1341

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Pentru că li s-a dat flit la bere,

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4715 lei 1$ = 3,2900 lei 1₤ = 5,3861 lei

joi, 5 decembrie 2013 Anul VI nr. 1341 12 pagini Preţ: 1 leu cei, înainte, luni şi marţi, astfel ca ortacii noştri să cinstească cum se cuvine ziua de Sfânta Varvara. La fel, şi sindicatele conduse de colegii Silvăşan şi Vamoş. Ştiu că sindicatul lui Petre Nica până aseară nu dăduse berea”.

Ilie Silvăşan: „Şi noi şi sindicatele conduse de Misaroş şi Vamoş am dat berea în cursul zilelor de luni şi marţi. Sindicatul lui Bebe Nica nu a dat până astăzi (ieri, miercuri – n.r.) berea. De ce nu a dat-o asta nu am de unde să o ştiu…”.

Vasile Vamoş: „Până la ora la care vorbim (miercuri, orele 18:47 – n.r.), sindicatul lui Bebe Nica nu a dat nicio bere. Noi am dat-o din timp, luni şi marţi, ca, de altfel, şi sindicatele colegilor Misaroş şi Silvăşan. Cred că berea trebuie dată până în ziua când e celebrată Sfânta Varvara. Şi când mergi la aniversarea cuiva îi duci în ziua aia cadoul, nu după două-trei zile”.

De Sfânta Varvara minerii lupeneni de la sindicatul lui Bebe Nica s-au cinstit pe banii lor

Există un obicei împământenit la minele din Valea Jiului ca de Ziua Minerului şi de Sfânta Varvara – protectoarea minerilor, sindicatele să-i omenească pe ortaci, generic vorbind, cu o bere (numărul acestora fiind diferit de la sindicat la sindicat).

Mesaje supărate Probabil că şi bucuria minerilor este direct proporţională cu numărul berilor. Însă, când le lovezi cotizaţia, lună de lună, şi chiar când să se bucure şi ei lichid (e drept că pe banii lor…) de semnificaţia zilei lor, şi îi laşi cu gura căscată, e clar că aceştia, în loc de osanale, îţi ridică spre cerurile sindicale cele mai aspre înjurături minereşti. Doar din respect pentru cuvântul tipărit nu publicăm mesajele de „felicitare” către Bebe Nica şi conducerea Departamentului „Muntele” de la Mina Lupeni, primite ieri de cotidianul nostru. Menţionăm, totuşi, că tonul acestor mesaje diferă mult de acela al mesajelor publicate ieri pe prima

pagină a ZVJ. De fapt, supărarea ortacilor era dată de faptul că, în timp ce colegii de la celelalte 3 sindicate de la Mina Lupeni au intrat în posesia tradiţionalei beri încă de la începutul săptămânii, în zilele de luni şi marţi, ei, de la cel mai numeros (şi, prin urmare, şi bănos) sindicat de la mină, au trebuit să bea de Sfânta Varvara pe banii lor, lui Bebe Nica şi conducerii sindicatului fiindu-le indiferent dacă ortacilor le curg balele la vederea berilor celorlalţi mineri de la celelalte sindicate.

Din trei surse, ca la manual Existând în mesajele primite o suspiciune rezonabilă, în spiritul deontologiei care ne caracterizează, am verificat informaţia ca la manual: din trei surse credibile şi… vizibile.

I-am întrebat ieri seară chiar pe liderii sindicatelor de la Mina Lupeni despre situaţia berilor.

Adrian Misaroşi: „Noi am dat berea, ca de obi-

Informaţii neverificate…

Nu am putut verifica informaţia conform căreia Bebe Nica ar fi efectuat un transport de bere la cabana sa din Straja chiar zilele acestea. Şi nici aceea referitoare la datoriile Sindicatului Liber şi Independent E.M. Lupeni către LSM„VJ”, de 300 milioane lei vechi, despre

SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A. SUCURSALA ELECTROCENTRALE PAROŞENI Ca urmare a avariei apărute la magistrala de termoficare Paroşeni-Petroşani care s-a spart în zona municipiului Vulcan (Gară), azi 04.12.2013, orele 16:00 s-a întrerupt livrarea agentului termic pentru încălzire şi preparare apă caldă menajeră. În urma acestei avarii sunt afectaţi toţi consumatorii racordaţi la sistemul centralizat de termoficare din Valea Jiului.

Perioada de întrerupere estimată pentru remedierea spărturii este de cca. 15 ore, respectiv din data de azi 04.12.2013, ora 16:00 până mâine 05.12.2013, ora 07:00.

După finalizarea lucrărilor, în interval de cca. 5-6 ore, se va reporni întregul sistem de termoficare.

Ne cerem scuze consumatorilor pentru disconfortul creat.

Director, DORU VIŞAN

care Bebe Nica ar fi spus într-o şedinţă de Consiliu de Coordonare, cu ceva timp în urmă, că le-ar fi achitat. Unii bănuiesc că Nica ar fi luat banii din sindicat, pierzându-le urma până la Ligă. Cum noi nu putem verifica această informaţie, şi nici nu ne vine să o credem, o trecem la categoria „zvonuri”/ „dezinformare otrăvitoare”. Poate că ceea ce n-am reuşit noi să verificăm vor reuşi alţii mai competenţi în domeniu…

Marian BOBOC P.S. 1. Chiar la ora închiderii ediţiei, o a patra sursă ne-a informat că în cele din urmă Bebe Nica şi ortacii de la Departamentul „Muntele” ar fi cedat la presiunea membrilor de sindicat.

Nu vă speriaţi, că nu-şi vor da demisia. Au dat doar sfoară în ţară că astăzi şi mâine vor da berile… Vom trăi şi vom vedea.

P.S. 2. Trebuie să fii înzestrat cu multă ipocrizie să mai ai tupeul să le mai şi urezi minerilor: „Noroc bun, dragi mineri”. Asta după ce i-ai lăsat pe sec chiar de Sf. Varvara.

Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI

joi, 5 decembrie 2013

În cartierul Micro 3 Vulcan

Joi 5 decembrie 2013

Scopul scuză mijloacele

Sătul să tot vadă cum mizeria care vine la vale din cartierul Micro 3B Dallas i se scurge prin faţa casei sale de pe strada Traian, vulcăneanul Gabriel Marinescu a decis să ia pe cont propriu rezolvarea problemei.

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos 19:30-21:00 Oameni şi fapte - talk show Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32). * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

Alaltăieri,

după ce o nouă şarjă de fecale a coborât de la deal, făcându-l, la fel ca pe locatarii blocurilor din vecinătatea casei sale, să închidă ferestrele pe care le lăsase interdeschise, ca să se

aerisească locuinţa, omul a pus mâna pe telefon şi a sunat la cei care răspund de canalizare. I-a implorat să vină la faţa locului şi să facă ceva, fiindcă nu se mai poate sta în halul acela de mizerie care vine pe drum. I-a rugat, dar nu a uitat să precizeze că, în caz contrar, îi va da în judecată.

PP-DD Lupeni împarte

Pachete de Moş Nicolae pentru copiii cu nevoi sociale

Astăzi, la ora 18, în ajunul Sf. Nicolae, organizaţia locală PP-DD Lupeni va face un gest caritabil.

Reprezentanţii organizaţiei se vor afla în preajma copiilor de la centrul pentru copii cu probleme sociale din Lupeni, sperând să aducă un zâmbet pe faţa acestora. „Suntem pregătiţi pentru toţi cei 24 de copii din acest centru cu pachete de dulciuri şi câteva obiecte vestimentare. Valoarea unui pachet cu dulciuri este de 35 lei”, ne-a informat Aurel Uicălean, liderul organizaţiei locale şi consilier local PP-DD.

Alina PIPAN

)

Ziarul Vaii Jiului

O mamă şi copilul ei,

surpriză. Meseriaşii de la canalizare apăruseră pe Traian şi se apucaseră să sape în zona în care este pozată conducta noii reţele de canalizare. Cică, am înţeles că i-a explicat unul dintre băieţi, este nevoie ca reţeaua de canalizare veche să fie racordată la cea nouă. Fiindcă de pe asta iese mizeria. La subsolul blocurilor diverşi tipi întreprinzători s-au apucat să demonteze, în vederea valorificării lor la fier vechi, ţevile de la instalaţia de termoficare. Şi, cum scopul scuză mijloacele, fiindcă altfel nu au cum ajungă la ele, mai întâi trebuie să-i dea drumul apei mizerabile care inundă majoritatea subsolurilor blocurilor din Dallas.

Gheorghe OLTEANU

Accidentaţi pe trecerea de pietoni

Marţi, 3 decembrie, în jurul orei 8, când elevii se îndreaptă spre şcoală, o mamă şi copilul ei au fost accidentaţi chiar pe trecerea de pietoni.

Şoferul responsabil are 20 de ani şi este din Petrila.

Acesta conducea o autoutilitară pe strada Tudor

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

A doua zi,

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380; 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

Vladimirescu din Lupeni. Aici le-a surprins şi accidentat uşor pe Ana-Maria, de 31 de ani, şi fetiţa ei de 6 ani, din aceeaşi localitate, care traversau regulamentar strada, pe trecerea pentru pietoni semnalizată corespunzător. În cauză a fost întocmit dosar de cercetare penală.

Alina PIPAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 3

joi, 5 decembrie 2013

Tot banii, bată-i vina!

Unii locatari de pe Păcii petrec iarna împăcaţi, alţii foarte supăraţi Au venit şi la Petroşani, din câte fonduri ar fi trebuit, câţiva bănuţi pentru cele 11 lucrări amărâte de anvelopare. Şi nici aceia toţi. Cam cu atât ne-am ales noi, cei de la Petroşani, de la Ministerul Dezvoltării, şi altceva nici că mai vedem. Şi bruma asta de bani mai multă zâzanie şi nervi a creat decât mulţumiri.

Pe strada Păcii, bunăoară, ar fi fost 9 blocuri de reabilitat termic. Licitaţia s-a realizat în urmă cu doi ani, s-au repartizat lucrările pe loturi, deci fiecare bloc a fost alocat unei anume firme de construcţii. Dintre aceste firme care au intrat în horă cu statul, unele au hotărât să realizeze lucrarea pe bani proprii şi să aştepte mai apoi banii de la guvern. Pentru locatarii acelor blocuri, iarna aceasta va fi mai bună ca cea precedentă, facturile mai mici, viaţa mai uşoară. Însă alte firme

nu au început deloc lucrarea, aşteptând ca ministrul, locatarii şi primăria să se achite fiecare de partea lui, ca să nu lucreze pe promisiuni, că acelea nu plătesc salariile angajaţilor de pe şantier. Or, acele firme nu au muncit, nici la încasat nu au fost primele.

Banii care au mai venit de la minister au fost distribuiţi mai degrabă către firmele care deja încheiaseră lucrările. Până la urmă, aşa-i normal.

Deşi apare des pe sticla televiziunilor locale, Mai sunt şi firme care au avut intenţia de a face lucrările din banii lor, au început treaba şi au lăsat-o neterminată, preferând să-şi redirecţioneze Chiar dacă, după ce a fost modifioamenii şi fondurile către cată, este verde, are pereţi cu alte lucrări, mai profitabile. termopane şi dotări interioare de Bineînţeles, locatarii care invidiat, filigoria de la intersecţia au avut baftă de prima şi a străzii Preparaţiei cu Bulevardul doua categorie de construcMihai Viteazul din Vulcan tot cu tori stau acum cu buza umnumele de “Ciuperca lui Ile” a flată şi cu gura pe Primăria rămas.

Petroşani, să–i someze pe constructori să-şi facă treVulcănenii au fost aba. Locatarii de la blocul întru totul de acord cu această 6 de pe Păcii au trimis transformare, după ce, atunci Consiliului Local Petroşani o când a fost gata, construcţia în adresă, în care povestesc formă de ciupercă a fost luată în despre lucrările abandonate stăpânire de către cloaca de alterioare ale construcţiei servesc de avizier. ale unui constructor. Aceştia coolişti dubioşi care, până atunci, mişuna reclamă lucrările netermiUltima înştiinţare este aceea care priveşte prin preajma pieţei. Mai ales că, pe când nate şi de proastă calitate, examenul oftalmologic gratuit care se va aceasta se ridica, primarul Gheorghe Ile face, peste câteva zile, într-o încăpere din mai ales comparativ cu ale promisese, pe toate canalele media, că va clădirea primăriei. Cam slăbuţă activitate face din ea ceva util tuturor locuitorilor în filigorie, gândesc, unii o spun chiar cu municipiului. voce tare, pensionarii care, zi de zi, lustruiesc băncile din jurul construcţiei. Nu s-ar E adevărat, la puţin putea, şi-a dat cu părerea cineva, ca aici să timp după ce a fost deschisă, în luna martie vină, dacă nu zilnic, apoi, la două-trei zile, dacă ţin bine minte, aici a fost vernisată o câte un consilier local, care să-i lămurească expoziţie cu tablouri ale câtorva artişti în diferite probleme? plastici locali. Apoi, era de aşteptat să se producă o întâlnire a femeilor vârstnice, Era vorba, şi-a amintit care să schimbe între ele reţete culinare, un altul, că se zicea că aici va fi un punct să facă cipcă, să tricoteze şi, între timp, să de informare turistică. Unde-i? Şi ultima mai bârfească de una sau de alta. Cam la idee chiar că m-a dat gata. Dom’le, a grăit asta a folosit, deocamdată, ciuperca, exomul, Ile ar putea pune înăuntru un panou ceptând un fapt de dată recentă. Când, cu cu hotărârile de consiliu local, că tot nu se permisiunea primarului, cei de la PP-DD au duc prea mulţi pe la primărie, ca să le stat acolo, împreună cu un asistent medicitească. Iar aici, pe undeva, un difuzor, cal, preţ de câteva ore, ca să le măsoare cum era mai demult, la care să se zică tot doritorilor tensiunea arterială şi nivelul de ce i-ar interesa pe vulcăneni. Asta cu difuglicemie. zorul, în epoca netului şi a telefoniei mo-

Sunt vulcăneni care ar vrea să-l audă pe Gheorghe Ile la difuzor

Acum, după

cum lesne se poate observa, geamurile ex-

altor constructori, şi cer o comisie care să constate bătaia de joc din teren.

Consilierii locali au luat la cunoştinţă sesizarea, dar luaseră deja la cunoştinţă, de multişor, că nici banii pentru lucrări nu au venit de la minister decât rar şi foarte puţini. Or, dacă nu se plăteşte, nu poţi obliga un constructor să-şi cheltuiască resursele în speranţa că, odată, când va fi buget disponibil, guvernul va face şi plata datorată de luni de zile. Cum s-ar spune, pe banii altuia nu ai cum să comanzi. Aşadar, locatarii au dreptate să fie supăraţi, constructorii au dreptate să fie nemulţumiţi că nu-şi primesc banii nici pe ce au finalizat, şi primarul are dreptate să se ia cu mâinile de cap că trebuie să dea explicaţii mereu, în două părţi. Grele vremuri trăim...

Alina PIPAN

bile, chiar că m-a dat gata. Dar ce să-i faci dacă asta vor alegătorii?

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

4

SPORT

Ziarul Vãii Jiului joi, 5 decembrie 2013

Luptătorii noştri, elita ţării

Judeţul Hunedoara în primele trei judeţe din ţară

Bilanţ excelent pentru luptătorii de la CSŞ Petroşani în anul 2013. 28 de medalii cucerite în competiţii naţionale şi internaţionale, lucru ce i-a adus pe sportivi în topurile din România. Cel mai important loc din acest an a fost cucerit de către Laura Gavriliuc care s-a situat pe un onorant loc cinci la Campionatul European de Juniori din Croaţia. O altă sportivă care s-a remarcat a fost Alexandra Ozarchievici care s-a situat pe locul I la cadeţi, devenind campioană naţională, urmată de Bianca Covaci - campioană naţională la cluburi sportive şcolare, Alex Leonard Fijer care a devenit campion naţional la copii şi tot la copii Ionuţ Borbely, de asemenea, campion naţional. ”Sunt mândru de sportivii mei care s-au comportat exemplar în acest an care a fost prolific din toate punctele de vedere pentru noi. Am realizat tot ceea ce ne-am propus. Mulţumim conducerii clubului şi ministerului care ne-a finanţat”, a declarat antrenorul Gheorghe Răducu care este şi preşedintele Asociaţiei Judeţene de Lupte Hunedoara.

Primul loc în topul cluburilor

Gheorghe “Lele” Răducu

trei judeţe din ţară, un lucru extraordinar pentru sportivii noştri.

Laura, între primii şase sportivi ai judeţului

Talentata sportivă Laura Gavriliuc are şi anul acest mari şanse să fie între primii şase sportivi ai judeţului Hunedoara. „Eu sper să fie între

De asemenea, CSŞ Petroşani s-a situat pe primul loc în topul cluburilor, şi pe locul doi la copii, locul III la Cupa României, juniori.

Laura Gavriliuc „Anul viitor sperăm să ne menţinem în topuri, să fie la fel de bun ca anul acesta, dacă nu chiar mai bun. Şi la primii şase, anul trecut a fost în primii cinci, nivel judeţean luptătorii noştri şi-au făcut datodupă gimnaste. Şi anul acesta rezultatele o recoria şi ne-au reprezentat cu cinste având numandă pe sportiva noastră printre cei mai buni meroşi campioni naţionali. Îmi doresc mult ca în sportivi ai judeţului. Poate şi Alexandra anul 2014 să luăm o medalie la Mondiale aşa cum Ozarchievici va intra în top. În anii trecuţi Laura s-a întâmplat anul trecut la s-a clasat şi în primii 10 sportivi în topul federaEuropene”, spune oficialul ţiei de specialitate, având în vedere faptul că din Vale. Ca şi judeţ, are numeroase selecţii la loturile naţionale”, a Hunedoara se află în primele conchis Răducu.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului joi, 5 decembrie 2013

Ciocârlan - căpitanul miner

Fotbal. Liga a IV-a

Pasionat de fotbal încă de mic, căpitanul echipei de fotbal Hercules Lupeni, Cristian Ciocîrlan, împarte utilul cu plăcutul, ziua fotbalist, noaptea - miner. Astfel, el nu dă numai goluri în poarta adversă, ci şi cărbune ţării.

anume un lot format numai din jucători autohtoni. Şi Cristian Ciocârlan, căpitanul de 28 de ani, este născut şi crescut la Lupeni.

Purtător al banderolei de căpitan încă

SPORT

5

Hercules.

„Haţegul este favorită” Fotbalistul din

Născut şi crescut la Lupeni

După cum se cunoaşte, Hercules Lupeni a avut un tur de campionat foarte bun, terminând pe locul trei, fiind în luptă pentru primul loc care duce la barajul pentru promovarea în Liga a III-a cu Retezatul Haţeg şi CS Vulcan.

Cu jucători tineri şi foarte tineri, lupenenii au abordat o nouă politică şi

Pe vremea când juca la Uricani

de la prezenţa echipei în Liga a IV-a, jucătorul a fost greu încercat în acest tur de campionat. La partida de la Petrila, Cristian a ieşit cel mai şifonat de pe tren, alegându-se cu hematoame, coaste zdruncinate şi cu îngrijiri medicale. „A fost un meci de coşmar pentru mine.

Nu mă aşteptam ca noi, jucătorii din Valea Jiului, să ne măcelărim între noi.

Nu m-am gândit niciodată că voi păţi aşa ceva. Şi eu şi colegii mei am fost şocaţi de cele întâmplate la acel meci”, spune mijlocaşul lui

trupa pregătită de Dan Voicu crede că actualul sezon este unul dintre cele mai strânse din ultimii ani: „Eu cred că echipa Haţeg este favorită certă la promovare, dar nici noi nu vom depune armele până în ultima etapă!

Primele şase etape au fost foarte grele. Nu ne-am gândit să avem un parcurs atât de bun. La un moment dat, am pierdut nişte puncte şi pe greşeli de arbitraj, iar în ultimele etape am pierdut puncte uşoare pe mâna noastră”.

Referitor la simbioza dintre minerit şi fotbal, Ciocârlan a spus „Este greu, dar le combin pe amândouă, fotbalul de plăcere, mineritul de nevoie”.

Mai disciplinat

Acesta spune că banderola sa de căpitan nu este o misiune tocmai uşoară, dar încearcă să-şi mobilizeze colegii pe teren în momentele grele. „Trebuie să vorbesc cu ei tot timpul să fim uniţi şi să ne vedem de jocul nostru şi să nu dăm curs provocărilor din

teren”, a declarat jucătorul care a luat doar patru cartonaşe galbene în turul campionatului. „De data aceasta am fost mai cuminte faţă de pe vremea când jucam la Vulcan şi Minerul Uricani. Îmi doresc să pun ghetele în cui peste cel puţin cinci ani şi îmi doresc să promovez cu Hercules”, a declarat purtătorul tricoului cu numărul opt, care, în turul de campionat, a marcat cinci goluri importante pentru micii herculieni. „Antrenorul Dan Voicu a fost mereu lângă noi împreună cu patronul echipei, Nelu Haţegan, şi lor le dedicăm toate reuşitele”, a concluzionat căpitanul Ciocîrlan.

Echipa de fotbal Hercules Lupeni, care a terminat turul Ligii a IV-a pe locul trei, a fost revelaţia sezonului de toamnă-iarnă, dar lipsa victoriilor în ultimele runde a stârnit unele tensiuni interne.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

EVENIMENT

joi, 5 decembrie 2013

Darul Preasfinţiei Sale Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei minerilor de Sf. Varvara:

Aducerea moaştelor Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena la Petroşani!

În Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, Preafericitul Daniel, Patriarhul României, a menţionat că se împlinesc „1700 de ani de la emiterea, de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare, a Edictului de libertate religioasă de la Mediolanum (Milano), din anul 313”. Prin acest document preţios şi unic, deosebit de important prin consecinţele sale în viaţa

Racla cu sfintele moaşte este scoasă din maşină de către preoţii din Vale

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

bisericii, a fost garantată „libertatea credinţelor religioase şi proclamarea încetării persecuţiei împotriva creştinilor pe tot cuprinsul vastului Imperiu Roman”.

Pornind de la acest aspect şi de la importanţa lui în viaţa Bisericii Ortodoxe în general, în semn de preţuire faţă de minerii din Valea Jiului, Preasfinţia Sa Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, a venit cu iniţiativa ca moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena să se afle pentru 24 de ore în Valea Jiului, exact în ziua de Sfânta Mare Muceniţă Varvara - Ocrotitoarea minerilor, urmând ca acestea să fie duse şi la alte biserici din Haţeg, Hunedoara şi Deva, pentru ca toţi creştinii ortodocşi din judeţul nostru să se poată bucura de prezenţa lor.

Cu Sf. Evanghelie în faţă, moaştele Sf. Împ. C-tin şi Elena sunt aduse spre intrarea în lăcaşul de cult

www.zvj.ro

SC REALCOM SA PETROªANI

Dorinţa Episcopului Gurie s-a împlinit

Dorinţa episcopului nostru s-a

împlinit. Astfel, biserică şi la întâmpinarea delegaţiei la 3 decembrie, cu sfintele moaşte din curtea lăcaşului de cult. o delegaţie a Patriarhiei Ortodoxe Române - condusă de Preasfinţitul Varsanufie Seara zilei de Prahoveanul, însoţit de Preasfinţia Sa 3 decembrie Gurie, în calitate de gazdă, şi de va rămâne desigur în memoria credinPreasfinţia Sa Andrei, Episcopul vicar cioşilor care au fost prezenţi la biserial Sibiului, în calitate de înalt invitat - ca de lemn din Aeroport, cu hramul a adus moaştele Sfinţilor Împăraţi Sf. Mare Muceniţă Varvara. Aceasta Constantin şi Elena la Petroşani, la pentru că pe parcursul a câtorva ore Biserica Sf. Mare Muceniţă Varvara, s-au derulat mai multe evenimente din parohia Livezeni I, situată în plăcute.

Cartierul Aeroport din Petroşani.

Cu tot frigul de afară, Biserica s-a Gestul episcopului nostru şi a celor umplut, încă de la orele 16:30 oamenii care prin străduinţă au făcut posibil ca au ajuns la biserica din Aeroport ca să în Valea Jiului să ajungă După alaiul de preoţi, credincioşii intră şi moaştele ei în biserică pentru a se închina şi ruga la Sfinţilor Sfinţii Constantin şi Elena Împăraţi Constantin şi Elena exact de Sf. Varvara a fost răsplătit de sute de enoriaşi şi cetăţeni ai Petroşaniului şi Văii Jiului, buni creştini, care s-au aflat o seară şi o dimineaţă întreagă la slujbele şi rugăciunile ce au avut loc în

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

EVENIMENT

joi, 5 decembrie 2013

În aşteptarea Sfintelor Moaşte aduse de delegaţia patriarhală cu cei trei Episcopi

În faţa bisericii, PS episcopi se închină şi binecuvântează mulţimea prezentă Sute de credincioşi împreună cu preoţii fac înconjurul bisericii, preoţii purtând racla cu moaşte

PS Episcopul-vicar al Sibiului, părintele Andrei

aştepte delegaţia şi să asculte slujba.

Undeva pe la orele 17:30, a început Slujba Privegherii, oficiată de un sobor de preoţi din cadrul Episcopiei Devei şi Hunedoarei şi a Protopopiatului Ortodox Petroşani. La un moment dat, spre orele 18:45, clopotele şi toaca de lemn au început să bată, astfel că toată lumea din biserică şi preoţii au ieşit afară să întâmpine delegaţia de la Patriarhie, care aducea sfintele moaşte. După vreo 10 minute de aşteptare delegaţia a sosit, primul care s-a dat jos din maşină a fost PS Gurie, urmat de PS Varsanufie Prahoveanul şi dintr-o altă maşină, cu număr de Sibiu, PS Andrei.

Soborul de preoţi i-a întâmpinat imediat pe înalţii oaspeţi cu ritualul bisericesc obişnuit. După care, patru preoţi, în frunte cu preoţii Bulf, Ile şi Velican, au luat racla cu sfintele moaşte. Tot alaiul, în frunte cu credincioşii, a înconjurat biserica, după cum se obişnuieşte la astfel de evenimente. Apoi, racla a fost depusă în biserică, într-un loc special amenajat.

Credincioşii au trecut prin faţa lor, s-au închinat şi s-au rugat pentru ei şi familiile lor. O bucurie de nedescris, şi, cu toată oboseala şi înghesuiala, nimeni n-a plecat până n-a ajuns la raclă, deşi toată noaptea se putea intra în biserică la moaşte, până a doua zi la prânz, oamenii n-au mai avut răbdare.

7

care a lucrat şi la mină… e în Spania, că ar fi venit şi el. Este foarte frumos în seara asta aici, slujba a fost minunată, mi-a plăcut şi corul. Aşa de bine mă simt, încât acum frigul de-afară nici că-l mai simt. Mă bucur că am putut veni! Dumnezeu să ne ajute pe toţi, mamă, că tare suntem amărâţi noi românii”.

Corneliu BRAN

Sute de oameni şi la Sf. Liturghie de Sf. Varvara

A doua zi, 4 decembrie, dimineaţa la orele 8:30 s-au oficiat rugăciunile ce ţin de „Acatistul Sf. Mari Mc. Varvara”, iar de la 9:30 s-a desfăşurat Sf. Liturghie, oficiată de cele trei înalte feţe bisericeşti şi de un sobor de preoţi de la Episcopia Devei şi Hunedoarei şi din Valea Jiului. Sute de oameni au fost din nou prezenţi, parcă mult mai mulţi decât cu o seară înainte. Toţi au ascultat slujba şi s-au rugat, trecând fireşte şi prin faţa raclei cu moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

După orele 12:40, momentul de înaltă simţire creştinească s-a încheiat cu o agapă frăţească, aşa cum se obişnuieşte la această parohie de ani de zile, sute de porţii de mâncare de post, apă minerală şi sucuri fiind oferite tuturor celor prezenţi. Încheiem cu o declaraţie relevantă, făcută de o femeie de vârsta a treia din Petroşani, bunică şi mamă a două fete şi un băiat, Aurica Pantea, ajunsă în seara de 3 decembrie să se bucure de prezenţa sfintelor moaşte şi să se roage la Dumnezeu pentru dumneaei şi familie, care poate fi luată şi ca o concluzie: „Am citit întâmplător în ziarul vostru, pe care mi-l aduce din când în când un vecin, că vin cu sfintele moaşte şi imediat mi-am zis că trebuie să ajung şi eu aici, chiar dacă sunt bătrână şi bolnavă şi stau mai departe. Mulţumim episcopului şi preoţilor acestei biserici că ne-au dat ocazia să ne închinăm şi să ne rugăm la aceşti sfinţi importanţi, chiar de Sfânta Varvara, chiar am un ginere pe care-l cheamă Constantin şi

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

8 CULTURĂ

Cronică de carte

joi, 5 decembrie 2013

Petrila dincolo de legende şi povestiri

realităţi ori afirmaţii ştiinţifice mai vechi sau mai noi, mi s-a părut de-a dreptul şocant să aflu că tradiţia orală îşi are şi ea rolul ei, şi nu de mică importanţă, în cercetarea şi descoperirea unor adevăruri, că ea poate, şi chiar conduce în multe cazuri, către dovezi ce pot la fel de bine susţine teze şi idei, confirmate sub o formă sau alta, mai devreme sau mai târziu, de ştiinţă. Aşa s-a născut mai târziu volumul meu Pe drumul murgului. Legendă şi istorie pe Secaş, apărut acum aproape două decenii.

Cu două zile în urmă primisem un colet poştal cu specificaţia imprimat. Ştiam din capul locului că e vorba de carte, mai ales că şi configuraţia lui o adeverea. Expeditorul? Dumitru Gălăţan-Jieţ. Ne cunoscusem la una dintre ediţiile Colocviilor anuale de folclor, ce se desfăşoară de mai mulţi ani la Alba Iulia, dacă nu mă înşel, intermediar fiindu-ne regretatul etnolog Avram Cristea. Care nu de puţine ori îmi vorbea despre un pasionat, chiar împătimit, cercetător al momârlanilor de pe Jiu, cu istoria, datinile, graiul, portul şi ocupaţiile, despre felul lor de a fi. Mărturisesc sincer că nu studiasem şi că ştiam prea puţine lucruri despre oamenii aceştia, ce populează din totdeauna zona Văii Jiului, zonă căreia, prin naştere şi prin toate celelalte fire, văzute ori nevăzute, îi aparţine. Şi nu doar îi aparţine câtă vreme se confundă cu toţi şi cu toate ale ei. Înrudiţi prin preocupări, am început a ne dărui cărţi, cărţi de factură etno-folclorică, eu din minunata şi fascinanta Ţară a Secaşelor, cel puţin pentru mine, şi sper că şi pentru mulţi alţii care au

Ioan Popa (Alba Iulia), născut la 3 august 1940 la Roşia de Secaş (Alba), este profesor de limba şi literatura română, prozator, folclorist şi etnograf, membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Alba Iulia – Hunedoara din anul 2002.

De-a lungul perioadei de peste 48 de ani cât a funcţionat ca şi cadru didactic a format peste 40 de generaţii de elevi. Şi-a început activitatea gazetărească în anul 1963 colaborând la un ziar regional din Deva. A scris apoi peste 25 de volume de proză sau de folclor inspirate din viaţa şi tradiţiile localnicilor din Roşia de Secaş.

A primit medalia pentru învăţământ şi medalia jubiliară Astra, este cetăţean de onoare al comunei Roşia de Secaş, dar şi al Blajului. În anul 2002 a obţinut premiul pentru literatură al Astrei blăjene, în 2006 premiul pentru publicistică al revistei „Discobolul”, iar un an mai târziu, premiul pentru literatură „Octavian Goga” şi titlul de excelenţă al Consiliului Judeţean Alba. În 2008 i s-a conferit premiul pentru literatură al USR, filiala Alba Iulia.

Cu mulţi ani în urmă, să tot fie vreo 30-40, prin anii 70-80 ai veacului trecut, parcursesem o carte de cu totul altă factură decât cele citite sau studiate până atunci. Raportat fiind asta la felul cărţii şi scopul lecturii. Cartea se intitula Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti scrisă prin anii 40 ai veacului trecut de Gheorghe I. Brătianu şi republicată nu cu multă vreme de la descoperirea ei de către mine, prin îndrăzneala, grija şi curajul criticului literar Valeriu Râpeanu purtând, de altfel, şi un studiu introductiv semnat de acesta, ştiută fiind soarta marelui istoric sfârşit la Sighetu Marmaţiei în 1955, la doar 55 de ani, pe motiv că a fost un bun şi adevărat român (coborâtor din familia Brătienilor, ca fiu al lui Ionel Brătianu), susţinător fervent al continuităţii noastre în spaţiul carpato-danubiano-pontic şi al elementului românesc în Basarabia. Cum până aici, în întocmirea unor studii monografice asupra aşezărilor de pe Valea Secaşului şi mai apoi a întregii Ţări a Secaşelor, urmăream cu stricteţe doar documentul scris sau dovada palpabilă a unor

www.zvj.ro

studiat-o şi o cunosc cât de cât, dumnealui din miraculoasa Vale a Jiului, pământ de baştină a acestui fel de populaţii româneşti, momârlanii. Şi aşa au ajuns pe rafturile bibliotecii mele studii precum cele dedicate obiceiurilor, credinţelor şi mai ales riturilor lor de trecere privitoare la naştere, nuntă şi înmormântare, trilogia aceasta, a riturilor de trecere, obţinând Premiul Virtutea Literară a Ligii Scriitorilor din România, Filiala Hunedoara (2012) şi Diploma Muzeului Regional Porţile de Fier – Drobeta-Turnu Severin (2012). Lor li se adaugă şi altele precum legendele, petrecerile şi graiul şi cel mai recent, cel despre care pomeneam ceva mai înainte, Petrila dincolo de legende şi povestiri.

Redescopăr în Argumentul cu care cartea se deschide tocmai ceea ce aflasem cu mulţi, mulţi ani în urmă, studiind cartea la care făcusem referire mai înainte, aplicate de astă dată oraşului Petrila şi locurilor sale. O simbioză, cât de minunat realizată! între ştiinţă, aici, istoria, şi tradiţia orală, legenda şi povestirea. În multe cazuri primează ceea ce află de la oamenii locului, cele aflate conducând undeva, ca mai apoi să prezinte succint adevărul istoric, consemnat de istorici vechi sau mai noi, de la Dio Cassius la H. Daicoviciu, dacă este cunoscut, dacă nu, rămânând pe mai departe a fi studiat, cercetat şi lămurit. Supoziţii, presupuneri, frământări, regrete ale dispariţiei multora dintre cei ce deţineau aceste comori, fapt pentru care autorul se grăbeşte, drept urmare, a le consemna, măcar pe cele ce încă mai sunt, până nu e prea târziu. Şi povestea merge mult înapoi, până-n vremea urieşilor, a dacilor şi a romanilor pe care ea, povestea, le reţine.

Aşa, bunăoară, Drumul sau Calea romană din toponimia locului, apar şi în poveste, cetăţi de apărare existente în vremea de demult, taberele ce s-au înfruntat cândva pe aceste pământuri şi câte altele. Şi alături lor câte enigme încă nedezlegate, dar pe care autorul nu uită să le consemneze. Poate cândva se va face lumină şi-n cazul lor. Cu cât patos sunt expuse toate, ce frază armonios construită, ce logică şi expresivitate în redactare!

Mai aflu că etnologul septuagenar, Dumitru Gălăţan-Jieţ, momârlan de onoare al Văii, nu este nici pe departe specialist în domeniu, dar asta nu răzbate de pe niciunde şi sub nicio formă, că el e de profesie medic stomatolog şi că aparţine prin trup şi suflet, prin tot ceea ce a realizat, locurilor şi lumii semănate de Domnul acolo, într-acel ţinut mirific, izvor de legendă şi poveste nemuritoare.

Bravo, Domnule Doctor!

V-aştept cu mare drag la Alba Iulia, cu mereu aceeaşi traistă doldora de cărţi, ieşite de sub condeiul Dumneavoastră, dăruit cu atâta dar şi har de Pronia Cerească.

Ioan POPA

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

In memoriam Dan Codrea

joi, 5 decembrie 2013

9

poziţie de fotografie pe care Codrea a organizat-o.

13 mineri. În ultimul timp, făcuse o pasiune pentru aceste expoziţii, care-i reflectau, mai mult decât creaţia artistică: sufletul de jurnalist omenos. A expus fotografii cu jurnaliştii Văii, cu clădirile odată instituţii cu importanţă, acum mormane de cărămidă, una a ferestrelor deschise, dar şi o ultimă expoziţie a celor 13 mineri, 13 reprezentaţii a minerului în Valea Jiului. Reprezentaţii în diferite accepţiuni, de la cele care prezentau minerul erou la cele care prezentau minerul chircit în burta pământului până la cele care redau un miner falnic, cutezător.

Aproape doi ani de durere şi de dor pentru colegul nostru

Poate că mulţi dintre cei care şi-au aruncat privirea peste acest material nu ştiu cine a fost Dan Codrea. Pentru aceia vreau să povestesc un pic despre acest jurnalist local, care a pierit acum doi ani din cauza cancerului.

doar o lume mai bună, spun că cei care au pierdut în această luptă a lui cu boala suntem noi, cei care ne amintim de el. Eu îmi amintesc faptul că-i plăcea nespus dreptatea şi omeCât mai au de cheltuit românii de sărbători? nia. Aşadar, făcea cumva să le scoată la lumină. Îi plăcea să relateze despre cele ce se petrec în Valea Jiului şi este singurul jurnalist pe care-l cunosc care a luat efectiv la pas fiecare bucăţică din oraşele Văii. Pentru el, să Conform unui studiu de piaţă Mednet, companie cu 19 ani de experienţă în cunoască pas cu pas studiul de piaţă, cheltuielile în luna decembrie ale unei familii de români această Vale a fost un vor ajunge în jurul sumei de 1.500 de lei, cumulând atât cheltuielile de lucru important, dar şi o Moş Nicolae, cât şi cele de Crăciun şi Revelion. plăcere. Plimbările de-a lungul oraşelor erau mai Cheltuim mai mult decât anul trecut, nu pentru că avem bani mai mulţi, ci mult decât o muncă de pentru că preţurile produselor au crescut considerabil. teren, erau şi un moment De Moş Nicolae, 81 la sută dintre respondenţi au menţionat că vor cheltui pen- prielnic pentru cugetări. tru cadouri în jurul a 285 de lei. Cei mai mulţi îşi orientează opţiunile spre Aşadar, putem spune că dulciuri, apoi îmbrăcăminte sau încălţăminte. Cărţile şi bijuteriile sunt ultiştia această Vale cum se mele pe lista opţiunilor. ştia pe el însuşi.

De Crăciun şi Revelion cheltuielile se învârt în jurul sumei de 1.500 de lei. Din Ieri am revăzut ultima ex2010 până în prezent, suma de cheltuială pentru aceste două evenimente festive a crescut în fiecare an câte puţin. Cauza o reprezintă creşterea preţurilor produselor şi serviciilor, nu bugetul nostru mai cuprinzător. Dacă suma medie pentru cumpărăturile alimentare se învârte în jurul a 600 de lei, pentru cadouri românii sunt pregătiţi să aloce aproximativ 465 de lei. De Crăciun, cele mai frecvente cadouri vor fi articolele de îmbrăcăminte, parfumurile şi jucăriile.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi susţin că nu vor cumpăra brad natural. Cei mai mulţi au deja un brad artificial, pe care-l vor împodobi cu ornamentele de anul trecut. 90 la sută dintre respondenţi aleg ca Revelionul să-l petreacă în ţară, dintre care 73 la sută alături de familie şi prieteni.

Cu boala te poţi lupta, însă cu şansa la viaţă mai puţin. Codrea s-a luptat cu boala, dar nu a avut şansa să o biruiască. Cu convingerea că el a câştigat

De Moş Nicolae cheltuielile nu vor trece de 285 de lei, iar de Crăciun de 1.500 de lei

Am fost 13 jurnalişti, foşti colegi, care am trecut să-l revedem, să-l privim în ochii albaştri pătrunzători, rămaşi captivi într-o fotografie încadrată într-o ramă neagră. Acolo unde te afli, să ştii: ne este dor de tine, dragul nostru Codrea!

Alina PIPAN

Alina PIPAN

Fiindcă morţii nu mai au ce,

Doar cei vii mai uită

A trecut mai bine de o lună de la 1 noiembrie, aşa că, vorba aceea, morţii cu morţii, în cimitir, iar viii cu toţi cei ca ei, care pe unde poate.

făcut curat la mormintele celor dragi.

Repet, nu este vorba de cimitirul vechi, de lângă gardul căruia gunoiul a fost luat şi dus imediat după ce a fost strâns (adevărul e că mai sunt câteva grămezi mici “uitate” în cimitir), ci de cimitirul nou. Cel particular, cum mai este numit.

Gheorghe OLTEANU

Doar aşa cred

că poate fi explicată prezenţa, în capătul sudic al cimitirului nou din Vulcan, a câtorva grămezi de gunoi de tot felul, lăsate acolo de către cei care, în preajma Zilei Morţilor, au

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 DIN JUDEŢ

joi, 5 decembrie 2013

40.000 lei,

Retrageri frauduloase de bani din bancomate

Poliţiştii hunedoreni au participat, ieri, la o acţiune complexă, ce a cuprins o serie de percheziţii, pe urmele unor persoane suspectate de furt calificat.

Poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul IPJ Cluj, împreună cu cei de la inspectoratele judeţene din Timiş şi Hunedoara, sub coordonarea Direcţiei de Investigaţii Criminale - IGPR, au efectuat percheziţii la locuinţele a cinci persoane, cu vârste între 23 şi 44 de ani, toate din

Timişoara, suspectate de furt calificat şi distrugere. În fapt, cei cinci sunt suspectaţi că, în acest an, în luna iunie, folosind un card aparţinând unei unităţi bancare, ar fi efectuat mai multe retrageri frauduloase de sume cuprinse între 20 lei şi 1.800 de lei, din ATM-uri situate în Deva, Orăştie, Dobra şi Simeria, dar şi în Alba Iulia, Sibiu, Mediaş, Turda, Cluj-Napoca şi Oradea.

Valoarea totală a prejudiciului cauzat se ridică, până în prezent, la aproximativ 40.000 de lei. În urma percheziţiilor, au fost ridicate mai multe mijloace de probă, iar suspecţii depistaţi au fost conduşi la sediul IPJ Cluj, pentru audieri şi luarea măsurilor ce se impun.

Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al

La Primăria Deva

Şocurile de curent au blocat activitatea

Ieri, o serie de întreruperi ale curentului în Deva au avut ca efect blocarea activităţii mai multor servicii din primărie.

Conform celor transmise de reprezentanţii primăriei devene, şocurile de curent au ars mai multe echipamente care asigurau conexiunea la Internet şi implicit la bazele de date. „Din acest motiv, activitatea Direcţiei de Impozite şi Taxe a fost întreruptă vreme de mai multe ore. De asemenea, pentru scurt timp, a fost afectată activitatea Centrului de Informare a Cetăţeanului. Angajaţii birourilor şi serviciilor din cadrul Primăriei s-au văzut, la rândul lor, în imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea zilnică, accesul la bazele de date şi la reţeaua internă fiind imposibil de realizat. Primăria municipiului Deva este hotărâtă să solicite despăgubiri furnizorului de energie electrică pentru daunele pe care le-a înregistrat ca urmare a şocurilor repetate de curent şi îndeamnă cetăţenii şi agenţii economici din municipiu care au fost afectaţi să urmeze acelaşi demers”, se arată într-un comunicat al municipalităţii din Deva.

Pentru performerii căsniciei la Petroşani

date diplome de fidelitate familiilor care au împlinit cel puţin 60 de ani de căsnicie. În acest sens, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi invită familiile care au cel puţin 60 de ani de căsnicie să se înscrie, în vederea participării la acest eveniment, la Primăria municipiului Petroşani.

Detalii suplimentare se pot obţine la Biroul de Relaţii Publice al Primăriei Municipiului Petroşani. (T.V.)

Diplome de longevitate

Pe lângă tradiţionala premiere a cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie, Primăria municipiului Petroşani intenţionează să mai acorde, la finalul acestui an, o recompensă pentru cele mai longevive familii din comunitatea locală a Petroşaniului.

Astfel, în luna decembrie vor fi acor-

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.

Campania

„Bun venit pe lume”

În 10 decembrie, la Spitalul Municipal „Dr. Al. Simionescu” din Hunedoara, va avea loc o prezentare publică organizată în cadrul campaniei „Bun venit pe lume”.

Evenimentul este organizat de Filiala „Salvaţi Copiii” Hunedoara, împreună cu Spitalul Municipal „Dr. Al. Simionescu”, Primăria şi Consiliul Local Hunedoara. Prin campania „Bun venit pe lume”, filiala hunedoreană a organizaţiei „Salvaţi Copiii” îşi propune strângerea de fonduri pentru dotarea cu echipamente medicale a maternităţii din cadrul spitalului din municipiul Hunedoara.

Pornind de la datele statistice conform cărora în România mor anual, în medie, 1.900 de copii cu vârsta mai mică de 1 an, organizaţia „Salvaţi Copiii” şi-a propus să sprijine 25 de maternităţi pentru a ajuta astfel la prevenirea mortalităţii infantile. Anul trecut „Salvaţi Copiii” România a dotat 15 maternităţi şi continuă campania de reducere a mortalităţii infantile.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

Pentru Crăciunul hunedorenilor

1.200 de brazi

În judeţul nostru, Direcţia Silvică pune în vânzare 1.190 de brazi de Crăciun, cu preţuri între 10 şi 30 de lei. Brazii vor fi la dispoziţia cumpărătorilor începând din 10 decembrie.

Reprezentanţii Direcţiei Silvice Hunedoara spun că vor fi vândute două specii, respectiv brad şi molid, iar viitorii pomi de sărbătoare sunt tăiaţi în urma unor lucrări specifice de rărire şi curăţare a pădurilor, fiind interzisă tăierea acestora de alte persoane decât personalul specializat al direcţiei. „Direcţia Silvică va extrage, în acest an, 1.190 de bucăţi de pomi de Crăciun, dintre care 990 vor fi brazi, iar diferenţa, molid. Preţurile de vânzare variază în funcţie de dimensiunea pomilor respectivi, respectiv 10-20 de lei pentru molid şi 20-30 de lei pentru brad. Comenzile speciale, cu dimensiuni mai mari de trei metri, au preţurile aprobate punctual”, a declarat Horia Golea, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Hunedoara.

Mai trebuie amintit că, potrivit legii, cei care transportă sau comercializează brazi de Crăciun fără sigiliul crotaliu de identificare sunt pasibili de amenzi de până la 5.000 de lei.

Ziarul Vãii Jiului joi, 5 decembrie 2013

ANGAJĂRI

PUBLICITATE 11

Yoyo’s Irish Pub Petroşani angajează ospătar.

Relaţii la telefon 0766.277109 Firmă de curăţenie angajează personal pentru servicii de spălat geamuri, în fiecare lună, o dată/lună, la aceeaşi locaţie.

Pentru informaţii, vă rugăm sunaţi la 0737.211.000 sau 0268.211.000 de luni până vineri, între 09:00-17:00.

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară, stare bună de funcţionare, revizii la zi, singurul proprietar în ţară, 320.000 km, consumabile schimbate, funcţionează impecabil.

Telefon 0761.756839 RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu comercial - 28 mp, la stradă, Petroşani - str. Avram Iancu, bl. 8, parter, renovat.

Telefon 0722.315245, 0723.339775. Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi/ maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere.

Relaţii la telefon 0767.806804

Societate comercială din Petroşani angajează: Director vânzări Condiţii minime: experienţă în vânzări, studii superioare, limba engleză - fluent, cunoştinţe bune de IT, permis de conducere.

Se oferă pachet salarial în funcţie de volumul vânzărilor.

CV-urile se depun pe fax 0254.540557, sau e-mail: artforestcompany@yahoo.com.

Persoanele selectate vor fi contactate telefonic pentru a participa la interviul de angajare ce va avea loc în data de 7 decembrie 2013, ora 11:00, la sediul firmei.

Plecări rapide pentru dansatoare în night-cluburi din Germania, Austria, Elveţia prin Agenţia de impresariat artistic Blue Star International Show.

Salarii începând de la 40 eur/seară.

Asigurăm cursuri de dans, costume, transport, cazare. În România se oferă 1.200 lei/lună salariu pentru dansatoare în club Viena din Slatina, jud. Olt. Tel: +40 764 720 735; +40 751 314 411.

E-mail: international_blue_star@yahoo.com Static Night-Club (în Arad) angajează personal: barmaniţă-ospătăriţă - 2100 lei/lună, dansatoare 130 lei/seară+35% procent din consumaţie.

Se asigură transport, cazare, carte de muncă.

Singurul club de 5 stele din vestul ţării.

Relaţii la numerele de telefon: 0749.188703 sau 0737.331055

IMOBILIARE

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro.

Telefon 0725.065800

Valabil pentru vineri - 6 decembrie 2013

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Telefon 0726.291090 Vând teren şi casă P+1 în Târgu-Jiu, strada George Coşbuc, Nr. 2A, realizată şi finisată în 2000 cu toate utilităţile: apă, gaze, canal, izolaţie termosistem şi termopane.

Suprafaţă teren 800 mp, deschidere la stradă de 50 mp.

Anexe: beci suprafaţă de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preţ negociabil.

Telefon 0727.874449

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Treci cu brio printr-un moment critic, ce ar fi putut lăsa urme neplăcute asupra ta şi asupra celor care-ţi sunt aproape, dar nu te laşi copleşit de griji şi emoţii negative şi depăşeşti situaţia cu capul sus.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Te foloseşti de talentele tale de bun judecător într-o situaţie cu două direcţii diferite de interpretare.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Eşti impresionat de avalanşa de emoţii şi trăiri de odinioară care revin în memorie. Ai ocazia să revezi oameni de care îţi era dor, despre care nu mai ştiai nimic.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Trebuie să pleci la drum pentru că e neapărată nevoie să te afli şi tu la faţa locului pentru rezolvarea unei probleme.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Munceşti mult, dar eşti motivat de un profit care te aşteaptă la finalul acestor eforturi. Merită să tragi tare şi să investeşti energie pentru ceea ce te aşteaptă la capăt.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Legea intervine drastic în rezolvarea unei probleme care nu are altă rezolvare. Dacă te faci vinovat de această abatere, trebuie să-ţi recunoşti greşeala.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Când e în joc o idee în care crezi cu tărie sau o informaţie de care eşti absolut sigur că e corectă, eşti capabil să te lupţi cu oricine.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Trebuie să iei o decizie, dar priveşti lucrurile diferit azi: inima îţi spune să mergi mai departe pe o anumită cale, în timp ce mintea se opune vehement. Cui să dai prioritate?

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Legea intervine în favoarea ta şi, dacă urmezi întocmai rigorile acestei legi, parcă date special pentru tine, vei aduce la normal o chestiune din care ai avut de suferit înainte.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Primeşti un sfat excelent exact când aveai mai mare nevoie de el, astfel încât îl vei privi pe mesagerul acestui gest ca pe salvatorul zilei.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Totul se năruie aici spre disperarea ta, dar o astfel de situaţie fără ieşire nu e neapărat un dezastru! Poate e mai bine să se termine totul acum, decât să continui un drum care nu duce nicăieri.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Dacă eşti ţinut pe loc de o piedică ce nu poate fi trecută momentan, nu pierde vremea, ocupă-te de altceva între timp.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

Pentru a şaptea oară consecutiv, la Peştera Bolii,

joi, 5 decembrie 2013

Asociaţia Petro Aqua şi Mina Petrila au celebrat-o pe Ocrotitoarea minerilor

Aşa cum ne-au obişnuit în ultimii şapte ani cei de la Asociaţia Ecologică Petro Aqua Petroşani şi de la Mina Petrila, pe 4 decembrie la Peştera Bolii a avut loc o serie de acţiuni dedicate Sf. M. Mc. Varvara - Ocrotitoarea minerilor.

delegaţia ca să vadă peştera şi să rămână şi ei cu câteva impresii plăcute din Valea Jiului. Nu ştim cât şi ce au înţeles ei din sărbătoarea minerilor, mai ales că se cam strângeau de frig, dar de fericiţi erau fericiţi, strigătele şi chiuiturile lor auzindu-se prin toată peştera. La plecare le-am făcut şi noi câteva poze.

Începând cu orele 10:00, peste 100 de lucrători din industria minieră a Văii Jiului şi ecologişti, membri Declaraţii ai asociaţiei, s-au reunit din nou în peşteră, pentru Constantin Jujan (directorul Minei Petrila): a fi prezenţi la manifestările puse la cale de organi- „Este o continuare a tradiţiei începută în zatori. Printre aceştia i-am observat pe doi dintre urmă cu şapte ani. Astăzi este o zi sfântă organizatorii din partea Petro Aqua, preşedintele pentru noi, pentru mineri. De aceea se orImre Szuhanek şi pe vicepreşedintele Ovidiu Rizopol, ganizează mai multe acţiuni, la Biserica Sf. dar şi pe doi dintre organizatorii din sistemul minier Varvara, în alte locuri, precum şi la această - oameni apropiaţi şi asociaţiei ecologice –, doi foşti icoană din peşteră. Acest prilej face ca să directori generali: Constantin Jujan - directorul ne întâlnim la peşteră cu vechi colaboraMinei Petrila şi Daniel Surulescu – directorul Staţiei tori, cu actuali colaboratori, un moment de Salvare Minieră. Au mai fost prezenţi şi reprezen- deosebit, an de an. Locul nu e ales întâmtanţi din cadrul conducerii SNÎMVJ Petroşani, plător, peştera poate fi asemănată cu o gaConstantin Lupu - director general INCD-INSEMEX, lerie, cu intrarea într-o stâncă, aşa cum consilierii locali Petru Drăgoescu şi Gheorghe Bobar este şi legenda Sfintei Varvara”. (însoţit de câţiva ingineri pensionari), Michael Imre Szuhanek (preşedintele Petro Aqua): Melczer (Gerom), Bujor Bogdan, fost prefect al „O implicare deosebită la acţiunea de azi a judeţului şi un mare iubitor de munte şi natură. avut-o Mina Petrila. Trebuie să mulţumesc După intonarea Imnului Minerilor şi după servirea în numele asociaţiei domnului Jujan, care a unui pahar de ţuică fiartă sau vin fiert, pentru ca reuşit să mobilizeze şi multă lume, faţă de frigul din peşteră să fie mai puţin simţit, părintele anul trecut, când au fost vreo 20 de persoane. În petrilean Adrian Boantă a oficiat o slujbă de sfinţire momentul de faţă e lume mult mai multă, oameni a noii icoane cu Sf. Varvara, amplasată la altarul im- care slujesc mineritul şi care se bucură acum de provizat din peşteră. Apoi, în cinstea minerilor ziua lor”. căzuţi la datorie s-au depus lângă altar câteva jerbe de flori şi s-a ţinut un scurt moment de reculegere.

S-au rostit şi câteva discursuri, dar foarte scurte, atmosfera din peşteră fiind una de sărbătoare şi deloc plicticoasă. Glumele au fost la ele acasă, iar buna dispoziţie s-a văzut pe faţa tuturor.

După aceste momente, toată lumea a ieşit din peşteră şi s-a îndreptat către micuţa căbănuţă a ecologiştilor de lângă drum, unde s-a servit şi tradiţionala fasole cu cârnaţi şi, firesc, câte un nou pahar de ţuică fiartă sau de vin fiert, „ca să ne meargă fasolea mai bine şi să luăm frigul în râs…”.

Un fapt inedit şi hazliu s-a consumat în peşteră.

Anul acesta la acţiuni a fost prezent şi un grup Aşa arată noul altar din peşteră, cu icoana de libieni, veniţi la INCD-INSEMEX Petroşani la nouă, sfinţită miercuri, 4 decembrie perfecţionare. Directorul Constantin Lupu a adus

Ovidiu Rizopol (vicepreşedintele Petro Aqua): „Suntem foarte bucuroşi că reuşim să avem continuitate în această manifestare de sărbătorire a Sfintei Varvara – Ocrotitoarea minerilor, dar şi a minerilor noştri, pentru că, încet-încet, observăm că Sfânta Varvara este cam singura care-i mai ocroteşte pe bravii ortaci, instituţional fiind tot mai evident că mineritul este pe an ce trece tot mai abandonat.

Trist ce se întâmplă, dar spre bucuria mea, a noastră, anul acesta suntem mult mai mulţi la peşteră, ceea ce este minunat”.

Constantin Lupu (director general INCD-INSEMEX): „Este o zi importantă pentru mineri, în principal, dar şi pentru institutul nostru. De aceea mă bucur că mă aflu azi aici împreună cu colegi şi prieteni din industria minieră şi nu numai. Vreau să vă mai spun că avem un moment deosebit. În cadrul institutului se află o delegaţie din Libia, pe care am invitat-o la acest eveniment”.

Gheorghe Bobar (inginer pensionar): „Mă simt foarte bine azi aici şi vreau să vă spun că nu pot uita că şi eu sunt o parte componentă a marii familii de mineri. Chiar dacă am ieşit la pensie, de fiecare dată când e vorba de o manifestaţie minerească particip cu plăcere pentru că mineritul face parte din mine, în minerit mi-am petrecut tinereţea şi cea mai pare parte din viaţă. Şi tot în minerit am cei mai mulţi prieteni… De aceea urez La Mulţi Ani şi Noroc Bun! tuturor minerilor din Valea Jiului, atâţia câţi au mai rămas în sistem”.

Cornel Porfire (miner): „E o petrecere frumoasă. Fiind vorba de o sărbătoare a minerilor, ne face plăcere să ne adunăm aici la un pahar de ţuică, la o discuţie despre ale noastre, la o revedere cu oameni pe care nu i-am văzut demult. Am mai fost şi anul trecut şi tot aşa frumos a fost. Din păcate, mineritul actual se află între bune şi rele. Noi la Petrila suntem pe închidere, trebuie să ţinem de muncă cât mai e… Apoi nu ştiu ce va mai fi. Dar, oricum, viitorul mineritului trebuie să mai existe, asta e clar”.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului