CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Amânată de la o
dată care ar fi trebuit să fie undeva pe la mijlocul lui septembrie la una din zilele de la sfârşitul primei săptămâni a lunii octombrie, iar apoi, din nou, pentru o alta aflată aproape de
jumătatea acestei luni, Ziua Recoltei se va sărbători la Vulcan în zilele de 19 şi 20 octombrie. Astea căzând sâmbătă şi duminică, dar nu-i exclus ca mustul şi tulburelul, însoţite de pastramă, mici, frigărui şi alte din acestea de-ale gurii, să se înşire încă de vineri pe tarabele de pe strada Preparaţiei, perimetrul în care se va petrece sărbătoarea.
Noua amânare
sau schimbare a modificării, cum le place unora s-o numească, ar fi avut loc pentru ca Ziua Recoltei de la Vulcan să nu dea cu capul de sărbătoarea similară planificată să aibă loc, acum, sâmbătă şi duminică, la Petrila în organizarea liberalilor din această zonă folclorică a Văii Jiului. „Nu am vrut să punem lumea să se împartă în două locuri, mi-a spus prin telefon primarul Gheorghe Ile, care se afla, ieri, plecat cu treburi. Să meargă şi la petrileni, dar să vină şi la noi, la Vulcan, şi după aia să zică fiecare unde i-a plăcut mai mult!”.
O fi şi acesta
motivul, dar, personal, mă gândesc că, la mijloc, o mai fi ceva care ţine de orgoliu. Anterior, Costel Avram, mai marele liberalilor din Valea Jiului, promitea că-l va lua pe primarul vulcănean din punct de vedere al organizării evenimentului. Or, cum nici pesedistului Gheorghe Ile nu-i cade prea bine când cineva se dă mai mare ca el, este posibil ca, din ambiţia celor doi titani ai politicii din Valea Jiului, să iasă ceva frumos şi la Petrila, şi la Vulcan. Gheorghe OLTEANU
Certificat energetic. Rapid şi la preţul corect.
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4623 lei 1$ = 3,2987 lei 1₤ = 5,2590 lei
Vineri, 11 octombrie 2013 Anul VI nr. 1302 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu
„Ziua Recoltei” şi ambiţiile a doi titani ai politicii din Valea Jiului
La Vulcan s-a schimbat modificarea. Ziua Recoltei nu va fi sărbătorită la finele acestei săptămâni, aşa cum a zis primarul în şedinţa de consiliu local din septembrie, ci doar la sfârşitul celei viitoare.
Director: Cătălin DOCEA
Închiriem spaţii birouri sau orice alte activităţi în zona Kaufland.
Relaţii la telefon
Relaţii la telefon
0722.779324
0751.199100
Ieri
Cartel „Alfa” a pichetat Prefectura Hunedoara
Sindicatele au reuşit să adune la acţiunea de protest de ieri, de la Deva, vreo 25 de membri de sindicat, în frunte cu Vasile Bujor, secretarul executiv „Cartel Alfa” Hunedoara.
Promisiuni nerespectate
Puţini sindicalişti şi multă linişte. Liderii de sindicat se aşteptau să adune măcar 50 de oameni, dar n-a fost să fie. Protestul face parte dintr-o serie de pichetări ale prefecturilor din toată ţara, organizate de filialele judeţene „Cartel Alfa” începând cu 1 octombrie 2013. Vasile Bujor, secretarul executiv „Cartel Alfa” Hunedoara, spune că aceste proteste sunt împotriva guvernului, care nu şi-ar fi respectat promisiunile. „Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa face acest protest ca urmare a nerespectării pactului semnat de către USL, în februarie 2012, prin care se angaja ca, în condiţiile alegerilor din toamnă lui 2012, dacă vor veni la putere, vor modifica toate legile strâmbe transformate de guvernul Boc. Iată că a trecut guvernul Ponta I - 6 luni de zile, guvernul Ponta II – 10 luni de zile, şi nu s-a întâmplat absolut nimic. Din păcate, dialogul social aproape că nu există la nivel de parteneriat social, însemnând guvern-patronat-sindicate şi aceasta este o condiţie care ne-a pus în situaţia să ieşim în stradă”, a declarat Bujor.
Vor salariu minim de 1.000 de lei
Liderul sindical mai spune că acţiunile confederaţiei vor continua. „La nivel naţional, confederaţia organizează pichetări ale prefecturilor, în fiecare zi în câte două judeţe, toată luna aceasta, 50, 70 sau 100 de sindicalişti, în funcţie de câţi pot să aducă fiecare. Protestele noastre sunt legate de nerespectarea Legii 62, şi nemodificarea ei aşa cum ne-a fost promis, aducerea salariului minim la 1.000 de lei, garantarea şi crearea unor locuri de muncă, aşa cum s-au angajat în actul de guvernare şi în campania electorală. Nu vorbesc de un milion cât au promis, dar măcar o bună parte deoarece constatăm cu stupoare că de fapt se închid întreprinderi, dispar locuri de muncă”, mai spune Vasile Bujor.
Întâlnire scurtă la Prefectură
Secretarul executiv „Cartel Alfa” Hunedoara s-a arătat cam supărat că doar sindicaliştii de la Blocul Naţional Sindical vor participa astăzi la întâlnirea de la Deva cu ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu. „Din păcate, evenimentul de mâine (astăzi, n.r.) este organizat de Blocul Naţional Sindical şi noi nu am fost invitaţi pentru a discuta cu doamna Mariana Câmpeanu şi cu reprezentaţii aleşi pentru a discuta politic despre noi locuri de muncă în judeţul Hunedoara. Dacă doar pentru Blocul Naţional Sindical se fac politici pentru noi locuri de muncă, nu avem comentarii de făcut”. Protestatarii s-au întâlnit şi cu subprefectul de Hunedoara, Vasilică Potecă, şi i-au înmânat doleanţele lor, pentru a fi transmise guvernului. Mihaela PETROŞAN
Ziarul Vãii Jiului
2 LA ORDINEA ZILEI Vineri 11 octombrie 2013
9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Reportajul zilei (r) 9:30-11:00 Oameni şi fapte-talk show (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Reportajul zilei 19:30-21:00 Linia întâi - realizator Cătălin Docea Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32). * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.
vineri, 11 octombrie 2013
Câteva aspecte de la
Şedinţa de îndată a Consiliului Local Petroşani
Ieri la Petroşani a avut loc, de la orele 15:00, o şedinţă de îndată, pe ordinea de zi fiind stabilite patru proiecte de hotărâre, toate iniţiate de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Au absentat trei consilieri locali, fapt care nu a afectat bunul mers al şedinţei, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi viceprimarul Dorina Niţă fiind, de asemenea, prezenţi. Brâncuşi - omagiat la Peştera Bolii
ANUNŢ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI
Pensionarii din sistemul minier care nu şi-au ridicat drepturile cuvenite pentru ANUL 2012 (gratuităţi energie electrică) se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaţi (minele Petrila, Paroşeni, Uricani) NUMAI PÂNĂ în data de 24.12.2013.
Conducerea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului SA
Dacă primul punct al şedinţei a vizat o chestiune tehnică, „stabilirea preşedintelui de şedinţă”, fiind propus şi aprobat – în unanimitate – consilierul local PSD Costel Postolache, la punctul al doilea a fost vorba de o rectificare de buget, necesară pentru unele plăţi care sunt de efectuat în aceste zile de către primărie. La punctul al treilea a fost proiectul de hotărâre „privind aprobarea sumei de 1.500 lei, în vederea participării consiliului local în calitate de coorganizator alături de Asociaţia de Ecologie Petro Aqua a evenimentelor dedicate sărbătoririi a 75 de ani de la sfinţirea Coloanei Infinitului, în perioada 25-27 octombrie 2013”. În nota de fundamentare a proiectului, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi explică şi care vor fi evenimentele legate de această acţiune. Astfel, pe data de 26 octombrie Asociaţia „Petro Aqua” va lansa la Tg-Jiu o carte despre istoria turnării Coloanei Infinitului la Atelierele Centrale Petroşani, un proiect mai vechi al domnilor Imre
Szuhanek şi Ovidiu Rizopol, care, iată, că s-a concretizat. Tot în aceeaşi zi, la Peştera Bolii va fi organizat un spectaculos concert de muzică folk susţinut de formaţia „Generaţia Folk” din Craiova. Toate cheltuielile legate de transportul celor 32 de persoane pe ruta CraiovaPetroşani şi retur, precum şi masa, cazarea şi tipărirea de afişe pentru acest evenment îi vor costa pe cei de la „Petro Aqua” suma de 2.400 lei, din care 1.500 lei va fi contribuţia primăriei, acest lucru fiind votat în unanimitate de către consilierii locali.
Undă „verde” pentru Varpalota
Punctul patru a fost cel mai lung discutat în şedinţă. Dar asta nu pentru că era un punct greu de înţeles sau de votat, ba din contră, ci pentru că nu se prea găseau doritori să meargă împreună cu Eduard Wersanski, consilier în Cabinetul primarului, la Varpalota în Ungaria. Proiectul de hotărâre a vizat deci „aprobarea unei delegaţii
La Aninoasa
Insolvenţa ţine referendumul pe loc
Pentru a scăpa de încadrarea de oraş şi a trece la cea de comună, primarul Nicolae Dunca vrea referendum, o schimbare care va aduce multe beneficii de ordin economic. Dacă ar fi comună, Aninoasa ar putea
oficiale din municipiul Petroşani la Varpalota în perioada 17-20 octombrie 2013”, în urma unei invitaţii făcute de primarul oraşului Varpalota, Marta Talaber, la manifestările culturale şi sportive desfăşurate în localitatea înfrăţită cu municipiul nostru. Cu această ocazie se va face şi un tur al Budapestei, inclusiv un tur al Parlamentului Ungariei, se va desfăşura printre alte competiţii sportive şi un concurs internaţional de semimaraton, iar pe parte culturală, pe lângă alte evenimente va avea loc şi un mare concert, la care vor fi prezente mai multe vedete din ţara vecină. După câteva minute de bătut pasul pe loc, în cele din urmă doi consilieri locali PSD îl vor însoţi pe Eduard Wersanski la Varpalota, ambii aflaţi la primul mandat: Florin Nicolae şi Viorel Pascu. Nu ascundem faptul că ZVJ a monitorizat foarte atent cheltuielile făcute anul acesta cu „fraţii” din Varapalota, pe care o să le facem publice, la finalul acestui an. Corneliu BRAN să acceseze fonduri europene şi să dezvolte proiecte numeroase, cum se întâmplă în tot judeţul. Însă, Legea insolvenţei nu permite acest lucru. Nicolae Dunca ar fi dorit ca, până la finele anului, să facă referendumul, dar a aflat că nu se poate. Însă nu renunţă la idee. După finalizarea insolvenţei, va face referendum şi este sigur că planurile lui vor avea succes. Dacă acum s-ar realiza referendumul şi mai apoi trecerea la modul de organizare „comună”, veniturile la bugetul local s-ar diminua, ceea ce ar fi în defavoare procesului de insolvenţă. Alina PIPAN
S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani
Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro
SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:
CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.
IMPORTANT!!!
Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
www.zvj.ro
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Ziarul Vãii Jiului
EVENIMENT
vineri, 11 octombrie 2013
În prezenţa iniţiatorului, senatorul Haralambie Vochiţoiu, şi a mai multor specialişti din geologie şi minerit,
3
Dezbaterea privind proiectul de lege legat de aurul şi argintul de la Roşia Montană s-a consumat ieri timp de şase ore la Biblioteca Universităţii Petroşani
Ieri, 10 octombrie 2013, la iniţiativa senatorului PP-DD de Valea Jiului, Haralambie Vochiţoiu, începând cu orele 10:00, la Biblioteca Universităţii din Petroşani a avut loc dezbaterea proiectului de lege privind „unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea facilităţii dezvoltării activităţilor miniere din România”, iniţiat de Guvernul României prin Premierul Victor Ponta.
Vorbitori de calitate Aşa cum se ştie, acest proiect de lege şi dorinţa de a se exploata aurul de la Roşia Montană de către societăţile Gabriel Resources Ltd. şi Roşia Montană Gold Corporation SA au creat până acum numeroase controverse, ţara şi politicienii împărţindu-se în două tabere, pro şi contra. Totuşi, consemnăm că, pentru prima dată după 23 de ani, este primul proiect serios supus dezbaterii publice. La dezbaterea de la Biblioteca Universităţii din Petroşani nu au lipsit reprezentanţii RMGC, specialişti din minerit şi din geologie (îl amintim în mod special pe profesorul univ. Buia! un geolog desăvârşit!), profesori universitari şi cadre ale Universităţii din Petroşani (printre care rectorul Aron Poantă şi şeful Senatului Universităţii, Ilie Răscolean), membri ai PP-DD, filialele din Valea Jiului, PDL, PSD, PNL, consilieri judeţeni şi locali, viceprimarul municipiului Petroşani, Dorina Niţă, reprezentanţi ai sindicatelor miniere „Muntele” şi „Huila”, specialişti şi funcţionari din toate domeniile, inclusiv din SSM, reprezentanţi ai unor ONG-uri şi asociaţii din Valea Jiului, studenţi, pensionari şi cetăţeni din câteva localităţi din Valea Jiului. Chiar dacă în sală erau foarte mulţi membri sau simpatizanţi ai unor partide, dezbaterea nu s-a dorit a fi una politizată, senatorul Haralambie Vochiţoiu chiar atrăgând atenţia unor vorbitori, mai voalat e adevărat, că au politizat anumite discursuri, ideea dezbaterii în sine fiind aceea de a elucida dacă această exploatare a aurului şi argintului de la Roşia Montană în condiţiile propuse prin proiectul de lege iniţiat de Guvern e benefică sau nu pentru ţară şi cetăţeni. Din discursurile şi argumentele prezentate de 90% dintre vorbitori, calate în mare parte pe problemele tehnice de exploatare şi mai puţin pe problemele ecologice şi sociale, am dedus că cei mai mulţi sunt de acord cu exploatarea aurului şi argintului de la Roşia Montană, în condiţiile propuse de guvern, înţelegând de la vorbitori că în timp Statul Român ar câştiga circa 70% din această afacere, procent deloc de neglijat. Totuşi, pe de altă parte, rămâne chestiunea ecologică a problemei, ce se va întâmpla în acel perimetru în timpul şi după exploatare, care va fi efectul cianurilor folosite şi, evident, siguranţa lacurilor de decantare vizavi de oameni şi de mediul înconjurător. Dacă, din punct de vedere tehnic, au vorbit şi au prezentat toate datele o serie de specialişti în minerit şi geologie, oameni grei cu multă experienţă acumulată în decursul anilor, din punct de vedere ecologic nu s-a dezbătut nici 10% din timp. Ceea ce denotă că încă mai trebuie dezbătut proiectul şi din punct de vedere ecologic, lucrurile la acest capitol fiind destul de subţire prezentate, argumentate şi studiate. Poate că şi Comisia Specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, din care face parte şi senatorul Haralambie Vochiţoiu, chiar la nivel de vicepreşedinte a comisiei, va trebui să se axeze în scurtul timp care a mai rămas şi pe acest aspect, nu de altceva dar e mai bine să sufli de două ori în ciorbă ca să nu te arzi mai apoi. Tot ca şi o concluzie, câţiva dintre vorbitori au subliniat şi faptul că nu este corect ca acest proiect să ajungă să fie supus la vot în Parlamentul României, în condiţiile în care din punct de vedere legislativ există legi care să
acopere acest demers.
Haralambie Vochiţoiu, senator PP-DD de Valea Jiului: „(…) Eu cred că Universitatea din Petroşani, absolvenţii de-aici şi cadrele didactice, din păcate, nu prea au fost implicate la această dezbatere publică. De aceea consider că este timpul ca şi ele să fie implicate de-acum înainte în această deliberare (...). Consider că în această dezbatere trebuie să fie mai mult implicaţi oamenii de ştiinţă şi specialiştii, şi mai puţin politicienii. Iar dacă în urmă cu 17 ani, când a început proiectul, lucrurile ar fi început aşa cum se întâmplă acum, astăzi deja proiectul era în plină desfăşurare (...). Proiectul acesta, contractul între Guvernul României şi Gold Corporation, a fost un document pe care Guvernul României nu l-a asumat, din păcate, ci l-a trimis Parlamentului României. Acest contract dintre guvern şi Roşia Montană va fi legiferat printr-o lege. Acesta este proiectul de lege care conţine toate detaliile acestui contract. Aici compania ne spune care sunt rezervele de minerale estimate în urma explorării deja făcută, care sunt beneficiile estimate ale Statului Român, care sunt beneficiile estimate ale companiei, care sunt riscurile de mediu, care sunt garanţiile pentru riscurile de mediu şi altele. Sunt amănunte şi de ordin juridic, tehnic, de mediu, de asta toate ministerele guvernului au avut acces la acest contract şi la acest document, toate ministerele României trecând şi prin faţa comisiei speciale, prezentându-ne punctul de vedere, inclusiv Ministerul Cultelor şi Culturii, dl. ministru Barbu, expunându-ne vestigiile arheologice de-acolo, cum vor fi puse în valoare şi cum vor fi salvate. De asemenea, d-na Rovana Plumb, ministrul Mediului, dl. Şova, ministrul Marilor Proiecte, dl. Vosganian, ministrul Economiei, toţi au trecut pe la comisia specială şi şi-au prezentat punctele de vedere. Săptămâna aceasta se încheie dezbaterea publică şi de asta am vrut să fie implicată şcoala mineritului românesc, adică Facultatea de Mine şi absolvenţii şi cadrele didactice de-aici. Săptămâna viitoare noi, cei din comisie, vom lucra la un raport, rolul meu de azi, de la această dezbatere fiind unul de arbitru, ca să spun aşa, de om care vrea să afle argumentele pro şi contra acestui proiect. Eu o să mă abţin astăzi să-mi spun părerea, chiar dacă am un punct de vedere, doar părerea dumneavoastră este azi importantă (…)”.
Horia Avram, vicepreşedinte de mediu la RMGC, absolvent al Universităţii din Petroşani, angajat al RMGC din martie 2003: „(…) Salut iniţiativa domnului senator pentru a organiza această dezbatere. Sunt aici împreună cu colegi de-ai mei pentru a vă răspunde tuturor îngrijorărilor, bineînţeles mai mult cele de natură tehnică, pentru că pe lege mai puţin o să ne putem exprima, noi suntem ingineri şi ne pricepem mai bine la partea tehnică. Contribuţia noastră la acest proiect de lege trimis de guvern către Parlamentul României a fost să ne asigurăm că proiectul nostru trimis către autorităţile române încă din 2004 se reflectă în acest proiect de lege. Vorbesc aici de beneficiul pentru România, de locurile de muncă create, de garanţiile de mediu, de garanţiile pentru conservarea patrimoniului sau investiţiile pe care ni le-am asumat pentru dezvoltarea durabilă a Munţilor Apuseni”. Aron Poantă, rectorul Universităţii din Petroşani: „(…) Sper că ceea ce se va întâmpla azi aici vor fi nişte dezbateri fructuoase, exprimate de către specialişti. Eu nu mă pot pronunţa astăzi deoarece pregătirea mea este de altă natură. Sunt pregătit şi eu, dar nu în domeniu, şi atunci îmi ofer ajutorul în a asigura locaţia în care să se desfăşoare această dezbatere (…). Vreau
doar să doresc succes dezbaterii care va urma”.
Puiu Horea, fost director general în cadrul Ministerului Economiei, director, reprezentant RMGC: „(…) Mă mir cum de atâţia senatori, atâţia deputaţi, atâţia membri ai guvernului nu înţeleg acest proiect! Dragi colegi şi domnilor specialişti, rezervele de substanţe minerale ale României la vremea aceea au aparţinut Statului Român. Atunci când s-a semnat asocierea între Statul Român şi o firmă privată, indiferent cum se numeşte ea, pentru prospectarea, explorarea şi apoi exploatarea şi valorificarea substanţelor minerale utile, în speţă aurul şi argintul, în perimetrul concesionat de ANRM, în Republica România exista un Parlament ales, în Republica România exista un Guvern, care era susţinut de o majoritate parlamentară, aşa cum şi acum în ţară există un Parlament şi un Guvern. La vremea acelui an, Statul Român dacă era interesat prin acel guvern şi acel parlament, spunea nu închidem exploatările miniere începute înainte de 1989 în perimetrul aurifer în Munţii Apuseni, pentru că interesul Guvernului României şi al Parlamentului României este de a investi în continuare acolo, avem bani şi exploatăm noi singuri zonele acestea. Atunci însă s-a întâmplat altceva, guvernul de-atunci a decis această asociere prin instituţiile abilitate ale Statului Român. Nu înţeleg acum de ce se revine la începuturi. Tot timpul, domnule senator, am fost obişnuit în ultimii ani, ciclic, ca în momentul când vine altcineva în fruntea bucatelor să meargă înainte dar privind înapoi. Or, domnule senator, să transmiteţi - că noi suntem cei care vam trimis acolo – că atâta timp cât cei care ne conduc vor merge înainte şi vor tot privi înapoi, vor da cu capul de toate greutăţile şi nu vor vedea linia drumului pe unde merg. Vreau să vă spun că existau două mari soluţii: 1. Statul Român să exploateze din bani publici acest zăcământ. Atunci problema se pune altfel şi este o altă discuţie. Trebuie să vedem cât ne costă ca ţară, dacă putem să investim. 2. Statul Român nu vrea să mai investească bani în exploatarea acestui zăcământ. Deci, e o altă discuţie. În acest caz, Statul Român trebuie să vină în faţa poporului şi să spună: pentru a ecologiza zona din Munţii Apuseni, după calculele de la nivelul anului 2001, făcute de specialişti – chiar şi de la Institutul din Petroşani – era nevoie de aproximativ 750 de milioane de dolari, bani pe care Statul Român trebuia să-i investească. Acolo oricum era o zonă poluată încă înainte de a se începe acest proiect (…)”.
Bebe Offenberg, şef serviciu în cadrul CONVERSMIN „(…) Această cantitate de aur şi de argint care se extrăgea era iniţial cumpărată, în marea ei parte, de către Banca Naţională a României. Începând din anul 2001 Banca Naţională a României a sistat cumpărarea acestor cantităţi de aur printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului României, nr. 190, republicată şi în anul 2004. În această situaţie, Compania MINVEST Deva s-a văzut fără piaţa principală de desfacere asigurată, ca atare nu putea să vândă aurul în altă parte. Preţul aurului şi cuprului la vremea respectivă era foarte scăzut, astfel că această companie românească a ajuns la nişte indicatori foarte nefavorabili, încet, încet ajunsă la închidere (…)”. Corneliu BRAN
www.zvj.ro
4
SPORT
Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 octombrie 2013
Fotbal. Liga a IV-a
Etapă interesantă Etapa de mâine din Liga a IV-a de fotbal se anunţă a fi atractivă. Jiul Petroşani va avea un meci greu, mâine, pe teren propriu în compania revelaţiei CNS Cetate Deva. Marin Tudorache, managerul echipei, spune că nu se pune problema victorie. „Pentru noi important este faptul că reuşim să ne prezentăm la aceste meciuri, şi nu rezultatul. Să ştiţi că nu este puţin lucru nici pentru foştii jucători care au evoluat în prima ligă, Damian Militaru care a jucat în Liga Campionilor să stea şi să vândă bilete la poartă, dar facem asta din dragoste pentru Jiul. Vrem ca Jiul să existe. Să nu uităm că jucătorii aceştia fac fotbal de plăcere. Sau, cu alte cuvinte, fac muncă patriotică, aşa că nu contează ce rezultat va fi sâmbătă, important este să fim acolo pe teren”, a declarat Tudorache. Haţeganii întâlnesc în acest weekend Victoria Călan, echipă clasată pe locul 12 după primele şapte etape. Egalul obţinut în extremis la Deva nu le încurcă, decât momentan, planurile „zimbrilor” de la Haţeg. Antrenorul principal al Retezatului, Flaviu Itul, crede că tot echipa sa păstrează principala şansă la prima poziţie, dar îndeamnă la prudenţă şi atenţie. Căzuţi pe locul secund, la un punct în spatele celor de la CS Vulcan, cei de la Retezatul Haţeg rămân încă neînvinşi în campionat, dar nu disperă. Sunt conştienţi că toate echipele se vor mobiliza în plus în meciul direct, dar au încredere că vor reveni în fotoliul de lider. „Anul acesta campionatul va fi unul extrem de disputat. Toate echipele se vor mobiliza mai mult în faţa noastră, aşa cum a făcut-o şi Cetate aşa că
vom mai întâmpina destule dificultăţi până să ajungem să ne îndeplinim obiectivul declarat. Bineînţeles, până la urmă aşa este şi normal şi asta nu înseamnă decât că va creşte valoarea întrecerii, cel mai bun va câştiga la final, doar prin ceea ce a reuşit pe teren” , a spus Itul. Universitatea Petroşani va juca acasă cu Gloria Geoagiu. Inter Petrila după ce a jucat în Cupa României cu Hercules va avea ocazia să-şi ia revanşa în campionat în faţa aceleiaşi echipe. „Pentru noi toate meciurile sunt grele. Ne dorim să-l câştigăm, dar trebuie să şi putem. E clar că vrem cele trei puncte”, a declarat antrenorul lui Hercules, Dan Voicu. Minerul Uricani va juca duminică cu Şoimul Băiţa. Liderul CS Vulcan se va deplasa la Metalul Crişcior. Toate meciurile încep de la ora 11:30.
Etapa de mâine, 12 octombrie:
CSA Aurul Brad - CSM Dacia Orăştie; „U” Petroşani - Gloria Geoagiu; CFR Simeria - Aurul Certej; Retezatul Haţeg - Victoria Călan; Jiul Petroşani CNS Cetate Deva; CS Inter Petrila - Hercules Lupeni; Metalul Crişcior - CS Vulcan; Minerul Uricani - Şoimul Băiţa.
Fotbal
Automobilism. S-a stabilit:
Nu se mai ţine „Cupa Hunedoarei”
Sancţiuni mai blânde
Comisia de Disciplină din cadrul Asociaţiei Judeţene de Fotbal a fost mai blândă cu jucătorii şi a dat sancţiuni mai blânde săptămâna aceasta. Doar delegatul Ioan Dobroaia de la Mureşul Pricaz a luat trei jocuri suspendare pentru jigniri şi ameninţări la adresa arbitrului după terminarea jocului şi refuzul de a semna raportul de arbitraj.
Rugby
Ştiinţa, 65 de ani de existenţă
Alexandru Lupu, antrenorul echipei de rugby Ştiinţa Petroşani, a anunţat că, din motive financiare, echipa nu s-a mai înscris şi în Campionatul Naţional de Rugby în 7. Astfel, studenţii beneficiază de o mini-vacanţă bine meritată, urmând ca în luna noiembrie să joace în Cupa României. În prima fază a acestei competiţii,
www.zvj.ro
În acest weekend la Hunedoara ar fi trebuit să aibă loc Cupa Hunedoarei ce conta pentru Campionatul Judeţean de Raliuri. La acest eveniment ar fi trebuit să participe cei mai îndemânaţi piloţi din zonă, numai că aceştia nu se vor mai prezenta. Oficialii de la ACR Hunedoara au făcut eforturi pentru a obţine aprobarea pentru acest concurs, care ar fi avut probe speciale de îndemânare chiar în centrul oraşului, însă în cele din urmă totul a căzut. Astfel că până la anul piloţii din judeţ vor lua vacanţă cu sau fără voia lor, alte competiţii ce erau prevăzute în calendar fiind anulate.
echipa din Valea Jiului va juca în compania unui adversar mai slab cotat, iar în cazul unei calificări va întâlni o grupare din Superligă. Jucătorii unicei echipe de rugby din judeţ au intrat la începutul acestei săptămâni în posesia primei restante de 600 de lei şi a unui bonus pentru egalul reuşit cu Poli Iaşi, un prim
motiv de bucurie pentru rugbiştii Ştiinţei Petroşani. Anul acesta, gruparea din Dealul Institutului va împlini 65 de ani de la înfiinţare.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
Ziarul Vãii Jiului
DIN JUDEŢ
vineri, 11 octombrie 2013
În firme din Haţeg
19 muncitori la negru În această săptămână, în timpul controalelor Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Hunedoara, la două firme din Haţeg, inspectorii au descoperit 19 persoane care lucrau fără forme legale de angajare. 30.000 de lei amendă
În primul caz, a fost identificată o firmă din Haţeg care, la punctul de lucru din Nălaţvad, folosea trei persoane la negru. „Din fişele de identificare completate de trei persoane găsite la muncă (...) a rezultat faptul că două îşi desfăşurau activitatea încă din luna iulie a anului curent, iar a treia de la începutul lunii curente. Reprezentantul angajatorului nu a putut prezenta nici contractele individuale de muncă ale celor trei muncitori găsiţi la punctul de lucru şi nici nu a transmis în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic con-
Chiar dacă prefectul e din Lupeni, acţiunea se petrece la Deva, nu în Valea Jiului…
Premianţii fără premii
Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara susţine, începând cu această săptămână, un proiect generos, de recompensare a cetăţenilor hunedoreni ocoliţi, de obicei, de premii şi recompense. Astfel, în fiecare săptămână, un hunedorean va primi recunoştinţa comunităţii pentru lucrurile deosebite pe care le-a făcut.
Proiectul social „Premianţii fără premii” este iniţiat de Dan Terteci, directorul Cancelariei Prefectului, împreună cu mai mulţi voluntari, şi se vrea o modestă răsplată din partea societăţii pentru valorile noastre, cele autentice. Momentul de debut al proiectului va fi
La Simeria
Arta însufleţeşte natura
În perioada 19-20 octombrie, la Simeria, va avea loc primul workshop gratuit de fotografie din Parcul Dendrologic din localitate. Evenimentul este organizat de Grupul Voluntar de Sprijin al Arboretumului Simeria, împreună cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice din localitate, sub deviza „Arta însufleţeşte natura”.
Potrivit organizatorilor, evenimentul are trei componente. Prima dintre ele, un workshop gratuit de fotografie, va aborda teoretic şi practic teme ca Lumina în fotografie, LowLight ori Fotografia MACRO. Partea teoretică va fi susţinută de lectorii Cosmin Someşan şi Andrei Rosetti, iar pentru partea practică participanţii vor fi organizaţi pe
tractele de muncă. În plus de aceasta, nu a putut prezenta nici evidenţa timpului de muncă, statele de plată aferente drepturilor salariale, certificatele medicale necesare la încadrarea în muncă, evidenţa şi planificarea concediilor”, a declarat Sorin Istrate, purtătorul de cuvânt al ITM Hunedoara. În acest caz, angajatorul a fost sancţionat cu 30.000 lei amendă şi s-au dispus o serie de măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate. „Deşi angajatorul a refuzat semnarea procesului verbal de control şi a celui de contravenţie, sancţiunea îi va fi opozabilă conform sâmbătă, 12 octombrie. La ora 11, în prevederilor legale”, faţa statuii lui Decebal din centrul spune Sorin Istrate. municipiului Deva (în faţa Centrului Cultural „Drăgan Muntean”) este Plângere penală aşteptată o fată minunată, care a dus Tot în Haţeg, un alt caz drapelul naţional la înălţime în cele depistat în timpul conpatru zări. „Îi vom da diploma, pe troalelor ITM Hunedoara a care vor semna toţi cei prezenţi, şi fost la o firmă care are vom sta de vorbă cu ea. Ce ziceţi, arătăm lumii că ne unim şi pentru valo- puncte de lucru în oraş şi rile noastre, pentru românii frumoşi şi în Timişoara, şi la care inspectorii au descoperit valoroşi!?”, spun organizatorii. Acest proiect, mai spun organizatorii, „vă invită să ieşim în stradă, de data asta nu pentru a protesta, ci pentru a mulţumi necunoscuţilor care, prin munca lor, prin ceea ce fac, prin preocupările lor, ne dau motive de mândrie. Propunerea este ca în fiecare sâmbătă să ne vedem în centrul Devei, la statuia ecvestră a lui Decebal. Vom invita de fiecare dată un om valoros, care prin munca lui, strădaniile lui, face ca România să existe. Vom merge acolo să-l cunoaştem, să-i mulţumim că există şi să-i strângem mâna în semn de preţuire şi respect”. (Mihaela PETROŞAN)
grupe şi vor fi îndrumaţi de fotografi cu renume. Apoi, va fi o prezentare de produse Nikon România. La final va fi organizată o expoziţie de fotografie şi un concurs cu premii. Evaluarea fotografiilor înscrise va fi asigurată de un juriu prezidat de prof. univ. dr. Ştefan Dorel Găină Gerendi. „Expoziţia de fotografie va fi urmată de o licitaţie deschisă pentru vânzarea fotografiilor în scopul strângerii de fonduri pentru refacerea vechii ceainării din Parcul Dendrologic Simeria. Data limită de trimitere a formularelor de înscriere şi a portofoliului este 15 octombrie 2013. Înscrierea în concursul de fotografie nu este condiţionată de participarea la lucrările worksop-ului”, informează organizatorii. Mai multe informaţii despre eveniment, cât şi regulamentul workshopului pot fi consultate pe http://www.icashd.ro sau http://www.facebook.com/groups/par culdendrologicsimeria/. Mihaela PETROŞAN
5
mai multe nereguli. Prima şi cea mai importantă a fost că la punctul de lucru din Haţeg au fost descoperite patru persoane care au declarat că se aflau în „probă de lucru”, unele chiar de peste două săptămâni. „Pentru a se înţelege mai bine aspectele legale, menţionăm că nu poate exista perioadă de probă fără existenţa unui contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi înregistrat în aplicaţia ReviSal.”, precizează Sorin Istrate. Din alte documente prezentate la control şi din Registrul de zilieri a reieşit că în cursul anului curent au mai fost folosite alte 12 persoane, pe diferite intervale de timp şi activităţi, atât la punctele de lucru din Haţeg, cât şi la cel din Timişoara. „Administratorul a încercat să se prevaleze de prevederile Legii 52/2011 - Legea zilierilor pentru a se eschiva de la plata contribuţiilor către bugetele de asigurări sociale aferente contractelor de muncă. Legea menţionată stipulează că zilierii pot presta doar activităţi cu caracter ocazional în următoarele domenii: agricultură; vânătoare şi pescuit; silvicultură, exclusiv exploatări forestiere; piscicultură şi acvacultură; pomicultură şi viticultură; apicultură; zootehnie; spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural; manipulări de mărfuri; activităţi de întreţinere şi curăţenie. Activităţile pentru care erau folosite aceste persoane nu erau conforme cu domeniile de activitate stipulate în lege şi nici nu aveau un caracter ocazional”, a mai spus purtătorul de cuvânt al ITM Hunedoara. Administratorul firmei s-a ales cu plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Haţeg. De asemenea, au fost dispuse şi măsuri de remediere a deficienţelor, societatea rămânând în atenţia inspectorilor de muncă. Mihaela PETROŞAN
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
6 ACTUALITATE
vineri, 11 octombrie 2013
Un tânăr din Vulcan
A deschis sezonul accidentelor rutiere din zona turnurilor de apă ale Termocentralei Paroşeni
Ieri dimineaţă, peste drum de turnurile de răcire ale Termocentralei Paroşeni putea fi văzut un autoturism Fiat Albea tras pe stânga, în direcţia de mers spre Lupeni. Ciudat loc
de parcare şi-a mai găsit ăsta, şi-or fi zis unii şoferi care au trecut pe lângă autovehiculul care, la prima vedere, părea să fie sănătos. Dar, privit din faţă, îţi sărea imediat în ochi vătămătura gravă pe care o purta la aripa din faţă stânga.
Tânărul care
condusese autoturismul până-n jurul orei zece şi jumătate când s-a petrecut accidentul spune că mergea către
Lupeni, când un alt autoturism, tot un Fiat roşu ca al său, pare-se, care rula în faţa lui i-ar fi tăiat calea sau ar fi încetinit rapid. În condiţiile astea, el a fost nevoit să tragă volan stânga, a derapat şi a ajuns în zidul din partea stângă a drumului. De unde a ricoşat înapoi pe asfalt. Airbegul l-a ferit pe şofer de un contact mai sănătos cu volanul, dar, totuşi, tânărul s-a ales cu capul spart după ce acesta a făcut cunoştinţă cu partea de sus a parbrizului.
Poliţistul de la Rutieră
care a investigat evenimentul rutier este, însă, de altă părere. El este sigur că tânărul şofer a condus cu viteză şi că nu a ţinut seama că, în zona turnurilor, şoseaua era umedă. În consecinţă, a pierdut controlul volanului, iar autoturismul necontrolat şi-a
Astăzi, la Deva
Poveşti din America de Sud
Astăzi, la sediul Direcţiei Judeţene de Sport şi Tineret (DJST) Hunedoara din Deva, va avea loc o prezentare a unei experienţe de voluntariat uimitoare, desfăşurată în America de Sud. Evenimentul este organizat de Asociaţia pentru Dialog, Cultură şi Sport şi susţinut de DJST Hunedoara.
Vernisaj
Zilele de 11 şi 12 octombrie sunt marcate de Ziua Educaţiei Nonformale (ZEN), un proiect naţional de promovare a acestui tip de educaţie. Cu acest prilej, în cadrul evenimentului de la Deva va fi prezentată o informare referitoare la Serviciul European de Voluntariat, urmată de un vernisaj de fotografie, „Poveşti din America de Sud”. La eveniment participă Lorintz Szell, directorul executiv al DJST Hunedoara, şi voluntari ai proiectului Rainbow of Change (Rosario, Argentina) - Radu Ionescu (Bucureşti), Petra Cîrdei (Rădăuţi) şi Radu
www.zvj.ro
pus în gând să-şi încerce puterea tablei cu cea a pietrei. Un tinichigiu auto sosit la faţa locului a evaluat pagubele şi i-a calculate rapid băiatu-
Tîrnăcop (Deva).
O experienţă de viaţă
Timp de cinci luni, opt tineri români au trăit în America de Sud, mai exact în Rosario, Argentina. Au lucrat cu copii din mahalalele sărace de la marginea oraşului, au învăţat despre tradiţiile şi obiceiurile indigenilor, au savurat frumuseţea locurilor şi au gustat din bunătăţile locale. Au făcut voluntariat. „A fi voluntar înseamnă, în primul rând, să te descoperi pe tine. Poate crezi că te cunoşti foarte bine,
lui cam cât trebuie să scoată din buzunar pentru reparaţii: în jur de cincizeci de milioane de lei vechi. Gheorghe OLTEANU
Ziua Educaţiei Nonformale este un eveniment naţional aflat la a treia ediţie şi va fi organizat anual. Scopul evenimentului este să promoveze învăţarea pe tot parcursul vieţii prin metode de educaţie nonformală care pot fi aplicate indiferent de vârstă, educaţie, gen, poziţie socială etc.
dar a fi departe de casă, de familie, de prieteni, a fi într-un mediu complet nou îţi va demonstra că încă te poţi surprinde. Poţi să descoperi că ai abilităţi pe care nu credeai că le ai. Pentru toate astea îţi trebuie curaj”, s-a destăinuit Radu Tîrnăcop.
Pasiune şi entuziasm
Prin Serviciul European de Voluntariat (SEV) tinerii pot face stagii de voluntariat într-o altă ţară - ţări participante la program, ţări din vecinătatea UE sau alte ţări partenere din lume. „Pentru un tânăr voluntar, SEV reprezintă o adevărată experienţă de învăţare. Dincolo de faptul că se implică într-o altă comunitate, voluntarul SEV are şansa de a descoperi o altă cultură, o altă realitate decât cea din ţara sa. Mai mult decât atât, voluntariatul în context SEV îi oferă acestuia ocazia de a se cunoaşte pe sine”, sunt de părere specialiştii SEV. Mihaela PETROŞAN
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
ACTUALITATE
Piaţa Agroalimentară din Vulcan:
vineri, 11 octombrie 2013
Emoţii şi îngrijorare înaintea inaugurării Prelatei Verzi
Deocamdată, precupeţii din piaţa din Vulcan îşi expun fructele şi legumele tot pe tarabele scoase la aerisit în perioada în care s-a lucrat la renovarea de acum binecunoscutei Prelate Verzi.
Cum şi
interiorul acesteia a fost deja dat gata, este de aşteptat ca foarte curând negustorii să-şi mute înăuntru calabalâcul. Lucru care ar fi de aşteptat ca să-i bucure pe oameni. Da, într-adevăr, pe de o parte îi bucură, dar pe cealaltă îi îngrijorează. Bucuria lor este că, la iarnă, în interiorul prelatei va fi cald şi bine, ca-n poveşti, dar, când se gândesc cu ce preţ va fi asta, îi ia de pe acum cu tremuratul.
7
Până ca prelata să nu fi fost
dotată cu pereţi, precupeţii de legumefructe plăteau cinci lei pentru fiecare masă pe care îşi înşiră exponatele scoase la vânzare. Cum nici până acum nu au fost înştiinţaţi despre vreo licitaţie şi nici despre preţul de la care va porni aceasta, prin cap le trec fel de fel de gânduri rele. Mai ales că unii dintre ei deţin două sau trei astfel de tarabe. Cei care au fost daţi afară pe perioada lucrărilor speră ca tot ei să aibă întâietate când se va pune problema alocării locurilor din interior. Am auzit asta de la câteva fete cărora le este oarecum teamă că babele care vând la vechile tarabe din faţa aprozarului de lângă barul-bombă au luat deja startul şi sunt pregătite să sară cu banul şi le ia locul.
Ce-o fi se va vedea
în câteva zile, pentru că, la finele săptămânii viitoare, primarul Gheorghe Ile intenţionează să-şi pună eşarfa tricoloră şi să inaugureze lăcaşul. Căruia, iaca, i s-a
găsit o bubă chiar acum în prag de deschidere. Marginile de afară ale prelatei se dau la o parte la orice adiere de vânt, iar iarna, pe locurile libere de termopan anume lăsate aşa, pentru asigurarea aerisirii, va intra sigur frigul (vezi pozele). Dar, cum vremea frumoasă pare să mai ţină, nu ar fi de mirare ca şi problemei ăsteia să i se găsească o soluţie. Că doar Pregoterm-ul e plin de capete inginereşti. Gheorghe OLTEANU
Vizita primarului Viorel Arion în China
Hunedoara se va înfrăţi cu un mare oraş chinez
La sfârşitul lunii septembrie, primarul Hunedoarei, Viorel Arion, a avut ocazia de a efectua o vizită specială în China, în zona de origine a celui mai mare filosof chinez, Confucius. În timpul vizitei, primarul Hunedoarei a reuşit să iniţieze o serie de demersuri pentru înfrăţirea Hunedoarei cu oraşul chinez Quzhou.
Cursuri de chineză
Vizita în China a fost posibilă datorită unei invitaţii a Institutului Confucius, cu care Hunedoara a iniţiat o colaborare deosebită, care va permite celor care doresc să urmeze cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie chineză. „La Hunedoara avem acum cea mai nouă filială a Institutului Confucius din Cluj Napoca. Din 15 octombrie la Colegiul Traian Lalescu, la Colegiul Iancu de Hunedoara şi la Biblioteca municipală Hunedoara vor fi deschise trei clase de predare a limbii chineze, cu cursuri despre tradiţii şi artă chineză. Vor veni doi profesori de limbă chineză, care vor locui în Hunedoara”, a declarat primarul Viorel Arion.
O perspectivă deosebită de colaborare
Deplasarea în China a însemnat şi participarea la un eveniment, aniversarea a 2.564 de ani de la naşterea filosofului
Confucius. La eveniment au mai participat delegaţii din Spania, Statele Unite ale Americii, Rusia, Finlanda şi Coreea de Sud. Programul deplasării a cuprins o vizită în Shanghai, în 22 şi 23 septembrie, una în Hangzhou, în 24 şi 25 septembrie, şi ultima în Quzhou, între 26 şi 29 septembrie. La seminarul organizat la Quzhou au participat, din partea gazdelor, studenţi, oficiali şi locuitori din zonă. „A fost un moment deosebit, mai ales că lucrările acestui seminar dedicat lui Confucius au fost conduse de cel de-al 75-lea descendent al marelui filosof chinez”, a declarat primarul Hunedoarei. Legat de posibila înfrăţire cu marele oraş Quzhou, care are 2,4 milioane de locuitori, primarul Hunedoarei, Viorel Arion, spune că a stabilit, împreună cu primarul din localitatea chineză, să se facă un schimb de scrisori de intenţie în vederea colaborărilor viitoare. Mihaela PETROŞAN
www.zvj.ro
8
DIVERSE
La ce mai este cerută părerea specialiştilor dacă nu se ţine cont de ea?!
Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 octombrie 2013
Pentru mineritul Văii Jiului există soluţii, dar nu şi intenţii de salvare a lui. Politicul faultează soluţiile specialiştilor în domeniu
Cu ocazia dezbaterii moţiunii pe minerit şi energie, Constantin Niţă, ministrul Energiei, a cerut autorităţilor din Valea Jiului prezentarea unui set de soluţii pentru menţinerea activităţii miniere în Valea Jiului. La iniţiativa Consiliului Local Petroşani s-a realizat atunci un workshop, la care au fost invitaţi experţi din toată ţara în domenii tangente cu cel al mineritului, s-au prezentat soluţiile către parlament şi ministere. De atunci, nicio veste bună.
Politicieni indecişi De fapt, guvernul nu era interesat de soluţii, vroia doar să mai tragă de timp, pentru că, în definitiv, nu îşi doreşte decât declarativ salvarea industriei extractive din Valea Jiului. Monica Iacob-Ridzi a fost parlamentarul care a mediat comunicarea rezultatelor workshopului către decidenţii politici, dar răspunsul Ministerului Energiei a fost unul de respingere şi dezinteres faţă de toate soluţiile şi recomandările experţilor, nu puţine la număr. Iată cum, cu toate eforturile specialiştilor, se dovedeşte faptul că industria Văii şi a ţării întregi are la bază, în primul rând, decizia şi interesul politic. Ministerul cataloghează activitatea Complexului Energetic Hunedoara ca având un rol important în creşterea activităţii economice, în vederea privatizării. Asta nu ar fi rău, dar de la Bucureşti sunt semnale clare: insolvenţa este singura soluţie, aceasta însemnând reducerea activităţii.
Creşterea capacităţii de producţie energetică a termocentralei Paroşeni Dacă răspunsul guvernanţilor faţă de mineritul Văii îl ştim deja, privatizare sau insolvenţă, iată care sunt soluţiile experţilor. Prezentăm aceste soluţii pentru a demonstra că ele există, ar putea fi aplicate, dar nu sunt preferate. În primul rând, se apreciază că trebuie regândită legislaţia, în aşa fel ca resursele minerale, terenurile de la suprafaţă ş.a. să se constituie în capital, ca participaţie a statului român în diferite asocieri cu investitorii privaţi, în sensul flexibilizării redevenţelor şi a taxelor legate de resursele naturale, în favoarea statului român. Aceasta referitor la intenţia de privatizare a sectorului minier, pe care specialiştii nu o resping. Să nu uităm că, la început, industria minieră aşa a şi funcţionat. Specialiştii mai consideră oportună reînfiinţarea unui Departament în cadrul Ministerului Economiei care să se ocupe de gestionarea exploatării şi valorificării superioare a resurselor minerale utile. Această decizie ar fi şi un semnal pentru investitori că există o strategie de exploatare a resurselor minerale utile în România. Specialiştii propun înfiinţarea unui fond de stabilizare, alimentat cu resurse financiare provenite din valorificarea zăcămintelor de resurse naturale, cu rolul de a diminua din impactul fluctuaţiilor preţurilor pe piaţa resurselor, din care fond se pot extrage cote bine reglementate pentru sănătate, educaţie şi infrastructură. De asemenea, s-a sugerat şi înfiinţarea unui oficiu de contabilitate a investiţiilor, cheltuielilor şi veniturilor din domeniul resurselor, în vederea stabilirii produsului naţional net ecologic - care poate fi şi un indicator economic al unei „dezvoltări durabile”. Specialiştii vor şi responsabilizarea factorilor decidenţi. Modificarea legislaţiei în sensul unor salarii stimulative ale persoanelor implicate în procesul de gestionare a resurselor naturale şi creşterea la nivel descurajant a pedepselor, pe măsura prejudiciilor aduse interesului naţional, şi formarea de mecanisme de recuperare a pagubelor produse. Dacă legislaţia ar fi prevăzut acest lucru, politicul nu ar fi ajuns să ru-
www.zvj.ro
ineze industria minieră din Vale. Crearea unor mecanisme care să elimine firmele intermediare de „consultanţă” de la negocierea contractelor dintre statul român şi companiile miniere străine şi încurajarea capitaliştilor autohtoni pentru a investi în domeniul exploatării şi valorificării resurselor naţionale este o altă idee lansată de specialişti. Susţinerea formării specialiştilor cu studii universitare în domeniul extragerii şi valorificării resurselor şi revigorarea cercetării prin stimularea universităţilor de profil din România. S-a evidenţiat faptul că nu întotdeauna proiectarea şi realizarea închiderii minelor au fost gândite într-un mod responsabil, în sensul redeschiderii eficiente a acestora sau pentru recuperarea unor resurse auxiliare. În România, ca şi în multe alte ţări, lipseşte o strategie naţională privind baza de materii prime minerale. În acest sens, se sugerează înfiinţarea unui „Consiliu Ştiinţific Consultativ pe probleme de minerit şi energie” la nivel naţional, care să funcţioneze pe lângă Ministerul Economiei, în competenţa căruia să intre discutarea problemelor strategice ale dezvoltării mineritului şi energeticii şi analiza proiectelor de legi şi a hotărârilor privind industriile minieră şi energetică. Consiliul va avea menirea de a contribui la susţinerea ministerului în analiza şi luarea deciziilor în marile probleme de valorificare a resurselor minerale şi energetice ale ţării. Din consiliu ar urma să facă parte cei mai reprezentativi specialişti din învăţământul superior, cercetare şi producţie. Consiliul ar analiza contractele de privatizare a companiilor şi de concesionare a zăcămintelor de resurse naturale, în vederea cuantificării pierderilor produse poporului român, identificarea reprezentanţilor statului, şi nu numai, vinovaţi de atingerea intereselor naţionale şi tragerea lor la răspundere, pe măsura pagubelor produse. Specialiştii spun că statul are la îndemână câteva soluţii pentru a transforma acest sector de activitate economică generatoare de mii de locuri de muncă dintr-o povară într-un factor de creştere al puterii economice a României în spaţiul European. În acest sens, este necesar să fie luată o simplă decizie care să ţină cont de următoarele idei şi propuneri de acţiune, aşa cum au fost ele identificate de cei mai buni specialişti ai României în domeniu. Pentru supravieţuirea pe piaţa energetică a grupurilor energetice Paroşeni şi Mintia se apreciază ca necesar, pentru diminuarea preţului de livrare, ca aceste centrale să vândă energie într-un mixt cu energia produsă de hidrocentrale şi centralele nucleare. Pentru susţinerea mineritului din Valea Jiului se propune încă o soluţie, şi anume de creştere a capacităţii de producţie energetică a termocentralei Paroşeni (prin construirea unui grup energetic suplimentar, de cca. 300 MW, în sistem de cogenerare, energie electrică şi agent termic, în cadrul unei „conurbaţii” dependentă de sistemul de termoficare), care să consume o capacitate de producţie anuală de cca. 3 milioane de tone de huilă, realizată din minele din Valea Jiului. Acestea ar urma să furnizeze cărbune doar pentru Termocentrala Paroşeni, care îndeplineşte toate condiţiile impuse de mediu şi din punct al randamentului de ardere a cărbunelui. De asemenea, transportul cărbunelui de la minele active la Paroşeni ar fi mult mai ieftin decât până la Mintia. Mai mult decât atât, gazul metan din minele de cărbune active şi închise corespunzător se poate constitui în sursă energetică suplimentară pentru această termocentrală (şi poate reduce costul curentului electric). În contextul economico-social din ţara noastră şi pentru Valea Jiului, varianta de creştere a capacităţii termocentralei Paroşeni este mai avantajoasă decât varianta de retehnologizare a termocentralei Mintia, întrucât actualul grup energetic de
la Paroşeni este modernizat şi este implementat programul de desulfurare. Astfel se reduc investiţiile, deoarece termocentrala Mintia este neretehnologizată şi dispune de utilaje şi echipamente ruseşti depăşite tehnologic şi cu randamente reduse, care necesită modernizări şi reabilitări tehnice; se reduc costurile prin eliminarea transportului cărbunelui; se pot creşte randamentele prin prepararea cărbunelui. Adoptarea acestei variante necesită însă o decizie politică.
Este necesară retehnologizarea minelor active Pentru creşterea productivităţii muncii este necesară retehnologizarea minelor active din Valea Jiului în aşa fel încât cu maxim 8.000 de angajaţi să se poată extrage circa 3 milioane de tone de cărbune pe an. Însă, nu în orice condiţii. Este necesară îmbunătăţirea calităţii cărbunilor energetici, prin reconsiderarea proceselor de preparare a acestora, poate contribui la reducerea costului energiei electrice. Opţiunea pentru producerea energiei electrice prin arderea unui cărbune de slabă calitate, cu conţinut ridicat de cenuşă - aşa cum se procedează în prezent generează poluare şi este ineficientă din punct de vedere economic. Fiecare procent de cenuşă în plus în cărbunele supus arderii are următoarele efecte negative: determină o pierdere de putere calorică de 0,10,15 kcal/kg, necesită arderea a 0,5 kg de cărbune în plus pentru producerea fiecărui kWh, determină o pierdere de masă combustibilă ca urmare a arderii incomplete, implică creşterea cu 0,13% a consumului de energie electrică pentru nevoile interne ale termocentralei, necesită un mare număr de ore suplimentare pentru repararea agregatelor, determină creşterea cheltuielilor capitale pentru achiziţionarea de dispozitive suplimentare necesare „gospodăririi” cantităţilor imense de cenuşă rezultată la ardere, determină o creştere cu 0,6-1,5% a consumului de combustibil de amorsare pe unitatea de masă de cărbune aprins. Aşa cum demonstrează experienţa ţărilor mari producătoare de energie pe baza activităţii termocentralelor, este indubitabil mai rentabilă arderea unui cărbune de bună calitate, obţinut în urma preparării. Dezvoltarea mineritului din Munţii Apuseni, mare consumator de energie, mai ales prin activităţile de preparare şi prelucrare metalurgică a minereurilor şi respectiv a concentratelor de minereu, ar putea ajuta la dezvoltarea surselor şi capacităţilor de energie electrică, în favoarea celor două termocentrale de la Paroşeni şi Mintia. Mobilizarea autorităţilor locale din Valea Jiului pentru constituirea unei „conurbaţii” Avantajul este dezvoltarea unor proiecte comune (publice şi industriale), pentru atragerea de investiţii europene şi din alte surse. Această idee este sprijinită de existenţa unei populaţii de cca. 120.000 de locuitori, mai mult de un sfert din populaţia judeţului Hunedoara concentrată pe o suprafaţă relativ redusă.
Ministerul Energiei vrea studii de oportunitate Dacă nu este oportun din punct de vedere economic, nu se face. Creşterea capacităţii de producţie a Paroşeniului prin constituirea unui nou grup, în sistem de cogenerare, ar putea face subiectul unui studiu de oportunitate. Aceleaşi raţiuni economice sunt invocate la toate propunerile experţilor, dar de la a realiza studiul de oportunitate până la „ar putea face subiectul unui studiu de oportunitate” este cale lungă. La fel vorbeşte ministerul şi despre valorificarea gazului metan, cu toate că în Vale există deja staţii de captare pilot, care pot demonstra utilitatea acestui proiect. Însă extinderea pe scară largă depinde de politica de dezvoltare a complexului. Iată, deci, după atâta timp, proteste şi strigăte disperate de ajutor am ajuns la acelaşi răspuns: s-a rezolvat, nu se poate. Avem un complex energetic şi, totuşi, la ce ne foloseşte?
Alina PIPAN
Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 octombrie 2013
Petronela Vali SLAVU, realizatoarea acestei pagini
UMOR ÎN HA... MAJOR
Laureată la „Fascinaţia Mării”
Sâmbătă, 5 octombrie, la Cercul Militar Constanţa, a avut loc festivitatea de premiere a câştigătorilor Concursului Naţional de Creaţie Literară „Fascinaţia Mării”. A fost al treilea concurs organizat de Cenaclul Literar „Mihail Sadoveanu” al Cercului Militar Constanţa, la care am participat şi la care am avut onoarea să mă aflu printre premianţi. Din păcate, nici de această dată, nu am putut fi prezentă, dar am aflat de la prieteni că a fost o întâlnire frumoasă, la care nu a lipsit buna dispoziţie, dar nici suspansul. Juriul, format din reprezentanţi ai Uniunii Scriitorilor din România, ai Ligii Scriitorilor Români – filiala Dobrogea, ai Uniunii Epigramiştilor din România, ai Statului Major General şi ai Statului Major al Forţelor Navale, a stabilit premianţii la cele cinci secţiuni. Eu am obţinut premiul al II-lea la secţiunea „Poezie umoristică/ fabulă”. În această pagină vă ofer să lectură câteva dintre creaţiile mele premiate.
Chefalul cu un singur ochi În Lacul Razelm, s-a trezit chefalul Micuţ şi speriat cum altul nu-i Şi n-a-nţeles nicicum ce-i cu scandalul Iscat de ore bune-n jurul lui.
Consider că-s adevărat erou, Trăind în casa asta-atâţia ani, Căci locul meu nu-i pe acest birou, Alături de stilouri de doi bani”.
Şi tocmai când, cu sete, a oftat: „Cât mi-aş dori de voi să mă despart!...” O fată la birou s-a aşezat: „Stiloul meu cu rezervorul spart! De ce să-l ţin aicea, fără rost, Când am vreo patru-cinci stilouri noi? A fost de trebuinţă, când a fost...” Şi l-a zvârlit la coşul de gunoi. Vă recomand acuma, tuturor, Să nu uitaţi morala ce v-o spun: Degeaba ai aspect atrăgător, Când, practic, de nimica nu eşti bun!
Merele „Nu îl vrem pe-acesta putred, în grămadă, Noi, aicea, suntem numai poame bune!” Au gândit, cu spaimă, merele din ladă, Însă fermierul între ele-l pune.
Vedea doar cum de alţii-i ocolit Şi-a priceput sărmanu-abia apoi, Când un şalău i-a spus că-i diferit, Având un singur ochişor, nu doi.
E toamnă, timpul iute a trecut... Rebel şi trist, trăindu-şi neputinţa, Chefalul nostru-acuma a crescut, Dar a crescut cu el şi suferinţa.
Când toată colonia a pornit Spre Marea Neagră, spre adâncul rece, El a găsit momentul potrivit, În altă parte, pe furiş, să plece. Tot înotând, ajunse într-un loc În care vieţuiau celenterate, Corali, meduze fără ochi deloc Şi-a fost numit, îndată, „Maiestate”.
Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.
Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342
A aşteptat momentul ideal, Să iasă totul cum a plănuit. Întâi, ea a depus un ou „regal”, Din care-o botcă mândră a ieşit,
Apoi, a împărţit regatu-n două: O jumătate s-a roit cu ea, O jumătate, cu regina nouă, Continuând acolo-n stup să stea.
Regina nouă nu s-a descurcat Să-ocârmuiască-albinele rămase Şi-albinele din roiul ce-a plecat N-au unde locui şi sunt nervoase.
Şi trântorul e revoltat. Păi, da, C-a fost neinspirat, plecând cu ele! De râmânea în stup, acum era În graţiile celei tinerele. N-a văzut că măru-acela e stricat, Mai ales că-i tare ocupat, acum, Să le stivuiască-n beciu-ntunecat, S-aibă, pentru iarnă, mere de consum.
Şi, în loc să doarmă-acolo, liniştite, Aşteptând s-ajungă ştrudel sau compot, Prevăzând urmarea, stau descumpănite, Şi-ar schimba destinul, însă chiar nu pot.
Morala: Chiar dacă eşti încrezător că poţi Să faci doar lucruri bune, mai ratezi, Că-i tare greu să-i mulţumeşti pe toţi, Dar cât de simplu poţi să-i enervezi!...
S-au stricat întâi vreo patru-apropiate De intrusul care – putred şi pleoştit – A produs dezastrul, după care toate, Unul câte unul, iată-au putrezit!
Desigur, în această întâmplare, Morala e uşor de remarcat: În ţara orbilor, acel ce are Chiar şi un singur ochi e împărat.
Morala: Într-un grup de tineri fără mari probleme, Dacă o s-apară unul mai rebel, Nu se adaptează, dar, în scurtă vreme, Vor ajunge, sigur, foarte mulţi ca el!
Ai grijă ce-ţi doreşti!
O-ntâmplare din stupină
„Mă tot gândesc, uitându-mă la tine, C-aşa banal şi ieftin dac-aş fi, Aş suferi amarnic de ruşine Şi-aş plânge-ntruna, pân’ m-aş prăpădi.
Regina unui stup înfloritor, Văzând că, în regat, merg toate strună, C-albine-s multe şi muncesc de zor, Un plan în aplicare vrea să pună.
Eu sunt model cu totul diferit, Peniţa calitatea mi-o confirmă, Priveşte, mi-i capacul aurit, Ce vrei, e clar că sunt stilou de firmă!
SC REALCOM SA PETROªANI
Apicultoru-i negru de mânie, Căci a scăzut producţia stupinei Şi cum să-ndrepte treaba nu mai ştie, Iar vina este numai a reginei.
În lac, cu toţii îl batjocoreau, El suferea, dar nu avea ce face Şi toţi chefalii mici îl evitau Şi refuzau cu dânsul să se joace.
Trăia sărmanul pui o tragedie! Fiinţele ce sunt discriminate, Având un handicap, o maladie, În apă, nu-s de nimeni protejate.
9
Dorea regina-n visul ei frumos, Să fie toţi supuşii încântaţi Şi-apicultorul foarte bucuros! Ce s-a-ntâmplat? Acum o să aflaţi...
www.zvj.ro
10
Ziarul Vãii Jiului
PUBLICITATE AUTO
Vând Mercedes Benz A Class 160, a.f. 1998, benzină, full electric, piele, încălzire în scaune, climă, volan reglabil. Preţ 1800 euro neg. Telefon 0724.439396
Vând tichet rabla. Preţ 1800 lei, negociabil. Telefon 0735.650498
Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Tel. 0765.459316
Ford Focus, Hatchback, 2006, 190.000 km, diesel, 1560 cmc, manuală, euro4, data înmatriculării: 06/2006, ABS, airbag-uri, geamuri electrice, aer conditionat, închidere centralizată, radio/CD, servo direcţie, comenzi volan, fără accident. Nu sunt interesată de schimburi. Preţ: 4650 euro. Tel. 0722.344681, Petroşani
Vând Renault Trafic, a.f. 2005, taxe plătite și nerecuperate. Preţ 3800 euro. Telefon 0723.838117
Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Tel. 0765.459316
Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Tel. 0765.459316
Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară, stare bună de funcţionare, revizii la zi, singurul proprietar în ţară, 278.000 km, consumabile schimbate, funcţionează impecabil. Telefon 0761.756839
Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100 lei/buc. Tel. 0765.459316, Petroşani
VW Touareg 2007 278.000 km, piele, navigaţie mare (recent montată) motor 2998 cmc. 16.000 EUR pentru variante, 15.000 EUR pentru plata cash, foarte uşor negociabil. Accept variante. Tel. 0731.722227, Petroşani.
Smart ForTwo. Fabricaţie 2001, prima înmatriculare 08.01.2002, 87.000 km, benzină, transmisie semiautomată / secvenţială, euro 3, albastru gri metalizat, jante aliaj, proiectoare ceaţă, geamuri electrice, aer condiţionat, abs, airbaguri, închidere centralizată, radio / cd, primul proprietar în RO, fără accident. Adusă din UK în nov. 2012. Plafon panoramic, semiautomată / secvenţială. Ideală pentru oraş (eventual distribuţie). Arată şi funcţionează bine, n-a avut absolut nicio problemă. Consum mic (aprox. 3%), impozit f. mic (25 lei anual), asigurare ieftină, taxa a fost plătită (200 euro) şi nerecuperată. Fără datorii. Preţ fix 2400 EURO. Tel. 0767.897897, Petroşani.
www.zvj.ro
vineri, 11 octombrie 2013
IMOBILIARE Vând casă cu mansardă, Lupeni, lângă mină, garaj, curte, grădină cu pomi fructiferi. Telefon 0722.485636 Vând apartament 3 camere, decomandate, zona Piaţă, et. 1/4, construcţie 1980, centrală proprie, apă separată, gresie, faianţă, parchet, termopane. Telefon 0745.770001 Vând teren şi casă P+1 în Târgu-Jiu, strada George Coşbuc, Nr. 2A, realizată şi finisată în 2000 cu toate utilităţile: apă, gaze, canal, izolaţie termosistem şi termopane. Suprafaţă teren 800 mp, deschidere la stradă de 50 mp. Anexe: beci suprafaţă de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preţ neg. Telefon: 0727.874449
Vând apartament 3 camere + 2 boxe, Lupeni, zona Braia, central, pe T. Vladimirescu, exact lângă Piaţa Cina, pretabil privatizare (boxă la stradă), stare bună, spaţios. Telefon 0753.058425; 0766.728688 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800
Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Telefon 0726.291090
ANGAJĂRI
Societate comercială angajează barman pentru bar în Petroșani. Relații la telefon 0766.301556 Cabana Atlas din staţiunea Straja angajează ospătăriţă cu experienţă. Se oferă: 1. Carte de muncă pe perioada contractului; 2. Salariu motivant. Se solicită: 1. Seriozitate; 2. Disponibilitate la program prelungit. Experienţa în domeniu constituie un avantaj. CV-urile se trimit la adresa de e-mail: atlas.straja@gmail.com Angajez barman pentru club în Petrila. Relaţii la telefon 0723.346895 Plecări rapide pentru dansatoare în night-cluburi din Germania, Austria, Elveţia prin Agenţia de impresariat artistic Blue Star International Show. Salarii începând de la 40 eur/seară. Asigurăm cursuri de dans, costume, transport, cazare. În România se oferă 1.200 lei/lună salariu pentru dansatoare în club Viena din Slatina, jud. Olt. Tel: +40 764 720 735; +40 751 314 411. E-mail: international_blue_star@yahoo.com Rapid RO (şoseaua de centură, vizavi de stadion) - angajează femei cu vârsta maximă de 35 de ani pentru spălătorie. Relaţii la telefon 0766.337077 sau la sediu. Traducător autorizat efectuez traduceri în/din limba engleză şi franceză şi asigur interpretariat. Telefon 0766.554904, Petroşani Vând mobilă de bucătărie (600 lei), canapea sufragerie, aragaz Zanussi şi maşină de spălat Whirlpool 400 lei bucata. Stare bună. Telefon 0729.396581
ÎNCHIRIERI
Dau în chirie - pentru două studente - apartament 2 camere, dotat şi mobilat, zona centrală (piaţă) Petroşani. Rog şi ofer seriozitate. Relaţii la telefon 0735.650483. Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi / maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere. Relaţii la telefon 0767.806804.
Asociaţia Composesorală Livadia Dealu Mare vinde masă lemnoasă răşinoase şi fag agenţilor economici, conform amenajamentului silvic. Relaţii la telefon 0745.226851 Vând urgent trei berbeci tineri bucălai şi oi reformă. Preţuri foarte mici – 120 lei. Telefon 0723.400422, Petroşani
SERVICII
Firmă de curăţenie prestăm servicii, 80 lei pentru fiecare casă. Tariful include curăţenia generală + detergenţii necesari. Telefon 0730.278818
Ziarul Vãii Jiului
PUBLICITATE 11 HOROSCOP
vineri, 11 octombrie 2013
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Lichidare stoc imprimate tipizate! Prețuri 2009 - 2010! Aproape toate tipizatele necesare unei societăți: fișe, bonuri, liste, documente, note, facturi, chitanțe (inclusiv pentru asociații proprietari), coperți arhiva, rapoarte, NIR, note, avize, monetare, condici prezență, etichete, registre, dosare medicale, foi prezență, pixuri, creioane, lipici, alonje dosar, marker, separatoare A4 etc. Trimite cerere de ofertă pe e-mail (zvj2008@yahoo.com), verificăm disponibilitatea în stoc și îți răspundem în cel mai scurt timp. Tel. 0737.575582, Petroşani
Valabil pentru vineri - 18 octombrie 2013
Apare o perspectivă nouă care pe altul l-ar entuziasma, dar nu şi pe tine. Rămâi foarte precaut în faţa noului, pentru că nu eşti sigur că duce într-o direcţie atât de bună pe cât pare.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Eşti persoana care se remarcă cel mai uşor azi prin calităţile sale. E şansa ta în joc, foloseşte-te imediat de ea, pentru că nu te aşteaptă.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Inima ta bate mai tare înaintea unui eveniment care deschide o perspectivă complet nouă în faţa ochilor. Ai şi emoţii, dar şi o dorinţă fantastică de a porni la drum...
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Ai impresia că, împotriva ta, s-a aliat un întreg grup de persoane care vor neapărat să te dea la o parte, numai că ei nu-şi dau seama că nu le merge atât de uşor conspiraţia.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Nu eşti singur în lupta ta cu problemele, chiar dacă ţi se pare că s-au adunat o grămadă de belele în calea ta. Poţi atrage alături e tine pe cineva cu probleme similare şi formaţi o echipă mai puternică în doi.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Altădată te simţeai foarte bine în mediul în care te afli azi, dar acum parcă s-a întors totul pe dos. În loc de prietenie, amabilitate şi bună înţelegere, totul pare blocat într-un punct mort de unde nimic nu se mai mişcă.
Filmări video în orice ocazii, pe orice suport, editare video, filmare cu stedy-cam. Preţuri pentru orice buzunar!
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Contact: 0722.44.29.67 0762.65.61.45
Anunţ de vânzare prin licitaţie
În temeiul art. 157 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face cunoscut că în ziua de 17 octombrie 2013, orele 12:00, în localitatea Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 57, se vor vinde prin licitaţia I următoarele bunuri imobile, propietate a debitorului SC Compania de Turism Valea Jiului SRL, cu domiciliul fiscal în localitatea Petroşani, str. Avram Iancu, nr. 12, cod de identificare fiscală 12553691: Spaţiu comercial cu destinaţia birou în suprafaţă construită de 26,13 mp compusă din: - birou, hol, debara, grup sanitar. Spaţiul este situat la adresa str. Avram Iancu, nr.12, Petroşani, la demisol, fiind amenajat cu pardoseli din gresie, tâmplărie din PVC cu geam termopan, uşă metalică la intrare, tavane false casetate, încălzire prin sobă de gaz. Preţul de pornire al licitaţiei I este 80.000 lei (exclusiv TVA*); *Cota de taxă pe valoarea adăugată pentru vânzarea bunurilor imobile este 24% în conformitate cu prevederile
art. 128 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, şi pct. 4 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului 44/2004, cu modificările ulterioare. Bunurile imobile mai sus menţionate sunt grevate de următoarele: NU ESTE CAZUL. Invităm pe cei care pretind vreun drept asupra acestor bunuri să înştiinţeze despre aceasta organul de executare, înainte de data stabilită pentru vânzare. Cei interesaţi în cumpărarea bunurilor sunt invitaţi să prezinte, până la termenul de vânzare sau, în cazul vânzării prin licitaţie, până în ziua precedentă termenului de vânzare: oferte de cumpărare; în cazul vânzării la licitaţie, dovada plăţii taxei de particiare, reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei; împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant; pentru persoanele juridice de naţionalitate română, copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerţului; pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba
română; pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate; dovada emisă de creditorii fiscali că nu au obligaţii fiscale restante, urmând să se prezinte la data stabilită pentru vânzare şi la locul fixat în acest scop. Împotriva prezentului înscris, cel interesat poate introduce contestaţie la instanţa judecătorească competentă, în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoştinţă, în conformitate cu prevederile art. 168-169 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, când urmează să se ia măsuri de executare silită, nu este obligatorie audierea contribuabilului. Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa la sediul nostru sau la numărul de telefon 0254.549090.
Data afişării: 23.09.2013 Conducătorul organului de executare Ec. Petraru Valentin Executor fiscal Ec. Ajder Adrian
Ştii cum se spune, Dumnezeu îţi dă dar nu-ţi bagă şi-n traistă. La fel vei simti şi azi, când vor fi întrunite condiţiile unei mari reuşite...
Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Veştile care vin de la cei dragi de departe sunt îngrijorătoare şi devine frustrant să nu poţi ajunge la ei cât mai repede.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Nimereşti într-un mediu în care, altădată, te simţeai bine, în largul tău, dar azi planează tensiuni care fac foarte dificilă comunicarea.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Dacă şi ceilalţi ar fi la fel de joviali şi de deschişi ca tine, ziua ar fi o mare reuşită, dar nu prea ai parte de asemenea interlocutori.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Cum să îţi duci cu bine sarcinile la final dacă nu te poţi concentra eficient şi vrei rezultate rapide? Lipsa de răbdare poate genera erori majore în ceea ce ţi-ai propus pentru azi.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Nu pune la suflet glumele care se fac azi pe seama ta, pentru că nu sunt deloc răutăcioase, aşa cum ţi se par ţie...
www.zvj.ro
CMYK
12 ACTUALITATE
Şi la Palatul Cultural din Lupeni, ca peste tot,
Treaba-i bună cât timp sunt bani
Deşi maistrul Petru Almaşi fusese dus la o altă lucrare, promisiunea pe care l-am auzind făcând-o în urmă cu o lună a rămas în picioare. Mi-a confirmat lucrul acesta un constructor mult mai tânăr, Dan Nicolae Mirăuţă, pe care l-am găsit la punctul de lucru de la Palatul Cultural din Lupeni.
Da, dacă-l priveşti din faţă,
de la stradă, Palatul Cultural începe să arate ca palat. Partea asta este foarte, foarte aproape de a fi finalizată. S-au montat tocurile ferestrelor şi mai trebuie puse doar geamurile termopan. Iar undeva într-o săptămână va fi realizat şi iluminatul ex-
Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 octombrie 2013
terior al acesteia. Ceva cu nişte braţe cu becuri instalate pe pervazul ferestrelor. Va fi magnific, m-a asigurat
maistrul Dan Nicolae Mirăuţă.
Acum bătaia
La Aninoasa
Fabrica de canapele îşi începe activitatea cât de curând
Se pot număra pe degetele de la o singură mână zilele până la începerea activităţii noii fabrici de canapele care-şi va deschide porţile la Aninoasa.
Cu toate că şi-au dorit foarte mult să preia fostul spaţiu al fostei fabrici de
la Iscroni, acest lucru este imposibil pentru moment din cauza unor impedimente de ordin juridic. Însă primarul Nicolae Dunca s-a interesat şi i-a ajutat pe investitori să caute o altă hală, unde activitatea de producţie să înceapă intermediar, până la finalizarea conflictului juridic amintit. Investitorii au preluat un de-
pozit din zona Hidroconstrucţia. „Încă de ieri (miercuri, n.r.) au ajuns la Aninoasa primele utilaje pentru începerea activităţii noii fabrici. Momentan, spaţiul este altul decât cel dorit de investitori, dar, din fericire, aceştia au rămas tot la Aninoasa, cu toate că ar fi putut găsi şi alte spaţii în alte localităţi din Valea Jiului. De săptămâna viitoare se vor face şi primele angajări. La început se vor angaja doar 20-25 de persoane, apoi, când se va schimba locaţia, se vor mai angaja circa 200 de persoane”, ne-a declarat primarul Nicolae Dunca. Alina PIPAN
se dă pentru terminarea montării tavanului fals. Mai trebuie pus parchetul pe scenă şi tencuit zidul dinspre râul Jiu. “Ce zici, palatul va fi gata de tot până la sfârşitul anului, cum l-am auzit pe maistrul Almaşi?”, l-am întrebat pe actualul coordonator de lucrări. „Va fi, a spus omul sigur de el. Dar, normal, că asta depinde în primul rând şi de ritmicitatea cu care ni se dau bani de la primărie”. Punct de vedere corect, pentru că, vorba aceea, totul e până la bani. Gheorghe OLTEANU
Guvernul susţine
50 la sută din garanţiile necesare IMM-urilor pentru creditarea capitalului de lucru IMM-urile sunt susţinute pentru menţinerea afacerii şi dezvoltarea locurilor de muncă.
Printr-o ordonanţă de urgenţă, adoptată în ultima şedinţă de guvern, s-a aprobat susţinerea de la buget a 50 la sută din garanţiile necesare IMMurilor pentru creditarea capitalului de lucru. Întreprinderilor mici şi mijlocii li se vor acorda linii de credit pentru capital de lucru, garantate de stat în procent de 50 la sută din valoarea finanţării, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare. Valoare maximă a unui credit garantat este de 5.000.000 de lei/ IMM, pe o perioadă de maxim 24 luni, cu posibilitatea prelungirii cu maxim 12 luni în vederea rambursării liniei de credit. Aceasta înseamnă deblocarea creditării de către bănci a IMM-urilor. De această OUG pot beneficia cu precădere firmele constructoare sau care activează în domeniul producţiei. Alina PIPAN
www.zvj.ro
facebook.com/ziarulvaiijiului
şcoală & cultură CMYK
Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc
pe Jiul de Est şi Jiul de Vest
Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul V Nr. 134 11 octombrie 2013 4 pagini ISSN 2068 - 3650
Boata împuiată a oierilor jieni. Origini şi conexiuni de transhumanţă
Lucrare prezentată la Simpozionul Naţional de Etnografie şi Etnologie, Alba-Iulia, 23-25 august 2013
Putem spune fără a greşi că boata (ciomagul) este o unealtă profesională care îl însoţeşte pe oier mai peste tot. Alături de brişcă (briceag), aşezată în brâul (chimir) de piele, fluierul înfipt în spatele brâului, între acesta şi abdomen, oblic, boata este o unealtă care îi dă oierului putere şi siguranţă atunci când se află în faţa pericolelor, de care nu duce lipsă.
Chipul parcă statuar al ciobanului îmbrăcat în cojocul din piei de oaie cu lâna în afară, sprijinind bărbia pe cele două mâini aşezate cu palmele una peste alta cu faţa în jos pe măciuca boatei şi cu privirea scrutătoare peste cioporul de oi, este arhicunoscut. De asemenea, imaginea în mişcare a oierului, cu boata strânsă subsuoară, zicând din fluier în timp ce se deplasează în urma sau în faţa oilor, cu paşi hotărâţi, este la fel de cunoscută, venind să întregească imaginea păstorului înfrăţit cu natura şi cu oile sale. Boata ciobănească nu este orice băţ, ea provine dintr-un lemn de esenţă tare – lemnul de corn, fiind dreaptă ca o lumânare, prevăzută cu o măciucă (măciulie) la extremitatea superioară, de unde este apucată cu palma şi cu o verigă lată, din aluminiu sau alamă, la capătul care vine în contact cu solul. Aici, în mijlocul lemnului, înfăşurat în verigă, se mai poate întâlni un cui metalic mai gros, cu rol antiderapant atunci când boata ia contact cu solul. Din „Micul dicţionar enciclopedic”, aflăm despre corn următoarele: „Corn (lat. cornus, s.m.) este un arbust, din familia cornaceelor, înalt de 4-8 m, cu frunze opuse, întregi, cu flori galbene care apar înainte de înfrunzire şi fructe drupe roşii, comestibile; lemnul dens şi rezistent este folosit în strungărie”1. Boata este aleasă cu cât mai puţine noduri, cât mai dreaptă, având un diametru de 3-3,5 cm; aşa după cum am mai menţionat, la extremitatea care intră în contact cu solul are aplicată o verigă metalică (inel) de 5-10 cm lăţime, atât pentru a nu permite tocirea lemnului, cât mai ales pentru a fi mai eficientă atunci când este folosită împotriva atacatorilor, a gadinilor, în special lupi, urşi etc. Un cioban robust, bine antrenat, crescut în mijlocul naturii, este în stare, cu ajutorul boatei, să ţină piept chiar şi unui urs. Dacă mai primeşte şi un mic ajutor din partea celui mai bun prieten al său – câinele ciobănesc, mai ales în momentele de cumpănă, atunci reuşita nu mai este pusă la îndoială: ursul pleacă, aşa cum se spune în popor, „cu buzele umflate”, fără a răpi nicio oaie din turmă. Reuşita este anunţată printr-un chiuit al cărui ecou, preluat din vale în vale, din deal în deal, vesteşte natura înconjurătoare de supremaţia binelui, supremaţia omului asupra răului. Legat de boată, în satul Jieţ din estul Văii Jiului, este cunoscută şi o scurtă minciună (strigătură la joc) dragă oierilor: „De nimica nu mi-i frică, Ca de boată cu verigă, Şi de unt cu mămăligă.” Cu această ocazie trebuie menţionat şi faptul că nu de puţine ori ciobanii au folosit şi încă mai folosesc boata şi în rezolvarea unor probleme, unor diferende cu semenii lor, mai ales la petreceri. De altfel, ciobanii au o dexteritate de necrezut în mânuirea boatei, făcând antrenamente din fragedă copilărie, ajungând ca la vârsta maturităţii boata să fie un instrument docil şi eficient, atât în apărare cât şi în atac. Până şi la priveghiurile morţilor sunt organizate, în cadrul jocurilor, întreceri tradiţionale practicate de către tineri folosind boata. Am asistat în perioada copilăriei în munţii Parâng la o demonstraţie de asemenea virtuozitate, făcută de un tânăr cioban, virtuozitate pe care ar fi fost invidios şi cel mai talentat scrimer. Ca şi hainele ţăranului, care sunt de două feluri: de purtare şi de ţinere, tot la fel este şi boata: boata de purtare, cea de toate zilele cum mai este numită, fiind simplă, fără pui (înflorituri) şi boata de ţinere, care este o boată de fală, lucrată artistic, sculptată, împuiată, fiind folosită numai la „ocazii”, la sărbători. Lucrătura artistică, gen sculptură, prin încustare cu briceagul, reprezintă figuri geometrice, diferite genuri de împletituri, flori, uneori chiar şi chipuri de animale, toate acestea fiind aşezate în panouri orizontale, cuprinzând circular grosimea
boatei, modelele succedându-se distinct. Lucrătura este în funcţie de talentul şi priceperea meseriaşului care o execută, de zona de unde provine acesta. L-am văzut la lucru pe Grunţă Traian, din estul Văii Jiului, cam singurul meseriaş de acest gen din zonă. Acesta mânuia tăişul foarte micuţ al unui briceag de parcă avea în mână un creion. Cornul din care se confecţionează aceste boate nu creşte în Valea Jiului. De aceea, materialul brut este adus „de la ţară”, locul unde oierii merg cu oile în transhumanţă toamna şi primăvara, în special din zona Bradului. Toţi ciobanii care au şansa să găsească boate reuşite în pomii de corn, ce se pretează scopului lor, nu ezită să le aducă acasă pentru a fi prelucrate şi înflorate. Pe la sfârşitul anului 1939, începutul anului 1940, în satul Răscoala din estul Văii Jiului a ajuns o boată ciobănească din corn, sculptată (împuiată) în anul 1927 la Cloşani, judeţul Mehedinţi, boată ce a intrat în posesia oierului Bolog Pătru (18881970). Boata respectivă a avut atâtea peripeţii încât, dacă ar fi avut un paşaport, cred că filele unde se putea aplica ştampila cu vizele de intrare şi ieşire s-ar fi epuizat. Lucrătura sculpturală a fost efectuată în anul 1927 de meşterul popular Dumitru Suciu, care şi-a încrustat, de altfel, numele pe boată. Chiar pe măciucă, boata îşi dezvăluie locul de origine, prin inscripţiile de rigoare: Munţii Mehed. Cloşanilor. De la Cloşani boata a intrat în posesia lui Oprean Nicolae, oier din Poiana Sibiului, probabil în timpul păstoritului transhumant pe care oierii poenari îl făceau în zona Mehedinţilor. Înainte de anul 1940 Oprean s-a căsătorit în zona estică a Văii Jiului, în satul Taia. Prin anul 1939 a făcut un schimb de boate cu oierul localnic Bolog Pătru şi astfel boata de Cloşani a intrat în posesia acestuia. Fiind o boată cu o lucrătură deosebită, oierul jian a început să se fudulească, etalând-o la toate ocaziile festive prilejuite de nedei, nunţi, botezuri. Boata a devenit repede cunoscută. A fost admirată, lăudată şi râvnită de multă lume. A văzut-o şi celebrul profesor Moşic Ilie, fiul lui Moşic Dan (1877-1962), din satul Cimpa. Profesorul Ilie Moşic (1911-1993) a absolvit cursurile Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Istorie, promoţia 1936, unde l-a avut ca profesor pe renumitul savant Nicolae Iorga. A devenit apoi bursier la „Academia România”, înfiinţată de Vasile Pârvan la Roma, unde i-a avut colegi pe filologul Alexandru Balaci şi pe Pimen Constantinescu, între anii 1936-1938. Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ (continuare în pagina IV)
II
SPECIAL
vineri, 11 octombrie 2013
La prestigioasa editură „Autograf MJM” a apărut o carte importantă pentru lucrătorii în presă:
„Istoria presei” de Pamfil Şeicaru, prefaţată de Ioan Lascu, colaborator al Ziarului Văii Jiului Pamfil Şeicaru, cândva un nume sonor în presa românească, a fost trecut la index de cenzura comunistă vreme de 45 de ani! Director al faimosului ziar de dreapta Curentul, polemist redutabil, Pamfil Şeicaru a părăsit România în august 1944, odată cu intrarea în ţară a Armatei Roşii, de teama ocupaţiei ce nu a întârziat să se instaleze, aşa cum prezisese şi el cu câţiva ani mai înainte. A fost inculpat în unul din faimoasele procese, cel al ziariştilor, instrumentat imediat, în 1945, de slugile noului regim, şi condamnat la moarte în contumacie. I-a fost bineînţeles confiscată întreaga avere şi interzise orice drepturi cetăţeneşti. Pamfil Şeicaru ajunsese între timp la Viena, unde Horia Sima plănuia să formeze un guvern românesc în exil. A trăit apoi treizeci de ani în Spania, pentru ca în ultimii 6 ani ai vieţii să se strămute la Dachau, lângă München. Aici s-a stins din viaţă în 1980, la vârsta de 86 de ani. De la Dachau, după căderea regimului roşu, osemintele i-au fost aduse în ţară, mai întâi la Biserica Sfânta Vineri din Bucureşti şi finalmente re-reînhumate la Mănăstirea Sfânta Ana de lângă Orşova. Acest sfânt locaş este ctitoria lui, ridicat, se spune, chiar pe locul unde Pamfil Şeicaru a scăpat de moarte în groapa unui obuz, fiind tânăr sublocotenent combatant pe front în Primul Război Mondial. După 1944 mănăstirea a fost închisă şi profanată din dispoziţiile conducătorilor comunişti atei, fiind transformată în cârciumă! În memoria colectivă a românilor Pamfil Şeicaru a rămas un mare şi temut ziarist, pe seama lui circulând şi unele anecdote precum cea cu „şantajul şi etajul”. Foarte puţine s-au mai putut apoi afla despre pribeagul Şeicaru, fiindcă în ţară el fusese declarat proscris, iar despre transfugi nicio ştire oficială nu răzbătea prin „cortina de fier”. Doar, eventual, informaţii orale, ajunse pe cine ştie ce căi ascunse, din gură în gură. Comuniştii îl acuzaseră între altele, de colaborare cu
extrema dreaptă, de aceea el trecea, pentru unii, drept legionar. În procesul ziariştilor din 1945, alături de Pamfil Şeicaru mai fuseseră inculpaţi şi condamnaţi la mulţi ani de temniţă grea şi alţi ziarişti importanţi din presa de dreapta asemenea lui Radu Demetrescu-Gyr, Nichifor Crainic, Stelian Popescu, directorul cotidianului Universul, care avusese cele mai mari tiraje din presa interbelică, Pan Vizirescu, Romulus Dianu ş.a. Cei mai mulţi au fost arestaţi şi condamnaţi imediat de judecătorii Tribunalului Poporului instituit de regimul de ocupaţie. Doar Pamfil Şeicaru şi Nichifor Crainic reuşiseră să fugă şi să se ascundă de ochii vigilenţi şi de mâna lungă a represiunii. Nichifor Crainic, fost diriguitor al revistei ortodoxiste Gândirea, a stat ascuns vreo trei ani prin Ardeal, în casele unor preoţi, foşti seminarişti de ai săi. A hotărât să se predea prin 1948, de teamă că aceia care îl tăinuiau să nu fie descoperiţi şi să aibă de suferit, dar şi din credinţa naivă că acţiunile represive ale noului regim se mai îmblânziseră. În exil Pamfil Şeicaru nu s-a mai putut exersa ca ziarist în deplinătatea înzestrării sale. Erau câteva bariere greu de trecut: schimbarea mediului intelectual şi politic, dificultăţile de limbă şi de integrare într-un sistem al presei cu alte mecanisme de
funcţionare decât cele din România interbelică. El a făcut însă altceva: a publicat cărţi, traduse în spaniolă, în franceză, în germană, dar scrise şi în limba română. Dintre apariţiile din străinătate se pot reţine: Pax Americana o Pax Sovietica (1947), Istoria partidelor politice din România (1959), La Roumanie dans la Grande Guerre (1968), Karl Marx – Însemnări despre România (1968), Adevăruri care trebuie amintite (1980). În 1994 în România i-a fost publicat un incitant volum de corespondenţă, Pamfil Şeicaru – Scrisori. Verva şi incisivitatea de gazetar s-au manifestat prin pana scriitorului, a politologului şi a istoricului de întinsă cultură specifică. Prima dragoste nu se uită însă. Şeicaru ne va surprinde prin elaborarea şi scrierea unei documentate Istorii a presei româneşti. Dar nu numai a presei româneşti. Din câte ştim, volumul, efectiv impunător, a apărut prima dată în 2007, la Editura Paralela 45, sub îngrijirea lui George Stanca. În Prefaţă George Stanca povesteşte modul cum a intrat în posesia manuscrisului. În ultimii ani de viaţă, la München, a reapărut Curentul, gazeta fiind subvenţionată de un anume domn Vasile C. Dumitrescu, care se prezenta drept „proprietar al ziarului Curentul”. Acelaşi Vasile C. Dumitrescu i-a transmis lui Victor Frunză, disident român stabilit în Danemarca, un bogat fond de manuscrise Pamfil Şeicaru. Manuscrisul Istoriei presei i-a fost înmânat lui George Stanca de „un om misterios care se numeşte Gheorghe Dănescu Piscoci şi care, din câte am înţeles, face naveta între Franţa şi România. Domnul Dănescu mi-a spus că manuscrisul acestei cărţi a fost lăsat de Şeicaru lui Traian Popescu, directorul Editurii Carpaţii din Madrid, atunci când Şeicaru a părăsit Spania pentru a se stabili în Germania. Domnul Popescu l-a dat mai departe domnului Dănescu, care avea o editură la Paris. Apoi, domnul Dănescu mi l-a dat mie. Ba chiar cules şi paginat, cum spuneam, pe o dischetă”. Iată, conform relatării lui George Stanca, povestea, lungă şi sinuoasă, a apariţiei în România a Istoriei presei întocmite de Şeicaru. A te încumeta să scrii o istorie a presei pornind de la origini este o întreprindere temerară. Pamfil Şeicaru însă nu a pregetat. Prudent, el îşi începe cartea cu nişte Însemnări preliminare, altminteri foarte preţioase pentru înţelegerea demersurilor şi a modului în care a fost scrisă Istoria presei. Preliminariile sunt datate „Madrid, 10 ianuarie 1954”. Aşadar preocupările
vineri, 11 octombrie 2013
pentru scrierea cărţii existau cu vreo patru decenii înainte de stingerea din viaţă a autorului. Spiritul de gazetar a fost mereu activ în gândirea şi în faptele întreprinse de acesta. De la bun început autorul mărturiseşte că, în condiţiile exilului, cu extrem de puţine mijloace documentare de informaţie la îndemână, o istorie a presei româneşti este foarte greu de realizat. Lucrarea i-a fost solicitată de scriitorul Vintilă Horia, trăitor şi el în Spania, pentru o mai vastă Biografie a culturii române. Pamfil Şeicaru recunoaşte singur că Istoria… „este imposibil de realizat în cazul în care năzui să satisfac exigenţele unei adevărate lucrări ştiinţifice. Mi-ar fi necesară o îndelungată şi răbdătoare cercetare a colecţiilor tuturor publicaţiilor periodice, păstrate, cu atâta grijă, până la 23 august 1944, de Academia Română. Ar mai fi necesare: colecţia de documente privitoare la «1848 în Principatele Române», dezbaterile Divanului ad-hoc, dezbaterile parlamentare, broşurile politice care s-au publicat, spre a avea şi diversele aspecte ale ideilor social-politice în România. Numai enumerate succint elementele indispensabile unei istorii a presei, este suficient să se vadă imposibilitatea realizării unui asemenea studiu.” (Istoria presei, Însemnări preliminare, p. 9). I-au lipsit chiar şi lucrări de bază precum Publicaţiile periodice româneşti. Catalog alfabetic 1820-1906 de Nerva Hodoş şi Istoria presei româneşti de Nicolae Iorga. Având deci în vedere dificultăţile enumerate cu onestitate de autor, ce-i mai rămânea de făcut acestuia decât să apeleze la memoria culturală, încă proaspătă, din timpul anilor de studiu, perioada 1914-1915, şi la câteva lucrări de sociologie, de importanţă colaterală, ale unor autori străini. Formaţia de incontestabil om de presă, pasiunea, devotamentul, i-au fost de mare ajutor lui Şeicaru, pe lângă memoria lui fabuloasă. În urma cercetărilor din tinereţe el s-a „familiarizat cu evoluţia spiritului public în România”, şi-a „fixat în memorie trăsăturile fiecărei epoci, tot ceea ce formează aspectele accidentale şi trecătoare ale caracterului românesc, precum şi aspectele lui neschimbătoare”. Aşadar fizionomia spiritului public românesc surprins în evoluţia lui istorică a fost unul din obiectivele principale ale cărţii. Al doilea a vizat formele şi tendinţele manifestate în presa românească în perioada respectivă, adică „vocabularul, stilul, temele, preocupările, concepţiile fiecărei generaţii.” (loc. cit., p. 11). Istoria presei se întinde pe durata „unui secol, secolul cel mai important, fiind secolul de formaţie al naţiunii în năzuinţa ei de a crea un Stat modern.” (idem). Demersurilor istorice şi critice ale lui Pamfil Şeicaru se încheie în anul 1944 şi este lesne de priceput de ce. Pe lângă lipsa informaţiei referitoare la presa comunistă din primii ani ai regimului, 1944 este anul refugierii lui Şeicaru în străinătate de teama represaliilor care nu vor întârzia. Pe scurt, „Cu ajutorul memoriei, folosind notele extrase de Pompiliu Păltânea, am putut dezvolta o istorie a presei în România, exactă în linii generale şi, într-o oarecare măsură, obiectivă”, recunoaşte Şeicaru, caracterizându-şi critic demersurile. Pompiliu Paltânea era un prieten care i-a pus la dispoziţie câteva note extrase din Istoria presei româneşti (1923) de Nicolae Iorga. Atâta deci, memoria şi câteva note... Nu este oare cu atât mai merituoasă lucrarea lui Pamfil Şeicaru, cu cât ea îşi probează meritele prin cultură, specializare, stil şi pasiune? Aceasta este amprenta subiectivă a personalităţii sale, dar dincolo de astfel de elemente istoricul s-a străduit să fie cât putea de obiectiv. Ziaristul şi scriitorul colaborează cu acel istoric care, spune Şeicaru citându-l pe Mommsen, „îşi are locul mai mult între artişti decât între erudiţi”. Ziaristul român a dorit să scrie o istorie vie a presei care să uşureze înţelegerea dezvoltării unui stat, o istorie în mers prin care „să [se] cerceteze formaţia, evoluţia presei în care se înregistrează tumultul pasional, forţele spiritului care guvernează istoria, precizându-se treptat în decursul vremii, din ciocnirea violentă a tendinţelor, progresul unor idei politice, regresul altora, adică nervul acestei misterioase creaţii continue: istoria.” (ibidem, p. 12). Parafrazând o idee a lui Hyppolite Taine, Pamfil Şeicaru ajunge la concluzia că „presa este «coridorul pe unde trece vântul istoriei»”. „O istorie a presei în România, făcută aşa cum o cer disciplinele ştiinţifice, ar fi de fapt o istorie a spiritului public la români. Împrejurările vitrege în care ne zbatem fac ca o asemenea istorie să fie o imposibilitate de fapt. Lipsurile, scăderile sunt explicabile şi, sper, îmi vor fi iertate.” (loc. cit., p. 13). După atâtea cuvenite justificări şi dezvinovăţiri, trebuie să adăugăm că de o reală utilitate în redactarea Istoriei… i-a fost lui Şeicaru experienţa de ziarist. O recunoaşte singur,
SPECIAL III spunând că din aprilie 1918 şi până la 10 august 1944 a scris cel puţin un articol zilnic: „tot ce am strâns ca experienţă din exercitarea pasionată a profesiei de gazetar”. Ce a reuşit aşadar să facă directorul de la Curentul în materie de istorie a presei? Mai întâi – şi tot singur o spune – a găsit cu cale să aşeze în faţa Istoriei propriu-zise, pentru a o încadra, pentru a-i deschide calea, două eseuri: Scurt istoric al presei în lume şi O încercare de sociologie a presei, care ocupă nici mai mult nici mai puţin decât 158 de pagini, adică aproape jumătate din conţinutul cărţii. Autorul vrea să acrediteze ideea că nevoia de informare corectă a publicului este foarte veche, datând, sub altă formă, chiar din antichitate. Prima informaţie de acest gen vine tocmai din Babilon, unde în secolul III î. Hr. au existat istoriografi anume desemnaţi să scrie zilnic povestea evenimentelor publice. Astfel se poate conchide că şi ziaristul modern este un modest istoriograf al faptului cotidian. Apoi practica s-ar fi continuat la Roma, unde „o formă primitivă” de presă „pot fi socotite Analele Pontifilor”. După aceea Iulius Cezar a ordonat înfiinţarea şi redactarea unei publicaţii destinate informării publice: Acta diurna populi romani. Data întâiului „ziar primitiv” poate fi aproximată în jurul anului 1275, în Anglia, unde a fost necesar „să se publice o ordonanţă regală contra ştirilor false”, răspândite de nişte presupuse „publicaţii manuscrise de colportare a ştirilor.” (op. cit., p. 14). Asemenea publicaţii şi încă altele ca ele apăreau sub formă de manuscrise. Fireşte, presa a cunoscut noi etape de dezvoltare odată cu apariţia tiparului. De pildă, consemnează Şeicaru, „În 1522 Viena era centrul cel mai activ al foilor tipărite”. Presa a fost multă vreme supravegheată, cenzurată sau interzisă de autorităţile laice ori ecleziastice, însă în 1641 Parlamentul englez suprima pentru prima oară cenzura. În fine, presa a fost efectiv liberă începând din 1695, iar primul ziar tipărit a apărut în 1702 şi se numea Daily Courrent. Istoria presei internaţionale continuă, cu destule avataruri, fiind marcată de existenţa de durată şi de editarea în milioane de exemplare ale unor mari publicaţii precum Times (fondat în 1795), Mercure de France (1889) sau New York Times (1851). Necesitatea de informare asupra evenimentelor din ţară şi din lume a impulsionat decisiv apariţia şi dezvoltarea presei în România. Prima publicaţie de informare este menţionată în Wiener Zeitung la 1790 şi s-a numit Courrier de Moldavie sau Gazeta de Iaşi. Era un buletin-ziar bilingv, în română şi franceză, editat de comandamentul trupelor de ocupaţie ruse, din ordinul reginei Ecaterina a II-a. Însă începuturile gazetăriei româneşti sunt legate, cum se ştie, de numele lui Ion Helaide Rădulescu şi Gheorghe Asachi. Primul număr al Curierului românesc a văzut lumina zilei la 8 aprilie 1829. Puţin după aceea, la Iaşi a apărut Albina românească. În 1838, la Braşov, George Bariţ, a început să editeze Foaie pentru minte, inimă şi literatură, apoi Gazeta de Transilvania. Nici un fel de cenzură, de greutăţi materiale ori de vicisitudini ale istoriei nu au mai putut stăvili dezvoltarea presei româneşti, prin ziare şi publicaţii periodice de toate genurile, unele de lungă durată, altele efemere. Adevărul a fost fondat în 1888, gazetă care, cu o întrerupere forţată de regimul comunist, apare şi astăzi. Aici s-a afirmat după câteva decenii o mare personalitate a presei noastre cotidiene: Constantin Mille. În răstimpul 1892-1906 cel mai bun ziar conservator şi „unul dintre cele mai îngrijite ziare româneşti”a fost Epoca, sub conducerea lui Barbu Ştefănescu-Delavrancea. Cotidiane de impact deosebit au mai fost, în secolul XX, ziarele Dimineaţa şi Universul, ultimul condus de Stelian Popescu. Epoca şi Dimineaţa au fost reînsufleţite, pentru scurtă vreme, după 1989. Este prezentat pe larg şi ziarul Cuvântul, unde a fost angajat Pamfil Şeicaru înainte de perioada de la Curentul. Acesta apare începând din 1928, „cu echipa de la Cuvântul”. Din redacţie făceau parte, alături de Pamfil Şeicaru, Nichifor Crainic, Cezar Petrescu, Al. Busuioceanu, Tudor TheodorescuBranişte, Ion Dumitrescu, Grigore Patriciu şi alţii. La 17 ianuarie 1942 Curentul însuma impresionanta cifră de 5000 de ediţii de la apariţie. Ultimul număr a văzut lumina tiparului la 10 august 1944. În sfârşit, publicaţiile sunt atât de numeroase încât nu pot fi menţionate şi analizate decât într-o istorie a presei… Ceea ce a realizat Pamfil Şeicaru prin a sa atât de bine scrisă carte, restituită literaturii române prin această fericită reeditare din anul 2013. Ioan LASCU
IV SPECIAL (urmare din pagina I) A lucrat apoi o perioadă la ambasada României de la Roma. Văzând boata, profesorul Moşic şi-a dat seama de valoarea ei artistică, a împrumutat-o de la oierul Bolog pentru o perioadă şi a dus-o la Bucureşti, unde a prezentat-o unor specialişti în artă populară tradiţională de la diferite muzee din capitală. Se pare că boata a trecut şi prin mâinile lui Nicolae Iorga. Cu greu a mai putut fi recuperată, căci s-au găsit muzee bucureştene dornice să îşi îmbogăţească vitrinele colecţiilor cu frumoasa boată; în cele din urmă însă, boata s-a întors la proprietarul ei. La una din nedeile din marţea Paştilor ce se ţineau în satul Răscoala, în anul 1951, tânărul Bălănescu Ilie (Nicu), în vârstă de doar 17 ani, a pus ochii pe boată şi şi-a dorit din tot sufletul să o cumpere. I-a propus proprietarului să i-o vândă, dar acesta i-a răspuns, la fel ca tuturor celor care solicitau acest lucru: „boata nu este de vânzare, dar i-o voi da bucuros celui care se va căsători cu fiica mea”. Anii au trecut, episodul a fost dat uitării, dar
vineri, 11 octombrie 2013
prin anul 1960, tânărul nostru Ilie, care acum era un fecior în toată firea, cu armata făcută, se căsătoreşte cu Emilia Bolog, nimeni alta decât fiica proprietarului boatei. Socrul şi-a ţinut promisiunea şi i-a dăruit boata. Trebuie să mai menţionăm faptul că, în perioada cât boata s-a mai aflat la Bolog Pătru, a fost furată în două rânduri, dar de fiecare dată a fost recuperată de către proprietar. La cel de-al doilea furt însă, recuperarea a fost destul de anevoioasă. După ce boata a intrat în posesia lui Bălănescu Ilie (Nicu), din satul Birăoni, pentru frumuseţea ei, era folosită de trupele de crai care colindau cu ocazia Crăciunului, fiind purtată de către un păstor din trupă. Cu aceste ocazii a fost văzută şi de către preotul Nicolae Negoi2, din satul Cimpa, cel care mia semnalat-o. În anul 2005 l-am identificat pe actualul proprietar, Bălănescu Ilie (Nicu), născut în anul 1934. Am examinat boata şi am comparat lucrătura cu cea a boatelor din Valea Jiului. Este într-adevăr o lucrătură artistică, mai ales pentru acea perioadă (1927),
care îmbină sculptura cu încrustaţia. Are vreo douăsprezece modele circulare, gen brăţări feminine, din care şase sunt sculptate în relief, iar şase în depresiuni. La joncţiunea măciuliei cu corpul boatei se află sculptată în relief o brăţară, îngustă de un centimetru în diametru, urmând apoi una în intrând, cu lăţimea de patru centimetri, alternând în acet mod până la jumătatea boatei. Cea mai lată brăţară sculptată în relief are o lăţime de şase centimetri. Am răsfoit albumul „Arta populară din Mehedinţi”3, dar nu am găsit nici în modelele ţesăturilor, nici în modelele sculpturilor şi nici în cele de pe obiectele de ceramică nimic asemănător cu cele de pe boată, deşi aceasta provine din aceeaşi zonă. Comparativ cu această boată, modelele de pe boatele din Valea Jiului sunt mai înguste şi nu sunt sculptate în relief, încrustaţiile fiind în acelaşi plan. Fiind mai înguste, brăţările au o varietate mai mare decât cele de pe boata de Cloşani. Să nu uităm însă faptul că boata de Cloşani a fost împuiată în 1927, iar cele din estul Văii Jiului, pe care le-am examinat, au fost împuiate după anii 1950, când imaginaţia meşterilor s-a îmbogăţit. Pe cele două tipuri de boate am găsit aproape identic un model reprezentând împletitura unei sfori, asemănător cu cel al balţilor4 (funii) de la desagi. Această împletitură este mai lată pe boata de la Cloşani cu cinci fire (linii) şi mai îngustă pe boata de Valea Jiului, care are în componenţă doar trei fire. Faptul că unele modele se regăsesc pe diferite tipuri de boate din zone mai mult sau mai puţin
învecinate, mă face să cred că meşterii populari nu sunt străini în a cunoaşte secretele concurenţei, preluându-le pe cele mai valoroase şi transmiţându-le urmaşilor. Aceste cunoaşteri se făceau mai ales cu ocazia transhumanţei sau prin participarea la cele mai importante nedei din munţi, care se ţineau cu ocazia marilor sărbători religioase din perioada de vară. În primăvara anului 2012 am vizitat, la Gamzigrad (Serbia), palatul fortificat construit de împăratul Galerius. Aşa cum se ştie, Galerius Maximianus (250-311) sau Caius Galerius Maximianus, a fost împărat roman în perioada 305-311. Acesta s-a născut în apropiere de Zaicear, pe Valea Timocului (astăzi în Serbia), într-o familie de ţărani. Tatăl său, de origine tracă, a fost cioban iar mama sa, Romula, a fost de origine dacă, ea părăsind Dacia din cauza atacurilor Carpilor. După spusele lui Lactantius5 şi a altor istorici, împăratul Galerius şi-a afişat originea dacică şi s-a declarat duşman al numelui Roman, propunând chiar ca imperiul să se numească nu Roman, ci IMPERIUL DAC, spre oroarea patricienilor şi senatorilor. Vizitând ruinele palatului şi ajungând la Lapidariu, chiar de la intrare mi-a atras atenţia un brâu executat din mozaic. Era aproape identic cu sfoara împletită descrisă pe cele două boate, împletitura în acest caz fiind din cinci fire. Să fie oare Dacia aceeaşi sursă de plecare în două direcţii – către palatul Gamzigrad – Romula şi către boatele păstorilor, urmaşi ai dacilor? Ar fi o dovadă a transmiterii până în zilele noastre, din generaţie în generaţie, a unui model pictural de la străbunii daci la oierii români, inclusiv la oierii jienilor momârlani.
Note :
1 - Mic dicţionar enciclopedic, Ed. Enciclopedică Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, pag. 293. 2 - Pr. Nicolae Negoi, născut în anul 1949, în satul Cimpa. 3 - Arta populară din Mehedinţi, Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării populare din Mehedinţi, Drobeta Turnu Severin, 1983. Menţionez faptul că această carte mi-a fost dăruită de dl. Isidor Chicet, redactorul şi fondatorul revistei Răstimp, care apare la Drobeta Turnu Severin. 4 - Balţ, balţi – şnur împletit din fire groase de lână, cu care se leagă desagii la gură. 5 - ro.wikipedia.org/wiki/Galerius