1331 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4449 lei 1$ = 3,2864 lei 1₤ = 5,3077 lei

joi, 21 noiembrie 2013 Anul VI nr. 1331 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Truditorii subteranelor încă mai aşteaptă răspunsuri cu privire la chiulul sindicalistului de la EM Vulcan

Ce aşteaptă, oare, şeful de sector Gurlup şi directorul Rosmenteniuc? Dar conducerea CEH?

Luni, în chiar prima zi a acestei săptămâni, relatam faptul că, la EM Vulcan, liderul Ciobotaru chiar dacă nu prestează, încasează de la locul său de muncă din subteran. Treaba se întâmplă, vă reamintim, la sectorul II Producţie, condus de şeful de sector Gabriel Gurlup.

Cu adevărat grav nu e doar că dl. Ciubotaru nu dă nici măcar o lopată de cărbune lunar pentru salariul şi sporurile pe care le încasează. Ci şi că, aşa cum ar sta lucrurile (potrivit informaţiilor pe care le deţinem) şi în cazul altor lideri, pontajele în subteran se suprapun, adesea, pe delegaţiile decontate de către sindicat pe deplasări la Bucureşti. E lesne de înţeles că un lider, fie el Ciubotaru sau Nica – asta ca să dăm numai două exemple, nu se poate afla simultan şi în subteran, la lopată cu faţa la front sau la diesele, şi în delegaţie la minister. Am sperat în zadar la o reacţie oficială din partea conducerii EM Vulcan ori a Complexului Energetic Hunedoara. Reacţia nu a apărut şi, mai mult ca sigur, nici nu are cum să apară. Argumentul nostru că nu are cum să apară o poziţie oficială este unul cât se poate de plauzibil. Familia d-lui Rosmenteniuc, care este şi asociat unic şi administrator al SC Rosmenteniuc Business SRL Vulcan, este beneficiara directă a unui contract cu clubul din localitate. Mai exact, chiar clubul sindicatului condus de Ciubotaru. Cum să acţioneze dl. Rosmenteniuc? În interesul minei Vulcan, al cărei director este, şi unde dl. Ciubotaru nu prestează, ci doar încasează cu spor şi îndesat? Sau în interesul familiei sale, indirect chiriaşă la clubul sindicatului condus de Ciubotaru? Drept urmare, bănuiala noastră legitimă este aceea că şi acest caz, al liderului Ciubotaru, despre care nu se vorbeşte pentru prima oară în presa locală, a fost lăsat în adormire în speranţa că va fi uitat. Pe de altă parte, nici conducerii Complexului Energetic Hunedoara nu îi

este confortabil să pună piciorul în prag. Deşi relaţiile între Sindicatul „Muntele” şi conducerea CEH pot fi catalogate drept tensionate, datele despre deconturile în fals ale liderilor sindicali de la cele 4 mine sunt ţinute la sertar, unităţilor de poliţie din zonă fiindu-le furnizate numai informaţii trunchiate, insuficiente pentru conturarea unor acuzaţii. Drept urmare, în baza celor anterior scrise, nu ne aşteptăm ca efectul imediat sau întârziat al rândurilor scrise la adresa liderului Ciubotaru să fie trimiterea acestuia la muncă, alături de colegii săi din subteran. Colegi care, de ani de zile, muncesc şi pentru salariul d-lui Ciubotaru. Care domn, repetăm, nu munceşte conform fişei postului. Dar bagă cardul cu folos.

În altă ordine de idei, n-am aflat încă argumentele ce au stat la baza numirii d-lui Rosmenteniuc la conducerea Exploatării Miniere Vulcan. Să fi fost experienţa profesională cea care şi-a spus cuvântul? O fi având omul invenţii sau inovaţii? O fi vreun clarvăzător al huilei? Mai importantă să fi fost apartenenţa sa politică la PNL? Faptul

SC angajează fochist. Relaţii la telefon 0751.199100, Petroşani.

şcoală & cultură pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul V Nr. 138 21 noiembrie 2013 4 pagini ISSN 2068 - 3650

Casa de Cultură a Studenţilor Petroşani

A reintrat, la Piteşti, în circuitul literaturii de mâine

La sfârşitul săptămânii trecute, între 15 şi 17 noiembrie 2013, a avut loc la Piteşti a şaptea ediţie a Reuniunii Naţionale a Cenaclurilor Literare, reuniune care a fost punctul final al Concursului Naţional Studenţesc de Poezie „Juventus 2013”. Concursul „Juventus” a fost iniţiat, în 2005, pe când Cristian Meleşteu era proaspăt director al Casei Studentului din Piteşti. Astăzi, la concurs, au sosit peste 100 de manuscrise din toată ţara. Între timp, d. Cristian Meleşteu este director în Ministerul Tineretului şi Sportului şi a sprijinit, din această nouă demnitate, concursul său de suflet. Aşa se face că, în acest an, alături de studenţi au fost atât Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Piteşti, cât şi prestigioasa editură Tracus Arte din Bucureşti, care a tipărit, cu acest prilej, o elegantă antologie din textele primite. Prefaţa volumului a fost semnată de criticul Nicolae Oprea, care face o trecere în revistă a cenaclurilor studenţeşti care au avut un cuvânt greu de spus în evoluţia literaturii române. Astfel sunt menţionate Preşedintele juriului şi premiantul

„Echinox”-ul din Cluj, „Alma Mater” din Iaşi, „Pavel Dan” din Timişoara, „Cenaclul de Luni” din Bucureşti, foarte active şi productive înainte de 1989. Acum mai cunoscute sunt (doar) „Euridice” din Constanţa şi „Litere” din Bucureşti. Antologia „Juventus 2013” ne răspunde, în bună măsură, cum e „poetul douămiist”. Criticul de la Piteşti scrie că acesta „resimte cotidianul citadin ca pe o agresiune fatală asupra spiritului şi se refugiază, cu oarecare regret marcat prin autoironie, în universul său intim sau al domesticităţii care anulează obsesiile infernale”. Poetul de azi „relativizează

Volumul de la „Tracus Arte” cuprinde 18 poeţi, în ideea generoasă că „nu doar poeţii distinşi cu premii, ci şi ceilalţi selectaţi pentru antologie îşi vor pune amprenta pe literatura/ poezia viitorului”. Clubul Studenţesc din Petroşani, condus de d-na director Lavinia Hulea, a decis să reia o tradiţie întreruptă, propunându-ne să însoţim doi tineri studenţi din Petroşani la Piteşti. Ei sunt Daria Slopeţchi şi Simeon Sculea, care au venit din Republica Moldova să studieze la Universitatea din Petroşani. Pentru că, la fel ca orice basarabean, cei doi sunt buni vorbitori ai limbii ruse, le-am sugerat să facă traduceri din câţiva mari poeţi ruşi. Ei i-au tradus poezii din Alexandr Blok, Anna Ahmatova şi Esenin, pe care le-au citit, cu succes, în seara finală. Nicolae Oprea, Mircea Bârsilă, Magda Grigore şi Dumitru Augustin Doman, scriitori de primă mână din Filiala din Piteşti a USR-ului, au fost, zi de zi, alături de tinerii poeţi invitaţi. D. George Dobre a fost, de asemenea, o gazdă perfectă. În postfaţă,

elementele realului cu ajutorul ironiei d. Dobre îl citează pe şi al predispoziţiei lirice”. Deasemenea, Tudor Arghezi, care el este „un exponent al generaţiei zicea, referitor la cei internetului şi a supermarket-ului” şi peste 100 de concurenţi cultivă o frondă înregistraţi în 2013 la veritabilă „mai Piteşti, că „un om cult e ales la nivelul un om citit şi un om citit limbajului e pe trei sferturi autor”. colocvial, Gazdele au mizat acum pigmentat cu pe vreo 18 nume. Dintre anglicanisme”. aceştia, piteştenii ar fi Juriul, prezidat de fericiţi dacă măcar unuNicolae Oprea, i-a doi vor deveni nume premiat pe importante ale poeziei Christian de mâine. Dacă nu, ne Bistriceanu (25 de vom consola cu faptul că, ani, Reşiţa), Maria tot potrivit lui Arghezi, Patrician „poezia e însuşi viaţa; e Mircea Bârsilă prezicându-i Birtocean (21 de umbra şi lumina care Deliei Grosu că va fi poetă ani, Zalău, catifelează natura şi dă studentă la omului senzaţia că Universitatea Babeş Bolyai din trăieşte cu planeta sa în cer”. Cluj), Delia Grosu (20 de ani, Privitor la partea finală, să convenim că nu e puţin din Comişani/ Dâmboviţa, lucru pentru orice pământean. Din Petroşani, Piteşti studentă la Universitatea sau din Republica Moldova... Bucureşti). Mihai BARBU

că, deşi prin firma sa a realizat anual o anume cifră de afaceri (relativ modestă la cât de important se dă omul), la numărul mediu de salariaţi în bilanţurile societăţii apare mai mereu câte o liniuţă? Sau faptul că, încurcându-i-se interesele de afaceri cu cele de muncă, nu s-ar gândi vreodată să-i pună la punct pe chiulangii? Ne mai interesăm şi revenim asupra subiectului. Cătălin DOCEA P.S. Poate că la numirea d-lui Rosmenteniuc a contat foarte mult şi faptul că, în urma unui control al Gărzii Financiare, firma i-a fost amendată contravenţional cu suma 8.000 de lei. Ulterior, important de menţionat, sancţiunea a fost înlocuită cu avertisment. Ceea ce înseamnă că aspectele contravenţionale constatate de comisarii Gărzii Financiare au existat, adică legislaţia a fost încălcată, dar s-a considerat că, din prima, merge şi un avertisment.

Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI Joi 21 noiembrie 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos 19:30-21:00 Oameni şi fapte - talk show Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32). * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

Minerii din CEH

Undă verde pentru banii UE

Primarii din Valea Jiului pot să se apuce să depună proiecte

Parlamentul European a dat ieri undă verde bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Acest semnal este cel aşteptat de toţi primarii, mai ales de cei din Valea Jiului, care au văzut câte beneficii aduce implementarea unui proiect pe fonduri europene, şi se pot pregăti de accesări. Aşa cum explica şi primarul Dănuţ Buhăescu, cea mai importantă modi-

Vor avea reactualizat „Regulamentul de Securitate şi Sănătate în Muncă”

În această perioadă un colectiv format din ingineri ai Serviciului de Securitate şi Sănătate în Muncă (SSM) din cadrul CEH şi din cadrul Diviziei Miniere lucrează la noul „Regulament de Securitate şi Sănătate în Muncă al Diviziei Miniere din cadrul CEH”. „Acest regulament va aduna la un loc toate deciziile de modificare suferite de-a lungul timpului. Totodată, noul regulament va mai aduce şi unele modificări pe parte de aeraj şi de instruire a lucrătorilor noştri, pentru a ne pune în concordanţă cu cerinţele legislaţiei în vigoare, precum şi cu măsurile dispuse de ITM Petroşani cu ocazia controalelor efectuate la punctele de lucru ale Diviziei Miniere din cadrul CEH. Era necesar să refacem şi să reactualizăm vechiul regulament deoarece cel pe care lucrăm azi a intrat în vigoare tocmai în 2007, multe schimbându-se de-atunci”, ne-a declarat ing. Gabriel Petrescu, inginer-şef SSM-CEH. Corneliu BRAN

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

joi, 21 noiembrie 2013

ficare este aceea că administraţiile locale nu mai trebuie să asigure dinainte suma de investiţii, apelând, evident, la împrumuturi bancare. Pentru o administraţie mică, cu un buget limitat, şi obţinerea unui împrumut putea fi problematic, existând astfel pericolul să piardă o finanţare. Acum şansele de absorbţie vor fi mai mari. La fel se întâmplă şi în cazul societăţilor private care se pot dezvolta cu ajutorul fondurilor europene. La ultimele întâlniri de la Bucureşti, primarii oraşelor şi municipiilor din ţară au putut sta de vorbă cu ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, care a făcut impresie bună. Acesta s-a arătat deschis susţinerii oricărui primar care vrea să depună proiecte pentru finanţare şi a explicat care sunt şansele de acce-

sare şi pe ce domenii. Însă, până acum, nu se cunoştea exact câţi bani sunt destinaţi României pentru perioada 2014-2020 şi pe ce axe de finanţare. Europarlamentarul Petru Luhan a transmis informaţia că sumele au fost deja stabilite şi fondurile europene au undă verde de la UE. În următorii şapte ani se vor investi 960 de miliarde de euro în proiecte de dezvoltare în spaţiul european, cât şi în afara lui. Din aceşti bani, României i s-au alocat aproximativ 40 de miliarde de euro prin fondurile structurale şi de coeziune, prin fondurile pentru agricultură şi dezvoltare rurală. „Fondurile europene sunt singura şansă de dezvoltare a României. Sunt bani pe care Uniunea Europeană ni-i dă pentru construcţia de drumuri şi autostrăzi, modernizarea spitalelor şi pentru alte domenii-cheie, ca eficienţă energetică şi infrastructură de mediu, inovaţie, dezvoltarea firmelor şi creşterea capacităţii administrative”, a declarat europarlamentarul român Petru Luhan. Alina PIPAN

În 3 şi 10 decembrie

Evaluarea persoanelor cu handicap în Valea Jiului

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Hunedoara a anunţat public programul de deplasări în Valea Jiului în vederea evaluării/ reevaluării persoanelor cu handicap adulţi şi copii pentru luna decembrie 2013.

Astfel, specialiştii DGASPC Hunedoara vor fi pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr. 137 A (Policlinica Petroşani), pentru Serviciul Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap, în zilele de 3 şi 10 decembrie, începând cu ora 10, şi la Centrul de orientare, supraveghere şi sprijin a reintegrării sociale a copilului „CUORE” Petroşani, strada N. Titulescu, F.N., în aceleaşi zile şi de la aceeaşi oră, pentru Serviciul Evaluare Complexă a Copilului. Mihaela PETROŞAN

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380; 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului joi, 21 noiembrie 2013

Cristian Resmeriţă a început să se lupte cu propriile mori de vânt

ACTUALITATE 3

În loc să-i dea o mână de ajutor pentru finalizarea Iată cine a jonglat finanţării proiectului din Straja, cu banii guvernului ministrul Maria Grapini îi dă peste nas pentru voturi! Deputatul Cristian Resmeriţă nu are baftă deloc cu actuala guvernare. Toate solicitările i se întorc ca un bumerang înapoi. Ni s-ar părea amuzant, dacă nu ar fi trist, mai ales că ne priveşte pe noi, locuitorii Văii. De data aceasta, ironia guvernului se întoarce împotriva cabanierilor din Straja, în particular, şi a turismului Văii, în general. Pe deoparte, este de vină şi primarul Cornel Resmeriţă, pe de alta ne-am săturat să tot auzim de la actualii miniştri, care în campanie electorală se băteau în piept cu cărămida promisiunilor, iar acum ridică din umeri, motivând pueril că nu mai sunt bani de nicio culoare pentru nimic.

Ce vrea deputatul pentru Lupeni?

Deputatul Resmeriţă s-a adresat în chestiunea finalizării investiţiilor din Straja chiar premierului Victor Ponta. Dacă el nu vrea, sau nu poate, atunci cine? „Pentru a reduce impactul negativ al restrângerii activităţii din minerit, începând cu anul 2011, administraţia locală a municipiului Lupeni a început derularea unui amplu proiect de investiţii în Staţiunea Straja din Lupeni, turismul fiind singura alternativă viabilă la minerit în vederea creării de noi locuri de muncă şi atragerea de venituri în zonă. Acest proiect a fost aprobat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului existent la vremea respectivă şi are o valoare de 189.607.421,00 lei cu TVA inclus. Din anul 2012, ca urmare a stopării investiţiilor în turism de către guvern, Primăria municipiului Lupeni nu a mai putut achita datoriile acumulate faţă de prestatorii de servicii care au executat lucrările de investiţii conform proiectelor aprobate. Astfel că până în prezent Primăria municipiului Lupeni este obligată să achite, ca urmare a proceselor intentate de firmele care au executat lucrările de investiţii în Staţiunea Straja, pentru lucrări executate şi neachitate următoarele sume: Acomin SA - 13.910.489,42 lei, Aviaţia Utilitară Bucureşti SA -17.002.662,72 lei, Termogaz Company SA Haţeg 16.363.939,23 lei, acestea reprezentând debite şi penalităţi calculate pentru neplata în termen a lucrărilor. Lipsa fondurilor necesare achitării lucrărilor efectuate în staţiune creează astfel grave disfuncţionalităţi în desfăşurarea activităţii Primăriei municipiului Lupeni. Având în vedere cele prezentate, vă rog, domnule primministru, să ne acordaţi sprijin financiar pentru achitarea acestor datorii şi pentru finalizarea proiectului”, scrie

Societate comercială angajează în condiţii avantajoase măcelar-carmangier. Relaţii la telefon 0751.199100

Dacă în altă parte s-a investit de prisos, atunci să-şi asmută câinii spre alte regiuni. Noi am vrea chestiuni mai concrete, în concordanţă cu promisiunile electorale ale USL: soluţii şi finanţări.

Dacă tot a întrebat, iată şi un răspuns mai la subiect, dar negativ

negru pe alb deputatul USL. Este adevărat, primarul Lupeniului a angajat cheltuieli mai mari decât avea disponibile finanţările. În mod normal, primăria nu poate angaja lucrări decât în limita finanţărilor primite de la guvern. Când finanţările se opresc, trebuie oprite şi lucrările. De aici diferenţa dintre Parâng şi Straja, atunci când vorbim de investiţii şi de credibilitate în faţa turiştilor. Primarul de la Petroşani s-a oprit la timp, pe când primarul din Lupeni a cheltuit şi ce nu avea, dorind votul cetăţenilor şi profitând de iniţiativa ministrului Udrea, pe care dl. Emil Părău l-a convins să vină la Straja şi să finanţeze proiectul.

În loc de fonduri, deputatul primeşte ironii

Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, dă răspunsul solicitării deputatului, şi, ca să fie bine, îi dă şi peste nas. În binecunoscutul stil politicianist, Grapini nu răspunde solicitării deputatului, însă acuză fosta guvernare că ar fi acceptat finanţări în scop… electoral. Foarte interesant cum Guvernul PDL i-a umplut tolba primarului Resmeriţă, iar acum Guvernul USL, pe care-l slujeşte, îi trage labe peste bot. „În primul rând, doresc să subliniez că aceste lucrări au fost începute de către guvernările anterioare fără a avea asigurată în paralel acoperirea bugetară alocată finalizării acestora. Situaţia actuală se datorează faptului că au fost acceptate investiţii punctuale Ia insistenţele primăriilor care au dorit în scop electoral să-şi asigure capital de imagine neţinând cont în demersurile lor de realităţile geografice şi antropice. Astfel am ajuns astăzi la trista situaţie de avea pârtii în România aproape egale la număr cu kilometrii acestora”. Scuza jenantă a ministresei ne lasă rece. În Parâng şi Straja se face turism şi se schiază înainte ca dumneaei să ştie ce înseamnă turismul. Deci, nu insinuarea că investiţiile de aici ar fi de prisos sfidează ridicolul şi bunul-simţ.

Autoritatea Naţională pentru Turism (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului) a început să sprijine financiar Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului „Schi în România, staţiune Straja" în anul 2011. Valoarea totală a contractului de lucrări este de 200.503.780 lei. Anii 2011 şi 2012 au fost anii în care s-au alocat şi bani, apoi a venit schimbarea de guvern. „Până în prezent, instituţia noastră a plătit către Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective şi al contractelor dintre fostul M.D.R.T. şi C.L. Lupeni, suma de 36.997.000 lei, desfăşurata anual astfel: anul 2011 suma de 35.500.000 lei; în anul 2012 suma de 1.497.000 lei. Contribuţia Consiliului Local Lupeni la contractul de lucrări încheiat între C.L. Lupeni şi prestator (constructor) este în cuantum de 5.907.514 lei. Consiliul Local Lupeni are facturi depuse la ANT şi nedecontate în valoare de 52.221.344 lei. Ţinând cont de gradul avansat de realizare a proiectului, de potenţialul turistic pentru sporturi de iarnă al zonei, de rezultatele pozitive înregistrate până în prezent, Autoritatea Naţională pentru Turism intenţionează să continue sprijinirea financiară a proiectului, dar acest lucru este condiţionat de alocările financiare de la bugetul de stat”.

Primarul Resmeriţă a cheltuit cu 15.224.344 lei mai mult

Practic, în 2011 s-au alocat cei mai mulţi bani, iar în 2012 mai puţini. La un calcul simplu, comparând suma alocată cu aceea cheltuită, pentru care sunt depuse facturi la minister, se observă că primarul Cornel Resmeriţă a cheltuit din banii care nu existau alocaţi 15.224.344 lei. De fapt, a cheltuit aceşti bani nejustificat, permiţând realizarea de lucrări ce nu puteau fi decontate în lipsa unei finanţări exacte. De fapt, aici este buba. Iar buba aparţine strict primarului USL nu fostului guvern, primar care a cheltuit în neştire, având certitudinea că alianţa USL va fi la guvernare şi sperând, sau fiind poate asigurat, că va primi banii pe care-i va cheltui nejustificat. Deci, cine a jonglat cu banii pentru voturi? Alina PIPAN

www.zvj.ro

SPORT

Ziarul Vãii Jiului

Cosmin Ursachi, portarul Jiului:

„Vreau să joc”

Cu toate că şi-ar fi dorit, având în vedere devotamentul său faţă de culorile clubului, portarul de 22 de ani al echipei Jiul Petroşani, Cosmin Ursachi, nu prins niciun meci titular în poarta petroşenenilor. În speranţa că va avea prilejul să apere poarta alb-negrilor, şi-a cumpărat din banii lui mănuşi şi ghete.

joi, 21 noiembrie 2013

„Jiul este viaţa mea şi nu mi-am dorit decât ca actualii antrenori să îmi dea şi mie şansa să joc. Cred că pot face faţă în Liga a IV-a”, spune jucătorul, mâhnit că nu i s-a oferit şansa să apere nici măcar câteva minute. Ursachi provine dintr-o familie de sportivi, fratele acestuia, Darius, fost jucător la Jiul, jucând la Metalul Reşiţa în Liga a III-a. „Dacă Jiul nu vrea să îmi dea nicio şansă, atunci va trebui să îmi încerc norocul şi în altă parte. Am chiar o propunere în Liga a III-a, dar şi de la CS Vulcan. Eu mi-aş dori să joc pentru Jiul, dar cu cât stau mai mult pe bancă, cu atât îmi pierd speranţa că voi juca”, spune jucătorul cu o înălţime

de 1,90 metri. Portarul petroşenean şi-a făcut junioratul la Jiul sub comanda antrenorilor Marius Codescu. Mircea Popa, Toni Sedecaru şi Constantin Doroş.

Fotbal. Liga a IV-a

Suporterii Jiului se pregătesc de meciul etapei

Chiar dacă Jiul nu traversează unul dintre cele mai bune momente ale existenţei sale, suporterii săi par mai ataşaţi ca niciodată de echipa lor de suflet.

Cei care au mai rămas aproape încearcă cum pot

Rugby

să promoveze ceea ce a mai rămas din imaginea unui club cu tradiţie. Cu fulare şi tricouri reinventate, fanii Jiului se pregătesc de meciul de sâmbătă cu Universitatea Petroşani, meci de la care se aşteaptă o victorie în contul gazdelor. Ambele echipe vin după un parcurs slab în campionat, aşa că cele trei puncte sunt vitale pentru fiecare dintre combatante.

Anunţ important pentru Ştiinţa Petroşani

Alin Petrache, preşedintele FRR, a declarat că forul pe care îl conduce a început să lucreze deja la un nou format al Cupei României pentru sezonul următor şi va fi analizat modul de organizare a ligilor inferioare.

Departamentul Competiţii şi Organizare a început să analizeze sezonul trecut din SuperLiga CEC Bank, dar şi DNS, şi va veni cu o serie de concluzii şi propuneri care vor sta la baza noilor competiţii. „Este clar că formatul actual al Cupei trebuie modificat. La şedinţa managerilor din decembrie, împreună cu echipele din primele două eşaloane vom analiza oportunitatea schimbării formatului Cupei. Trebuie să găsim o soluţie pentru jucătorii care nu sunt angrenaţi la echipele naţionale. Ei au nevoie de cât mai multe meciuri pentru a creşte în valoare. Cu siguranţă FRR va propune 2-3 variante de competiţie pentru Cupă. Programul actual al competiţiilor interne şi internaţionale este unul foarte încărcat. Acesta este motivul pentru care trebuie să jucăm în Cupă, în acelaşi timp cu echipa naţională. Nu prea putem juca rugby în România în perioada decembrie-martie din cauza condiţiilor meteo. În afara de pauza de vară în toate weekend-urile se joacă rugby, e greu să găsim alte perioade, dar vom încerca să găsim un format care să avantajeze pe toată lumea. În momentul de faţă nicio variantă de competiţie nu este exclusă”, a declarat Petrache. Reamintim că anul acesta Ştiinţa Petroşani s-a retras din Cupa României tocmai din cauză că a avut foarte mulţi jucători convocaţi la loturile naţionale.

www.zvj.ro

Fotbal. Liga a IV-a

S-au încurcat reciproc

Considerat derbiul etapei a XIII-a în Divizia Judeţeană, partida dintre CNS Cetate Deva şi Hercules Lupeni a dezamăgit din punct de vedere al spectacolului, dar finalul a fost incendiar. Cei doi căpitani de echipă au stabilit rezultatul. Pentru oaspeţi Ciocârlan a deschis scorul, însă Dărăban a egalat în prelungiri, aducând un punct gazdelor. Punctul obţinut nu mulţumeşte niciuna dintre formaţii, mai ales că ambele veneau după câte o înfrângere. Astfel, devenii au înregistrat al doilea egal cu formaţiile de pe podium şi sâmbătă vor da piept cu CS Vulcan, o altă pretendentă la promovare. Şi la meciul de la Deva lupenenii au avut probleme de arbitraj, nefiindu-le acordată o lovitură de pedeapsă. Jucătorii din Lupeni au declarat că îşi doresc să încheie campionatul în primele trei echipe.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Ziarul VĂŁii Jiului

ACTUALITATE

joi, 21 noiembrie 2013

Ceva uĹ&#x;or de anticipat:

SC Termoficare Vulcan SA nu va rezista cu povara datoriilor care i s-a pus pe umeri

VÄ&#x192;d la comentarii Ĺ&#x;i, ĂŽn plus, i-am Ĺ&#x;i auzit pe cĂ˘ĹŁiva vulcÄ&#x192;neni, racordaĹŁi la sistemul centralizat de termoficare, speriaĹŁi cum cÄ&#x192; ĂŽncÄ&#x192; nu au cÄ&#x192;ldurÄ&#x192; din cauzÄ&#x192; cÄ&#x192; nu s-a lÄ&#x192;murit bine ce-i cu noua societatea de termoficare zÄ&#x192;mislitÄ&#x192; ĂŽn Ĺ&#x;edinĹŁa de consiliu local de la ĂŽnceputul acestei sÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂ˘ni.

Asta, pentru cÄ&#x192;,

mai trebuie spus, cei cu cÄ&#x192;ldurÄ&#x192; de la punctele termice au ĂŽnĹŁeles din asta cÄ&#x192; ruptura din Pregoterm Ĺ&#x;i apariĹŁia societÄ&#x192;ĹŁii celei noi nu sunt decĂ˘t primul pas ĂŽn vederea falimentului Ĺ&#x;i ĂŽnchiderii definitive a termoficÄ&#x192;rii centralizate ĂŽn municipiul Vulcan. Nu pot sÄ&#x192; Ĺ&#x;tiu ĂŽn ce mÄ&#x192;surÄ&#x192; temerile lor sunt adevÄ&#x192;rate, mai ales cÄ&#x192; unele persoane spun cÄ&#x192; au auzit toate astea din cele mai sigure surse. Pentru moment, pare-se cÄ&#x192;, ĂŽn mare parte, ĂŽntĂ˘rzierea furnizÄ&#x192;rii cÄ&#x192;ldurii ĂŽn unele cartiere este cauzatÄ&#x192; de spÄ&#x192;rturile care tot apar ĂŽn reĹŁeaua de termoficare. La care azi cĂ˘rpeĹ&#x;ti aici, pentru ca, mĂ˘ine, sÄ&#x192; se iveascÄ&#x192; o spÄ&#x192;rturÄ&#x192; la nici trei metri de cea sudatÄ&#x192;.

PĂ˘nÄ&#x192; se va adeveri cÄ&#x192;

o fi una, cÄ&#x192; o fi cealaltÄ&#x192;, sÄ&#x192; vedem cum Ĺ&#x;i cu ce a plecat la drum SC Termoficare Vulcan SA. Pentru cÄ&#x192;, fiĹŁi siguri, cÄ&#x192; nu fost lÄ&#x192;satÄ&#x192; sÄ&#x192; plece cu mĂ˘na goalÄ&#x192;. PĂ˘nÄ&#x192; sÄ&#x192; ajung la capitalul social al societÄ&#x192;ĹŁii, permiteĹŁi-mi sÄ&#x192; vÄ&#x192; informez cÄ&#x192;, la obiectul de activitate, aceasta are precizat, pe lĂ˘ngÄ&#x192; cea principalÄ&#x192;, â&#x20AC;&#x17E;producĹŁia Ĺ&#x;i furnizarea de energie electricÄ&#x192; Ĺ&#x;i termicÄ&#x192;, apÄ&#x192; caldÄ&#x192; Ĺ&#x;i aer condiĹŁionatâ&#x20AC;?, o sumedenie de activitÄ&#x192;ĹŁi secundare. N-are rost sÄ&#x192; le enumÄ&#x192;r pe toate, pentru cÄ&#x192; sunt mai bine de o paginÄ&#x192; Ĺ&#x;i ceva, dar, aĹ&#x;a, ca impresie, sÄ&#x192; Ĺ&#x;tiĹŁi cÄ&#x192; Ĺ&#x;i-a pus de toate. ActivitÄ&#x192;ĹŁi de dulgherie Ĺ&#x;i tĂ˘mplÄ&#x192;rie, de fabricare a sÄ&#x192;punurilor, a materialelor de construcĹŁii, a articolelor de metal, de mobilÄ&#x192; de diferite tipuri, de comerĹŁ, de contabilitate Ĺ&#x;i audit financiar, de ĂŽnchiriere Ĺ&#x;i leasing cu autoturisme, de curÄ&#x192;ĹŁenie etc. Numai activitatea de construire a navetelor spaĹŁiale nu am gÄ&#x192;sit ĂŽn pomelnic.

â&#x20AC;&#x17E;No Finish Lineâ&#x20AC;?

Coconea Ĺ&#x;i Halastauan - ĂŽn topul alergÄ&#x192;torilor din ĂŽntreaga lume Sunt deja cinci zile de cĂ˘nd cei doi sportivi din Valea Jiului, Toma Coconea Ĺ&#x;i Daniel Halastauan, aleargÄ&#x192; ĂŽn cadrul concursului de la Monaco, un concurs care are o cauzÄ&#x192; nobilÄ&#x192;, aceea de a strĂ˘nge bani pentru copiii defavorizaĹŁi. AĹ&#x;a cum ne aĹ&#x;teptam, cei doi dovedesc cÄ&#x192; sunt printre cei mai buni, nu numai din ĹŁarÄ&#x192;, ci din lume. DupÄ&#x192; aceste cĂ˘teva zile, Coconea se situeazÄ&#x192; pe locul 8 ĂŽn topul alergÄ&#x192;torilor, din cei 5.480 de alergÄ&#x192;tori ĂŽnscriĹ&#x;i. Halastauan ocupÄ&#x192; locul 19. â&#x20AC;&#x17E;Nici nu Ĺ&#x;tiĹŁi ce valoare are o supÄ&#x192; caldÄ&#x192;, dupÄ&#x192; 3 maratoane alergate ĂŽntr-o zi, care zi e doar una dintre cele 7, ĂŽn care faci acelaĹ&#x;i lucru... Ă&#x17D;n portbagajul maĹ&#x;inii mele, transformat ĂŽn back up plan, cĂ˘nd ne-au luat apa Ĺ&#x;i vĂ˘ntul pe sus astÄ&#x192;zi, Ĺ&#x;i cortul era de neaccesat.... Toma a alergat 16 ore fÄ&#x192;rÄ&#x192; pauzÄ&#x192; astÄ&#x192;ziâ&#x20AC;Ś And counting (Ĺ&#x;i numÄ&#x192;rÄ&#x192;toarea continua, n.r.). No Finish Line abia acum ĂŽncepe sÄ&#x192; li se parÄ&#x192; tuturor par-

Dar, asta se Ĺ&#x;tie,

cĂ˘nd se ĂŽnfiinĹŁeazÄ&#x192;, o firmÄ&#x192; ĂŽĹ&#x;i umple cu de toate domeniul de activitate, fiindcÄ&#x192; dupÄ&#x192; aia e mai costisitor Ĺ&#x;i mai greu s-o facÄ&#x192;. Ă&#x17D;n privinĹŁa capitalului social, ca sÄ&#x192; nu le-ncurc, citez integral articolul 6 al actului de ĂŽnfiinĹŁare: â&#x20AC;&#x17E;Capitalul social al SC Termoficare Vulcan SA este constituit ĂŽn urma divizÄ&#x192;rii SC Pregoterm SA. Vulcan, dupÄ&#x192; cum urmeazÄ&#x192;; 6.1. Capitalul social subscris de municipiul Vulcan prin Consiliul Local este de 90.000 de lei din care capitalul social vÄ&#x192;rsat este de 45.000 de lei. Capitalul social subscris al societÄ&#x192;ĹŁii va fie gal cu valoarea minimÄ&#x192; stabilitÄ&#x192; de lege, respectiv 90.000 de lei; 6.2. DiferenĹŁa dintre capitalul social subscris Ĺ&#x;i capitalul social vÄ&#x192;rsat va fi completat de societate ĂŽn condiĹŁiile legii; 6.3. Capitalul social total subscris Ĺ&#x;i vÄ&#x192;rsat al societÄ&#x192;ĹŁii va fi dupÄ&#x192; completarea ĂŽn condiĹŁiile legii de 90.000 de lei, divizat ĂŽn 9.000 de acĹŁiuni numerotate de la 1 la 9.000 inclusiv, cu o valoare nominalÄ&#x192; de 10 lei/acĹŁiune. 6.4. Structura acĹŁionarului: Capitalul social al societÄ&#x192;ĹŁii va fi dupÄ&#x192; completarea ĂŽn condiĹŁiile legii de 90.000 de lei, divizat ĂŽn acĹŁiuni cu valoarea nominalÄ&#x192; de 10 lei/acĹŁiune, deĹŁinut de acĹŁionarul unic dupÄ&#x192; cum urmeazÄ&#x192;: AcĹŁionar unic municipiul Vulcan prin Consiliul Local al municipiului Vulcan â&#x20AC;&#x201C; judeĹŁul Hunedoara deĹŁine un numÄ&#x192;r de 9000 de acĹŁiuni numerotate de la 1 la 9000 inclusiv, cu valoare totalÄ&#x192; de 90.000 de lei, reprezentĂ˘nd 100 la sutÄ&#x192; din capitalul social; 6.5. Societatea nu poate avea decĂ˘t capital integral public, reprezentĂ˘nd aportul unitÄ&#x192;ĹŁii administrativ-teritorialeâ&#x20AC;?.

! "

! " " !

$%& '()*+,'-. )* ()". $() * /01 ',")2$3) "3& )"4(' * /01 35 2$() 6". '7 )8 * /01 475$('($3) 97"2':4) " 7$)('2 ;4 -(: * /01 "37< "=437 ) (5(&>'3) ()$4"3' $ ?$4' * /01 &(;4745$ '( &(;474 7$), $ )(5(& 7$ * /01 >,"2$() * @11 "35& $4"4(7 * @11 ',")2$3) 7$), 5(',>)4:() * /01 ) " =437 ) + .3$ ' * /01 "(& )45$2 * /01 ",52$3) 4 5 +47 4 ' ;4 97'3",4$3)4 6 (7$3<()8 * /01

!" #! $% !& '( ) * & * A1 * /A1 B C * A1 * /A1 " * D1 * /11 * D1 * /01 " * EF1 * /A1 -C * EF1 * DA1 & 6 8 * A/ * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ' * G * A01 ( * G * A01 9 H * G * /01 9 H * G * /01 5 * G * /01 5 B * G * /01 - ! * G * /01 : I I I * / * /01 : * * * / * /01 4 * / * /01 & ! C * / * /01 B ! H * / * /01 ' ! * / * /01 ( * / * @A1 < C * / * DA1 ' * G * AA1 4 C * ! * / * DA1 $ * / * DA1

* +%! , - *. // $* , !*.0

J B# 1G/A 0 1 0) # 1@GE 2 0 0)/ # KKK *H * # 3 *H

Chestia tare de tot

se aflÄ&#x192;, ĂŽnsÄ&#x192;, ĂŽn bilanĹŁul de divizare. SC Termoficare Vulcan SA pleacÄ&#x192; la drum cu datorii de 7.845.874 de lei (peste 78 de miliarde de lei vechi) pe care, ĂŽn ruptul capului, nu le va putea plÄ&#x192;ti ĂŽntr-un an. Asta ĂŽn condiĹŁiile ĂŽn care suma pe care ar trebui s-o ĂŽncaseze de la beneficiari (foarte greu de spus cÄ&#x192; asta se va ĂŽntĂ˘mpla) este de 1.261.695 de lei. Apoi, una peste alta, societatea cea nouÄ&#x192; este trimisÄ&#x192; ĂŽn curul gol la produs, fiindcÄ&#x192; tot ce ĂŽnseamnÄ&#x192; active imobilizate (maĹ&#x;ini, autoturisme, tehnicÄ&#x192; de calcul etc.) rÄ&#x192;mĂ˘ne la SC Pregoterm SA. Ă&#x17D;n condiĹŁiile astea, Ĺ&#x;i am relatat doar douÄ&#x192; aspecte, este greu de crezut dacÄ&#x192; SC Termoficare Vulcan, al cÄ&#x192;rei sediu se aflÄ&#x192; pe strada Nicolae Titulescu, bloc G1, parter (ĂŽn localul ĂŽn care a funcĹŁionat grÄ&#x192;diniĹŁa din centrul vechi) va ajunge sÄ&#x192; treacÄ&#x192; iarna asta.

ticipanĹŁilor care trag la un loc ĂŽn primii 10, cea mai grea treabÄ&#x192; la care s-au ĂŽnhÄ&#x192;mat vreodatÄ&#x192;â&#x20AC;?, spune Dani Halastauan ĂŽntr-unul dintre momentele de pauzÄ&#x192;, ĂŽn momentul ĂŽn care a fost ĂŽntrerupt concursul din cauza codului galben de vĂ˘nt. â&#x20AC;&#x17E;Toma Coconea e acum pe locul 7, cu 360 de km parcurĹ&#x;i. Azi a intrat ĂŽntr-un ritm care-l defineĹ&#x;te, pentru cei care-l cunosc ĂŽndeaproape - a plecat pe traseu la 6:30 Ĺ&#x;i s-a oprit la 12:30 noaptea, cĂ˘nd a dormit o orÄ&#x192;, nu 3 cum ne-a pÄ&#x192;cÄ&#x192;lit cÄ&#x192; intenĹŁioneazÄ&#x192;. Nu mai am cuvinte...â&#x20AC;?, a postat pe site Mihaela RÄ&#x192;dulescu, susĹŁinÄ&#x192;torul numÄ&#x192;rul unu al celor doi ĂŽn Monaco. Concursul la care aleargÄ&#x192; cei doi se va finaliza la 26 noiembrie. PĂ˘nÄ&#x192; atunci le ĹŁinem pumnii Ĺ&#x;i sperÄ&#x192;m ca Toma sÄ&#x192; ajungÄ&#x192; pe locul I. Alina PIPAN

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

CMYK

PUBLICITATE

www.zvj.ro

Ziarul V達ii Jiului joi, 21 noiembrie 2013

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

DIN JUDEŢ

joi, 21 noiembrie 2013

Tiberiu Balint a prezentat

Câteva iniţiative serioase ale CJ Hunedoara

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Tiberiu Balint, a prezentat ieri, la Deva, o soluţie de urgenţă pentru a rezolva problema căldurii la Brad, câteva detalii privind aplicarea Legii descentralizării în teritoriu şi o situaţie dificilă lăsată în urmă de fostul primar al Devei. Soluţie pentru căldura brădenilor

Vorbind despre situaţia municipiului Brad, unde nu poate fi pornită căldura în casele oamenilor, vicepreşedintele CJ a spus: „Consiliul Judeţean Hunedoara şi Prefectura au iniţiat un proiect de hotărâre de guvern care a fost transmis marţi, pentru sprijinirea administraţiei locale din Brad în vede-

Ieri la Deva, astăzi la Petroşani

Servicii europene pentru şomeri

Ieri, la Deva, a avut loc seminarul judeţean „OFFICE - Oferta formativă îmbunătăţită pentru centre eficiente”, eveniment organizat de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara. Seminarul va fi susţinut astăzi şi în Petroşani.

rea rezolvării problemei încălzirii, pentru suma de 9 milioane de lei, adică 90 de miliarde de lei vechi, sumă aproximativ necesară pentru trecerea cu bine a sezonului rece de către brădeni. Mai menţionăm că încă nu a început furnizarea căldurii în Brad, ceea ce e destul de tragic pentru brădeni. Noi sperăm că forma asta a proiectului de hotărâre de guvern, pe care o sprijină şi domnul primar Cazacu (Florin Cazacu, primarul municipiului Brad - n.r.), va trece deoarece cele care au fost până acum n-au avut şanse de reuşită, deşi noi am insistat ca ele să se refere la sume de bani, nu la livrarea unor cantităţi de păcură gratis sau cu titlu de împrumut, cum au fost cele de anul trecut. În fondul de rezervă al guvernului există sume şi pot să primească această destinaţie”.

Căprioara - pe lista descentralizării

Pentru că între obiectivele propuse de guvern pentru descentralizare nu se aflau şi tabăra de la Căprioara, un hotel al Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport din staţiunea Geoagiu-Băi, şi sediul direcţiei, doi parlamentari hunedoreni au amendat proiectul de lege şi au obţinut o soluţie parţială. „În lista obiectivelor pe care Consiliul Judeţean urmează să le primească din partea Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport, între bunuri se află mai multe tabere din judeţ: taberele de la Lăpuşnic, Brădăţel, Ohaba, Costeşti şi Vaţa. Cu excepţia celei de la Costeşti,

celelalte se află într-o stare destul de avansată de degradare şi în momentul de faţă nu cred că pot fi folosite pentru destinaţia pe care o au. Din păcate, până ieri (marţi - n.r.) nu se afla unul dintre obiectivele importante care ne interesa şi anume tabăra de la Căprioara, care e funcţională, e modernizată, dar care, din păcate, nu se afla pe lista guvernului. Era pe o listă a obiectivelor care nu fac obiectul descentralizării, alături de un hotel pe care direcţia îl are în staţiunea Geoagiu Băi. În data de 13 noiembrie, i-am trimis domnului ministru al Tineretului şi Sportului o adresă prin care îi solicitam ca şi acestea două, plus sediul direcţiei, să intre în lista obiectivelor care se predau judeţului Hunedoara. Marţi dimineaţă, deputaţii Carmen Hărău şi Bogdan Ţîmpău au depus amendamente la Legea descentralizării, şi unul dintre acestea a fost acceptat. Prin urmare, şi Cabana Căprioara se va afla pe lista bunurilor care urmează a fi predate Consiliului

Judeţean Hunedoara”, a declarat Tiberiu Balint.

Un cartier devean desprins de oraş

Balint a ţinut şi să amendeze o decizie de final de mandat a fostului primar Mircia Muntean, prin care un cartier al Devei a fost practic izolat. „Domnul Mircia Muntean, în data de 7 mai 2012, cu nicio lună înainte de a părăsi Primăria Deva, a semnat nişte procese verbale referitoare la reabilitarea liniei de cale ferată frontieră Curtici-Arad-Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan-European, pentru circulaţia trenurilor cu viteză maximă de 160 de kilometri la oră, pe tronsoanele II şi III Simeria”, a spus Tiberiu Balint. Conform declaraţiilor vicepreşedintelui CJ Hunedoara, propunerea proiectantului pentru trei treceri la nivel cu calea ferată, din zona Devei, a fost să le desfiinţeze, urmând a se construi un singur pasaj denivelat într-o altă zonă, departe de cartierele de locuinţe ale oraşului. „Consiliul Judeţean şi Primăria Deva au făcut o adresă către ministrul Transporturilor, doamnei Ramona Mănescu, şi către Compania Naţională a Căilor Ferate. Domnul Moloţ este la Bucureşti, iar printre alte probleme încearcă şi rezolvarea acestea situaţii şi includerea în proiectul tehnic a încă două pasaje denivelate de trecere a căii ferate la strada Hărăului. Din păcate, termenul este foarte înaintat din cauza finanţării pe fonduri europene şi este posibil să nu reuşim asta”, a mai spus Tiberiu Balint.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

AJOFM Hunedoara şi partenerii transnaţionali italieni implicaţi în implementarea proiectului au organizat acest seminar, la care au invitat angajaţi ai serviciului public de ocupare, lectori şi cursanţi care au participat la cele şase cursuri pilot din etapa de testare, furnizori de formare, agenţi economici, şcoli, reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor, primăria şi consiliile locale şi judeţean, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, dar şi presa locală. Proiectul OFFICE este un proiect strategic, implementat de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), la nivel naţional, în toate centrele proprii de formare aparţinând de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă. Grupul ţintă este format din 23 de centre proprii de formare ale agenţiilor teritoriale şi 170 de persoane angajate ale Serviciului Public de Ocupare, dar şi 180 de şomeri cuprinşi în cele şase cursuri de formare pilot care au fost testate. Durata proiectului este de 36 de luni, iar valoarea financiară este de 20.329.596 lei.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

8 ACTUALITATE

10 utilaje pregătite de iarnă

joi, 21 noiembrie 2013

Primăria Petroşani spune că are cu ce. De acum poate să ningă…

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a prezentat ieri utilajele cu care Primăria Petroşani va interveni pe timp de iarnă. În total sunt 10 astfel de utilaje, unimaguri, tractoraşe, tractoare cu cupă, freză, o autospecială MAN. Câteva dintre acestea au fost aliniate şi prezentate mass-media în curtea staţiei de sortare din zona Dâlja. Şapte erau parcate în curte, restul erau pe teren, deoarece acestea, până la instalarea iernii, mai sunt folosite şi la alte lucrări, dacă tot s-a plătit contractual de închiriere. Ca şi iarna trecută, din bugetul local sunt plătite 300.000 de lei către firma care oferă servicii de

deszăpezire. Cu aceste utilaje se va interveni în special în locurile publice, intens circulate. Conform primarului Iacob-Ridzi, au prioritate la intervenţiile de deszăpezire spitalul, şcolile şi grădiniţele, axele principale din oraş, lăcaşurile de cult, podurile şi drumurile în pantă. În acelaşi timp RETIM-ul are şi el alocate zone pe care trebuie să le deszăpezească. Tot el se ocupă şi de asigurarea nisipului în containerele de pe marginea drumurilor. „Pe lângă cele pe care le–am folosit anul trecut, avem şi utilaje noi anul acesta. Am luat special şi o freză pentru pasajul pietonal din centru. Există toate premizele ca anul acesta deszăpezirea drumurilor să fie pusă în practică mai bine decât anul trecut. Şi trotuarele vor fi curăţate cu cele două tractoraşe. Utilajele mari

sunt pentru străzi. Cetăţenii trebuie să înţeleagă că deszăpezirea se face în funcţie de priorităţi. Mai întâi zonele intens circulate ale instituţiilor publice, apoi drumurile în pantă, po-

durile. Mai primeam şi anul trecut telefoane peste telefoane, cu pretenţii de genul la mine să veniţi prima dată sau pe noi tot timpul ne lăsaţi ultimii. Ascultăm şi intervenim la toate sesizările, dar nu în acelaşi timp. Intervenţiile se fac pe rând, în funcţie de priorităţi”, explică primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Nu vor fi uitate nici zone ca Slătinioara, Saşa, Bosnia, şi se va interveni în funcţie de posibilităţi şi acolo unde Apa Serv Valea Jiului are în derulare lucrări de introducere a canalizării. Ca material antiderapant, Primăria Petroşani va folosi într-o mai mare măsură nisip, pentru că sarea strică asfaltul, dar şi sare. Astfel, s-au achiziţionat 1.000 de metri cubi de nisip şi 500 de tone de sare. Deocamdată timpul frumos ne-a ţinut departe de intemperiile iernii. Sperăm ca vremea bună să mai dureze. Dar, atunci când va veni iarna, autorităţile locale din Petroşani sunt pregătite să o întâmpine aşa cum se cuvine. Alina PIPAN

La Vulcan

A funcţionat amiabila

Marţi după-amiază, puţin înainte de ora patru, în apropierea marketului „Penny” din Vulcan a avut loc un accident rutier. O buşitură între două autoturisme, cum se mai spune, soldată, din fericire, fără victime. Doamna aflată

la volanul unui Peugeot 307 a declarat că, pur şi simplu, nu a văzut că, pe strada Nicolae Titulescu, dinspre centrul vechi, se apropia o maşină. Căreia, ţinând seama că dumneaei ieşise din parcarea marketului şi intenţiona să intre pe strada principală, trebuia să-i acorde prioritate.

Ciocnirea, inevitabilă

în asemenea situaţii, s-a soldat cu avarierea autoturismelor. Şi Ford-ul Fiesta care venea pe Titulescu, dar şi Peugeot-ul 307 al doamnei neatente

www.zvj.ro

s-au turtit binişor. Din fericire, niciunul dintre cei doi conducători auto nu a păţit nimic grav. În afara sperieturii groaznice prin care a trecut femeia.

În fine,

după ce s-au înţeles ca oamenii, fără scandal, totul s-a terminat cu bine. Fapt consemnat în raportul său şi de către agentul de poliţie Valentin Alexa. „Nu a fost nevoie să-i invit la secţia de poliţie, fiindcă cei doi mers pe amiabilă”, a spus, pentru presă, agentul de la Rutiera din Vulcan.

Gheorghe OLTEANU

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

joi, 21 noiembrie 2013

Colegiul Economic „Hermes” Petroşani a obţinut

Trei titluri de excelenţă

flecţie, care se simt valorizaţi şi pregătiţi să dialogheze cu elevii şi partenerii sociali.

Titlul de excelenţă pentru Parteneriatele cu piaţa muncii şi comunitatea

S-au apreciat demersurile şcolii care se plasează dincolo de atribuţii standard, care se bazează pe iniţiativă proprie, căutând, dezvoltând şi menţinând parteneriate care aduc beneficii măsurabile înspre îndeplinirea misiunii asumate, parteneriate care asigură o relaţie win-win tuturor părţilor interesate.

Titlul de excelenţă pentru Relevanţa ofertei de formare a şcolii

Titlul de excelenţă CRIO VEST 2013 este o distincţie acordată unităţilor şcolare din Regiunea Vest, care marchează validarea de către mediul economic a bunelor practici ale acestor unităţi şcolare în dezvoltarea şi promovarea unor oferte de formare strategice, corelate cu nevoile angajatorilor şi ancorate în aspiraţiile beneficiarilor. În perioada mai-iunie 2013, Consorţiul Regional pentru Învăţare şi Ocupare Vest (CRIO Vest) a realizat un exerciţiu de monitorizare a ofertei de formare profesională a unităţilor şcolare, prin care şcolile candidate au fost auditate de reprezentanţi ai partenerilor

sociali cu experienţă pe piaţa muncii din Regiunea Vest. Alături de alte 18 unităţi şcolare (4 din judeţul Caraş Severin, 3 din judeţul Arad, 6 din judeţul Hunedoara şi 5 din judeţul Timiş), Colegiul Economic „Hermes” s-a înscris în acest exerciţiu de monitorizare pentru 3 arii de excelenţă din 4, reuşind să obţină 3 titluri.

Titlul de excelenţă pentru Dezvoltarea şi utilizarea resurselor

S-a apreciat că elevii secolului XXI pot deveni şi rămâne competitivi şi activi pe piaţa muncii europene numai susţinuţi de profesori ai secolului XXI, ei, la rândul lor creativi, pro-activi, conectaţi la societate şi tehnologie, deschişi spre interacţiune şi experiment, antrenaţi şi cu timp pentru re-

Decembrie

Zile libere pentru angajaţii CEH

În urma unei şedinţe desfăşurate la începutul acestei săptămâni la sediul Complexului Energetic Hunedoara, la care a participat conducerea CEH, reprezentată de directorul general adjunct Nicolae Drăgoi, şi conducerea Sindicatului Minier „Muntele”, a fost stabilit programul de lucru pe luna decembrie.

S-au apreciat eforturile unităţii şcolare de a asigura relevanţa ofertei de formare care a fost raportată atât la cererea actuală (pe termen scurt), cât şi la cererea viitoare (pe termen mediu şi lung) a pieţei.

Decernarea onorantelor titluri

În acest context, joi, 28 noiembrie 2013, ora 10, la Inspectoratul Şcolar Judeţean vom participa la evenimentul de decernare a Titlurilor de excelenţă. Meritul pentru excelenţa obţinută este al tuturor cadrelor didactice ale Colegiului Economic „Hermes”, al elevilor, personalului didactic auxiliar şi nedidactic. Doresc să mulţumesc, pe această cale, pentru munca susţinută, pentru efortul colegelor mele din echipă: Florentina Petrescu, Margareta Trif, Liliana Găicea, Charlotte Irimie, Mihaela Tetileanu, Clara Ianc, Leonica Popescu şi Gabriela Dumitraşcu. Prof. Rodica PASCAL Directorul Colegiului Economic „Hermes”

„Nu se lucrează în zilele de 1 Decembrie – Ziua Naţională, 4 Decembrie – Sfânta Mare Muceniţă Varvara, 22, 23 şi 24 decembrie – Ajunul Crăciunului, 25 şi 26 decembrie – prima şi a doua zi de Crăciun şi pe 31 decembrie – Ajunul Anului Nou. Chiar dacă zilele de 1 şi 2 ianuarie 2014 nu au intrat în discuţie, ele făcând parte dintr-o altă lună, angajaţii trebuie să ştie că şi acestea vor fi libere. În ceea ce priveşte protocolul privind celelalte drepturi care le revin angajaţilor noştri, conform CCM, acesta va fi stabilit de sindicate împreună cu domnul director general Daniel Andronache”, ne-a declarat Nicolae Drăgoi, directorul general adjunct al CNH.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 SOCIETATE CIVILĂ

Finalizarea stagiului de voluntariat din cadrul proiectului european

joi, 21 noiembrie 2013

„Want a job? Go outdoor!”

În perioada iunie - noiembrie 2013, Fundaţia Noi Orizonturi Lupeni a găzduit 4 voluntari internaţionali din Italia, Spania şi Letonia în cadrul Proiectului de voluntariat „Want a job? Go outdoor!” proiect finanţat de Comisia Europeană prin Programul Tineret în Acţiune - Serviciul European de Voluntariat (SEV). Scopul proiectului a fost acela de a dezvolta, în rândul tinerilor, abilităţi şi valori de viaţă, precum: încrederea, compasiunea, managementul conflictelor, munca în echipă, comunicarea, managementul timpului etc. - prin intermediul educaţiei prin experienţă. Totodată, proiectul a fost centrat pe necesităţile tinerilor în ceea ce priveşte implicarea lor în diferite medii de muncă. Voluntarii au fost implicaţi în cele două mari programe ale Fundaţiei Noi Orizonturi: programul „Viaţa” (care se desfăşoară în lunile iulie şi august sub forma unei tabere de aventură în Masivul Straja) şi în Programul „IMPACT” (derulat pe tot

Comunicat de presă

parcursul anului sub forma unor cluburi de iniţiativă comunitară pentru tineri), în cadrul cărora au derulat activităţi diversificate bazate pe educaţia non-formală şi voluntariat. La începutul stagiului tinerii au participat la o serie de training-uri cu scopul de a le oferi informaţii despre Serviciul European de Voluntariat, precum şi a contextului în care aceştia şi-au desfăşurat activitatea (România, Fundaţia „Noi Orizonturi” şi programele sale). În lunile iulie şi august, voluntarii au fost implicaţi în facilitarea activităţilor din cadrul taberei „Viaţa” alături de liderii români. Derulând activităţi

caţionale „Prietenii Retezatului”, unde au avut ocazia să îşi exerseze abilităţile dobândite în programul „Viaţa”. Ultimele două luni ale stagiului de voluntariat au fost dedicate programului IMPACT, precum şi popularizării voluntariatului, a proiectului şi evaluării acestuia. Cei 4 voluntari au pregătit, folosind metode de educaţie non-formală, 3 întâlniri specifice metodologiei IMPACT,

17 octombrie în cadrul Centrului de Resurse pentru Tineret Lupeni) şi o prezentare adresată studenţilor din cadrul Univerersităţii din Petroşani. Printre beneficiarii indirecţi ai proiec-

de pregătire şi organizare specifice centrelor de vacanţă, aceştia au dobândit atât competenţe în munca cu tinerii, precum şi competenţele specifice pedagogiei educaţiei prin aventură. În perioada 10-16 august 2013, voluntarii SEV au participat la implementarea taberei edu-

pe tema „angajabilitate”. Acestea s-au derulat în cadrul a 4 cluburi de iniţiativă comunitară pentru tineri IMPACT, având în total un număr de 70 de beneficiari. La 19 octombrie tinerii au implementat propriul proiect cu titlul „Want to have fun? Go outdoor!”, derulat în Parcul Copiilor din Lupeni. În cadrul acestui eveniment, voluntarii au pregătit o serie de activităţi bazate pe jocuri şi activităţi hand-made, dorind să transmită, prin intermediul lor, importanţa protejării mediului şi a reciclării, unui număr de peste 50 de beneficiari – copii şi părinţii acestora. Cei 4 voluntari internaţionali au avut ocazia să prezinte comunităţilor locale proiectul din care au făcut parte, în cadrul a două evenimente ce au avut ca scop promovarea voluntariatului: Caravana Serviciului European de Voluntariat (care a avut loc în data de

tului „Want a job? Go outdoor!” se numără 500 de participanţi în tabăra VIAŢA 2013, 70 de tineri liceeni membri ai cluburilor IMPACT din Valea Jiului, precum şi peste 100 de reprezentanţi ai comunităţilor locale (studenţi, reprezentanţi ai ONG-urilor, copii şi părinţii acestora etc.) care au intrat în contact direct cu voluntarii SEV şi au primit informaţii despre Serviciul European de Voluntariat, dezvoltând totodată valori şi competenţe importante pentru pregătirea profesională şi personală proprie. Proiectul „Want a job? Go outdoor!” se va finaliza la 1 februarie 2014. Până atunci vor avea loc activităţi de diseminare a rezultatelor, acestea putând fi urmărite pe site-ul Fundaţiei Noi Orizonturi precum şi pe pagina de Facebook a acesteia. Acest proiect este finanţat cu susţinere din partea Comisiei Europene. Această comunicare reflectă doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi făcută responsabilă pentru utilizarea informaţiei pe care o conţine.

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului joi, 21 noiembrie 2013

PIERDERI

Pierdut permis de conducere pe numele Niedzsilszky IulianaFrăguţa, cu domiciliul în Lupeni, str. Fluierului, nr. 6. Se declară nul.

PUBLICITATE 11

ANGAJĂRI

SC CORA INVEST GROUP SRL Vulcan angajează operator utilaje (încărcător frontal şi buldozer). Cerinţe: experienţă profesională. Relaţii la telefon: 0724044824 Yoyo`s angajează ospătăriţe. CV-urile se pot depune la bar. Relaţii la telefon 0766.277109 Static Night-Club (în Arad) angajează personal: barmaniţă-ospătăriţă - 2100 lei/lună, dansatoare 130 lei/seară+35% procent din consumaţie. Se asigură transport, cazare, carte de muncă. Singurul club de 5 stele din vestul ţării. Relaţii la numerele de telefon: 0749.188703 sau 0737.331055

funcţionează impecabil.

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară, stare bună de funcţionare, revizii la zi, singurul proprietar în ţară, 320.000 km, consumabile schimbate,

Ofertă specială!

Telefon 0761.756839

DELL OPTIPLEX SX280 P4 2800Mhz, 1GB RAM, 40 HDD, video 256 mb - 249 LEI Ne găsiţi în Hala Pieţei Centrale din Petroşani, la etajul 1 sau la numărul de telefon 0765.459316.

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi/ maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere. Relaţii la telefon 0767.806804

Rapid RO (şoseaua de centură, vizavi de stadion) - angajează femei cu vârsta maximă de 35 de ani pentru spălătorie. Relaţii la telefon 0766.337077 sau la sediu. Plecări rapide pentru dansatoare în night-cluburi din Germania, Austria, Elveţia prin Agenţia de impresariat artistic Blue Star International Show. Salarii începând de la 40 eur/seară. Asigurăm cursuri de dans, costume, transport, cazare. În România se oferă 1.200 lei/lună salariu pentru dansatoare în club Viena din Slatina, jud. Olt. Tel: +40 764 720 735; +40 751 314 411. E-mail: international_blue_star@yahoo.com RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Eşti în faţa unui nou început şi, ca tot ce-i nou, te entuziasmează la maximum. Nu te aprinde prea tare, pentru că rişti să te dezumfli la primul hop.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Te cam îndoieşti de bunele intenţii ale celui care se oferă să te ajute şi presimţi că în spatele măştii amiabile şi binevoitoare s-ar afla cu totul altceva.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Atmosfera din cămin este cam apăsătoare, ori din cauza unui musafir nepoftit care strică tot prin prezenţa sa, ori a unor defecţiuni casnice de care chiar nu aveai timp în acest moment.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Vei reuşi să îmbini perfect utilul cu plăcutul în activităţile de care te ocupi astăzi, dar într-un final te vor satisface mai mult roadele materiale decât satisfacţia muncii împlinite.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Se apropie un eveniment, deocamdată îndepărtat, dar care deja îţi inspiră o stare psihică ciudată. E tracul de dinaintea unui moment extrem de important.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ai grijă la tonul ridicat şi la atitudinea critică pe care o abordezi astăzi, pentru că poate fi sursa supărărilor unei persoane dragi.

0254 512512 0720 512000 0254 512500

IMOBILIARE

Vând teren şi casă P+1 în Târgu-Jiu, strada George Coşbuc, Nr. 2A, realizată şi finisată în 2000 cu toate utilităţile: apă, gaze, canal, izolaţie termosistem şi termopane. Suprafaţă teren 800 mp, deschidere la stradă de 50 mp. Anexe: beci suprafaţă de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preţ negociabil. Telefon 0727.874449

Valabil pentru vineri - 22 noiembrie 2013

HOROSCOP

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Telefon 0726.291090

Vând apartament 3 camere + 2 boxe, Lupeni, zona Braia, central, pe Tudor Vladimirescu, exact lângă Piaţa Cina, pretabil privatizare (boxă la stradă), stare bună, spaţios. Telefon 0753.058425; 0766.728688

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Proiectele de care te ocupi la serviciu înaintează foarte bine spre nişte rezultate demne de laudă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Ai ajuns într-un punct mort al unei acţiuni de unde nu se mai poate face nimic şi te simţi pierdut în spaţiu. Nu te crampona de ceva ce n-a mers bine şi s-a împotmolit.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Un noroc de milioane apare din senin şi îţi dă o atitudine mai puternică în faţa rivalilor tăi. Te simţi mai tare decât toţi, pentru că ai acest as în mânecă.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Tot ce faci azi parcă merge pe dos încât ar fi mai bine să le laşi pe altădată. Apar mici obstacole în orice activitate.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Nu prea îţi place atmosfera acestei zile, ceva lipseşte pentru a te relaxa sau a te odihni mai mult. Apar veşti neplăcute sau situaţii neaşteptate care îţi strică toată plăcerea de a lucra.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Numai prudenţa te poate salva de un risc care apare în calea ta ambalat într-o formă atrăgătoare. Totuşi, intuiţia ta nu greşeşte.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

CULTURĂ

joi, 21 noiembrie 2013

La 28 noiembrie, la Petroşani

„Portret regizoral Alexandra Gulea”

Primăria Petroşani anunţă cinefilii că intrarea va fi liberă Ieri a avut loc o şedinţă de îndată a Consiliului Local Petroşani, cu două puncte pe ordinea de zi. Consilierii locali au votat pentru un proiect de hotărâre iniţiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi care viza aprobarea alocării din bugetul local a sumei de 4.200 lei pentru organizarea evenimentului cultural „Portret regizoral Alexandra Gulea”. „Este vorba de un film regizat de Alexandra Gulea, în care joacă un copil din Uricani, iar premiera filmului va avea loc la Petroşani pe data de 28 noiembrie la Teatrul I.D. Sîrbu. Alocăm azi nişte bani pentru proiecţia filmului, intrarea în sala de spectacole a teatrului urmând să fie liberă”, ne-a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

Borgia de noiembrie

„Lucrezia Borgia”, spectacolul care a deschis stagiunea 2013-2014, se joacă din nou, sâmbătă, 23 noiembrie, ora 18:00, la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”.

Regizorul Cristian Ioan despre Lucrezia Borgia: „Lucrezia Borgia, ducesa crudă şi frumoasă a Renaşterii. Să aduci la rampă astăzi, în secolul XXI, poveştile romantice dar terifiante ale ducesei de Ferrara, transformată de literatură în simbolul feminin al răului absolut este un gest extrem de curajos şi plin de riscuri. Asta presupune o poziţie contrară teatrului zilelor noastre, invadat de stand-up, de lipsa unui subiect coerent şi chiar de o avalanşă de vulgarităţi. Cum să convingi un public bombardat zilnic (mai ales la televizor) cu emisiuni de un prost gust

absolut, un public manelizat sau care găseşte că singura ocupaţie serioasă este să butoneze ore în şir telefonul mobil, cum să îl fascinezi pentru a urmări două ore de teatru romantic? Alegerea noastră a fost povestea celebră a Văduvei Negre a Renaşterii, cea care şi-a ţesut plasa otrăvită împreună cu diabolica sa familie, a fiicei de papă care a marcat istoria printr-o viaţă de coşmar - trei căsnicii

tumultuoase, un soţ asasinat, puzderie de amanţi, şase fii dintre care unul nelegitim, incesturi şi crime monstruoase - toate până la 39 de ani, vârsta morţii sale”.

Oana TUŢU, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani

facebook.com/ziarulvaiijiului

şcoală & cultură pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul V Nr. 138 21 noiembrie 2013 4 pagini ISSN 2068 - 3650

Casa de Cultură a Studenţilor Petroşani

A reintrat, la Piteşti, în circuitul literaturii de mâine

SPECIAL

Primim la redacţie

joi, 21 noiembrie 2013

Ştefan Nemecsek - antisemitismul. O problemă de veridicitate literară. Trei greşeli impardonabile

E surprinzător câte penibilităţi şi enormităţi se pot găsi în cărţile aşa-zis ştiinţifice pe care acest gazetar de două parale din Valea Jiului le colportează prin cărţile sale. Am arătat în câteva foiletoane anterioare, cum ipochimenul minerist îşi bate joc de Eminescu, de cultura română, pe care o consideră inexistentă, de Ion Heliade Rădulescu, pe care-l consideră un „diletant” în filosofie (ceea ce este extrem de ilustrativ pentru „cultura filosofică” a acestui Lockean român de tristă faimă!), fără să mai vorbim de faptul că denumirea fazei „La Tene” din cultura fierului e numită „latină”, iar revista „Vieaţa nouă” a lui Ovid Densusianu, care promovează simbolismul la noi, e confundată cu ziarul „Viaţa nouă” de la Cernăuţi!

Imensa ignoranţă de care dă dovadă ziaristul impostor este ilustrată şi prin adevărate pagini de ruşine, care nu se ridică mai departe de nivelul unor rapoarte sau dări de seamă făcute la învăţământul ideologic de la şedinţele de partid, şi în care domină un spirit comunisto-retrograd de toată măreţia. În acelaşi timp, cărţile sale colcăie de alte numeroase perle ale inculturii şi ruşinii comportamentului moral al acestui vânător de himere. Cea mai surprinzătoare, revoltătoare şi lipsită de adevăr este aceea prin care face elogiul legionarismului român într-o frază care-l desfiinţează pe autor şi-l ţintuieşte la stâlpul ruşinii. Iată, pe scurt, cele trei enorme greşeli înfăptuite de acesta: 1. Elogiul exaltat al legionarului Ionel Moţa, care ar fi devenit erou pentru întreg tineretul român; 2. Atribuirea greşită a traducerii Protocoalelor lui Ioan Moţa, când ea aparţine fiului; 3. Poziţia ideologică greşită, vădit antisemită, a comentatorului în raport cu cartea în discuţie. Le vom lua pe rând, prezentându-vă fiecare caz în parte: 1. Cea dintâi eroare provine din atribuirea unei importanţe exagerate mişcării legionare şi mai ales ideologului ei Ionel Moţa, care, pasămite, ar fi devenit idol, model şi „erou” al „întregului tineret român”. Iată fraza cu pricina: „Crezul naţionalist al preotului Ion Moţa l-a făcut să îmbrăţişeze spre sfârşitul vieţii o mişcare pe care interese străine şi ambiţii meschine au murdărit-o. Fiul său, întemeietor al acesteia (virgula lipsă!) a murit, luptând în Spania, împotriva comuniştilor, devenind un erou al tinerei generaţii din perioada interbelică” (Carte, literatură şi presă la Orăştie (de la

începuturi până în 1944, vol.II, 2010, p.116). O afirmaţie mai gravă şi mai lipsită de responsabilitate n-am mai întâlnit nicăieri în literatura de specialitate din România, deoarece este în întregime mincinoasă. Chiar dacă legionarii s-au străduit să facă din înmormântarea lui Ion Moţa un eveniment, purtându-i sicriul prin numeroase localităţi, cu excepţia unor ziarişti exaltaţi, aparţinând aceleiaşi ideologii condamnabile, Prof.univ.dr. Mircea POPA de factură fascistă, în toată România nu s-a creat niciun cult comentează opera în chestiune, aruncând al lui Moţa, iar tineretul nostru nu poate fi mari oprobrii asupra poporului evreu, acuzat judecat otova, ca aparţinând în întregime de aspiraţie la dominaţia universală şi, în mişcării legionare. Este cu atât mai consecinţă, adresându-se peste tot jignitor la condamnabil acest tip de gândire care adresa etniei evreieşti, numind-o cu manipulează adevărul şi compromite valorile apelativul peiorativ de „jidan” şi făcându-se fundamentale ale naţiei. Faptul este cu atât purtătorul de cuvânt al celor care vedeau în mai reprobabil, cu cât afirmaţia lui Nemecsek această etnie „primejdia” primordială, la fel provoacă perplexitate şi derută, inculcând ca naziştii. Pe urmele lor, autorul traducerii ideea că întreaga ţară românească ar fi fost se străduieşte să inculce în rândul cititorilor cuprinsă de cultul pentru Ionel Moţa! De ura împotriva poporului evreu, pe motiv că menţionat că fraza de mai sus poate fi găsită acesta ar fi dorit să stăpânească lumea şi să exact în aceiaşi termeni şi în cartea sa Presa înlăture democraţia mondială, transformând hunedoareană (de la origini până în prezent, toate naţiunile în sclavele lor, cum se poate vol .I, 2007, p.90), ceea ce dovedeşte că vedea din aceste consideraţii: „Trebuie să autorul chiar crede în această aberaţie, care, mărturisim că primejdia evreiască ce se luată ca atare, pune şi ţara noastră într-o înfăţişa prin atâtea simptome şi atâtea postură dificilă pe plan extern, ridicând fapte, /subl.n./ n-a fost cu adevărat minciuna la rang de adevăr. descoperită marelui public, decât atunci când 2. Apărătorul cauzei legionare, Ştefan a apărut traducerea unui fragment dintr-o Nemecsek, nu greşeşte numai aici, ci carte rusească înregistrată la British Museum mânjeşte cu condeiul lui veninos şi memoria în august 1906” (p.105). Şi iată cum ne preotului Ioan Moţa, scoţând la iveală una prezintă marele politolog Ştefan Nemecsek dintre scrierile reprobabile ale fiului său, cazul în continuare: „Protocoalele sunt în legionarul Ionel Moţa, şi anume Protocoalele număr de douăzeci şi patru. Sunt mai mult înţelepţilor Sionului, carte pe care el o nişte învăţături şi maxime, decât procese ridică în slăvi, şi pe care, dintr-o explicabilă verbale. Se pare că autorul sau autorii lor au eroare a unei practici împovărate de mari urmărit în primul rând să înşire în 24 de lecţii goluri culturale, o atribuie tatălui acestuia. doctrinele lui Israel, ţinta pe care o E clar că în acest fel caracterizarea urmăreşte din timpurile cele mai îndepărtate personalităţii tatălui suferă de o vizibilă şi amănuntele celui din urmă plan de bătaie deteriorare de imagine, şi, la urma urmei, de pentru cucerirea puterii mondiale atunci un fals intelectual, deoarece în loc să se când totul ar părea pregătit pentru a începe ocupe de activitatea literară a lui Ioan Moţa, lupta hotărâtoare. Pentru jidani nu există alt acest aspect este cu totul eludat într-o drept decât puterea, forţa: liberalismul a lucrare care avea ca obiectiv declarat nimicit la Goimi religia şi autoritatea; aurul e „cartea şi presa” la Orăştie, ştiut fiind că în mâinile lui Israel şi prin aur, el a pus mâna Ioan Moţa a fost un harnic şi interesant autor pe presă şi pe opinia publică, factori de legende versificate, făcând parte din consideraţi în măsură să comande guvernele scriitorii tribunişti, cei care au promovat în state democratizate. Societăţile „curentul realismului poporan” în epocă, francmasonice sunt conduse de jidani, care le atât prin opera poetică, cât şi prin basmele îndrumă faptele şi propaganda”. scrise în proză. În loc să se distanţeze de asemenea afirmaţii, 3. Ceea ce este însă cu adevărat inadmisibil şi să ia atitudine împotriva interpretării condamnabil nu este atât ignoranţa autorului deformate a textului, iată ce mai produce în (putând veni din faptul că a fost şcolit în continuare mintea întortocheată a acestuia: doctrina comunistă de la „Ştefan „E bine să ne gândim asupra deosebitelor Gheorghiu”), ci, mai degrabă, modul în care capitole, să le comparăm textul cu alte

SPECIAL III

joi, 21 noiembrie 2013

documente de origine ebraică şi să cercetăm în ce măsură au fost înfăptuite, în timpul războiului şi de la el încoace, faptele prevăzute şi întâmplările prorocite” (p.108). Mai mult, el aduce în discuţie simbolistica şarpelui, care ar caracteriza mersul „progresiv al lui Israel, către stăpânirea lumii”(regimul virgulelor puse anapoda aparţine în întregime autorului - n.n.), şarpe care „pătrunde în inima tuturor naţiunilor, pentru a le corupe, a le nimici” (.p108). Asemenea cuvinte grave la adresa poporului evreu, numit peste tot „jidan”, nu am crezut că pot fi emanaţia unui ziarist „profesionist”, şi că ele pot fi promovate în presa democrată din România postdecembristă, cuvinte care aduc aminte de vremea legionarismului, pe care-l elogiază prin contrast. Ne convingem de poziţia ideologică total greşită a autorului şi prin concluziile pe care le formulează şi pe care le redăm întocmai, conchizând că Protocoalele ar produce: „1. O critică filosofică a principiilor liberale şi o străvilire a regimului autocratic; 2. Expunerea planului de luptă pregătit cu metodă, pentru asigurarea dominaţiei mondiale a evreilor; 3. Priviri profetice asupra înfăptuirii apropiate a părţilor mai însemnate ale acestui plan” (p.109). În esenţă, concluziile autorului, extrem de diletantistic exprimate (căci o critică a principiilor liberale nu înseamnă neapărat o slăvire a regimului autocratic!), lasă să se înţeleagă că el pare pătruns de teama pentru ceea ce numeşte „asigurarea dominaţiei mondiale a evreilor”, când, de fapt, el trebuia să respingă de plano discuţia despre o problemă pe care nu o stăpâneşte, ca venită din partea unui conducător legionar ca Ionel Moţa. În plus, el se lasă prins în drojdia de argumente fetide şi extrem de labile provocate de aceste aşazise Protocoale, folosind un limbaj nepotrivit şi condamnabil, cum ar fi aceste concluzii: „Toate ziarele editate de jidani, vor fi (a se observa punerea virgulei între subiect şi predicat, ca şi exprimarea neclară, nebuloasă, cu mari sincope de gândire logică!) în aparenţă de tendinţele şi părerile cele mai potrivnice, lucru care va trezi încrederea în ele şi va atrage în jurul lor

duşmanii nebănuitori; aceştia vor cădea în cursă vor fi nevătămători. Organele cu caracter oficial vor sta în rândul întâi. Ele vor veghea totdeauna asupra intereselor sioniste, de aceea influenţa lor va fi aproape nulă” (p.111). Un galimatias de cuvinte care se bat cap în cap n-am întâlnit demult decât în gândirea confuză şi reprobabil-vicioasă a celui care le mânuieşte, deoarece el înteţeşte spaima şi ura împotriva politicii poporului evreu, numit peste tot „jidan”, stârnind deruta în rândul cititorului, prin fraze ca acestea: „Calculele sioniştilor se întindeau cu deosebire asupra provinciei. Trebuiau aţâţate acolo nădejdi şi dorinţe potrivnice celor din capitală. Cetăţenilor provinciali li se va spune că acestea sunt nădejdile şi dorinţele adevărate ale provinciilor, deşi e lesne de înţeles că izvorul dezbinărilor nu porneşte decât de la Sion. Când, atâta timp cât jidanii nu se vor bucura de o putere deplină, vor simţi adesea nevoia de a înăbuşi glasul capitalelor prin acela al majorităţii, al poporului din provincii, care e pus la cale de către agenţii sioniştilor” (p.113). Marea şi grava greşeală a ziaristului retrograd Nemecsek constă nu numai în eroarea de a confunda pe tată cu fiul, ci chiar în faptul că a încercat să scoată inofensive asemenea declaraţii aberante, şi să-l scoată basma curată pe preotul şi luptătorul naţionalist Ioan Moţa, care nu era vinovat de erorile de concepţie politică ale fiului său, mare prieten şi apărător al lui Zelea Codreanu, căsătorit cu sora acestuia, când îşi stoarce memoria de a inventa scuze inutile: „Preotul Ioan Moţa face o atentă analiză a acestor linii directoare privind ziaristica. Ideile principale care se desprind sunt două: înţelesul francmasonic al libertăţii aplicat îndeosebi asupra presei şi rolul acesteia care, stăpânită prin monopol de jidani, asigură domnia acestora. Presa, care astăzi este mijlocul de apărare al tuturor libertăţilor până la anarhie, va fi îngrădită atunci când va veni stăpânirea lor, făcându-se legi ce vor permite aceasta, întrucât libertatea, aşa cum o înţeleg ei în timpul domniei lor, este dreptul de a face numai aceea ce este îngăduit de legi. Anume, ei vor împiedeca controlul opiniei

publice, care se poate face astăzi cu ajutorul tiparului, pe de o parte punând taxe mari asupra tipăriturilor de orice fel, iar pe de alta prin obligaţia ce o vor institui de a secere înainte de apariţia oricărei scrieri revizuirea ei de către autorităţi. Pin aceste mijoace vor reuşi ca tot ceea ce ar putea să le împiedece domnia prin trezirea opiniei publice, că nu vadă lumina presei. Până atunci ei au lucrat din răsputeri şi au câştigat peste tot majoritatea presei din lumea întreagă, ascultând de sfaturile date lor de toţi marii conducători ce i-au avut şi în primul rând de fondatorul „Alianţei Israelite Universale” (p.114). Dincolo de regimul precar al virgulelor, care-i este cu totul străin autorului, de exprimarea confuză şi rudimentară, Ştefan Nemecsek se lasă convins prea uşor de această puerilă propagandă antisemită şi trece cu arme şi bagaje în tabăra celor care au devenit adversarii poporului evreu. Fără să se disocieze de ideile puse în circulaţie de oficine şi tiparniţe dubioase, punctul lui de vedere îl incriminează la fiecare pas. Iată ce e în stare să debiteze mai departe: „Protocoalele înţelepţilor Sionului pot fi privite de unii ca o carte de propagandă antisemită (şi chiar aşa este, spunem noi n.n.), care dezvăluie complotul universal evreiesc ca un document istoric care a ridicat multe probleme, subiect de controverse interminabile sau ca o creaţie a unui serviciu secret”, autorul îşi propune chiar să reediteze cartea aceasta neghioabă, ca pe „o scriere care a jucat şi joacă un rol important în istoria lumii, considerăm de o deosebită importanţă traducerea şi prezentarea integrală pentru prima dată poporului român a Protocoalelor, însoţite de comentarii, de către preotul Ioan Moţa” (p.116). Evident, un alt mod greşit de a pune problema, căci comentariile trebuie făcute în mod obligatoriu de către editorul actual, căci cele din trecut sunt false şi neavenite. Cert e că a arunca asupra poporului evreu astfel de acuze în anul de graţie 2010, când Ştefan Nemecsek şi-a publicat cartea sa plină de inepţii, ni se pare nu numai o enormă nedreptate, dar şi o grosolană şi

impardonabilă ofensă adusă poporului evreu, pe care îl batjocoreşte cu cuvinte şi sintagme luate dintr-o traducere legionară a fiului lui Ioan Moţa, însoţită nu numai de o greşită înţelegere a lucrurilor, dar şi de o imensă dezinformare şi încercare de ponegrire a acestui popor mult încercat. Considerăm că dl. Ştefan Nemecsek trebuie chemat de urgenţă să dea seama de erorile sale grave în faţa poporului evreu, şi, totodată, şi în faţa conducerii Uniunii Ziariştilor Profesionişti, pentru a fi judecat pentru nepermisele aberaţii şi atentate la deontologia profesională pe care le-a comis în cazul de faţă şi nu numai. Incultura sa crasă, combinată cu reziduuri clare de nostalgii antisemite, pune pe tapet modul aberant de comportament extremist, de sorginte nazistă, a unui gazetar care îşi face astăzi nestingherit de nimeni meseria de calomniator al unor importanţi jurnalişti şi oameni de litere din ţară, şi ducând în eroare autorităţile locale, în faţa cărora trece drept mare „om de ştiinţă” şi „scriitor”, pe bază de cărţi plagiate, fără nicio valoare documentară sau literară, care sunt promovate şi tipărite pe bani publici. În plus, fără să aibă căderea morală de a institui în numele breslei scriitoriceşti un premiu literar pentru tineret, el compromite iremediabil valorile morale şi estetice ale ţării. Invităm conducerea Uniunii Scriitorilor să-şi spună cuvântul în legătură cu această iniţiativă condamnabilă (deşi, din fericire, dosarul de accedere în Uniunea Scriitorilor a fost respins la filiala USR Alba Iulia, plagiatorul nereuşind să ajungă membru al USR), luată fără avizul forurilor competente. În ultimă instanţă, el nu face decât să continue politica sa nefastă de autopropagandă deşănţată şi total lipsită de temei, aducând grave prejudicii de imagine adevăraţilor scriitori şi oameni de cultură care nu ignoră legile eticii şi nici normele deontologiei profesionale şi care se văd jigniţi de modul de comportament al acestui ilustru diletant şi poligraf jurnalistic. Disocierea publică de gestul condamnabil al acestuia se impune de la sine.

Prof.univ.dr. Mircea POPA

IV SPECIAL

O instituţie activă,

joi, 21 noiembrie 2013

Clubul Copiilor şi Elevilor Petroşani Mihaela Ştefania Cioc), electrotehnică (coordonator prof. Imre Kovacs), informatică (coordonator prof. Doina Buldur), karting (maistru instructor Vasile Pavel); la Vulcan – cultură şi civilizaţie română (coordonator prof. Gheorghe Sanfira), pictură şi desen (coordonator prof. Teodosie Cuciuc), informatică (coordonator prof. Cosmin Kiss).

Prof. Cosmin Kiss, directorul Clubului Copiilor şi Elevilor Petroşani noiembrie 2013

Copii de nota zece… cu felicitări!

„Averea” cea mai de seamă a Clubului Copiilor şi Elevilor Petroşani sunt copiii minunaţi, ambiţioşi şi talentaţi, care calcă zilnic pragul instituţiei, dar şi profesorii care se preocupă pentru pregătirea lor… de aici se explică şi rezultatele lor.

De la directorul Cosmin Kiss am aflat şi palmaresul clubului, din care am reţinut câteva rezultate. La gimnastică aerobică, copiii din Petroşani au participat anul acesta la Concursul Internaţional de Gimnastică Aerobică „Cupa Prieteniei”, desfăşurat la Slatina, într-o companie selectă, la competiţie participând şi echipe din Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Islanda. Rezultatul general pentru Clubul Copiilor şi Elevilor din Petroşani a fost remarcabil şi demn de subliniat: 10 locuri I la individual, trio şi grup şi două locuri II la individual şi trio! Tot la gimnastică aerobică, la Festivalul Naţional al

Peste 1.200 de elevi înscrişi la Petroşani şi Vulcan

Încă din start trebuie să spunem că structura Clubului Copiilor şi Elevilor Petroşani cuprinde din 2012 şi Clubul Copiilor şi Elevilor Vulcan, atunci când Clubul Copiilor şi Elevilor Lupeni a trecut în structura Clubului Copiilor şi Elevilor Petrila. Nişte permutări mai mult decât aiurea, fără nicio logică, care să ţină de „marea reorganizare a învăţământului românesc”. „Avem la Petroşani 5 cercuri şcolare, iar la Vulcan alte 3, 1.250 de elevi fiind înscrişi la ele, respectiv 890 din Petroşani şi 360 din Vulcan”, ne spune Cosmin Kiss, directorul instituţiei. Pentru amatori amintim aici cele 8 ramuri unde copiii pot să activeze: la Petroşani - gimnastică aerobică (coordonator prof. Adriana Popa), metaloplastie (coordonator prof.

Micile gimnaste de aur ale clubului copiilor din Petroşani

O mică parte din panoul de onoare de la intrare

În perspectivă, multe concursuri

Preocupări există şi pentru următoarele concursuri, la care vor participa copiii din Petroşani sau Vulcan. Copiii de la Clubul Copiilor din Vulcan vor participa la un concurs internaţional de artă plastică de la Lipova intitulat „Culorile Toamnei”. În primăvară anului 2014, elevii clubului de la Petroşani vor fi angrenaţi la concursul naţional „Simfonia Primăverii”, organizat de Şcoala Gimnazială Viişoara, dar şi într-un concurs de informatică şi un altul de arte plastice. Câteva acţiuni de mare interes pe linie şcolară vor fi organizate de Clubul Copiilor şi Elevilor Petroşani, toate în luna mai 2014, după cum ţine să ne declare directorul Cosmin Kiss: „În perioada 1 Decembrie 2013 - 28 ianuarie 2014 organizăm Concursul Naţional de Informatică, unul dintre cele mai tari concursuri naţionale pe linie şcolară. Copiii îşi vor face lucrările, coordonaţi fireşte de profesori şi le vor trimite pe e-mail. De la Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara se va forma un juriu, cu profesori de specialitate, care vor evalua lucrările, la final acordându-se diplome şi premii. Tot anul acesta şcolar vom organiza şi Festivalul Naţional de Artă – Săptămâna Creaţiei Artistice, undeva în luna mai, la fel un festival de mare anvergură. Şi tot în luna mai, la sfârşitul lunii vom organiza Cupa Flori de Mai la karting, de asemenea un concurs naţional cunoscut şi iubit de micii kartişti. Nu în ultimul rând, la începutul lunii mai Cercul de Gimnastică Aerobică va organiza Cupa Parâng. De-acum avem confirmarea a zece cluburi sau asociaţii sportive puternice din ţară, inclusiv cei de la Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti. Ca şi anul trecut, aici vom fi sponsorizaţi de către Primăria municipiului Petroşani şi Consiliul Local Petroşani, dl. primar IacobRidzi fiind un susţinător al acestei tradiţionale cupe”. La sfârşitul anului şcolar, în iunie, tot Clubul Copiilor şi Elevilor din Petroşani va organiza şi Campionatul Naţional Maraton-Radio-US (unde scurte), copiii pasionaţi de această activitate pregătindu-se intens încă de pe-acum.

Parteneriate…

Sportului Aerobic de la Bucureşti, anul acesta elevii coordonaţi de prof. Adriana Popa au ocupat patru locuri I la trio şi la grup, precum şi un loc II la trio. Rezultatele demonstrează încă o dată ce tineri talentaţi avem în Petroşani şi în Valea Jiului, meritele aparţinându-le şi profesorilor şi părinţilor. Veşti bune avem şi de la Cercul de Karting sau de la Cercul de Electronică. La competiţia naţională de la Roşiorii de Vede (Teleorman) kartiştii s-au întors cu un loc II şi un loc III pe ţară. La fel s-a întâmplat şi cu electroniştii, care au venit cu câteva premii şi menţiuni tot de la un concurs naţional.

Conducerea clubului copiilor a căutat, în timp, să încheie şi parteneriate cu mai multe instituţii şcolare, din cele două localităţi, din judeţ sau din ţară: Palatul Copiilor Focşani, Palatul Copiilor Călăraşi, Clubul Copiilor Luduş, Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” Ploieşti, Clubul Sportiv de Baseball şi Softball Mureş – împreună organizând anul acesta Cupa Văii Jiului la baseball, unde elevii din Petroşani au fost primii din tot judeţul, Liceul Tehnologic „Vişeul de Sus” (jud. Maramureş). „Fără parteneriate nu se poate. De aceea ţinem legătura cu partenerii noştri şi suntem în căutare şi de alţi parteneri, cu care să organizăm periodic diferite concursuri şi competiţii şcolare. Doar prin astfel de concursuri elevii noştri îşi pot pune în practică cunoştinţele şi valoarea, chestiuni care-i vor pregăti mai bine pentru o ocupaţie şi pentru a da piept cu viaţa când va veni timpul s-o facă”, ne-a mai spus Cosmin Kiss. Corneliu BRAN