1287 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4509 lei 1$ = 3,2838 lei 1₤ = 5,2767 lei

Vineri, 20 septembrie 2013 Anul VI nr. 1287 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Pe şleau, iată ce se fac că nu înţeleg primarul şi deputatul Resmeriţă: lucrările din Straja au avansat pe răspunderea personală a edilului, fără a ţine cont de alocările anuale de la Guvern

Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Deşi pare complicată, situaţia investiţiilor blocate din masivul Straja, investiţii care – la rândul lor – au blocat şi activitatea administraţiei locale (unde gradul de îndatorare a fost forţat fără noimă, fără perspectiva certă de a avea resursele financiare necesare), este una cât se poate de simplă. În fapt, lucrările au fost executate fără ca, de la nivel guvernamental, să existe alocările bugetare necesare. Anual, după cum se ştie, Guvernul estimează şi apoi alocă fondurile ce vor pleca în teritoriu. În unele cazuri, dar nu foarte multe, sumele sunt suplimentate pe parcursul anului bugetar. Pe cale de consecinţă, este lesne de dedus faptul că primarul Cornel Resmeriţă avea obligaţia de a le comanda constructorilor angajaţi efectuarea de lucrări numai în limita sumelor promise, în scris şi prin documente oficiale, cu caracter public, de către forurile superioare. Drept urmare, smiorcăieli de ultimă oră ale deputatului Resmeriţă, care cere Guvernului să plătească oalele sparte de tatăl primar iresponsabil, sunt sortite eşecului.

Potrivit arhivei fostului Minister al Dezvoltării Regionale şi Turismului, arhivă preluată de Ministerul Economiei şi disponibilă în secţiunea Turism a minind.ro, în anul 2010 nu au existat alocări financiare pentru masivul Straja. Alocările pentru 2011 şi 2012 au fost, potrivit sursei citate, de 35.500.000 de lei şi, respectiv, 15.000.000 de lei. Cu alte cuvinte, ţinând cont de faptul că valoarea totală a proiectului de investiţii în Straja este de 189.607.421 de lei, este lesne de dedus că – la finele anului 2012 – lucrările executate nu ar fi trebuit să depăşească suma de 50.500.000 de lei (adică totalul alocărilor din 2011 şi 2012), iar stadiul executării lucrărilor nu ar fi trebuit să treacă, matematic vorbind, de 26,63%. Susţinerea cu privire la faptul că lucrările nu ar fi trebuit executate decât strict în limita alocărilor bugetare este dublată şi de prevederile actelor normative în vigoare. Totul a început de la HG 120/2010 privind aprobarea Listei cuprinzând programele şi proiectele de investiţii în turism şi a surselor de finanţare a documentaţiilor tehnice şi a lucrărilor de execuţie a programelor şi obiectivelor de investiţii în turism. Prin HG 320/2011, care modifică şi completează HG 120/2010, în anexa 1, punctul B - “Lista cuprinzând programele şi proiectele de noi investiţii în turism”, este introdus proiectul „Schi în România, staţiunea Straja”. În anexa 2 a aceleiaşi HG se spune clar, negru pe alb, că “în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului finanţează procurarea instalaţiilor de transport pe cablu şi montajul acestora în limita fondurilor disponibile”. Iar fondurile disponibile nu puteau fi decât cele alocate, menţionate anterior de noi, care ar fi permis ca proiectul să fie realizat undeva până peste 25% din total. Faptul că lucrările au fost comandate şi executate cu mult peste alocările bugetare anuale este cunoscut, fără dubii, şi de primarul Cornel Resmeriţă şi de fiul său, deputatul Cristian Resmeriţă. În data de 28.01.2013, comisiile pentru politică economică, reformă şi privatizare şi pentru industrii şi servicii (din Camera Deputaţilor) şi Comisia economică, industrii şi servicii şi cea pentru privatizare şi administrarea activelor statului (din Senatul României) au dat

un aviz comun asupra Legii bugetului de stat pentru anul 2013. În anexă, avizul menţionat prezintă şi lista amendamentelor respinse. Unde, la poziţia nr. 28, regăsim amendamentul deputatului Resmeriţă, de alocare a sumei de 50.000.000 de lei pentru invesţiţii în staţiunea Straja sub motivarea că lucrările de investiţii privind dezvoltarea staţiunii “au fost executate în proporţie de 80%”. Prin vot, membrii celor patru comisii menţionate au considerat că adoptarea acestui amendament nu se justifică întrucât sursa de finanţare (fondul de rezervă al Guvernului) precizată de iniţiator (Cristian Resmeriţă) nu este sustenabilă. Nici nu ar fi avut cum să fie sustenabilă o asemenea sursă (destinaţia fondului de rezervă al Guvernului fiind cu totul şi cu totul alta) în condiţiile în care, potrivit art. 7 din Legea nr. 526/2003, sursele de finanţare pentru programul “Schi în România” se asigură “prin sume alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale, în limita creditelor bugetare aprobate anual cu această destinaţie”. Iată, din nou, formularea care conţine cuvintele cheie “în limita”. Dacă în afacerile prospere ale familiei Resmeriţă există o limită, dată de fondurile disponibile, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi la primăria condusă de Cornel Resmeriţă, unde lucrările comandate şi executate au depăşit cu mult, de vreo trei ori chiar, alocările bugetare. Într-o luare de poziţie preluată de un cotidian local, primarul Resmeriţă spunea, cu un tupeu inimaginabil, că primaria nu are datorii, ci de încasat. Câteva zile mai târziu, într-o interpelare adresată premierului Ponta, deputatul Resmeriţă scrie negru pe alb că “Primăria Municipiului Lupeni nu a mai putut achita datoriile acumulate faţă de prestatorii de servicii care au executat lucrările de investiţii”. Facem abstracţie că dl. deputat, profesor de Fizică şi doctor în Sociologie, nu face diferenţa între lucrări şi servicii şi remarcăm că, în disperare de cauză, oamenii aceştia, aflaţi vremelnic la putere, spun azi o gogonată, pentru a se contrazice – câteva zile mai târziu – la modul penibil. Am studiat atent interpelările mai multor parlamentari pe tema proiectelor de investiţii în turism, oprite sau încetinite la diverse stadii la nivel local, dar şi răspunsurile transmise acestora de Guvern sau diverse ministere. În toate aceste răspunsuri se spune, negru pe alb, un lucru: lucrările trebuie executate strict în limita fondurilor/creditelor bugetare aprobate anual. Familia Resmeriţă este specialistă în vrăjeală ieftină. Vă mai amintiţi de americanii (care, de fapt, erau ucraineni) de la Green Peak Inc. San Francisco, prezentaţi de Resmeriţă jr. drept cumpărători, convinşi chiar de el, ai Complexului Energetic Hunedoara? Cum aţi mai auzit dvs. de ei, aşa am mai auzit şi noi. Adică deloc. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI Vineri 20 septembrie 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Reportajul zilei (r) 9:30-11:00 Oameni şi fapte-talk show (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Reportajul zilei 19:30-21:00 Linia întâi - realizator Cătălin Docea Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32) * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

Vulcan

Nu s-ar putea reanaliza situaţia?

minile de avertizare în funcţiune.

În toată povestea

Dacă în ziarul de ieri, după cele văzute cu o zi înainte, mă întrebam dacă, la Vulcan, hinghereala auto nu a fost cumva suită-n podul primăriei, iată că mi s-a arătat şi răspunsul.

Petrilean prins

Şi băut şi fără carnet şi pe un moped neînmatriculat Miercuri, 18 septembrie, în jurul orei 21:10, pe strada Republicii din Petrila a fost depistat un tânăr de 24 de ani, care conducea un moped neînmatriculat în circulaţie.

Tânărul, care nu poseda permis de conducere, a fost testat cu aparatul alcoolscop, rezultatul indicând valoarea de 0,13 mg/ l alcool pur în aerul expirat. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere şi punerea în circulaţie sau conducere pe drumurile publice a unui moped neînmatriculat sau neînregistrat. (A.P.)

Pare-se că da,

din moment ce, joi, 19 septembrie, adică ieri, am constatat că alte autoturisme se odihneau bine mersi pe porţiunea de asfalt zebrat de peste drum de clădirea Primăriei municipiului Vulcan. Situaţia era aceeaşi şi la Unic. Două autoturisme oprite şi cu lu-

Îndeosebi în zona Unicului, că tot rămăsesem aici. Pare-se că indicatorul rutier respectiv, secondat de cel care avertizează în legătură cu posibilitatea blocării roţilor autoturismelor, a fost montat aici fără să se fi luat în calcul un aspect important.

asta, mai că-mi vine să le dau dreptate şi şoferilor care încalcă regula impusă de indicatorul rutier „Oprirea interzisă” şi îşi expun autoturismul, pentru a fi încălţat cu sistemul de blocare.

În complexul

vineri, 20 septembrie 2013

căruia localnicii îi spun tot ca mai demult, funcţionează mai multe magazine şi îşi are sediul şi o cunoscută bancă. Or, cine are treabă la vreun magazin, cine cumpără şi vrea să încarce în maşină o piesă de mobilier sau altceva care atârnă greu este nevoit - în condiţiile astea, dacă respectă ce zice indicatorul şi nu vrea să-i fie blocată maşina - să tragă marfa după el până nu ştiu unde. Până în parcarea din faţa supermarketului Profi, să zicem, fiindcă şi pe stânga, cum dai pe strada 1 Mai, situaţia este asemănătoare celei de la Unic. Puşi într-o atare situaţie, oamenii riscă. Nu ar fi, totuşi, mai bine ca, în condiţiile astea, municipalitatea să reanalizeze situaţia? Gheorghe OLTEANU

ASVJ

La finalul unei noi serii de lucrări de canalizare

SC Apa Serv Valea Jiului SA a ajuns la finalul lucrărilor pentru contractul „Extinderea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în aglomerarea Petroşani, în localităţile Petrila şi Aninoasa”.

Începând cu ora 12, astăzi are loc recepţia lucrărilor reali-

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

zate în localitatea Petrila. Acest contract pentru începerea lucrărilor a fost semnat în luna august 2011. Acest contract face parte din cadrul proiectului major de 40 de milioane de euro „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în Valea Jiului”, care se află şi acum în derulare în Valea Jiului. (Alina PIPAN)

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

Când vine vorba de beneficiile liderilor Sindicatului „Huila”,

vineri, 20 septembrie 2013

ACTUALITATE

Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ, o dă pe după armătură I-am adresat în urmă cu o săptămână în scris şapte întrebări d-lui ing. Aurel Anghel, directorul general al Societăţii Naţionale Închideri de Mină Valea Jiului (SNÎMVJ). Nu l-am întrebat chestiuni de ordin personal care să-l inflameze, cum ar fi: relaţiile sale de cumetrie cu PSD, povestea cu transformatorul, ori damful unor contracte de achiziţii ale SNÎMVJ… L-am întrebat generalităţi de care, în primul rând, angajaţii societăţii pe care o conduce sunt interesaţi. Apreciem că la 6 întrebări ne-a răspuns cât de cât corect, drept pentru care îi mulţumim. Însă, la întrebarea numărul 4, „Care sunt liderii de sindicat care au fost recompensaţi de către Societatea Naţională Închideri de Mină Valea Jiului cu o primă de negociere CCM (telefon, autoturism, laptop, 2.000 lei)?”, directorul general SNÎMVJ a dat-o pe după armătură. Aurel Anghel ori nu a citit întrebarea până la capăt, ori a citit-o şi nu a înţeles-o, ori face pe şmecherul făcându-se că nu a priceput ce l-am întrebat, dând un răspuns general, pe lângă întrebare. Vom republica această întrebare zilnic, până când Aurel Anghel va da dovada deplină de maturitate că este director general, ci nu doar cumătru al deputatului PSD Cristian Resmeriţă, şi ne va răspunde corect la întrebarea care vizează regimul liderilor de sindicat din Societăţii Naţionale Închideri de Mină Valea Jiului. O întrebare, credem noi, pertinentă, de oareşce interes… (Marian BOBOC)

2.426 de angajaţi

ZVJ: Câţi angajaţi are Societatea Naţională Închideri de Mină Valea Jiului (pe subunităţi)? Aurel ANGHEL: S.N.I.M.V.J. S.A. are un efectiv total de 2.426 persoane, din care: Mina Petrila - 758 persoane; Mina Paroşeni - 904 persoane; Mina Uricani - 699 persoane; aparat funcţional- 65 persoane.

Sindicate de la est la vest

ZVJ: Care sunt sindicatele care activează la fiecare unitate minieră? Care este sindicatul reprezentativ şi câţi membri de sindicat numără? Aurel ANGHEL: Sindicatele care activează în cadrul SNIMVJ-SA sunt următoarele: Mina Petrila: Sindicatul Huila Valea Jiului – Departamentul Petrila şi Sindicatul Orizonturi Noi; Mina Paroşeni: Sindicatul Huila Valea Jiului – Departamentul Paroşeni; Mina Uricani: Sindicatul Huila Valea

Jiului – Departamentul Uricani şi Sindicatul Liber EM Uricani; Ap. funcţional: Sindicatul Huila Valea Jiului – Departamentul Petroşani; Sindicatul reprezentativ la nivelul SNIMVJ-SA este Sindicatul Huila Valea Jiului, cu 1.564 membri.

Căsuţele de vacanţă

ZVJ: Când şi cu ce sindicat de la Mina Paroşeni (denumirea exactă a acestuia) a fost semnat contractul de comodat pentru căsuţele de vacanţă de pe litoralul românesc? Aurel ANGHEL: Contractul de comodat pentru căsuţele de vacanţă de pe litoralul românesc a fost încheiat cu Sindicatul Huila Valea Jiului, la data de 03.06.2013.

Aşteptăm răspunsul corect

ZVJ: Care sunt liderii de sindicat care au fost recompensaţi de către Societatea Naţională Închideri de Mină Valea Jiului cu o primă de

Raid în Piaţa Vulcan

Ieri dimineaţă, precupeţii din Piaţa Agroalimentară a municipiului Vulcan au fost luaţi pe nepusă masă de către inspectori de la Direcţia Agricolă a judeţului Hunedoara şi ofiţeri din Biroul de Combatere a Criminalităţii.

Raidul a vizat

depistarea persoanelor care vând legume şi fructe fără să aibă adeverinţă de producător şi celor care vin la piaţă cu astfel de produse fără să aibă actele doveditoare care să ateste provenienţa acestora. În timp ce o

negociere CCM (telefon, autoturism, laptop, 2.000 lei)? Aurel ANGHEL: În conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă, pentru buna desfăşurare a activităţii sindicale unitatea va asigura cu titlu gratuit sindicatului reprezentativ la nivel de unitate, spaţii/sedii adecvate, funcţionale şi dotate corespunzător, acces la serviciile de internet, telefonie, şi consumabile necesare desfăşurării activităţii (hârtie xerox, piese de schimb pentru aparatură, etc.) precum şi folosirea mijloacelor de transport pe care le are în proprietate.

489 de angajaţi x 32.500 lei

ZVJ: Când şi câţi angajaţi ai Societăţii Naţionale Închideri de Mină Valea Jiului vor ieşi din sistem? Care va fi modalitatea ieşirii din sistem? În caz că se vor efectua plăţi compensatorii, care va fi valoarea acestora? Aurel ANGHEL: Începând cu data de 8 octombrie 2013 încetează contractul individual de muncă din iniţiativa societăţii, prin concedieri colective pentru 489 persoane. Conform Contractului Colectiv de Muncă, salariaţii vor primi o indemnizaţie brută de 32.500 lei/persoană, plătită într-o singură tranşă.

Probleme legislative

ZVJ: Cu ce probleme se confruntă Societatea Naţională Închideri de Mină Valea Jiului? Aurel ANGHEL: La acest moment problemele pe care le întâmpină societatea sunt legate de domeniul legislativ, şi anume: a) completarea art.10 din OG nr.29/2013 cu alin.2, care să aibă următorul cuprins: „(2) Beneficiază de

venit lunar de completare persoanele disponibilizate prin concedieri colective din cadrul unor societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, institute naţionale de cercetare - dezvoltare, precum şi societăţi comerciale şi regii autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale,denumite în continuare operatori economici, efectuate în baza unui plan de disponibilizare întocmit pentru punerea în aplicare a unui program de încetare a activităţii întocmit în baza Deciziilor UE”. b) completarea prin Legea pentru aprobarea OUG nr.36/2013 a art.20, cu alin.21 care să aibă următorul cuprins: „(21) Perioada prevăzută la art.8, alin.2, în care persoanele din sectorul minier care dovedesc un stagiu de cotizare de cel puţin 17 ani în condiţii speciale, beneficiază de venit lunar de completare, constituie stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă”. SNIMVJ-SA a făcut şi va face în continuare demersuri în vederea rezolvării acestor probleme.

Fără angajări

ZVJ: Societatea Naţională Închideri de Mină Valea Jiului va face angajări? Aurel ANGHEL: SNIMVJ-SA nu face angajări de personal.

echipă mixtă acţiona în piaţă, o alta a luat la rând brutăriile şi magazinele care pun în vânzare pâine şi produse de panificaţie.

Acţiunea

inspectorilor de la Direcţia Agricolă şi a poliţiştilor de la economicul vulcănean s-a soldat cu şase avertismente şi amenzi contravenţionale, în cuantum de 2.000 de lei. Au scăpat doar precupeţii care au avut răgaz ca să-şi tragă nailon peste marfă şi să dispară de la faţa locului.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

vineri, 20 septembrie 2013

Tir cu arcul

„Nu avem ca obiectiv vreo medalie” Trei arcaşi legitimaţi la SCM DevaMinerul Aninoasa vor fi prezenţi la Campionatul Mondial de tir cu arcul, care va avea loc la finele lunii septembrie, în Turcia. Răzvan Marcu, Simona Băncilă şi Luminiţa Boroş îşi vor măsura măiestria cu cei mai bine cotaţi sportivi din lume, atât cu gândul la podium, cât mai ales pentru a pregăti competiţiile de calificare la Jocurile Olimpice 2016. Antrenorul de la Lotul Naţional al României a precizat că obiectivul principal al tricolorilor la Campionatul Mondial este verificarea nivelului de pregătire în vederea concursurilor de calificare la

Olimpiadă. „Tehnicianul coreean ne-a alcătuit un program de pregătire pentru patru ani, cu scopul de a ne califica la Jocurile Olimpice din 2016. Acum, la Mondialele din Turcia, îi va urmări pe sportivi în cadrul unei competiţii puternice, pentru a le evalua calităţile şi a le descoperi minusurile. Nu ne propunem în mod tranşant câştigarea de medalii în Turcia, dar dacă va fi să se întâmple, va fi foarte bine. Scopul principal este creşterea valorii sportivilor în perspectiva Campionatului Mondial din 2015, care are rol de calificare la Jocurile Olimpice 2016”, a precizat Hăbian. Arcaşii de la SCM Deva-Minerul Aninoasa reprezintă 75 la sută din echipa României pentru competiţia din Turcia. Alături de Răzvan Marcu, Simona Băncilă şi Luminiţa Boroş, la întrecerea celor mai precişi arcaşi ai lumii va mai participa pentru tricolori doar Daniel Ciornei de la CSM Iaşi. Răzvan Marcu şi Luminiţa Boroş au realizat baremul de calificare la Mondiale în cadrul Cupei României, disputată recent, la Aninoasa. Simona Băncilă şi Daniel Ciornei au îndeplinit baremul de calificare la turneul final mondial cu

ocazia Campionatului Naţional de la Oradea. Toţi patru s-au pregătit deja în luna iulie cu antrenorul lotului naţional, Viorel Hăbian (SCM Deva), precum şi cu un antrenor din Coreea de Sud, unul dintre cei mai buni din lume, iar un stagiu de pregătire similar va începe la sfârşitul acestei săptămâni. „Antrenorul din Coreea de Sud este unul dintre cei mai buni din lume, el fiind tehnicianul cu care Italia a triumfat la JO Londra 2012. Cei patru arcaşi s-au antrenat deja cu el în luna iulie, iar de sâmbătă, vor începe un nou stagiu de pregătire centralizată, la Izvorani”, a afirmat Hăbian. Campionatul Mondial de tir cu arcul se va desfăşura în Antalya, în perioada 30 septembrie - 6 octombrie.

Rugby. Ştiinţa Petroşani - Stejarul Buzău

Poftiţi la meci!

Unica echipă de rugby din judeţ, Ştiinţa Petroşani, va primi mâine, de la ora 10, vizita liderului play-off-ului Diviziei Naţionale de Seniori, Stejarul Buzău. Oaspeţii, antrenaţi de Eduard

Suciu, au câştigat, în runda precedentă, la Bârlad (19-17) şi sunt primii în ierarhie cu 14 puncte, cu patru mai multe decât principala urmăritoare Poli Agro Iaşi şi cu 9 mai mult decât adversara din weekend. Petroşenenii nu au un moral tocmai bun, după

Fotbal. Cupa României. Faza judeţeană

Hercules se ţine tare

Echipele din Liga a IV-a Hunedoara şi-au confirmat rolul de favorite în şapte dintre cele nouă partide ale Cupei României, faza judeţeană, disputate în turul secund al competiţiei. Performera zilei a fost campioana Ligii a V-a, Key Sistemsro Ribiţa, care a reuşit să elimine gruparea Metalul Crişcior (Liga a IV-a). Trupa din Ribiţa s-a calificat cu scorul de 4-3, în urma loviturilor de departajare, după ce la finalul timpului regulamentar fusese egal, 0-0. A doua echipă din Liga a V-a calificată în turul III a fost AS Sântămăria Orlea. Victoria cu 4-1 obţinută în faţa celor de la CS Vulcan este însă ştirbită un pic de faptul că gruparea din Valea Jiului s-a prezentat la meci cu o echipă de rezerve şi juniori. Hercues Lupeni a reuşit o calificare spectaculoasă, învingând în deplasare la Boşorod cu scorul de 4-3. Inter Petrila a învins surprinzător pe Minerul Uricani, iar Universitatea Petroşani a părăsit la fel de surprinzător competiţia. Iată rezultatele complete: Berianul Beriu – Dacia Orăştie 1-4; Ponorul Vaţa – Aurul Brad 1-5; Unirea General Berthelot – „U” Petroşani 2-3; Inter Petrila – Minerul Uricani 2-1; Dacia Boşorod – Hercules Lupeni 3-4; Agrocompany Băcia – CFR Simeria 0-1.

www.zvj.ro

ce în runda precedentă au capotat, 6-65 la Iaşi, însă mai păstrează şanse la prima poziţie, având în vedere că se vor mai disputa şi partide retur. Jocul din Dealul Institutului contează pentru etapa a patra şi este programat să înceapă de la ora 10:00. Rugbiştii din Vale au nevoie de o susţinere cât mai numeroasă din partea publicului. Aşa că nu vă rămâne decât să le fiţi alături.

Fotbal-tenis

Comexim R - cu titlurile în buzunar După cum v-am informat, în acest weekend la Lupeni, în sala de sport a Şcolii Generale Nr. 2, va avea loc ultima etapă a turneul final la fotbal-tenis pentru senioare şi juniori.

La senioare participă echipele: Comexim R Lupeni, Viitorul Alexandria, Victory Cluj şi Răzvan Cluj, iar la juniori: Comexim R Lupeni, Tengo Salonta I, Tengo Salonta II şi Victory Cluj. „Este ultima etapă pentru noi şi sperăm să vină cât mai multă lume să ne susţină. La fete, pe echipe, suntem pe primul loc la o diferenţă confortabilă de puncte. Singurul semn de întrebare este la proba de fete triplu, iar la juniori avem un punct avans pe echipe faţă de Salonta. La simplu nu suntem favorite, iar la dublu şi triplu suntem pe primul loc”, a declarat antrenorul Dima Drumcea.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Ziarul VĂŁii Jiului

ACTUALITATE 5

vineri, 20 septembrie 2013

Senatorul Haralambie VochiĹŁoiu,

Invitat la Congresul de la Varna

Senatorul Haralambie VochiĹŁoiu participÄ&#x192; ĂŽn perioada 19-20 septembrie la Congresul InternaĹŁional â&#x20AC;&#x17E;Blue Growth in the Black Sea region - perspectives and opportunitiesâ&#x20AC;? ce are loc ĂŽn Varna - Bulgaria. Evenimentul, ce se doreĹ&#x;te un schimb de experienĹŁÄ&#x192; la nivel ĂŽnalt, este organizat de Marine Cluster Bulgaria Ĺ&#x;i se va concentra pe oportunitÄ&#x192;ĹŁile de dezvoltare Ĺ&#x;i de cooperare ĂŽn regiunea MÄ&#x192;rii Negre Ĺ&#x;i perspective pentru o creĹ&#x;tere durabilÄ&#x192;. Principalele subiecte discutate vor fi dezvoltarea adunÄ&#x192;rii marine locale, ĂŽn conformitate cu cele mai bune practici din alte adunÄ&#x192;ri maritime europene, precum Ĺ&#x;i importanĹŁa acestora, pentru dezvoltarea sectoarelor marine. Evenimentul permite un schimb de experienĹŁÄ&#x192;, crearea relaĹŁi-

ilor Ĺ&#x;i demararea iniĹŁiativei de dezvoltare regionalÄ&#x192;. La ĂŽntĂ˘lnire participÄ&#x192; preĹ&#x;edintele Republicii Bulgaria - Rosen Plevneliev, Maria Damanaki â&#x20AC;&#x201C; reprezentant al Comisiei Europene, Dragomir Stoynev â&#x20AC;&#x201C; ministrul Economiei Ĺ&#x;i Energiei, Daniel Papazov â&#x20AC;&#x201C; ministrul Transporturilor, InformaĹŁiei, Tehnologiei Ĺ&#x;i ComunicaĹŁiilor Ĺ&#x;i Dimitar Grekov â&#x20AC;&#x201C; ministrul Agriculturii, dar Ĺ&#x;i autoritÄ&#x192;ĹŁi locale din Bulgaria. AlÄ&#x192;turi de invitaĹŁii ĹŁÄ&#x192;rii gazdÄ&#x192;, la eveniment participÄ&#x192; Ĺ&#x;i delegaĹŁii din RomĂ˘nia, Turcia, Ucraina Ĺ&#x;i Rusia. DelegaĹŁia RomĂ˘niei este compusÄ&#x192; din senatorii Haralambie VochiĹŁoiu Ĺ&#x;i Cristian DÄ&#x192;nuĹŁ Mihai.

Ieri

Primarii au semnat acordul pentru groapa de gunoi ecologicÄ&#x192; Ă&#x17D;n cadrul unui eveniment oficial, care a avut loc la sediul Consiliului JudeĹŁean Hunedoara, primari Ĺ&#x;i reprezentanĹŁi ai consiliilor locale din judeĹŁ au semnat Documentul de PoziĹŁie legat de sistemul integrat de management al deĹ&#x;eurilor.

Nu toĹŁi au venit la eveniment, dintre cei ce trebuiau sÄ&#x192; semneze lipsind mai multe persoane, reprezentĂ˘nd unitÄ&#x192;ĹŁile administrativ-teritoriale din Lupeni, BÄ&#x192;niĹŁa, BlÄ&#x192;jeni, Burjuc, Certej, CriĹ&#x;cior, General Berthelot, Romos, Sarmizegetusa, VÄ&#x192;liĹ&#x;oara Ĺ&#x;i VorĹŁa. Documentul de PoziĹŁie semnat ieri, la Deva, ĂŽnseamnÄ&#x192; completarea dosarului necesar pentru obĹŁinerea finanĹŁÄ&#x192;rii de 70 de milioane de euro, bani nece-

sari realizÄ&#x192;rii sistemului ce va gestiona gunoiul din ĂŽntreg judeĹŁul Hunedoara. Dosarul va pleca, dupÄ&#x192; ce se vor completa semnÄ&#x192;turile, cÄ&#x192;tre BucureĹ&#x;ti Ĺ&#x;i apoi cÄ&#x192;tre Bruxelles. â&#x20AC;&#x17E;JudeĹŁul Hunedoara este printre puĹŁinele judeĹŁe ĂŽn care toate unitÄ&#x192;ĹŁile administrativ-teritoriale au fost de acord sÄ&#x192; facÄ&#x192; parte din AsociaĹŁia de Dezvoltare IntercomunitarÄ&#x192; Sistem Integrat de Management al DeĹ&#x;eurilor. DatoritÄ&#x192; apariĹŁiei acestui sistem, vor putea fi desfiinĹŁate vechile gropi de gunoi, neconforme, Ĺ&#x;i, important, se stabilesc preĹŁuri unice, diferenĹŁiate doar ĂŽntre urban Ĺ&#x;i rural, ĂŽn beneficiul

AstÄ&#x192;zi, de la orele 18:00,

cetÄ&#x192;ĹŁenilorâ&#x20AC;?, a declarat Ioan Prip, managerul AsociaĹŁiei de Dezvoltare IntercomunitarÄ&#x192; â&#x20AC;&#x17E;Sistem Integrat de Gestionare a DeĹ&#x;eurilor - JudeĹŁul Hunedoaraâ&#x20AC;?. Probabil, ĂŽn luna noiembrie, va fi semnat Ĺ&#x;i contractului de finanĹŁare. M. PETROĹ&#x17E;AN

Dezbatere organizatÄ&#x192; de PSD PetroĹ&#x;ani Ă&#x17D;n sala de Ĺ&#x;edinĹŁe a organizaĹŁiei PSD PetroĹ&#x;ani, astÄ&#x192;zi, ĂŽncepĂ˘nd cu orele 18:00 va avea loc o dezbatere cu tema â&#x20AC;&#x17E;ProtejaĹŁi familia! StopaĹŁi violenĹŁa!â&#x20AC;?.

La aceastÄ&#x192; dezbatere vor participa profesori, poliĹŁiĹ&#x;ti, medici, psihologi, reprezentanĹŁi ai DirecĹŁiei de AsistenĹŁÄ&#x192; zSocialÄ&#x192; PetroĹ&#x;ani Ĺ&#x;i ambasadorul â&#x20AC;&#x17E;Vital Voices Global Partenershipâ&#x20AC;?, Ana Birchall, deputat PSD, care se va afla pentru o zi la PetroĹ&#x;ani. â&#x20AC;&#x17E;Va fi o dezbatere amplÄ&#x192; pe o temÄ&#x192; care

nu ne place, dar care este prezentÄ&#x192;, din pÄ&#x192;cate, la tot mai multe familii. Statisticile aratÄ&#x192; cÄ&#x192; tot mai multe femei din societate sunt bÄ&#x192;tute Ĺ&#x;i maltratate de cÄ&#x192;tre soĹŁi, lucru care trebuie, pe cĂ˘t posibil, stopat. Dar despre familie Ĺ&#x;i cum trebuie ea protejatÄ&#x192;, despre violenĹŁa conjugalÄ&#x192; Ĺ&#x;i multe altele vom sta pe larg de vorbÄ&#x192; vineri Ĺ&#x;i sper ca ĂŽn salÄ&#x192; sÄ&#x192; fie cĂ˘t mai multÄ&#x192; lumeâ&#x20AC;?, ne-a declarat Margareta Burduf, preĹ&#x;edinta organizaĹŁiei de femei a PSD PetroĹ&#x;ani. Corneliu BRAN

De la 1 octombrie

SC Termoficare SA va furniza apÄ&#x192; caldÄ&#x192; De la Virgil Briciu, Ĺ&#x;eful Serviciului contorizÄ&#x192;ri-debranĹ&#x;Ä&#x192;ri din cadrul SC Termoficare SA PetroĹ&#x;ani, am aflat noutÄ&#x192;ĹŁi de sezon ĂŽn privinĹŁa apei calde.

â&#x20AC;&#x17E;Conform adresei primite de la Uzina ParoĹ&#x;eni, ĂŽn cursul lunii septembrie se desfÄ&#x192;Ĺ&#x;oarÄ&#x192; lucrÄ&#x192;rile ce ĹŁin de dumnealor, iar de la 1 octombrie 2013 oamenii ar trebui sÄ&#x192; beneficieze de apa caldÄ&#x192;. Ă&#x17D;n adresa respectivÄ&#x192; cei de la ParoĹ&#x;eni ne specificau faptul cÄ&#x192;, dacÄ&#x192; apar probleme deosebite pentru care nu se poate furniza apa caldÄ&#x192;, sau dacÄ&#x192; va fi o schimbare de date, vom fi anunĹŁaĹŁi. PĂ˘nÄ&#x192; azi (ieri â&#x20AC;&#x201C; n.r.), 19 septembrie, nu existÄ&#x192; nicio schimbare faĹŁÄ&#x192; de ceea ce a fost prevÄ&#x192;zut, astfel cÄ&#x192; preconizÄ&#x192;m cÄ&#x192; ĂŽncepĂ˘nd cu 1 octombrie abonaĹŁii noĹ&#x;tri vor primi apa caldÄ&#x192; la robineteâ&#x20AC;?, ne-a declarat joi Virgil Briciu. Corneliu BRAN

!"# $ % $&$%!"#

( )

* , - .-/0+ ) + '

!"#$% !& # '

( !)" "! '

www.zvj.ro

CMYK

Vulcan

ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 20 septembrie 2013

răspuns la sesizările şi nemulţumirile locatarilor. Operaţiunea se execută, fiindcă, peste scurt timp, spaţiul respectiv, situat pe latura estică a clădirii cinematografului, urmează să fie amenajat ca parcare. La fel, de fapt, ca şi cel din latura vestică a imobilului aflat acum în faza finală a lucrărilor de modernizare.

Se elimină doar efectul

Ce nu s-a rezolvat în ani de zile se soluţionează acum. E drept, ca să scape de mizeria şi mirosul groaznic de la scara imobilului, de lucrare şi de costul ei ar fi trebuit să fi fost interesaţi mult mai devreme locatarii blocului 3 A1 de pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan...

dar, cum cauza

producerii fenomenului este alta, e clar că, pe undeva, era şi treaba administraţiei publice locale. Un lucru e sigur: peste câteva zile, când muncitorii vor termina ce au de făcut, pic de noroi, apă de canal şi miros specific acestuia din urmă nu vor mai exista în spatele blocului 3 A1. Cel de lângă Cinematograful „Luceafărul”, pentru necunoscători.

Acum e sigur că

semnalul începerii lucrării, una serioasă, după cum mi-a fost dat să văd chiar ieri, nu a fost dat ca

Un locatar

de la etajul al şaselea, oprit, ca să vadă ce se face acolo, s-a declarat, totuşi, nemulţumit. Lucrarea va rezolva doar chestiunea prezenţei mizeriei din faţa scării, dar nu şi a prezenţei apei în subsolul blocului. La fel cum e situaţia şi la scara blocului 3C1, acela dinspre poştă. La care, la fel, canalizarea din bloc nu mai ajunge în reţeaua principală subterană de canalizare de pe bulevard.

Odată cu lucrările

de pe bulevard reţeaua aceasta a fost adusă mai sus, iar acum apa de canal din bloc, în loc să ajungă unde trebuie, se adună în subsol. Plus că acesteia i se adaugă şi cea venită din canalizarea

de pe bulevard. Aşadar, ce a fost până acum se va petrece şi de acum încolo. Mizeria va ieşi pe mai departe pe sub bloc, în faţa scării, numai că nu va mai bălti la suprafaţă. Va fi preluată de reţeaua de conducte pe care muncitorii de la Pregoterm o montează acum şi dusă la gura de canal de lângă blocul 8 termic. Gheorghe OLTEANU

Premierul Ponta vrea mai multe atribuţii pentru autorităţile locale

Primăriile din Valea Jiului se vor trezi cu o mulţime de proiecte abandonate

La întâlnirea de miercuri a prim-ministrului cu Comitetul Director al Asociaţiei Municipiilor din România, Ponta a exprimat intenţia guvernului de a se debarasa de atribuţii, dar şi de proiectele infrastructurale rămase neterminate, pentru care guvernul nu are şi nu va avea bani prea curând.

Dacă ne apucăm să le numărăm, sunt zeci de obiective pe care guvernul, prin ministerele lui, le-a acordat finanţare la un moment dat şi apoi le-a suspendat finanţarea. Acum aceste obiective, rămânând ale nimănui, se deteriorează, îngropând în timp bani. Doar în Petroşani casa de cultură

www.zvj.ro

a studenţilor, sediul nou, ar fi putut deveni funcţională de când tot aşteaptă bani pentru încheierea lucrărilor. Dacă ar trece în administrarea Primăriei Petroşani aceasta, la prima vedere, ar avea o belea în plus pe cap, fiind responsabilă de încă un imobil în paragină, gen fostul cinematograf. Dar este evident că, având libertate de decizie, ar putea derula parteneriate publicprivate sau ar putea accesa fonduri europene, pentru ca măcar unele dintre obiective să fie finalizate. În câteva cazuri, primarii au făcut drumuri la Bucureşti şi au cerut imobile sau terenuri în administrare pentru a demara proiecte. Este şi cazul lacului de la Câmpu lui Neag, pe care primarul Dănuţ Buhăescu îl cere în administrare de câţiva ani, fiind refuzat sistematic, deşi Ministerul Economiei nu va investi niciodată în acest loc. „Eu îmi doresc, la modul cel mai sincer, cât mai mult din atribuţiile guvernului central, cum este şi normal şi european, să le predăm autorităţilor locale: fie că e vorba de autorităţi regionale, consilii judeţene sau primării. Dumneavoastră (primarii din CDAM, n.r.) conduceţi comunităţi foarte, foarte mari, aveţi deja suficientă experienţă”, a spus prim-ministrul Victor Ponta. Tot el a adăugat, referitor la problemele cu care primarii s-au prezentat în faţa ministerelor: „Ce probleme aveţi cu Ministerul Apărării referitor la ce terenuri disponibilizează Ministerul Apărării, la MAI la fel, colaborare

inclusiv pentru aplicarea viitoarei Legi privind câinii, să vedem cu ce putem să sprijinim, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, evident, problema terenurilor. Aici, domnul ministru e informat. La Cultură, să vedem ce facem cu cinematografe, teatre, săli de spectacol, la Tineret şi Sport, câte cluburi rămân naţionale, celelalte daţi-le la autorităţi locale, nu are rost să le ţineţi în paragină şi trebuie să stabiliţi ce este de importanţă naţională, celelalte trec dincolo, la Economie – dar mai mult Finanţe decât Economie – problema CET-urilor, care este extrem de dificilă, Educaţia, şcolile şi ceea ce aveţi, Sănătatea, vedeţi câte probleme sunt cu spitalele care au trecut la autorităţile locale”. Referitor la situaţia din sistemul sanitar, prim-ministrul a spus şi un adevăr. O dată trecute în administrare locală, spitalele au avut din ce în ce mai multe probleme, din cauza lipsei banilor, pentru că primăriile nu au avut bugete pentru întreţinerea activităţii medicale. Sunt şi localităţi, cum este Petroşaniul, în care, după ce a trecut în administraţie locală, ambulatoriul a început un lung curs de reabilitări şi modernizări, care nu s-ar fi întâmplat dacă acesta rămânea în mâinile ministerului. Însă guvernul ar trebui să fie la fel de cinstit şi să aloce administraţiilor locale şi o parte din TVA-ul încasat, astfel încât primăriile să beneficieze şi de sprijin financiar, nu numai de obligaţii. Alina PIPAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

HOBBY

vineri, 20 septembrie 2013

Turism montan

Trofeul „Memorial Marius Bendea”, ediţia a XVII–a, 13-15 septembrie 2013, Gura Popii – Munţii Şureanu 150 persoane au participat în perioada 13-15 septembrie 2013 la cea de-a XVII–a ediţie a concursului de turism montan, orientare turistică şi alpinism, concurs dotat cu Trofeul „Marius Bendea”. Începutul de an şcolar şi vremea rea au făcut ca multe cluburi care şi-au anunţat prezenţa să nu mai participe la concurs. Participanţi din toate colţurile ţării

Acest concurs a fost organizat de Clubul de Turism Alpin „Călăuza Carpatină” Petrila în memoria celui care a fost un campion naţional al Ligii Carpatine Prietenii Naturii din România, Marius Bendea, membru fondator al Clubului de Turism Montan „Banda Roşie M” din Petrila, până în data de 12 septembrie 1996, când s-a stins din viaţă în explozia de la sectorul III al minei Petrila împreună cu 4 colegi de muncă. Pentru a păstra vie amintirea omului de munte Marius Bendea, 150 de montaniarzi au fost prezenţi la cea de-a XVII–a ediţie a concursului „Memorial Marius Bendea”. Tabăra de corturi a fost amplasată la Gura Popii (în amonte de Lunca Florii). Concursul a constat din: proba de raid montan, proba de orientare turistică, test teoretic (zona, flora, fauna, meteo, clima, primul ajutor, alpinism), proba de alpinism, proba culturală (muzică, umor, poezie – la focul de tabără), tematica montană, tombola concursului Memorial „Marius Bendea”. La festivitatea de premiere fiecare participant, după ce a primit diploma de participare, a extras un bilet gratuit pentru tombolă, bilet care a fost şi câştigător. De asemenea, s-a oferit tuturor participanţilor la concurs prânzul în 14 septembrie şi micul dejun în 15 septembrie, iar la festivitatea de premiere s-a servit cozonac şi suc. Cele 150 de persoane au fost de la următoarele cluburi de profil din ţară şi din Valea Jiului: Alpin Club Timişoara, Zimbrul Carpatin Piteşti, Salvamont Oţelu Roşu, Rhabon Tg. Jiu, ATSE Hai Hui Tg. Jiu, Eco Mont Gorj Tg. Jiu , CSM Codlea, Speo Alpin MH Drobeta Turnu Severin, Asociaţia Drumeţii Montane Tg. Jiu (Jnepenii), ALPO Petroşani, Arcul Carpatin Bucureşti, Pro Parâng Petroşani, CTM Someşul Sălaj, MC Arca Craiova, Speo Vulcan, MC Şureanu Petrila, Amicii Parângului Petrila, MC Floarea Reginei Valea Jiului şi CTA Călăuza Carpatină Petrila.

Petroşani – 4790; 2. Arcul Carpatin Bucureşti – 4440; 3. Jnepenii Tg. Jiu 4070; 4. Zimbrul Carpatin Piteşti 3625; 5. M.C. Floarea Reginei Valea Jiului - 3225; 6. CSM Codlea - 2560; 7. Amicii Parângului Petrila - 2390; 8. Hai Hui Tg. Jiu - 1635; 9. Salvamont Oţelu Roşu - 1605; 10. ALPO Petroşani - 945; 11. CTM Someşul Sălaj - 700; 12. AC Timişoara - 540; 13. Speo Alpin MH Severin - 330; 14. Speo Vulcan 240; 15. ECO Mont Gorj – susţinere; 6. CT Rhabon Tg. Jiu - susţinere; 17. MC Şureanu Petrila - susţinere; 18. MC Arca Craiova – susţinere. Clasament General Open: 1. CSM Codlea - 2560; 2. Amicii Parângului Petrila - 2390; 3. Pro Parâng Petroşani

- 2150; 4. Jnepenii Tg. Jiu - 2115; 5. Arcul Carpatin Bucureşti - 1775; 6. Zimbrul Carpatin Piteşti - 1730; 7. Salvamont Oţelu Roşu - 1605; 8. MC Floarea Reginei Valea Jiului 1460; 9. ALPO Petroşani - 565; 10. AC Timişoara - 540. Clasament General Elite: 1. Pro Parâng Petroşani - 2460; 2. Jnepenii Tg. Jiu - 2290; 3. Zimbrul Carpatin Piteşti - 1895; 4. CTM Someşul Sălaj 700; 5. Speo Alpin MH Severin - 330; 6. Speo Vulcan - 240. Clasament General Juniori: 1. Arcul Carpatin Bucureşti - 2685; 2. MC Floarea Reginei Valea Jiului - 1765; Clasament General Copii: 1. Pro Parâng Petroşani - 2655.

S-au acordat 23 premii speciale care au constat în diplome şi medalii.

Mulţumirile montaniarzilor

Clubul de Turism Alpin „Călăuza Carpatină” Petrila mulţumeşte şi pe această cale tuturor pentru participare. De asemenea, mulţumim celor care ne-au sprijinit la realizarea acestui concurs memorial: Consiliul Judeţean Hunedoara, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret a Judeţului Hunedoara, conducerea E.M. Petrila, SC Edil Urban SA Petrila, d-na Cornelia Marta, SC Lilian SRL Petrila – d-na Lili Ştefănescu, SC Lovental SRL Petrila – dl. Marian Iovănel, SC Anemone Company SRL – dl. Eugen Ramaşcanu, Restaurant „Jolly” Petroşani – dl. Robert Radu Popa, Fabrica de Mobilă Amarildo Petrila – dl. Nelu Amarandei, şi, nu în ultimul rând, d-nei Ica Androne şi d-lui Ion Androne – proprietarii terenului pe care s-a ţinut concursul. Dovedind încă o dată că flacăra vie a turismului montan, în general, şi amintirea omului de munte Marius Bendea, în special, nu se vor stinge niciodată, CTA Călăuza Carpatină Petrila vă dă întâlnire la cea de-a XVIII-a ediţie a concursului „Memorial Marius Bendea” din septembrie 2014.

Petrică BENDEA, Preşedinte CTA Călăuza Carpatină Petrila

Clasamente concurs Trofeul „Memorial Marius Bendea” Clasament general: 1. Pro Parâng

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

ECOLOGIE

Tiberiu Balint, vicepreşedintele CJH,

Se oferă voluntar în cadrul campaniei “Let’s do it, Romania!” În urmă cu câteva săptămâni, Tiberiu Balint a stat de vorbă personal cu organizatorii pe judeţul Hunedoara ai campaniei de curăţenie naţională, la Deva.

Impresionat de curajul şi perseverenţa lui Ioan Trifan şi ale lui Andrei Miu, organizatori ai evenimentului în judeţ, Tiberiu Balint s-a hotărât să se implice personal. Ne-a impresionat dăruirea cu care s-a alăturat campaniei de curăţenie. Pe lângă faptul că asigură bannerele pentru promovarea evenimentului, din surse proprii, dumnealui s-a şi înscris voluntar pe site-ul de campanie http://www.letsdoitromania.ro/ În data de 28 septembrie, Tiberiu

participa la o acţiune de susţinere a staţiunii Parâng. Susţinerea campaniei „Let’s do it, Romania!” o va face şi din postura omului politic, dar şi din aceea de vicepreşedinte al CJH, pentru că va susţine în şedinţa CJH la 27 septembrie votarea hotărârii de consiliu, prin care se acordă 4.500 de lei sprijin pentru campanie.

Balint va fi prezent la curăţirea gunoaielor chiar în Valea Jiului, mai exact la Lupeni. Din câte am aflat de la organizatorii campaniei de curăţire a spaţiului verde, anul acesta intervenţia în teren se va face în staţiunile montane. La Lupeni se va acţiona în masivul Straja. Deci, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara la 28 septembrie va fi un om sim- Trei ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul IGPR, Direcţia de Investigaţii Criminale şi plu care va IPJ Hunedoara - Serviciul de Investigaţii strânge deşeurile arun- Criminale au participat la o vizită de lucru cate la întâmîn Italia. plare prin staţiune. Mai Scopul vizitei, care a avut loc în perioada târziu, în 10 – 12 septembrie, a fost un schimb de expeaceeaşi zi, va rienţă în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional. Astfel, poliţiştii români s-au întâlnit cu reprezentanţi ai Comandamentului de Carabinieri Protecţia Patrimoniului Cultural din Roma, Italia, cea mai mare unitate specializată în domeniul protejării moştenirii culturale din Europa. „Discuţiile au vizat metodele specifice de lucru folosite de poliţiile celor două state, aspectele de interes operativ pe linia traficului internaţional cu bunuri culturale mobile sau efectuării de falsuri

vineri, 20 septembrie 2013

Poliţişti hunedoreni în Italia

Anul acesta

ale unor opere de artă de mare valoare şi modul de gestionare a bazelor de date ale operelor de artă furate. De asemenea, în cadrul întâlnirilor de lucru cu reprezentanţii Secţiei Opere de Artă din cadrul Biroului Interpol Roma, au fost dezbătute aspecte practice privind modul de aplicare a măsurilor din Proiectul PSHYCHE, proiect care are în vedere modernizarea şi diversificarea bazei de date a operelor de artă, gestionată în prezent de OIPC – INTERPOL. Totodată, a fost discutată oportunitatea creării unui nou software care să permită identificarea imagistică a operelor de artă sustrase, întrun timp real”, se arată într-un comunicat al Poliţiei Române. Activitatea a beneficiat de asistenţa ataşaţilor de interne români la Roma, iar la eveniment au participat şi reprezentanţi ai Biroului Interpol Roma.

Mihaela PETROŞAN

Voluntarii „Let’s do it, Romania!” vor acţiona cu precădere în staţiunile montane din Vale Ioan Trifan, unul dintre organizatorii principali ai „Let’s do it, Romania!” în Hunedoara, a stat cu noi de vorbă despre acţiunea care se va desfăşura sâmbăta viitoare în tot judeţul.

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

www.zvj.ro

Este o acţiune de amploare care vizează curăţarea a sute de locuri aglomerate de deşeuri. An de an, voluntarii reuşesc să dea o lecţie de civism semenilor lor care refuză să protejeze mediul şi îl poluează cu bună ştiinţă. Voluntarii sunt de obicei elevi, studenţi şi profesori. Aceştia demonstrează de fiecare dată că şi un om simplu poate schimba lumea într-una mai bună. După discuţiile cu reprezentanţii administraţiilor publice locale din Valea Jiului, Ioan Trifan a convenit ca acţiunea de curăţenie să se realizeze anul acesta în perimetrul staţiunilor turistice. În Straja voluntarii şi organizatorii îi au ca parteneri pe Emil Părău şi Asociaţia „Sf. Filofteia”. Aici acţiunea de curăţenie va începe cu un flash-mob în stilul army, cu trompetişti în prima linie, şi voluntari în rândurile ce urmează, care vor declara război deşeurilor. La Vulcan, Gheorghe Ile a fost de acord ca intervenţia voluntarilor să aibă loc în Pasul Vâlcan. Primăria va asigura transportul deşeurilor din Pas la groapa de gunoi şi va ajuta cu cele necesare

voluntarii. La fel se va întâmpla şi la Petroşani, unde voluntarii vor curăţa staţiunea Parâng. „Este o acţiune importantă, la care dacă se fac parteneri, atât administraţiile locale cât şi cabanierii, o pot folosi în beneficiul lor. Faptul că staţiunea a fost curăţată de deşeuri cu ajutorul voluntarilor Let’s do it, Romania! este un avantaj. În staţiuni va fi arborat şi steagul campaniei, care va rămâne acolo”, spune Ioan Trifan. În Valea Jiului se alătură primăriile localităţilor Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan şi Uricani. Din judeţ, se alătură campaniei primăriile Deva, Hunedoara, Simeria, Haţeg, Baru Mare, Orăştie. Şi în momentul de faţă mai este nevoie de voluntari organizatori de echipă şi de voluntari pentru teren. Oricine vrea se poate înscrie la campania de curăţenie online, pe site-ul Let’s do it, Romania! De asemenea mai este nevoie de sponsori. „Aş dori să cer ajutorul sponsorilor. Ar mai fi nevoie de materiale. Deci, cine ne poate ajuta este rugat să mă contacteze la numărul de telefon 0726073615 şi la adresa de mail: hunedoara@letdoitromania.com. De asemenea, vreau să le transmit voluntarilor că ne vom întâlni la ora 8 în faţa fiecărei primării din Vale. Aceştia trebuie să fie pregătiţi cu mănuşi, saci de gunoi, apă, pelerină de ploaie şi bocanci”, a menţionat Ioan Trifan. Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului

Nichi Ursei – „E bine şi aşa rău”

vineri, 20 septembrie 2013

Ne confruntăm mereu cu situaţii nedorite - sărăcie, nepăsare, corupţie, hoţie. Dacă nu putem fi optimişti în ceea ce priveşte viitorul, putem măcar să facem haz de necaz. Nu ştiu dacă e bine şi aşa rău, dar e bine, cu siguranţă, să citiţi epigrame scrise de talentatul umorist vâlcean, Nichi Ursei. Cele pe care vi le propun, astăzi, sunt selectate din volumul... „E bine şi aşa rău”. Curriculum vitae N-am bani în bănci, nu-s nici dator, Trăiesc la bloc, ca om de rând, De vinuri fine amator, Căsătorit. Din când în când... Hoţul mi-a vizitat casa Când nu avu ce pune-n sac, Îşi zise hoţul pe-nfundate: La cât e moşul de sărac, Precis că are facultate!... Modestie Cum sunt o fire cumpătată, Spre Domnul nostru ruga-mi urc, Să am o pâine-asigurată... Că de fripturi mă mai descurc. Medicii părăsesc România E medicina căutată Şi mii de medici sunt plecaţi, Că şi străinii, câteodată, Mai merită sacrificaţi!

UMOR ÎN HA... MAJOR

În traficul rutier Mai bine cad cu el la pace, Politicos şi altruist, Că n-ai de unde şti ce zace, Sub şapca unui poliţist. Profesionalism şi deontologie Doctorul învinge plaga, Fi’ndcă ştie el ce face Şi respinge veşnic şpaga... Dacă nu îl satisface! Avantajele vârstei a treia Mi-a zis un doctor cu decenţă (Un foarte bun clinician), Că-n gradul ăsta de demenţă, Sunt bun de... politician. Obsesie Nu-nţeleg nici de m-ai bate, Cum, pe plaiul românesc, Tocmai cei ce-s laţi în spate, N-ai să-i vezi că se spetesc... Unui crai A iubit o fată fină, De vreo douăzeci de ani, Comparând-o cu-o găină Ce l-a ciugulit de bani. Orar şcolar Şcoala ne reglează viaţa Şi mămica-i încântată; Fata-nvaţă dimineaţa, Iar băiatul... niciodată. Opţiune Chiar de pare incitantă, Spun părerea mea îndată: Dau femeia elegantă, Pentru una... dezbrăcată. Precizare Voluptos când am privit-o,

Vorbe dulci i-am tot şoptit, Până când am păcălit-o, Şi-uite-aşa... m-am păcălit. Reproş Nevasta mi-a stârnit o vină Şi-acum sunt tare supărat, Că-mi puse-n cârcă o vecină... Mai bine mi-o punea în pat! Gânduri preoperatorii Lăsaţi-mă să mor neoperat, Că doar văzând chirurgul, mă-nfioară, Şi n-am curajul să mă las tăiat, Dar nici atâţia bani cât o să-mi ceară.

Istorie şi actualitate Ţara noastră şi-au dorit-o Turcii, hunii şi tătarii, Însă n-au secătuit-o Ca acuma demnitarii. Fericit e omul, Doamne... Pe acest pământ străbun, Biet român, trăieşti cu fală. Că ai codrul frate bun, Soră... criza mondială! Recunoştinţă Cu guvernanţii ne mândrim, Că s-au luptat ca nişte zmei, În rândul lumii să trăim... Dar nicidecum în rând cu ei!

Suflet generos Nu-s chirurgii toţi tirani, Că al meu – un suflet mare – Mi-a restituit din bani... Ca să am de-nmormântare!

Ce ne aşteaptă Trecutul ţării-i lamentabil, Cu frig, cu foame şi tortură, Prezentul este deplorabil, Iar viitorul... pe măsură!

Relaţii extraconjugale Eu am relaţii ideale, Respect a dragostei uzanţă, Nu ştiu de-s extraconjugale, Dar extra sunt, cu siguranţă.

La noi La noi, aici, în România, O spun cu foarte mult necaz, Doar umoriştii au tăria Să facă din tristeţe haz.

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE AUTO

Vând Mercedes Benz A Class 160, a.f. 1998, benzină, full electric, piele, încălzire în scaune, climă, volan reglabil. Preţ 1800 euro neg. Telefon 0724.439396

Vând Renault Trafic, a.f. 2005, taxe plătite și nerecuperate. Preţ 3800 euro. Telefon 0723.838117 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Tel. 0765.459316 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Tel. 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Tel. 0765.459316

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară, stare bună de funcţionare, revizii la zi, singurul proprietar în ţară, 278.000 km, consumabile schimbate, funcţionează impecabil. Telefon 0761.756839

Vând tichet rabla. Preţ 1800 lei, negociabil. Telefon 0735.650498

Ford Focus, Hatchback, 2006, 190.000 km, diesel, 1560 cmc, manuală, euro4, data înmatriculării: 06/2006, ABS, airbag-uri, geamuri electrice, aer conditionat, închidere centralizată, radio/CD, servo direcţie, comenzi volan, fără accident. Nu sunt interesată de schimburi. Preţ: 4650 euro. Tel. 0722.344681, Petroşani

Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100 lei/buc. Tel. 0765.459316, Petroşani

VW Touareg 2007 278.000 km, piele, navigaţie mare (recent montată) motor 2998 cmc. 16.000 EUR pentru variante, 15.000 EUR pentru plata cash, foarte uşor negociabil. Accept variante. Tel. 0731.722227, Petroşani.

Smart ForTwo. Fabricaţie 2001, prima înmatriculare 08.01.2002, 87.000 km, benzină, transmisie semiautomată / secvenţială, euro 3, albastru gri metalizat, jante aliaj, proiectoare ceaţă, geamuri electrice, aer condiţionat, abs, airbaguri, închidere centralizată, radio / cd, primul proprietar în RO, fără accident. Adusă din UK în nov. 2012. Plafon panoramic, semiautomată / secvenţială. Ideală pentru oraş (eventual distribuţie). Arată şi funcţionează bine, n-a avut absolut nicio problemă. Consum mic (aprox. 3%), impozit f. mic (25 lei anual), asigurare ieftină, taxa a fost plătită (200 euro) şi nerecuperată. Fără datorii. Preţ fix 2400 EURO. Tel. 0767.897897, Petroşani.

www.zvj.ro

vineri, 20 septembrie 2013

IMOBILIARE Vând teren şi casă P+1 în Tg.Jiu, strada G. Coşbuc, nr. 2A, realizată şi finisată în 2000 cu toate utilităţile:apă, gaze, canal, izolaţie termosistem şi termopane. Suprafaţă teren 800 mp, deschidere la stradă de 50 mp. Anexe: beci suprafaţă de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preţ negociabil. Telefon: 0727.874449

Vând garsonieră, Petroşani, str. Dacia. Telefon 0748.560487 Vând garsonieră, Petroşani. Telefon 0729.537746 Vând apartament 2 camere, lângă piaţă, Petroşani. Telefon 0729.537746 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Telefon 0726.291090

VÂNZĂRI DIVERSE

Vând combină frigorifică, 4 sertare. Telefon 0729.537746

Vând capră (4 ani). Telefon 0748.560487, Petroşani Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi / maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere.

ANGAJĂRI SC Cora Invest Group SRL Vulcan angajează: instalator instalaţii sanitare, termice, canalizare. Cerinţe: capacitate interpretare proiect, experienţă profesională. Relaţii la telefon 0724.044824 Firmă IT Sibiu angajăm programatori, cunoscători a cel puţin unui limbaj de programare, serioşi, pasionaţi, dispuşi să înveţe alte limbaje de programare pentru deschidere punct de lucru în Valea Jiului. Relaţii suplimentare pe e-mail: oliviu.bendea@sobis.ro Rapid RO (şoseaua de centură, vizavi de stadion) - angajează femei cu vârsta maximă de 35 de ani pentru spălătorie. Relaţii la telefon 0766.337077 sau la sediu.

Angajez recepționeră pentru hotel în Petroşani. Relaţii la telefon 0751.199100 Societate comercială angajează şofer profesionist, cu experienţă, cat. C+E, pentru transport internaţional de marfă, intracomunitar. Cunoştinţele de limbă engleză, franceză, germană constituie un avantaj. Salariu atractiv, 13 eur/ 100 km, doar persoane serioase. CV-urile se trimit la adresa de e-mail: eurocarriage@yahoo.com Yoyo's Irish Pub angajează ospătăriță. Relații la telefon 0766.277109 Profesor de limba engleză şi franceză meditez elevi de orice nivel. Relaţii la telefon 0766.554904, Petroşani

ASTĂZI SE IA APA ÎN PETROŞANI ŞI VULCAN

SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 20 septembrie 2013, în oraşele: - Petroşani, între orele 9:00-12:00. Zona afectată: zona industrială Livezeni (utilizatorii din zona General Trans - pod CF Aninoasa). Motivul restricţiei: executare poziţie vană regulatoare zona podului peste Jiu-Livezeni. - Vulcan, între orele 9:00-12:00. Zona afectată: str. Nicolae Titulescu, bl. E4-E5, Mihai Viteazu, bl. D1-D6, Piaţa Agroalimentară. Motivul restricţiei: remediere pierdere şi montare distribuitor str. N. Titulescu, bl. E4, sc. 3. Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeşte pentru înţelegere.

Relaţii la telefon 0767.806804.

Vând cafetieră Moulinex Subito, second hand, în stare perfectă de funcţionare, capacitate 10 ceşti, preţ 50 de lei. Telefon 0766.678380, Petroşani

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11 HOROSCOP

vineri, 20 septembrie 2013

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Ai grijă la decizia pe care eşti gata s-o iei pentru că, deşi pe tine poate te avantajează, pe altul îl trimite într-o zonă cam sumbră. Evident, aşa e viaţa, când unul câştigă, altul pierde...

Lichidare stoc imprimate tipizate! Prețuri 2009 - 2010! Aproape toate tipizatele necesare unei societăți: fișe, bonuri, liste, documente, note, facturi, chitanțe (inclusiv pentru asociații proprietari), coperți arhiva, rapoarte, NIR, note, avize, monetare, condici prezență, etichete, registre, dosare medicale, foi prezență, pixuri, creioane, lipici, alonje dosar, marker, separatoare A4 etc. Trimite cerere de ofertă pe e-mail (zvj2008@yahoo.com), verificăm disponibilitatea în stoc și îți răspundem în cel mai scurt timp. Tel. 0737575582, Petroşani

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Dacă eşti susţinut de cei dragi, ai mai mult curaj să te implici într-o acţiune ce necesită un mare consum de energie.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ţi se face o ofertă tentantă, dar nu o poţi accepta cât timp eşti încă implicat în alte contracte. Fă mai întâi ordine prin actualele proiecte şi nu te implica în nimic nou, ca nu cumva să-ţi aglomerezi prea mult agenda.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Audit energetic ieftin şi rapid! Cu noi se poate! Relaţii la telefon: 0722.779324

Dacă faci echipă cu oamenii potriviţi, toate vor merge azi ca pe roate. Atragi alături tipuri complet diferite de oameni, din generaţii diferite, cu educaţii diferite.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Vestea bombă care cade azi în calea ta te lasă fără replică, de parcă s-ar destrăma un mare vis. Revii cu picioarele pe pământ în cel mai abrupt mod şi e normal să fii debusolat şi trist.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Filmări video în orice ocazii, pe orice suport, editare video, filmare cu stedy-cam. Preţuri pentru orice buzunar!

Contact: 0722.44.29.67 0762.65.61.45

Aruncă o privire în urmă, pentru că undeva în trecut se află cheia problemei cu care te confrunţi azi. Data trecută ai rezolvat totul foarte bine.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Munceşti mult, pentru că vrei să-ţi faci dreptate într-o situaţie în care te simţi defavorizat. Cineva s-a băgat în treburile tale şi a dat peste cap ordinea corectă şi acum baţi pasul pe loc.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Ai numai de câştigat de pe urma anturajului în care nimereşti astăzi. Stai cu urechile pâlnie la tot ce au ei de transmis!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Întâlnirea de azi aduce lumină în viaţa ta, de parcă ai cunoaşte exact persoana de care aveai nevoie pentru a rezolva o problemă.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Lumea te ştia om serios, matur, aşezat, rezervat, cumpătat, dar azi te comporţi complet altfel. Uiţi de vârsta pe care o ai şi te porţi ca un copil liber, lipsit de orice griji.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Eşti în faţa unui nou început, dar nu eşti pregătit să-i dai startul până nu primeşti şi aprobarea familiei. Nu e un proiect care depinde numai de tine, ci de implicarea tuturor, mici şi mari.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Finalul la care ai ajuns nu te bucură deloc, pentru că nu este rezultatul pe care l-ai visat. În loc să stai şi să cauţi unde ai greşit şi ce se mai poate salva, te laşi influenţat de anturajul nefast.

www.zvj.ro

CMYK

12 SOCIETATE CIVILĂ

Ziarul Vãii Jiului

La Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”

În atenţia cicliştilor:

Începutul noului an şcolar la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani a fost marcat şi de proiectul „Vivere insieme” bazat pe parteneriatul cu Institutul „Giustina Rivier” din Beluno, Italia.

Lumea ciclistă din ţară, şi nu numai, este cu ochii pe oraşul nostru! Motivul? Petroşaniul şi-a lansat propria lui provocare ciclistă, fiind gazda primei ediţii a cursei cicliste „Petroşani Bike Challenge”.

Proiectul „Vivere insieme” continuă

În pofida diferenţelor culturale şi lingvistice, între cele două grupuri de elevi s-au desfăşurat numeroase activităţi: un schimb de opinii privind sistemul de învăţământ, activităţi de voluntariat şi diferite activităţi extra-şcolare. Marţi a avut loc vizita la Universitatea din Petroşani, la Muzeul Etnografic şi la Biserica Sf. Varvara, vizită însoţită de explicaţii cu privire la tehnologia construcţiei. Miercuri, elevii din grupul român le-au prezentat colegilor lor din Italia tradiţii si obiceiuri momârlăneşti, îmbrăcaţi cu costume tradiţionale şi mai apoi oferindu-le bucate specifice acestei zone. A avut loc, de asemenea, o prezentare a mineritului, discutându-se avantajele şi dezavantajele acestuia. Pe parcursul zilei de joi s-a organizat o excursie cu mai

multe puncte turistice, printre care Cetatea Colţ, Castelul din Hunedoara, Mănăstirea Prislop şi Rezervaţia de zimbri de la Haţeg. Astăzi va fi o zi plină, participându-se la orele de curs, iar spre seară vor fi prezentate concluziile şi impresiile despre această experienţă. Certificatele vor fi înmânate sâmbătă de către directorul Casei Polliciono, după care se va vizita staţiunea Straja, urmată de o cină festivă. Duminică este planificată plecarea grupului şi astfel sfârşitul celei de a III-a părţi din proiect. „Vivere insieme” face parte din cadrul numeroaselor proiecte europene care promovează interculturalitatea, dorindu-se ca astfel de proiecte să devină o prezenţă constantă. Erika ISTVAN

Revelion 2014

Înscrieri timpurii în principalele staţiuni balneoclimaterice din ţară cu tarife reduse de la 10 până la 20%

vineri, 20 septembrie 2013

Se apropie „Petroşani Bike Challenge”, ediţia I

Concursul se va desfăşura duminică, 29 septembrie. Startul şi sosirea vor avea loc din faţa Primăriei municipiului Petroşani, începând cu ora 11:30. Traseul măsoară 27 de km străbătând strada Universităţii, zona Brădet, coama Brădetului, telescaun, Hotel Rusu, Vila Parâng, continuând cu coborârea pe pârtia B, apoi prin pădure, pe vechiul drum, până în zona Brădet, după care, cicliştii se vor îndrepta către linia de sosire. Iniţiativa organizării acestui concurs îi revine unei asociaţii, proaspăt înfiinţată, Asociaţia Sportivă „Bike&Run” Petroşani, născută din dorinţa petroşeneanului Avram Iancu de a mobiliza întreaga mişcare ciclistă din Valea Jiului, pentru o reprezentare organizată, puternică la concursurile de ciclism montan din ţară şi, de ce nu, din străinătate. Apropo de concursurile din ţară, este bine de ştiut că în ultimii ani s-au organizat aproape în fiecare sfârşit de săptămână, undeva în ţară, astfel de concursuri pentru promovarea sportului cu pedale, şi implicit a zonelor respective. Unele concursuri au dăinuit vremii, altele s-au stins după prima ediţie, ori s-au limitat la mobilizarea cicliştilor doar din zona respectivă. Sub aspectul participării, „Petroşani Bike Challenge”, un concurs de anvergură naţio-

nală, este un succes încă dinaintea desfăşurării. Mărturie în acest sens fiind cicliştii din Bucureşti, Craiova, Braşov, Câmpulung Muşcel, Galaţi, Reşiţa, Arad, Timişoara şi numeroşii ciclişti din Valea Jiului care se regăsesc pe lista de înscriere online. Site-ul oficial al competiţiei, http://www.petrosani-bike-challenge.digitalwebcare.ro/, contorizează, până la această oră, peste 2.000 de vizite unice şi 9.000 de accesări. Seriozitatea organizatorilor, implicarea factorilor locali şi a anumitor investitori, iubitori ai muntelui, doritori de promovare a Văii Jiului şi al mult invocatului turism, frumuseţea naturală a acestor meleaguri, aflate între patru masive muntoase, ne determină să credem că „Petroşani Bike Challenge” se va impune în calendarul competiţional al curselor montane de anul viitor. Categoriile de vârstă la acest concurs sunt următoarele: la masculin, sub 18 ani, 18-34, 35-44 şi plus 45 de ani. La feminin, două categorii, sub 35 de ani şi plus 35 de ani. Primii trei clasaţi la toate categoriile de vârstă vor fi premiaţi cu bani şi produse sportive şi cosmetice. În plus, cursa este condimentată cu un sprint intermediar în dreptul Hotelului „Rusu”. Primii trei băieţi şi primele 3 fete care trec prin acel punct vor fi premiaţi cu 150 lei, 100 lei, respectiv 50 lei. Şi prima fată şi primul băiat care vor ajunge la punctul maxim de altitudine al traseului, în dreptul Vilei „Parâng”, vor fi recompensaţi cu câte 100 de lei. Nu doar cei mai buni vor fi premiaţi, ci şi toţi cicliştii care termină cursa vor primi medalii de finisher, tricouri inscripţionate cu însemnele cursei, pasta party şi bere. Multe alte detalii despre cursă şi înscriere şi regulamentul competiţiei le aflaţi pe site-ul oficial. Organizatorii invită cicliştii la start, dar şi pe toţi cei care doresc să susţină competiţia prin prezenţă ca spectatori, în faţa primăriei. Tronsonul de drum dintre primărie şi strada Universităţii va fi închis în 29 septembrie între orele 9 şi 17. De asemenea, organizatorii îi roagă pe toţi conducătorii auto ce vor urca la munte să fie vigilenţi pe tronsonul dintre intersecţia de pe strada Maleia cu Jieţul şi telescaun. Organizatorii sunt convinşi că astfel se va reuşi organizarea unui eveniment demn de consemnat şi să se audă lucruri frumoase despre oraşul nostru. Marian BOBOC

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 191 20 septembrie 2013 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

„Un momârlan din satul Jieţ, Valea Jiului, pe meridianele globului. Amintiri. Opinii” de Ion Ranţa Fragmente din volumul în pregătire:

Pagi nile I-IV

Din tolba amintirilor domnului Ranţa

Pe măsura ce vom avansa cu corectura textului, vom publica pagini din memorialistica unui om născut şi crescut în Valea Jiului. Născut în 1925, Ion Ranţa are tolba plină de amintiri. Fără a impresiona prin stilistică, amintirile d-lui Ranţa, care peste 2 ani va fi nonagenar!, au însă farmec şi multe şi neştiute informaţii. „Un momârlan din satul Jieţ, Valea Jiului, pe meridianele globului. Amintiri. Opinii”, căci aşa se va intitula volumul pe care va apărea semnătura „Dr. ing. Ion Ranţa”, adună la un loc amintirile unui om care are ce-şi aminti. Astfel, se reface un timp care multora dintre noi li se poate părea neverosimil, un timp guvernat de alte cutume. Ion Ranţa depune vie mărturie despre viaţa sa, care, în definitiv, este şi a altor trăitori din satele aparţinătoare de oraşul Petrila. „Un momârlan din satul Jieţ, Valea Jiului, pe meridianele globului. Amintiri. Opinii” poate fi şi cartea devenirii sociale a unui momârlan, care, încă din copilărie, s-a luptat cu greutăţile vieţii. Sub acest aspect, exemplul combativităţii cu viaţa a lui Ion Ranţa poate fi urmat şi de alţi tineri. Dar cine mai are astăzi nevoie de modele, într-o lume aflată în vizibilă degringoladă socială şi descompunere morală?! Marian BOBOC

Capitolul I. Treapta întâia a vieţii. Copilăria Am apărut pe lume în satul Jieţ-Androneşti, situat la poalele munţilor Parâng, Capra, Muncel, Şureanul, Vârful lui Pătru, într-o zi de vară a anului 1925, atunci când toată suflarea era la pădure la fân, iar pe acasă lanurile de cucuruzi erau în pârg. Aici soarele răsare vara de pe Arsuri, iar iarna se mută mai la dreapta şi apune vara după Vârful Morii. Între dealul Poiana şi şesul Androneştilor era Obreja, o pantă plină cu copaci şi pomi fructiferi. Primăvara apăreau aici căprioarele, iar iarna - lupii. Obreja era leagănul, grădina fructelor noastre, iar pe pantă, în sus, creşteau frasini sălbatici şi ulmi. Cine a anunţat la Primăria Petrila naşterea mea nu ştia că tatăl meu, venit ginere în Jieţ din Cimpa, se numea Daj Nicolae, iar după poreclă, în batjocură, era ciufulit „Gaia”, şi a rămas că pe tata îl cheamă Gaia. Cu numele acesta am rămas până la 50 de ani, deşi la şcoală, la biserică, toată lumea îmi spunea Ranţa, după numele sorei din partea mamei. La Jieţ am aflat de la bunicul Pavel Ranţa că pe aceste locuri, cu sute de ani în urmă, a trăit unul Ion Hală, apoi, cu 2-300 ani în urmă, a apărut Ion Ranţa. Fiul lui Ion a fost Iacob Ranţa, zis şi Androne Iacob, cu soţia Vasia lui Rus din Livezeni, care a avut 2 băieţi: Dumitru Ranţa şi

Gheorghe Ranţa. Dumitru a avut un băiat - Pavel (bunicul meu) şi o fată - Ilina. Gheorghe Ranţa, poreclit al lui Gheorghe Iacob, a avut 3 fete: Maria, Ana şi Eva. Ana a avut ginere pe Dumitru Bîrlida din Livezeni. Pavel Ranţa s-a însurat cu Popa Ioana, soră cu Ion din Luncă (Chioru), om vesel, de viaţă. Mama mea mare a fost fiica lui Pavel şi a lui Ioana, şi se zice o femeie foarte frumoasă, brunetă cu faţa albă ca laptele şi ochii albaştri. Pe tatăl meu, Nicolae Daj din Cimpa, nu l-am cunoscut. Şi despre el se zicea că era un cioban chipeş, bătăios, afemeiat etc. Îmi aduc aminte prin anii ’28-’30 am cunoscu-o pe Ilina, mama bunicului meu Ranţa Pavel, îmbrăcată cu şubă albă de lână până la genunchi. Am fost doi fraţi, eu şi Marina, mai mare cu 4 ani decât mine. Amândoi am fost crescuţi de bunicii din partea mamei. De mic copil îmi amintesc de o casă mare de lemn cu coloni şi un fel de etaj, în mijlocul holdelor, acolo locuiau Ranţăştii până s-au separat prin anii ’20-’22. Atunci şi-au făcut case separate Bîrlida şi Ranţa Pavel. În casa mare, părăsită, am găsit doniţe cu monede creiţari, libre şi coroane de argint, bani din timpul Austro-Ungariei. Bătrânii, şi mai ales femeile, purtau şube înfundate din lână albă până sub genunchi şi aveau în faţă, la chiotoare, nişte floricele, toate cu tindeu pe cap, ciupeag, catrinţe, poale etc., opinci din piele de porc sau vacă argăsite cu nojiţe şi curele, obiele de lână sau obiele de bumbac în loc de ciorapi, pieptare de piele de miel sau oaie argăsite cu pielea în afară, înflorate, brâie şi pălării de fetru aduse de Sibieni, unde le fabricau. Bătrânii cântau la fluiere, făcute de meşteri

locali, cu găuri şi vrane. Iarna se purta şubă neagră, lungă, căput tot de lână şi bituşcă cu pielea în afară şi mânecile foarte lungi cu flori. Pe cap - căiţe de obicei toampe de piele de miel, negre, unele mai frumoase din bircă (lână maro încreţită), bărbaţii purtau cioareci strâmţi de lână albă. Toate materialele de lână se ţeseau la război cu brâgle, iţe, spătare etc. Pe ogoare se cultivau lanuri întregi de cânepă şi in. Toamna se culegeau tulpinile şi se topeau în apă, se uscau, se meliţau, se torceau şi se ţesea pânza la război. Apoi se făceau cămăşi şi izmene. Ţepii de cânepă rămaşi te înţepau pe corp când fugeai. Mulţi erau încălţaţi şi cu opinci de gumă (apăruseră în magazine). În acestea se producea o transpiraţie abundentă, de se făceau păducei la picioare şi te mânca de mureai de scărpinat. În copilărie, Jieţul pentru mine era raiul pe pământ. Din primăvară până în toamnă toate câmpurile erau numai flori. În copaci păsările cântau şi se certau toată ziua, iar noaptea auzeam huhurezu şi bufniţele. Alte păsări cântătoare noaptea în zona de munte nu prea erau. Iernile, pline de zăpadă şi ger, zăpada sclipea ca aurul în bătaia soarelui. În Androneşti curgeau dinspre Parâng două ape, apa mare şi iazul morilor, care trecea prin ogrăzi. Era plin de mori, piue şi văiogi. Alexandru, Moconii, Domnicăreştii, Pârvu, Ilina din Vale, iar mai jos, către Lonea, după Cleanţul mare, moara lui Ciolea. Toată ziua şi noaptea băteau maiele de la piuă. Pe lângă casa noastră trecea trenul, „ţugul”, linia ferată îngustă pe care se transporta cărbunele cu motorul electric de la mina Jieţ la Petrila. Când trecea motorul electric se cutremura casa. Treceau şi locomotive cu aburi, mocăniţa lui Goldman ce ducea lemnele minei Jieţ. Ieşeam din casă şi o vedeam cum pufăia şi scotea scântei pe coş. Pe părăul morilor era plin de peşte. Bulfeţi, moace, mrene, păstrăv cu duiumul. La partea de sus a Androneştilor era colonia domnilor şi a minerilor, două uliţe încrucişate, sus erau case de lemn, iar jos - case de cărămidă. La mijloc, o clădire mare galbenă era casinoul (sală mare de bal şi alte camere mai mici). Alături era crâşma lui Marioara Juroaie. A fost şi o colonie de beton de la mină pe şosea până la Jura, dar care s-a demolat prin anii 1935. Din loc în loc, la stradă, erau zidite cuptoare de pâine şi fântâni pentru apă. În casele spaţioase locuiau obării de la mină: Vercelean, Iancu, mai sus spre Parâng - Ungureanu, iar spre Lonea se afla Vila Moldovan. Era şi o crâşmă zisă la „Tripăduchi”, lângă ţiganul Cana. Şcoala era formată din două clădiri de colonie şi din casa directorului, unde locuiau fostul obăr Renck. Sus, la Jura, unde era „Tarnimarul lui Corfanta”, era podul peste apa mare ce trecea pe lângă casa lui Dumitru Jura, zis Cioroi. Se lua cărbunele de la mina 4 şi de la Tarnimar. Acolo era Crâşma lui Dumitru Jura. Lumea era toată cunoscută, se înţelegeau bine vecinii, nu erau scandaluri. La crâşma lui Marioara

PRĂVĂLIA CU ISTORII

se făceau seara jocuri cu fluierul şi Androneştii îi mai cafteau pe cei din Maleia, când veneau şi ei aici. Peste Dâlma Poianei, în jos, era colonia Sarbin Defor. Cu case construite de societate, era Tarnimarul lui Berzan (Bârsan). Cărbunele scos din galerii era coborât cu vagoanele (agăţătoare cu lanţ) până jos, la o piaţă, unde venea locomotiva. Noi aveam locul de la Obrejă pe poiană până în dâlmă, unde aveam coteţe de vaci, staul de oi, pomi fructiferi şi două holde de cartofi şi cânepă. Tufişurile de pe poiană erau pline cu mure, iar prin iarbă - bureţi (gălbioare). Lângă noi, în dâlmă, era şi domeniul vecinului Bârlida, zis şi Bretea. Colonia minerilor la Jieţ, formată din vreo de 30 case, era ca un orăşel plăcut locuit de unguri, nemţi şi slovaci, oameni educaţi. Mai erau şi italianul Pogani, care făcea cuţite, şi pantofarul Valea. Fetele comandau toamna pantofi, de sărbători erau gata, ciocănea 3-4 luni la ei. De la Colonie era o cărare care urca destul de abrupt la pădure, pe lângă „Comanda” (aici era în vremea imperiului comanda militară ungurească de graniţe), până unde aveam locul la pădure, Ticera, unde aveam o colibă mare ca o stână, iar terenurile îngrădite cu gard. Vara se făceau aici două clăi de fân. Mai jos, la liziera pădurii, aveam şi colibă şi staul de iarnă pentru oi. Acolo stătea iarna mama mea cu oile la fân. Vara, era plin de margarete, zise tătăişe, de foarte multe lăcuste, de cuiburi de bondari şi albine cu miere foarte bună, mii şi mii de greieri ne desfătau toată ziua şi noaptea cu cântecul lor, dacă tăceau nu mai puteam dormi. Pădurea era plină de zmeură, fragi, bureţi, iar toamna de alune. Îmi plăcea vara la pădurea de acolo, drumul urca pe lângă Moghita, pe plaiul lui Godean, plin de ferigă şi steregoane (plantă cu frunze, puţin otrăvitoare, pe care după ce o mâncau, oile făceau spume la gură). Peste apa din Androneşti era Lunca frumoasă, unde erau proprietari ai lui Şorecilă, Marina Stifuleşti, Niţu, Stoica, Ion cel din Lunca, fratele bunicii mele, om foarte vesel. În Popi erau ai lui Sălişteanu, Botoaşcă, ai Horii şi alţii, apoi venea băniul cu multe gropi, cuiburi rotunde pline de bolovani. Se pare că gropile de pe băni au fost săpate de daci sau romani pentru a găsi aur. Peste băni se mergea la Petroşani, marele oraş, unde sătenii mergeau cam de două-trei ori pe an. Spre Petroşani existau două drumuri. Unul pe Maleia, care cobora pe la Pia, moara lui Ion Iocob (care era pe apa Maleii). Al doilea cobora peste deal, pe la apaduct, pe la cimitirul evreilor, ajungând la biserica lui Duma din Petroşani. Mai era un drum de căruţe, de la Jieţ la Petroşani, pe la Colnic, prin Maleia. Dealurile erau dominate de păduri de mesteacăn. Primăvara cojeam mesteceni, beam sucul dulce şi mâncam mâzga. În Wekerle, colonia mare de la Lonea, duceam laptele la barabe, 2 lei litrul, cam la două zile câte 4-6 litri, alţii duceau mult cu botele (doniţe mari din lemn) făcute de moţi. La începutul coloniei Lonea, întâlneam terenul de fotbal, arena cu un mic stadion, iar mai la vale, în Parcul „Domnilor”, era Cafeneaua, o clădire imensă cu săli de bibliotecă, restaurant, sală de billiard, popicărie etc. Aici era un fel de club, unde funcţionarii îşi petreceau timpul liber. Între Jieţ, Androneşti şi Wekerle era ştiurţul, unde firma Glodean depunea sterilul cu vagonete aduse de la mină. Era un viper (roată metalică) care răsturna vagonete cu steril. La steril găseam coşuri, melci, tot felul de oseminte din mină şi care demonstrau că aici a fost cândva o mare (Marea Thetis). Acesta a fost imperiul tinereţii mele, pe care îl consideram unic în lume, căci nu văzusem altul. Pavel Ranţa, bunicul meu, a fost cătană în armata ungurească, unde nu le dădea voie să vorbească româneşte. Pe cazarma scria „marho te nem beseli olaho”, ungurii îi numeau pe români olahi (valahi), de altfel în Polonia, Italia este definită Wlohy (Valahia). Bunicul a luptat în Primul Război Mondial în Galiţia, unde a fost rănit, rămânând până la moarte cu o gaură cât pumnul în partea din spate a capului. Drept recompensă, Ungaria i-a dat dreptul să aibă ghiuit, adică brichetă şi permis pentru doi stupi de albine. Atât. Când aveam vreo 3-4 ani, bunicul era bogat, dar l-a sărăcit ginerele lui, Nicolae Daj. Prin 1927, acesta a plecat cu oile în regat (Oltenia), acolo un boier i-a confiscat 125 de oi, cai, căruţă, măgari etc. şi l-a alungat, aşa erau regulile în România înainte de al Doilea Război Mondial. Tata, Daj Nicolae, nu a mai revenit acasă, a pribegit prin câmp şi alte locuri. Am auzit că a murit în iunie 1937. I-a curs sânge pe nas. Până a decedat nu l-am văzut. Mama mea, născută în 1902, a murit în ianuarie 1931, la 29 ani, de tuberculoză, chinuită şi bătută de tatăl meu Daj Nicolae, pribeag. Astfel că am fost crescut într-o familie (sărăcită) de bunica Ioana Ranţa,

vineri, 20 septembrie 2013

cu un picior mai scurt decât celălalt, din cauza unei poliomelite avute în tinereţe. Bani abia strângeau de pe laptele ce se vindea în Wekerle (colonia Brătianu) cu 2 lei litrul, abia ne ajungeau pentru chibrite (o cutie/ lună), petrol lampant, sare. Alimentele erau din ogorul nostru: fasole, varză, cartofi, ceapă, prune, mere, pere. Atunci pomii erau încărcaţi de fructe în fiecare an. Pâine se mânca de 3 ori pe an, de Crăciun, de Paşti şi de Rusalii, o făcea bunica în cuptor afară, cumpăra făină zisă grumbă (puţin galbenă), ieftină (5 lei/ kg), mălaiul se făcea sub ţest (un capac de fontă), zahărul era 11 lei/ kg. Bineînţeles, se tăia porc, care ne ajungea până primăvara. De spălat pe cap iarna nu se putea, dar când era cald, bunica punea apă caldă în pârlău şi acolo ne bălăceam. Săpunul era tot de casă făcut cu jirosodă (sodă caustică). Pârlăul era o butoară de copac, goală pe dinăuntru, înaltă de 1,5 metri. În pârlău se băgau şi cei bolnavi de sifilis, unde se punea un vătrai de fier, cu sulf şi se acopereau cu o pătură, cine scăpa de acolo se vindeca, dar unii nu suportau şi mureau. În Obreja aveam casa de poame, unde se uscau fructele toamna, dedesubt, în foc, era un pod cu scânduri găurite şi acoperiş de prăştilă (scândură subţire). Aveam ţuică cu nemiluita, erau în fiecare an foarte multe prune, pere, mere. Iarna beam trinc (suc de mere fermentat). Se băgau toamna merele în butoi de varză, se punea apă peste ele şi fermentau, toamna făceam miericică de prune (dulceaţa), dar fără zahăr. Butoaiele, doniţele, botele, ciubărele toate de lemn le aduceau moţii cu căruţele şi le vindeau prin sat. Cartofii se păstrau în pivniţă, ca şi brozbele comestibile, sau la pădure în groapă. Ciubărul cu brânză în cămară, puse deasupra foi de porumb şi păs de piatră. La mijlocul ciubărului se păstra un săculete cu unt, care se folosea între posturi în fasâng (între Crăciun şi postul Paştilor). Vara la munte se mai făcea lapte stredeată. Se fierbea laptele de oaie cu piatra albă în căldare până se întărea ca iaurtul. Se păstra şi mâncai iarna câte o lingură. La Crăciun se făcea curechi cu perişoare (sarmale), fierbea încet în oale de pământ o noapte întreagă. La lăsatul postului de Crăciun şi de Paşti se făceau plăcinte, scoverzi şi pancove. Întrucât făceam focul în sobă numai cu lemne, iarna veneau femeile din colonie cu carnea de porc la noi în pod la fum, unde mişunau pisici şi şoareci. Despre asistenţă medicală nici vorbă, doctori nu erau. Numai Societatea de Cărbune Lonea avea un doctor, Sandor, pentru mineri. La orice boală mergeam la farmacie, unde poticăreşul dădea ce credea de cuviinţă. Era o singură potică, a primarului Georgică, lângă Primăria Petrila. Se murea de bătrâneţe sau boli necunoscute, cele mai frecvente boli la momârlani erau tuberculoza, sifilisul, şancrul, pelagra. Mama mea a murit la 29 de ani de tuberculoză, sora mea Marina a murit la 20 de ani de aprindere de plămâni, bunicul meu Pavel Ranţa a murit la 60 de ani dintr-o răceală. Dintre doctori mai era unul, Moga, în Petroşani, nepriceput, care te jefuia de bani şi care şi-a făcut vila de lângă sediul Societăţii Naţionale a Huilei. De păduchi ne curăţam în cap unul pe altul. De toaletă nici vorbă, fiecare îşi făcea nevoile după gard. Curent electric nu avea nicio casă în Jieţ sau în alte sate. Coloniile muncitoreşti aveau curent. Jocurile noastre copilăreşti erau cacica, clincea (un fel de oină), palma furată, fogo etc. Iarna, un vecin, Ion al lui Pârvu, făcea schiuri. Le luam de la el şi mergeam pe ele de la pădure, de la Ticera, până jos în vale. Unii băieţi din colonie aveau corcii (patine) de lemn cu metal pe spate, cu care patinau pe baltă, unde era gheaţă. Iarna momârlanii se ajutau între ei. Se făceau clăci pentru adusul fânului sau lemnelor de la pădure, unde seara clăcaşul aranja o masă cu mâncare şi ţuică fiartă. La clăci oamenii săritori erau Petru Magher, Blaj, Ispas, Polimaru, Bobei şi alţii. Cei mai bogaţi săteni erau Hobeanu, Bogdan, Nemeş, Polimariu, Prună. Iarna se făceau tircuri. Ne adunam la câte o casă. Se bea, se cânta în fluiere şi jucam, bărbaţii cu femeile, toată noaptea. La Anul Nou ne strângeam băieţii cu fetele şi se făcea învergelatul (se puneau obiecte ascunse sub vase, şi ce vas ridicai era sau nu era noroc). În Ajunul Crăciunului aşteptam piţărăii, unde băieţii necăsătoriţi făceau steag înalt de 4-5 m. Ne strângeam tot satul. Ca să nu ne calce cei mari, fugeam de la o casă la alta. Deviza era: dă-mi şi mie mătuşa. Se aruncau mere, pere, nuci, ţipăi, se servea ţuică, se juca la fiecare casă, o bună stare şi veselie generală. Seara se mai băteau mălăienii cu jieţenii şi cimpenii cu

vineri, 20 septembrie 2013

tăienii. La Paşti, 3 zile, nedei cu pomană joc şi voie bună la Jieţ, Adroneşti, Maleia, Cimpa, Taia, Sălătruc. De Rusalii, de Sf. Petru şi mai ales de Sânziene, nedeile se făceau pe munte. Erau vestite nedeile din Poiana Muierii, Capra, Parâng, Huluzu. La Sf. Ilie şi Sf. Maria, nedeia se făcea la Stâna lui Moş Ghişa din Obârşia Lotrului. Nunţile erau o desfătare generală. Ţineau o zi. Băiatul venea la fată cu nuntaşii. Aici era urcată o ştiuhă înaltă, care avea un glob sus. Trebuia împuşcat globul, altfel nu intrai în ograda miresei. Se făcea o masă, unde venea tot satul. Se servea ţuică, varză, se punea blidul de lemn cu carne şi nu avea nimeni voie să mănânce până vornicelul nu striga: Hai, bună masă! Bună masă! Un dar mare, altul, şi mai mare. Se ofereau mirilor bani, vite, oi şi multe altele. Nu se numărau banii, îi puneai într-o tavă. Nunta nu era un mijloc de îmbogăţire ca astăzi, ci o veselie generală. La urmă, păsat şi pancove. La morţi, acelaşi lucru. Mortul stătea pe copârşeu 2-3 zile, iar noaptea se mergea la priveghi, care era o distracţie pentru tineri. Se jucau palma furată, haida s-o sfinţim vlădica, torsul în pod şi, mai hazliu, se dădea cu cleanţa pe capul vecinului (un băţ de lemn crăpat în şase, la un capăt să nu doară). Din când în când, un grup de femei cântau, jeleau pe mort cu cuvinte rimate, create de ele. Înainte sau după înmormântare, se punea o pomană ţărănească în vase de lemn, colac, varză, carne de oaie şi păsat şi câte un pahar de ţuică. Se punea pomană şi la 6 săptămâni şi la un an de la înmormântare. Se zvonea în sat că unele femei după moarte se transformă în strigoi şi atacă oameni. Aşa a fost dezgropată în 1942 Marina a lui Hurez Ion şi arsă cu fierul roşu. În esenţă, aceasta a fost viaţa în satul momârlănesc Jieţ, cu o economie naturală, locală. S-a trăit cum s-a putut. Politicienii care afirmă că a fost mai bine înainte de război susţin o minciună sfruntată. Nu a fost bine deloc. Lumea a trăit în sărăcie, boli şi mizerie. Noi, copiii, nu aveam bani să cumpărăm o îngheţată (fogyalalt) şi nici corn (keczkeflit), de cum altceva, cu un leu îţi dădea 5 bomboane. La Lonea erau două cinematografe (Muzi), la Şomu, sonor, şi la Krupa, mut. Se jucau filme cu cowboy. Furam de acasă două-trei ouă, pe care le dădeam la o vânzătoare la un magazin. Aceasta îmi dădea doi lei şi aşa intram la Cinema Muzi. Copiii stăteau jos pe podea unul peste altul. Atunci a apăruse şi Mickey Mouse, colorat, era o nebunie… Alte filme de care îmi amintesc: Mânăstirea din Parma, Secretul celor 13 mascaţi, Hary Piell ş.a. Oricum, viaţa era foarte grea, impozitele pe pământ erau foarte mari, şi mai ales gloabele (amenzile) apăreau la tot pasul. Perceptorii cu jandarmii veneau peste proprietari în casă pentru te miri ce mic delict, de care nici nu ai ştiut. În anul 1931 au năpădit la noi în casă jandarmii (cu un informator, Pinzker I.). M-au bătut la tălpi până s-au umflat să le spun unde ţinem armele. Noi nu aveam arme, aşa că am rămas cu bătaia. După 1935 s-a inaugurat marea şcoală nouă de la Lonea, unde am fost aduşi toţi ţăranii acolo. Un ministru, în cuvântarea sa, a acuzat ţăranii de greutăţile ţării, că nu-şi plătesc dările etc. . În 1935 a venit în vizită ASR Mihai I la Primăria Petrila, era primar un liberal, Georgică. Au fost premiaţi câţiva şefi de puterea locală. Liberalii şi ţărăniştii care au ştiut - Gălăţan, Bălănescu, Bunea, preoţii Drăgan, Zoican, Iuliu, etc. - au primit ceva prime. A doua zi au aflat toţi

PRĂVĂLIA CU ISTORII III nevoiaşii, care au venit la primărie să li se dea şi lor ceva. Primarul a început să facă o listă, care nu a mai fost niciodată onorată, o păcăleală (am fost şi eu cu bunica scrişi pe listă). Vitele şi muntele erau dragostea vieţii mele. Aşteptam când erau fătaţi viţeii şi mieii primăvara, mulsul oilor înţărcate, scoaterea oilor şi vacilor la munte în Muncel şi în Capra, măsuratul - primăvara, alesul oilor după Sfântul Ilie. Ajutam la închegatul laptelui, la producerea caşului. De pe Muncel şi Capra admiram Zănoagele Slăveiului şi Vârful Mândra. Ciobăneam la miei şi sterpe pe Cibanu şi butaci. Dimineaţa făceam un balmoş cu papă din smântână, culegeam bureţi, crăiţe şi laba ursului, zmeură, afine şi tot ce oferea pădurea. Iarna auzeam lupii urlând. Nu îmi închipuiam o altă lume mai bună decât aceasta, descrisă în aceste rânduri în copilărie.

CAPITOLUL II. Şcoala Primară La Jieţ, după Primul Război Mondial, la unirea Ardealului cu România, într-o casă de colonie s-a înfiinţat Şcoala nr. 4 Jieţ, cu predare în limba română. Am fost înscris în clasa întâia în toamna anului 1933. Frecventarea şcolii primare era obligatorie pentru toţi copii satului din Androneşti, Jieţ, Moliviş şi partea de sus a satului Maleia. Părinţii ce nu-şi trimiteau copiii la şcoală erau ameninţaţi şi chiar amendaţi. Dascălul, d-nul Jirip (turc), foarte bun. Am fost aşezat în bancă cu un prieten ungur, Ludovic Labaş. Din clasa a II-a a venit ca învăţătoare o domnişoară maghiară foarte bună, Maria Kulcear (ulterior, Renck), iar ca învăţător la clasele superioare, clasele a IV-a - a VII-a, un secui, Francisc Adorjan, un om de-a dreptul minunat, care a ţinut la copii mai mult ca la familia lui. Nu ştia bine româneşte, dar era un pedagog şi un gospodar desăvârşit. Era tâmplar, dulgher, fierar etc. şi un foarte bun vânător. S-a împrietenit cu sătenii mai bogaţi, Ion Gălăţan, Petru Stanciului, directorul Stăiculescu de la Mina Lonea, care şi el era vânător. Adorjan şi-a făcut un atelier de tâmplărie, a făcut paralele de gimnastică şi o hintă pentru copii în curtea şcolii. Ne ducea la excursii pe dealuri, ne învăţa să prindem caii şi să călărim. Toate clasele IV-VII erau într-o singură sală şi făceau lecţii pe rând, începând cu clasa a IV-a. Aşa că ascultam toţi lecţiile şi de la celelalte clase. Era o singură recreaţie. Învăţam dimineaţa. Nu prea erau metode de educaţie deosebite. Învăţătoarea Kulcear mai bătea cu nuiaua în palmă, două-trei lovituri. Învăţătorul Adorjan a inventat butucul ţiganului, unde cei ce nu-şi făceau lecţiile acasă sau făceau gălăgie erau scoşi în faţă, câte 610 copii, şi obligaţi să stea cu picioarele pe butuc. Care cădea primul jos era lovit pe picior cu o nuia de către cel mai bun elev, care eram eu. Unii râdeau, alţii plângeau. În şcoală era cald. Şcoala primea cărbune şi lemne de la Societatea Minieră Lonea. În clasele I-III materiile erau: alfabet, citire, aritmetică, poezie, lucru de mână, religie. În clasa I aveam tăbliţe negre, de ceramică, ţăruza cu care scriam şi burete (de mare) cu care se ştergea scrisul. În clasa a II-a aveam caiet şi creion negru. În clasele superioare aveam ca materii: româna, istoria, geografia lumii, religia, naturale, gospodărie, aritmetică, fizică, gimnastică, lucru manual etc.

Era o delectare ce prostii spuneau unii elevi din alte clase, dar mai ales când învăţătorul Adorjan spunea la sfârşitul zilei: „Mergeţi acasă şi nu vă bateţi cu pietre pe drum, spălaţi mâna, mâncaţi bine, culcaţi puţin şi lucraţi mult. Cine vine cu lecţia neînvăţată merge la butucul ţiganului”. Adorjan completa lecţiile cu excursii. Ne-a dus la Hududău şi ne-a arătat stratificaţiile de cărbune cu roci, acolo sunt aflorimente. Mergeam peste Poiana, la Muzi (cinematograf). În curtea mare a şcolii, învăţătorul Adorjan a ridicat un stâlp înalt de 20-30 m, cu scripete în vârf şi sârmă. În fiecare luni dimineaţă, toţi copiii erau adunaţi în cerc în jurul stâlpului. Se ridica steagul tricolor şi cântam imnul „Trăiască Regele în pace şi onor/ De ţară iubitor şi apărător de ţară/, Fie în veci glorios/ Fie în veci norocos/ O, Doamne sfinte ceresc, părinte ţine în a ta mână coroana română”. Sâmbăta, la amiază, aceeaşi operaţie. Se dădea drapelul jos. O dată pe lună ne ducea cu şcoala la Lonea, unde făceam baie. Era o baie comună şi cu aburi, la Lonea, lângă Edil. Reţin că în anul 1934 am avut 4 zile de vacanţă de doliu, când a fost asasinat Regele Alexandru al Iugoslaviei. O vacanţă scurtă am avut şi de 10 iunie 1938, când era Ziua Regelui. Pe arena sportivă Venus din Bucureşti, stâlpul înalt pe care era pus drapelul a căzut peste tribuna principală şi a omorât spectatorii. În perioada şcolii era vie cercetăşia, copiii mai mari aveau costume din acelea cu fracuri, cu pălărie şi baston de cercetaşi. Nu era obligatoriu, dar se făceau grupe de pe munte, făceam munci voluntare, aveam cercuri literare, se cânta „Mămăligă, mămăligă, fierbe-te, fierbe-te,/ Ramazanul doare, ramazanul doare, aoleo!”; „Măi, Ioane, pălăria ta s-o treci, măi Ioane,/ Fum şi fără s-o greşeşti” (îşi receau pălăria în cerc unul la altul pe cap). Sediul central al Cercetăşiei era la Lonea lângă transformatorul de lângă parc. Cercetaşii aveau anual în timpul verii Jamboria, marea adunare care se ţinea în diferite oraşe din ţară, unde veneau mulţi străini. Cercetăşia era o organizaţie mare internaţională cu legături ale tineretului în toate ţările lumii, reconsiderată mai târziu şi desfiinţată la noi în ţară de Regele Carol al 2-lea . Care a creat în locul acesteia Strejăria, dar mai slabă. Străjerii aveau uniforme albastre, făceau excursii, gimnastică, alte sporturi, i-am putea zice puţin paramilitărie. Îmi amintesc că în 1937, la 8 iunie, de Ziua Regelui, de fapt Ziua Restauraţiei, s-a făcut pe arena Lonea o manifestaţie a trăjerilor cu exerciţii de gimnastică, manifestaţie condusă de învăţătorul Constantinescu, promotor al romanismului. La manifestaţie a venit şi Adorjan cu şcoala din Jieţ

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

cu alt program cercetăşesc - întinderi de corturi, foc de tabără, prisme, salturi la paralele etc. - mai frumos ca al celor de la Lonea, dar am fost sabotaţi, ni se smulgeau ţăruşii să cadă corturile, şi aruncau apă pe foc. Românilor de la Lonea nu le plăcea de secuiul Adorjan, care nu era conformist, având un caracter mai liber şi independent. Dacă unii aveau bani, după clasa a IV-a puteau merge la liceu la Petroşani în clasa I. Noi nu aveam bani, am continuat până în clasa a VII-a. La sfârşitul acesteia am dat un examen de absolvire toţi cei din zona Petrila, Cimpa, Jieţ la şcoala din Petrila (la Casa de Cultură actuală). Aceasta a fost în primăvara anului 1940, împreună cu noul prieten Costinaş Cornel. Nu aveam niciun plan de viitor decât copil la gospodăria săracă a casei, unde am rămas cu bunica şi sora mea Marina, întrucât bunicul Ranţa Pavel a murit în 19 martie 1940 dintr-o răceală. Era o primăvară friguroasă, s-a dus în băni şi a adus o sarcină de fân pentru vaci şi cal. S-a aburit, a băut apă rece de sete şi într-o săptămână a decedat. Nu erau doctori pentru tratament. Am chemat pe doctorul Sandor de la Mina Lonea. Când a sosit, bătrânul tocmai murise. A fost înmormântat la progodia (cimitirul) de la biserica de la Taia, de care aparţinea satul nostru Androneşti. La înmormântare ne-au ajutat Daj Dumitru din Cimpa, fratele tatălui meu şi oamenii buni şi săritori din sat. Deci, după absolvirea şcolii primare, ca şef de promoţie din Jieţ nu aveam nicio perspectivă de viaţă decât mica gospodărie ce avea 2-3 ha de pământ, casa şi pădurea pădure, cele 2-3 vaci, o iapă şi 7 oi. Mă aştepta vremea să fiu slugă la alţii mai bogaţi la oi, la vaci şi lemne de la pădure. Cred că a fost prima perioadă neagră din viaţa mea, nu ştiam de ce să mă mai apuc. Reţin că în 1939 au venit la noi doi ţigani, a lui Ciucur din Cimpa cu încă unul. Ne-au ademenit că fac bani, monede de 100 lei. Le-au turnat noaptea din plumb cu un amestec şi spuneau că trebuie o soluţie pentru a curăţa marginile şi a reda strălucirea. Ne-au secat de bani, am luat împrumut de la Ilina Stanciu. După ce ne-au luat şi o salbă cu coroane de argint şi thaleri, au dispărut, căci era o înşelătorie. Am plătit 3 ani la rând la femeia care ne-a împrumutat. Aceasta a fost copilăria şi şcoala primară a mea.

Capitolul III. Societatea Minieră Lonea şi viaţa socială în timpul copilăriei mele Încă cu un secol înainte (1840-1850) a început exploatarea cărbunelui în zona Petrila, Jieţ, Cimpa. Austro-Ungaria a deschis calea ferată Pişki (Simeria)-Petroşani în 1870 cu legătură directă până la Budapesta. Statul Maghiar a constituit Societatea Kinştar pentru exploatarea cărbunelui în zona estică a Văii Jiului. S-au deschis minele 4 Jieţ peste râul Jieţ, unde acum este lacul preotului Jura, Cimpa

minele 1, 2, 3, puţul 3 Jieţ. Separat, în zona Vestică, au acţionat Societăţi maghiare particulare, care au format Societatea Petroşani cu minele Petrila, Dâlja, Vulcan, Lupeni. În anul 1880 s-a construit fabrica de cărămidă în Dobreşti, unde se aducea pământ de pe băni, s-au făcut cărămizi şi s-au construit casele de colonie Lonea, Cimpa, Jieţ, Defor, construcţii cu caracter industrial şi social: gara Lonea, gara de transformare, atelierele Petrila, Cazinoul Lonea, clădirea primăriei (stil castel grofesc). În anul 1903 Colonia Lonea a fost inaugurată de primul ministru maghiar Wekerle, aşa a rămas numele localităţii Wekerle până după al Doilea Război Mondial (acum Brătianu). Cărbunele de la Mina 3 Jieţ era transportat la Petrila la preparaţie cu râznele (vagoneţi) de 8001.000 kg pe calea ferată îngustă Strek cu un singur fir de linie ferată. La Jieţ se forma ţugul de 55 vagonete, trase cu motoarele electrice tip SiemensShukhert aduse din Germania şi care funcţionau pe tipul tranvaielor de azi Aus-Fhart-Bremse (pornit, stat, oprit). De multe ori, vagonetele se desprindeau de motor şi făceau carambol la Ciolea. Atunci ieşea scandal mare între motorist şi frânari (ce stăteau pe ultimul vagonet). Motorişti vestiţi au fost: Preda Nicolae, Elekeş Varga, Toth Loioş, Borceay, Câmpeanu etc. Muncitori la mină erau aduşi din vestul imperiului austroungar (unguri, cehi, polonezi, slovaci, etc. şi maramureşeni). Amestec de etnii şi limbi, dar care se înţelegeau bine. Momârlanii nu erau primiţi la mine, nici nu voiau, chiar dacă salariile erau bune. Exista un economat-magazin cu produse ieftine (jumătate preţ), raţii lunare pe familie (făină, zahăr, ulei, slănină, paste, conserve). Raţia lunară era adusă cu căruţa acasă, idem lunar se aducea raţia de cărbune gratuită, lemne de foc. Colonia era gospodărită de EDIL, firmă italiană. La societatea Lonea nu se plătea chirie. Exista şi o formaţie de vidanjori care cărau noaptea conţinutul wc-urile. Exista apă potabilă la fântâni la colţul străzii şi lumină electrică în case şi pe stradă. La colţ de stradă erau cuptoare de pâine, fiecare cocea o pâine foarte gustoasă, zisă boanfă. În Dărăneşti societatea avea centrală electrică proprie de produs curent, unde era tunelul mic prin care trecea zilnic motorul cu 50 vagonete cu cărbune mărunt pentru centrală. Lângă gara Lonea Societatea avea baie comunală proprie, unde învăţătorul nostru Adorjan aducea o dată pe lună toţi elevii şcolii Jieţ să facem baie. Mare lucru, avea omul relaţii peste tot. Conducătorul minei, obării, ştaigherii, inginerii aveau vile mai vizibile, construite în apropierea minei, atât la Cimpa, la Lonea în partea dinspre Jieţ, unde locuia obărul Moldoveanu. La Cimpa locuia Mistric, la Jieţ era vila obărului Ungureanu şi o casă lungă faţă în faţă cu cârciuma

vineri, 20 septembrie 2013

lui Marioara, unde locuia obărul Iancu cu cele 3 fete nemăritate şi doi băieţi jurişti. La Lonea exista clădirea Cazinoului, dotată cu un club englezesc, crâşmă, sală de lectură, popicărie, bibliotecă, baie, biliard, sală de mese, sală de odihnă, sală de spectacole, repetiţii muzicale. După orele de serviciu, funcţionarii, şefii aici îşi petreceau timpul. La Cazinou se făceau serate, baluri, numai cu invitaţi în ţinute, costum, frac, cânta vestita orchestră Beluşeck, care avea şi fanfară, tamburină, ţambal. Duminica fanfara cânta în parc, în pavilion. Din păcate, prin anii 1945-1946, clădirea Cazinoului a fost incendiată de o mână criminală. Se pare că urmare a conflictului între românii refugiaţi din Ardealul de Nord şi ungurii localnici. De menţionat că strada principală, ce conducea prin parc spre Jieţ, avea forma crucii încârligate a Sfântului Ştefan. În afara Societăţii Lonea, mai era firma lui Goldman, ce ducea lemnul de la pădure de pe Voievodu, Taia, Cimpa, parţial prelucrat la fabrica de cherestea (Dobreşti) şi îl vindea la societatea Lonea. Goldman avea locomotive mici cu aburi cu coşul făcut mare folosind lemne în cazan. Lemnele erau aduse de pe munţi, de la Poiana Muierii la Petrila, cu funiculare construite de moţi. Directorul general al SAR Lonea, Nicolae Gavrilescu, era un mare filantrop, a dat bani pentru biserica ortodoxă şi cea unită zise în Lunca de Sus. De asemenea, a dat bani de s-a construit biserica din satul Popi sfinţită de preotul Arad, ulterior Jura Marcu. A făcut şi alte ctitorii. Paralel cu Societatea de Stat Kinstar Lonea, s-a dezvoltat mult mai puternic SAR Petroşani, firmă particulară ungaro-austriacă, care a preluat activele vechilor firme maghiare Salgotarjan şi altele. Societatea maghiară Petroşani a construit şi ea colonii muncitoreşti la Petrila (Kokosvary), Bosnia (lângă mina Petroşani-Vest), colonia mare Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni. S-au construit şi vile pentru şefi la Lupeni, Colonia, 80 de case, vile, cazinoul vestit din Lupeni, cazinoul Vulcan, vile la Aninoasa. La Petroşani a existat Cazinoul muncitoresc similar cu cel de la Lonea, salon de primire, sală de teatru modern, bibliotecă, cinematograf, restaurant, popicărie şi vestita baie comunală, parţial distrusă în prezent. A existat Cazinoul funcţionarilor inferiori pe terenul între cele două biserici catolice şi reformată, acolo era arenă de tenis şi iarna patinoar, iar pentru funcţionarii superiori era cazinoul denumit după război „Gheorghe Apostol”, dotat cu tot ce era necesar, care acum este Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”.