CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4503 lei 1$ = 3,2940 lei 1₤ = 5,2502 lei
Miercuri, 16 octombrie 2013 Anul VI nr. 1305 12 pagini Preţ: 1 leu
Amânare în dosarul Simota – Litera. Încă un membru al grupului infracţional s-a predat. Astăzi prezentăm lista completă a victimelor grupării mafiote. Simota, fost fruntaş liberal, este judecat de soţul unei consiliere judeţene, ex-PNL, din Alba Iulia.
Din apucăturile acoliţilor lui Alin Simota, zis Nilă, naşul liberal al mafiei din judeţ: „...l-au sechestrat şi l-au bătut timp de două zile. Din când în când, mai urinau pe el...”
Dosarul în care Alin Simota este judecat pentru mai multe infracţiuni, conturate în jurul acuzaţiei de iniţiere şi constituire grup infracţional organizat, a debutat ieri – cu un prim termen – pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia. Magistraţii au decis să acorde un nou termen de judecată, pentru 5 noiembrie, pe de o parte pentru chestiuni de ordin procedural (legate de neîndeplinirea procedurii de citare cu unele părţi), dar şi pentru cereri de angajare de apărător formulate de persoane parte în dosar, dar judecate în stare de libertate. Ca un aspect inedit al termenului de ieri, menţionăm apariţia în sala de judecată a lui Gheorghe Bota, trimis în judecată în lipsă pentru sprijinirea grupului infracţional organizat şi vătămare corporală gravă, pe numele acestuia existând şi un mandat de arestare în lipsă. Instanţa a luat act de apariţia acestuia, astfel că procesul se va judeca – măcar pentru o perioadă – cu un număr de 6 inculpaţi în stare de arest preventiv. La acest moment, după cum se ştie, singurul membru al grupului infracţional care nu s-a predat şi s-a sustras inclusiv urmăririi penale este Cătălin Penciuc, zis „Bivolul”, trimis în judecată pentru constituire grup infracţional organizat, complicitate la şantaj, şantaj, şantaj în formă continuată, cămătărie în formă continuată, trafic de persoane în formă continuată, lipsire de libertate (două infracţiuni), complicitate la înşelăciune deosebit de gravă în formă continuată, complicitate la vătămare corporală gravă (două infracţiuni), vătămare corporală gravă şi vătămare corporală.
Cine-l judecă pe Alin Simota? Soarta grupării infracţionale Simota – Litera a ajuns în atenţia unui complet al cărui preşedinte este judecătorul Aurelian Gheorghe Mocan, fost vicepreşedinte şi purtător de cuvânt al Tribunalului Alba Iulia, promovat la CA Alba Iulia de la 1 septembrie 2013. Se poate spune că dosarul lotului Simota – Litera este primul dosar în care acesta judecă pe fond infracţiuni de o asemenea gravitate. Soţia d-lui Mocan, Angelica Elisabeta Mocan, de profesie avocat, a fost membru
PSD din 2005 şi a ocupat funcţia de vicepreşedinte al PSD Alba. Din 2010, a activat în PNL Alba ca purtător de cuvânt. În 2012 a fost ales consilier judeţean PNL pe listele USL Alba Iulia. În 19 septembrie a.c., potrivit presei locale din Alba Iulia, d-na Mocan s-a retras din politică, demisionând din calitatea de membru PNL, nu şi din cea de consilier judeţean. Judecând după veniturile şi contractele sale, putem aprecia că d-na Mocan este un avocat de top în zona Alba Iulia.
Lista completă (?) a victimelor grupării infracţionale Simota - Litera Pe lista victimelor grupării infracţionale Simota – Litera se numără două persoane juridice, Allianz Ţiriac SA şi Groupama Asigurări SA, dar şi mai multe persoane fizice agresate (la comanda lui Alin Simota sau din proprie iniţiativă de către Litera şi apropiaţii săi): Ioan Ilucă, Adrian Arman, Cosmin Antonie Meda, Nicuşor Ovidiu Istinie, Mihai Lungan, Constantin Dan Găldeanu, Paul Valeriu Gherasim, Cristian Vlăiconi, Pavel Iacob, Constantin Nanu, Titus Gabriel Biriescu, Anişoara Ramona Biriescu, Ionuţ Traian Crişan, Iosif Săvulescu şi Aurel Lucian Floran. Vă reamintim componenţa lotului Simota – Litera, dar şi infracţiunile de care membrii grupării sunt acuzaţi: Simota Alin (iniţiere şi constituire grup infracţional organizat – de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, şantaj – de la 6 luni la 5 ani, şantaj în formă continuată – de la 6 luni la 5 ani, lipsire de libertate – de la 7 la 18 ani, instigare la lipsire de libertate – de la 7 la 18 ani, instigare la vătămare corporală gravă – de la 3 la 12 ani, deţinere de muniţie fără drept – de la 2 la 8 ani, nedepunerea muniţiei la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului – de la 1 la 5 ani). Litera Constantin Cristian (constituire grup infracţional organizat - de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, lipsire de libertate - de la 7 la 18 ani, lipsire de libertate - de la 7 la 18 ani, şantaj în formă continuată - de la 6 luni la 5 ani, şantaj - de la 6 luni la 5 ani, şantaj în formă continuată - de la 6 luni la 5 ani, cămătărie în formă continuată - de la 6 luni la 5 ani, trafic de persoane în formă continuată - de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată - de la 10 la 20 de ani, fals în declaraţii în formă continuată - de la 3
luni la 2 ani, instigare la vătămare corporală gravă - de la 3 la 12 ani, instigare la vătămare corporală gravă - de la 3 la 12 ani, instigare la vătămare corporală gravă - de la 3 la 12 ani, instigare la vătămare corporală - de la 2 la 7 ani). Penciuc Cătălin, zis “Bivolul” (constituire grup infracţional organizat - de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, complicitate la şantaj - de la 6 luni la 5 ani, şantaj - de la 6 luni la 5 ani, şantaj în formă continuată - de la 6 luni la 5 ani, lipsire de libertate - de la 7 la 18 ani, lipsire de libertate - de la 7 la 18 ani, complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată - de la 10 la 20 de ani, complicitate la vătămare corporală gravă - de la 3 la 12 ani, complicitate la vătămare corporală gravă de la 3 la 12 ani, vătămare corporală gravă - de la 3 la 12 ani, vătămare corporală - de la 2 la 7 ani). Ciobanu Mihai Eminovici (aderare la grup infracţional organizat - de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată - de la 10 la 20 de ani). Litera Simina Mirela (aderare la grup infracţional - de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, complicitate la şantaj în formă continuată - de la 6 luni la 5 ani, complicitate la trafic de persoane în formă continuată - de la 3 la 10 ani, complicitate la cămătărie în formă continuată - de la 6 luni la 5 ani). Varodi Mihăiţă Mircea (aderare la grup infracţional organizat - de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, complicitate la vătămare corporală gravă - de la 3 la 12 ani, vătămare corporală gravă - de la 3 la 12 ani). Moldovan Ioan Petru (aderare la grup infracţional organizat - de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, vătămare corporală gravă - de la 3 la 12 ani, vătămare corporală gravă - de la 3 la 12 ani). Micluţa Florin Voicu (sprijinire grup infracţional organizat - de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, complicitate la şantaj - de la 6 luni la 5 ani, complicitate la cămătărie - de la 6 luni la 5 ani). Bota Gheorghe (sprijinire grup infracţional organizat - de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, vătămare corporală gravă - de la 3 la 12 ani). Muntean Florin Ioan (vătămare corporală gravă - de la 3 la 12 ani). Avram Zorin - comisar de poliţie (sprijinire grup infracţional organizat prev - de la
5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, favorizarea infractorului - de la 3 luni la 7 ani). Toma Cornelius Silvan (instigare la vătămare corporală gravă - de la 3 la 12 ani). Anghelina Claudiu Alin (înşelăciune în formă continuată - de la 6 luni la 12 ani). Dincă Daniel (complicitate la înşelăciune în formă continuată - de la 6 luni la 12 ani, fals în declaraţii - de la 3 luni la 2 ani).
„Din când în când, mai urinau pe el...” Într-un supliment al cotidianului nostru menţionam cazul unui tânăr poreclit „Manechinu'”, agresat crunt de către Litera & Co. la ordinul expres al lui Alin Simota. Prezentam, la momentul respectiv, şi un fragment dintr-o declaraţie dată în faţa organelor de cercetare, declaraţie din care rezulta faptul că a fost agresat şi, ulterior întâmplării, acesta s-a mutat din Valea Jiului. Revenim astăzi cu noi amănunte şi vă relatăm un fir mai complet al legăturilor strânse dintre omul de afaceri din Vale, liberalul fruntaş Alin Simota, şi interlopul Litera Constantin Cristian. Surse din anturajul celor doi povestesc cu lux de amănunte cum, la vremea când Simota l-a racolat pe Litera ca să-i fie bodyguard, omul de afaceri îi dădea acestuia diverse comenzi spre execuţie în întreaga ţară. Sursele noastre spun că, atunci când Litera era plecat cu treabă pentru Simota, acesta din urmă se deplasa în zona Devei, unde întreţinea relaţii intime cu concubina lui Litera de la acea vreme. Vremurile s-au schimbat şi, peste ceva timp, la urechile lui Simota a ajuns informaţia că soţia sa de la momentul respectiv, Mirela Simina (fostă Pintican), intrase în combinaţii de ordin sexual cu un grup de trei tineri, între care şi cel poreclit „Manechinu'”. Manechinu' şi Mirela Simota se întâlneau pe Strei, nevasta omului de afaceri fiind aşteptată cu fructe şi şampanie. Pe fir au intrat însă Litera şi oamenii săi. Aceştia l-au sechestrat şi l-au torturat efectiv pe Manechinu'. „...l-au sechestrat şi l-au bătut timp de două zile. Din când în când, mai urinau pe el...”, povestesc sursele noastre. Ulterior acestui episod, “Manechinu'” a dispărut din Valea Jiului de teama oamenilor lui Simota. Mai apoi, la urechile lui Simota a ajuns, prin intermediul unui apropiat, faptul că soţia sa are o relaţie chiar cu bodyguardul Litera. Consecinţa imediată a fost aceea că apropiatul lui Simota, fratele unui poliţist din Vulcan, a fost bătut crunt de Litera şi locotenenţii săi. Consecinţa ulterioară a fost că omul de afaceri a divorţat, iar fosta lui soţie s-a mutat la Deva. Unde, la scurt timp, s-a căsătorit chiar cu Litera Constantin Cristian, chiar şi copiii din prima căsătorie (cea cu Simota) fiind trecuţi pe numele interlopului devean. Cătălin DOCEA
Ziarul Vãii Jiului
2 LA ORDINEA ZILEI Miercuri 16 octombrie 2013
9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 9:30-11:00 Analiză finală (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos
Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32). * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.
miercuri, 16 octombrie 2013
La cărbune înainte, la pedepse înapoi
9 petrileni prinşi cu 80 de saci
Ieri, la Petrila, 9 persoane au fost prinse în flagrant, în timp ce sustrăgeau cărbune dintr-un tren de marfă. Ele fură, unitatea minieră pierde, procurorii dau NUP.
Luni, 14 octombrie, în jurul orei 16:00, o patrulă de siguranţă publică din cadrul Poliţiei oraşului Petrila a depistat flagrant 9 persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 54 de ani, toate din Petrila, la furat de cărbune. În urma cercetării la faţa locului, s-a stabilit că au sustras 80 de saci cu cărbune din vagoanele unui tren care
transporta cărbune pe linia uzinală ce face legătura între EH Lonea şi depozitul SM Petrila. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat. Cărbunele a fost predat EH Lonea. Suspecţii sunt cercetaţi în stare de libertate şi, cel mai probabil, îi Studenţii de vom găsi tot la vagoane, în zilele Petroşani, următoare.
Informaţi despre traficul de persoane
Modificări temporare în circulaţia trenurilor
Din 15 octombrie până la 2 noiembrie câteva inter-regio au programul modificat
CFR Călători informează că în perioada 15 octombrie - 2 noiembrie 2013, pentru efectuarea unor lucrări la infrastructura feroviară între staţiile Cărbuneşti şi Hm Pojogeni (secţia Filiaşi - Cărbuneşti Târgu Jiu), vor interveni câteva modificări care vor afecta mai ales circulaţia trenurilor inter-regio.
Cei care circulă spre şi de la Craiova trebuie să ştie că în perioada 15 octombrie – 01 noiembrie trenurile IR 1827 şi IR 1828 Craiova – Târgu Jiu – Petroşani şi retur se anulează. De asemenea, trenul IR 1824 Deva – Cărbuneşti – Bucureşti Nord va vircula ca tren IR 12124 pe rută deviată: Deva (pl. 07:05) – Turceni – Bucureşti Nord (sos. 15:23). În perioada 15/ 16 octombrie – 01/ 02 noiembrie IR 1823 Bucureşti Nord – Cărbuneşti – Deva va
circula ca tren IR 12123 pe ruta deviată: Bucureşti Nord (pl. 16:45) – Turceni – Deva (sos. 00:58). Trenul IR 1821 Bucureşti Nord – Cărbuneşti – Arad va circula ca tren IR 12121, pe ruta deviată: Bucureşti Nord ( pl. 23:45) – Turceni – Arad (sos. 10:39). Trenul IR 1822 Arad – Cărbuneşti – Bucureşti Nord va circula ca tren IR 12122, pe ruta deviată: Arad (pl. 18:53) – Turceni – Bucureşti Nord (sos. 05:43). De asemenea, în perioada 15 octombrie – 01 noiembrie, vor interveni modificări şi în circulaţia trenurilor Regio care circulă pe secţia Filiaşi – Cărbuneşti – Târgu Jiu, acestea fiind anunţate la nivel local, în staţiile de plecare/sosire. Pe distanţa Cărbuneşti Pojogeni şi retur, pasagerii vor fi transbordaţi cu autobuze, la/de la trenurile Regio aflate în circulaţie. Programul de circulaţie a autobuzelor va fi corelat cu cel al trenurilor.
la Universitatea din
În perioada 14-18 octombrie 2013, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) organizează o serie de evenimente dedicate marcării Zilei Europene de luptă împotriva traficului de persoane, subsumate unei campanii de informare intitulate: „Săptămâna luptei împotriva traficului de persoane”.
În acest context la nivelul Centrului Regional Alba Iulia se vor desfăşura câteva acţiuni care constau în transmiterea de pachete de informaţii privind fenomenul traficului de persoane şi semnificaţia zilei de 18 octombrie la I.S.J. Alba, I.S.J. Sibiu şi I.S.J. Hunedoara, în vederea diseminării acestora către unităţile de învăţământ din zona de competenţă, pentru informarea elevilor. Acelaşi pachet informativ privind fenomenul traficului de persoane şi semnificaţia zilei de 18 octombrie va ajunge la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu şi Universitatea din Petroşani, pentru informarea studenţilor. ANTIP activează şi online. Până la 18 octombrie desfăşoară un concurs online „Mesajul tău salvează vieţi!”, care va fi lansat pe pagina de Facebook a ANITP.
S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani
Pagină realizată de Alina PIPAN
Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro
SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:
CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.
IMPORTANT!!!
Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
www.zvj.ro
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Ziarul Vãii Jiului
Iată cum au furat Rogojan şi Retegan din banii Poştei din Petrila
miercuri, 16 octombrie 2013
ACTUALITATE
Filmul evenimentelor. Iată de ce au fost trimişi în faţa instanţei!
Prejudiciul: 54.845 lei şi 4.748,72 euro Trimişi în judecată pentru: delapidare, fals în înscrisuri oficiale, uz de fals, complicitate la delapidare Constantin Rogojan şi Eugenia Retegan sunt complicii unei delapidări importante de fonduri, care a lăsat Poşta Petrila fără importante sume de bani în conturi, chiar în perioada în care reorganizarea instituţiei îşi începuse parcursul. Delapidarea a fost descoperită chiar de şefa de atunci, Dana Damian. Aceasta a organizat un control inopinat şi l-a descoperit pe Rogojan cu banii în straiţă. De atunci s-au scurs trei ani de cercetări, până ca făptuitorii să ajungă în faţa instanţei şi să-şi recunoască vina.
La 10 noiembrie 2010 Poliţia s-a sesizat din oficiu La data de 10.11.2010, Poliţia oraşului Petrila s-a sesizat din oficiu despre faptul că, în cursul anului 2010 Constantin Rogojan, în calitate de diriginte al Oficiului Poştal Petrila, şi-a însuşit diverse sume de bani din gestiunea oficiului poştal, sesizarea făcând obiectul unui dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani. La 19.11.2010, Compania Naţională Poşta Română SA Bucureşti, prin punctul de lucru Centrul Regional Reţea Poştală Timişoara, a depus la Poliţia oraşului Petrila o plângere penală formulată împotriva lui Rogojanu şi a Eugeniei Retegan – dirigentele, respectiv casiera poştei – pentru comiterea de către aceştia a infracţiunii de delapidare. În plângere se arată că organele de control financiar de gestiune interne au efectuat un control la Oficiul Poştal Petrila, prilej cu care s-a constatat iniţial un minus în gestiune - reţinut în sarcina salariaţilor R.C. şi R.E. - în valoare de 58.713,35 lei şi 4.748,72 euro, sumă cu care Compania Naţională Poşta Română SA s-a constituit ca parte civilă în cauză, urmând ca la finalul verificărilor să comunice prejudiciul exact. În 22 martie 2011, printr-o adresă, Posta Română - Centrul Regional Timişoara a înaintat organelor de poliţie dosarul de cercetare financiară de gestiune întocmit de organele de control financiar de gestiune interne, prin care se evidenţia frauda comisă de dirigintele OP şi de casiera oficiului poştal. În această notă se preciza că, iniţial, compania s-a constituit ca parte civilă pentru suma de 58.713,35 lei şi 4.748,72 euro, dar la finalizarea verificărilor, prejudiciul nerecuperat a rămas la suma de 54.845 lei şi 4.748 euro, sumă cu care se constituie ca parte civilă faţă de cei doi salariaţi. Totodată, în alte două note de prezentare redactate ulterior, partea vătămată a arătat că, în urma controlului efectuat la oficiul poştal privind activitatea celor doi, s-a constatat un prejudiciu total în sumă de 65.060,35 lei şi 4.748,72 euro. Minusul provenea din numerarul casieriei oficiului - 53.561,35 lei; minus din gestiunea timbrelor şi altor valori - 5.152 lei; minus din nedecontarea încasărilor de timbre poştale - 839 lei; minus înregistrat în gestiunea casieriei ca urmare a achitării pe bază de proces verbal a 3 mandate achitate în fals - 5.508 lei. Astfel, la 29.10.2010, când brigada de control financiar de gestiune din cadrul Centrului Regional Timişoara a început verificările financiare la Oficiul Poştal Petrila, în urma verificării gestiunii de casă, timbre şi alte valori a constatat un minus total de 58.713,35 lei, compus din minus numerar - 53.561,35 lei şi minus în gestiunea timbrelor şi altor valori - 5.152 lei, precum şi un minus de 4.748,72 euro. Rogojanu a întocmit în fals patru mandate pentru ajutorul de deces, însuşindu-şi banii aferenţi La începerea verificării gestiunii de casierie, Retegan a declarat că are cunoştinţă de existenţa unui minus de 58.000 lei şi 4.748 euro, aceasta declarând că în cursul lunii iulie 2010 învinuitul Rogojanu a luat din gestiune suma de 60.000 lei, pe motiv că are nevoie de ei şi îi va restitui ulterior, când va vinde un apartament, fapt care nu s-a mai întâmplat. Cu prilejul declaraţiilor date în cursul urmăririi penale, s-a arătat că banii au fost luaţi, în timp, respectiv în cursul anului 2010 de către învinuitul Rogojanu, iar Retegan l-a ajutat, respectiv i-a dat bani din casierie şi a falsificat mai multe înscrisuri pentru a acoperi minusul. De
asemenea, Rogojanu a întocmit în fals patru mandate pentru ajutorul de deces, însuşindu-şi banii aferenţi şi completând şi semnând în fals acele mandate, Rogojanu înscriind date false atât cu privire la data achitării cât şi a seriei buletinului de identitate şi semnăturii beneficiarului. Cei patru beneficiari au fost identificaţi şi au dat declaraţii despre cum pe numele lor au fost întocmite mandate false. Iată un exemplu. N.I. trebuia să primească, în cursul lunii septembrie 2010, ajutorul de deces pentru soţul ei, în sumă de 1.836 lei, dar învinuitul şi-a însuşit suma respectivă, iar mandatul de achitare a ajutorului de deces nr. 80.658 a fost întocmit şi semnat în fals de către învinuit, fiind înscrisă data de 26.10.2010 ca dată a achitării mandatului, fiind înscrise şi date false ale cărţii de identitate a beneficiarului. Rogojanu a recunoscut că a falsificat cele patru mandate şi şi-a însuşit sumele de bani, iar în ce priveşte banii cuveniţi numitei M.V., învinuitul i-a achitat la data de 14.10.2012 în loc de 1.09.2012 cum era trecut pe mandat – fiind vorba în acest caz de o traficare a sumei de 1.836 lei. Suma de 5.508 lei, reprezentând contravaloarea celorlalte trei mandate, a fost restituită de învinuit după efectuarea controlului şi a fost plătită celor trei persoane la date ulterioare. În perioada iulie 2010 – octombrie 2010, Rogojanu, ajutat de Retegan, şi-a însuşit sumele de bani în lei şi valută constatate ca fiind minus în gestiune cu ocazia controlului, iar pentru a acoperi lipsurile în gestiune cei doi învinuiţii au falsificat şi au folosit în acest scop mai multe înscrisuri oficiale. Retegan a arătat în declaraţia de învinuit că din cursul lunii iunie a constatat că are un minus în gestiune, că acest minus s-a datorat faptului că i-a înmânat dirigintelui sume de bani pentru plata pensiilor, uneori de mai multe ori pentru aceleaşi pensii, cât şi pentru pensii ajutoare de înmormântare, pe care ulterior trebuia să le achite ea de la casierie, înscriind de multe ori justificări fictive, şi că i-a solicitat sumele de bani dirigintelui, însă acesta a tot amânat-o, motivând că îi va returna după ce vinde un apartament, fapt care nu s-a întâmplat. Rogojanu neagă la început că şi-ar fi însuşit sumele de bani Rogojanu a negat însă că şi-ar fi însuşit şi alte sume de bani – cu excepţia celei aferente celor patru ajutoare de deces şi că ar mai fi falsificat şi alte înscrisuri, dar aceste susţineri ale sale sunt infirmate de probele administrate. Astfel, din procesul verbal de control financiar rezultă că pentru soldurile în lei, în perioada iulie-octombrie 2010, s-au constatat diferenţe între valoarea înregistrată în decontul bănesc şi situaţia F10 – care evidenţia mandatele achitate – şi, conform situaţiilor întocmite, acestea nu sunt justificate de achitările zilnice din cadrul oficiului, că pentru diminuarea soldului zilnic de casă, casiera oficiului înscria valori false, altele decât valoarea reală a mandatelor achitate, creându-şi plusuri de casă, iar pe parcursul lunii făcea înscrieri eronate în decontul bănesc şi situaţia F10, astfel ca la finele lunii cele două evidenţe să corespundă – respectiv valoarea înscrisă în decontul bănesc să fie egală cu valoarea înscrisă în situaţia F10. Or, prin aceste operaţiuni nu se urmărea crearea de „plusuri de casă”, ci aşa cum a recunoscut şi învinuita, se urmărea „acoperirea” minusului existent în gestiune. Au fost chestionaţi şi factorii poştali, iar din declaraţia lor rezultă că, în toată perioada mai sus-menţionată, deşi nu intra în atribuţiile sale de serviciu, Rogojanu solicita mandate de pensii de la factorii poştali, sub pretextul că le achita el şi solicita şi sumele de bani aferente de la casieră sau aceasta solicita de la factorii poştali mandate pe care le dădea învinuitului, împreună cu diferite sume de bani, deşi era o procedură care contravenea regulilor de achitare a mandatelor. În fapt însă, Rogojanu nu achita aceste sume de bani la datele menţionate pe mandate, deşi ele erau trecute în condica F55 ca fiind achitate, iar la sfârşitul lunii, se achitau efectiv, solicitându-se alte sume în acest scop, sume care erau destinate să acopere minusul existent. Prin acest procedeu, persoana responsabilă, respectiv casiera, îşi însuşea în timp sumele de bani, comanda la
3
casieria centrală sume de bani în mod nejustificat, astfel că se crea un plus de numerar scriptic, care acoperea minusul real din casierie. Mai mult, în urma controlului s-a constatat pentru luna octombrie 2010 că un număr de 40 de mandate - de valori mari, cuprinse între 1.000 lei şi 2.500 lei - fuseseră luate de diriginte de la 4 factori poştali, pe motiv că le achită el şi, deşi figurau în arhivă ca fiind achitate în primele zile de achitare a pensiilor, ele fuseseră, în fapt achitate în ultima zi, pe 27 octombrie. Semnificativ este şi faptul că valoarea cumulată a acestor mandate este de circa 63.500 lei, deci corespunde minusului înregistrat în casierie, iar metoda mai sus descrisă era folosită de cei doi învinuiţi pentru a acoperi minusul din gestiune. Din cercetările efectuate a rezultat că ambii învinuiţi au acţionat în acelaşi mod, că între cei doi a existat o legătură, niciunul din cei doi neputând săvârşi aceste fapte în mod independent, având în vedere relaţiile profesionale de serviciu şi atribuţiile celor doi, stabilite prin fişa postului şi a normelor interne. Din procesul verbal de control şi din situaţiile lunare privind operaţiunile în valută rezultă faptul că la oficiul poştal se solicitau şi sume mari de valută în comparaţie cu necesarul de plăţi în valută, iar organele de control financiare au constatat că la data de 29.10.2010 învinuita avea un minus în gestiune de circa 4.300 euro, iar la data de 04.11.2010, minusul final stabilit era în valoare totală de 4.748,72 euro. Minusul provenea din faptul că, în mod nejustificat, s-au solicitat sume mai mari de valută comparativ cu achitările, astfel încât, în timp, s-a creat un sold scriptic, care nu s-a regăsit în numerarul din casierie. Retegan a declarat că minusul în valută provine din faptul că i-a înmânat această sumă, în mod eşalonat, dirigintelui la cererea acestuia, învinuitul motivând că îi va schimba în lei pentru a-i depune în casierie şi a diminua soldul, însă ulterior învinuitul nu i-a returnat nicio sumă de bani. Unul dintre factorii poştali a declarat că Rogojanu i-a solicitat de mai multe ori sume de bani împrumut sau să îl gireze la diverse împrumuturi, ceea ce denotă că acesta avea probleme financiare, el fiind cercetat şi în alt dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune şi abuz de încredere, pentru că ar fi solicitat unei foste angajate în cursul anului 2008 să ia un împrumut în nume propriu, iar banii să îi dea lui, el obligându-se să-i achite ratele. El i-a cerut angajatei şi să-l gireze la un împrumut pe care învinuitul l-a făcut în nume propriu, dar ulterior acesta nu a mai achitat ratele la cele două împrumuturi, ceea ce a dus la executarea silită a angajatei.
În timp, Rogojanu şi Retegan au mai plătit din prejudiciu Compania Naţională Poşta Română SA Bucureşti, prin punctul de lucru Centrul Regional Reţea Poştală Timişoara, a recuperat suma de 5.508 lei de la Rogojanu, reprezentând contravaloarea celor trei mandate pentru ajutor de deces, care au fost însuşite de învinuit şi pe care acesta le-a şi recunoscut. De la Retegan s-a recuperat suma de 4.707,35 lei, reţinută din garanţia reţinută de unitate, astfel că prejudiciul nerecuperat a fost stabilit la suma de 54.845 lei şi 4.748,72 euro, sumă cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză. În mai 2013 Retegan a mai plătit 200 de lei contravaloarea debitului produs Oficiului poştal Petrila. Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani a dispus aplicarea sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând învinuiţilor, dar Rogojanu nu figurează cu bunuri mobile şi imobile, motiv pentru care nu s-a instituit sechestru asigurător asupra bunurilor acestuia. Retegan avea un apartament pe care, după încheierea controlului şi constatarea minusului, l-a trecut pe numele fiului ei şi a încheiat un contract de întreţinere. Au rămas sub sechestru automobilul şi un garaj, estimate la suma totală de 30.000 lei. Rogojanu a recunoscut parţial comiterea faptelor, iar Retegan a recunoscut în totalitate comiterea faptelor, aşadar, conform probelor, cei doi au fost trimişi în judecată pentru delapidare, fals în înscrisuri oficiale, uz de fals, complicitate la delapidare. Alina PIPAN
www.zvj.ro
4
Ziarul Vãii Jiului
SPORT
miercuri, 16 octombrie 2013
Fotbal. Liga a IV-a. Marin Tudorache:
„Nu ştiu cât vom mai rezista şi noi”
Managerul echipei de fotbal Jiul Petroşani, Marin Tudorache, spune că Jiul se află într-o situaţie delicată şi că nu este o ruşine să stai la poartă şi să vinzi bilete.
Cu jucători experimentaţi, Jiul încearcă să se reinventeze, numai că nu întotdeauna socotelile de acasă se potrivesc cu cele din târg. Aflată pe locul 11 în clasament - cu două victorii, două meciuri egale şi 3 înfrângeri -, Jiul nu poate spera la multe în actuala ediţie de campi-
Fotbal. Liga a IV-a
Vulcanul - surpriza plăcută, Uricaniul - o echipă de pluton
Pentru a doua etapă la rând, CS Vulcan îşi menţine primul loc în clasamentul întrecerii judeţene. Vulcanul se menţine în frunte şi după etapa de la jumătatea primei părţi a campionatului. A fost etapa fruntaşelor, primele 5 clasate câştigând pe linie. În ceafa liderului se află urmăritoarea sa, Retezatul Haţeg, care s-a răzbunat pe Victoria Călan după punctele pierdute la Deva,
Handbal
Avertisment de la patronul Cetăţii
Echipa antrenată de petroşeneanul Vasile Mărgulescu, CSM Bucureşti, a băgat Deva în şedinţă. În ciuda celor trei înfrângeri consecutive din ultimele etape, tehnicianul Eden Hairi va rămâne pe banca echipei Cetate Deva, însă finanţatorul Marian Muntean i-a trasat misiunea de a redresa corabia. Eşecurile pe linie suferite de handbalistele de la Cetate Deva l-au supărat pe finanţatorul Marian Muntean. Din fericire, acesta a avut maturitatea de a nu se răzbuna pe antrenorii Eden Hairi şi Gheorghe Ionescu. Oficialul echipei devene dă credit în continuare tehnicienilor, cu condiţia ca aceştia să se ocupe în perioada de pauză prioritar de pregătirea fizică a echipei, capitol considerat deficitar de către patron. „Echipa a pierdut trei partide consecutiv, după
Certificat energetic. Rapid şi la preţul corect.
www.zvj.ro
onat, în care nu are drept de promovare, iar oficialii speră să se rezolve măcar situaţia financiară. După cum v-am mai informat, la fiecare meci susţinut pe teren propriu, Marin Tudorache, Damian Militaru şi Sorin Ghiţan, toţi foşti mari jucători la Jiul, stau şi taie bilete celor care vor să contribuie cu câte ceva la bugetul şi aşa pauper al echipei. „Nu este o ruşine pentru noi să facem asta. Dar nu ştiu cât vom mai rezista şi noi, pentru că sunt foarte multe lipsuri la echipă. Jucătorii aceştia fac fotbal din plăcere. Eu am adus 10 jucători de la PRO FOTBAL. Este clar că Jiul are nevoie de orice fel de ajutor. Suntem într-o situaţie dificilă”, a declarat Marin Tudorache. administrându-i acesteia un usturător 7-1. Pe podium a rămas şi Hercules Lupeni, care s-a impus clar la Petrila, 4-1, dar partida a fost marcată de multe durităţi, care s-au lăsat cu avertismente şi eliminări. În deplasare s-au impus şi CNS Cetate Deva şi Aurul Certej, devenii pe terenul Jiului, iar „aurarii” la Simeria. Dezamăgirile acestui sezon sunt Aurul Brad şi Minerul Uricani, formaţii care au ajuns în partea de jos a clasamentului, deşi în sezoanele trecute aveau pretenţii de promovare. Aurul a suferit al treilea eşec consecutiv pe teren propriu în acest sezon, pierzând cu 2-3 în faţa Daciei Orăştie. Tot pe teren propriu a fost învinsă şi Minerul Uricani, 1-2 cu Şoimul Băiţa, gruparea condusă de Vasile Scurtu ajungând acum pe locul 13, cu o singură victorie, şi aceea obţinută în deplasare. Campioana sezonului trecut, Universitatea Petroşani, a învins-o pe Gloria Geoagiu şi se menţine în plutonul fruntaş, dar nu pare a avea forţa de a se implica în lupta pentru primul loc. ce scorul a fost egal sau chiar a condus la pauză. În ultimul meci, au marcat doar opt goluri în a doua repriză, în condiţiile în care am jucătoare cu experienţă şi cu pretenţii de naţională ca Elisei, Cartaş, Krnic sau Tasic. Cunosc fenomenul mai mult decât antrenorii echipei şi am ajuns la concluzia că blocajele din reprizele secunde sunt cauzate de lipsa pregătirii fizice. Nu credeam că nu vom câştiga cu CSM Bucureşti, care nu e o echipă valoroasă, dar ne-am bătut singuri. Sunt recunoscut drept unul care schimbă repede antrenorii. Dacă în alte dăţi nu suportam chestiile astea, şi schimbam antrenorul, de data aceasta nu o voi face. Pauza de acum este binevenită, iar cei doi au trei săptămâni să lucreze pentru condiţia fizică. Trebuie să facem un comando din echipa asta, deoarece au doar şase etape din 22. E rău că între Cetate şi primele şapte clasate e o distanţă de opt puncte, dar situaţia se poate recupera. Toate echipele sunt de bătut”, a declarat Marian Muntean.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
Închiriem spaţii birouri sau orice alte activităţi în zona Kaufland.
Relaţii la telefon
Relaţii la telefon
0722.779324
0751.199100
Ziarul VĂŁii Jiului
ACTUALITATE
miercuri, 16 octombrie 2013
Dacă nu va obĹŁine creditul pentru lucrările din Parâng,
5
Primăria PetroĹ&#x;ani va trebui să apeleze la finanĹŁarea europeană De când s-a pus dop investiĹŁiilor pe bani din bugetul de stat, administraĹŁiile locale ĂŽncearcă să găsească soluĹŁii pentru continuarea proiectelor. Primăria PetroĹ&#x;ani a apelat la Consiliul local, căruia i s-a cerut aprobarea ĂŽmprumuturilor pentru continuarea lucrărilor din Parâng.
Au fost o serie de ĂŽntrebări referitoare la acest ĂŽmprumut, mai ales că, ĂŽn contractul ĂŽncheiat ĂŽntre primărie Ĺ&#x;i firma constructoare, se stipula faptul că firma de construcĹŁii va efectua lucrările pe bani proprii, urmând să recupereze investiĹŁia, conform plÄƒĹŁilor realizate de către guvern. Dar Krantzul nu a vrut să investească aĹ&#x;a, pentru că guvernul nu are ĂŽn plan decontarea unor asemenea investiĹŁii. Deci, Ĺ&#x;i lucrările din bugetul propriu al societÄƒĹŁii private trebuie realizate tot cu apro-
Petrila
bare de la minister. Pentru a nu pune ĂŽn pericol Ĺ&#x;i lucrările efectuate până acum ĂŽn Parâng, ĂŽmprumutul a rămas ultima soluĹŁie. Dar care sunt Ĺ&#x;ansele Primăriei PetroĹ&#x;ani să reuĹ&#x;ească Ĺ&#x;i pe această cale? Guvernul Ponta faultează administraĹŁiile locale Ĺ&#x;i pe această cale. ĂŽmprumutul nu mai este o soluĹŁie provizorie pentru continuarea investiĹŁiilor, mai ales dacă primăria care doreĹ&#x;te să facă ĂŽmprumutul este una de oraĹ&#x; sau municipiu Ĺ&#x;i nu de comună sau sat. LocalitÄƒĹŁile din mediul rural au prioritate pentru finanĹŁÄƒrile rambursabile. Conform unei hotărâri de guvern intrată ĂŽn vigoare la ĂŽnceputul acestui an, pentru anii 2013, 2014 Ĺ&#x;i 2015, limita anuală pentru contractarea de finanĹŁÄƒri rambursabile noi este de 800 milioane lei, iar cea pentru trageri din finanĹŁÄƒri deja contractate sau care urmează a fi contractate – de 1,2 miliarde lei. Pentru reducerea decalajelor existente, au prioritate localitÄƒĹŁile din mediul rural. De asemenea, ĂŽn scopul creĹ&#x;terii
Dacă „Taxele Ĺ&#x;i Impoziteleâ€? nu te găsesc acasă, te avertizează online
16 datornici ĂŽnregistraĹŁi de Serviciul Impozite Ĺ&#x;i Taxe de la Petrila au fost căutaĹŁi pe la domicilii pentru a fi ĂŽnĹ&#x;tiinĹŁaĹŁi că au datorii la bugetul local, dar nu au fost de găsit. Orice ar fi, când este vorba de taxe ele trebuie plătite. AĹ&#x;adar, cei care nu au fost de găsit se pot regăsi pe o listă afiĹ&#x;ată de Primăria Petrila online Ĺ&#x;i la sediul instituĹŁiei. Datornicii au de achitat la primărie sume ĂŽntre 100 Ĺ&#x;i 5.200 lei. Cei mai mulĹŁi datornici au de achitat sume sub 1.000 de lei Ĺ&#x;i doar 4 sar cu datoria de 2.000 de lei, semn că nu mai sunt prin ĹŁară de mult, sau nu au de gând să dea autoritÄƒĹŁilor niciun ban că, vorba aceea, nu or fi având nimic pe numele lor. ĂŽnsă aceste persoane, orice fel de act au nevoie de la primărie, nu-l pot obĹŁine. Decât dacă plătesc suma datorată sau măcar o parte din ea, pentru restul semnând un angajament de plată. Alina PIPAN
AĹ&#x;adar, ĂŽn momentul de faĹŁÄƒ, Primăria PetroĹ&#x;ani aĹ&#x;teaptă avizul Comisiei de autorizare a ĂŽmprumuturilor locale. Până acum, primăria a mai primit aviz favorabil Ĺ&#x;i ĂŽn 2011, Ĺ&#x;i ĂŽn 2012, pentru toate marile proiecte derulate ĂŽn municipiu. Pentru a putea accesa un ĂŽmprumut Primăria PetroĹ&#x;ani trebuia să depună o solicitare Ministerului Finanâelor Publice, până la data de 29 martie 2013, cu termen de rambursare de maximum 5 ani. Limita de ĂŽndatorare pentru aceste ĂŽmprumuturi este de maximum 70%, calculată conform prevederilor art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, cu modificările Ĺ&#x;i completările ulterioare. Primăria trebuie să prezinte situaĹŁia arieratelor ĂŽnregistrate ĂŽn contabilitate faĹŁÄƒ de furnizorii de bunuri, servicii Ĺ&#x;i lucrări; calculul gradului de ĂŽndatorare a bugetului local al unitÄƒĹŁii administrativ-teritoriale; serviciul datoriei publice locale existente, pe perioada ĂŽmprumutului pentru care se solicită autorizare; declaraĹŁia pe propria răspundere a ordonatorului principal de credite privind situaĹŁia finanĹŁÄƒrilor rambursabile contractate, aflate ĂŽn derulare. Alina PIPAN
gradului de absorbĹŁie a fondurilor europene, guvernul obligă primarii Ĺ&#x;i preĹ&#x;edinĹŁii de consilii judeĹŁene care vor să se ĂŽmprumute de la bănci să dovedească mai ĂŽntâi că investiĹŁiile pe care vor să le finanĹŁeze cu respectivele credite nu sunt eligibile pentru a primi fonduri UE. Este primul mare hop peste care Primăria PetroĹ&#x;ani trebuie să treacă. La documentaĹŁia pe care primăriile care vor să se ĂŽmprumute de pe piaĹŁÄƒ trebuie să o prezinte Comisiei de autorizare a ĂŽmprumuturilor locale din cadrul Ministerului FinanĹŁelor Publice (MFP) trebuie anexat Ĺ&#x;i documentul de negaĹŁie emis de Ministerul Fondurilor Europene Ĺ&#x;i Ministerul Dezvoltării, care să ateste că investiĹŁiile nu sunt eligibile pentru a beneficia de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană.
! "
! " " !
#
$%& '()*+,'-. )* ()". $() * /01 ',")2$3) "3& )"4(' * /01 35 2$() 6". '7 )8 * /01 475$('($3) 97"2':4) " 7$)('2 ;4 -(: * /01 "37< "=437 ) (5(&>'3) ()$4"3' $ ?$4' * /01 &(;4745$ '( &(;474 7$), $ )(5(& 7$ * /01 >,"2$() * @11 "35& $4"4(7 * @11 ',")2$3) 7$), 5(',>)4:() * /01 ) " =437 ) + .3$ ' * /01 "(& )45$2 * /01 ",52$3) 4 5 +47 4 ' ;4 97'3",4$3)4 6 (7$3<()8 * /01
#
!" #! $% !& '( ) * & * A1 * /A1 B C * A1 * /A1 " * D1 * /11 * D1 * /01 " * EF1 * /A1 -C * EF1 * DA1 & 6 8 * A/ * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ( * G * A01 9 H * G * /01 9 H * G * /01 5 * G * /01 5 B * G * /01 - ! * G * /01 : I I I * / * /01 : * * * / * /01 4 * / * /01 & ! C * / * /01 B ! H * / * /01 ' ! * / * /01 ( * / * @A1 < C * / * DA1 ' * G * AA1 4 C * ! * / * DA1 $ * / * DA1
* +%! , - *. // $* , !*.0
J B# 1G/A 0 1 0) # 1@GE 2 0 0)/ # KKK *H * # 3 *H
www.zvj.ro
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
6 ACTUALITATE
miercuri, 16 octombrie 2013
La Vulcan, în sfârşit
Va dispărea şi balta de mizerie de lângă blocul 3C1 E mai bine şi foarte târziu, decât deloc. Cam asta s-ar putea spune despre lucrarea care s-a început în spatele blocului 3C1 din Vulcan. Nu cred că e vulcănean
care să nu fi trecut prin preajma acestui loc. Fie c-a mers de pe bulevard, ca să ajungă la bancomatul de la poştă, fie că şi-a continuat drumul spre şcoala 4, imposibil să nu-i fi sărit în ochi
mizeria de baltă care izvora de sub bloc, iar mirosul groaznic emanat de apa urât puturoasă să nu-i fi mişcat din loc principalul organ al simţului olfactiv.
De alaltăieri
a început să se execute şi aici o lucrarea asemănătoare celei terminate în spatele blocului 3B1, aflat în partea estică. Care-i un fel de geamăn al celui
vecin cu clădirea poştei. Numai că, în acest caz, nu se va mai recurge la drenare. Conducta care se montează se va racorda direct la subsolul blocului şi, pe sub pământ, merge cam patruzecicincizeci de metri, până la canalul aflat lângă gardul Grădiniţei nr.1.
Pentru că lucrarea este
executată de muncitori de la primăriei, plătiţi cu ajutorul social, este posibil ca ea să fi început după ce, şi în şedinţa de consiliu din septembrie, doi consilieri locali care locuiesc în zonă au argumentat cu curaj necesitatea urgentă a acesteia. Totuşi, o spun din experienţă proprie, chiar dacă nu se află pe mâinile unor constructori de profesie, prezenţa şanţului săpat ar trebui, totuşi, semnalizată. Gheorghe OLTEANU
Toma Coconea şi alţi patru maratonişti
Au luat-o la fugă spre Varpalota
Ieri dimineaţă la Primăria Petroşani s-a dat startul unei încercări atletice. Tomi Coconea a pornit într-o alergare de 600 km pe ruta Petroșani-Varpalota. Alături de el s-au alăturat alţi patru sportivi.
Cei cinci sunt aşteptaţi după patru zile în Varpalota, unde vor participa la o competiţie internaţională alături de alţi sportivi. Astă vară un grup de maratonişti a făcut acelaşi drum, în alergare, spre Petroşani. Maratoniştii noştri, toţi amatori, au plecat în această cursă de tip ştafetă spre Varpalota chiar din faţa primăriei, susţinuţi de prieteni şi oficialităţi. În 4 august, câţiva maratonişti din Varpalota au sosit în Petroşani, parcurgând tot drumul până la Petroşani în alergare. Petroşenenii vor ajunge vineri seară la Varpalota. Aici vor participa la o competiţie tradiţională, intenţionând să urce pe podium. Competiţia sportivă se va organiza sâmbătă 19 octombrie. Sportivii din Petroşani vor avea de înfruntat o adevărată provocare cu ei înşişi mai ales, pentru că vor trebui să demonstreze că se pot clasa pe podium, într-o competiţie oficială, după o alergare neîntreruptă timp de patru zile. Alina PIPAN
www.zvj.ro
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
DIN JUDEŢ
miercuri, 16 octombrie 2013
În Letonia
7
Dezbatere europeană privind traficul cu bunuri culturale
Doi poliţişti hunedoreni din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al IPJ Hunedoara au participat, în perioada 8 10 octombrie, la întrunirea de lucru pe tema traficului ilicit cu bunuri culturale furate în Centrul şi Estul Europei, care s-a desfăşurat la Riga/ Jurmala, Letonia. O legislaţie fermă
La această întrunire, care este parte a programului de activităţi pe termen lung organizată de Secretariatul General INTERPOL, au luat parte reprezentanţi din 15 state - Albania, Belgia, Austria, Canada, Macedonia, Germania, Letonia, Malta, Olanda, Polonia, România, Rusia, Spania, Elveţia şi Turcia -, ai unor organizaţii internaţionale care au drept scop protejarea moştenirii culturale, precum şi ai Casei de Licitaţii Christie's din Londra. Agenda de lucru a întrunirii a cuprins atât prezentarea rezultatelor obţinute în lupta împotriva traficului ilicit cu bunuri culturale mobile furate sau exportate ilegal, cât şi dezbateri pe marginea noilor instrumente de lucru identificate în ultimii trei ani, de la precedenta întrunire care a avut loc la Viena. „Mesajul INTERPOL a fost axat pe necesitatea creş-
terii gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la cerinţa protejării moştenirii culturale, adoptarea unei legislaţii naţionale ferme în domeniu, realizarea inventarelor unităţilor deţinătoare de bunuri culturale, transmiterea de urgenţă a oricăror date cu privire la bunurile furate, sau la persoanele care
sunt suspecte în comiterea de infracţiuni de gen, pentru a fi verificate în bazele de date ale INTERPOL, dar şi asigurarea instruirii corespunzătoare membrilor agenţiilor însărcinate cu aplicarea legii - poliţişti, lucrători vamali sau personal din cadrul muzeelor”, precizează reprezentanţii Poliţiei Române.
Dependent de speranţă,
Închisoarea nu este capăt de drum Până în 30 noiembrie, Agenţia Naţională Antidrog prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Hunedoara, în colaborare cu Penitenciarul Bârcea Mare, desfăşoară campania naţională „Dependent de speranţă închisoarea nu este capăt de drum”.
Operaţiuni româneşti de anvergură
În prezentarea făcută în cadrul evenimentului, reprezentanţii Poliţiei Române au menţionat rezultatele mai multor operaţiuni de anvergură desfăşurate în ultimii trei ani, între care, recuperarea icoanelor sustrase din bisericile monument istoric, recuperarea a 16.000 de bunuri sustrase din situri
arheologice, recuperarea, în urma cooperării internaţionale, de bunuri sustrase din Rezervaţia Paleontologică din Haţeg şi a 40 de bunuri culturale (22 de tablouri şi 18 cărţi vechi) sustrase şi exportate ilegal din Italia. De asemenea, au fost menţionate demersurile autorităţilor române pe plan internaţional şi recuperarea mai multor tezaure monetare antice sustrase din Munţii Orăştiei în acest an. În finalul lucrărilor, au fost discutate şi adoptate concluziile şi recomandările cu privire la revizuirea legislaţiilor naţionale, întărirea cooperării cu UNESCO şi încurajarea parteneriatului public-privat în domeniu. De asemenea, s-a discutat despre întărirea protecţiei muzeelor, colecţiilor publice şi private, locurilor de cult şi siturilor arheologice, comunicarea oricăror informaţii în legătură cu bunuri culturale furate, falsificate sau recuperate, detalii cu privire la persoane sau reţele infracţionale Secretariatului General INTERPOL, pentru introducerea în bazele de date pe care le administrează, precum şi organizarea, în anul 2016, a unei noi întruniri pe aceeaşi temă. Mihaela PETROŞAN
Prin această campanie se urmăreşte conştientizarea efectelor consumului de droguri, în principal a populaţiei generale din penitenciar şi în secundar a populaţiei de foşti consumatori de droguri care se pregătesc pentru liberare, precum şi informarea acestora privind serviciile comunitare existente. Activităţile campaniei vor consta în sesiuni de informare directă şi dezbateri cu privire la consecinţele consumului de droguri realizate de specialiştii din cadrul CPECA Hunedoara, în colaborare cu specialiştii în reintegrare socială din cadrul Penitenciarului Bârcea Mare, corelate cu difuzarea unui film realizat în cadrul acestei campanii. Filmul prezintă informaţii referitoare la dinamica fenomenului consumului de droguri, mărturii ale consumatorilor de droguri, ale foştilor consumatori de droguri care execută pedepse privative de libertate, precum şi informaţii privind reţeaua de servicii de asistenţă integrată existente la nivelul unităţilor penitenciare, precum şi serviciile comunitare ce pot fi accesate după liberare, în vederea reintegrării sociale. Mihaela PETROŞAN
www.zvj.ro
8
Ziarul Vãii Jiului
DIVERSE
În ritmul învăţământului european
Şcoala Generală „Avram Stanca” din Petroşani,
Elevii Şcolii Generale „Avram Stanca” din Petroşani sunt printre primii în judeţ în privinţa examenelor de evaluare naţională. Rezultatele elevilor bune şi foarte bune!
Mai mult, în fiecare an la olimpiadele şcolare şi la concursurile organizate de ministerul de resort, atât elevii din clasele mai mici, dar mai ales elevii din clasele a VII-a şi a VIII-a reuşesc să aibă rezultate excepţionale, cu mult peste media altor şcoli din judeţ. Aceste fapte sunt cu atât mai meritorii, cu cât la şcoala respectivă învaţă copii din medii sociale diferite, de la elevi din Petroşani Nord şi până la copii din zona Colonie sau din Cartierul Bosnia, aceştia din urmă provenind în mare majoritate din familii cu multe probleme socio-economice. Aceste informaţii le-am aflat de la directorul adjunct al Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”, prof. Robert Humel. Acesta ne-a spus şi care sunt principalele probleme ale şcolilor din Valea Jiului, în opinia dumnealui: „Principala problemă a şcolilor din Valea Jiului este scăderea numărului de copii, fapt ce se datorează condiţiilor sociale şi economice precare ale multor locuitori şi din cauză că mineritul este pe o pantă descendentă, din sistemul minier plecând în ultimii 12 ani foarte mulţi angajaţi. O altă mare problemă, generală în toată ţara, este subfinanţarea cronică a învăţământului românesc, din această cauză rezultând multe angoase. De exemplu, pentru faptul că pentru educaţie se găsesc tot mai puţini bani, în momentul de faţă există multe şcoli care au o bază materială insuficientă. Chiar dacă în ultimii ani s-au mai astupat găuri şi s-au mai făcut reabilitări de
miercuri, 16 octombrie 2013
şcoli şi dotări cu material didactic sau mobilier, mai sunt multe de făcut pentru ca baza materială a şcolilor, grădiniţelor şi liceelor să ajungă la un nivel performant, aşa cum ar trebui să fie de fapt într-o ţară membră a Uniunii Europene”.
Strategia şcolii gândită în pas cu vremurile pe care le trăim
În privinţa strategiei adoptată de conducerea şcolii pentru optimizarea rezultatelor şcolare, chiar şi în condiţiile în care partea financiară suferă, dir. adj. Robert Humel susţine: „Noi ne-am analizat punctele tari şi punctele slabe şi am creat strategia de organizare în aşa fel încât calitatea actului educaţional să rămână pe primul loc, pentru că, până la urmă, acest lucru contează cel mai mult. De asemenea, am încercat să diversificăm oferta educaţională, cu profesori şi cadre didactice bine pregătite, care ştiu să se apropie de copii prin metode de lucru diversificate şi în pas cu zilele pe care le trăim”.
Clasa de fotbal - prima de acest gen din Valea Jiului
Dar una dintre cele mai inedite şi mai atrăgătoare oferte, pentru băieţi în mod special, în anul şco-
lar 2013-2014 este clasa de fotbal. „Este o clasă în care orele opţionale sunt de educaţie fizică, la care s-au înscris chiar şi copii din alte oraşe, nu doar din Petroşani. Este prima clasă de fotbal din Valea Jiului şi este o clasă fără taxă, toate cursurile fiind gratuite. De aceşti elevi se ocupă profesorul Cosmin Kandut. În general, vorbim de elevi care fac parte din cluburi sportive, gen Pro Fotbal, Jiul Petroşani etc. De menţionat este faptul că dl. profesor lucrează cu aceşti elevi şi în afara programului, cel puţin două ore pe săptămână. Această clasă, pentru care am avut mari discuţii, a fost o idee în spiritul tendinţei europene de învăţământ modern, aceea de a se face mai multe ore de educaţie fizică pe săptămână, în acest mod tinerii să devină mai sănătoşi şi mai bine pregătiţi fizic”.
Red Bull Romaniacs
Corneliu BRAN
Mulţumeşte Primăriei Petrila
Organizatorii Red Bull Romaniacs au trimis un afiş de mulţumire Primăriei Petrila pentru colaborarea în desfăşurarea acestui concurs de amploare.
După cum vă amintiţi, la Petrila s-a desfăşurat unul dintre momentele cheie ale competiţiei, organizatorilor fiindu-le pusă la dispoziţie una dintre clădirile dezafectate ale fostei preparaţii. Aici bikeri au fost nevoiţi să urce cu bicicletele etajele unei clădiri. Au participat 365 de concurenţi din 41 de ţări, ale căror motoare de concurs s-au ambalat şi la Petrila. „Vă mulţumim pentru sprijinul acordat la cea de a 10-a ediţie a raliului de hard enduro Red Bull Romaniacs”, este mesajul organizatorilor, pe care-l puteţi vedea în fotografia alăturată. Alina PIPAN
www.zvj.ro
Ziarul Vãii Jiului
DIN JUDEŢ
Un regulament contestat
miercuri, 16 octombrie 2013
Dezbatere furtunoasă între transportatori şi CJ Hunedoara
Ieri, la sediul Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, a avut loc o dezbatere aprinsă pe marginea noului regulament privind circulaţia pe drumurile judeţene a maşinilor grele. Transportatorii s-au arătat iritaţi de decizia CJ Hunedoara, spunând că noile taxe sunt extrem de mari.
Hunedoara
Bătaie la beţie
La începutul acestei săptămâni, un bărbat de 40 de ani din Hunedoara a fost găsit bătut crunt în scara unui bloc. Se pare că acesta a fost agresat de un amic după ce au băut împreună.
Poliţia Hunedoara a fost sesizată telefonic că în scara unui bloc situat pe strada Trandafirilor se află o persoană în stare de inconştienţă. La faţa locului s-a deplasat o echipă operativă şi un echipaj SMURD care a transportat victima la urgenţa spitalului din municipiul Hunedoara. În urma verificărilor făcute de poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Hunedoara, a fost identificat şi depistat prezumtivul autor al agresiunii, în persoana lui Daniel S., de 30 ani, din localitate. Din primele cercetări, poliţiştii au stabilit că victima şi agresorul se cunoşteau, iar conflictul a avut loc în locuinţa agresorului, unde cei doi au consumat băuturi alcoolice. Conform concluziilor preliminare formulate de medicul legist, viaţa victimei a fost pusă în pericol, motiv pentru care poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii de tentativă de omor. Suspectul a fost reţinut pentru 24 de ore, iar ieri a fost prezentat Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, care a decis arestarea preventivă pentru 29 de zile.
Patronatul transportatorilor va ataca în instanţă
Prin Hotărârea 121, aprobată de CJ Hunedoara la sfârşitul lunii iunie 2013, s-a decis punerea în aplicare a unui regulament special care vizează instituirea unor taxe pe care le vor plăti transportatorii care circulă cu maşini grele pe drumuri judeţene. Vicepreşedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, susţine că acest regulament vrea, pe de-o parte, să limiteze cir-
culaţia maşinilor de mare tonaj pe drumurile judeţene şi, pe de altă parte, să strângă nişte bani, din taxe de autorizare pentru astfel de maşini, bani ce vor fi folosiţi pentru întreţinerea şi repararea drumurilor. Numai că intenţia autorităţilor judeţene nu este privită cu ochi buni de transportatori şi companii. Cei mai virulenţi împotriva noului regulament au fost reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), care acuză inclusiv faptul că sunt încălcate directive ale UE. „Hotărârea Consiliului Judeţean Hunedoara nu respectă principiile concurenţei, deoarece şi firmele care au maşini cu masa maximă autorizată cuprinsă între 3,5 şi 5 tone efectuează o activitate de transport. Nu suntem de acord cu această taxă şi o vom ataca în instanţă”, a declarat Lorena Sandu, reprezentantă a UNTRR.
Sunt afectate firmele hunedorene
Alături de uniunea patronală a transportatorilor, hotărârea CJ Hunedoara a fost atacată şi de reprezentanţii fabricii de ciment de la Chişcădaga. Astfel, la dezbaterea de ieri a participat inclusiv Mircea Bobora, directorul fabricii. El a declarat că firme ca
La volan fără carnet de conducere
Trei răniţi şi şase maşini avariate
După ce s-a angajat într-o depăşire neregulamentară, un devean a reuşit luni noaptea să producă un grav accident de circulaţie la Cristur. Potrivit poliţiştilor, Robert O., de 34 de ani, din Deva, fără a poseda permis de conducere, în timp ce conducea un autoturism pe DJ 687, pe raza localităţii Cristur, din direcţia de mers Hunedoara spre Sântuhalm, s-a angajat în depăşirea neregulamentară a maşinii din faţă, pe care a acroşat-o. În urma impactului, bărbatul a pierdut controlul asupra direcţiei şi, părăsind partea carosabilă, s-a oprit în curtea unui imobil, unde a avariat patru autoturisme. În urma accidentului a rezultat rănirea uşoară a şoferului şi a unui minor de şase ani din Hunedoara şi rănirea gravă a unui tânăr de 26 de ani din Deva, ambii pasageri ai autoturismului condus de Robert O. Pe numele lui Robert O. poliţiştii au întocmit dosar penal.
9
aceea pe care o conduce înţeleg interesul cetăţenesc al acestei hotărâri, dar cer ca şi afacerile din judeţ să fie protejate. „Orice taxă suplimentară afectează costurile producătorului, în sensul că acesta poate să devină necompetitiv. Aceste taxe suplimentare afectează activitatea noastră, evident”, a declarat Bobora, managerul operaţiunilor Heidelberg Cement în Hunedoara. Conform hotărârii CJ Hunedoara, maşinile cu greutatea maximă pe axă de peste 5,5 tone vor putea circula pe drumuri judeţene hunedorene doar pe baza unei autorizaţii speciale, pentru care vor plăti între 5.000 şi 40.000 de lei pe an. Transportatorii prezenţi la dezbatere au reclamat faptul că, în unele cazuri, abia scot pe un camion spre 50.000 de lei pe an şi plata unei taxe atât de mari le-ar distruge afacerea. Vicepreşedintele CJ Hunedoara a declarat că asupra nivelului acestor taxe se mai poate discuta. Concluzia discuţiei de ieri este aceea că CJ Hunedoara va aştepta toate propunerile în scris şi va decide cât de curând cum va modifica regulamentul.
Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN
SC REALCOM SA PETROªANI
Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.
Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342
Joi, la Micia
Ziua Porţilor Deschise
Mâine, la şantierul arheologic de la Micia, din comuna Veţel, va fi „Ziua Porţilor Deschise”. Evenimentul este organizat de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României, cu sprijinul Primăriei Comunei Veţel. „Cu acest prilej vor fi prezentate rezultatele campaniei de săpături arheologice derulate în acest an, va fi organizată o vizită cu ghidaj de specialitate în perimetrul sitului arheologic şi va avea loc un concurs de desen pentru copiii din comuna Veţel”, spun organizatorii. Manifestările vor debuta la ora 11, pe situl arheologic de la Micia, iar de la ora 13 acţiunile vor continua la Căminul Cultural din Veţel.
www.zvj.ro
10 ACTUALITATE
Ziarul Vãii Jiului miercuri, 16 octombrie 2013
Ministerul Dezvoltării şi Liviu Dragnea
Scot Primăria Petrila de la ananghie!
56 de miliarde de lei vechi au intrat recent în contul Primăriei Petrila, bani care vor acoperi total linia de credit accesată, banii rămaşi fiind folosiţi pentru alte proiecte aflate în derulare.
Zilele acestea în contul Primăriei Oraşului Petrila au intrat 56 de miliarde de lei de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice condus de ministrul Liviu Dragnea. Acum să nu credeţi că aceşti bani au venit ca să mai pună primăria de o lucrare, sau că aşa au vrut muşchii ministrului s-o facă… Nu, banii sunt exact cei plătiţi de Primăria Petrila pentru lucrările realizate de firme la proiectul integrat. Bani care i-au chinuit destul pe cei din administraţia locală, care numai ei ştiu cum i-au tot învârtit să fie bine şi să nu stagneze lucrările. Bani ce au fost
achitaţi iniţial prin linia de credit deschisă de primărie, o linie de credit în valoare de 100 de miliarde de lei, dar din care n-au fost folosite decât cele 33 de miliarde de lei, restul de 23 de miliarde fiind plătite de la bugetul local. „Aceşti bani nu sunt singurii. Avem promişi tot de la Ministerul Dezvoltării şi banii plătiţi de primărie la lucrările ce se derulează la Grădiniţa cu Program Prelungit de la Şcoala Generală nr. 6”, ne-a declarat viceprimarul Vasilică Jurca. Până atunci, din cele 23 de miliarde recuperate la bugetul local, Primăria Petrila va investi 9 miliarde de lei la grădiniţă, primarul Ilie Păducel dorind să termine cât mai repede şi această
lucrare pe raza localităţii. Conform celor menţionate de viceprimarul Vasilică Jurca, din cele 14 miliarde de lei care vor rămâne la bugetul local, 10 miliarde vor trece la finanţarea proiectului care vizează Ambulatoriul Petrila, iar 4 miliarde „vor acoperi alte lucrări derulate pe raza Petrilei”. După cum se ştie, tot de la Ministerul Dezvoltării administraţia petrileană a mai primit nu demult şi 360 de milioane de lei, bani plătiţi de administraţie pentru programul de reabilitare termică. La acest capitol primăria mai are de primit încă 5 miliarde de lei, bani care se speră să ajungă în conturi de la minister cât mai repede. Corneliu BRAN
De Ziua Mondială a Alimentaţiei,
Cu liberalii Văii Jiului de la alimentaţia sănătoasă la o politică sănătoasă! Comunicat PNL
Nicio zi cu semnificaţie aparte nu trece fără a fi consemnată în calendarul activităţilor derulate de liberalii din Valea Jiului. Aşa se face că şi astăzi (16 octombrie 2013), când peste tot în lume este marcată „Ziua Mondială a Alimentaţiei”, organizaţiile PNL din Valea Jiului au decis, la rândul lor, să abordeze acest eveniment, într-un mod cu totul şi cu totul inedit. Plecând de la scopul pentru care, în 1979, ONU a decis să declare data de 16 octombrie drept Ziua Mondială a Alimentaţiei, anume acela de a avertiza opinia publică asupra importanţei hranei sănătoase şi să întărească solidaritatea oamenilor împotriva sărăciei şi a foametei, liderii organizaţiilor liberale din Valea Jiului au stabilit ca, împreună cu echipe de voluntari din cadrul organizaţiilor PNL din toate localităţile Văii Jiului, să ofere cetăţenilor un pliant informativ privind rolul alimentaţiei sănătoase în viaţa noastră, a tuturor, şi câte un măr, fruct care a devenit un simbol al alimentaţiei sănătoase. În cadrul acestei acţiuni, liberalii din Valea Jiului vor fi prezenţi în rândul oamenilor, mai întâi la Petrila (ora 12,00 – unde acţiunea este coordonată
www.zvj.ro
de preşedintele PNL Petrila, Costel Avram), apoi, pe rând, la Petroşani (ora 13,00 unde acţiunea este coordonată de preşedintele PNL Petroşani, Dorina Niţă), Lupeni (ora 14,00 - unde acţiunea este coordonată de preşedintele PNL Lupeni, Adrian Petrar), Uricani (ora 15,00 - unde acţiunea este coordonată de preşedintele PNL Uricani, Viorel Zaharia), Aninoasa (ora 15,00 - unde acţiunea este coordonată de preşedintele PNL Aninoasa, Adrian Albescu) şi Vulcan (ora 16,00 - unde acţiunea este coordonată de preşedintele PNL Vulcan, Alina Cârstoiu). “Plecând de la înţeleptele cuvinte ale lui Seneca, potrivit căruia să fii sănătos este parte din sănătatea întregii lumi, cred că aşa cum oamenii au astăzi nevoie de înţelepciunea unei alimentaţii sănătoase, tot aşa au nevoie de o viaţă politică sănătoasă. Iar noi, liberalii din Valea Jiului, suntem pregătiţi să le deschidem oamenilor ochii asupra a ceea ce înseamnă o viaţă sănătoasă şi o politică la fel de sănătoasă”, apreciază Costel Avram, preşedintele Consiliului de Coordonare al Filialelor PNL din Valea Jiului. Ca dovadă a faptului că liberalii Văii Jiului au trecut
bariera dintre vorbe şi fapte stă nu doar acţiunea de astăzi, ci şi cele care deja au devenit parte din viaţa comunităţii locale din Valea Jiului, de la “Cina creştină” organizată pentru familiile nevoiaşe din Petrila de către Costel Avram şi până la “Ziua Recoltei”, eveniment devenit emblematic în Valea Jiului pentru ceea ce înseamnă promovarea produselor tradiţionale de cea mai bună calitate. „Invităm cetăţenii Văii Jiului alături de noi, liberalii, pentru că dacă vrem să fim sănătoşi, să trăim sănătos şi să avem o politică sănătoasă, putem face aceste lucruri doar împreună şi prin noi înşine”, este invitaţia pe care o lansează, cu prilejul Zilei Mondiale a Alimentaţiei, liderii liberalilor din Valea Jiului.
Ziarul Vãii Jiului miercuri, 16 octombrie 2013
PIERDERI
Pierdut carte de identitate pe numele Morar Gheorghe Rusu, domiciliat în Vulcan, str. Traian, nr. 27, bl. 5, ap. 14. Se declară nulă.
PUBLICITATE 11
ANGAJĂRI
Cabana Atlas din staţiunea Straja angajează ospătăriţă cu experienţă. Se oferă: 1. Carte de muncă pe perioada contractului; 2. Salariu motivant. Se solicită: 1. Seriozitate; 2. Disponibilitate la program prelungit. Experienţa în domeniu constituie un avantaj. CV-urile se trimit la adresa de e-mail: atlas.straja@gmail.com Societate comercială angajează barman pentru bar în Petroșani. Relații la telefon 0766.301556
Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară, stare bună de funcţionare, revizii la zi, singurul proprietar în ţară, 278.000 km, consumabile schimbate, funcţionează impecabil. Telefon 0761.756839
ÎNCHIRIERI
Dau în chirie - pentru două studente - apartament 2 camere, dotat şi mobilat, zona centrală (piaţă) Petroşani. Rog şi ofer seriozitate. Relaţii la telefon 0735.650483. Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi/ maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere. Relaţii la telefon 0767.806804
Plecări rapide pentru dansatoare în night-cluburi din Germania, Austria, Elveţia prin Agenţia de impresariat artistic Blue Star International Show. Salarii începând de la 40 eur/seară. Asigurăm cursuri de dans, costume, transport, cazare. În România se oferă 1.200 lei/lună salariu pentru dansatoare în club Viena din Slatina, jud. Olt. Tel: +40 764 720 735; +40 751 314 411. E-mail: international_blue_star@yahoo.com Angajez barman pentru club în Petrila. Relaţii la telefon 0723.346895 Rapid RO (şoseaua de centură, vizavi de stadion) - angajează femei cu vârsta maximă de 35 de ani pentru spălătorie. Relaţii la telefon 0766.337077 sau la sediu. RAPID IEFTIN CONFORTABIL
TAXI COMSION RENT A CAR
0254 512512 0720 512000 0254 512500
IMOBILIARE
Vând teren şi casă P+1 în Târgu-Jiu, strada George Coşbuc, Nr. 2A, realizată şi finisată în 2000 cu toate utilităţile: apă, gaze, canal, izolaţie termosistem şi termopane. Suprafaţă teren 800 mp, deschidere la stradă de 50 mp. Anexe: beci suprafaţă de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preţ negociabil. Telefon: 0727.874449
Valabil pentru vineri - 18 octombrie 2013
Vând apartament 3 camere + 2 boxe, Lupeni, zona Braia, central, pe Tudor Vladimirescu, exact lângă Piaţa Cina, pretabil privatizare (boxă la stradă), stare bună, spaţios. Telefon 0753.058425; 0766.728688
Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800
Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Telefon 0726.291090
HOROSCOP
Berbec (21 Mar - 20 Apr) Eşti plin de energie şi ai idei originale. Poţi avea succes în afaceri şi călătorii, în susţinerea examenelor sau cultivarea relaţiilor sociale.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Dacă eşti în cautarea unui nou loc de muncă, ai toate şansele să îl găseşti astăzi. Farmecul personal te ajută să rezolvi o situaţie tensionată pe cale diplomatică.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Poţi obţine avantaje materiale importante, cu condiţia să îţi tempezi spiritul critic. Ar fi bine să dai dovadă de mult autocontrol în discuţiile cu prietenii şi cu partenerul de viaţă, pentru a evita conflictele.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Dificultăţile financiare cu care te confrunţi nu reusesc să îţi afecteze buna dispozitie şi nici voinţa de a munci.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Sunt favorizate călătoriile în interes de afaceri. Pe plan financiar, se pare că parcurgi o perioadă mai dificilă. Nu-ţi pierde optimismul!
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
În prima parte a zilei ai succes într-o activitate extraprofesională, datorită colaborării bune cu un partener de afaceri.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Dimineaţă eşti mai sensibil decât de obicei, ceea ce ar putea să îţi afecteze relaţiile cu cei din jur. Ar fi bine să fii prudent în tot ce faci.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Te poţi ocupa de probleme delicate din domeniul afacerilor. Reuşeşti să termini o lucrare începută cu mai mult timp în urmă.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Ai ocazia să te afirmi în societate şi să obţi câştiguri financiare. La locul de muncă ai parte de laude din partea şefilor şi a colegilor, pentru ingeniozitatea şi ambiţia de care dai dovadă.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
În cursul dimineţii afli că vei pleca într-o deplasare în interes de serviciu. Chiar dacă această veste îţi dă planurile peste cap, nu este cazul să te indispui.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Poţi obţine venituri suplimentare dintr-o colaborare. Ai posibilitatea să finalizezi o lucrare dificilă, cu un efort minim.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Dacă ţi se propune un nou loc de muncă, nu te grăbi să refuzi! Şansa este de partea ta. Analizând atent avantajele şi dezavantajele, vei descoperi perspective cel puţin interesante. Sfătuieşte-te şi cu partenerul de viaţă!
www.zvj.ro
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
12 ACTUALITATE
miercuri, 16 octombrie 2013
La halta de la Parângul,
Să-ţi frângi gâtul, nu alta!
Treabă făcută pe jumătate. Aşa se numeşte ce au făcut muncitorii de la CFR, care au lucrat în zona staţiei de la Parângul la reabilitarea unei căi ferate şi au făcut unul dintre cele două peroane praf. Aşa l-au şi lăsat, praf.
Acum, doar dacă ai bafta să tragă trenul lângă peronul cel bun, poţi să te dai jos din tren în mod civilizat. Dacă nimereşti pe partea cu peronul desfăcut în bucăţi, să te dai jos este o adevărată aventură. Dalele mari de beton care formau peronul al doilea al staţiei au fost mutate, răsturnate, iar după terminarea lucrărilor lăsate la fel. Când soseşte trenul pe linia respectivă cu greu te urci şi te cobori din el, din cauza diferenţei mari de nivel, care nu a fost înlocuită, de exemplu, cu pietriş, după îndepărtarea dalelor. Dar şi din cauză că te
poţi lovi chiar în dale. Persoanele în vârstă trebuie să se lase cu grijă de pe scară pe pământ, sau, pur şi simplu, să încerce să coboare prin altă parte, unde coborârea se poate face mai lesne. Păcat de oamenii care se chinuiesc din cauză că CFR nu ştie să lucreze cu cap la intervenţiile din teren. Alina PIPAN
După ce lucrările de la drumul din Pasul Vâlcan au încetat brusc,
Cele câteva utilaje au rămas în paza lui Mihai Viteazul
La o zi sau două după ce, în faţa cabanei mari din Pasul Vâlcan, a descălecat statuia lui Mihai Viteazul, s-a oprit şi lucrul la drumul judeţean care, după ce ajunge aici venind dinspre oraş, coboară spre ţinuturile gorjene. Pe unde, de fapt, a urcat marele voievod atunci când a trecut graniţa, fără să aibă nevoie de viză, ca să ajungă în imperiul chezaro-crăiesc.
Desigur,
încetarea activităţii la drum nu are nicio legătură cu domnitorul. Cum, la fel, nu-mi închipui că excavatorul, buldozerul şi rulota constructorilor au fost parcate în apropiere, pentru ca, la o adică, să fie sub
ochii ageri ai viteazului. Cauza, după cum cred câţiva vulcăneni care fac săptămânal drumul spre cabană, ar fi aceea că lucrătorilor le-ar fi necesare câteva materiale fără de care nu-şi pot continua munca.
S-a executat aproape
în întregime lărgirea drumului. Cu excepţia câtorva porţiuni, cea de la Trei Fagi, Trecătoarea Lupilor sau porţiunea în care, sub pământ, se află cablul electric care alimentează cabanele din Pas. Sus s-a lărgit până sub izvor, ba, mai mult, s-au săpat şi rigolele aferente. Deci, nu poţi spune că nu s-a muncit.
Acum, pentru
ca treaba să poată continua, ar mai trebui executate cele cinci podeţe. Acestea fiind tuburile care traversează drumul şi prin care se va capta apa care, altfel, i-ar crea mari neplăceri asfaltului atunci când lucrarea va fi terminată. Pe alţi cunoscători i-am auzit vorbind şi despre faptul că s-ar căuta o soluţie pentru ocolirea stâncilor de mai jos de Trecătoarea Lupilor.
De-o fi una,
de-o fi alta, nu-i chiar aşa de neimportant pentru o lucrare mult promisă şi pe care vulcănenii au aşteptat-o de multă vreme. De aceea ar fi bine dacă cineva de La Consiliul Judeţean Hunedoara, care-i finanţatorul investiţiei, ar da mai des cu ochiul pe ce se petrece aici.
Gheorghe OLTEANU
www.zvj.ro
facebook.com/ziarulvaiijiului