1278 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Prãvãlia cu istorii CMYK

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4725 lei 1$ = 3,4106 lei 1₤ = 5,3165 lei

După ce a aruncat bomba cu alegerile anticipate, P. Nica a încercat să o dezamorseze niţel

Din cei 4 lideri ai conducerii Sindicatului „Muntelui” doar Jurca a avut sânge în instalaţie să-şi depună mandatul Deşi ortacii aşteptau o dovadă de bărbăţie, Bebe Nica, efemerul şi pensionabilul preşedinte al Sindicatului „Muntele”, nu i-a lămurit pe ortaci cum stă treaba cu pontajul fictiv şi nici cu aşteptata sa demisie Când vor avea loc alegerile

La primul punct al ordinii de zi al conferinţei ordinare a fost prezentat Raportul de activitate, care a fost votat în unanimitate. Surpriza a venit din partea liderului Adrian Jurca, un tip controversat pe care ziarul nostru l-a altoit de nenumărate ori, care, dovedind con„Domnule, spune-mi şi mie de ce nu şi-a depus şi Nica ăsta mandatul, aşa cum a făcut Jurca? Atunci chiar aş fi crezut că Nica e om corect şi vrea alegeri anticipate, fără să se avantajeze”. Neputând răspunde noi în locul lui, aşteptăm ca Petre Bebe Nica să răspundă la această întrebare. Menţionăm că până la ora închiderii ediţii, acesta nu a putut fi contactat de reporterii ZVJ.

Ieri,

„Ne aşteptam că Bebe să ne spună cum e chestia cu pontajul lui de una din CNH. Dacă era bărbat, putea să ne spună, că nu-i lua nimeni capul”, spunea nervos la ieşirea din sală un miner lupenean. Şi noi îi aşteptăm pe domnii Drăgoi şi Andronache să ne spună dacă au aşternut sau nu muşamaua peste acest caz.

anticipate. Adică, nu poţi fi şi organizator şi competitor. Neavând minima demnitate de a-şi prezenta demisia, P. Nica, dacă va candida, va fi şi organizator de competiţii şi jucător, fapt care contravine nu doar moralităţii, ci şi statutului sindical (dacă va fi nevoie vom reveni cu articolul respectiv). Raportul financiar, care, la alte con-

„Părerea mea e că am simţit că Bebe Nica a vrut să tergiverseze alegerile. Cât era el în presă de c…s atunci, să mă iertaţi de cuvânt, atât a fost de nehotărât acum. Părerea mea e că azi a pierdut cam 60% din încredere. Spun asta, contrar a ceea ce ne-a învăţat liderul nostru de sindicat. Puteţi să-mi daţi şi numele…”, a declarat un miner vulcănean, al cărui nume îl trecem sub anonimat, pentru a nu avea de suferit la locul de muncă.

ferinţe istorice ale mişcării sindicale din Valea Jiului, ţinea prima pagină a ziarelor, nu a suscitat ieri prea mari controverse, fiind votat în unanimitate. La punctul IV al ordinii de zi, cei 252 de delegaţi au votat în unanimitate că sunt de acord pentru declanşarea alegerilor anticipate pentru conducerea centrală a Sindicatului „Muntele”. Acestea fiind votate, mai trebuia doar un fleac, alegerea zilei când se va scoate în sala de apel urna de votare. Ceea ce, aparent, părea o simplă formalitate, nu a fost deloc aşa. În privinţa datei alegerilor au fost propuse două variante. Prima dată avansată, îmbrăţişată şi de Petre Bebe Nica (reamintim că, nedepunându-şi mandatul, acesta vrea să fie şi jucător şi organizator), a fost la o săptămână după obţinerea în instanţă de către Sindicatul „Muntele” a reprezentativităţii pe Complexul Energetic

Cutremur scurt, ca de sărbătoare…

Deşi se aştepta ca ieri la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” să aibă loc un cutremur sindical, acesta nu s-a produs. În schimb, la ora 16:22, după ceasurile noastre, în Petroşani s-a simţit un cutremur de pământ. Pe scara seismologi că ZVJ cutremurul a avut amplitudinea

Marian Boboc vă prezintă câteva file din volumul în lucru:

unui articol mediu, fiind resimţit ca o scurtă zguduitură în redacţia noastră. Pe scara Richter acest cutremur a avut 4,8 grade, epicentrul fiind în zona Haţegului, fiind replică a cutremurului de 4,2 grade pe scara Richter de la ora 16:00.

Pagi nile I-IV

Bumbeşti–Livezeni între propagandă, politică şi… Siguranţă Şi Costel Avram şi „Rosa Multiflora”

Sunt alături de proiectul nostru editorial

În martie 1924 demarează lucrările la Bumbeşti-Livezeni. Demersul iniţiat de guvernul liberal continuă cu sinuozităţi în epoca interbelică, dar şi în timpul celui de-al doilea război mondial, când la lucrări lucrează şi deţinuţii din lagărul Tg. Jiu. În 1934, Grupul „Lupeni” al Soc. Petroşani este însărcinat cu realizarea construcţiei căii ferate Livezeni-Bumbeşti. În toamna anului 1941, primii 8 km au fost răpuşi, calea ferată ajungând a de la Bumbeşti-Jiu în staţia Meri. Lucrările continuă şi după 23 august 1944. Astfel, pe la mijlocul anului 1947 erau construiţi 5 km de calea ferată dinspre Livezeni şi 9 km dinspre Bumbeşti-Jiu. La 1 aprilie 1948 se înfiinţează Şantierul Naţional „Gheorghe Gheorghiu-Dej” Filiaşi-Bumbeşti-Livzeni. Inaugurarea are loc la 1 Noiembrie 1948, în prezenţa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au fost construite 39 de tunele (7,8 km), 27 de viaducte (circa 1 km lungime), 8 poduri (730 m), 5 staţii CFR. În volumul aflat în lucru am pus în oglindă relatările din presa vremii şi informările Siguranţei. Dacă materialele de presă debordau de un limbaj apoteotic-victorios, informările Siguranţei erau exact invers, devoalând nemulţumirile brigadierilor. Am mers mai departe, şi am analizat şi alte tehnici de manipulare propagandistică folosite prin presă. Ce a ieşit veţi putea citi în volumul „Bumbeşti–Livezeni între propagandă, politică şi… Siguranţă”. A cărei apariţie va fi susţinută şi de Costel Avram şi de Asociaţia „Rosa Multiflora” şi, bineînţeles, şi de alţi prieteni ai noştri. Marian BOBOC

Februarie 1948

Niţică propagandă

După ce am aflat câteva amănunte din viaţa reală şi… subterană a şantierului, ieşim puţin la suprafaţă şi luăm o gură de… plumb. Căci aşa mirosea presa în anii aceia - datorită condiţiilor tipografice - (şi) a plumb. Într-o pauză, între două puşcături la tunele, citim din oficiosul Partidului Comunist Român pentru judeţul Hunedoara, Zori Noi (Anul V, nr. 446, 13 februarie 1948):

Luni, 9 septembrie 2013 Anul VI nr. 1278 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

stanţă între cele declarate şi cele făcute, şi-a depus mandatul. Gestul lui Jurca (de care, cât de curând, ne vom ocupa) ar fi trebuit să fie urmat şi de Petre Bebe Nica (băiatul acela care, între două drumuri în Dealul Institutului, o tot ardea mai deunăzi cu alegeri anticipate) şi de Zamora (liderul unui departament minuscul de la Mina Lonea). Însă, repetăm, doar Jurca a avut sânge în instalaţie şi şi-a depus mandatul, ceilalţi doi nu. Ba mai mult, aceştia au fost singurii din cei 252 de delegaţi care nu au fost de acord (citeşte, votat!) cu demisia lui Jurca... De fapt, gestul lui Jurca trebuie înţeles ca fiind unul statutar, în lumina clamatelor (de Nica) alegeri

ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 190 9 septembrie 2013 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Ieri, la Conferinţa ordinară a Sindicatului „Muntele”,

252 de delegaţi de la departamentele Sindicatului „Muntele” au participat ieri la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroşani la Conferinţa ordinară a Sindicatului „Muntelui”. Petre Bebe Nica, efemerul şi pensionabilul preşedinte al acestei structuri sindicale din mineritul viabil al Văii Jiului, putea să pună în scenă pohta ce-a pohtit-o: alegerile anticipate. Cum a făcut-o, citiţi mai jos…

Apare sub direcþia lui Marian Boboc

Scânteia anunţă la 1 aprilie 1948 deschiderea a 3 şantiere naţionale

Peste 1.600 de voluntari din Valea Jiului au muncit la amenajarea şoselei

Pe şantierul naţional de muncă voluntară al liniei ferate Bumbeşti-Livezeni

„Simţindu-se nevoia legării Văii Jiului cu Sud-Estul ţării prin Tg. Jiu, încă în anul 1924, s-a început construirea liniei ferate de joncţiune între BumbeştiGorj şi Livezeni-Valea Jiului, care să deservească traficul de călători, între Ardeal şi Oltenia. xxx Timp de 20 de ani – adică până la 24 august 1944 executarea acestei linii a fost tărăgănată - pe timpul silnicii domnii al celui de-al treilea Hohenzollern, lucrările fiind întrerupte aproape complet. După 23 august 1944, lucrările au luat un curs nou, de continuă înviorare. Ţinând cont că această cale ferată va avea menirea în primul rând de a înlesni transportul cărbunilor scoşi din Valea Jiului spre Sud-Estul ţării şi pe de altă parte va deservi traficul de călători şi mărfuri –, Comisiunea Ministerială pentru redresarea economică a declarat construirea liniei BumbeştiLivezeni lucrare de urgenţă, stabilind terminarea ei pentru data de 7 noiembrie a.c. şi totodată decretândo şantier naţional pentru muncă voluntară. Muncă nouă – pe şantierul de la Livezeni Pe acest şantier în partea Livezeniului au muncit voluntar în ziua de 8 februarie a.c. peste 1.600 de voluntari, munca având drept scop amenajarea şoselei Livezeni-Bumbeşti, pe o distanţă de 15 km, pentru a uşura transportul de materiale. Încă în zorii zilei au sosit trenurile cu voluntarimuncitori, ostaşi şi tineret din Valea Jiului şi ceferişti de pe traseul Simeria-Lupeni, precum şi cele 20 de camioane 150 căruţe achiziţionate pentru transport. De la Livezeni la Cârligul Caprii (22 km de la

Petroşani) s-au putut vedea muncind pe cele 10 şantiere înfiinţate, aşa cum nu se mai muncise acolo: muncă nouă.

Înfrăţiţi în munca de ridicare a ţării Erau acolo 50 tineri de la Şcoala de cadre a Judeţenei Valea Jiului a U.T.M. Petroşani, voluntari de la Vâscoza şi RATA, 160 elevi ai şcolii de conductori mineri, funcţionarii primăriei oraşului Petroşani în frunte cu primarul, 145 soldaţi şi ofiţeri de la detaşamentul C.F.R. şi de la Reg. 1 Care de luptă şi alţii. Mai jos vocile celor 67 UTM-işti de la Vulcan, a celor din Petroşani şi a celor peste 50 de elevi şi profesori ai Şcoalei Technice Industriale din Petroşani, concurau cu zăngănitul lopeţilor. La sectorul 8, în cântecele pline de vioiciune ale unui acordeon, au lucrat 82 de elevi şi profesori de la liceul din Petroşani, iar în alte sectoare 400 muncitori de la serviciul L.S. şi alte servicii C.F.R., 250 muncitori şi funcţionari de la diferite întreprinderi şi peste 150 de ţărani din comuna Livezeni.

Noua linie ferată deschide Văii Jiului largi perspective de dezvoltare S-au înfrăţit în această muncă voluntară de folos obştesc oamenii muncii din toate sectoarele: din mine, ateliere, birouri, ogoare cu ostaşi, elevi şi profesor, întreg poporul Văii Jiului fiind reprezentat, realizânduse amenajarea şoselei pe o distanţă de 15 km. A fost o muncă încordată, prestată cu conştiinţă, şi ale cărei roade se vor arăta curând, când Valea Jiului, având stabilită legătura directă cu Sud-Estul ţării, va căpăta o înflorire aşa cum o doreşte întreg poporul muncitor din această ţară. x Duminică 1 februarie a.c., 1.800 de muncitori, ţărani, ostaşi, ceferişti şi tineri din Tg. Jiu au muncit voluntar la amenajarea şoselei”. (I. Herman, coresp.)

La 10 aprilie 1949 Scânteia publică primele instantanee suprinse pe şantier

Hunedoara. Cum instanţa trebuie să se pronunţe în chestiunea reprezentativităţii chiar pe 16 septembrie, mult aşteptata zi a alegerilor ar trebui să fie pe 23 septembrie. „Cred că Bebe a uitat că pronunţarea are loc aşa de repede, aşa se face că a zis data asta. Cred că s-a bazat că mai poate să întindă coarda cu alegerile”, a comentat supărat un miner vulcănean la ieşirea din sală. Pentru desfăşurarea alegerilor anticipate, sindicaliştii loneni au avansat ziua de 3 octombrie. În cele din urmă, s-a hotărât ca dată a alegerilor prima săptămână după obţinerea reprezentativităţii. Care poate fi şi 23 septembrie, dacă nu cumva Petre Bebe Nica nu găseşte vreun subterfugiu să amâne procesul. Sau dacă, Doamne fereşte! nu i se va desface de Drăgoi şi Andronache contractul de muncă. Când s-au numărat voturile pentru limitarea mandatelor candidaţilor la alegerile anticipate, s-a aplicat, poate nu întâmplător, numărătoarea à la Roberta Anastase (reamintim că presa a alocat de-a lungul timpului spaţii ample apropierii lui Petre Nica de PDL). Pe fondul unor discuţii contradictorii, luminile conferinţei s-au stins… Marian BOBOC

Liberalii petrileni vă invită

La Ziua Recoltei Costel Avram, Asociaţia „Rosa Multiflora” şi organizaţia PNL Petrila vor organiza pe 12 octombrie a.c. Ziua Recoltei.

În acest sens liberalii petrileni au depus o cerere la Primăria Petrila. Cererea liberalilor petrileni a fost aprobată cu operativitate de primarul Ilie Păducel. Costel Avram, iniţiatorul acestei inedite manifestări pentru spaţiul petrilean, ne-a informat că Ziua Recoltei va avea loc la 12 octombrie, având ca loc de desfăşurare str. Minei din Petrila. Prin această inedită acţiune (inedită prin prisma organizatorilor) se doreşte atragerea şi punerea în valoare a producătorilor autohtoni, din Petrila şi din Valea Jiului. După cum am aflat de la Costel Avram, în această zi petrilenii se vor bucura nu doar de must, pastramă şi alte roade ale toamnei, ci şi de un spectacol folcloric. Asupra numelor care vor încânta petrilenii vom reveni în momentul când acestea vor confirma. (M. BOBOC)

Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI Luni 9 septembrie 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 9:30-11:00 Linia întâi (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos 19:30-20:30 Arena - emisiune de sport 20:30-21:00 Live is Life – emisiune muzicală

Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32) * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

În judeţul Hunedoara

luni, 9 septembrie 2013

De Sfântă Mărie

Liga Muncitorilor Români a dat bere şi mici Liga Muncitorilor din România a organizat ieri, cu ocazia zilei de Sfântă Măria Mică, o petrecere câmpenească în zona Casei de Cultură „Ladislau Schmidt” din Petrila.

Cu această ocazie, toţi cei care au avut ceva asemănător cu bonul din imagine au putut să obţină „trei mici şi-o bere”. Haios este că acest bon şi ştampila de pe spatele lui puteau fi uşor xeroxate, deoarece înscrisul era pe negru şi destul de şters, fiind realizate pe o simplă coală de hârtie. Probabil că s-au găsit mai mulţi inventivi care au reuşit să-şi obţină mai multe porţii de mici şi bere. Una peste alta, lăsând gluma la o parte, lumea din Petrila nu s-a prea înghesuit la această acţiune. Semn că mediatizarea acţiunii prin presa locală a cam lăsat de dorit. Sau, cine ştie, poate nu s-a dorit ca presa să fie alături, ceea ce nu pare un lucru firesc şi normal deoarece mesajul nu ajunge, iată, spre cei mulţi. Dar fiecare face cum crede şi îşi aşterne „plapuma” cum doreşte… Corneliu BRAN

45.484 persoane sunt ajutate alimentar de UE

Începând din această lună, până în 31 martie 2014, Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara distribuie produsele alimentare alocate judeţului Hunedoara în cadrul PEAD - Planului anual european de furnizare a ajutoarelor alimentare pentru persoanele cele mai defavorizate. Conform datelor CJ, în judeţul Hunedoara sunt 45.484 persoane care beneficiază de aceste ajutoare europene. Cotele de produse repartizate fiecărei persoane sunt: făină: 17 kg/ persoană, mălai: 9 kg/ persoană, paste făinoase: 0,5 kg/ persoană (1 pungă), ulei: 5 litri/ persoană, roşii în suc propriu: 0,8 kg/ persoană (1 conservă), zacuscă: 0,8 kg/ persoană (2 conserve), conservă carne de porc: 0,9 kg/ persoană (3 conserve), miere: 0,25 kg/ persoană (1 recipient) şi zahăr: 3 kg/ persoană. Consiliul Judeţean Hunedoara asigură distribuţia acestor produse din depozitul propriu către primăriile din judeţ, conform unor grafice săptămânale, pe măsura recepţionării lor. (M.P.)

Biroul de Combatere a Delictelor Silvice lucrează

Hoţi de masă lemnoasă prinşi

Poliţiştii hunedoreni de la Biroul de Combatere a Delictelor Silvice, în colaborare cu reprezentanţi ai ITRSV Timişoara, au organizat, săptămâna trecută, o acţiune specială, în urma căreia au fost prinşi patru indivizi care au tăiat, ilegal, arbori din pădure. Astfel, în urma cercetărilor efectuate, pe raza comunei Gurasada au fost identificaţi patru bărbaţi care au tăiat, fără drept, 141 de arbori de diferite specii, care nu erau marcaţi anterior de personalul silvic de specialitate, conform prevederilor legale. Faţă de cei patru se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăiere fără drept de arbori, faptă prevăzută şi pedepsită de articolul 108 din Legea nr. 46/ 2008 - Codul Silvic. De asemenea, pe raza localităţii Brănişca, a fost prins Petru N., de 32 de ani, din Lugoj, judeţul Timiş, care conducea o autoutilitară cu care transporta material lemnos fără a avea completate avizele de însoţire prevăzute de lege. Conducătorul auto a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 1.000 de lei. (M.P.)

Piaţa muncii la Petrila

Se caută „lunetist” de câini

Încet, încet, după ultimele evenimente şi după discuţiile şi dezbaterile care au avut loc în mass-media încep şi autorităţile locale din Valea Jiului, împreună cu nou creatul ADI Câini Comunitari – aflat sub tutela Consiliului Judeţean Hunedoara, să se mişte în problema câinilor fără stăpân.

După adăpostul pentru câinii comunitari din Petrila se intenţionează construirea altuia în zona serelor din Lonea, unde vor fi adăpostiţi alte câteva zeci de câini. Pe de altă parte, şeful poliţiei locale, Gheorghe Bogeanu, a fost însărcinat de către primarul Ilie Păducel să iniţieze un proiect de hotărâre prin care să se achiziţioneze o armă cu tranchilizant pentru prinderea câinilor. După iniţierea şi aprobarea acestui proiect şi achiziţionarea armei vor mai fi câţiva paşi de făcut, după cum ne spune şi Gheorghe Bogeanu: „Persoana care va folosi arma trebuie să obţină şi permis de port armă de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Hunedoara, ceea ce înseamnă cazier curat, rezultate bune la testul medical şi la testul psihologic. După părerea mea, persoana respectivă trebuie să ştie să tragă bine cu arma, să fie un ochitor bun, că nu umblăm acum să-i învăţăm pe unii să tragă cu arma după câini prin oraş şi să mai iasă cine ştie ce…”. Corect punct de vedere. Corneliu BRAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

luni, 9 septembrie 2013

Pensionarii care merg la mina Paroşeni sunt avertizaţi: „Înainte să deschideţi gura, asiguraţi-vă că aveţi creierul conectat”

Ce spuneţi, domnule Nicolae Drăgoi, director general adjunct al CEH? Dintre multe reclamaţii pe care le primim la redacţie referitoare la birocraţia din sistemul minier o reţinem pe aceea a doamnei Elena Kiss. Cu bun-simţ, dumneaei semnalează o stare de fapt care, după umila noastră părere, ar trebui să înceteze: batjocura la care sunt supuşi pensionarii din minerit (sau urmaşii legali ai acestora). Întrucât îndreptarea acestei stări de fapt nu depinde de Guvernul Ponta, suntem siguri că ea poate fi rezolvată pe plan local. Ce spuneţi, domnule Nicolae Drăgoi, director general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara? „Bună ziua, Mă numesc Kiss Elena din Petroşani. Aş dori să vă semnalez un fapt care azi m-a revoltat. În incinta Minei Paroşeni se fac deconturile pentru pensionari pentru consumul de energie, aşa-zisele gratuităţi. Azi de dimineaţă am fost acolo cu bunica mea în vârstă de 82 ani şi o vecină care are în jur de 60 de ani. În biroul de la parter, unde se depun

deconturile de la EM Livezeni, când am deschis uşa ne-a întâmpinat un afiş mare, scris cu marker negru „ÎNAINTE SĂ DESCHIDEŢI GURA, ASIGURAŢI-VĂ CĂ AVEŢI CREIERUL CONECTAT”. Când l-am văzut, am rămas literalmente cu gura căscată. Doamna din acel birou, cu o atitudine de pitbul, punea întrebări tăioase, iar dacă vroiam să fac precizări, nu mă lăsa să deschid gura. Le cerea pensionarilor să facă încă un dosar cu copii după cartea de muncă. Vreo 10 minute m-am chinuit să scot un cuvânt şi să-i explic că cele două femei care mă însoţeau aveau pensie de urmaş şi nu au lucrat niciodată... Deci, cum să procedăm? Atunci şi-a conectat creierul în sfârşit la subiectul real al conversaţiei şi a răspuns că trebuie copie după cartea de muncă a decedaţilor. Acestea au fost deja depuse la EM Livezeni în 2011, dar le cer iar pensionarilor pentru că au fost oprite la Livezeni. Periodic, bătrânii trebuie să se deplaseze 20 km pentru a-şi ridica drepturi câştigate în instanţă, acum sunt puşi pe

Deşi consiliul local a aprobat angajarea unui avocat,

drum şi cu acte de către bureaucraţi. Plus că sunt jigniţi gratis şi apriori de aceste doamne care mai au un loc de muncă doar pentru că aceşti bătrâni care au susţinut industria cărbunelui o viaţă întreagă încă mai au vlagă sau rude care îi ajută să ajungă la Paroşeni”.

Primăria municipiului Vulcan nu a fost reprezentată la proces La ultima şedinţă a Consiliului Local al municipiului Vulcan a fost aprobat, cu abţinerea de la vot a patru consilieri liberali şi a celor doi de la PP-DD, proiectul de hotărâre privind angajarea unui avocat, pentru a reprezenta interesele Primăriei municipiului Vulcan în dosarul nr.3579/97/2013.

Deşi, într-un articol anterior,

am prezentat cu destule amănunte care sunt interesele din acest dosar, revin cu câteva pentru cititorii care, eventual, nu au răsfoit ediţia de atunci a ZVJ. În luna aprilie a acestui an, primarul Gheorghe Ile a emis dispoziţia nr. 289/ 2013 prin care a încetat raportul de serviciu al lui Voinea Ilie Radu, care, până atunci, fusese angajat în funcţia de poliţist local. Primarul şi-a motivat demersul prin faptul că, în urma raportului de evaluare a performanţelor profesionale, ajuns la cunoştinţa celui evaluat la data de 26.02.2013, Voinea Ilie Radu a obţinut calificativul de nesatisfăcător, calificativ pe care acesta nu l-a contestat în termenul prevăzut de HG

611/2008.

Numai că poliţistul local

pus pe liber a depus altceva. În data de 16.04.2013 a lăsat la Tribunalul Hunedoara o cerere de chemare în judecată a Primăriei Vulcan prin care mai solicită instanţei de contenciosadministrativ anularea deciziei prin care primarul Gheorghe Ile l-a lăsat fără slujbă. În şedinţa de consiliu local, poliţistul local demis a fost prezentat în cele mai întunecate culori. Primarul şi-a motivat demersul prin aceea că insul, pe lângă calificativul nesatisfăcător primit la testele profesionale, l-a jignit rău de tot pe el, pe doamna secretar şi pe viceprimar. În privinţa solicitării angajării unui avocat, a invocat ordonanţa de urgenţă care permite treaba asta atunci când reprezentarea în procese nu poate fi făcută cu personal de specialitate juridică angajat, din cauză că acesta are de lucru în alte procese în care primăria este parte.

Partea interesantă a problemei

este că, deşi consiliul local, cu excepţiile menţionate, a aprobat angajarea unui avocat, joi, 5 septembrie, în sala Tribunalului Hunedoara, în care a judecat completul de judecată nr.6, nu a fost prezent niciun atacator sau apărător, jurist sau privat, din partea Primăriei municipiului Vulcan. Aflat ultimul pe lista de procese din ziua aceea, acest caz de contencios administrativ s-a judecat de fond şi a rămas pentru pronunţare. Conform spuselor unei persoane aflate în sala de judecată, Voinea Ilie Radu ar fi declarat că, din cauză că nu doreşte să fie cheltuit banul public, renunţă la daunele morale şi la cheltuielile de judecată. Nu renunţă, însă, la cererea de i se plăti salariile restante şi, prin anularea dispoziţiei emise de primar,

de a fi reangajat pe aceeaşi funcţie.

Deşi i-am întrebat

pe câţiva consilieri despre cauzele pentru care avocatul care ar fi trebuit angajat a lipsit de la proces, niciunul nu a putut să răspundă la obiect. Am aflat, însă, că, a doua zi după şedinţa de consiliu, Primăria Vulcan ar fi fost asaltată de persoane cu handicap şi de însoţitori ai acestora. Aceştia i-ar fi reproşat primarului că, atunci când e vorba de angajat avocaţi pentru el, are bani, dar acest lucru nu se întâmplă atunci când vine în discuţie plata drepturilor pe care le au ei. Pare-se că asemenea nemulţumiri s-ar fi auzit, în clădirea primăriei, şi în ziua de luni care i-a urmat celei în care s-a desfăşurat şedinţa de consiliu din luna august. Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

Rugby. Prima victorie din Play-Off

Ştiinţa Petroşani – Rulmentul Bârlad 29-7

Ştiinţa Petroşani a reuşit prima victorie din Play-Off, după ce a depăşit, pe teren propriu, pe Rulmentul Bârlad, cu scorul de 29-7. Cu antrenorul Alexandru Lupu în rol de jucător-coordonator şi dirijor, Ştiinţa şi-a adjudecat victoria, dar nu atât de lejer precum o arată scorul. Când, la un

moment dat, echipa părea că se sufocă, Lupu a luat acţiunea la mână, şi-a mobilizat elevii şi aceştia au găsit calea spre buturile adverse prin marcatorii Toma, Melniciuc, Vâlceanu şi Lupu. Meciul a fost unul îndârjit pe alocuri, astfel că un jucător de la oaspeţi şi unul de la gazde, chiar antrenorul Alexandru Lupu, s-au ales cu lovituri la cap. Ştiinţa a câştigat meritat un meci în care jucătorii echipei oaspete, dând dovadă de lipsă de fair-play, au acuzat arbitrajul. Alexandru Lupu a trimis pe teren următoarea formulă de joc: Chiriac, Vâlceanu, Popa, Mureşan, Lăcătuşu, Toma, Ivan, Popescu, Lupu, Melnicuc, Mihalachi, Năsătăsiei, Paraipan, Dinu şi Barbu. Rezerve: Bîrlădeanu, Coge, Pârvu, Carvaţchi, Timofte, Borz, Cucoş şi Ciule. „Puteam să înscriem mai mult, jocul este în creştere”, a declarat antrenorul Alexandru Lupu.

Prime restante. Campionatul de Rugby în 7?

luni, 9 septembrie 2013

Alexandru Lupu a recunoscut faptul că din cauză că jucătorii nu şi-au primit prima de şase milioane de lei care ar fi trebuit să o încaseze în urmă cu o lună există un oarecare stres pe teren. „Singura problemă este că întârzierea primelor reprezintă un stres pentru jucători. Nu au intrat încă banii de la Consiliul Judeţean Hunedoara”, a spus antrenorul Lupu. Jucătorii Ştiinţei au jucat şi la meciul cu Bârladul pe o primă de două milioane lei vechi, astfel că rugbiştii ar trebui să încaseze în total o primă de 800 de lei. Dacă vor exista resurse financiare, echipa se va înscrie, până la 27 septembrie, şi în Campionatul Naţional de Rugby în 7. Jucătorii mei sunt tineri şi vor să joace acolo pentru a se afirma”, a mai declarat Lupu.

Neluţu Pantilimon, preşedintele CS Vulcan:

"Cred că, de aici încolo, jocul echipei noastre de fotbal va fi cu totul altul!" Deşi a fost doar 1-0, rezultatul meciului pe care vulcănenii l-au jucat, în etapa a treia a noului campionat, acasă la Aurul Certej i-a cam pus un pic pe gânduri pe oficialii din conducerea CS Vulcan şi pe cei din secţia de fotbal a clubului.

"Nu au jucat prost,

dar nici bine, ţine să precizeze Neluţu Pantilimon, preşedintele clubului. Eu am sezisat câteva chestiuni pe care nu le voi lăsa să se acutizeze şi le voi rezolva chiar în cursul acestei săptămâni. Nu voi tolera ca, profitând de bunătatea unui om, unii jucători să-şi ridice nasul mai sus de cât trebuie!".

Gazdele certejene

au profitat de jocul puţin dezlânat al vulcănenilor şi au deschis scorul în minutul 60 al partidei. Portarul George Negrea nu a reuşit să intercepteze mingea şutată de la circa treizeci de metri după ce aceasta a luat o traiectorie neaşteptată pentru

Karate

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

www.zvj.ro

el şi a pătruns în spaţiul porţii sale. Cele două-trei ocazii de a înscrie, avute de băieţii antrenaţi de Oczi Iszak, s-au pierdut complet printre fazele pe care echipa gazdă şi le-a creat mai tot timpul în jumătatea de teren a oaspeţilor.

Sâmbătă, CS Vulcan

o întâlneşte, acasă, pe Inter Petrila. Cum conducerea clubului îi va băga chiar astăzi în şedinţă pe jucătorii vulcăneni, este de aşteptat ca jocul lor de la sfârşitul acestei săptămâni să fie cu totul altul faţă de prestaţia avută în cele două meciuri până acum pe teren propriu. "Ţinta noastră este să-i suflăm permanent în ceafă ocupantei locului I, a mai spus Neluţu Pantilimon, iar nu să alunecăm, încet, dar sigur, spre partea de jos a clasamentului. Cred că, după măsurile pe care le vom lua în aceste zile, echipa va juca complet diferit ca până acum!".

Gheorghe OLTEANU

Doi sportivi din Vale au prins lotul pentru mondiale

La Complexul Sportiv al COSR Izvorani a avut loc selecţia lotului naţional de karate pentru CM de Karate WKF cadeţi, juniori şi U21, care va avea loc în perioada 07 - 11.11.2013 în Spania Guadalajara. La această acţiune au participat 140 de sportivi din 30 de cluburi care au îndeplinit criteriile de accedere la selecţie. Lotul selectat a rămas într-un cantonament de pregătire în Complexul

Sportiv al COSR Izvorani până astăzi. Ştefania Hatfaladi şi Ionuţ Ipate sunt sportivii din Valea Jiului care ne vor reprezenta la mondiale. Pregătirea lotului a fost asigurată de un colectiv format din: Rodolfo Bancone - antrenor Italia; Mihai Ioniţă - antrenor federal; Ştefania Sandu antrenor lot; Traian Iancu - antrenor lot; Paul Popa - antrenor lot; Adrian Ghinea - coordonator lot - vicepreşedinte FRK.

Ziarul VĂŁii Jiului luni, 9 septembrie 2013

Fotbal. Liga a IV-a

Ĺ&#x17E;i microbiĹ&#x;tii VÄ&#x192;ii

Apetri a revenit la Jiul cu gol

Gruparea petroĹ&#x;eneanÄ&#x192;, cu mult mai experimentaĹŁii Ilie Anton ĂŽn poartÄ&#x192; Ĺ&#x;i Gabriel Apetri ĂŽn atac, a fÄ&#x192;cut legea pe teren, impunĂ˘ndu-se cu scorul de 3-1. Suporterii Jiului au salutat prima victo-

rie din acest sezon Ĺ&#x;i revenirea lui Apetri cu gol, readus Ĺ&#x;i reactivat ĂŽn fotbal de managerul Marin Tudorache. O victorie, un egal Ĺ&#x;i o ĂŽnfrĂ˘ngere este bilanĹŁul Jiului dupÄ&#x192; trei etape, iar petroĹ&#x;enenii nu au drept de promovare anul acesta. UrmeazÄ&#x192; derbyul de sĂ˘mbÄ&#x192;ta viitoare, pe teren propriu la PetroĹ&#x;ani, unde Jiul ĂŽi va ĂŽntĂ˘lni pe cei de la Minerul Uricani.

DragoĹ&#x;-Nicholas pe urmele surorii sale Daria

La doar Ĺ&#x;ase aniĹ&#x;ori, DragoĹ&#x;-Nicholas ViĹ&#x;Ä&#x192;nescu, de la CSM PetroĹ&#x;ani, s-a clasat ĂŽn primii cinci bÄ&#x192;ieĹŁi 8 ani la Trofeul Centrocoop de la Eforie Nord. DragoĹ&#x; este fratele cunoscutei Ĺ&#x;ahiste Daria ViĹ&#x;Ä&#x192;nescu. Ă&#x17D;n organizarea CS â&#x20AC;&#x17E;Tinerii MaeĹ&#x;triâ&#x20AC;? BucureĹ&#x;ti, la Eforie Nord a avut loc ediĹŁia pe anul 2013 a concursului internaĹŁional de Ĺ&#x;ah Trofeul Centrocoop, rezervat copiilor, juniorilor Ĺ&#x;i seniorilor. Ĺ&#x17E;ahiĹ&#x;tii de la CSM PetroĹ&#x;ani, coordonaĹŁi de Gheorghe Ĺ&#x17E;curhan, au aliniat un lot de opt reprezentanĹŁi. Astfel, la grupa de bÄ&#x192;ieĹŁi 10 ani, cu 40 de participanĹŁi veniĹŁi din Germania, Rusia, Moldova Ĺ&#x;i RomĂ˘nia, primul loc i-a revenit, cu 7,5 puncte (9), lui Ioan - Marius Isfan, de la CS Fairplay BrÄ&#x192;ila, urmat ĂŽn clasament de Dominik Gheng din Germania Ĺ&#x;i pe locul trei de reprezentantul nostru din Vale, AndreiCristian Secrieru, de la CS Vulcan, ambii cu cĂ˘te 7 puncte, departajaĹŁi prin sistemul bucholtz. La grupa de copii 8 ani s-a impus fÄ&#x192;rÄ&#x192; probleme campionul turneului de preĹ&#x;colari de la â&#x20AC;&#x17E;Open Ĺ&#x17E;ah PetroĹ&#x;aniâ&#x20AC;?, Teodor-Cosmin Nedelcu, de la CS Micul PrinĹŁ BrÄ&#x192;ila, urmat ĂŽn clasament de Deniz-

Au susĹŁinut RomĂ˘nia

Prima victorie pentru Jiul PetroĹ&#x;ani ĂŽn Divizia JudeĹŁeanÄ&#x192; a avut loc pe terenul celor de la Inter Petrila.

Ĺ&#x17E;ah

SPORT

50 de microbiĹ&#x;ti din Valea Jiului, printre care Ĺ&#x;i 12 ultraĹ&#x;i ai echipei Jiul, au fost susĹŁinÄ&#x192;torii echipei naĹŁionale a RomĂ˘niei la meciul cĂ˘Ĺ&#x;tigat cu Ungaria ĂŽn preliminariile Campionatului Mondial din 2014. Victoria cu scorul de 3-0 obĹŁinutÄ&#x192; de tricolori i-a fÄ&#x192;cut pe mulĹŁi dintre cei din Vale sÄ&#x192; rÄ&#x192;mĂ˘nÄ&#x192; ĂŽn BucureĹ&#x;ti Ĺ&#x;i pentru partida cu Turcia, ce se va desfÄ&#x192;Ĺ&#x;ura mĂ˘ine searÄ&#x192;. Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Edvin Menlibai, de la CSĹ&#x17E; Palatul Copiilor ConstanĹŁa, ambii cu cĂ˘te 5,5 puncte Ĺ&#x;i pe locul trei, cu 5 puncte, de Vlad - Ciprian Constandache, de la ACS Genius GalaĹŁi. Foarte bine s-a comportat Ĺ&#x;i DragoĹ&#x; - Nicholas ViĹ&#x;Ä&#x192;nescu, de la CSM PetroĹ&#x;ani, 6 ani, care, cu 4,5 puncte, a ocupat locul 5-7 ĂŽn clasament. â&#x20AC;&#x17E;Sunt sigur cÄ&#x192; pentru toate cele trei grupe de copii unde am participat, 12, 10 Ĺ&#x;i 8 ani, competiĹŁia a constituit o experienĹŁÄ&#x192; bunÄ&#x192;, pentru cÄ&#x192; toĹŁi reprezentanĹŁii noĹ&#x;tri au cÄ&#x192;pÄ&#x192;tat mai multÄ&#x192; ĂŽncredere ĂŽn ei Ĺ&#x;i sper ca acest lucru sÄ&#x192;-i ajute ĂŽn viitorul apropiat. I-aĹ&#x; menĹŁiona aici pe Robert-Ioan Nistor, Cristian-Costin

!"# $ % $&$%!"# '

( )

CrÄ&#x192;ciun, Mihai-Andrei Maschio, Teofil-Elias PĂŽrlea, Eduard-Adrian OpriĹ&#x;, MateiIoan ScoarĹŁÄ&#x192;, 6 ani Ĺ&#x;i Ana Taisia ScoarĹŁÄ&#x192;, toĹŁi de la CSM PetroĹ&#x;aniâ&#x20AC;?, a declarat coordonatorul Gheorghe Ĺ&#x17E;curhan. Sportivii mulĹŁumesc Ĺ&#x;i pe aceastÄ&#x192; cale Consiliului Local Ĺ&#x;i PrimÄ&#x192;riei municipiului PetroĹ&#x;ani pentru sprijinul acordat ĂŽn aceastÄ&#x192; deplasare.

* , - .-/0+ ) + '

!"#$% !& # '

( !)" "! '

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE

luni, 9 septembrie 2013

La prima tabără profesionistă de artă plastică din Vale

Au venit artişti vestiţi din Cimpa şi până-n Nepal Sâmbătă, la ora 11, la Casa de Cultură a Studenţilor din Petroşani a avut loc vernisajul primei tabere internaţionale de pictură, fotografie şi sculptură organizate de Fundaţia „Ianza Art Inter Cultural”.

A fost finalul artistic al unei tabere desfăşurate, la Petroşani şi Cimpa (în curtea primitoare a pictorului Birău), între 28 august şi 9 septembrie (în ultimele două zile dedicate acestei manifestări artiştii plastici au urcat în

Straja pentru a trage concluziile care se impuneau şi a pune la cale acţiuni viitoare). Vreme de aproape două săptămâni, au venit în Vale sculptorii Iorgos Iliopoulos din Thesaloniki (Grecia), Cătălin Dragomir din Deva şi Vlad Perianu din Bucureşti. Li s-au alăturat pictorii Sergiu Plop din Republica Moldova, Elisabeth Ochsenfeld (din Germania), Horvat Gyongyover (din Cluj) şi Keshav Malla (din Nepal). Din Vale au participat pictorul Petrică Birău, sculptorii Sergiu Cristian Ianza şi Robert Humel. A fotografiat, zi de zi şi ceas de ceas, lucrările şi artiştii maestrul fotograf Horvat Lazslo din Cluj. Două persoane extrem de discrete - prof. univ. Aron Poantă (generoasa gazdă a artiştilor invitaţi) şi Sorin Oprea (el însuşi un artist plastic polivalent) - au făcut ca totul să se desfăşoare la fel de exact ca în taberele de mare tradiţie. Partea cea mai spectaculoasă a taberei a constituit-o sculptarea viitoarelor opere, în aer liber şi în văzul tuturor, chiar în mijlocul Parcului „Carol Schreter”. Iorgos Iliopoulos şi Cătălin Dragomir au şlefuit blocurile masive de marmură, iar Vlad Perianu şi Sergiu Ianza au îmblânzit tăria lemnului de stejar. Imaginea celor patru, în haine de lucru, semăna deopotrivă cu cea a minerului

(prin forţa cu care trebuiau să-şi stăpânească materialul) dar, deopotrivă, şi cu cea a chirurgului (obligat să se apere de praful alb al marmurei şi să taie, cu precizie şi artă, în materiale dure şi atât de îndărătnice). Cei interesaţi au putut să vadă, de la o zi la alta, cum mase amorfe se pot transforma, sub mâna şi prin harul artistului, în opere de artă. Partea benefică a unei astfel de

tabere este aceea că, prin investiţii financiare modeste, oraşul se îmbogăţeşte cu nepreţuite opere de artă. Aici nu e vorba doar de bani (pe care mulţi îi promit şi puţini se şi ţin de cuvânt) cât de relaţiile pe care le are în lumea artistică organizatorul taberei. Artiştii vin în astfel de tabere prin garanţia morală şi artistică pe care le-o dă colegul lor. Oamenii nu vin, neapărat, pentru bani, cât pentru a-şi manifesta spiritul de camaraderie şi de aderare la un ideal înalt. Oscar Wilde spunea că foarte multă lume ştie care e preţul unui lucru, dar foarte puţină are habar de valoarea lui. Cam aşa stau lucrurile şi cu tabăra de la Petroşani. Petroşaniul s-a îmbogăţit, după foarte multă vreme, cu sculpturi făcute de artişti profesionişti cu care, în viitorul apropiat, se va mândri cu siguranţă. În „Galeria din ziar”, care va apărea în această săptămână, vom detalia şi desluşi, pe îndelete, rostul şi finalitatea unei asemenea întreprinderi artistice. Mihai BARBU

La Hunedoara

Parada elefanţilor

Un eveniment inedit a avut loc vineri pe străzile municipiului Hunedoara.

La orele prânzului, sosirea Circului „Grande Colosseum” din Italia s-a făcut printr-o paradă a elefanţilor pe principalele artere ale municipiului de pe Cerna. Pentru spectacolele susţinute la Hunedoara, organizatorii au pregătit numere de circ în premieră, cu şerpi, iguane, lei, cămile, lame, canguri şi elefanţi, dar şi acrobaţii aeriene. Ultimul spectacol al circului italian în Hunedoara este programat astăzi, de la ora 19, în amplasamentul de lângă Stadionul Michael Klein. Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului luni, 9 septembrie 2013

Capitalismul înseamnă şi puterea judeţelor plus electrificarea întregii ţări

Ursici va avea curent pentru prima dată în istorie Pe Valea Luncanilor, în satul Ursici, curentul electric va ajunge pentru prima dată, localitatea trecând de la un ev mediu, cu lampă şi opaiţ, la modernitatea la zi, primind lumină de la panouri fotovoltaice.

Naşterea Maicii Domnului în Valea Jiului,

Zi de cinste şi de aleasă preţuire pentru toţi creştinii Bisericile din Valea Jiului au fost ieri din nou pline, semn că, după mai mulţi zeci de ani de „întuneric bezmetic”, ne reîntoarcem la credinţă.

Duminică, 8 septembrie, toţi creştinii au sărbătorit Naşterea Maicii Domnului, sau Sfântă Măria Mică cum îi spun românii din moşi-strămoşi acestei minunate zile închinate naşterii Fecioarei Maria, Maica Mântuitorului şi Maica noastră a tuturor celor care credem în ea. Cu această ocazie, pe tot cuprinsul ţării românii au participat în număr mare la slujbele speciale din biserici, mănăstiri şi schituri, oamenii fiind alături sufleteşte de Maica Domnului, Împărăteasa Lumii şi de Dumnezeu, prin rugăciunile aduse fiecare creştin încercând să se apropie de Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, Sfânta Treime, care trebuie să ne călăuzească permanent paşii. Ca de obicei la astfel de zile importante din calendarul creştinesc şi bisericile şi toate lăcaşurile de cult din Valea Jiului, atât cele ortodoxe, cât şi cele greco-catolice, au fost pline, în toate cele şase localităţi oamenii ajungând la Liturghie încă de la primele ore ale dimineţii. Fiind vorba de o însemnată sărbătoare, era firesc ca printre bisericile din Valea Jiului să existe şi unele care duminică şi-au sărbătorit hramul. Este vorba de Paraclisul „Naşterii Maicii Domnului” din Parohia Vulcan – Centrul Vechi, a cărui piatră de temelie a fost pusă pe 24 iunie 2010, şi de Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Parohia Jieţ-Petrila, lăcaş de cult ortodox construit pe Maleia cu ajutorul Fundaţiei „Sfânta Maria” Valea Jiului, sfinţit exact acum 8 ani, pe 8 septembrie, de Episcopul Aradului

EVENIMENT

Proiectul absolut inedit va fi realizat, gratuit, de ONG-ul „Free Mioriţa”, din Bucureşti. De beneficiile acestui proiect vor profita 14 gospodării ţărăneşti aşezate pe culmea muntelui. Echipamentele necesare au început să fie urcate pe munte chiar zilele trecute, cu sprijinul a 30 de voluntari ai organizaţiei neguverna-

mentale. Investiţia este de aproximativ 700 de euro pentru fiecare casă din sat, banii provenind de la o bancă şi din colecte ale asociaţiei bucureştene. Pe lângă panourile fotovoltaice, care folosesc lumina soarelui, vor mai fi montate instalaţiile necesare pentru alimentarea becurilor la 12 V şi o priză pentru încărcarea telefonului mobil, astfel încât localnicii să poată avea un mijloc de comunicare cu exteriorul. De asemenea, în fiecare casă va fi amplasat câte un invertor, dispozitivul permiţând apoi alimentarea la curent a unui aparat electrocasnic de consum mic, cum ar fi televizorul. Se prognozează ca toată această acţiune să fie finalizată în data de 14 septembrie. În judeţul Hunedoara mai există încă 15 localităţi unde nu a ajuns curentul electric. Mihaela PETROŞAN

şi Hunedoarei, Preasfinţia Sa Timotei Seviciu.

Peste 1.500 de porţii de mâncare au fost pregătite pe Maleia

Hramul Bisericii „Naşterea Maicii Domnului” de pe Maleia a fost sărbătorit aşa cum se cuvine. După Slujba de Liturghie, oficiată cu mult har de către părintele paroh Dimitrie Jura, însoţit de alţi câţiva preoţi veniţi în calitate de invitaţi, sutele de enoriaşi au avut parte de tradiţionala masă oferită de Fundaţia „Sfânta Maria” Valea Jiului. Putem spune că totul a fost din nou perfect organizat, peste 1.500 de porţii de mâncare tradiţională, momârlănească, fiind puse pe mese, alături de ţuica „făcută-n bătătură” şi de alte băuturi alcoolice şi nealcoolice. De asemenea, formaţia folclorică „a lu` Cic de pe Maleia” a ţinut antrenul, astfel că după masă momârlanii au tras şi o horă. Aron Marc, momârlan din zonă, a fost „creierul” a tot ce a mişcat duminică acolo după orele 13:00, după finalul slujbei din biserică, nu înainte ca preotul Jura să sfinţească toate bucatele şi să dea binecuvântarea acestei petreceri câmpeneşti. „Fundaţia creştină Sfânta Fecioara Maria este organizatorul acestei acţiuni, iar noi, comunitatea şi biserica, sprijinim an de an, această minunată acţiune. Am pregătit cu totul peste 1.500 de porţii de mâncare. După cum vedeţi, în momentul de faţă la mese sunt circa 850-900 de oameni, dar pe parcurs vor mai veni şi alţii, nimeni din cei ce vin la noi nu vor rămâne neomeniţi. Meniul este cel tradiţional, sperăm să nu se piardă cum s-au pierdut multe tradiţii de-ale noastre, şi de aceea zic eu că e bine că se organizează astfel de mese tradiţionale. Mâncarea constă în ciorbă de carne, varză şi păsat. Toate mâncărurile au fost pregătite din timp şi sunt naturale sută la sută. Înainte de această masă, părintele Jura a sfinţit bucatele şi ne-a dat binecuvântarea. După cum vedeţi, saxofonistul Cic şi formaţia lui sunt prezenţi şi fac o atmosferă frumoasă, asta ca să intre mâncarea mai bine. Apoi, cine vrea, ca şi la o nuntă, poate juca o horă sau o învârtită, până deseară este timp…”, ne-a declarat Aron Marc. Corneliu BRAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

INTERVIU

Proiectul ZVJ „Nimic fără Dumnezeu” (episodul nr. 12):

luni, 9 septembrie 2013

Preotul paroh Ionel Onuţ, Parohia Aninoasa şi filia Dâlja Mare (I)

Născut în minunata Bucovină. Student la Facultatea Filologie şi Ştiinţe Politice

- Părinte Ionel, sunteţi unul dintre preoţii care aţi venit pe aceste meleaguri din vestita Bucovină, „ţara minunată a codrilor, livezilor şi păşunilor”, cum bine spunea marele Sadoveanu. Pentru cei care nu vă ştiu şi citesc paginile ziarului nostru vă rugăm să vă prezentaţi. - Sunt născut în 2 iunie 1983 în localitatea Gura Humorului din judeţul Suceava. Am copilărit în satul Bucşoaia, comuna Frasin, făcând acolo şi şcoala generală, clasele I-VIII. După finalul clasei a VIII-a, am dat examen la Liceul „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului, unde am absolvit douăsprezece clase, la final absolvind examenul de Bacalaureat. După aceea m-am înscris în 2003 la Facultatea de Filologie şi Ştiinţe Politice din Iaşi, din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Pe care n-am reuşit s-o termin, pentru că din copilărie îmi doream altceva. Şi anume, îmi doream preoţia, dar fiind dintr-o familie modestă n-am putut să dau examen la Facultatea de Teologie din Iaşi, deoarece acolo erau costuri prea mari pentru bugetul meu şi al familiei. Astfel, am încercat să continui studiile la facultatea unde intrasem, unde costurile erau mai mici, însă niciodată nu m-am împăcat deloc cu această idee. De câte ori treceam pe lângă o Biserică, pe lângă un magazin de obiecte bisericeşti, sau pe lângă Mitropolia din Iaşi, în mine tresărea acel sentiment din copilărie, care îmi spunea mereu că trebuie să fiu preot, că asta e menirea mea în lume. Bunul Dumnezeu îmi arăta mereu calea prin acest sentiment şi până la urmă am mers spre chemare!

Primul contact cu Biserica. Elogiul Bucovinei

- Să ne oprim puţin cu prezentarea, pentru că e interesant ce spuneţi… Vorbiţi-ne de copilărie, de visul dumneavoastră, acela de a ajunge preot şi de a-I sluji lui Dumnezeu. - Da. Ţin minte şi acum că la vârsta de trei ani am intrat pentru prima dată în Biserică, dus de bunica mea Filipina Onuţ. Poate nu vă vine să credeţi, dar ţin minte cum a fost pentru prima dată contactul cu Biserica, deşi aveam cu puţin peste trei ani. Bunica mea m-a dus, de-atunci, la fiecare slujbă, iar la patru ani deja eram un copil care a deprins cam tot ce se întâmplă în activitatea unei Biserici. Adică, ştiam cum se desfăşoară o slujbă, ştiam cum şi când să mă închin şi să spun câteva rugăciuni, ba chiar memoram şi strofe din cântecele bisericeşti sau din predica preotului. Ţin minte că veneau mereu unchii mei la noi acasă – tatăl meu mai avea şase fraţi – şi câteodată mă urcam pe un scaun, îmi luam un cearşaf pe mine şi începeam să le predic ceea ce auzeam la preot sau la diacon la slujbe. Apoi, după ce am mai crescut şi am învăţat să citesc, citeam în Biserică psalmi la slujbă, în utrenii, iar până să ajung să citesc, în clasa I, ştiam „Crezul”, pe care-l rosteam şi în Biserică. Mi-au plăcut de mic lucrurile bisericeşti, am fost atras de când mă ştiu de Biserică şi de această viaţă dedicată Domnului. Părinţii mei, Constantin şi Zenovia, erau buni creştini, de la care am primit o frumoasă educaţie. Faptul că am ajuns un creştin cu frică de Dumnezeu li se datorează şi lor. Alături de mine şi părinţi, în casa părintească au mai fost doi fraţi şi o soră. Pot spune azi că am avut o copilărie fericită. Fiind în zona Bucşoaia din fermecătoarea Bucovină, am beneficiat foarte mult şi de tabăra internaţională de munte. În vacanţe am legat multe prietenii şi am socializat cu foarte mulţi copii veniţi acolo din toată Europa, inclusiv din Europa de Vest. Păcat că acum

www.zvj.ro

şi această tabără, ca multe alte lucruri bune şi frumoase în ţara asta, s-a stricat… Dacă în vacanţă ne jucam şi legam prietenii cu mulţi alţi copii, câteodată mai şi munceam. Mergeam la bunicii din partea mamei, la Corlata, unde trăgeam şi noi, copiii, la munca câmpului. Ei aveau pământ mai mult şi nu răzbăteau să-l muncească singuri, astfel că o mână de ajutor le dădeam şi noi. Dar această muncă îmi plăcea şi niciodată nu m-am plâns de ceva. Bine, şi noi eram puşi la munci mai uşoare, ţinându-se cont că eram încă foarte tineri. Aşa am învăţat însă şi agricultură, mi-am dat seama în timp ce grea, dar şi ce utilă este munca ţăranului! Revenind la copilărie şi la plaiurile dragi de unde mă trag, ca să concluzionez, am copilărit într-o mică localitate de munte brăzdată de pârâul Suha şi râul Moldova, două ape care par ca doi străjeri eterni ai satului meu. O localitate unde am avut tot ce trebuie să cresc şi să mă dezvolt, în toate planurile, chiar dacă familia mea nu era prea bogată. Să ştiţi că am umblat până la vârsta aceasta în toată ţara, dar pot să spun că dacă „Banatu-i fruncea!”, Bucovina e cam tot pe-acolo. Şi o spun cu modestie, să nu o luaţi ca pe o laudă, dar zona e bogată şi frumoasă, fertilă, cu oameni deosebit de gospodari. Pe unde treci în Bucovina ai parte de sate curate, de gospodării bine clădite, de case robuste din cărămidă construite după stilul bucovinean, de oameni cu bun-simţ, ajutători între ei şi cu frică de Dumnezeu, care merg regulat la Biserică şi respectă foarte mult sărbătorile. Ce am avut eu în satul meu în anii `90 nu am în Aninoasa acum, şi o spun fără să vreau să deranjez sau să supăr pe cineva.

Teologia la Arad. Preotul Vasile Vlad

- Să continuăm povestea vieţii dumneavoastră. Aţi lăsat facultatea din Iaşi şi ce aţi făcut mai departe? - Pentru că în mine ardea dorul de teologie, de cunoaştere a lui Dumnezeu şi din punct de vedere scolastic, am reajuns la gândul să dau la teologie. Vedeţi dumneavoastră, teolog înseamnă să vorbeşti cu Dumnezeu, şi teologia înseamnă să vorbeşti despre Dumnezeu. Eu asta am vrut întotdeauna, să fiu aproape de Dumnezeu, de Casa Lui, de învăţăturile Sale. Teolog poţi să fii şi fără să faci teologia, dar eu am vrut să fac şi teologia, astfel că m-am interesat cum aş putea să ajung la Facultatea de Teologie din Iaşi. Nu s-a putut, nu vreau să dezvolt de ce nu. Prin urmare, m-am hotărât să depun dosarul la Facultatea de Teologie din… Bucureşti. Trebuia să mă duc la examenul de dogmatică, dar Dumnezeu mi l-a scos în cale pe un prieten de-al meu, care era student la teologie la Arad. El m-a făcut să-mi schimb decizia şi să plec să-mi depun dosarul la Arad, spunându-mi că în Arad e mai uşor cu cazarea şi masa decât în Bucureşti, dându-mi multe alte argumente în favoarea oraşului

din vestul ţării. Astfel, în 2004, după ce făcusem înainte un an de facultate la Iaşi, am intrat la Facultatea de Teologie Ortodoxă-Pastorală din cadrul Universităţii „Aurel Vlaicu”. Deşi la început am fost puţin dezamăgit de oraş, mai bine spus de oamenii oraşului, mi-a plăcut la Arad. Eram învăţat cu Iaşiul, unde lumea era mult mai apropiată de Biserică. La Arad am găsit altceva, mi s-a părut o răceală a multor oameni faţă de Biserică, ceea ce consider că nu e în regulă din punct de vedere creştinesc, religios. Pe parcursul facultăţii, am cunoscut la Arad şi oameni extraordinari, aş putea să-l menţionez pe părintele duhovnic Ştefan Negreanu, un om minunat, cu o credinţă cum nu mulţi o au şi cu o inteligenţă ieşită din comun. Apoi l-aş menţiona pe preotul Vasile Vlad, care mi-a fost şi profesor de morală, actualmente dumnealui fiind consilier bisericesc în Episcopia Devei şi Hunedoarei, un om de o corectitudine ieşită din comun, fără să vreau să laud, dar aşa este. De altfel, datorită dumnealui am şi ajuns preot la Aninoasa. Cum la Suceava n-am putut ajunge preot, deoarece am vrut să intru corect, doar pe forţele mele, am venit la Deva, ştiindu-l pe părintele Vlad ca un om corect. Am dat examen şi Dumnezeu m-a ajutat să intru pe propriile forţe, în urma examenului fiind numit în Parohia Aninoasa.

Lucrător în construcţii şi comerţ. Practica la Mănăstirea Crişan. Păstor peste 3 biserici

- Până la parohie mai aveţi să ne povestiţi nişte paşi importanţi din viaţa dumneavoastră… După facultate ce a urmat? - M-am căsătorit în iulie 2007 cu Iuliana, din Suceava, pe care am cunoscut-o tot la Arad, în cadrul facultăţii, ea făcând teologie didactică şi istorie. La sfârşitul anului III de facultate, în 2007 ne-am căsătorit la Suceava, pe ea cunoscând-o în 2005, în primul an. În 2008 am absolvit facultatea şi tot în 2008 ni s-a născut şi primul copil, o splendoare de fetiţă, Maria. În 2012 s-a născut şi băieţelul, Nicolae. Din 2008 şi până în 2010 am lucrat în construcţii, cam o jumătate de an, şi în comerţ, la o firmă mai mare, cunoscută, iar în iulie 2010 am dat examenul de capacitate preoţească pe care l-am absolvit. În august, acelaşi an, am dat concursul pentru Parohia Aninoasa, unde am fost trei candidaţi. Am fost eu cel care a câştigat, astfel că în data de 3 septembrie 2010 am fost numit. Pe data de 8 septembrie 2010, de Naşterea Maicii Domnului, am fost făcut diacon, iar hirotonit ca preot în data de 9 septembrie 2010. Am făcut practica, 40 de zile, la Mănăstirea Crişan din judeţul Hunedoara, o splendidă mănăstire situată în apropiere de Brad. Această mănăstire m-a impresionat mult. Consider că este una dintre cele mai frumoase mănăstiri din ţară. Şi asta v-o spune un bucovinean! Stareţ acolo este Visarion Neagu, care este şi exarh. Am dat la Mănăstirea Crişan de nişte preoţi şi călugări nepreţuiţi, de o bunătate şi căldură mai rar întâlnite chiar şi într-o mănăstire. De exemplu, părintele Antonie, care este duhovnicul mănăstirii, este un slujitor al lui Dumnezeu pentru care n-am cuvinte să spun ce fel de om minunat este! Dumnezeu să-i ajute şi să le dea sănătate tuturor celor de-acolo. Şi pe această cale recomand cititorilor ZVJ să viziteze şi această Sfântă Mănăstire. În octombrie 2010, înainte de Sfântul Dumitru, am fost instalat în parohie la Aninoasa, iar de-atunci caut să slujesc cât mai bine în cele trei Sfinte Biserici pe care le păstoresc, dar şi să fiu cât mai aproape de oamenii acestui oraş greu încercat. (Va urma) Interviu realizat de Corneliu BRAN

Ziarul Vãii Jiului

DIN JUDEŢ

luni, 9 septembrie 2013

Un paradox meteo-politic:

Fundaţia „Mişcarea Populară” a organizat în septembrie Şcoala de… Vară

de problemele care apar”. Alexandru Lăutaru a mai spus că evenimentul de la Costineşti va fi urmat cu şcoli de toamnă şi de iarnă

La Simeria

Salvată din fântână Între 5 şi 8 septembrie, la Costineşti, a avut loc Şcoala de Vară a Fundaţiei „Mişcarea Populară”. La eveniment au participat şi lideri ai Partidului Mişcarea Populară, inclusiv din judeţul Hunedoara. Din partea Fundaţiei „Mişcarea Populară”, au participat membrii fondatori Marian Preda, Cristian Diaconescu, Daniel Funeriu, Sebastian Lăzăroiu, Cristian Hriţuc, Elenina Nicuţ, Dragoş Ciuparu, Georgeta Condur (o bună parte dintre aceştia triste şi sinistre figuri ale guvernului PDL – n.r.). De asemenea, ca invitaţi ai fundaţiei, au participat membri ai conducerii Partidului Mişcarea Populară (PMP): Eugen Tomac, Teodor Baconschi, Cristian Petrescu, Adrian Papahagi. Din judeţul Hunedoara, au fost prezenţi Alexandru Lăutaru, preşedintele filialei hunedorene a PMP, şi Constantin Brânduşe, preşedintele organizaţiei Lupeni a formaţiunii, precum şi un reprezentant al fundaţiei. „Am avut un program încărcat. Au fost workshop-uri, am discutat de la probleme de cultură (asta cu cul-

La Geoagiu

tura chiar e tare în gura lui Lăutaru, cel care a pus pe butuci învăţământul hunedorean, mai ales în mediul rural – n.r.) până la situaţia economică a ţării şi, nu în ultimul rând, am avut o comunicare interactivă cu liderii naţionali ai partidului. În urma analizelor, judeţul Hunedoara este în primele cinci filiale din ţară ca mod de organizare. De asemenea, în cadrul întâlnirilor avute s-a stabilit ca duminică la Ţebea să fie prezenţi toţi membrii Partidului Mişcarea Populară din boardul naţional. Mesajul nostru este acela că nu suntem un nou partid, ci un altfel de partid. În perioada următoare ne propunem să atragem oameni noi în partid, oameni valoroşi, care nu sunt compromişi politic”, ne-a declarat Alexandru Lăutaru. Liderul hunedorean al PMP spune că, începând de mâine, va exista permanent cineva la sediul judeţean al formaţiunii: „Începând de marţi vom avea permanenţă la sediul din Deva al partidului şi invităm cetăţenii să acceseze şi site-ul partidului www.pmp hunedoara.ro. După Sărbătoarea de la Ţebea urmează să organizăm conferinţe de presă săptămânal, pentru a prezenta poziţia partidului în funcţie

La sfârşitul săptămânii trecute, un pompier al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Hunedoara a făcut o intervenţie specială, deosebit de periculoasă, şi a salvat viaţa unei persoane ce a căzut într-o fântână.

ale Fundaţiei „Mişcarea Populară”.

N.R. Aşteptăm ca Alexandru Lăutaru să dea o minimă dovadă de apartenenţă la o mişcare populară, informând poporul cât a umflat dintr-un proiect european. Suntem siguri că după această informare va deveni foarte popular…

tate, existând posibilitatea prezenţei de gaze toxice, precum şi lipsa aerului, acestea putând pune în pericol atât viaţa victimei cât şi pe cea a salvatorului. Datorită răspunsului prompt al forţelor de intervenţie precum şi curajului de care a dat dovadă plutonierul major Varga Zsolt, victima a fost salvată şi predată echipajelor de prim ajutor în vederea transportării la spitalul de urgenţă din Deva. „Pentru modul profesionist în care a acţionat şi actul de curaj de care a dat dovadă subofiţerul pe timpul desfăşurării intervenţiei, coroborat cu

Apelul către ISU Hunedoara a venit în seara zilei de 6 septembrie, cerându-se ajutor pentru o persoană care a căzut într-o fântână adâncă de peste 10 metri din Simeria. La locul intervenţiei s-au deplasat pompieri din Deva şi Simeria, SMURD Simeria, precum şi un echipaj din cadrul secţiei de poliţie din localitate. După asigurarea locului de intervenţie, plutonierul major Varga Zsolt, din cadrul riscul pentru propria viaţă şi complexitatea misiunii, inspectorul şef al ISU detaşamentului de pompieri Deva, a Hunedoara, locotenent-colonel coborât în fântână, la nivelul vicDemean Viorel, va recompensa subtimei, unde prin procedee specifice a ofiţerul şi întregul echipaj participant reuşit asigurarea cu corzi de salvare la intervenţie pentru salvarea acelei precum şi extracţia acesteia în persoane”, a declarat căpitan condiţii de siguranţă. Din cauza Anemona Doda, purtătorul de cuvânt adâncimii fântânii, intervenţia a al ISU Hunedoara. prezentat un grad foarte ridicat de dificulPagină realizată de Mihaela PETROŞAN

Consfătuire naţională a inspectorilor pentru învăţământul tehnic şi profesional

Mâine se va încheia la Geoagiu Consfătuirea naţională a inspectorilor pentru învăţământul tehnic şi profesional.

La acest eveniment participă reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale, Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare, Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale şi inspectori de specialitate din toate judeţele. Manifestarea este organizată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Hunedoara şi Primăria oraşului Geoagiu. Deschiderea oficială a consfătuirii va avea loc astăzi, 9 septembrie, în prezenţa oficialităţilor judeţene şi locale.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 DIN JUDEŢ

luni, 9 septembrie 2013

La Brad,

Cel mai valoros aur din lume Primăria şi Consiliul Local Brad intenţionează să preia în administrare celebrul Muzeu al Aurului, din localitate, un adevărat simbol al zonei, dar şi muzeu de referinţă pentru întreg spaţiul românesc. Autorităţile locale doresc introducerea acestui muzeu într-un circuit turistic numit „Drumul Aurului”, un proiect ce include nu numai acest obiectiv, ci şi mine din zonă şi o galerie de exploatare din perioada romană. „Principala problemă a acestei colecţii este faptul că exponatele se află în patrimoniul statului, aşa cum este şi normal. Pe de altă parte, clădirea aparţine Companiei Minvest Deva. Primăria doreşte să preia în administrare atât clădirea, cât şi exponatele, deoarece noi considerăm că le vom putea

pune în valoare mult mai bine. Muzeul este simbolul mineritului aurifer din România”, a declarat Florin Cazacu, primarul municipiului Brad. Muzeul Aurului din Brad este unic în Europa şi adună peste 1.300 de exponate din aur nativ şi mai mult de 1.000 de eşantioane minerale, valo-

area pieselor fiind inestimabilă. „Aş putea spune că la Muzeul Aurului din Brad se află cele mai valoroase cinci kilograme de aur din lume, pentru că aurul pe care îl vedem aici arată aşa cum a fost scos el din adâncuri, prin munca miilor de mineri care au trudit în zăcământul de la Mina Barza, vreme de sute de ani. Cu siguranţă, aici se pot vedea exemplare din cel mai frumos aur din lume”, a mai spus Florin Cazacu. Prima atestare a Muzeului Aurului din Brad apare într-un document din anul 1912, notă care poartă semnătura unui vizitator. Muzeul deţine eşantioane recoltate de geologi şi mineri care au lucrat în diferite exploatări din Munţii Metaliferi. Circa 80 la sută dintre eşantioane sunt prezentate aşa cum au fost scoase din subteran şi provin din zona Brad Ruda, Musariu, Valea Morii şi Brădişor. Mihaela PETROŞAN

La Brad, Deva şi Muncel

În toamna aceasta începe explorarea aurului Compania canadiană Eldorado Gold va începe lucrările de explorare la perimetrele aurifere Brad, Deva şi Muncel, din judeţul nostru, în această toamnă.

Eldorado Gold a comunicat oficial că a finalizat şi forările de la exploatarea Certej, iar rezultatele vor fi folosite la actualizarea datelor referitoare la geologia depozitelor. „Activităţile de explorare vor fi orientate către exploatările Brad, Deva şi Muncel, pentru care am obţinut licenţe, forările preliminare fiind anticipate la începutul trimestrului al patrulea”, se arată în comunicatul companiei. După cum se ştie deja, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat, în luna februarie 2013, trei licenţe de concesiune pentru explorarea resurselor de minereuri polimetalice din perimetrele Deva, Muncel şi Brad companiei European Goldfields Deva. Eldorado Gold a cumpărat European Goldfields cu 2,4 miliarde de dolari, preluând astfel şi 80 la sută din acţiunile Deva Gold, care dezvoltă zăcământul aurifer de la Certej. Restul acţiunilor Deva Gold sunt deţinute de statul român, prin compania Minvest Deva. Eldorado Gold este o companie de explorare, dezvoltare şi producţie a aurului, iar în acest moment desfăşoară activităţi în Turcia, China, Grecia, Brazilia şi România. În trimestrul al doilea, Eldorado Gold a produs aproximativ 5 tone de aur, cu 31 la sută mai mult decât în perioada similară a anului 2012, la un cost operaţional mediu de 478 de dolari pe uncie. Mihaela PETROŞAN

ANUNŢ

Primăria oraşului Petrila are plăcerea de a vă invita în data de 10.09.2013, ora 13:00, la Casa de Cultură “Ladislau Schmidt” Petrila, în vederea dezbaterii publice a Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a Oraşului Petrila. Primar Păducel Ilie

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului luni, 9 septembrie 2013

DECESE

Familia Bădulescu Margareta şi Cristina cu deosebită durere anunţă trecerea în nefiinţă a soţului, tatălui şi bunicului prof. BĂDULESCU DUMITRU (69 de ani) Corpul neînsufleţit se află pentru un ultim omagiu la Capela “Bobocu”, iar înmormântarea va avea loc astăzi, 9 septembrie 2013, orele 16, la cimitirul din Aeroport. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Conducerea Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida Petroşani şi colectivul de cadre didactice regretă trecerea în nefiinţă a colegului lor BÎRA MARIUS şi sunt alături de familia îndoliată. Dumnezeu să-l ierte! Conducerea Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida Petroşani şi colectivul de cadre didactice regretă trecerea în nefiinţă a colegului lor prof. BĂDULESCU DUMITRU şi sunt alături de familia îndoliată. Dumnezeu să-l ierte!

Un ultim omagiu celui care ne-a fost bun prieten, BÎRA MARIUS Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească! Familiile Costa, Boboc şi Creţu Un ultim omagiu celui care ne-a fost bun prieten, prof. BĂDULESCU DUMITRU Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească! Familiile Costa, Boboc şi Creţu

COMEMORĂRI

Se împlinesc 24 ani de dor şi singurătate de la despărţirea de bunul şi iubitul nostru soţ, tată şi socru HORGA IOAN Durerea şi tristeţea ne însoţesc mereu! Amintirea lui rămâne veşnică. Dumnezeu să ocrotească sufletul lui minunat! Soţia Floarea, fiul Miron şi nora Angelica

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi / maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere. Relaţii la telefon 0767.806804

ANGAJĂRI

PUBLICITATE 11

Yoyo's Irish Pub angajează barman și ospătăriță. Relații la telefon 0766.277109 Anemone Company angajează brutari. Relații la telefon 0744.223727 Întreprindere în construcţii angajăm: zidari, dulgheri şi finisori. Trimiteţi SMS cu prezentare la 0729.051729. Hotel Rusu angajează bucătari, ajutor bucătari, ospătari şi cameriste. CV-urile se trimit la info@hotelrusu.ro şi fax 0354.108510. Informaţii suplimentare la telefon 0742.087221 şi 0742.087222. Rapid RO (şoseaua de centură, vizavi de stadion) - angajează femei cu vârsta maximă de 35 de ani pentru spălătorie. Relaţii la telefon 0766.337077 sau la sediu. Angajez recepționeră pentru hotel în Petroşani. Relaţii la telefon 0751.199100

ANUNŢ PUBLIC

Spitalul de Urgenţă cu sediul în localitatea Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 137A, jud. Hunedoara anunţă depunerea solicitării pentru eliberarea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul S.U. Petroşani situat în localitatea Petrila, str. Tudor Vladimirescu, nr. 2, jud. Hunedoara. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul APM Hunedoara, din Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25, de luni până joi (orele 08:00 – 16:30) şi vineri (orele 08:00 – 14:00). Eventualele sesizări şi reclamaţii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării anunţului.

IMOBILIARE

Vând apartament 3 camere + 2 boxe, Lupeni, zona Braia, central, pe Tudor Vladimirescu, exact lângă Piaţa Cina, pretabil privatizare (boxă la stradă), stare bună, spaţios. Telefon 0753.058425; 0766.728688 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Telefon 0726.291090

Închiriez hală în Piaţa Agroalimentară Petroşani, 1000 mp, 1 euro/mp. Telefon 0722.222863 Închiriez/ vând spaţiu (100 mp), în Piaţa Agroalimentară Petroşani. Telefon 0722.222863 Vând apartament 2 camere decomandat, strada Aleea Trandafirilor, etaj 1/4, preţ 80.000 lei. Telefon 0722.222863

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Oboseala te face să pierzi din vedere diverse detalii şi dai dovadă de neglijenţă. Calculează-ţi bine forţele înainte de a te implica în diverse activităţi, altfel rişti să clachezi în cel mai nepotrivit moment.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Iubirea este veselă, libertină, ca o joacă în doi, dar această atitudine uşuratică nu e de dorit într-un cuplu bine format, pentru că vă poate face pe amândoi să vă încercaţi norocul şi în alte direcţii.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Viaţa sentimentală cunoaşte o perspectivă nouă, iar inima ta bate mult mai tare, furată de un vis nou.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Este o zi fără spor; tot ce începi ajunge mult prea repede la un hop greu de trecut. După ce ai pornit, ai descoperit că nu ai cu ce duce la capăt ce ai început şi te opreşti.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Azi ai parte de o victorie de toată frumuseţea, pentru că reuşeşti să demonstrezi că adevărul e la tine. Cei care au umblat cu cioara vopsită vor fi demascaţi şi pedepsiţi.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Faci mari sacrificii de dragul prietenilor tăi, dar te întrebi: cât şi până când? Ai suportat multe de la un amic care deja profită de bunăvoinţa ta, deci este vremea să întorci foaia.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Viaţa de familie este fericită şi plină de duioşie, pentru că au loc evenimente direct dedicate inimii. Te simţi bine printre cei drag.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Te remarci uşor în orice colectiv pentru că ai ceva de spus şi ştii să-ţi exprimi punctul de vedere cu autoritate şi încredere deplină.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Discuţi cu familia despre noi investiţii casnice şi pui mare accent pe frumuseţea şi confortul mediului în care trăieşti.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Un prieten bun ştie când ai nevoie de ajutor şi va interveni în favoarea ta chiar şi fără a-i cere sprijinul. Azi poţi descoperi cine ţine la tine cu adevărat.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Îmbraci haina omului matur pus pe poveţe şi sfaturi serioase în faţa unei persoane care ia totul în glumă.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Ajungi la capătul unui proiect care te-a solicitat la maximum şi acum poţi culege roadele finale. Eşti mulţumit de nivelul la care ai ajuns şi simţi nevoia să sărbătoreşti reuşita.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul VĂŁii Jiului

12 REMEMBER

luni, 9 septembrie 2013

Ieri, la sediul AsociaĹŁiei â&#x20AC;&#x17E;Les amis de la Franceâ&#x20AC;? din Petrila

Medalion â&#x20AC;&#x17E;Mircea AndraĹ&#x; - 65â&#x20AC;?

DacÄ&#x192; ar fi trÄ&#x192;it, Mircea AndraĹ&#x; ar fi ĂŽmplinit ieri, 8 septembrie, 65 de ani. Din pÄ&#x192;cate, Mircea s-a prÄ&#x192;pÄ&#x192;dit ĂŽn 2010. Din fericire, prietenii nu l-au uitat. Doi petrileni, Claudiu MĂŽrlogeanu Ĺ&#x;i Ionel ZmÄ&#x192;u, au avut iniĹŁiativa organizÄ&#x192;rii unui medalion â&#x20AC;&#x17E;Mircea AndraĹ&#x;â&#x20AC;?. De fapt, vreo jumÄ&#x192;tate de orÄ&#x192;, Claudiu MĂŽrlogeanu a bÄ&#x192;gat ĂŽn capul auditoriului cÄ&#x192; doar el a avut iniĹŁiativa, aĹ&#x;a cÄ&#x192; o consemnÄ&#x192;m ca atare. Ă&#x17D;n cochetul sediu al AsociaĹŁiei â&#x20AC;&#x17E;Les amis de la Franceâ&#x20AC;? din Petrila Ĺ&#x;i-au dat ĂŽntĂ˘lnire oameni de condei, actriĹŁe, profesori, ĂŽntr-un cuvĂ˘nt prieteni Ĺ&#x;i amici ai scriitorului Mircea AndraĹ&#x;. Acestora li s-au adÄ&#x192;ugat reprezentanĹŁii autoritÄ&#x192;ĹŁilor locale, societÄ&#x192;ĹŁii civile petrilene Ĺ&#x;i ai organizaĹŁiei PNL Petrila (ĂŽn frunte cu Costel Avram, preĹ&#x;edintele liberalilor petrileni Ĺ&#x;i coordonatorul PNL ĂŽn Valea Jiului). Dintre cei care au evocat diferite aspecte ale personalitÄ&#x192;ĹŁii scriitorului Mircea AndraĹ&#x;, ĂŽi amintim pe: Nicoleta BolcÄ&#x192;, Oana Liciu, Vali Slavu, Marian

Boboc, Robert Hummel, Ilie Pintea. Ă&#x17D;n calitatea sa de preĹ&#x;edinte al AsociaĹŁiei â&#x20AC;&#x17E;Rosa Multiflloraâ&#x20AC;?, Costel Avram Ĺ&#x;i-a arÄ&#x192;tat disponibilitatea de a susĹŁine financiar editarea unui volum cuprinzĂ˘nd texte de Ĺ&#x;i despre Mircea AndraĹ&#x;. ActriĹŁele Nicoleta BolcÄ&#x192; Ĺ&#x;i Oana Liciu, bune prietene ale celui evocat, au citit cu multÄ&#x192; emoĹŁie cĂ˘teva texte din opera lui Mircea AndraĹ&#x;. DupÄ&#x192; consumarea momentului oficial, Ioan Dan BÄ&#x192;lan, Petre Bolog, Robert Hummel, Petre BraiĹŁ Ĺ&#x;i alĹŁi domni Ĺ&#x;i domniĹŁe au continuat ĂŽntr-un cadru boem fermecÄ&#x192;toarele poveĹ&#x;ti cu Mircea AndraĹ&#x;. Una peste alta, au fost cĂ˘teva ore ĂŽn care nu s-a vorbit decĂ˘t despre Mircea AndraĹ&#x;.

SperÄ&#x192;m ca primarul Ilie PÄ&#x192;ducel Ĺ&#x;i consilierii locali petrileni sÄ&#x192; facÄ&#x192; demult anunĹŁatul pas: un proiect de hotÄ&#x192;rĂ˘re privind decernarea lui ! "

Mircea AndraĹ&#x; a titlului de CetÄ&#x192;ĹŁean de Onoare ! " " post-mortem al oraĹ&#x;ului Petrila. Un pas mic !

pentru ei, dar important pentru memoria lui

Mircea AndraĹ&#x;â&#x20AC;Ś $%& '()*+,'-. )* ()". $() Marian BOBOC ',")2$3) "3& )"4(' * /01 * /01

35 2$() 6". '7 )8 * /01 475$('($3) 97"2':4) " 7$)('2 ;4 -(: * /01 "37< "=437 ) (5(&>'3) ()$4"3' $ ?$4' * /01 &(;4745$ '( &(;474 7$), $ )(5(& 7$ * /01 >,"2$() * @11 "35& $4"4(7 * @11 ',")2$3) 7$), 5(',>)4:() * /01 ) " =437 ) + .3$ ' * /01 "(& )45$2 * /01 ",52$3) 4 5 +47 4 ' ;4 97'3",4$3)4 6 (7$3<()8 * /01

!" #! $% !& '( ) * & * A1 * /A1 B C * A1 * /A1 " * D1 * /11 * D1 * /01 " * EF1 * /A1 -C * EF1 * DA1 & 6 8 * A/ * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ( * G * A01 9 H * G * /01 9 H * G * /01 5 * G * /01 5 B * G * /01 - ! * G * /01 : I I I * / * /01 : * * * / * /01 4 * / * /01 & ! C * / * /01 B ! H * / * /01 ' ! * / * /01 ( * / * @A1 < C * / * DA1 ' * G * AA1 4 C * ! * / * DA1 $ * / * DA1

* +%! , - *. // $* , !*.0 J B# 1G/A 0 1 0) # 1@GE 2 0 0)/ # KKK *H * # 3 *H

Un turdean,

Ĺ&#x17E;eful temporar peste Antifrauda din Vest

SÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂ˘na trecutÄ&#x192;, prim-ministrul Victor Ponta a semnat decizia de numire a Ĺ&#x;efului DirecĹŁiei Regionale AntifraudÄ&#x192; Vest din cadrul AgenĹŁiei NaĹŁionale de Administrare FiscalÄ&#x192;.

DirecĹŁia RegionalÄ&#x192; AntifraudÄ&#x192; Vest are sediul la Deva Ĺ&#x;i va fi condusÄ&#x192; temporar, pĂ˘nÄ&#x192; la organizarea concursului, de CÄ&#x192;lin Valer Vesa. Acesta va avea funcĹŁia de inspector general adjunct antifraudÄ&#x192;. CÄ&#x192;lin Valer Vesa este din Turda, judeĹŁul Cluj, are 50 de ani, iar pĂ˘nÄ&#x192; acum a fost director executiv al DirecĹŁiei Regionale pentru OperaĹŁiuni Vamale Ĺ&#x;i Accize Cluj, cu sediul la Oradea. Mihaela PETROĹ&#x17E;AN

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 190 9 septembrie 2013 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Marian Boboc vă prezintă câteva file din volumul în lucru:

Bumbeşti–Livezeni între propagandă, politică şi… Siguranţă Şi Costel Avram şi „Rosa Multiflora”

Sunt alături de proiectul nostru editorial

În martie 1924 demarează lucrările la Bumbeşti-Livezeni. Demersul iniţiat de guvernul liberal continuă cu sinuozităţi în epoca interbelică, dar şi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când la lucrări muncesc şi deţinuţii din lagărul Tg. Jiu. În 1934, Grupul „Lupeni” al Soc. Petroşani este însărcinat cu realizarea construcţiei căii ferate Livezeni-Bumbeşti. În toamna anului 1941, primii 8 km au fost răpuşi, calea ferată ajungând de la Bumbeşti-Jiu în staţia Meri. Lucrările continuă şi după 23 august 1944. Astfel, pe la mijlocul anului 1947 erau construiţi 5 km de calea ferată dinspre Livezeni şi 9 km dinspre Bumbeşti-Jiu. La 1 aprilie 1948 se înfiinţează Şantierul Naţional „Gheorghe Gheorghiu-Dej” Filiaşi-Bumbeşti-Livezeni. Inaugurarea are loc la 1 noiembrie 1948, în prezenţa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au fost construite 39 de tunele (7,8 km), 27 de viaducte (circa 1 km lungime), 8 poduri (730 m), 5 staţii CFR. În volumul aflat în lucru am pus în oglindă relatările din presa vremii şi informările Siguranţei. Dacă materialele de presă debordau de un limbaj apoteotic-victorios, informările Siguranţei erau exact invers, devoalând nemulţumirile brigadierilor. Am mers mai departe, şi am analizat şi alte tehnici de manipulare propagandistică folosite prin presă. Ce a ieşit veţi putea citi în volumul „Bumbeşti–Livezeni între propagandă, politică şi… Siguranţă”. A cărei apariţie va fi susţinută şi de Costel Avram şi de Asociaţia „Rosa Multiflora” şi, bineînţeles, şi de alţi prieteni ai noştri. Marian BOBOC

Februarie 1948

Niţică propagandă

Scânteia anunţă la 1 aprilie 1948 deschiderea a 3 şantiere naţionale

Peste 1.600 de voluntari din Valea Jiului au muncit la amenajarea şoselei

Pe şantierul naţional de muncă voluntară al liniei ferate Bumbeşti-Livezeni

„Simţindu-se nevoia legării Văii Jiului cu Sud-Estul ţării prin Tg. Jiu, încă în anul 1924, s-a început construirea liniei ferate de joncţiune între BumbeştiGorj şi Livezeni-Valea Jiului, care să deservească traficul de călători, între Ardeal şi Oltenia. xxx Timp de 20 de ani – adică până la 24 august 1944 executarea acestei linii a fost tărăgănată - pe timpul silnicii domnii al celui de-al treilea Hohenzollern, lucrările fiind întrerupte aproape complet. După 23 august 1944, lucrările au luat un curs nou, de continuă înviorare. Ţinând cont că această cale ferată va avea menirea în primul rând de a înlesni transportul cărbunilor scoşi din Valea Jiului spre Sud-Estul ţării şi pe de altă parte va deservi traficul de călători şi mărfuri –, Comisiunea Ministerială pentru redresarea economică a declarat construirea liniei Bumbeşti-Livezeni lucrare de urgenţă, stabilind terminarea ei pentru data de 7 noiembrie a.c. şi totodată decretând-o şantier naţional pentru muncă voluntară. Muncă nouă – pe şantierul de la Livezeni Pe acest şantier în partea Livezeniului au muncit voluntar în ziua de 8 februarie a.c. peste 1.600 de voluntari, munca având drept scop amenajarea şoselei Livezeni-Bumbeşti, pe o distanţă de 15 km, pentru a uşura transportul de materiale. Încă în zorii zilei au sosit trenurile cu voluntarimuncitori, ostaşi şi tineret din Valea Jiului şi ceferişti de pe traseul Simeria-Lupeni, precum şi cele 20 de camioane 150 căruţe achiziţionate pentru transport. De la Livezeni la Cârligul Caprii (22 km de la

Pagi nile I-IV

Petroşani) s-au putut vedea muncind pe cele 10 şantiere înfiinţate, aşa cum nu se mai muncise acolo: muncă nouă.

Noua linie ferată deschide Văii Jiului largi perspective de dezvoltare S-au înfrăţit în această muncă voluntară de folos obştesc oamenii muncii din toate sectoarele: din mine, ateliere, birouri, ogoare cu ostaşi, elevi şi profesor, întreg poporul Văii Jiului fiind reprezentat, realizându-se amenajarea şoselei pe o distanţă de 15 km. A fost o muncă încordată, prestată cu conştiinţă, şi ale cărei roade se vor arăta curând, când Valea Jiului, având stabilită legătura directă cu Sud-Estul ţării, va căpăta o înflorire aşa cum o doreşte întreg poporul muncitor din această ţară. x Duminică 1 februarie a.c., 1.800 de muncitori, ţărani, ostaşi, ceferişti şi tineri din Tg. Jiu au muncit voluntar la amenajarea şoselei”. (I. Herman, coresp.)

La 10 aprilie 1949 Scânteia publică primele instantanee suprinse pe şantier

PRĂVĂLIA CU ISTORII

luni, 9 septembrie 2013

afacerist, agresiv, pe când comunistul era, desigur, „muncitor conştiincios”. Notă informativă: „În 9 II 1948 în filajul făcut asupra d-nului Boteanu am observat că pela ora 6 a plecat în direcţia cooperativei unde a dispărut şi numai pe la ora opt s-a întors pe peronul gării, apoi a plecat acasă. Despre şeful secţiei Finţescu de la Livezeni, am aflat că este certat cu comitetul de fabrică pe motiv că acesta a anunţat Sindicatul că acesta pontează la secţie pe servitoarea lui. Acest inginer este membru part. social democrat şi când un membru din part. comunist i-a cerut să-i arate originalul listei (…), el l-a ameninţat c-o să-l dea afară din serviciu, înjurându-l. (…) membru este Boţoi K. care lucrează acolo la Livezeni şi este un muncitor conştiincios. Tot odată, am auzit că acest inginer vrea să-şi cumpere o vilă acolo la Livezeni”. Cazul semnalat are oareşce importanţă pentru Securitate deoarece rezoluţia, pusă cam peste o lună, pe 11 mai, este: Raportăm cazul.

Femei adunate cu forţa

Notă informativă: „În ziua de 10 II 1948, am vorbit cu tovarăşa Farkaş spune că în faţa kioşcul vorbit domnul Dima Roman şi domnul Corfanta spunând că fost la Târgu Jiu şi acolo adună femeile cu forţa şi duc la lucru la defileu. Mai am auzit vorbind oamenii că domnul Banea Ioan este pus în libertate care făcut şi crimă la săcuime şi condus banda lui Maniu (…) 10 II 1948 11 II 1948 Se va aduce Roman şi Corfanta la noi Au fost aduşi”.

Anunţ mobilizator

Acordul: 300-400 lei. Pâine – 700 grame

Notă informativă: „În ziua de 11. II. 1948 am fost în gara Livezeni unde m-am întâlnit cu Tabele cu saşi, mineri comprimaţi şi… motocicleta lui Feldman – mai mulţi muncitori m-am întâlnit şi cu un muncaptură de război citor care a fost comprimat, iar la gara Livezeni să fac pregătiri pentru tunele, aşa că vin dela mai După un asemenea reportaj entuziast, mai că înţelegem sintagma, care a făcut mult locuri de muncă după diferite materiale ce le (pe lângă un film) furori în epocă, „Răsună Valea”. Însă, cu toată „voioşia” lipsăsc de la locu de voluntarilor, bine relatată şi cosmetizată de reporterul de la muncă, aşa că am stat cu Zori Noi, problemele şantierului nu sunt rezolvate nici de mai mulţi muncitori de „cântecele pline de vioiciune ale unui acordeon” şi nici de vorbă mior spus ce pâlată „înfrăţirea” forţată de ideologie a „întreg poporului Văii au sigur ei lucrează în Jiului”. Nota informativă a Securităţii din 3 februarie scoate acort dela 300-400 lei iar în evidenţă o problemă - printre altele (lipsa braţelor de ce priveşte alimentaţia muncă, pontări fictive, inactivitatea UTM-ului) - pe care pâne 700 gr. Cu care nu partidul şi Securitatea o mai semnalaseră în prima lună a Şi sportul era un vector al propagandei sunt mulţămiţi au cantină anului 1948: problema saşilor pe Defileul Jiului. acol o supă o plătesc 15 lei, iar ce priveşte terIată ce raportează informatorul nr. 1: „Pe data de 3 II am fost trimis la Livezeni, minaria lucrări liam pus întrebări că să poate să unde am luat contact cu tov. Molan, care mi-a dat tabelele cu saşii, care au fugit de meargă locomotiva până la 7 Noembre la care la lucru. Am mai aflat că pe şantier lucrează aproximativ 750 de muncitori şi 220 spunea că imposibil. soldaţi. Zilnic se fac angajări de noi lucrători simţindu-se lipsa braţelor de muncă. Petroşani la 11 II 1948 Cei care se bănuiesc că sunt comprimaţi dela soc. Petroşani li se cere avizul Informator No 2”. sindicatului. Începe organizarea resortului în cadrul U.T.M. la Livezeni care e complet Cu mult elan erau date inactiv. Tot azi a sosit un colonel medic la Livezeni pentru controlul militarilor. Şeful Paza saşilor secţiei colonel Ing. Finţescu pontează pe Popescu Ana la secţie şi pe ea o ţine ca la ziar depăşirile de plan servitoare la el acasă. Am mai aflat că motocicleta lui Feldman pe care vrea s-o vândă Notă informativă: „Azi 13 II 948, din este rusească şi probabil captură de război”. ultimele informaţii am aflat că a sosit la Livezeni un plutonier major cu 17 soldaţi pentru paza muncitorilor saşi din acest sector de muncă. Garda se Dezertor, hoţ şi slugă în Gorj va compune din 2 oameni care urmează să sosească din zi în zi. Tuburile de proiectile care s-au găsit în număr de 25 în vagoanele Din Nota informativă din 6 februarie reiese No 670271, 660599 şi 650607 se află în prezent la postul de şi rolul pe care şantierul Bumbeşti-Livezeni îl joacă jandarmi din Petrila şi urmează să sosească la siguranţa noastră. în activitatea Ministerului de interne: acela de Fiocul de perete al siguranţei se va confecţiona în atelierul unic spaţiu numai bun de cules informaţii cu caracter C.F.R. şi va fi gata săptămâna viitoare având ziua mult de lucru infracţional: „Din informaţiile primite dela (sic!) meseriaşii de la atelier. informatori am aflat că numitul J. Petru care este Petroşani 13 II 1948 dezertor din armată şi bănuit în furtul sârmei dintre Informator 1 Petrila şi Petroşani ar fi slugă într-o comună din 14 II 948 Gorj, şi anume Stănceşti. Urmează să facem o Plu. Major va fi chemat pentru convorbire”. adresă postului de jandarmi din Gorj să-l ridice pe acesta şi să ni-l înainteze nouă pentru cercetări”. Martie 1948 Mai prevăzător, organul superior mai taie din avântul informatorului, dând următoarea rezoluţie: Zori Noi, Anul V, Nr. 458, Miercuri 3 Martie 1948 „Nu mai după ce om avea probe concrete asupra Muncitorii şi technicienii de pe şantierul lui vom face adresă”. N-avem ştire dacă dezertorul-slugă la olteni fu dovedit ca hoţ. Bumbeşti-Livezeni cheamă la întrecere

oamenii muncii de pe toate şantierele C.F.R. din întreaga ţară

Lupta de clasă pe defileu are loc şi între social-democraţi şi comunişti. Servitoarea şi vila şefului de secţie

În Nota informativă din 9 februarie, intervine un amănunt ce ţine de mijloacele specifice ale organelor securităţii, anume filajul. Apoi, încă un aspect interesant este surprins de informatorul Securităţii, lupta partinică între social-democraţi şi comunişti. Este inutil să spunem că socialdemocratul era prezentat ca un tip veros,

Concursurile literare - un alt element folosit de propagandă

Muncitorii şi technicienii de pe şantierul Bumbeşti-Livezeni, cari realizează una din cele mai mari lucrări de interes naţional – linia de legătură directă a Ardealului cu Sud-Estul ţării, prin Oltenia, menită să aducă importante uşurări în transport, în primul rând al cărbunelui Văii Jiului şi care trebue terminată până la 7 noiembrie a.c. – au adresat un îndemn de întrecere în muncă tuturor oamenilor muncii de pe şantierele de construcţii L.S. din întreaga ţară. Începută în 1924, timp de 20 de ani această lucrare a fost

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

luni, 9 septembrie 2013

tergiversată, importanţa ei fiind mereu nesocotită de guvernele perindate pe atunci la cârma ţării. De la 23 august 1944, prin grija guvernului ţării, care le-a acordat importanţa cuvenită, lucrările au început să ia un curs nou, de continuă depăşire – acum de curând construcţia fiind declarată lucrare de urgenţă, iar şantierul decretat şantier naţional de muncă voluntară.

După ce analizează refacerile adânci petrecute în ultimii ani în ţara noastră şi constată că paşi uriaşi au fost făcuţi de clasa muncitoare din România pe drumul luminos al democraţiei populare spre socialism, apelul continuă: Văzând toate aceste schimbări, noi ne dăm seama că cum nu mai este Stat burghez exploatator, fascist şi asupritor, de acum câţiva ani, Statul de azi e un Stat democratic, condus de muncitori şi ţărani, de cei mai buni reprezentanţi ai lor. Nu mai muncim ca în trecut pentru un Stat care era al burgheziei, pentru un Stat care ne-a apăsat, ne-a sărăcit şi ne-a trimis la moarte într-un război criminal. Munca noastră de azi, zideşte o ţară nouă, cu o orânduire socială mai dreaptă. Prin munca noastră zidim ţara noastră prin care vom crea o viaţă fericită pentru noi şi copiii noştri. Cu cât vom munci mai bine şi mai repede cu atât vom construi mai repede ţara noastră. Judecând astfel, noi ne-am luat angajamentul să terminăm linia Bumbeşti-Livezeni, şantier de interes naţional al ţării, înainte de 7 Noiembrie 1948, termen fixat de Comisia de redresare economică, fiind convinşi că astfel contribuim la întărirea Republicii noastre populare pe drumul ei spre progres. Ştim că aceeaşi muncă o depuneţi şi voi pe şantierele voastre Luând exemplu dela tovarăşii mineri din Valea Jiului şi la propunerea minerului de tunel, Licherete Petru şi dulgherul Mârşu Iulian, am hotărât să vă provocăm la o întrecere patriotică. Cine va realiza mai repede programul cu o productivitate mai ridicată, să fie citat în fiecare lună pe Direcţie şi să primească Drapelul Producţiei, care urmează a fi decernat de Direcţiunea L.S. care va urmări executarea programelor şi va hotărî în fiecare lună care este în frunte. Să ne luăm la întrecere, tovarăşi, care munceşte mai mult şi mai bine, pentru ţara noastră. Cine primeşte această patriotică luptă a muncii, să ne răspundă. La luptă şi muncă. Pentru întărirea Republicii Populare Române. Pentru dezvoltarea democraţiei noastre populare Pentru viitorul luminos al poporului nostru. Înainte tovarăşi! Licherete Petru – miner, Mârşu Iulian – dulgher, Pârvu Alexandru – zidar, Paul Aug – miner, Jurca Haralambie – miner, I. Mazilu – miner, I. Penescu – şef de echipă, Raul Săveanu – inginer, Ştefan Nicolae – inginer, Voina Ştefan – miner, Neganu Titu – şef de echipă, S. Botic – artificier, I. Anistiuc – zidar, Moldovan N. – miner, Epure Ioan – electrician, Ad. Butoi – zidar, N. Albescu – miner, Carinoiu Virgil – mecanic, Szemety Ludovic artificier, C. Popleancă – mecanic, Biro Ioan – zidar, Gyorgy Alex. – lăcătuş, Pameri Iosif – mecanic, N. Copăcescu – desemnator, M. Boceanu – materiale, I. Pop – electrician, I. Velicu – slt. Comp. C.F.R., Fr. Bercovici – şef secretar, Corlan Virgil – şofer, Şt. Vinţescu – miner, Pârvu Ioan – mecanic, Lucaci Dumitru

– mecanic, Drăghiţiu Ioan – şef de echipă şi alţii”.

Şedinţă cu ţăranii

Notă informativă: „În ziua de 12.III.1948 Farkaş Iosif am informat că domnul Ţurcaşu în fiecare vineri întâlneşte cu un ţăran de la Băniţa care fac parte la

Poşta Redacţiei. Brigadieri de pe toate şantierele naţionale ale ţării scriau zi de zi frontul plugar, iar Ţurcaşu în fiecare vineri merge la Sletinioara, şi face şediţă cu ţăranii. Petroşani la 12 III 1948 Se v-a aduce la noi A fost prezentat”.

Aprilie 1948

Zori Noi, Anul V, Nr. 486, Duminică 4 Aprilie 1948

Pe şantierele naţionale Bumbeşti-Livezeni, Salva-Vişeu şi Lunca Prutului vor lucra 9.500 de brigadieri

„Joi dimineaţa (chiar de 1 aprilie! – n.a.!) au început lucrări pe trei şantiere naţionale, de o covârşitoare importanţă pentru economia noastră naţională, la care vor participa 9.500 voluntari utemişti. Pe şantierul liniei ferate Bumbeşti-Livezeni, ce poartă numele tovarăşului Gh. Gheorghiu Dej, vor lucra 4.400 brigadieri. Cei 31,41 km ai liniei ferate BumbeştiLivezeni vor lega bazinul carbonifer al Văii Jiului cu Sudul şi Estul ţării, ceea ce înseamnă un mare imbold dat dezvoltării industriale a ţării, înseamnă scăderea preţurilor de transport şi deci scăderea preţurilor în general şi înseamnă o mai bună aprovizionare a Văii Jiului cu alimente din Oltenia. 3.300 de voluntari UTM-işti vor construi linia ferată Salva-Vişău, pe şantierul naţional „Vasile Luca”. Linia are 61 km şi face legătura dintre Maramureş – regiune bogată în păduri, aramă, sulf, aur, sare, încă neexploatată – cu restul ţării. Salva-Vişeu va fi încă o linie ferată care va asigura legătura directă cu URSS – nevoie de bază pentru economia ţării noastre. Maramureşenii sunt harnici, dar lipsiţi de lucru, şantierul va da de lucru la 5000 de muncitori localnici. În sfârşit, pe şantierul Lunca Prutului, 1.800 de brigadieri vor efectua lucrări de îndiguire care vor permite ca 12,571 hectare, terenuri inundabile între Oancea şi Galaţi să fie date spre folosinţă ţărănimii muncitoare”.

„Deţinem informaţii neverificate că brigadierii din şantierul liniei ferate Livezeni-Bumbeşti au convenit între ei ca să pretindă haine şi bocanci de la conducere. În caz că nu vor primi aceste lucruri în termen de 3 zile, s-au înţeles între dânşii ca să plece de la lucru în grup. La aluzia unora despre felul cum vor călători s-au exprimat că să vedem cine ne va putea sta în cale. De asemenea deţinem informaţii neverificate că unii din brigadieri şi-au făcut planuri cum să fure din localităţile din jur. După verificare vom raporta de urmare. Şeful Bir. de Siguranţă. Comisar şef: N. Nicorici”.

Cresc preţurile la carne şi cartofi

Biroul de siguranţă Petroşani. Nr. 2 Cab. Data 5 aprilie 1948. Nota informativă: „Se observă o creştere de preţuri a vitelor ceea ce produce nemulţumiri între măcelarii din localitate. Aceştia se aprovizionează cu vite de pe piaţa Haţegului şi acum două săptămâni se putea cumpăra vite cu 8-9.000 lei. Acum însă deoarece de la Haţeg s-au transportat fiind cumpărate, 22 vagoane de vite pentru Moldova. Acesta este motivul creşterii preţului vitelor. Ar fi necesar ca Prefectura să nu permită vinderea în alte regiuni a vitelor din Judeţ sau să se caute o altă formă care să nu prejudicieze stabilizarea monetară prin mărirea preţurilor. Tot asemenea se constată că din cauza că de pe piaţa Petroşaniului se cumpără cartofi pentru Gorj în mare cantitate cu lei 13 kg. Această cumpărare de cartofi a provocat urcarea preţului la kilogram cu 3 lei adică de la 12 la 15 lei. Am sesizat primăria locală pentru a se lua măsuri să nu se permită cumpărarea cartofilor în mare de pe piaţă. Şeful Bir. de Siguranţă. Comisar şef: N. Nicorici”.

Lipsa de pâine dăunează grav populaţiei

Nota informativă. Biroul de siguranţă Petroşani. Nr. 3 Cab. Data 5 aprilie 1948: „Se observă o nemulţumire în rândurile populaţiei din localitate pe tema că de circa 3 săptămâni nu s-a distribuit pâine pe cartele populaţiei şi se spune că nici nu se va distribui în curând pâine. Populaţia comentează nefavorabil acest

lucru spunând că pe cartelă nu se găseşte pâine însă fără cartelă adică la preţul de lei 50 bucata se găseşte din belşug. Lipsa de pâine de pe piaţă se atribuie Primăriei despre care se spune că nu ia măsuri pentru remediere în acest sens. Şeful Bir. de Siguranţă. Comisar şef: N. Nicorici”.

Brigadierii vor haine şi bocanci

O situaţie săptămânală a lucrărilor

Biroul de siguranţă Petroşani. Nr. 1 Cab. Data 5 aprilie 1948. Nota informativă:

Probleme pe şantier

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

Concurenţă „neloială” la cârciuma lui Lili

Notă informativă: „La cârciuma lui Lili am fost informat că Duminecă s-a adus muzică din Petroşani ca lumea să vină la el şi să nu meargă la filmul care era adus pentru brigadieri şi oamenii din Livezeni. Totodată, am aflat că acest Lili nu a predat arma de vânătoare pentru care nu a avut permis. Cârciuma lui este aproape de lucrări şi toţi oamenii merg la el se înbată şi lunea nu mai merg la serviciu. Petroşani 5 IV 948. Inf. II. Să fie adus la noi urgent”

Comuniştii trag obloanele cârciumii lui Lili, o piedică pusă clasei muncitoare

Notă informativă: „La 6 IV 1948, un delegat de la Sind. C.F.R. şi unul de la P.M.R. împreună cu şeful de sector au fost la Livezeni şi au procedat la închiderea cârciumii lui Lili dela Livezeni. Mai este o cârciumă pe drumul dinspre Iscroni care iar ar trebui să fie închisă fiind o piedică ptr. muncitorii de la şantier. Inf II”.

Zori Noi, Anul V, Nr. 488, Miercuri 7 aprilie 1948

Noi brigăzi de tineri voluntari au sosit pe şantierul BumbeştiLivezeni

luni, 9 septembrie 2013

progresist. În acest scop unul din aparatele de film îngust al Consiliului Sindical Local Valea Jiului va fi destinat brigadierilor. Zilele acestea urmează să mai sosească numeroşi brigadieri din toate colţurile ţării pentru a termina cât mai curând această lucrare care pe lângă importanţa cea mare care o are în economia naţională, va fi şi o mândrie a ţării noastre, din punct de vedere technic şi pitoresc. Urăm tuturor brigadierilor: bun sosit şi spor la muncă!

accidente datorită neprecauţiei sau întâmplării, accidentaţii trebuie să se trateze la medici particulari, pe contul lor propriu, deoarece administraţia C.F.R. Livezeni nu are medici la dispoziţia celor bolnavi. Aceste fapte creează o stare spirit nemulţumitoare în rândul salariţilor de la lucrările speciale de pe şantierul C.F.R. Livezeni”.

Zori Noi, Anul V, Nr. 493, Luni 12 Aprilie 1948

Încă două brigăzi au plecat luni spre şantierul naţional Bumbeşti-Livezeni

În cursul zilei de luni au plecat din Braşov şi Craiova spre şantierul de interes naţional Bumbeşti-Livezeni, două brigăzi

Începând de la 1 Aprilie sosesc zilnic brigadieri pe şantierul naţional Bumbeşti-Livezeni. E de nedescris elanul cu care tinerii brigadieri sosesc pe aceste meleaguri. În gara Petroşani li se face o primire deosebit de călduroasă de U.F.D.R. cu concursul Sindicatelor. La sosirea în Petroşani tinerii brigadieri sunt primiţi cu mâncare caldă apoi sunt repartizaţi la locul de muncă, unde îi aşteaptă barăcile bine amenajate cu cantine. Până acum au sosit 1.031 brigadieri din Cluj, Arad, Alba Iulia şi Sibiu, dintre care au fost repartizaţi 494 la Livezeni, 370 la Pietrile Albe şi 201 la Păuniş. Pentru ca tinerii să se poată bucura şi de distracţii, vor rula în mod gratuit filme cu caracter

Pe şantierul naţional „Gh. GheorghiuDej”

(De la trimisul nostru special) De cum ai cotit de la tunelul „Lilieci” spre „Fabian” venind dinspre Livezeni, huruitul maşinilor de perforat, cântecele brigadierelor şi „hăăăi” gurile celor ce se poticnesc să prăvălească vreun moloh de piatră, ştii că te afli pe sectoarele de muncă ale marelui şantier naţional „Gh. Gheorghiu-Dej” pentru construirea liniei de interes naţional, LivezeniBumbeşti.

numărând 220 tineri muncitori şi ţărani. Populaţia şi tineretul oraşelor Braşov şi Craiova a făcut brigadierilor calde manifestaţii de simpatie urându-le drum bun şi spor la munca de reconstrucţie a scumpei noastre Patrii.

Lipsa hainelor, încălţărilor, asistenţei medicale alungă brigadierii. Zilnic - accidente

12 aprilie 1948. Nicolae Corbu semnează primul reportaj de pe şantier publicat de Scânteia

Brigadieri, Ceferişti şi Jiul, sfredelind şi doborând stâncile mută munţii din loc, construind linia ferată Bumbeşti-Livezeni

Propaganda se foloseşte şi de exemplele altor state comuniste

Biroul de siguranţă Petroşani. Nr. 4 Cab. Data 12 aprilie 1948. Nota informativă: „Pe şantierul de la lucrările speciale Livezeni-Bumbeşti există unele nemulţumiri printre brigadieri datorită faptului că li s-a promis îmbrăcăminte şi încălţăminte. Faptul a mai fost raportat de noi Nr. 1 din 5.IV a.c. şi s-a verificat cele arătate prin faptul că din brigadierii sosiţi pe şantier au plecat unii din ei. Natural că comandantul lor le-a dat dezlegare să plece dacă nu vor să muncească în condiţiunile existente. Prin localităţile din jur s-au făcut colectări benevole de haine vechi sau altă îmbrăcăminte sau încălţăminte pentru brigadieri. Nemulţumirea mai serioasă este însă faptul că asistenţa socială a personalului C.F.R. de la Livezeni lasă de dorit. Fiecărui salariat i se reţine 5% din salariu pentru asistenţă socială. Totuşi, în caz de boală sau deces, nu primesc nici un fel de ajutor din partea C.F.R.ului. Oricum aproape zilnic se produc

Străbătând o regiune de o frumuseţe sălbatică, doar piscuri, stânci, ascuţite obraznic, izvoare şi căderi de apă, linia ferată Livezeni-Bumbeşti, taie în două masivul Carpaţilor, dinspre Petroşani şi Tg. Jiu, pe o lungime de 31,4 km. 37 de tunele, totalizând 7.680 m, 30 viaducte, având o lungime totală de 1.750 m, şi 70 podeţe, toate lucrări de artă, ce împletesc frumosul cu technica, dau liniei ce va fi terminată la 7 noiembrie a.c. o frumuseţe şi un pitoresc greu de întâlnit aiure. Vremuri noi, muncă nouă Pe acest şantier, purtând numele celui mai scump fiu al poporului nostru, tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, împărţit în 9 sectoare lucrează alături de personalul C.F.R. cei peste 3 mii de brigadieri U.T.M.-işti, veniţi voluntar la muncă. Sunt muncitori, ţărani, studenţi, unii dintre ei foşti şi pe alte şantiere, veniţi din toată ţara. Din Cluj, Arad, Sibiu, de pe văile Dâmboviţei, şi din Constanţa, mineri din Munţii Zlatnei şi din Uioara, de pe Târnave, Bihor, Brăila, Braşov etc…

Ce fac U.T.M-iştii într-o zi nu se făcea în trecut nici într-o lună Tineri şi oţeliţi de truda lor de până acum, brigadierii s-au avântat în muncă, stârnind admiraţiile celor ce lucrează aici de mai înainte. - Cât fac U.T.M.-iştii într-o singură zi tovarăşe, nu se făcea în trecut când lucrau antreprizele particulare nici într-o lună, îmi spune meşterul zidar Szemety Francisc, care lucrează pe acest şantier de vreo 18 ani. Şi continuă: Au trecut pe aici, pe acest şantier, vreo trei antreprize: Vasilescu, Stegaru şi Mareş, dar nu se cunoştea nici o muncă. Au fost cheltuite însă bugete grase, cei cu antreprize şi oamenii regimului strângând multe averi. Se lucra atunci după deviza: „Cu cât se lucrează mai încet, şi se produce mai puţin, cu atât vor fi câştiguri mai mari”. Aşa a durat lucrarea asta 24 de ani! Ei! Alte vremuri sunt acum!, încheie tov. Szemety şi privirea lui îmbrăţişează cu drag pe toţi brigadierii care căţăraţi pe munte rostogoleau de zor stâncile spre Jiu.