1280 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4653 lei 1$ = 3,3719 lei 1₤ = 5,2969 lei

Miercuri, 11 septembrie 2013 Anul VI nr. 1280 12 pagini Preţ: 1 leu

Sindicatul Liber E.M. Lupeni – un sindicat fantomă, şi nu prea… Organizaţii uitate de cei în drept să le controleze:

Deşi neales vreodată de poporul muncitor şi membru de sindicat, Petre Bebe Nica a fost preşedintele Sindicatului Liber E.M. Lupeni. Care sindicat, conform dictonului aceeaşi Mărie, cu altă pălărie, de ceva vreme şi-a schimbat numele în Sindicatul Muntele - Departamentul Lupeni. În urma acestei schimbări de nume (nu şi de renume…), logic că membrii Sindicatului Liber E.M. Lupeni au devenit membri ai Sindicatului Muntele - Departamentul Lupeni. Şi acum, chestiunea delicată

Chiar dacă nu mai are niciun membru, Sindicatul Muntele - Departamentul Lupeni (care se află pe o pantă descendentă, mai având vreo 700-800 de membri cotizanţi) ar pompa bani la... Sindicatul Liber E.M. Lupeni (care, repetăm, nu are membri). Dacă am trăi la Scăieni, pe vremea celebrului falanster, am înţelege că banii bogaţilor trebui „macazaţi” şi către cei mai săraci, într-o dulce tovărăşie so-

cialistă. Însă, noi trăim în Valea Jiului, unde socialismul trăieşte prin… reprezentanţi, nu la Scăieni. Deşi nu are organ de conducere, comisie de cenzori, consiliu de coordonare, Sindicatul Liber E.M. Lupeni ar avea, totuşi, ceva: administrarea Clubului Sindicatelor din Lupeni.

Clubul

ar reprezenta un bun prilej pentru Darius Cîmpeanu şi Petre Bebe Nica de a sifona banii dintr-o parte în alta, pe principiul nimic nu se pierde, totul se transformă. Sursele noastre ne-au informat că Sindicatul Liber E.M. Lupeni nu ar fi, în fapt, decât o organizaţie fantomă (şi nu prea…), prin care, în afară de banii de la Sindicatul Muntele - Departamentul Lupeni, ar mai atrage şi alte sponsorizări, sub pretextul

clubului, la fel de controlabile. Cum în statul român există destule instituţii care se ocupă de spălarea banilor, le lăsăm lor plăcerea anchetării organizaţiei fantome (şi nu prea…) Sindicatul Liber E.M. Lupeni. Nu de alta, dar, dacă mai trece timpul, s-ar putea ca Sindicatul Liber E.M. Lupeni să-şi schimbe numele încă o dată în „Nufărul”, întreprindere de albire a banilor negri. Marian BOBOC

Senatorul PP-DD Haralambie Vochiţoiu despre ultimele decizii USL din Parlamentul României:

„În ciuda promisiunilor electorale, cei din USL nu doresc să aloce bani nici la copii, nici la studenţi şi nici la bătrâni” Rugby. La Ştiinţa

Incertitudini financiare şi mult optimism

12 Vulcan

Locul de închinăciune şi de rugăciune de pe Valea Ungurului

Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI Miercuri 11 septembrie 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 9:30-11:00 Analiză finală (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos

Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32) * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

La Ţebea, Prislop şi Brad,

Jandarmii vor fi pe metereze

miercuri, 11 septembrie 2013

Vineri, 13 septembrie,

Ziua Pompierilor

Chiar dacă bătălia din Dealul Spirii din Bucureşti, purtată între români şi turci pe 13 septembrie 1848, s-a încheiat cu înfrângerea trupelor române, această luptă a fost un preambul al luptei pentru Independenţa de Stat din anul 1877. După cum se ştie, pompierii au avut pe Dealul Spirii un mare rol în lupta cu turcii, căzând la datorie pentru apărarea idealului suprem de secole al românilor, acela de a fi liberi de povara turcească şi de a trăi într-un stat demn şi independent numit România. Pentru comemorarea eroilor pompierilor căzuţi în luptă pe Dealul Spirii, în anul 1901 a fost ridicat la Bucureşti

Jandarmeria din judeţul Hunedoara se pregăteşte în aceste zile pentru a face faţă câtorva evenimente de mare amploare.

De la Nicolae Răducu, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei judeţene, am aflat că sunt pregătite cu atenţie trei evenimente majore: „Ne pregătim pentru manifestările naţionale care au loc la Ţebea duminică, dar şi pentru evenimentele religioase de vineri şi sâmbătă care vor avea loc la Mănăstirea Prislop, cu ocazia sărbătoririi Hramului Sfintei Mănăstiri. Tot legat de evenimentele la care Jandarmeria asigură paza, liniştea şi protecţia cetăţenilor este şi meciul de fotbal de la Brad, din Cupa României. Un meci cu ambiţii mari, cei din Brad reuşind până acum să treacă în această competiţie de o echipă gorjeană din Liga a II-a, urmând acum o altă echipă de Liga a II-a, Metalul Reşiţa”.

Corneliu BRAN

Monumentul Eroilor Pompieri. Foarte târziu, după 52 de ani de la acest moment, ziua de 13 Septembrie a fost declarată ca fiind Ziua Pompierilor din România, începând din anul 1953. Pentru noi, cei de azi, pompierii înseamnă nu doar cei care se luptă cu incendiile, ci şi oamenii care-şi pun vieţile în pericol în diverse situaţii de urgenţă, sau „îngerii” care ne salvează uneori din situaţii. Pentru toate acestea şi multe altele, încă de pe-acum, deşi mai sunt două zile până la Ziua Pompierilor, din partea redacţiei le transmitem un sincer şi un călduros „La mulţi ani!” bravilor pompieri din toată ţara şi în mod special celor din judeţ şi din Valea Jiului. Anul acesta, de ziua lor, pompierii din Valea Jiului vor sărbători la Deva. Începând cu orele 12:00, la ordinul lt. col. Viorel Demean, insp. şef în cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Iancu de

Hunedoara”, blocul de defilare constituit din circa 14 plutoane de pompieri de pe raza judeţului va defila în centrul Devei, sub privirile devenilor şi ale autorităţilor municipale şi judeţene. Tot la acest eveniment conducerea inspectoratului judeţean pregăteşte şi decernarea de premii pentru o serie de pompieri-eroi, care, pe parcursul anului, au avut intervenţii speciale, punându-şi serios în pericol viaţa sau sănătatea. Corneliu BRAN

CL Hunedoara

A votat pentru deponeul ecologic de la Bârcea

Consiliul Local (CL) Hunedoara a dat, în sfârşit, un vot pozitiv Documentului de Poziţie privind modul de implementare a Proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Hunedoara”. Astfel, ieri, într-o şedinţă extraordinară a CL Hunedoara, proiectul de hotărâre privind acordul legat de deponeul ecologic a fost votat în unanimitate. La şedinţă a participat şi managerul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor - Judeţul Hunedoara”, Ioan Prip, care a dat toate explicaţiile necesare privind conţinutul Documentului de Poziţie. Reamintim că în şedinţa ordinară de la sfârşitul lunii august consilierii de la Hunedoara au respins acest proiect de hotărâre. Mihaela PETROŞAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

Am aflat

miercuri, 11 septembrie 2013

Câteva fapte ale pompierilor petroşeneni

ACTUALITATE

Crengile uscate au ars 3 zile

Din cauza unui inconştient Până la urmă ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat… Crengile uscate duse toată primăvara şi vara de către cei care „toaletează” copacii din Petroşani undeva în spatele fostei unităţi militare din Colonia Petroşani, aflate pe un perimetru consistent şi care depăşeau înălţimea de 1,5 metri (!), au fost aprinse de un inconştient, exact înaintea weekendului trecut. Aşa se face că timp de

trei zile - vineri, sâmbătă şi duminică - pompierii din Petroşani au avut de lucru serios. Să nu mai vorbim de fumul gros care a invadat străzile şi casele din Colonie, la un moment dat fumul simţindu-se bine de La Vulcan tot şi prin oraş. Aşa se întâmplă când nu ştie stânga ce face dreapta şi când lucrurile nu sunt făcute cu cap de către unii angajaţi din administraţia locală. Bine că focul nu s-a extins, mai ales că vântul a bătut la un moment dat destul de binişor. Un spărgător de maşini din Vulcan a fost prins de poliţişti în „Am avut trei zile de furcă cu crengile noaptea de 8 spre 9 septembrie. Individul este suspectat că a uscate şi aprinse de cineva, intenţidistrus parbrizele mai multor autovehicule pentru a fura din onat, în zona fostei unităţi militare. interior bunuri de valoare. Incendiile consecutive de vineri şi sâmbătă au culminat duminică cu şapte foPrins în flagrant care de crengi uscate aprinse! Din Potrivit poliţiştilor, în noaptea de 8 spre 9 septembrie, un păcate, n-am aflat nici acum cine le-a echipaj de la siguranţă publică din cadrul Poliţiei municipiului aprins, dar nu-i normal ce s-a întâmVulcan l-a surprins în flagrant, pe strada Nicolae Titulescu, pe plat”, ne-a declarat, vizibil supărat, Gheorghe P., de 44 de ani, din Vulcan, în timp ce încerca să susmaiorul Adrian Avram, comandantul tragă bunuri din interiorul unui autoturism. În urma cercetărilor Detaşamentului de pompieri din efectuate, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Vulcan au Petroşani. stabilit că în noaptea respectivă suspectul a spart parbrizele a cinci autoturisme parcate pe raza municipiului Vulcan, susO nonagenară trăgând mai multe bunuri, care ulterior au fost recuperate. A fost salvată în De asemenea, s-a stabilit că Gheorghe P. este şi prezumtivul ultimul moment autor al altor infracţiuni similare, comise anul trecut, în cursul Pompierii din Petroşani n-au avut de lunii decembrie. furcă numai cu focul în aceste ultime Suspectul a fost reţinut pentru 24 de ore pe bază de ordonanţă zile. Ei au participat şi la două dede reţinere, urmând să fie prezentat Parchetului de pe lângă blocări din apartamente. Judecătoria Petroşani cu propunere de arestare preventivă sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat.

A fost prins un spărgător de maşini

Prima dintre acestea a constat în salvarea unei bătrâne de 90 de ani, care era căzută în apartamentul ei din zona Petroşani Nord. Cum familia n-a mai ştiut nimic de ea şi cum bătrâna nu mai răspundea la telefon sau la soneria de la intrarea în casă, oamenii au apelat la serviciul de urgenţă 112. Cu ajutorul pompierilor, bătrâna a fost salvată, fiind dusă imediat la Spitalul de Urgenţă Petroşani, unde a primit tot sprijinul medical, în acest moment fiind încă internată.

Mortul a fost recuperat În cele din urmă,

Cel de-al doilea caz de deblocare n-a avut finalul atât de fericit… În urma solicitărilor familiei unui bărbat care locuia într-un bloc pe strada Venus din Petroşani, pompierii au intervenit în weekendul care a trecut, intrând în casa omului. Din păcate, în casă a fost descoperit doar cadavrul proprietarului, în vârstă de 58 de ani. Dacă la început nu se ştia dacă e vorba de o crimă sau nu, după autopsie medicul legist a constatat că e vorba de moarte naturală şi nicidecum nu se pune problema unei crime. Lucru confirmat şi de comandantul Poliţiei municipiului Petroşani, comisar şef Titel Brăgaru. Totuşi, un fapt important de reţinut este că persoana respectivă decedase, conform legiştilor, în jurul zilei de 1 august! Iată că timp de o lună nimeni nu şi-a propus problema oare ce-o fi cu omul respectiv? E drept că nici vecinii nu s-au întrebat deloc ce-o fi cu mirosul de pe scară… Corneliu BRAN

Recomandările poliţiştilor

Pentru a nu deveni victime ale acestui gen de infracţiuni, poliţiştii vă recomandă ca pe timpul nopţii să parcaţi maşina în locuri special amenajate, bine iluminate şi eventual supravegheate de camere video. „Verificaţi întotdeauna că aţi închis bine toate geamurile şi portierele când părăsiţi autoturismul, chiar dacă parcaţi în faţa blocului sau sunteţi în parcarea amenajată a unui hipermarket. Un geam lăsat întredeschis vă poate anula toate celelalte precauţii folosite; nu lăsaţi niciodată cheile în contact chiar dacă intenţionaţi să lipsiţi doar pentru câteva minute; în timpul deplasării, nu aşezaţi la vedere pe scaunul din dreapta sau pe bancheta din spate, poşete, borsete sau laptopuri. Riscaţi ca, la semafor, hoţii să vă spargă geamul lateral şi să vi le fure. Bunurile se vor ţine sub scaun/ banchetă, unde nu pot fi văzute cu uşurinţă. Pentru siguranţa dumneavoastră, în timpul deplasării, păstraţi uşile încuiate; nu lăsaţi pe timpul nopţii, la vedere, pe banchete, obiecte de valoare (poşete, borsete, GPS-uri, detectoare radar, CD-player auto, laptopuri). Acestea pur şi simplu vor invita hoţii să vă spargă maşina; evitaţi să păstraţi în torpedoul maşinii actele de identitate, de firmă, permisul de conducere, cartea de identitate a maşinii, asigurarea, cărţi de credit sau orice alte acte; dotaţi autoturismul dumneavoastră cu un sistem de alarmă. Acesta îşi va dovedi, în timp, eficienţa”, spun poliţiştii. Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

Jiul şi Vulcanul,

Dezastru la juniori

Juniorii din Vale au pierdut primul loc în clasament în favoarea celor de la Deva. Etapa trecută nu a fost una foarte fericită pentru echipele din Valea Jiului la nivel de juniori.

CS Vulcan a luat o bătaie cruntă de la Aurul Certej, cu scorul de 6-2, în timp ce Hercules Lupeni a pierdut fără drept de apel pe teren propriu. Şi Jiul Petroşani a fost învinsă cu un scor zdrobitor de Inter Petrila, iar Universitatea Petroşani a reuşit cea de-a doua victorie a oaspeţilor în deplasare din această rundă.

Rezultatele etapei a III-a (7-8 septembrie), Liga a IV-a, Juniori: Aurul Certej - CS Vulcan 6-2 Victoria Călan - Gloria Geoagiu 8-2

1. CNS Cetate Deva 2. CS Inter Petrila 3."U" Petroşani 4. CSA Aurul Brad CNS Cetate Deva - CSM Dacia Orăştie 4-0 5. Victoria Călan Hercules Lupeni - CSA Aurul Brad 0-3 6. Hercules Lupeni Metalul Crişcior - CFR Simeria 5-4 7. Aurul Certej Minerul Uricani - Retezatul Haţeg 3-0 8. Minerul Uricani CS Inter Petrila - Jiul Petroşani 5-1 9. CS Vulcan Şoimul Băiţa – „U” Petroşani 0-1 10. Metalul Crişcior Etapa a IV-a (14-15 septembrie): 11. Retezatul Haţeg 12. Şoimul Băiţa Gloria Geoagiu - Aurul Certej; Dacia 13. CSM Dacia Orăştie Orăştie - Victoria Călan; Aurul Brad 14. Jiul Petroşani Cetate Deva; „U” Petroşani - Hercules 15. CFR Simeria Lupeni; Retezatul Haţeg - Metalul 16. Gloria Geoagiu Crişcior; Jiul Petroşani - Minerul Uricani; CS Vulcan CS Inter Fotbal. Liga a IV-a Petrila; CFR Simeria Şoimul Băiţa. Vedetă în Liga I pe vremuri, Gabriel

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

CLASAMENT 3 3 3 3 2 2 2 2 1 1 1 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

miercuri, 11 septembrie 2013

0 0 0 0 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3

17 16 11 8 11 8 10 8 7 7 4 2 2 5 4 4

1 3 2 1 6 4 8 7 10 11 9 4 9 12 15 22

9 9 9 9 6 6 6 6 3 3 3 1 1 0 0 0

Apetri - revenire spectaculoasă

Apetri, unul dintre cei mai îndrăgiţi jucători de către suporterii din Vale, a revenit, după mai bine de doi ani, la echipa sa de suflet, Jiul Petroşani.

reuşit să-l readuc pe Apetri. Este un jucător de care noi avem nevoie. Încet, încet, echipa va prinde curaj şi vor veni şi rezultatele“, a declarat managerul Marin Tudorache.

Reactivat de Marin Tudorache, jucătorul de 30 de ani nu a dezamăgit şi a reuşit să redebuteze cu un gol veritabil de atacant autentic în campionat, înscris în meciul contra celor de la Inter Petrila. Alături de portarul Ilie Anton, dar şi mult mai experimentatul Radu Ion, Jiul visează din nou. „Mă bucur mult că am

Gimnastică

CNS Cetate Deva, tezaurul nostru

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

www.zvj.ro

Gimnastele de la CNS Cetate Deva au urcat pe podium, cucerind cinci medalii, în toate cele patru finale pe aparate din ultima zi a Campionatelor Naţionale de Gimnastică, disputate în Sala Polivalentă din Capitală.

Anamaria Ocolişan şi Laura Jurca au devenit campioane naţionale la sărituri, la egalitate de puncte, dar aurul câştigat de ele e „umbrit” de notele modeste de la acest aparat. În schimb, Andreea Munteanu a cucerit argintul şi bronzul în finalele de la bârnă şi sol, unde notele au fost de top internaţional, aceasta fiind devan-

sată doar de medaliatele olimpice Larisa Iordache şi Sandra Izbaşa. A cincia medalie a Devei, bronz la paralele, a intrat în palmare-

sul Andreei Iridon. Şi Valea Jiului a avut o reprezentantă de seamă: Ştefania Stănilă, stabilită la Bucureşti.

Ziarul VĂŁii Jiului

SPORT

miercuri, 11 septembrie 2013

Rugby. La Ĺ&#x17E;tiinĹŁa

IaĹ&#x;iâ&#x20AC;?, a precizat antrenorul Ĺ&#x17E;tiinĹŁei PetroĹ&#x;ani.

Incertitudini financiare Ĺ&#x;i mult optimism

Din nou la lot

Melniciuc, Timofte, BĂŽrlÄ&#x192;deanu, Mirel, MureĹ&#x;an, Vlad Ĺ&#x;i Dinu sunt jucÄ&#x192;torii care, timp de douÄ&#x192; sÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂ˘ni, vor face pregÄ&#x192;tire cu lotul naĹŁional Under 20, la Snagov. Au fost selecĹŁionaĹŁi 30 de jucÄ&#x192;tori, dintre care 26 vor prinde lotul pentru Campionatul European din Portugalia.

Ă&#x17D;n ciuda primei victorii obĹŁinute ĂŽn Play-Off, atmosfera ĂŽn tabÄ&#x192;ra rugbiĹ&#x;tilor de la Ĺ&#x17E;tiinĹŁa PetroĹ&#x;ani este ĂŽncÄ&#x192;rcatÄ&#x192; din cauza restanĹŁelor financiare Ĺ&#x;i a nesiguranĹŁei ĂŽnscrierii echipei ĂŽn Campionatul NaĹŁional de Rugby ĂŽn 7, care va demara ĂŽn luna octombrie.

BuzÄ&#x192;ul de neoprit

AĹ&#x;a cum o fÄ&#x192;cuserÄ&#x192; Ĺ&#x;i ĂŽn sezonul regulat, rugbiĹ&#x;tii de la Stejarul BuzÄ&#x192;u s-au impus din nou ĂŽn faĹŁa celor de la Poli IaĹ&#x;i, de aceastÄ&#x192; data ĂŽn Play-Off. Victoria, 36-20, a fost una cu bonus ofensiv pentru echipa lui Eduard Suciu. Ă&#x17D;n Play-Out situaĹŁia s-a complicat, CSM Bucovina Suceava reuĹ&#x;ind o victorie cu bonus ofensiv ĂŽn faĹŁa celor de la CSU AV Arad. RCM GalaĹŁi s-a impus la NÄ&#x192;vodari, echipa de la malul mÄ&#x192;rii cĂ˘Ĺ&#x;tigĂ˘nd etapa trecutÄ&#x192; la Suceava. Stejarul BuzÄ&#x192;u se aflÄ&#x192; pe primul loc al clasamentului ĂŽn Play â&#x20AC;&#x201C; Off Ĺ&#x;i este favoritÄ&#x192; la promovarea ĂŽn SuperligÄ&#x192;.

900 lei de jucÄ&#x192;tor

Ieri jucÄ&#x192;torii aĹ&#x;teptau sÄ&#x192; le intre primele de 300 de lei (pentru partida cĂ˘Ĺ&#x;tigatÄ&#x192; cu Rulmentul BĂ˘rlad) Ĺ&#x;i de 600 de lei (pentru meciurile cĂ˘Ĺ&#x;tigate ĂŽn campionat). Trupa antrenatÄ&#x192; de Alexandru Lupu a bifat prima victorie din Play-Off dupÄ&#x192; ce a depÄ&#x192;Ĺ&#x;it, pe teren propriu, pe Rulmentul BĂ˘rlad cu scorul de 29-7, ĂŽnsÄ&#x192; rugbiĹ&#x;tii nu prea au avut chef de sÄ&#x192;rbÄ&#x192;toare. TĂ˘nÄ&#x192;rul tehnician a recunoscut cÄ&#x192; ĂŽntĂ˘rzierea plÄ&#x192;ĹŁii primei de 600 de lei promise pentru pachetul de trei victorii din finalul sezonului regulat provoacÄ&#x192; o atmosferÄ&#x192; destul de tensionatÄ&#x192; ĂŽn cadrul lotului. â&#x20AC;&#x17E;Avem o problemÄ&#x192; din cauza acestor bani, echipa suferind de un stres intern, care s-a simĹŁit un pic Ĺ&#x;i ĂŽn teren. Sumele pentru aceastÄ&#x192; premiere au fost deja aprobate, dar transferul lor de la consiliul judeĹŁean ĂŽn conturile clubului ĂŽntĂ˘rzie, din motive necunoscute. Sper ca situaĹŁia sÄ&#x192; se rezolve cĂ˘t mai

rapid, deoarece sĂ˘mbÄ&#x192;tÄ&#x192;, 14 septembrie, avem un meci dificil ĂŽn deplasare la IaĹ&#x;i, cu principala contracandidatÄ&#x192; la ocuparea locului doiâ&#x20AC;?, a declarat Alexandru Lupu. Tehnicianul a precizat cÄ&#x192; dacÄ&#x192; vor exista bani, echipa se va ĂŽnscrie Ĺ&#x;i ĂŽn Campionatul NaĹŁional de Rugby ĂŽn 7, iar dacÄ&#x192; nu, Ĺ&#x17E;tiinĹŁa nu va participa la aceastÄ&#x192; competiĹŁie. â&#x20AC;&#x17E;JucÄ&#x192;torii sunt tineri Ĺ&#x;i vor sÄ&#x192; joace pentru a se afirma. Ă&#x17D;nscrierile se pot face pĂ˘nÄ&#x192; pe data de 27 septembrie, dar existÄ&#x192; riscul sÄ&#x192; nu participÄ&#x192;m, dacÄ&#x192; nu se vor gÄ&#x192;si fonduri suficienteâ&#x20AC;?, a mai spus Lupu.

Ă&#x17D;ncurcaĹŁi de convocÄ&#x192;rile la lot

PregÄ&#x192;tirea meciului cu Poli Agro IaĹ&#x;i este afectatÄ&#x192; Ĺ&#x;i de plecarea mai multor jucÄ&#x192;tori ai grupÄ&#x192;rii din PetroĹ&#x;ani la echipa naĹŁionalÄ&#x192; U20 (sub 20 de ani). â&#x20AC;&#x17E;La fel ca Ĺ&#x;i ĂŽnaintea

meciului cu lidera Stejarul BuzÄ&#x192;u, Ĺ&#x;i ĂŽn zilele premergÄ&#x192;toare meciului cu Poli Agro IaĹ&#x;i, mai mulĹŁi jucÄ&#x192;tori din lotul nostru vor fi la pregÄ&#x192;tire cu echipa naĹŁionalÄ&#x192; U20. Sper sÄ&#x192; nu se accidenteze la antrenamente sau la amicalele pe care le vor juca, pentru a fi apĹŁi la jocul de la IaĹ&#x;i. Ă&#x17D;ntreg lotul se va reuni la BucureĹ&#x;ti, cu doar douÄ&#x192; zile ĂŽnainte de jocul de la

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

! "

! " " !

$%& '()*+,'-. )* ()". $() * /01 ',")2$3) "3& )"4(' * /01 35 2$() 6". '7 )8 * /01 475$('($3) 97"2':4) " 7$)('2 ;4 -(: * /01 "37< "=437 ) (5(&>'3) ()$4"3' $ ?$4' * /01 &(;4745$ '( &(;474 7$), $ )(5(& 7$ * /01 >,"2$() * @11 "35& $4"4(7 * @11 ',")2$3) 7$), 5(',>)4:() * /01 ) " =437 ) + .3$ ' * /01 "(& )45$2 * /01 ",52$3) 4 5 +47 4 ' ;4 97'3",4$3)4 6 (7$3<()8 * /01

!" #! $% !& '( ) * & * A1 * /A1 B C * A1 * /A1 " * D1 * /11 * D1 * /01 " * EF1 * /A1 -C * EF1 * DA1 & 6 8 * A/ * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ( * G * A01 9 H * G * /01 9 H * G * /01 5 * G * /01 5 B * G * /01 - ! * G * /01 : I I I * / * /01 : * * * / * /01 4 * / * /01 & ! C * / * /01 B ! H * / * /01 ' ! * / * /01 ( * / * @A1 < C * / * DA1 ' * G * AA1 4 C * ! * / * DA1 $ * / * DA1

* +%! , - *. // $* , !*.0

J B# 1G/A 0 1 0) # 1@GE 2 0 0)/ # KKK *H * # 3 *H

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 ACTUALITATE

Cine-i de vină?

Scuteristul sau şoferul?

Caz problemă pentru agentul investigator de la Poliţia Rutieră, petrecut duminică, 8 august, pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan.

În jurul orei

zece şi douăzeci din seara acestei zile, S. Vasile Daniel, un bărbat care împlineşte mâine 44 de ani, rula, la volanul autoturismului său Renault Clio, pe bulevardul vulcănean. Ajuns

miercuri, 11 septembrie 2013

în apropierea poştei (vezi poza), a semnalizat dreapta şi a virat, pentru a intra cu maşina în parcare. Moment în care s-a trezit lovit în portiera din partea dreaptă de către un scuter.

Acesta era condus

de un tânăr de 19 ani din Paroşeni. Băiatul ieşise la plimbare, împreună cu prietena lui, care ocupa locul din spate al autovehiculului pe două roţi. Tânărul nu a păţit nimic, dar în schimb fata s-a ales cu câteva contuzii. O precizare: niciunul nu purta cască de protecţie. Chestiunea care a apărut imediat după ce agentul de la rutieră a început investigaţia a fost aceea că fiecare dintre cei doi conducători auto îşi susţinea nevinovăţia.

Cel de pe Renault

este convins că dreptatea este de partea lui, fiindcă el a fost cel care a semnalizat primul intenţia de a executa manevra de intrare în parcare. Dimpotrivă, tânărul cu scuterul crede că el nu a greşit cu nimic, fiindcă, pur şi simplu, a dorit să intre şi el în parcare, iar autoturismul l-a lovit nejustificat. Celor doi, care, la testul alcoolscopic, s-a constatat că nu erau băuţi, li s-au ridicat permisele de conducere şi, pentru culpă comună, li s-a întocmit câte un dosar penal pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală.

Cazul va ajunge

negreşit pe biroul unui procuror de la Parchetul din Petroşani, dar, după cum se prezintă lucrurile, conform părerii poliţistului de la circulaţie, pare-se că vina pentru cele întâmplate i-ar aparţine scuteristului de 19 ani. Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

Începând cu acest an şcolar, Fundaţia „Cuvântul care zideşte” va acorda

10 burse şcolare „Părintele Arsenie Boca” elevilor buni, dar aflaţi în nevoie

Din iniţiativa şi cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop Gurie, în cadrul Fundaţiei „Cuvântul care zideşte” a Episcopiei Devei şi Hunedoarei s-a înfiinţat un fond de burse de studiu intitulat „Părintele Arsenie Boca”.

Acest fond de burse va putea face ca, începând din noul an şcolar 2013-2014, să se acorde câte 10 burse şcolare pe an, cinci dintre acestea fiind pentru elevii de gimnaziu (clasele V-VIII), iar celelalte cinci pentru elevii de liceu. Bursele se vor acorda pe bază de concurs de dosare, fiecare bursă fiind de 200 de lei pe lună, în perioada 1 octombrie - 30 iunie (pe perioada anului şcolar). Conform Episcopiei Devei şi Hunedoarei, scopul acestei iniţiative îl reprezintă „conferirea de burse de studii pentru elevii merituoşi, remarcaţi prin rezultate deosebite la învăţătură, dar cu posibilităţi materiale reduse”. În vederea reuşitei acestei acţiuni caritabile s-a emis şi un regulament privitor la condiţiile acordării acestor burse de studiu, condiţii pe care le amintim mai jos. În primul rând, trebuie ştiut de părinţii care vor depune dosarele că nu contează sexul copilului, etnia, apartenenţa politică a candidatului sau studiile anterioare efectuate în străinătate. Condiţiile de acordare a bursei vor fi următoarele: beneficiarul să fi promovat toate examenele anului şcolar precedent; media de absolvire a anului şcolar precedent să fi fost de minim 9,00 (cei din clasele a V-a să fi avut în clasa a IV-a, pe linie, calificativul „foarte bine”, iar cei din clasele a IX-a să aibă nota de înscriere la liceu minim 9); şi, nu în ultimul rând, venitul mediu pe membru de familie, în ultimele trei luni, să nu fie mai mare de 700 de lei. Actele necesare pentru dosar sunt: cerere adresată ierarhului, recomandarea preotului-paroh, copie nelegalizată după actul de identitate şi certificatul de naştere al elevului, adeverinţă eliberată de instituţia de învăţământ – care să ateste calitatea de integralist, sau, în cazul elevilor din clasa a IX-a, să conţină media cu care elevul respectiv a fost admis la liceu, documente din care să rezulte venitul pe membru de familie, certificat de atestare fiscală eliberat de primărie şi de administraţiile financiare privind venitul agricol sau alte venituri şi - unde este cazul – acte care să ateste alte categorii de venituri (pensie de boală, pensie de urmaş sau pensie de întreţinere în cazul divorţurilor). Dosarele se vor depune direct la sediul Fundaţiei „Cuvântul care zideşte” din Deva, de pe strada Avram Iancu nr. 2, sau prin intermediul poştei. Grila de evaluare şi punctajul după care se va stabili ierarhia candidaţilor vor ţine cont de: notele şcolare, de numărul de membri dintr-o familie, de venitul pe membru al familiei. La „punctajul suplimentar”, unde este cazul, se va acorda 1 punct elevului cu părinţi divorţaţi, două puncte elevului care are unul din părinţi decedaţi şi 4 puncte elevului cu ambii părinţi decedaţi. Cum în Valea Jiului există mulţi elevi cu rezultate bune, dar cu multe probleme familiale, să sperăm că această iniţiativă lăudabilă îi va ajuta şi pe câţiva dintre aceştia. Corneliu BRAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

CULTURĂ

miercuri, 11 septembrie 2013

Între 23-25 august, la Alba Iulia

Ample manifestări de etnologie şi etnografie

În cadrul proiectului cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional prin Fundaţia Comunitară Alba s-a desfăşurat Simpozionul naţional de etnografie şi folclor în Cetatea Marii Uniri din Alba Iulia în perioada 23-25 august 2013.

Sufletul organizării acestor manifestări de mare amploare a fost d-na Petruţa Dorina Pop, preşedintele Asociaţiei Artă şi Tradiţii Meşteşugăreşti Alba. Am avut bucuria să fiu invitat la aceste manifestări, fiind cea de a cincia participare a mea la Alba Iulia la simpozioane de acest gen în ultimii ani. De patru ori am fost invitat la Simpozionul de etnografie şi folclor „Gheorghe Pavelescu”. Manifestările din august de la Alba Iulia au avut un caracter amplu şi s-au desfăşurat pe trei paliere, oferind participanţilor un program destul de încărcat, dar plăcut şi util. Fiecare dintre aceste paliere s-ar fi putut constitui într-o manifestare de sine stătătoare. 1. Târgul Meşterilor Populari din Cetatea Marii Uniri „Meşteşuguri şi produse româneşti”, ediţia a II-a, a fost organizat prin Consiliul Judeţean Alba, Primăria municipiului Alba Iulia, Asociaţia Artă şi Tradiţii Meşteşugăreşti Alba, pe durata 23-25 august. Organizatorii i-au avut parteneri pe Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice „Alba Transilvania”, Asociaţia Prietenii Muzeului Unirii. Tarabele pentru expunerea şi vânzarea produselor au fost instalate în Piaţa Cetăţii. Au fost expuse produse alimentare tradiţionale, obiecte artizanale, ţesături, icoane pe sticlă, costume populare etc. Cu această ocazie, în sala Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia a avut loc şi vernisajul expoziţiei meşterului popular iconar Nicolae Muntean de la Vinerea (Alba) intitulată „A doua viaţă”, prezentată de Ioana Rustoiu (Muzeul Naţional al Unirii). La Târgul Meşterilor Populari au participat meşteri din judeţele Mureş, Cluj, Bacău, neamţ, Alba, Bihor, Maramureş, Suceava, Vrancea, Hunedoara, Teleorman. La una din tarabe am întâlnit vreo

două-trei boate ciobăneşti împuiate fiind, oarecum o palidă reproducere a unor modele de pe boatele oierilor din Valea Jiului. Acestea aparţineau unor meşteri din jurul Bucureştiului, care mi-au afirmat că reprezintă boata de Valea Jiului. După ştiinţa mea, în Valea Jiului mai avem un singur meşter de valoare în împuiatul boatelor, pe Grunţă Traian din satul Maleia. Oare acesta nu ar fi putut să participe cu boatele adevărate de Valea Jiului, o adevărată bijuterie şi unicat în domeniu? Cine să-l promoveze şi cine să se îngrijească de faptul ca acesta să transmită mai departe unor ucenici tradiţia? De ce nu a fost invitat la Zilele Petrilei de către oficialităţi?

2. Festivalul „Din lada de zestre” s-a desfăşurat în Piaţa Cetăţii în zilele de 23-24 august. În spatele clădirii Muzeului Marii Uniri a fost montată o scenă rustică împrejmuită cu un gard din nuiele împletite şi acoperită cu paie. Pe această scenă au urcat ansambluri tradiţionale din judeţele Mureş, Alba, Bistriţa Năsăud. Toate aceste ansambluri au valorificat prin punerea în scenă a vechilor tradiţii şi obiceiuri talentul poporului român, comorile cultural-artistice din satul tradiţional. Spectacolele au fost urmărite în cele două seri de un număr mare de spectatori. A impresionat Grupul tradiţional din Deal, Câlnic, judeţul Alba care a prezentat obiceiul „De unde cătana pleacă”. Celor mai sensibili dintre spectatori li s-au umezit ochii de lacrimi. La Petrila avem casă de cultură renovată, avem comisie de cultură, dar asemenea montaje nu s-au mai făcut de pe vremea regretatului Gicu Popa, cel care cu „Nunta în Valea Jiului” a obţinut numeroase premii la nivel naţional în cadrul festivalului „Cântarea României”. Omul sfinţeşte locul, este adevărat, dar locul a rămas, a plecat doar omul, nimeni însă nu întreprinde nimic. Aşteptăm, căci de tradiţie culturală, slavă Domnului, nu ducem lipsă. Scriitorii locali şi-au făcut datoria cu meticulozitate. Au scos la lumină tradiţii şi obiceiuri, unele chiar dispărute, dar nimeni nu se apleacă asupra lor să le şi valorifice. Păcat! Mare păcat! La multe din zilele oraşelor din Vale cultura tradiţională se reduce la mici, bere, tarabe cu gablonţuri şi artificii.

Relaţii Comunitare, ca parteneri au fost Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba, Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, Asociaţia ASTRA Blaj, Asociaţia Prietenii Muzeului Unirii, iar ca partener media - TVR Cluj. La simpozion au participat scriitori, cercetători, foclorişti, etnografi şi istorici din ţară şi străinătate. Lucrările s-au desfăşurat pe două secţiuni. Prima a fost moderată de dr. Doina Işfănoni (Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” Bucureşti) şi prof. Ioan Cuceu (Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române ClujNapoca). Cea de-a doua secţiune a fost moderată de preotul Jan Nicolae (Arhiepiscopie Ortodoxă de Alba Iulia) şi de prof.dr. Zamfir Dejeu (Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române Cluj-Napoca). Au prezentat lucrări, printre alţii: prof.dr. Doina Işfănoni, prof.dr. Ioan Cuceu, prof.dr. Zamfir Dejeu, prof.dr. Mircea Păduraru (Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi), dr. Varvara Buzilă (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naţională Chişinău), preot Jan Nicolae, prof.dr. Ovidiu Papană (Universitatea de Vest Timişoara), prof.dr. Constantin Secară (Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” Bucureşti) şi, desigur, lista ar putea continua. Toate lucrările vor apărea într-un amplu volum dedicat acestui eveniment. În cadrul secţiunii a doua am prezentat lucrarea „Boata împuiată a oierilor jieni. Origini şi conexiuni de transhumanţă”. Comunicarea a fost însoţită de desene şi schiţe precum şi de un exemplar original al unei boate oiereşti împuiate din satul Jieţ, care a fost dăruită organizatorilor. În încheiere aş dori să subliniez organizarea impecabilă a manifestărilor de la Alba, organizare de care au dat dovadă de fiecare dată, precum şi de ospitalitatea deosebită. Dr. Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

3. Simpozionul naţional de etnografie şi folclor „Cultura tradiţională în era globalizării” a fost finanţat de Fundaţia Comunitară Alba prin programul „Fondul pentru Cultură”, program care are ca partener naţional Asociaţia pentru

www.zvj.ro

SPECIAL

O întâmplare din Primul Război Mondial

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 11 septembrie 2013

Povestea calului „Bujor” şi a stăpânului său Povestită de Constantin I. Ţicleanu

„În timpul războiului din 1916, când trupele inamice au invadat ţara, tatăl meu (Iancu Ţicleanu - n.n.) cu întreaga familie s-a refugiat spre Bucureşti, ajungând până la Găeşti, lăsând toată gospodăria în seama unui om bătrân – Petre Braia. Gospodăria noastră avea 42 de porci de 2 ani, 9 vaci, 30 de oi, două pătule cu porumb, 5.000 – 6.000 litri ţuică, precum şi un cârlan care împlinea 3 ani în primăvara anului 1917. Retrăgându-se trupele noastre, a trecut Regimentul 26 Rovine, statul major condus de Maior Truşculescu, Lt. Ţenea şi alţii dormind la casa tatălui meu şi dimineaţa când au plecat au văzut calul în grajd şi i-au zis lui Petre Braia că ei o să ia calul, întrucât de la noi poate îl mai găsesc stăpânii dumitale, dar de la nemţi nu-l mai vede. Bătrânul nu s-a opus şi le-a pus la dispoziţie şi harnaşamentul şi au luat calul, deplasându-se pe drumul şi Piscul Bisericii, prin satul Purcaru cu direcţia spre Moldova în retragere. Eu eram dus cu Reg. 5 artilerie înainte la Mărăşeşti şi nu ştiam nimic de cele petrecute, dar în timpul retragerii s-a întâlnit cu Reg. 26 Rovine Gh. Mărgăritoiu (Renciu) şi a cunoscut calul la 24 decembrie 1916 în comuna Galbenu, judeţul Roman. S-a întâlnit Renciu cu Vasile Bobeanu, care era în regiment la mine şi i-a spus să-mi comunice mie că a văzut calul la 26 Rovine. Asta a fost prima ştire. Eu continuam drumul spre Heleşteni, unde s-a întrunit P.a. cu P.d. Am ajuns în ziua de 6 ianuarie 1917 în comuna Heleşteni şi am stat pe loc până la 15 februarie, când m-am cerut la Lt. Ionescu Gh. să-mi dea voie să mă duc după cal, pe front, în Valea Varniţa unde era frontul. Ajungând la Varniţa, am găsit pe Scurtu Gheorghe şi N. Bardan, cărora le-am spus că sunt în căutarea calului. Mi-au spus că dacă îl găsesc, mi-l vor aduce ei. D-l Lt. avea de trimis nişte acte la verificare la D-l Maior intendent Tutunaru spre verificare la divizie. Am luat actele şi ordin de serviciu şi m-am dus la divizie, am predat dosarele şi până le-a verificat, eu m-am dus după cal şi întrebam de Reg. 26 Rovine şi mi s-a spus că în luptele de la cota 1001 în ziua de 15 februarie 1917 s-a decimat regimentul, şi că atât trupa cât şi caii s-au vărsat la alte unităţi. I-am găsit pe Nicolae Diaconu, Ion Ungureanu şi C. Ungureanu („ai lui Bodică”), am stat cu ei de vorbă, am plecat şi noaptea am dormit într-un bordei cu P. Băran –

www.zvj.ro

jandarm. Dimineaţa m-am dus la divizie, am luat actele şi am plecat spre Mărăşeşti. A nins două zile şi două nopţi. Din cauza zăpezii, că a viscolit şi trenul mic nu a mai circulat, am mers pe picioare 40 km până la Mărăşeşti, unde am stat până în martie 1917. Apoi, am luat trenul şi m-am dus la regiment la Heleşteni fără ştiri despre cal. Ajungând la regiment, toţi care ştiau unde m-am dus să caut calul m-au întrebat (D-l Sbenghe Victor, Cicoare Petre, Carlaonţ, Eleodor, locotenentul Ionescu şi alţii). Toţi spuneau povestea că eu caut acul în carul cu fân, dar eu nu m-am descurajat şi am luat măsuri cu maestrul curelar Chişulescu şi mi-a făcut totul pentru cal – şa, frâu, căpici, chiar dacă nu l-am găsit.

Constantin I. Ţicleanu (6.05.1894 - 11.05.1970)

Într-o noapte visez că un moş bătrân mi-a spus să nu mă descurajez, să merg înainte pe drumul care am plecat, ca să găsesc calul, dar nu am spus la nimeni acest vis. În luna aprilie am plecat iarăşi după cal. M-am dus în comuna Scurtu, unde l-am găsit pe Iordache Lupu-Riguţă la un batalion din Regimentul 18. M-am interesat şi nu am găsit nimic, spunându-mi Ion Ungureanu şi C. Ungureanu (fraţi, fii ai lui Bodică – primul fiind bunicul juristului Ion M. Ungureanu, iar al doilea a murit ulterior la Mărăşeşti, în lupte – n.n.), la halta Negri, că poate să fie la Varniţa, unde fusesem să mai întreb. Am găsit calul la un pod mare, la Regimentul 18 Compania 3 Mitralieră, şi-l deţinea locotenentul Calotescu Gheorghe din comuna Glodeni. Un soldat miliţian, anume Murgu, din Glodeni, îngrija de cal şi îi tăia turte de floarea soarelui pe două pietre şi calul mânca. Calul era slab, avea răni în spinare şi sub burtă de la funia care-l încingea, pentru că duseseră pe samar saci cu cartuşe folosite la front, fără să pună pături sub încărcătură. Am strigat calul pe nume: „Bujor!”. A venit la mine şi mi-a pus capul pe umăr. Calul m-a cunoscut. Totuşi, nu m-a răbdat inima şi am încălecat pe el, mergând vreo 20–30 metri. Nu m-am înşelat. Am observat pe pulpa calului seria comunei Răşina 133, ce-i fusese aplicată cu fierul, de când era mânz. Chiar dacă mi-l da, nu puteam să-l duc 300 km până la Regiment, la Heleşteni. Aşa că a rămas pe loc în seama lui Murgu. I-am spus lui Murgu şi unui sergent că eu sunt stăpânul calului, după care am plecat. Ştiam că era ordin

de la Armata a II-a ca pe ziua de 21 mai 1917 Reg. 5 artilerie să plece pe poziţie şi aşa s-a întâmplat. Am îmbarcat la 21 mai şi am venit cu regimentul lângă Reg. 18, fiindcă făcea parte din brigadă şi divizie. Un gard de sârmă mă despărţea de trenul regimentar al lui 18, şi astfel în fiecare zi vedeam calul. Îi dădeam orz, ovăz, îl ţăsălam. Îngrijitorul lui i-a spus lui Calotescu că un sergent de la 5 artilerie vine mereu, îngrijeşte calul şi spune că e al lui. Locotenentul i-a zis lui Murgu: „Să-i spui să nu mai vină, că de-l voi găsi, fac urât cu el”. Murgu mi-a spus, dar eu am mers înainte. Într-o seară aşteptam să mănânce calul orzul din traistă şi stam pe un lemn, când mă pomenesc cu locotenentul. A venit la mine şi m-a luat cu vorba: „Ce aud că spui tu despre cal?”. Eu l-am salutat şi i-am răspuns că ce aţi auzit aşa este. El a spus că cu vorbe de astea să plec şi să nu mai dau pe aici. Eu i-am răspuns: Calul a fost al meu şi dacă o vrea Dumnezeu vine iarăşi la mine. I-am spus că dacă aş şti că nu mai vine în mâna mea, l-aş împuşca şi am luat traista din capul calului şi am plecat. M-am dus la d-l. lt. Ionescu Gheorghe, casierul, şi i-am spus. D-lui nu-l cunoştea pe Calotescu, fiindcă era ofiţer de rezervă, dar îl cunoştea pe unul Dogaru, fiindcă amândoi deţineau calul şi mi-a făcut un bilet către Dogaru Grigore, spunându-i un sergent al meu are un cal pe care-l deţineţi şi vă rog să i-l liberaţi. M-am dus cu biletul şi când i l-am dat lui Dogaru Grigore, l-a citit şi l-a rupt în faţa mea, spunând că cu ce fac dovada că e calul meu şi eu i-am spus că fac dovada, dar să vedem cu ce faceţi D-voastră şi am plecat. M-am dus la D-l Lt. Ionescu şi i-am spus ce a zis Dogaru şi că a rupt biletul. M-am dus cu D-l Lt. la cancelaria Reg. 5 artilerie. Am luat o coală de hârtie şi am făcut un raport detailat despre cal, cine l-a luat de la mine de acasă, în plus am arătat că era înseriat cu seria comunei Răşina N. 151 şi că era tânăr, nu era mobilizabil. Făcând acest raport, s-a înaintat la Reg. 18, pentru a fi întrebaţi ofiţerii de unde au calul. Nu am avut răbdare să comunice regimentul şi am luat pe lt. Carlaonţ, lt. Ionescu şi sblt. Schileru şi ne-am dus la Reg. 18 la maiorul Constantinescu Max, care comanda regimentul. I-au spus rolul venirii noastre şi maiorul Constantinescu a spus că a văzut o hârtie relativ la un cal şi are să caute să facă dreptate. Dar lt. Carlaonţ a răspuns că să-mi facă dreptate că dreptatea o am, să nu se muşamalizeze şi am mers la comandament, la lt. Calotescu, pe care nu l-am găsit. Ne-am dus la linia I a companiei a III-a şi l-am găsit pe Calotescu. Am coborât la Regimentul 5 artilerie. Aşteptând

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 11 septembrie 2013

rezultatul, am stat câteva zile şi m-am dus iarăşi la Regimentul 18. Când m-am dus acolo, mi s-a spus că corespondenţa a plecat la Brigada I spre a hotărî. M-am dus la brigadă şi am găsit pe d-l colonel Obogeanu, care se plimba în faţa unui cort. I-am spus ce vreau şi mi-a spus să mă duc la un bordei, unde îl voi găsi pe un sergent, care mă va lămuri. M-am dus acolo şi a căutat sergentul şi a spus că cu E 1071 s-a înaintat la Reg. 26 Rovine, ca să întrebe pe ofiţerul care a luat calul de la mine de acasă. M-am interesat dacă Reg. 26 R se află cu reşedinţa la Copou, Vasile Lupu, Iaşi. M-am dus la regiment şi i-am spus D-lui Lt. Ionescu ce am făcut la brigadă şi acum a rămas să ne consultăm ce facem. Între timp, a venit ordin de la departamentul de echipament spre a da Reg. 5 artilerie de la ciorapi până la harnaşament. Am luat ordin de serviciu şi 4 ostaşi. Auzind d-nii ofiţeri că mă duc la Iaşi, mi-au dat scrisori să le duc la familiile d-lor. Am plecat, am lăsat ostaşii în gara Iaşi şi m-am dus cu scrisorile. După aceea, m-am dus la Reg. 26 să mă interesez despre cal. Am găsit un plt. maj. din Filiaşi, care mi-a spus că ofiţerii care au luat calul de la mine sunt la spital în Rusia, dar a dat lămuriri că a fost şi el prezent la luarea calului, trimiţând întreaga corespondenţă la Marele Cartier General, Biroul Transporturilor şi Comunicaţiilor spre a decide. Rugându-l frumos să-mi dea şi mie o declaraţie despre cum s-a petrecut, acesta mi-a dat. Am luat numărul de înregistrare cu care s-a înaintat la Marele Cartier. Ducându-mă acolo, pe sală a ieşit un căpitan dintr-un birou. L-am salutat şi m-a întrebat ce caut. I-am spus că am venit mai întâi să primesc efecte şi harnaşament pentru regiment. Şi în urmă i-am spus povestea cu calul. Dumnealui mi-a spus că „orice o fi, în cel mult 2–3 zile ai rezultatul la unitatea D-tale”.” Eram în Valea Zăbrăuţului, unde am stat 3 zile, unde a venit un soldat trimis de Sbenghe cu ordinul Marelui Cartier General să mă prezint la Reg. 18 să-mi iau calul în primire, pentru care făcusem raportul. Am pus şaua pe un cal negru şi m-am dus la Reg. 18, la

lt. Calotescu, cu ordinul Marelui Cartier General în mână. Când i-am arătat ordinul, nu a mai zis nimic. Mi-am luat calul, am mutat şaua pe el şi am plecat. L-am ţinut la Reg. 5 Gorj până în martie 1918, când s-a demobilizat trupa din Moldova. Am oprit pe Ilie Stăncioi şi l-am trimis cu calul în comuna Râpile, judeţul Bacău, unde era şi Moş Popa Gh. Ţicleanu, cu fiul său Gore. Acolo era refugiat şi Ilie Sbenghe cu 4 cai şi 2 căruţe. Au plecat de la Pătrăuşeni spre Gorj, trecând 26 zile până au ajuns acasă, la 12 octombrie 1918. Atunci s-a terminat şi drama calului Bujor”. Dar pentru Constantin I. Ţicleanu, care a rămas concentrat până la 1.05.1920, au urmat şi alte drame, pe care le voi relata în continuare. După alte şi multe demersuri, cum povesteşte Constantin I. Ţicleanu, cu mare greutate s-au lăsat convinşi cei care deţineau calul, de a-l restitui adevăratului stăpân. Cu calul lângă el, departe de cei de acasă, dorul de casă era mai alinat. Îl îngrijea ca pe un copil. Dar era vreme cruntă de război. Soldaţii mureau fie de gloanţe, fie din cauza tifosului sau insuficienţei asistenţe medicale, lipsei de hrană şi medicamente etc. Camarazii lui Ţicleanu, mai ales cei din Gorj, priveau calul ca pe unul de al casei şi se bucurau de restituirea lui. Cum Constantin Ţicleanu nu a avut posibilitatea de a veni mai curând acasă, s-a ivit un prilej de a trimite calul acasă. Concetăţeanul, şi în acelaşi timp finul său, Ilie Stăncioi a primit aprobare să vină acasă. I-a încredinţat acestuia calul. Desigur că nu putea circula pe ori unde, dar a pornit spre casă călare pe calul lui Ţicleanu. Peripeţiile au fost numeroase, reuşind ca abia după o lună de la plecare din Moldova, să ajungă la Tunşi, la 2 km distanţă de casa lui Ţicleanu. Acolo a descălecat calul, l-a lăsat puţin să pască pe poiană şi-a făcut cruce şi i-a mulţumit lui Dumnezeu că a ajuns aci, admirând locurile natale pe care nu le mai văzuse din vara anului 1916. După ce calul a păscut puţin, l-a dus la şosea şi i-a dat drumul, el mergând pe jos. Calul a luat-o la fugă spre casă, mergând în fugă până la poarta lui Constantin Ţicleanu, unde a început să necheze bucuria revenirii acasă. Toţi ai casei au ieşit la poartă şi l-au mângâiat, dar nedumeriţi că n-a venit şi stăpânul său, uitându-se în toate părţile că poate o să apară. Se bucuraseră văzând calul, dar după o oarecare aşteptare şi-a făcut apariţia şi Ilie Stăncioi care le-a povestit calvarul calului. Constantin Ţicleanu continua să lupte la Mărăşeşti. După terminarea Războiului prin care s-a făurit România Mare, Constantin I. Ţicleanu a venit acasă, i-a sărutat şi îmbrăţişat pe membrii familiei, dar şi-a mângâiat şi sărutat şi calul, care participase la lupte, ulterior aşternând pe hârtie această reală şi palpitantă poveste. Constantin I. Ţicleanu este unul dintre descendenţii căpitanului Radu Ţicleanu, din oastea Marelui Întregitor de Neam şi Ţară, Mihai Voievod Viteazul. Se ştie că pentru

SPECIAL

NOI GEORGE DIMITRIE BIBESCUL

KU MILA LUI DUMNEZEU DOMN STĂPÂNITOR A TOATĂ ŢARA ROMÂNEASCĂ

Ion, urmaş al lui Radu Ţicleanu, din satul comuna Ţicleni judeţul Mehedinţi, atât din acturile ce a înfăţişat la Comisia de catagrafie a periodului al 3-lea cât din condicile visteriei din anul 1828 şi 1831, dovedindu-se adevărata însuşire de Boier de Neam, s-a trecut numele lui în condica statului închipuită dupe art. 80 din Regulamentul Organic tot într-o vreme i s-a dat la mână şi această Diplomă încredinţată cu pecetea şi subscrierea Domniei Noastre spre a-i sluji drept, aceea dovadă şi a se bucura şi pe viitor de privilegiile de Boier de Neam. SS/ indescifrabil. Anul 1845 Luna Noiembrie Nr. 3259”. Dar acest Constantin Iancu Ţicleanu, luptător pentru înfăptuirea României Mari, a fost o bună perioadă concentrat şi în Al Doilea Război Mondial. Pentru că a fost un om al dreptăţii, a avut de suferit, ulterior, un adevărat calvar. Unii rău voitori l-au etichetat ca duşman al poporului, minţind că ar fi determinat pe cetăţeni să nu se înscrie în întovărăşire, prin anul 1957–1958. I s-a intentat un proces, a fost arestat, fiind condamnat la 10 ani închisoare, cu confiscarea averii, pentru „uneltire contra orânduirii sociale”, printr-o hotărâre a Tribunalului Militar Craiova, din 30 decembrie 1958. A fost încarcerat la mai multe penitenciare din ţară, inclusiv Galaţi. După un îndelungat recurs în supraveghere este pus în libertate şi îşi redobândeşte averea ce-i fusese confiscată. A avut 6 copii, dintre care unul a murit pe front în Al Doilea Război Mondial. Jurist, Ion M. Ungureanu – Ţicleni (Din arhiva personală a lt.col. Ion Aldescu)

marile sale merite, domnii Ţării Româneşti îi întăresc lui Radu Ţicleanu stăpânirea moşiei Tunşilor în 1612, Zneagovului(1618) de la hotarul moşie Tunşilor până la Drumul lui Sterpoi, precum şi în Stângăceaua, de lângă Strehaia. Personalitatea strălucită a lui Radu Ţicleanu este confirmată şi de către

domnitorul Gheorghe Bibescu prin DIPLOMA DE BOIER DE NEAM obţinută de Ion Ţicleanu (de la domnitorul Gheorghe Bibescu) în 1845, îi confirmă descendenţa de la Radu Ţicleanu, fost căpitan în armata lui Mihai Viteazul. Sub diplomă este redată traducerea lizibilă, făcută de către mine.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 ACTUALITATE

Senatorul PP-DD Haralambie Vochiţoiu despre ultimele decizii USL din Parlamentul României:

miercuri, 11 septembrie 2013

„În ciuda promisiunilor electorale, cei din USL nu doresc să aloce bani nici la copii, nici la studenţi şi nici la bătrâni” Sinteza activităţii Parlamentului României desfăşurate ieri, 10 septembrie 2013, ne-a fost prezentată pe scurt de către senatorul PP-DD de Valea Jiului, Haralambie Vochiţoiu. De altfel, senatorul Vochiţoiu a şi avut o intervenţie în Parlament destul de acidă legată de trei probleme „vitale”, cum le consideră dumnealui, supărat tare pe faptul că cei din USL „nu doresc să aloce bani nici la copii, nici la studenţi şi nici la bătrâni”. Dar iată ce ne-a declarat senatorul Haralambie Vochiţoiu într-o intervenţie telefonică: „M-am lămurit azi şi le-am spus-o încă o dată şi lor, public, că, în ciuda promisiunilor electorale, cei de la USL nu doresc să aloce bani nici la copii, nici la studenţi şi nici la bătrâni. Astăzi s-a discutat un proiect de lege cu privire la creşterea alocaţiilor pentru copii şi acordarea trusourilor pentru bebeluşi. Era vorba de un efort

financiar de 21 de milioane de lei, bani care asigură bugetul anual al unei echipe de fotbal de nivel judeţean, dacă ar fi să facem o comparaţie. Ei bine, au spus că nu au bani şi proiectul nu va trece! Vă daţi seama până unde au ajuns? Sunt, efectiv, contrariat de o aşa gândire şi sincer vă spun nu mă aşteptam la aşa ceva din partea lor. Cei din USL merg deja prea departe cu lucrurile astea, cu care nu te joci, e vorba de copii, de mame care nu au cu ce să-i mai crească! Apoi, un al doilea proiect discutat care m-a mâhnit profund a fost cel prin care se propunea ca angajatorilor care au angajaţi proaspăt absolvenţi de facultate să li se reducă taxele şi impozitele pe acele locuri de muncă. Este vorba de 2.500 de tineri, care astfel puteau să-şi găsească mai uşor de muncă după absolvirea facultăţii. Ei bine, din nou cei din USL s-au opus, motivând cu aceeaşi placă: nu sunt bani. Astfel, 2.500 de tineri se vor duce din nou, ca şi cei dinainte, să îngrijească vreun italian sau vreo franţu-

zoaică cu pensii mari, în loc să muncească şi să trăiască în ţara lor. E strigător la cer! În fine, capacul discuţiilor aberante a fost pus pe Legea 263 din 2010, Legea Pensiilor cum o ştie toată lumea. Legea spune că pensiile trebuie reactualizate odată cu inflaţia. Însă niciodată, din 2010, nu s-a întâmplat acest lucru, atât Guvernul PDL, cât şi Guvernul USL au evitat şi evită să aplice prevederea aceasta. Culmea e că cei din USL strigau pe vremea Guvernului PDL că nu e normal aşa ceva, că Guvernul trebuie să reactualizeze pensia conform legii şi că pedeliştii îşi bat joc de bătrâni… Ei bine, au uitat repede toate acestea, au uitat şi ce au promis în campanie, o bătaie de joc ce se întâmplă cu scuza asta permanentă, că nu sunt bani. În concluzie, pentru lucrurile serioase,

În zonele montane

Relaţia jandarm-câine este foarte importantă

Patru câini ai jandarmeriei, bine dresaţi, acţionează pe munţii noştri, salvând până acum numeroase vieţi omeneşti.

De când cu introducerea serviciului public de „Jandarmerie Montană”, în Plutonierul Fănică Valea Jiului există în cadrul Tetileanu Avădanei şi acestor unităţi şi câini bine câinele Mix dresaţi, specializaţi în salvarea de vieţi omeneşti şi în căutarea de urme în mediul zone neştiute pentru aceştia fiind prezente la montan mai ales pe timp de iarnă. Cum relaţia tot pasul, inclusiv pericolul avalanşelor: om-câine contează foarte mult pe munte, este „În zona Văii Jiului acţionează patru câini de normal ca aceşti câini să fie bine antrenaţi şi serviciu, cu specializare Salvamont. Cei patru dresaţi, împreună cu cei care-i conduc spre câini sunt repartizaţi la câte un post montan cazuri dintre cele mai dificile, unele fiind uneori (Câmpu lui Neag, Straja, Pasul Vâlcan şi Parâng). aproape de limita imposibilului. Patrupedele sunt dresate în mod special pentru „Antrenamentul special pentru astfel de câini se a sprijini jandarmii montani în acţiunile de face atât în judeţ, la IJJ Hunedoara, dar mai căutare a unor persoane rătăcite în zona monales la Sibiu, la Centrul Chinologic, unde există tană, inclusiv persoane aflate sub zăpadă, dar şi toate condiţiile pentru pregătirea fizică pe o pentru alte situaţii de căutare. Câinii au între 2 anumită perioadă şi unde apoi se face şi evaluşi 4 ani şi sunt foarte bine pregătiţi, obţinând area lor. Fiecare câine are un conductor, nu note foarte bune la evaluările de la Sibiu”. există situaţie să se despartă cei doi, astfel că şi Până în prezent câinii au executat numeroase pregătirea de la judeţ sau de la Sibiu se face în acţiuni, alături de cei care îi pregătesc şi au comun”, ne spune căpitanul Nicolae Răducu, grijă de ei. „Pregătirea unui câine de serviciu purtătorul de cuvânt al IJJ Hunedoara. este un proces continuu şi de durată. Mereu L-am întrebat pe purtătorul de cuvânt al janexistă perioade de pregătire, bine stabilite după darmeriei judeţene câţi câini dresaţi acţionează un calendar clar, altfel nu se poate”, ne mai pe munţii noştri, ştiindu-se faptul că Valea Jiului spune căpitanul Nicolae Răducu. are turişti atât vara, dar, mai ales, iarna, situaţii periculoase pentru cei care se aventurează spre Corneliu BRAN

www.zvj.ro

vitale nu sunt bani, dar au bani pentru şmecheri şi clientela lor politică şi pentru toate porcăriile ce le vedem cu toţii. Ce v-am spus aici le-am spus şi lor şi am ţinut să-i anunţ şi pe cetăţenii din Valea Jiului, care m-au votat, ce se întâmplă cu soarta acestei ţări şi ce hram poartă cei din USL, care au fost votaţi cu aproape 70% de cetăţeni, lumea crezând că vor vota spre o viaţă mai bună”. A consemnat Corneliu BRAN

În Hunedoara,

Parcarea e pe bani

Primăria Hunedoara a propus cetăţenilor un nou regulament privind parcările publice. Proiectul este în dezbatere până în 23 septembrie. Ideea primăriei este de a stabili un abonament anual pentru rezidenţii din Hunedoara care au nevoie de un loc stabil de parcare. Astfel, hunedorenii care vor să aibă parcare proprie în preajma locuinţelor vor fi nevoiţi să plătească un abonament anual de 100 de lei pe loc. Dacă sunt mai multe cereri decât locuri disponibile, se va face licitaţie, începând de la 100 de lei. Garanţia de participare la licitaţie va fi de 30 lei/ loc, taxa de participare va fi de 10 lei/ loc, iar documentaţia va fi de 5 lei/ loc. De asemenea, Primăria Hunedoara a stabilit că posesorii de locuri de parcare vor plăti abonamentul în două tranşe până la 31 martie, respectiv 30 septembrie. Altă prevedere a regulamentului spune că locurile de parcare situate pe căile de circulaţie, aflate lângă unităţile hoteliere, complexe comerciale, săli de spectacole, unităţi bancare, instituţii de interes public, societăţi comerciale, baze sportive etc. pot fi închiriate de către Serviciul Administraţia Domeniului Public din cadrul Primăriei municipiului Hunedoara acestora, pentru parcarea autoturismelor clienţilor, percepându-se tariful anual stabilit prin hotărâre a consiliului local. Persoanele cu handicap, care trebuie să probeze cu acte autentice handicapul de care suferă, vor primi loc de parcare gratuit, „în limita posibilităţilor”. În acelaşi timp, 10 la sută din totalul spaţiilor de parcare aferente fiecărei străzi va fi considerat spaţiu de parcare publică gratuită, fiind marcat specific. În regulament sunt prevăzute şi amenzi pentru cei care nu îl respectă, valoarea acestora fiind între 100 şi 1.000 de lei. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se efectuează de către angajaţii Poliţiei Locale a municipiului Hunedoara. Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 11 septembrie 2013

FELICITĂRI

Cu ocazia zilei tale de naştere îţi urăm, dragă Cristina Mraz, ceea ce şi cei mai vechi urători îşi doreau la aniversări: „Timpul să-ţi fie un zeu blând!” şi „La foarte mulţi ani!”. Mirela şi Mihai Barbu

PUBLICITATE 11

ANGAJĂRI

Hotel Rusu angajează bucătari, ajutor bucătari, ospătari şi cameriste. CV-urile se trimit la info@hotelrusu.ro şi fax 0354.108510. Informaţii suplimentare la telefon 0742.087221 şi 0742.087222. Anemone Company angajează brutari. Relații la telefon 0744.223727 Yoyo's Irish Pub angajează barman și ospătăriță. Relații la telefon 0766.277109

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară. Taxă plătită. Telefon 0761.756839

Rapid RO (şoseaua de centură, vizavi de stadion) - angajează femei cu vârsta maximă de 35 de ani pentru spălătorie. Relaţii la telefon 0766.337077 sau la sediu. Întreprindere în construcţii angajăm: zidari, dulgheri şi finisori. Trimiteţi SMS cu prezentare la 0729.051729. Angajez recepționeră pentru hotel în Petroşani. Relaţii la telefon 0751.199100 Societate comercială angajează şofer profesionist, cu experienţă, cat. C+E, pentru transport internaţional de marfă, intracomunitar. Cunoştinţele de limbă engleză, franceză, germană constituie un avantaj. Salariu atractiv, 13 eur/ 100 km, doar persoane serioase. CV-urile se trimit la adresa de e-mail: eurocarriage@yahoo.com

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi / maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere. Relaţii la telefon 0767.806804

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

IMOBILIARE

Vând apartament 3 camere + 2 boxe, Lupeni, zona Braia, central, pe Tudor Vladimirescu, exact lângă Piaţa Cina, pretabil privatizare (boxă la stradă), stare bună, spaţios. Telefon 0753.058425; 0766.728688 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Telefon 0726.291090

Închiriez hală în Piaţa Agroalimentară Petroşani, 1000 mp, 1 euro/mp. Telefon 0722.222863 Închiriez/ vând spaţiu (100 mp), în Piaţa Agroalimentară Petroşani. Telefon 0722.222863 Vând apartament 2 camere decomandat, strada Aleea Trandafirilor, etaj 1/4, preţ 80.000 lei. Telefon 0722.222863

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Planurile tale sunt dărâmate de o veste proastă care cade în calea ta ca o bombă. Te trezeşti brusc la realitate şi suferi amarnic, pentru că nu ţi-ai luat măsuri de precauţie din timp.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Începi ziua cu o stare de calm binefăcătoare, de parcă nu te-ar aştepta planuri prea urgente azi, ca atare te poţi mişca în ritmul propriu, fără să te bată nimeni la cap.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Atmosfera este foarte plăcută în mediul familial şi e o bucurie să te întorci acasă după o zi de lucru, pentru că acolo te aşteaptă persoane dragi care te primesc cu braţele deschise.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Întâlneşti o persoană care are un efect foarte bun asupra ta. Te motivează, te ambiţionează, îţi inspiră curajul de a-ţi exprima punctul de vedere cu mai multă energie.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Discuţi cu cei din familie despre viitoarele investiţii care trebuie făcute în locuinţa în care trăiţi şi toţi primesc cu bucurie propunerile tale.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Prietenii sunt foarte importanţi pentru tine azi şi iei legătura cu câţiva dintre ei pentru a vă pune la curent cu ultimele veşti din viaţa fiecăruia.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ai grijă până unde duci o banală neînţelegere, pentru că atmosfera poate deveni atât de tensionată încât o singură scânteie poate arunca totul în aer!

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Merită să investeşti multă energie pentru a ajunge la roadele pe care le visezi, pentru că totul se ridică lent, dar sigur. Merită tot acest efort de vreme ce la final te aşteaptă rezultate atât de promiţătoare.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Eşti în formă maximă astăzi, iar ceilalţi observă atitudinea ta pozitivă şi vor să stea cât mai mult în preajma ta.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Eşti obosit de atâtea conflicte şi neînţelegeri în mediul profesional, dar azi te poţi trezi cu încă o serie de dispute aprinse pe seama ideilor tale.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Nu pleca urechea la criticile răutăcioase ale celor din jur, pentru că ei oricum nu pot să-ţi înţeleagă planurile.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Joci un rol salvator pentru o persoană care are nevoie de sfaturile tale ca de aer. Ai, cu siguranţă, mai multă experienţă şi o vei împărtăşi cu multă plăcere.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

miercuri, 11 septembrie 2013

Vulcan

Locul de închinăciune şi de rugăciune de pe Valea Ungurului În scurt timp,

S-au scurs cincisprezece ani de când părintele Vasile Mocan a făcut ascultare la mai marele, pe vremea aceea, de la Episcopia Aradului şi, fără să pună condiţii, a ajuns, ca detaşat, pe Valea Ungurului din Vulcan. Loc în care, prin strădania sa şi cu ajutorul enoriaşilor din Iscroni, a ridicat schitul Sf. Ierarh Nicolae, loc de închinăciune şi de rugăciune.

bisericuţa de lemn de pe Valea Ungurului a început să fie căutată şi de vulcăneni. Duminica şi în zilele de sărbătoare, dar şi în fiecare seară, ei vin aici, cei mai mulţi pe jos, ca să participe la slujbele pe care le ţine părintele Vasile. Anii au trecut, dar părintele stareţ nu a uitat de visul său pentru care se roagă tot timpul la Dumnezeu, ca să i se împlinească până la capăt. Acela de a construi o biserică încăpătoare, în care să slujească spre slava Atotputernicului, şi a unor chilii în care, pe lângă cei cinci călugări pe care-i are acum sub ascultare, să le

poată oferi adăpost, pentru o zi sau două, drumeţilor care poposesc la schit sau nevoiaşilor loviţi de soartă.

Lucrările la

biserică au început în 2004. În cei nouă ani care au trecut de atunci ea s-a înălţat într-atât, încât, văzută pe dinafară, pare să fie gata. Dar nu. La sfântul lăcaş al cărui hram va fi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” mai este mult de lucru. Îndeosebi în interior care, în momentul de faţă, este plin cu schele de jos până sus. Îl întreb pe părintele stareţ cam când crede sfinţia sa că se vor încheia lucrările. Nu s-a putut pronunţa în privinţa asta, fiindcă mai este mult de lucru, este nevoie de încă mulţi bani, aşa că răspunsul îl poate da numai bunul Dumnezeu.

Bunăoară, chiar astăzi

sau mâine sunt aşteptaţi să apară la schit doi sau trei pictori de biserici din Gherla. Sunt pictori de categoria I, categorie la care e încadrată şi biserica noastră, îmi zice părintele, şi vin ca să vadă cum şi cam ce e de lucru. Peste 2.000 de metri pătraţi este suprafaţa care urmează să fie pictată în interior.

Un „Bine aţi venit!” care te ia cu groază

Zugravii de biserici

nu se vor apuca nicidecum de lucru în perioada imediat următoare. Aici toamna vine repede,

Că oraşul Aninoasa a ajuns ca vai de el o ştie mai toată lumea din Valea Jiului după ce a citit în presă tot ce s-a publicat despre falimentul acestuia. Cum arată

indicatorul cu numele şi urarea de bun venit în localitatea în care locuitorii ei se simţeau de o mie de ori mai bine atunci când era comună se poate vedea cu ochiul liber, pe DN 66A, la intrarea dinspre Vulcan. O tablă atât de contorsionată şi cu litere lipsă - încât unuia care vine de pe tărâmuri străine i-ar fi greu să-şi dea seama ce scrie pe ea - ar fi mai potrivită pentru un film de groază. Unul din acela în care te aştepţi ca, la fiecare pas, un zombi să-ţi sară pe maşină sau să te bată pe umăr şi să-şi ceară un foc.

iar primăvară se face târziu. Nefiind condiţii de a încălzi biserica, e clar că pictorii nu vor putea lucra până la anul. Atunci vor începe cu bolta mare şi la turnul mare. Într-un fel e bine şi aşa, este de părere părintele stareţ. Numai bine că muncitorii vor termina ce mai au de lucru în interior, fiindcă, odată ce se începe cu pictatul, pe dinăuntru nu mai trebuie să fie firişor de praf, plus că poate că se vor mai aduna nişte bani. Pe care, ca şi până acum, enoriaşii îi vor da, ca şi până acum, după posibilităţi şi după cum îi îndeamnă inima.

Revelion 2014

Înscrieri timpurii în principalele staţiuni balneoclimaterice din ţară cu tarife reduse de la 10 până la 20%

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului