maiorul Ion Aldescu – la aceea, comandantul Casei Armatei din Vulcan – a organizat o tabără de vară cu copiii cadrelor militare din Valea Jiului, la tranşeele de pe vechea frontieră româno-austroungară, în scopul găsirii acesteia. La 8 august 1993, în a şaptea zi de căutări, ţeava a fost găsită la circa 300 metri mai jos de fostul izvor, pe Valea Părăului Şuşiţa.

www.zvj.ro

Cu ajutorul lt. col. Visalon Stânea, plt. Ion Jugănaru, sg. Alexandru Mureşan şi a ostaşilor Maftei Vulpoi, Mihai Ceru, Traian Chişpal, Petrică Compera, Marian Cosma, Mircea Sabău, Cristian Cuşniriuc şi Cristinel Muraru, ţeava a fost scoasă din locul respectiv şi adusă la unitatea militară din Vulcan. Ulterior, cu sprijinul conducerii E.M. Vulcan, tunul a fost reconstituit ca piesă de muzeu şi aşezat în parcul Casei Armatei din Vulcan la 10 noiembrie 1993, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea artileriei române. După desfiinţarea Casei Armatei Vulcan, tunul a fost preluat de unitatea de jandarmi din Petroşani, iar în anul 2002 a fost adus, prin grija d-lui Emil Ilie Părău pe locul unde se află aşezat în prezent. Sursă: Arhiva Casei Armatei Vulcan

O poveste comună legată de soldaţii căzuţi în Munţii Vâlcan Schitul Ortodox Straja şi Crucea Eroilor din Straja

Schitul ortodox din Straja, ctitorit în anul 2000 de către familia filantropului lupenean Emil Părău la o altitudine de 1440 m, şi Crucea Eroilor, ridicată tot de acest bun creştin, au o istorie aparte şi comună.

Povestea lor ne-a fost spusă în diverse ocazii chiar de dl. Emil Părău, iar legătura comună între cele două obiective religioase provine chiar de la soldaţii căzuţi în Muntele Straja, peste 800 de soldaţi români şi de alte neamuri (germani, austrieci, unguri), foarte mulţi rămânând neîngropaţi după luptele ce au avut loc, departe de familii şi copii. La Cabana „Montana” din staţiunea Straja, în anul 1996, în ziua de 21 mai, exact în ziua când în calendarul ortodox se sărbătoresc „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, într-una din camere, seara, un turist a dorit să aprindă lumina. Un bec s-a ars, iar flama făcută de filament a lăsat imediat pe sticla becului, în interior, o cruce! La puţin timp, tot în acel an, s-a petrecut din nou o fază asemănătoare, becul respectiv putând fi văzut şi azi de către cei care urcă la Sfântul Schit. Emil Părău, care era şi este şi azi patronul Cabanei „Montana”, om credincios din fire şi cu frică de Dumnezeu, văzând şi cel de-al doilea semn, a luat becul şi s-a dus cu el la Mănăstirea Lainici, arătându-i semnul Sfintei Cruci unui călugăr. Acesta l-a sfătuit să ridice cât de repede o cruce, pentru sufletul soldaţilor căzuţi şi pentru pomenirea lor, precum şi pentru sufletul ciobanilor sau turiştilor pieriţi în Muntele Straja. După construirea crucii la EM Lupeni,

În luptele desfăşurate în primul război mondial pe Vf. Straja – Pasul Vâlcan

Au căzut la datorie 1.524 de eroi:

Regimentul 18 Infanterie „Tudor Vladimirescu” iniţiatorul acestui deGorj (Tg. Jiu): mers, Emil Părău a cerut ca această cruce - 59 oameni trupă (11–12 sept. 1916) 76 oameni trupă (14–16 oct 1916) de fier imensă, de 18,6 metri înălţime cu o anvergură de 9 metri, să Regimentul 58 Infanterie Gorj (Tg. Jiu): - 73 oameni trupă (5/6 sept. 1916) fie montată la alti- Slt. Popescu Tiberiu (11/12 sept. 1916) tudinea de 1.485 metri. Fiind iluminată, - Slt. Bardan Ion (11 oct. 1916) - Mr. Stoian Vasile (12 oct. 1916) Crucea Eroilor - 385 oameni trupă (11-12 oct. 1916) Neamului veghează, asemenea altor cruci Regimentul 41 Infanterie Dolj (Craiova): din alte zone din ţară - Sold. Botea Alexandru (20 sept. 1916) şi din lume, toată - Sold. Bulcovici Nicolae (21 sept. 1916) Valea Jiului, putând fi - 41 oameni trupă (22–25 sept. 1916)¬ observată în serile se- Sold. Veghea Gheorghe (30 sept. 1916) nine cu uşurinţă şi de - Sold. Radoită Constantin (5 oct. 1916) pe şoseaua naţională care străbate şi uneşte - Plt.(r) Coandă Ioan (10 oct. 1916) - Sold. Paraschivescu N. Nicolae (10 oct. 1916) toate localităţile - Sold. Oprea Gheorghe (10 oct. 1916) noastre. Dar proiectul domnului - Sold. Jianu Ion (10 oct. 1916) Părău nu s-a oprit aici. - Sold. Pătruşcă Dumitru (10 oct. 1916) - 75 oameni trupă (11–12 oct. 1916) La puţin timp după montarea crucii, dum- - Serg. Petrescu Gheorghe (14 oct. 1916) nealui a început toate - Sold. Burdianu Tudor (15 oct. 1916) - Sold. Urziceanu Florea (16 oct. 1916) demersurile pentru - Sold. Nichifor Avram (16 oct. 1916) ridicarea unui Schit - Sold. Belchiu Ion (20 oct. 1916) ortodox în apropierea - Sold. Măgureanu Grigore (20 oct. 1916) Crucii Eroilor Neamului. Zis şi făcut. - Sold. Mire Ilie (28 oct. 1916) Cu sprijinul şi binecuRegimentul 71 Infanterie Dolj (Craiova): vântarea Episcopei Aradului şi Hunedoarei - 81 oameni trupă (6–11 sept. 1916) - 138 oameni trupă (12–13 sept. 1916) şi a Preasfinţitului Episcop Timotei Regimentul 43 Infanterie Olt (Slatina): Seviciu, familia Părău - Slt. (r) Toporov Haralambie (12/13 sept. 1916) a reuşit să ridice la o altitudine remarcabilă - Slt. (r) Popescu Vasile (12/13 sept. 1916) - 315 oameni trupă (12–15 sept. 1916) un locaş sfânt foarte frumos, vizitat din Regimentul 59 Infanterie Romanaţi (Caracal): 1999 încoace de mii şi - Lt. Friedman Alfred (12 sept. 1916) mii de turişti, care urcă în Straja. Din anul - 153 oameni trupă (12–13 sept. 1916) 2006 intrarea în Schitul - 12 oameni trupă (21–22 sept. 1916) Straja se face printr-un - 23 oameni trupă (11 oct. 1916) - 31 oameni trupă (14–16 oct. 1916) tunel lung de 50 de metri, pe pereţii acestuia fiind pictat întreg Regimentul 1 Călăraşi (Craiova): Calendarul Bisericesc şi - 19 oameni trupă (10–12 oct. 1916) scene din Vechiul şi Regimentul 31 Infanterie (Calafat): Noul Testament, o lu- 21 oameni trupă (29 sept. - 3 oct. 1916) crare deosebită şi de mare anvergură, care, Sursa: Lt.-Col. Ion Aldescu „Armata Română în împreună cu Biserica, Valea Jiului” – Ed. Militară, 2001 chiliile, clopotniţa şi anexele încep să-i dea opriri făcute de Iisus Hristos în drumul Schitului un aspect clar de mănăstire. Său pentru mântuirea neamului creştiŞi ca să încheie creştineşte acest demers, Emil Părău a fost în anul 2000 şi nesc, plus 14 troiţe de lemn. La fiecare popas un sobor de preoţi ţine iniţiatorul Drumului Crucii din câteo scurtă slujbă, miile de creştini Săptămâna Patimilor. Vorbim aici de prezenţi rugându-se cu evlavie împreuna dintre cele mai de anvergură proună cu aceştia. Pe crucea purtată de cesiune religioasă din ţară, ajunsă anul acesta la ediţia a XIV-a, un eveni- oameni, grea de peste 100 de kilograme, se regăsesc încastrate mici ment religios care, an de an, strânge bucăţi de lemn din crucea originală, mii de pelerini din ţară, din judeţ şi, aduse tot de Emil Părău, împreună cu fireşte, din toată Valea Jiului, o cruce încrustări ale unor sfinte moaşte de lemn de dimensiunile celei purtate aduse de la Ierusalim şi nu numai. de Mântuitor pe Muntele Golgota fiind Această cruce poate fi văzută pe tot purtată, cale de 10.145 metri, din parcursul anului de către cei care Lupeni, de la Biserica Sfântul Nicolae vizitează interiorul Schitului Straja, şi până în Muntele Straja. Pe traseu fiind prezentă în Biserică la toate există şi cele 14 popasuri, la fiecare slujbele de peste an. dintre acestea existând un basorelief Corneliu BRAN care simbolizează scena respectivei

Ziarul Vãii Jiului

Gata cu abuzurile în transportul elevilor

joi, 5 septembrie 2013

Descoperirea unor serii de abuzuri în legătură cu tarifarea transportului elevilor navetişti a obligat guvernul să pună ordine, printr-o hotărâre ce se va lua cât de curând, prin care vor fi reglementate preţurile maxime pentru abonamentele lunare ale copiilor care merg la şcoală. Decontări întârziate un an

În fapt, s-a descoperit că există diferenţe foarte mari de preţ, la abonamentele de transport ale elevilor, şi între judeţe, dar şi în interiorul acestora. De exemplu, anul şcolar trecut, un abonament lunar pentru un traseu de 3 kilometri varia de la 15 lei la 166 de lei, iar pentru un parcurs de 50 de kilometri de la 42 de lei la 491 de lei. După cum se ştie, decontarea abonamentelor lunare se face integral pentru elevii care fac naveta în limita a 50 de kilometri, iar pentru cei care parcurg distanţe mai mari şi locuiesc la internat sau în gazdă, ministerul asigură contravaloarea a opt călătorii dus-întors pe semestru. Problema mare este întârzierea excesivă a decontării acestei navete şcolare de către Ministerul Educaţiei. „În judeţul Hunedoara ar fi trebuit să se achite 3.500 de abonamente. Decontarea abonamentelor la şcoli s-a făcut până la nivelul lunilor septembrie sau octombrie 2012. Pentru elevii navetişti, valoarea abonamentelor la noi în judeţ este de aproximativ 4 miliarde de lei vechi pe lună”, a declarat Marta Mate, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Judeţului (IŞJ) Hunedoara. Spre deosebire de această situaţie critică, în anii şcolari trecuţi, IŞJ Hunedoara reuşea să achite naveta elevilor cu o întârziere de „numai” trei luni.

Exemple la extreme

Iată câteva exemple de tarife pe kilometru, extrase din date oficiale, pentru luna martie 2013, practicate de operatorii de transport din judeţul Hunedoara. La naveta şcolară pe o distanţă de 4 kilometri, Colegiul „Ion Mincu” Deva are 5 abonamente de achitat firmei Manu Trans SRL Deva. În acest caz, preţul pentru un abonament lunar este de 110 lei. La distanţa de 6 kilometri, Colegiul Naţional „I.C. Brătianu” Haţeg are de achitat Primăriei Baru 10 abonamente, preţul unui abonament fiind de 168 lei. În schimb, pentru abonamente pe aceeaşi distanţă, Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu” din Orăştie plăteşte către Trans Urban SRL un abonament în valoare de

34 de lei, iar Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” din Deva, 4 abonamente în valoare de 34 lei pe persoană. Şi la naveta şcolară pe o distanţă de 7 kilometri avem un preţ situat în topul valorilor decontate pentru abonamente. Astfel, Colegiul „Ion Mincu” Deva achită către Cornul Prest SRL, pentru un elev, un abonament de 190 de lei. La 8 kilometri, avem un preţ minim pe care îl plăteşte Liceul Teoretic „Traian” din Deva firmei BV Dasler SRL Brad, pentru 4 abonamente. În acest caz, preţul unui abonament este de 35 de lei. O situaţie de preţ extrem întâlnim la Liceul Teoretic „Sabin Drăgoi” din Deva care achită firmei Tirius Trans, 168 de lei/abonament. Aici 2 elevi au abonament. Pentru acceaşi distanţă, avem însă şi valori minime, de 35 de lei/abonament la Colegiul Tehnic „Transilvania” din Deva care achită societăţii Mihuleţ Trans abonamente pentru 11 elevi, Colegiul Tehnic Energetic „D. Hurmuzescu” firmei BV Dasler din Brad - 29 de abonamente, Colegiul Naţional Decebal firmei Han Tour SRL Deva - 4, Colegiul Teoretic Crişcior firmei BV Dasler - 28, Liceul Teoretic Lupeni firmei ZMK pentru 6 elevi şi Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” din Deva firmei Tirius Trans 7 abonamente.

Fiecare după capul lui

ACTUALITATE

Lupeni firmei ZMK.

Reguli noi

Una peste alta, propunerea Ministerului Finanţelor Publice priveşte decontarea abonamentelor de transport în limita a maximum 26 lei/ abonament/ lună pentru distanţa de 3 kilometri. Pe lângă măsura introducerii unui prag maximal de 26 lei/ abonament/ lună pentru distanţa de 3 kilometri şi a unuia de 120 lei/ abonament/ lună pentru distanţa de 50 kilometri, Guvernul a alocat 76 milioane de lei pentru achiziţia de microbuze şcolare destinate transportului elevilor din localităţile izolate, din mediul rural. Mihaela PETROŞAN

În topul valorilor minime la nivel naţional întâlnim mai multe abonamente achitate la 14, 15, 16, 18, 19 şi 20 de kilometri. Astfel, 38,85 lei a plătit Colegiul Naţional „Decebal” din Deva firmei Han Tour pentru 2 abonamente, iar 39 lei pe abonament au achitat Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” firmei Tirius Trans pentru 8 abonamente şi firmei Alexandros Tur pentru 2 abonamente, Colegiul Tehnic „Transilvania” operatorului Mihuleţ Trans - 4 abonamente, Liceul Teoretic „Traian” firmei BV Dasler - 6 abonamente, Colegiul Energetic „D.Hurmuzescu” tot BV Dasler - 5 abonamente, Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu” din Orăştie, operatorul Transurban - 7 abonamente, Liceul „I.C.Brătianu” din Haţeg a plătit 2 abonamente firmei Rodos Vivas SRL, Şcoala Gimnazială Dominic Stanca din Orăştie a achitat 2 abonamente societăţii G&M Transcom, Liceul Tehnologic Crişan din Crişcior a plătit 2 abonamente firmei BV Dasler Brad, iar Liceul Tehnologic Lupeni a achitat un abonament firmei ZMK. La 22, 24 de kilometri, Liceul Tehnic Agricol „Al. Borza” din Geoagiu a achitat 14 abonamente cu 46 de lei pe bucată, iar acelaşi preţ l-au plăţit pentru câte un abonament Liceul Tehnologic Crişan din Crişcior firmei BV Dasler Brad şi Liceul Tehnologic

Conform vicepreşedintelui CJ Hunedoara, Tiberiu Balint,

De mâine demarează lucrările la DJ 664 Vulcan-Pasul Vâlcan

Referitor la situaţia lucrărilor de modernizare a celor aproximativ 3,7 kilometri ai Drumului Judeţean 664, cel care leagă municipiul Vulcan de Staţiunea Pasul Vâlcan, lucrări efectuate pe fonduri europene printr-un proiect al Consiliului Judeţean Hunedoara, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Tiberiu Balint ne-a declarat: „De săptămâna trecută a început organizarea de şantier. Am înţeles de la constructor că deja sunt duse acolo utilajele, iar la sfârşitul acestei săptămâni vor da drumul la lucrări. Termenul de execuţie este de 12 luni de la ordinul de începere a lucrărilor, deci undeva pe la începutul lunii iunie 2014. Din punctul nostru de vedere, tranşele de cofinanţare există cuprinse în bugetul de anul acesta al consiliului judeţean, deci nu sunt probleme. Pe noi nu ne interesează să avem un control asupra executantului lucrării, adică ce face el prima dată, când se apucă, ce utilaje foloseşte prima dată şi alte chestiuni din astea, pe noi ne interesează finalul lucrării şi respectarea termenului”. Corneliu BRAN

www.zvj.ro

10 DIN JUDEŢ

Un devean

A dispărut în drum spre Herculane

După ce soţia acestuia l-a dat dispărut, un bărbat de 73 de ani din Deva este căutat de poliţişti. Femeia, în vârstă de 65 de ani, din Deva, a spus că în data de 2 septembrie, în jurul orei 2:45, soţul ei, Emil Gros, a plecat de la domiciliu spre gară. Potrivit declaraţiei femeii, acesta urma să călătorească cu trenul până la Herculane, unde urma să se cazeze. Întrucât nu a mai ajuns la hotel şi nu a luat legătura cu soţia, aceasta l-a declarat dispărut, neputând preciza dacă bărbatul a ajuns în staţia CFR Deva sau dacă a călătorit cu trenul. Emil Gros are 1,70-1,75 metri înălţime, 85 de kilograme, păr cărunt, ochi căprui, poartă ochelari de vedere, iar ca semn particular, la mâna dreaptă, îi lipsesc vârfurile de la 3 degete. În momentul plecării de la domiciliu, bărbatul purta şosete şi saboţi negri, pantaloni tip sport din tercot de culoare gri închis, un tricou alb cu verde şi o geacă de culoare bej, având asupra sa o valiză din imitaţie de piele de culoare maro. Persoanele care pot furniza informaţii utile depistării bărbatului, sunt rugate să sesizeze poliţia la numărul unic de urgenţă 112.

Ziarul Vãii Jiului

Acuzat de viol şi crimă,

joi, 5 septembrie 2013

Andronic rămâne după gratii

După ce instanţa Curţii de Apel Alba Iulia a respins recursul acestuia împotriva măsurii de arestare preventivă, suspectul în crima de la Căstău rămâne după gratii.

David Andronic, de 21 de ani, din comuna Beriu, a fost arestat zilele trecute, fiind acuzat de omor deosebit de grav, viol şi tâlhărie. Hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia este definitivă, Andronic va rămâne în arest preventiv pe o perioadă de 30 de zile. Reamintim faptul că David Andronic este acuzat că în seara zilei de 19 august, a violat-o şi omorât-o pe Eugenia Danciu, în vârstă de 57 de ani, mamă a patru copii.

În Munţii Orăştiei,

Turiste rătăcite Două persoane rătăcite în drum spre Sarmizegetusa Regia au fost recuperate de jandarmii montani. Marţi seara, două tinere care au plecat spre cetatea dacică Sarmizegetusa Regia au sesizat, prin apel la numărul

de urgenţă 112, faptul că s-au rătăcit şi că autovehiculul cu care se deplasau a rămas împotmolit în noroi. După aproximativ o oră de la apel, jandarmii montani din cadrul postului Costeşti le-au găsit pe cele două tinere în zona montană a localităţii Costeşti, pe Valea Făeragului, la aproximativ cinci kilometri de localitatea Tîrsa. Cele două persoane, ambele în vârstă de 19 ani, domiciliate în judeţul Cluj, respectiv Maramureş, erau speriate pentru că se lăsase întunericul şi zona în care se aflau le era necunoscută, dar nu au avut nevoie de îngrijiri medicale. Jandarmii montani le-au condus până la pensiunea la care erau cazate.

Pentru 19 arbori

Dosar penal

Un bărbat din comuna Ribiţa a fost prins de poliţişti după ce a tăiat ilegal mai mulţi arbori.

Potrivit Inspectoratului Judeţean de Poliţie Hunedoara, cu ocazia activităţilor desfăşurate pe raza comunei Ribiţa, poliţiştii din cadrul postului de poliţie din comună, împreună cu organele silvice din cadrul ITRSV Timişoara, l-au depistat pe Vasile L., de 43 de ani, care a tăiat fără drept 19 arbori din locul numit „La Belţi”. Valoarea prejudiciului a fost estimată la 10.200 lei. În cauză s-a întocmit dosar penal pentru tăiere fără drept de material lemnos. Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului joi, 5 septembrie 2013

PUBLICITATE 11

ANGAJĂRI

Hotel Rusu angajează bucătari, ajutor bucătari, ospătari şi cameriste. CV-urile se trimit la info@hotelrusu.ro şi fax 0354.108510. Informaţii suplimentare la telefon 0742.087221 şi 0742.087222. Rapid RO (şoseaua de centură, vizavi de stadion) angajează vulcanizator şi spălător auto. Relaţii la telefon 0766.337077 sau la sediu. Angajez barman pentru bar în Petroşani. Relaţii la telefon 0766.301556 Cabana Groapa Seacă angajează ospătar şi ajutor de bucătar. Relaţii la telefon 0766.337077 Vând cafetieră Moulinex Subito, second hand, în stare perfectă de funcţionare, capacitate 10 ceşti, preţ 50 de lei. Telefon 0766.678380, Petroşani

Audit energetic ieftin şi rapid! Cu noi se poate! Telefon: 0722.779324

Angajez vânzătoare pentru magazin alimentar, Vulcan, str. Parcul Octogon, bl. R, parter. Relații la telefon: 0727.847812

S.C. CORA INVEST GROUP S.R.L. VULCAN angajează: Şofer automacaragiu cu experienţă în domeniu minim 5 ani, referinţe, documente de calificare profesională, autorizaţie ISCIR şi şofer profesionist categoriile B,C,CE, cu experienţă şi atestat profesional. Relaţii la telefon: 0724.044824 Societate comercială angajează şofer profesionist, cu experienţă, cat. C+E, pentru transport internaţional de marfă, intracomunitar. Cunoştinţele de limbă engleză, franceză, germană constituie un avantaj. Salariu atractiv, 13 eur/ 100 km, doar persoane serioase. CV-urile se trimit la adresa de e-mail: eurocarriage@yahoo.com

ÎNCHIRIERI

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară, stare buna de functionare, revizii la zi, singurul proprietar in tara, 278.000 km, consumabile schimbate, functioneaza impecabil. Telefon 0761.756839

PIERDERI

Pierdut carnet student eliberat de Universitatea din Petro;ani, Facultatea de Ingineria Minieră şi Electrică pe numele Negomireanu Victor, domiciliat în sat. Fărcăşeşti (Comuna Fărcăşeşti) nr. 3, jud. Gorj. Se declară nul Pierdut certificat Constatator nr. 29986/22 mai 2009 emis de ORC Hunedoara al SC ITAL CONSTRUCTION MDM 2000 SRL, CUI 12610347, J20/918/1999, cu sediul în comuna Sălaşu de sus, sat Ohaba de sub piatră, nr. 1114, jud. Hunedoara. Se declară nul

Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi / maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere. Relaţii la telefon 0767.806804

IMOBILIARE

Vând apartament duplex, renovat, termopane, zona CAR Petrila. Preţ negociabil. Telefon 0733.083379. Vând apartament 3 camere + 2 boxe, Lupeni, zona Braia, central, pe Tudor Vladimirescu, exact lângă Piaţa Cina, pretabil privatizare (boxă la stradă), stare bună, spaţios. Telefon 0753.058425; 0766.728688 Vând apartament 3 camere decomandate, etaj 1/4, Petroşani, Aviatorilor, dormitorul şi baia recent renovate. Preţ 85.000 lei. Telefon 0722.555085; 0765.331156 Vând apartament cu 2 cam., zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800 Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Telefon 0726.291090 Închiriez hală în Piaţa Agroalimentară Petroşani, 1000mp, 1 euro/mp. Închiriez/ vând spaţiu (100mp), în Piaţa Agroalimentară Petroşani. Vând apartament 2 camere decomandat, strada Aleea Trandafirilor, etaj 1/4, preţ 80.000 lei. Telefon: 0722.222863

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Puteţi să vă puneţi în practică planurile de ascensiune socială. De asemenea, sunt favorizate afacerile şi relaţiile cu colaboratori. Profitaţi din plin de această zi!

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Sunteţi într-o formă intelectuală deosebită. Aveţi şanse mari de reuşită pe plan social şi sentimental. Este o zi favorabilă contactelor cu persoane importante şi comunicării.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Sunteţi foarte bine dispus şi aveţi ocazia să luaţi o decizie importantă cu privire la problemele financiare ale familiei.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Aveţi idei excelente şi sunteţi hotărât să le puneţi în aplicare. Aveţi ocazia să demaraţi o activitate nouă. Nu luaţi decizii de unul singur!

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Luaţi decizii inspirate, care vă asigură reuşita pe plan social şi succesul în relaţiile sentimentale. Este o zi favorabilă comunicării şi călătoriilor de afaceri. Aveţi idei bune, care vă vor schimba viitorul.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Vă hotărâţi să plecaţi într-o călătorie, pentru a rezolva o problemă a partenerului de viaţă. Dacă aveţi de luat decizii importante, vă puteţi baza pe intuiţie.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Este o zi favorabilă comunicării cu cei tineri din familie. Vă sfătuim să nu le faceţi promisiuni pe care nu sunteţi sigur că le puteţi respecta.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Intenţionaţi să plecaţi într-o excursie cu prietenii, dar, nu uitaţi că aveţi treabă şi acasă. Sunteţi inspirat şi rezolvaţi probleme dificile.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Profitaţi de şansele care se ivesc azi. Aveţi spor la treabă şi sunteţi hotărât să nu lăsaţi nimic neterminat.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Aveţi ocazia să faceţi cunostinţă cu un om de afaceri cu experienţă şi acesta vă încurajează să intraţi în afaceri. Aveţi şanse mari de reuşită.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Aveţi idei bune, pe care vă sfătuim să le folosiţi în afaceri. Dacă nu vă ajung banii, împrumutaţi-vă de la o rudă mai în vârstă. Sfătuiţi-vă cu partenerul de viaţă!

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Azi nu vă puteţi respecta programul, aşa că este indicat să nu vă faceţi un plan strict. Dimineaţa plecaţi într-o scurtă călătorie şi cunoaşteţi o persoană care vă oferă sfaturi în legătură cu o afacere.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul VĂŁii Jiului

12 ACTUALITATE

joi, 5 septembrie 2013

Vulcan

Aceea a sÄ&#x192;pÄ&#x192;rii unui Ĺ&#x;anĹŁ

Va dispÄ&#x192;rea balta de mizerie de lĂ˘ngÄ&#x192; blocul 17? SituaĹŁia aceasta

Nu Ĺ&#x;tiu, Ĺ&#x;i nu-i ĂŽntreb pe cei care locuiesc acolo, dacÄ&#x192; aĹŁi fost cumva vreodatÄ&#x192; ĂŽn spatele blocului nr. 17 de pe Bulevardul Mihai Viteazu din Vulcan. Ă&#x17D;n afara aleii ajunse varzÄ&#x192;, locatarii blocului au de pÄ&#x192;timit Ĺ&#x;i de pe urma mirosului groaznic pe care-l emanÄ&#x192; balta mizerabilÄ&#x192; care inundÄ&#x192;, practic, zona.

Vulcan

A scos maĹ&#x;ina din Ĺ&#x;anĹŁ Ĺ&#x;i Ĺ&#x;i-a vÄ&#x192;zut de drum

El nu a pÄ&#x192;ĹŁit nimic, iar maĹ&#x;ina s-a ales doar cu o micÄ&#x192; zgĂ˘rieturÄ&#x192; la portierÄ&#x192; Ĺ&#x;i una pe aripÄ&#x192;, s-a arÄ&#x192;tat mirat ĂŽnsuĹ&#x;i agentul de la PoliĹŁia RutierÄ&#x192; care a investigat accidentul petrecut ieri dimineaĹŁÄ&#x192;, pe la ora Ĺ&#x;apte, pe DN 66 A, ĂŽn apropierea intersecĹŁiei acestuia cu drumul care duce la EH ParoĹ&#x;eni.

nu este azi, de ieri. Sunt ani de cĂ˘nd, deĹ&#x;i au semnalat, locatarii blocului - ĂŽn care, culmea, locuieĹ&#x;te Ĺ&#x;i un gazetar, al cÄ&#x192;rui autoturism nu o datÄ&#x192; a putut fi vÄ&#x192;zut parcat ĂŽn nÄ&#x192;mol de canal s-au ales numai Ĺ&#x;i numai cu promisiuni. Ĺ&#x17E;tiind lucrul acesta, vÄ&#x192; spun sincer cÄ&#x192; tare m-am mirat cĂ˘nd ieri, pe la orele amiezii, am zÄ&#x192;rit miĹ&#x;care la gura de canal de lĂ˘ngÄ&#x192; blocul nr. 17.

Ă&#x17D;n acesta

vine canalizarea din blocurile 18, 19 de pe Mihai Viteazu, dar Ĺ&#x;i cea din

lung de vreo douÄ&#x192;zeci de metri ĂŽn care urmeazÄ&#x192; sÄ&#x192; fie pozatÄ&#x192; o conductÄ&#x192; cu diametrul de 200 de milimetri. Acesta va prelua debitul suplimentar din canalul-problemÄ&#x192; Ĺ&#x;i-l va direcĹŁiona spre o altÄ&#x192; gurÄ&#x192; de canal care nu â&#x20AC;&#x17E;dÄ&#x192; afarÄ&#x192;â&#x20AC;?. BÄ&#x192;ieĹŁii au spart trotuarul pĂ˘nÄ&#x192; au rÄ&#x192;mas fÄ&#x192;rÄ&#x192; carburant ĂŽn dispozitivul care genereazÄ&#x192; aer pneumatic. LucrÄ&#x192;rile, m-au asigurat ei, vor continua ĂŽn aceastÄ&#x192; dimineaĹŁÄ&#x192;.

partea de sus: de la blocurile 41-45 Ĺ&#x;i de la toate din CocoĹ&#x;var. Conducta nu mai face faĹŁÄ&#x192; nevoilor, mai ales, cÄ&#x192;, pe timp de ploaie, preia Ĺ&#x;i apele pluviale. E de explicat, aĹ&#x;adar, de ce, ĂŽn asemenea situaĹŁii, mizeria care se adunÄ&#x192; ĂŽn el ĂŽĹ&#x;i face de cap, iese afarÄ&#x192; Ĺ&#x;i se ĂŽntinde cĂ˘t e aleea de lungÄ&#x192; Ĺ&#x;i de latÄ&#x192;. Ieri, doi lucrÄ&#x192;torii de nÄ&#x192;dejde de la secĹŁia ape din Vulcan, Petre â&#x20AC;&#x17E;PeĹ&#x;teâ&#x20AC;? Ivan Ĺ&#x;i Cristian IoaneĹ&#x;, au primit dispoziĹŁie sÄ&#x192; rezolve problema. Cum nu s-a putut rezolva cu clasicul â&#x20AC;&#x17E;Ĺ&#x;arpeâ&#x20AC;?, colacul din sĂ˘rmÄ&#x192; de oĹŁel, au trecut la vari ! "

! " " anta a doua.

$%& '()*+,'-. )* ()". $() * /01 ',")2$3) "3& )"4(' * /01 35 2$() 6". '7 )8 * /01 475$('($3) 97"2':4) " 7$)('2 ;4 -(: * /01 "37< "=437 ) (5(&>'3) ()$4"3' $ ?$4' * /01 &(;4745$ '( &(;474 7$), $ )(5(& 7$ * /01 >,"2$() * @11 "35& $4"4(7 * @11 ',")2$3) 7$), 5(',>)4:() * /01 ) " =437 ) + .3$ ' * /01 "(& )45$2 * /01 ",52$3) 4 5 +47 4 ' ;4 97'3",4$3)4 6 (7$3<()8 * /01

!" #! $% !& '( ) * & * A1 * /A1 B C * A1 * /A1 " * D1 * /11 * D1 * /01 " * EF1 * /A1 -C * EF1 * DA1 & 6 8 * A/ * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ( * G * A01 9 H * G * /01 9 H * G * /01 5 * G * /01 5 B * G * /01 - ! * G * /01 : I I I * / * /01 : * * * / * /01 4 * / * /01 & ! C * / * /01 B ! H * / * /01 ' ! * / * /01 ( * / * @A1 < C * / * DA1 ' * G * AA1 4 C * ! * / * DA1 $ * / * DA1

* +%! , - *. // $* , !*.0 J B# 1G/A 0 1 0) # 1@GE 2 0 0)/ # KKK *H * # 3 *H

Autoutilitara

Dacia mergea de la Lupeni ĂŽnspre PetroĹ&#x;ani. Mai ĂŽncolo de termocentralÄ&#x192;, tĂ˘nÄ&#x192;rul de la volan nu a observat, din cauza soarelui, a motivat el, cÄ&#x192; Dacia Logan din faĹŁa sa semnalizeazÄ&#x192; la stĂ˘nga, ca sÄ&#x192; vireze pe drumul care merge la mina ParoĹ&#x;eni. Ĺ&#x17E;i, pentru ca sÄ&#x192; nu intre ĂŽn Logan, a tras volan dreapta, a sÄ&#x192;rit peste podeĹŁul de beton Ĺ&#x;i a intrat ĂŽn Ĺ&#x;anĹŁ.

SurprinzÄ&#x192;tor este cÄ&#x192;,

deĹ&#x;i avea toate Ĺ&#x;ansele sÄ&#x192; aparÄ&#x192; Ĺ&#x;ifonat, Ĺ&#x;oferul a ieĹ&#x;it, cum se spune, fluierĂ˘nd din maĹ&#x;inÄ&#x192;. Nu-l durea niciunde Ĺ&#x;i, mai mult, la examinarea atentÄ&#x192; a autoutilitarei, a bÄ&#x192;gat de seamÄ&#x192; cÄ&#x192;, ĂŽn afarÄ&#x192; a douÄ&#x192; zgĂ˘rieturi mici, caroseria nu avea nimic. Chestie care l-a fÄ&#x192;cut sÄ&#x192; se mire Ĺ&#x;i pe agentul de poliĹŁie sosit ĂŽntre timp acolo. DupÄ&#x192; ce un utilaj l-a ajutat sÄ&#x192;-Ĺ&#x;i scoatÄ&#x192; maĹ&#x;ina din Ĺ&#x;anĹŁ, tĂ˘nÄ&#x192;rul lupenean Ĺ&#x;i-a vÄ&#x192;zut de drum. PaginÄ&#x192; realizatÄ&#x192; de Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului

şcoală & cultură CMYK

Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

Ion Cârjoi:

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

ISSN 2068 - 3650

„Am o foame permanentă de absolut ile in Pag-IV I şi o nestinsă sete de albastru”

In memoriam Ion Cârjoi (1940-2013) I. A fi pe dos

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul V Nr. 132 5 sept. 2013 4 pagini

Pictorul Ion Cârjoi s-a născut la 28 martie 1940, în Tismana, comuna Devesel, de lângă Dunăre, judeţul Mehedinţi, şi a încetat din viaţă în 17 mai 2013, la Deva. S-a născut în anul cutremurului şi al tulburărilor din preajma războiului: „Pe Ştefan, bunicul dinspre mamă – mărturiseşte el, într-un mod pitoresc şi sorescian, prozatorului Dumitru Hurubă – n-am avut fericirea să-l cunosc, iar cu tata am făcut cunoştinţă după ce împlinisem 4 ani. Se zvonise c-ar fi mort la Sevastopol. Şi deranjam tot satul. Cum se crăpa de ziuă o tuleam din pat, numai în cămaşa mea de cânepă, desculţ, fie iarnă, fie vară, bine proptit pe picioarele crăcănate, îmi învârteam cu arătătorul părul negru, neted şi lucios, până ajunsese o claie de cârlionţi şi urlam turbat la Soare sau la Lună. În toate eram pe dos – vedeam că poarta-i larg deschisă, dar eu săream gardul şi zburam la Dunăre. Cocoţat pe malul cel mai înalt, bălăngănind din picioarele desculţe, urlam ca un scrântit la sclipirile albastre ale Dunării, spre spaima consătenilor mei care-mi purtau de grijă şi mă duceau de mână acasă. Mi-amintesc că odată un pescar sârb cu barca pe sforul Dunării striga la mine furios: Ce-ai mă, cuscre (aşa ne zic ei nouă, românilor), de urli aşa? Că-mi sperii peştii… Unchiul meu Gheorghe, fratele mamei şi vecinul nostru, ajunsese la disperare. Într-o dimineaţă, înhamă iapa la şaretă, pleacă la Vrivina (satul de naştere al bunicii mele) la 9 km distanţă şi vine acasă cu vrăjitoarea, ţiganca Vrâncioaia să vadă ce-i cu nărodul nostru. Grasă, zbârcită, cu luleaua în gură pufăia ca o locomotivă cu aburi, îşi înfoaie cele 7 fuste plisate şi se aşează pe treptele de ciment ale casei. Care-i fă, muică Anico, nărodul vostru? În bătătură nu era nici o arătanie sau jigodie, numai eu în cămaşa mea de cânepă groasă şi aspră. M-a chemat lângă ea pe scară, dar nu mai aveam loc. S-a uitat lung în ochii mei, mi-a pipăit spatele destul de aspru, s-a uitat atent în podul palmelor şi i-a zis muicii: N-are nici pe dracu, muico Anico. E sănătos tun, dar îţi zic că ăsta va fi cărturar. Muica tresare de supărare. Cum fă, Vrâncioaie, cum să fie cărturar, că nu-i ţigan, e copilul Ioanei, fata mea a mică, făcut cu Gheorghe, acu-i pe front şi e băiatul lui Constantin Bugeaga (poreclele neamului), bun gospodar al satului”. “Stai fă, muico Anico, şi nu te oţărî aşa la mine. Eu am zâs că va fi cărturar, adică de-ăi din ăia de scriu cu pană”(„Cu pictorul Ion Cârjoi”, în „Opinii culturale”, nr. 34, 1998, pp. 12-13). Învăţătorul Gheorghe Stăiculescu îi apreciază desenele şi compunerile despre satul său cu împrejurimile şi sătenii săi; la 12 ani, la Reşiţa, în cartierul Stavila, decorează gangul de intrare în cabinet al dentistului Drexler; la 14 ani, fiind elev la un liceu de „îmbunătăţiri funciare” din Timişoara, îi surprinde harul Vasile Vâlsan, profesorul de desen şi pictură al Cercului de artă plastică al Casei pionierilor. Aici va ucenici, iar mai târziu, pentru scurt timp, îi va fi coleg de atelier la Cinematografia judeţeană Timişoara, ca graficieni pentru lansarea filmelor. Ajunge conductor şef de tren, unde, cu lacrimi în ochi, ori de câte ori vedea un elev sau student cu planşe de desen, îl poftea să urce fără bilet la clasa I. În fine, urmează cursurile Facultăţii de Arte Plastice a Universităţii din Timişoara, cu prof. Adalbert Luka (pictura) şi Hildegard Fakner Kleppen (desenul şi grafica). Atunci, când zgârcitul cu laude, Adalbert Luka, l-a prezentat: „Ion Cârjoi, student eminent!”, şi-a dat seama că „de-acu începe arta”, că trebuie să-şi descopere o filosofie proprie şi, fireşte, după cum spune şi opera o confirmă, şi-a întins „o mână spre trecutul ancestral al Olteniei natale şi mai apoi spre leagănul istoriei românilor” şi alta „spre viitor”, pentru a deveni „inconfundabil”. De aici începe cazna: „să fii capabil de sacrificii” şi să ştii că eşti „dinainte un sacrificat”.

Absolvă facultatea, promoţia 1969, iar după efectuarea stagiilor de şantier - frescă la Mănăstirea Comana şi restaurare la Biserica Icoanei, Bucureşti, cu maestrul Ion Taflan, în 1971 - este autorizat de Sfânta Patriarhie Bucureşti ca pictor şi restaurator de biserici. Nu este întâmplător că o dimensiune a arhitecturalului va trece în pictura sa. Este profesor la şcoli generale în Târgu Jiu, Petrila, la şcoli populare de artă din Petroşani şi Deva; instructor la Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare Deva, de unde, scârbit, se retrage. Era trimis în diverse comisii să achiziţioneze lucrări „cu cotul” ale bucureştenilor versaţi în arta linguşelii, dar de lucrările sale neîntinate de timp şi comenzi nimeni nu-şi amintea. Evenimentele din decembrie ’89 nu-i aduc nici o satisfacţie artistică. Pentru un moment încearcă să ia atitudine în presă prin caricaturi şi articole (Lăsaţi-mi un strop de albastru!) împotriva „culturnicilor”, dar, tot mai dezamăgit şi mâhnit, se retrage în solitudinea atelierului. Singur cu singurătatea artei sale. Despre această nevoie îi spusese cândva lui Aurelian Sârbu: „Adevărul e că nu pot picta oriunde. Nu-mi sunt deloc indiferenţi pereţii şi ceea ce-mi solicită ochiul. M-am străduit şi, în bună parte, am reuşit să-mi creez microuniversul naşterii şi evoluţiei expresiei mele artistice. Mă echilibrează şi stimulează orice privire aruncată asupra icoanelor mele pe sticla de la Nicula, asupra celor olteneşti pe lemn; sentimentul cosmic al rotundului mi-l trezesc farfuriile hurezeanului Victor Vicşoreanu; mă tulbură îndeajuns lada de zestre cu scoarţele bunicii mele, atâtea umbre ale trecutului ascunse în tot felul de obiecte de ceramică, lemn sau textile din jurul meu. Toate acestea sunt doar câteva dintre argumentele ce-mi ţin pământul sub picioare, deci durează punţile spre obârşia cu întreaga ei mitologie şi gândire” („De vorbă cu pictorul Ion Cârjoi, într-o toamnă policromă”, în „Ritmuri hunedorene”, nr.1, dec. 1980, p.14). Portret de bătrână În iunie-iulie 1970 deschide la Muzeul judeţean Gorj prima expoziţie personală, din 13 lucrări. Titus Rădoi scrie în „Gazeta Gorjului”, din iulie, 1970, articolul „Un talent autentic” şi surprinde, în mare parte, acele determinante ce se vor adânci şi lumina în opera lui Ion Cârjoi: „armonii de contrast” şi incipienta viziune „modernist-simbolică”. Apreciază îndeosebi lucrarea „Singurătate” pentru „densitatea ideii”: „E o singurătate a gândurilor, a aducerilor aminte, a retrăirilor, accentuată de expresia feţei, de ochii aţintiţi în indefinit şi de tovărăşia impasibilă a motanului care toarce trecerea vremii”. Participă la expoziţiile de la sala Dalles, din Bucureşti, în 1970, la Bienala de pictură şi sculptură, cu lucrarea „Împărtăşanie de frumos”, ce va fi şi prima achiziţie de stat; în iunie-iulie, 1973, la Expoziţia „125 de ani de la Revoluţia din 1848”; iar în august, 1979, la Anuala de pictură şi sculptură. Are expoziţii personale, ani după ani, la Petroşani, Deva, Craiova. În aprilie-mai, 1981, expoziţie de grup, la Hyvinkaa, în Finlanda. În februarie, 1985, Sala Eforie Bucureşti îi găzduieşte Expoziţia de pictură, personală, cuprinzând 30 de lucrări, care îl impune definitiv criticii de specialitate. Face călătorii de studii prin U.A.P. în Polonia, Bulgaria, U.R.S.S., Finlanda, Turcia. Are lucrări de artă în colecţii muzeale şi particulare în Franţa, Italia, Germania, Finlanda, Suedia, Statele Unite. La 18 mai 2000, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” organizează la Casa de cultură din Deva un moment aniversar: „Ion Cârjoi la 60 de ani”, cu o expoziţie doar din câteva lucrări, din cauza unui spaţiu impropriu. Iar TV Parâng Petroşani îl are ca invitat în cadrul emisiunii „Puncte de sprijin”. Dumitru VELEA

SPECIAL

II. Divina natură statică.

La Cercul de arte plastice al Casei pionierilor din Timişoara, unde s-a dus invitat de trei colegi ai săi de liceu, „profesorul de desen şi pictură, Vasile Vâlsan – mărturiseşte Ion Cârjoi lui Dumitru Hurubă , ne aranjează o natură statică banală: o ulcică de pământ, un măr, două cepe şi bineînţeles o draperie. După aproximativ o oră, trece printre bănci, face corecturi icicolo şi când ajunge la mine exclamă surprins: Excelent, Ioane, excelent. Dacă ţi-ai pune în minte serios, tu ai Altarul cu iarba putea deveni un mare artist. L-a vizitat cât mai des pe profesor, acesta i-a dat materiale ca să lucreze, l-a „moşit”, l-a ajutat în formare şi, ce este mai important şi neîntâmplător, prima probă revelatorie a harului a fost o natură statică, formată din elemente simbolice pentru destinul pictorului de mai târziu. „Dintre toate genurile artei plastice - spune pictorul într-un interviu lui Menaru Blajan, în Oglinda, din octombrie 1996 – mie mi-a plăcut natura statică, dovadă că sunt considerat unul dintre cei mai buni pictori de natură moartă din ţară”. Se ştie că nu există opţiune fără determinare, iar aceasta acţionează cu forţă sau insidios de la nivelele superficiale, materiale şi politice, până la cele profunde, abisale şi metafizice. Să fi fost natura statică un refugiu pentru pictorul supus vremii „omagialelor” şi ilustrativismului în artă, sau o chemare mai adâncă venită din simplitatea hieratică a protofolclorului românesc? Predilecţia lui Ion Cârjoi pentru natura statică se datorează amândurora. Dar pentru a lumina această dublă determinare trebuie să evidenţiem câteva elemente de geneză şi structură ale respectivului gen. Spre deosebire de aproape toate celelalte capitole ale plasticii, natura statică nu se raportează la o sursă ritual-religioasă, ci ea a apărut relativ târziu, când determinarea religioasă asupra picturii a încetat, acolo unde protestantismul a sfidat artele vizuale. Câmpul restrâns al acestora la „frumuseţea spirituală”, la „interesele credinţei şi ale mântuirii sufletului”, cum zice Hegel în ale sale „Prelegeri de estetică”, vol. II (Ed. Academiei RSR, 1966, p.278), trecând prin această sfidare, s-a lărgit la întreaga lume vizibilă. Sau în cuvintele criticului de artă Max J. Friedlander: „Eliberaţi de obligaţia de a moraliza şi a trezi sentimente de devoţiune, pictorii găseau acum orice fenomen, orice aparenţă demne de a figura în imagine. Scara valorică, stabilită în funcţie de însemnătatea spirituală, atribuită obiectelor, şi-a pierdut astfel valabilitatea” („Despre pictură”, Ed. Meridiane, Buc., 1983, p 281). În deceniul al treilea al secolului al XIX-lea, când Hegel îşi ţinea prelegerile, mai vechii pictori olandezi, fraţii Van Eyck, începeau să fie din nou preţuiţi. Natura statică se afirmase cu toată francheţea în Ţările de Jos şi se emancipase ca gen. Hegel observa că „început şi desăvârşire ni se prezintă date deodată”, că marea măiestrie constă „în ceea ce priveşte desenul, poziţia, gruparea, caracterizarea interioară şi exterioară, căldura şi claritatea, armonia şi fineţea coloritului, caracterul închegat al compoziţiei”, iar bogăţia picturii „în ceea ce priveşte mediul naturii înconjurătoare, accesoriul arhitectonic, fundalele, orizonturile, luxul şi varietatea stofelor,

îmbrăcămintea, felul armelor, al podoabelor”, totul tratat „cu o astfel de fidelitate, cu atâta simţ pentru pictural şi cu o astfel de virtuozitate, încât nici chiar secolele de mai târziu nu pot arăta ceva mai desăvârşit sub aspectul profunzimii şi al veridicităţii”. Există o determinare economică şi socială, dar eliberarea de vechea cucernicie deschide picturii calea spre „bucuria în faţa lumescului ca atare, în faţa obiectelor şi a fenomenelor particulare ale naturii”, spre „bucuria pe care o provoacă viaţa casnică onestă cu buna ei dispoziţie şi cu cercul ei strâmt, dar liniştit, precum şi bucuria în faţa festivităţilor naţionale, a cortegiilor, a dansurilor ţărăneşti, a chermeselor şi a chefurilor” (op. cit. pp. 279; 281). Andrei Pleşu crede că natura moartă „derivă din împrejurarea profană a ospăţului” („Ochiul şi lucrurile”, Ed. Meridiane, Buc., 1986, p. 196). Acest gen de pictură a trecut graniţe şi a înflorit acolo unde arta şi-a solicitat autonomizarea, unde a evoluat „de dragul artei”, cum zice Max J. Friedlander, dar să precizăm: fie a găsit câmpul liber de servituţi, ca în cazul impresionismului francez – şi a evoluat firesc; fie l-a găsit plin de servituţi, ca în cazul „realismului socialist” – şi a trebuit să acţioneze deghizat, să ducă o „luptă de gherilă”, să fie pentru artist „reduta de refugiu”. La o privire mai adâncă, şi acest gen al picturii are o latură simbolică şi o funcţie decorativă, dar cum decorativismul acoperă cu multă graţie simbolicul, făcându-l insesizabil, natura statică a

joi, 5 septembrie 2013

jumătate din creaţia lui Ion Cârjoi o reprezintă natura statică: Mere verzi, Natură statică, Împărtăşanie de frumos, Fereastră cu mac, Natură statică cu ulcele, Scăunel cu floare, Un castron pe fond albastru, Natură statică cu frezii, Lada pictată, Natură statică cu ceainic de aramă, Natură statică cu mac, Masa mirilor în Pădureni, Busuioc şi mască, Stelă cu cavaler ş.a. La nivelul de suprafaţă, simplitatea este obţinută prin excluderea amalgamului de obiecte. Ion Cârjoi preferă să picteze chiar un singur obiect, cum îi spune lui Aurelian Sârbu, „numai şi numai ca să-i respect individualitatea”. Iar această individualitate i-o respectă prin puritatea şi singularitatea contrastantă a culorii. Decorativismul derivat şi aparte este de sorginte folclorică, obiectele ţin de istoria şi povestea omului. Atât obiectul cât şi culoarea dau o simplitate mitic-religioasă, un primitivism reconsiderat ce „reprezintă o reîntoarcere spre esenţele dintru început ale spiritului naţional” – conchide pictorul. Poate această stăruinţă a lui Ion Cârjoi în pictura statică, în a înfiinţa cu culoarea cele mai neînsemnate şi neajutorate obiecte din preajma omului să aibă o exigenţă ontică şi religioasă ce consistă în umilitatea faţă de Dumnezeu. Dacă Dumnezeu „ţine în degetul mic universul întreg”, omul, creaţia sa, abia „cu îngăduinţă”. Artistului, fiindcă îl iubeşte, i se îngăduie „să-şi creeze un univers al lui, dacă se poate, inconfundabil” – îi spune Cârjoi lui Dumitru Hurubă. Iar acest univers nu poate fi decât cel pe care pictorul îl atinge cu degetele, cu privirea, cu sufletul. Şi, fireşte, se umple de sine, de acel sine pe care Dumnezeu l-a pus în om. Şi acesta poate fi văzut abia atunci, zice cu o preafrumoasă dodie pictorul, „când hârbul se desprinde de strachină”.

III. Peisajul arhaic şi mediat

Confesiuni la lună plină

putut să-i asigure artistului şi artei un bilet de liberă trecere. Mai mult, abia acum, prin această acoperire în văluri a simbolicului, acesta începe „să dospească”, spre a folosi expresia lui V.G. Paleolog, să-şi tragă sevele de dincolo de ideologii şi precare religii, din protofolclor, încât decorativismul obiectului reprezentat să fie doar carnea albastră a simbolului. Obiectele, oricât de mărunte şi neînsemnate, de firave şi neajutorate, ajung prin aceasta să comunice despre natura umană şi divină a omului, să fie primare, elementare, ritualice şi chiar primordiale; în cuvintele lui Kandinsky, un „obiect mort pe dinafară şi viu pe dinlăuntru”. Cei care au scris despre Ion Cârjoi - de la Titus Radoi la Natalia Vasiu, de la Radu Ciobanu la Mircea Deac, ori de la Dan Grigorescu la Raoul Şerban - au consemnat determinante după determinante ale picturii sale de natură statică. În urma expoziţiei de la „Eforie”, sala „Căminul artei”, Bucureşti, a Filialei U.A.P. Deva-Petroşani, din februarie 1985, Virgil Mocanu observa dimensiunea simbolicului în natura statică a lui Ion Cârjoi, scriind că acesta introduce „o metaforică rarefiere în pictura de obiecte aparent banale” („Jurnalul Galeriilor”, în România literară, nr. 5, 02.02.85, p. 18). Ori Radu Ciobanu surprinzând un discret hieratism: „…Dulapul albastru sau Fereastra cu mere, unde impresia de echilibru e potenţată de un discret hieratism, ca şi cum dincolo de aparenţe ar aştepta o taină” („Viziune şi stil”, în Drumul socialismului, nr. 8154, din 29.01.84). Peste

„Peisajul este întotdeauna o sursă de inspiraţie – spune Ion Cârjoi. Dar în peisajele mele nu intră niciodată omul, ci mă interesează intervenţia sa, omul ca transformator al naturii” („Azi, pictorul Ion Cârjoi”, interviu luat de Menaru Blajan, în Oglinda, 22-27, oct. 96, p. 7). Matricea inspiraţiei sale o constituie zona Olteniei natale, la care se adaugă alte zone etno-folclorice, cu puternică personalitate şi unice în felul lor, Pădurenii, zona momârlanilor din Valea Jiului, Zarandul şi cele mustind de istorie ale judeţului Hunedoara, toate fireşte graţie convieţuirii autorului în aceste locuri. Chiar şi prin numele lor, lucrările - Confesiuni sub lună plină, Fânar, Şura în Apuseni, Vara în Zarand, Vremea fânului în Ţara Moţilor, Peisaj din P ă d u r e n i , Sarmizegetusa, Ruine în hambarul roman, Densuş – vin să confirme aceasta. Amiel a spus că peisajul este o stare de suflet; în cazul lui Ion Cârjoi s-ar putea zice că Fereastră cu mare este o stare de istorie. Peisajele sale explicitează moral raportul dialectic dintre natură şi cultură. Mult timp s-a conceput abstract acest raport şi s-a acţionat în consecinţă, ca o unilaterală opoziţie între natură şi cultură, omul, din fiinţă naturală devenind factorul distructiv al naturii şi naturalităţii, cantonându-se în finitate, fără deschiderea spre totalitatea şi libertatea fiinţei.

joi, 5 septembrie 2013

Solitarul pictor Carl Gustav Carus, în 1798, în cele „Nouă scrisori despre pictura ca peisaj”, teoretizase peisajul ca apariţie a sufletului lumii (Weltseele), mutând în termeni hegelieni, ca apariţie a spiritului lumii. Deci, peisajul gândit ca partea revelatoare a întregului, ca finitatea cuprinzătoare a infinităţii, goethean spus, vizibilul nefiind altceva decât un simbol. O viziune metafizică şi unitară asupra lumii. Nu altfel de cum vede ţăranul român. „Ţăranul – spune Ion Cârjoi lui Menaru Blajan – păstrează tot ce i-a dat Dumnezeu, tot ce vede el, ce ştie că-i aparţine, dar înnobilează pe cât poate”. Acestea rezonează cu viziunea asupra naturii şi cu poetica de artist a pictorului şi istoricul picturii de peisaj, Constable, care, într-o scrisoare din 1819, către soţia sa, scria: „La fiece pas pe care-l fac, pe fiecare obiect asupra căruia îmi îndrept privirea, mi se pare că aud rostindu-se lângă mine sublima expresie a Scripturii: Eu sunt învierea şi viaţa.” Acel „înnobilează pe cât poate”, acţiunea ţăranului, este o situare bună faţă de natură, de firea lumii, lăsând din fiecare parte, oricât de neînsemnată şi firavă ar fi, să se vadă şi să se ridice lumina divinităţii, cea prin care a avut şi are acces la fiinţă. Opoziţia faţă de natură nu este alta decât aceea care o sesizează faţă de natură şi finitatea sa. Nu numai din sine, dar şi din ceea ce îl înconjoară, ţăranul aude aceleaşi cuvinte sacre, ca şi Constable. El nu consumă, ci contemplă natura, peisajul îi devine libertate şi loc de a se întâlni cu sine şi cu Dumnezeu. În termeni estetici, peisajul este natură estetic mediată, kantian spus, finalitate fără scop, adică are atributele operei de artă. La această altitudine în care natura cu spiritul ei cu tot se constituie în operă de artă, se cade ca pictorul, creatorul, fără s-o tulbure, să-i aducă la expresie orice parte, fragment sau determinaţie, să participe la creaţia lumii. Epoca în care Ion Cârjoi s-a manifestat plastic a fost nefavorabilă unei Tribunii Adrealului asemenea viziuni, a fost şi este încă împotriva naturii. Utopiile industrializării şi tehnicizării, cu miracolul lor economic generalizat, şi ideologiile „obiectiv-ştiinţifice” şi „progresiste” au generat precarităţi pentru natură şi om, punând în cauză peisajul ca operă de artă şi fireşte arta peisajului. În aceste condiţii, arta s-a refugiat în sufletul şi casele ţăranilor, în măruntele şi firavele lor obiecte casnice, în locurile atinse de mâinile şi tălpile lor, în obiceiurile ce-i leagă de cer sau le aduce cerul aproape de frunte. Ion Cârjoi s-a îndreptat tocmai spre acestea: locuri, obiecte, obiceiuri care, prin acea acţiune a omului de înnobilare, şi-au păstrat aura divină. „Şi contemplaţia, care şi ea împleteşte finitul cu infinitul – scrie cel mai avizat critic şi estetician al peisajului, Rosario Assunto -, face să trăiască ca infinit clipa fugară a timpului, deschide micimea unui loc dincolo de limitele sale, până la a face din ea o epifanie a infinitului” („Peisajul şi estetica”, vol. II, Ed. Meridiane, Buc., 1986, p. 61).

IV. Armonia totalităţii

În cazul artiştilor autentici, în prima creaţie se înstrăvede in nuce întreaga operă de mai târziu. De aceea, în cele 13 lucrări de la prima expoziţie personală a lui Cârjoi, Titus Rădoi surprindea în cronica amintită determinante importante, tematic şi plastic-pictural. Chiar dacă nu se justifică rezerva privind „viziunea modernist simbolică îmbinând elemente clasice şi chiar din tehnica naivă a creaţiei populare” – important este că o constată, iar pictorul o va accentua – în ceea ce priveşte picturalitatea, observaţia este exactă: compoziţiile impresionează „printr-un colorit viu, realizat mai frecvent prin armonii de contrast: roşu cu verde, galben cu violet, albastru cu ocru”. Nu este greu a se vedea că aceste „armonii de contrast”, dincolo de culori principale, secundare, complementare, înseamnă de fapt armonia totalităţii cromatice: unei culori principale i se adaugă prin contrast culoarea derivată din celelalte două. Surprinzând acelaşi fenomen, Vincent van Gogh îi scria fratelui său, Theo: „aceleaşi culori care se îmbogăţesc prin juxtapunere, se nimicesc prin amestec”. De la Giorgione, spune Lionello Venturi, clarobscurului îi ia locul „principiul tonului în pictură”, adică se foloseşte „o culoare pentru a sugera lumina şi alta pentru a sugera umbra”, „forma plastică” cedând locul „formei picturale” („Cum să înţelegem pictura”, Ed. Meridiane, Buc., 1978, p. 87). Revenind, contrastul nu doar elimină clarobscurul favorizând tonul, ci deschide calea unei picturi metafizice, pornind de la totalitatea cromatică, mai mult, prin el se obţine o mişcare, o dialectică cromatică. În acest sens este înscrisă aventura picturală a lui Ion Cârjoi. Să lucrezi cu două culori: una principală şi una derivată şi să posezi întregul câmp cromatic, aceasta înseamnă simplitate şi complexitate, opoziţie

SPECIAL III şi armonie, parte (culoare pură) şi totalitate. „Ştiu şi eu că albastru nu se asociază cu verde sau roşu carmin – precizează iritat pictorul într-un interviu lui Nicolae Gheorghiu. Şi cu toate acestea le lucrez până se împacă una cu alta. În fond, nu e nimic nou. Lucrurile acestea le poţi întâlni şi în arta populară românească. Să ştii că la noi arta populară este mai rafinată decât la unguri sau la cehi, este simbolistică nu descriptivă, a ajuns la sinteze” („Un strop de albastru pur”, în Week-end, nr.12, 26.10.90, p.2). Prin aceasta pare a ni se releva prima zi de facere a universului cromatic. Este ceva arhaic şi în acelaşi timp pentru prima dată ajuns în lumină. Acest mister l-a obsedat pe Goethe şi l-a obligat să se încline scrutător asupra culorilor, formulând legea contraculorii cerute, a ceea ce înseamnă „totalitate şi armonie”: „Când Biserica Colt ochiul zăreşte culoarea, intră deîndată în activitate şi produce conform naturii sale, inconştient şi necesar, o alta, care conţine împreună cu prima totalitatea întregii game de culori” („Cu privire la teoria culorilor”, 1791, în Secolul 20, nr. 7-8-9, 1982, p. 155). În adâncul operei lui Ion Cârjoi se află această exigenţă şi supunere plastică, dar, la prima vedere, izbeşte forţa şi expresivitatea culorii, criticii consemnând fiecare în mod impresionist. De pildă, Radu Ciobanu: „Albastru de cobalt dobândeşte sub penelul pictorului forţa de particularitate stilistică şi, în acelaşi timp, prin profunzimea şi puritatea sa, valoare de simbol” („Viziune şi stil”, în Drumul socialismului, nr. 8154, din 29.01.84, p.3); Mircea Deac numeşte „elocvenţa ideilor şi culorii” („Un omagiu istoriei şi artei”, în Arta, 1979); în urma Expoziţiei de la Galeria „Eforie” Bucuresti, din ianuarie 1985, Raluca Tulbure notează: „Întâlnim două game cromatice la Ion Cârjoi: una este alcătuită din tonuri calde de ocru, galben, gri, roşu, verde, învăluind ca un abur desenul riguros, elaborat cu stricteţe din linii sigure, uneori aproape geometrice, iar pe de alta parte Natură moartă cu frezii întâlnim o gamă cromatică de sorginte suprarealistă de culori violente: verde şi albastru intens, brun, alb, roşu, folosite parcă fără un amestec prealabil, direct din tubul cu pastă” („Panoramic cultural”, în Săptămâna, din 22.02.85); mult mai târziu, la o expoziţie de grup la Deva, Natalia Vasiu îl identifică pe Ion Cârjoi prin: „o cromatică foarte restrânsă, dar şi foarte expresivă, dominanta de verde şi albastru, născătoare de armonii reţinute” („Culoare. Linie. Forma” în Cuvântul liber, nr. 288, din 23.01.91). Iar pictorul continuu îşi expune deviza: „Am o foame permanentă de ABSOLUT şi o nestinsă sete de ALBASTRU”. Îi mărturiseşte lui Dumitru Hurubă cauza: „pentru că fac o artă metafizică, prin excelenţă, care presupune cunoaştere extremă”, mai mult, subliniază: „Eu nu vreau să fiu subiectiv. Totdeauna am încercat să fiu obiectiv”. Iată, vorbind limpede artistul care atinge zonele metafizice şi dialectice ale artei, acolo unde se manifestă ontologia acesteia, supunându-se celei mai dificile lupte: eliminarea subiectivismului pentru a fi obiectiv! Nu intrăm să analizăm lucrările în dimensiunea ontică a lor, spunem doar că ele nu au nimic obsesiv, subiectiv, că originalitatea lor consistă în chiar tendinţa de anonimizare a Sarmisegetusa Ulpia autorului. Ion Cârjoi, cu umilitate desăvârşită şi-a asumat lecţia, pildele aforistice ale lui Brâncuşi şi, sub mâna acestuia, poate sfintele dodii ale Olteniei arhaice şi natale. Pe tripticul „Familia şi floarea de fier” sunt scrise chiar cuvintele Sculptorului: „Trebuie să te înalţi cât mai sus pentru a vedea cât mai departe”.

IV SPECIAL

V. „Arta metafizică”

Ion Cârjoi refuză nu doar cotidianul cu eventualităţile lui, ci şi folclorul (în mare parte tarat de aluviunile ideologice ale epocilor mai vechi sau mai noi) şi se adânceşte în ceea ce V. G. Paleolog numea, pentru a prinde gândul şi cazna brâncuşiană, protofolclor. Motivele sau subiectele operelor sale plastice sunt dezgropate din arhaitate, smulse întunericului istoric, curăţate pentru a se vedea urmele şi însemnele spiritului în zorii civilizaţiei carpatice. Aventura arheologică a spiritului subsumată marii poveşti a omului devine substanţa plastică a lui Ion Cârjoi. „Dacă vrei să cunoşti un popor, cercetează-i cimitirele” – a zis Eminescu. Aici poţi să surprinzi relaţia omului cu divinitatea, situarea sa faţă de ceea ce îl transcende, raportul dintre finitatea sa şi infinitatea de dincolo şi dincoace de sine. „Saloanele mint, mormintele sunt sincere” – zicea şi Heinrich Heine în Despre Franţa, în 1857. Marea trecere luminează nu doar deschiderea unei porţi şi păşirea peste un prag albastru, ci curgerea, în afara măsurilor de timp şi spaţiu, a infinităţii în finit, a transcendentului în imanent, a divinităţii în om. Simplu spus: ce să însemne pentru o bătrână darea cocoşului peste groapă, dacă nu credinţa că sufletul celui întors în ţărână este nemuritor? Altfel spus: că viaţa omului, măsurabilă în zile şi fapte, este o clipă a eternităţii, clipă fără de care aceasta nu se poate manifesta, dar clipă ce trebuie să fie deschisă eternităţii, ca un vas pentru a se umple de lumină. Din acest unghi, chiar moartea este o părere. A zis-o Eminescu şi zilnic îl confirmă fără cuvinte orice ţăran sau femeie bătrână din această parte de lume. Dar pentru a ajunge aici, la marea netulburare din faţa neantului înconjurător, pentru a nu cădea în infinitatea cea proastă, cum ar fi zis bătrânul Hegel, omul trebuie, prin faptele sale, să se situeze într-un raport bun faţă de infinit şi divinitate. Şi iarăşi, să revin la acelaşi exemplu: ce crede despre sine femeia când dă cocoşul peste groapă? Că ea şi mâinile ce ţin cocoşul sunt o părere, că ceea ce o ţine pentru o clipă pe marginea gropii este „aburul ce i s-a dat” şi „mâna de sus”, că acel „abur” există, face parte din ceea ce este, iar ea nu-i decât vasul ce cară cărbunii aprinşi patruzeci de zile, după care se sparge de stâlpul pus la cap. Că acestuia i s-a spus stâlp funerar, coloană a cerului, are mai puţină importanţă, el este însemnul că cel de la baza sa s-a întors în lumină, că finitul şi-a depăşit limita şi omul moartea, că infinitul şi-a recuperat finitul şi divinitatea şi-a înălţat la sine omul. Dar omul de jos, de pe marginea gropii, trebuie să fie deschis, iar divinitatea, prin omul înălţat, trebuie să-l sprijine. Numai astfel se instituie dialogul, un dialog prin reprezentare, instituit în chiar inima divină dintre „cei doi oameni” care participă la procesul de facere a omului, nu doar în câmpul luptei de zi cu zi, ci mai ales din tărâmul în care ţărâna a devenit uşoară. Nu întâmplător ţăranul Carpaţilor spune, când se lasă „adormitul”, ori „trecătorul” în groapă, Să-i fie ţărâna uşoară! şi nu Odihnească-se în pace! Lupta nu a luat sfârşit şi omul nu trebuie să se odihnească, ci ţărâna, ori cea proprie să-i fie uşoară, o haină de lumină, pentru a se înălţa, ori cea a lumii, coborâtă asupra sa, să-i fie uşoară pentru a putea fi dată la o parte şi el a se înălţa. Observăm că procesul de facere, de naştere şi re-naştere a omului este de natură christică şi că el se întinde, metaforic spus şi cu cuvintele lui Eminescu, ca un „munte, jumătaten lume, jumătate-n infinit”. Iar sub acest dialog se surprinde un altul sub chip de monolog: al divinităţii cu partea sa, divină şi rătăcită în om, pierdută şi regăsită, recuperată şi confirmatoare de om şi Dumnezeu. Şi tocmai pe acest monolog se întemeiază dialogul, lumea cu viziunea asupra ei cu tot devine coerentă şi unitară lume, lume prin care Dumnezeu poate cutreiera, sub chipul unui bătrân, să-ţi bată seara în poartă, cerându-ţi ospeţie şi un

joi, 5 septembrie 2013

ceas de odihnă, şi pe care îl recunoşti abia după ce a plecat. Să stai la taifas cu Domnul şi să-l recunoşti după ce a plecat! Prin faptele mărunte şi obişnuite, miraculos întâmplate. O pogorâre a divinităţii. Şi invers, o lume în care omul de jos, prin rugi, pomeni, prin insondabile obiceiuri, transmite mesaje omului înălţat, iar acesta, cu totul şi cu totul misterios, îi veghează drumul, trecerea „punţii”, cum avea să zică, întristat şi ca orice bătrânică din Oltenia, Marin Sorescu. Aceste determinaţii ale unei viziuni arhaice ridicată în creştinism, fie ele doar punctate sumar şi abstract ca într-un „crochiu”, sunt stringent solicitate de opera plastică a lui Ion Cârjoi, de exigenţa sa artistică, fără de care riscul ar fi să îi rămâi în afară, străin şi neputincios estetic. Cum să descifrezi, îndeosebi, lucrarea „Confesiuni la lună plină” fără o concentrare în arheologia spiritului şi fără o luminare a fenomenologiei sufletului în marea poveste a omului? Cum să te apropii de albastru „Portalurilor” sale, fără să auzi şi să înţelegi dialogul (cu monologul lui inerent) dintre om şi divinitate? În „Confesiuni la lună” plină, spaţiul sacru: un cimitir, pe un dâmb de deal, format din patru stâlpi funerari, trei închipuind o familie: al unui bărbat, al unei femei şi al unui băieţaş, aşezaţi în linie şi înclinaţi confesiv unul spre altul, iar în dreapta, în faţă, impunător şi parcă protector, un alt stâlp, cu capitel (o stilizare a coarnelor de consacrare), amintind de ulterioarele troiţe (întreite cruci). La dreapta şi la stânga stâlpului bărbătesc, doi mesteceni. Deasupra, în centru, luna plină, iar partea de jos invadată de iarbă. Timpul fast: miezul nopţii şi mijlocul lunii, când luna este plină, generând evenimentele faste, la egală distanţă de cele nefaste (când ea nu se vede). Avem un timp al ciclicităţii lunare, simbolizat de lună, şi solare, reprezentat de explozia ierbii, şi unul ca eternitate cursă peste efemer, ca eternitate recuperatoare a clipei. Totul s-a împlinit după cum a fost dat: o sfântă familie: bărbat, femeie, copil. Crestăturile în stâlpi formează câte două aripi şi, fireşte, câte o cruce. Aripile copilului sunt mult mai lungi, pornind aproape de la baza stâlpului, ca însemn al vârstei angelice. Stâlpii bărbăteşti sunt prevăzuţi cu un cep de nod traversând lemnul aripilor; al femeii are doar orificiul de nod, fără cep. Asemenea stâlpi, secrie Romulus Vulcanescu „serveau în practicarea magiei sexologice, pentru transmiterea celor vii a puterii demonice sexuale a celor morţi” („Mitologie română”, Ed. Academiei R.S.R., Buc., 1985, p. 198). Fără conotaţiile apăsat precreştine, important este relevarea fenomenului de transmitere a unei puteri, în cazul de faţă, erotice. O familie sacru împlinită transmite forţa erotică unei familii neîmplinite, sterile, aflată poate sub un blestem, ca-n basme, iar această forţă va rodi, întrucât timpul este fast. Aceste confesiuni, după cum se vede, nu sunt simple confesiuni, ele sunt erotice, la lună plină, şi se transmit celor de jos, descătuşând viaţa, apariţia unui fiu. Nu întâmplător stâlpul copilului emană mai multă lumină, semn că totul se împlineşte. Că dialogul amintit poartă în sine monologul. Că lumea este unitară, creaţia cu creatorul, că moartea este o părere. Seria de portaluri, de obsesive portaluri („Portal”, „Portal cu iarbă” etc.), unde spaţiul de trecere este un albastru ce te atrage dincolo – criticii i-au zis albastru-Cârjoi -, este, la fel, un simbol ce-şi scaldă rădăcinile în apele mitice, în arhaitatea genuină. Ele par să fie portaluri ale unor cetăţi, oglindiri ale altora cereşti, să fie ale unor altare („Biserica Colţ”), spaţiul albastru să fie al sacrului. Şi pentru a nu repeta mişcările timpului (ciclicitatea, reprezentată de

invazia ierbii, şi eternitatea, de piatra în care s-a încrustat mintea şi sufletul omului), să le lăsăm sub lumina conceptelor lui Constantin Noica, de timp rotitor şi timp rostitor. Iată omul ieşind din timpul rotitor şi păşind prin albastrul portalului în timpul rostitor! Ca „imagine a divinităţii”, spre a folosi cuvintele lui Holderlin. Şi fiindcă am vorbit de dialog şi monolog, se cade să-i amintim şi acele versuri dintr-o poezie neterminată ce i-au stârnit un fascinant comentariu lui Heidegger: „Multe a aflat omul./ Pe mulţi i-a numit dintre cei cereşti,/ De când suntem un dialog/ Şi de când putem auzi unii de la alţii”. În acest context, dacă mutăm accentul pe plasticitate, surprindem că „vocabularul” semnificaţiilor simbolice ale acestui albastru, aproape indiferent de raza geografică şi istorică, vine să confirme determinaţiile acestei lumi surprinsă în stare de dialog. Dan Mihăiescu în amplul studiu semiotic „Limbajul culorilor şi al formelor” (Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Buc., 1980), rezuma întrun tabel simbolistica albastrului: În Egipt, reprezenta: „cuvântul şi promisiunea divină, adevărul divin, cerul nocturn spre care se ridica sufletul faraonului, eliberarea sufletului – culoarea Zeului Amon”; la Evrei: „revelaţia divină, legea – culoarea lui Iehova”; în China: „nemurirea, reînvierea”; în Evul mediu european: „fiul Domnului, adevărul, culoarea divină”; în bizantinism: „puterea divină”; şi în România (până la nivel popular): „credinţă, visare, încredere în frumos şi în fiinţa umană; semnul legăturilor permanente” (p. 83-84). Aici se cuvine adusă şi reflecţia lucidului pictor Fânar Wassily Kandinski, din 1910, despre „darul adâncimii” pe care îl posedă albastrul: „Înclinarea albastrului către adânc este atât de mare, încât devine mai intens tocmai în tonurile mai adânci, dobândind în acelaşi timp ecouri interioare mai caracteristice. Cu cât un albastru este mai adânc, cu atât i se adresează omului ca o chemare spre infinit, trezindu-i dorul de puritate şi, în final, de transcendenţă” („Spiritualul în artă”, Ed. Meridiane, Buc., 1994, p. 76). Şi conjunct cu acestea, cuvintele pictorului către acelaşi Dumitru Hurubă: „Albastru era în sângele meu de când m-am născut în satul meu Tismana, judeţul Mehedinţi, la câţiva paşi de Dunăre, zona sudică în care înfloresc pentru prima oară castanii în ţară. Albastrul este o compensaţie pentru căldura dogoritoare aproape insuportabilă a verilor. Cât de inventiv mai poate fi ţăranul român, mai ales olteanul! De sărbători, sau la rugă, ardeam paie, frecam în palme cenuşa, o amestecam cu var şi peste o zi două de stagnare devenea albastru cenuşiu în lumina strălucitoare a sudului. Soclurile casei, ale acareturilor, baza gardurilor, toate erau albastre. Albastre (în ulei) uşile, ferestrele, porţile. Albastre şi zambilele care înconjurau casa şi mergeau una cu streaşina. Sârguincios la studii, am descoperit (în cromotologie) că albastru, la vechile popoare, egiptenii de pildă, era un simbol al meditaţiei, inteligenţei umane, un îndemn la cugetare şi regăsire a personalităţii de sine. Albastru în pictura mea este coloana vertebrală, în contextul de forme şi armonii cromatice în care îl implic”. De subliniat că şi cenuşa, care se amesteca cu var pentru a da albastru, se obţinea din arderea paielor de sărbători, sau la rugă. Nimic întâmplător: în culoarea albastru, obţinută astfel de ţăranii noştri, sălăşluieşte sacrul! Nu altfel în pictura lui Ion Cârjoi! Sacrul cu aura sa divină! Cu acest albastru, în fine, a plecat să picteze şi în ceruri lăcaşurile lui Dumnezeu.