CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4947 lei 1$ = 3,3009 lei 1₤ = 5,4068 lei
marţi, 7 ianuarie 2014 Anul VII nr. 1356 12 pagini Preţ: 1 leu
Cât câştigă un director care tolerează pontajele fictive şi încălcarea legii? Vă spunem noi: peste 71.000 de lei/ an!
Sandu Sorin Marcel, zis „Soso”, a fost cocoţat în funcţia de director al Diviziei Miniere a Complexului Energetic Hunedoara pe criterii strict politice. Nu degeaba, la fiecare vizită a preşedintelui Moloţ în Valea Jiului, dl. Soso stă când în stânga, când în dreapta, când în faţa, când la dosul preşedintelui. Faptul că se umileşte competent pe lângă preşedinte l-a cocoţat, aşadar, pe această funcţie călduţă. E adevărat că, având în vedere preconizata rupere a USL, şi domnului Soso i se cam termină domnia. Tocmai de aia, deşi e amator recunoscut de sporturi extreme, dl. Soso n-are ouă să îl trântească minereşte, aşa cum ar fi firesc, pe liderul Bebe Nica de armătura DCM-ului. Campania noastră nu se va încheia oricum până când liderii vor băga şi ei mină precum ortacul de rând.
Bubele profesionale...
...sunt, de fapt, motivul pentru care dl. Soso, cel ce coordonează activitatea minelor viabile, n-are curaj să aplice legea. De fapt, tocmai pentru aceste bube, pe care le vom reaminti, în sinteză, în cele ce urmează, dl. Soso n-ar fi trebuit nici măcar să viseze să ajungă şef peste patru unităţi miniere, considerate viabile. În minerit însă, o limbă potrivită la timpul ei face mai mult decât un dosar profesional nepătat. Limbile, date la timpul lor, curăţă orice pată.
În atenţia
SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă şi tâmplar mobilier PAL. Relaţii la telefon 0751.199100. Una dintre cele mai mari sărbători creştine, de peste an, Boboteaza, este alăturată, firesc, prăznuirii Sfântului Ioan Botezătorul, cel supranumit Înaintemergătorul lui Iisus Hristos, cel ales să-L boteze pe Mântuitor în apele Iordanului. Numele său binecuvântat este purtat în lume de milioane de oameni, pentru români fiind ziua onomastică cu cei mai mulţi sărbătoriţi. După datină, cu toată dragostea, la început de an, le doresc acestora şi familiilor lor să aibă parte de un an bun cu multă sănătate şi realizări şi peste tot să le fie călăuză dreaptă acest mare proroc şi ascet al creştinătăţii. La mulţi ani!
Haralambie Vochiţoiu Senatorul Văii Jiului
Spre finele...
...anului 2010, mai exact în luna noiembrie, activitatea EM Lupeni a fost efectiv paralizată timp de 10 zile. Mai exact, dl. Soso a fost coordonatorul unei mari inginerii, soldată cu prăbuşirea vaselor de extracţie în rampa puţului, evenimentul generând deteriorarea structurii de susţinere a puţului şi obturând calea utilizată pentru scoaterea la suprafaţă a producţiei. O inginerie care a însemnat, zi de zi, un minus de 1.500 de tone! Lucrările erau coordonate de către competentul domn Soso, la acea vreme inginer şef electromecanic, iar pedeapsa a fost o banală retrogradare din funcţie pentru 60 de zile şi un salariu ceva mai mic. Ulterior, dl. Competenţă a fost avansat director al minei, unitatea devenind un rai al fur-
turilor organizate. Nu o spunem noi, ci presa vremii.
Credeţi că,...
...în vremea directorului Soso, liderul Bebe Nica a văzut subteranul? Nici pomeneală! Nu l-a văzut, nu-l vede nici astăzi (când dl. Nica, abia reîntors dintr-un lung concediu medical, pune umărul la producţia minei Lupeni lunându-şi un binemeritat… concediu de odihnă). De fapt, dl. Nica nu se poate decide. În decembrie, când era în medical, era îngrijorat că minerii ar putea fi chemaţi la muncă. Acum, când este în concediu de odihnă, e foarte îngrijorat că minerii nu vor lua salarii întregi. Păi, cum să le ia întregi, domnule Bebe, dacă tu personal te-ai împotrivit să fie chemaţi la muncă?
Corpului de Control al Primului-ministru
Au trecut 83 de zile de când la nivelul Diviziei Miniere a Complexului Energetic Hunedoara s-a dispus verificarea pontajelor fictive de care a beneficiat, în luna august 2013, dl. Nica Petre, fost inspector social, actualmente inginer, adjunct şef de sector la mina Lupeni. Au trecut 49 de zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe larg şi cu documente, existenţa unui fals în de-
claraţiile de avere ale d-lui Nica Petre. Au trecut 27 de zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe scurt, existenţa pontajelor fictive. A trecut o zi de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe larg cu documente incendiare şi 100% adevărate, existenţa pontajelor fictive la nivelul Diviziei Miniere a Complexului Energetic Hunedoara.
Am prezentat ieri documentele: pontaje fictive recunoscute, zero măsuri! Când era director al minei supranumite „raiul furturilor”, dl. Soso a încasat – potrivit celei mai recente declaraţii de avere – frumoasa sumă de 71.847 de lei într-un an întreg. Acum, când e şef şi mai mare după ce a paralizat activitatea la mina Lupeni pentru 10 zile, bănuim că bagă cardul şi scoate mai mult.
Teoretic,...
...dl. director Soso are două variante. Să aplice legea şi să sancţioneze drastic pontajele fictive. Sau să demisioneze. Deşi, având în vedere documentele în posesia cărora am intrat chiar ieri, s-ar putea să mai existe o variantă: aceea ca dl. Soso să fie demis. Vom reveni. Cătălin DOCEA P.S.: Bebe, hai la muncă! Demonstrează că eşti bărbat şi că îţi respecţi ortacii, alături de care ar trebui să bagi mină cot la cot! Un pas mic pentru mină, dar uriaş pentru tine!
Ziarul Vãii Jiului
2 ACTUALITATE
marţi, 7 ianuarie 2014
La Deva
Tichete şi taxe reduse pentru maşini de tonaj
Liberalii deveni îl vor în continuare pe Moloţ în fruntea lor
Ieri, în şedinţa Biroului Municipal Deva al PNL, liberalii deveni au decis să iniţieze un proiect de hotărâre a Consiliului Local Deva, prin care să modifice condiţiile impuse transportatorilor care folosesc maşini de mare tonaj în municipiu. Preşedintele organizaţiei Deva a PNL, Tiberiu Balint, a declarat că această modificare a cerinţelor pentru transportatorii cu maşini grele este necesară, atât pentru sprijinirea întreprinzătorilor, cât mai ales pentru reducerea drastică a birocraţiei: „În efortul nostru de a căuta soluţii care să ducă la reducerea birocraţiei, am decis să propunem modificarea hotărârii 135 din 2013, privind condiţiile de acces cu maşini de mare tonaj în
Deva, deoarece respectivul regulament are multă birocraţiei şi este ineficient. Să ne gândim doar la situaţia în care un transportator intră în Deva, cu marfă, noaptea, iar autorizaţia necesară nu poate fi obţinută acum decât de la primărie, în orele de program: este evident că va avea probleme la un control al poliţiei locale. Dorim simplificarea acestei proceduri, prin emiterea unor tichete securizate ce ar putea fi cumpărate din mai
Mihaela PETROŞAN
După zilele de vacanţă binemeritate, Divizia Minieră s-a reapucat serios de treabă
Refacerea stocurilor de cărbune la cele două termocentrale este ţinta primelor luni ale anului 2014
La finalul anului trecut vă informam, prin vocea lui Daniel Andronache, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, că stocul de cărbune la Termocentrala Mintia şi Termocentrala Paroşeni era de aproximativ 350.000 tone de cărbune.
Ei bine, după nici două luni şi jumătate, stocul de cărbune la cele două termocentrale trece de 200.000 de tone de cărbune. Un lucru relativ firesc, dacă ţinem cont că în sezonul rece termocentralele merg din plin, deci consumă cărbune la maxim, în timp ce la minele din Valea Jiului minerii n-au lucrat între Crăciun şi Anul Nou şi între Anul Nou şi Bobotează, zilele de vacanţă în această perioadă devenind demult o obişnuinţă. „Stocurile de cărbune la Mintia şi la Paroşeni au scăzut, sunt acum de 193.000 tone de cărbune la Mintia şi 14.500 tone la Paroşeni. Era normal să scadă deoarece noi nu am avut activitate mai multe zile, de sărbători. Dar de azi am reînceput munca din plin. Nu sunt probleme şi activitatea la cele patru mine decurge normal, ceea ce mă face să spun că în curând vom furniza cărbune către termocentrale şi totul va intra în normalitate. Cred că prea curând nu vom mai avea depozitele de cărbune pline la termocentrale, din cauză că termocentralele funcţionează din plin în sezonul rece, dar noi vom asigura cărbunele pe toată această perioadă, fără probleme, capacitatea noastră fiind de maxim 5.500 de tone pe zi. Nu vor fi probleme şi sunt sigur că huila va fi asigurată pentru funcţionarea normală a celor două termocentrale”, ne-a declarat Nicolae Drăgoi, directorul general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara. Corneliu BRAN
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
www.zvj.ro
multe locaţii, inclusiv de la staţii de carburanţi”. Ideea este că, potrivit regulamentului în vigoare, cei care fac transport de mare tonaj prin Deva sunt nevoiţi să plătească o autorizaţie specială, care, pentru un an, pentru o maşină, costă între 2.000 şi 6.000 de lei. În plus, în cazul în care e vorba de un transport neprogramat, pe timp de noapte, transportatorul nu are de unde să facă rost de autorizaţia necesară, fiind în situaţia de a încălca legea. Pe lângă introducerea unor tichete speciale, liberalii deveni vor să propună consiliului local şi reducerea la jumătate a taxei de autorizare, considerând că sumele prevăzute acum sunt greu de suportat de transportatori. În aceeaşi şedinţă de ieri, liberalii deveni au decis sprijinirea lui Mircea Ioan Moloţ pentru încă un mandat la conducerea organizaţiei judeţene Hunedoara a PNL, la alegerile care vor avea loc în 23 februarie 2014.
Dacă e să ne luăm după tradiţiile strămoşeşti, Petroşaniul va avea un an mai bun:
Primul născut la 1 ianuarie 2014 a fost un băieţel de 3,800 kg!
Din bătrâni se spune că dacă în prima zi a anului într-o comunitate primul născut este băieţel atunci va fi de bun augur.
Din datele obţinute de la maternitatea din Petroşani, din cadrul SUP, am aflat că în data de 1 ianuarie s-au născut doi băieţi, ceea ce e, conform tradiţiilor, e de bun augur! Primul născut de Sf. Vasile în 2014 a venit pe lume la orele 13:50, un băieţel frumos de 3,800 kg, în timp ce al doilea a fost adus pe lume cu 45 de minute înainte de miezul nopţii, la orele 23:15, bebeluşul având o greutate de aproape 2 kg, mai exact 1,980 kg. De la începutul anului şi până de Bobotează în Petroşani s-au născut şase copii, dintre care trei fetiţe şi trei băieţei, deci o medie de 1 copil pe zi, mult sub media anilor trecuţi, când până la Bobotează se năşteau şi dublu! Dacă ţinem cont de faptul că pe întreg anul 2013 la maternitatea din Petroşani s-au născut circa 450 de copii, faţă de peste 600 în urmă cu 3-4 ani, lucrul devine alarmant de îngrijorător. În sensul că peste vreo zece ani, dacă fenomenul continuă – iar statisticienii sunt de părere ca da, populaţia Petroşaniului va Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380; 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
scădea drastic. Revenind la date, ca să putem face o comparaţie naşteri/ decese am cerut câteva date şi de la biroul specializat din cadrul Primăriei municipiului Petroşani. De aici am aflat că pe parcursul anului 2013 au decedat la Petroşani 695 de persoane. Dacă raportăm la 442 de copii născuţi anul trecut observăm o diferenţă foarte mare, de fapt cea mai mare diferenţă din ultimii 40 de ani, 253 de persoane… faţă de 228 în 2012! Acest raport nu se respectă în primele şase zile ale anului 2014, ceea ce e de bine şi poate că 2014 va fi primul an când raportul naşteri/ decese se micşorează. Cum spuneam, anul acesta s-au născut 6 copii şi am aflat că au decedat 7 persoane. Deci, un raport aproape egal, măcar de s-ar menţine aşa pe tot parcursul anului! Şi ca să încheiem acest material în ton optimist, în afară de faptul că primul născut a fost băiat, în primele zile ale anului 2014 au avut loc două căsătorii, pe tot parcursul anului 2013 la Petroşani existând un număr de 234 de căsătorii (şi un număr aproape dublu de divorţuri!). Corneliu BRAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Ziarul Vãii Jiului
DEZVĂLUIRI
marţi, 7 ianuarie 2014
Sabotaj sau incompetenţă crasă?
3
Anamaria Neagoe, directorul UAMS Uricani, nu a reuşit în două luni să realizeze o simulare a funcţionării secţiei cu 10 paturi
Facem treabă sau ne facem că uităm? Primarul Dănuţ Buhăescu a promis că până la sfârşitul anului va face tot posibilul să deschidă, cu cheltuială din bugetul local, pentru că altă soluţie nu este agreată pentru finanţare de către minister, o secţie în cadrul Unităţii de Asistenţă Medico-Socială din Uricani. Secţia nu va putea funcţiona cu mai mult de 10 paturi. Pentru acest lucru trebuie ca la realizarea bugetului local să fie cuprinsă la cheltuieli şi finanţarea pentru această secţie. Altfel, nu mai crede nimeni că se va încerca măcar realizarea acesteia în funcţie de fondurile disponibile. Însă, pentru a cuprinde finanţarea în bugetul pentru 2014, trebuie să existe o evaluare a costurilor, evaluarea pe care ar fi trebuit să o realizeze, până la finalul lui 2013, managerul Anamaria Neagoe. Cine altcineva ar putea mai bine ca dumneaei să facă acest lucru? Din cei 4 angajaţi pe care-i are UAMS-ul, bănuim că femeia de serviciu chiar nu are în fişa postului o astfel de responsabilitate. Apropo, doamna manager, pentru indiferenţa dumneavoastră profesională cam cât încasaţi pe lună, chiar şi aşa, cu jumătate de normă?
De râsul curcilor! Realizarea unei secţii cu paturi se împotmoleşte în lenea d-nei manager
În noiembrie anul trecut primarul Dănuţ Buhăescu venea cu ideea realizării acestei secţii cu 10 paturi din bugetul local, din cauza presiunilor referitoare la lipsa finanţării şi lipsa unei activităţi medicale minime în Uricani, cu toate că proiectele de investiţii sunt demarate de cel puţin 5 ani. Atunci primarul declara: „Am vorbit cu managerul Anamaria Neagoe şi am rugat-o să-mi prezinte o simulare a funcţionării secţiei cu 10 paturi cu bani din bugetul local. Normal, UAMS-ul ar avea 30 de paturi, dar nu ne permitem să ţinem atâtea paturi. Însă, suntem deschişi la opţiuni, dacă spitalele sau administraţiile locale din Vale vor să finanţeze şi să se folosească de celelalte paturi, atunci pot să colaboreze cu noi. Până la deschiderea unităţii din bani locali va fi însă un drum lung, pentru că sunt de făcut câteva investiţii. Pentru a primi aprobările necesare trebuie să funcţioneze parterul şi etajul I. Trebuie investiţii pentru funcţionarea bucătăriei, spălătoriei, avem nevoie de dotări pentru mobilier şi de izolaţie termică. Suntem deschişi la ajutorul celor care vor să se implice, dar, oricum, am învăţat acest lucru, nu
mai rămâne decât posibilitatea finanţării locale. Alt sprijin nu mai avem. Eu sper să avem succes. Vom prevedea în bugetul de anul viitor şi bugetul pentru această investiţie. Şi, dacă totul decurge bine, în toamna anului viitor să dăm drumul la cele 10 paturi”, a spus primarul Dănuţ Buhăescu. Raportul cu necesarul dotărilor pentru deschiderea secţiei, dar şi cu minimul de personal ce trebuia angajat pentru funcţionarea secţiei, ar fi trebuit întocmit de managerul UAMS, Anamaria Neagoe, până la finele anului 2013. L-am întrebat pe primarul Uricaniului dacă a primit acest raport, fiind curioşi care ar fi cheltuielile pentru funcţionarea UAMS din bugetul local. Ar fi fost primul proiect de acest fel din Valea Jiului, unul pe care noi l-am considerat îndrăzneţ, pentru o administraţie atât de mică. Însă, ce să vezi, raportul nu a mai fost întocmit. „Am anunţat şi am rugat, ce-i drept verbal, managerul UAMS să realizeze acest raport şi nici până acum nu l-am primit. Noi am putea amâna votarea bugetului pe 2014 până la primirea acestor date, dar nu prea mult. Însă doamna Neagoe încă nu ne-a dat niciun răspuns”, spune primarul. Suntem dezamăgiţi de răspunsul primarului Dănuţ Buhăescu şi, la cât îl ştim de hotărât, am fi crezut că managerul Neagoe are deja o sancţiune pentru că nu a fost în stare, timp de două luni, să întocmească un amărât de raport, mai ales că nu prea are mare lucru de făcut pe la unitatea pe care o manageriază cu jumătate de normă. Cu un aşa manager, incapabil să realizez un raport, cum va putea oare funcţiona corect o secţie pe cheltuiala bugetului local? Se pare că doamnei manager îi cam place la butoane, dar nu-i place la muncă.
Realizarea raportului cu cheltuielile aproximative - o chestiune banală
Poate unii se gândesc că un asemenea raport de cheltuieli, subliniem, aproximativ, practic un necesar, ar fi o muncă titanică. Primarul ceruse, în principiu, un necesar cu toate investiţiile de care este nevoie, astfel încât direcţia de sănătate şi Minis-
terul Sănătăţii să dea avizul de funcţionare. Preţurile de achiziţie nici măcar nu trebuiau stabilite, pentru că ar fi intrat în sarcina funcţionarilor din primărie, doar chestiunile cuprinse în normative pentru deschiderea unei secţii cu paturi. Şi dacă dai o fugă la Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara poţi afla aceste lucruri. Mai simplu, poţi intra direct pe site-ul casei şi găseşti normativele în vigoare, pentru încheierea contractului cu CAS. Să nu mai spunem că, în 2007, Oficiul de plăţi şi contractare Phare, din carul Ministerului Finanţelor, a realizat un raport de evaluare interimară a proiectului „Reparaţii şi modernizare la Unitatea de Asistenţă Medico-Socială din Uricani”, unde sunt cuprinse exact investiţiile necesare pentru funcţionarea spitalului cu 30 de paturi. Practic, raportul putea fi adaptat stabilindu-se necesarul pentru realizarea proiectului cu 10 paturi. De asemenea, există şi un studiu de fezebilitate realizat de primărie în anul 2007, pentru funcţionarea la capacitate maximă a grupului B din imobilul spitalului. Aşa cum preciza edilul, pentru a primi aprobările necesare trebuie să funcţioneze parterul şi etajul I. Trebuie investiţii pentru funcţionarea bucătăriei, spălătoriei, este nevoie de dotări pentru mobilier şi de izolaţie termică. Conform evaluărilor iniţiale, la parter ar trebui să funcţioneze bucătăria cu anexele speciale, accesul exterior, vestiarul, grupul sanitar pentru personal, vestiarul cu duş pentru asistente, spălătoria. La etajul I, în loc de 3 saloane cu 15 paturi, cum era iniţial, ar putea fi realizate două saloane cu 5 paturi şi o rezervă, sală de mese cu spaţii anexe, depozitare veselă curată, spaţiu debarasare veselă murdară şi un grup sanitar cu duş şi cabinetele de consultaţii. Conform costurilor estimative din 2007, realizarea secţiei cu 30 de paturi ar fi costat 358.865 de euro. Cel mai probabil, costurile pentru realizarea unei secţii cu 10 paturi vor fi asemănătoare, pentru că cei mai mulţi bani se duc în amenajările bucătăriei, spălătoriei, sistem încălzire, ascensoare, construcţii, care sunt aceleaşi fie că vorbim de 10 sau de 30 de paturi.
Alina PIPAN
www.zvj.ro
4
SPORT
Fotbal. Liga a IV-a
Jiul - prinţ şi cerşetor Pe vremuri cu bogaţii la masă, Jiul Petroşani traversează una dintre cele mai grele perioade din istoria sa. „Au ajuns antrenorii să dea cu mătura în vestiare şi să spele hainele. Este incredibil ce se întâmplă”, povesteşte tehnicianul Marin Tudorache. Drumuri multe şi degeaba la primărie
Jiul, între gloria de altădată şi decădere, emblema de neclintit a fotbalului hunedorean, echipa în vitrina căreia stă istoria unul club care de-a lungul veacului a dat jucători de naţională şi făcea legea cu granzii Steaua sau Dinamo, Jiul… Jiul, o iubire neîmplinită, un vis la care cei mici sperau să ajungă într-o zi. Jiul, două culori, alb-negru, un club care se afundă pe zi ce trece în mocirlă. Nu a mai rămas nimic din izbânda de altădată, nici măcar orgoliul de a renaşte din propria cenuşă. Ce se întâmplă acum la
Ziarul Vãii Jiului marţi, 7 ianuarie 2014
Petroşani pare să fie rupt dintr-un film de groază. Marin Tudorache povesteşte despre prezentul actualei echipe de fotbal, echipă ce se zbate în Liga a IV-a şi care pare să nu mai poată fi resuscitată. Ceea ce relatează tehnicianul pare a fi rupt dintr-un film cu un scenariu bun doar pentru filmele SF, dar, din păcate, aceasta este realitatea numită Jiul Petroşani: „Am ajuns ca antrenorii să dea cu mătura în vestiare şi să spele hainele. Este trist ce se întâmplă. Nu ştiu dacă realizează cineva prin ce trecem la Petroşani. Am bătătorit drumul de la club la primărie, dar fără niciun rezultat. Dacă ţi se spune odată de 10 ori că nu este nimeni acolo pentru a purta o discuţie, ce să înţelegi?! Înţeleg că nu este loc pentru sport în Valea Jiului”.
Reunirea - o incertitudine
să cred că nu mai există interes pentru sportul din Valea Jiului, dar, până la urmă, va trebui să ne obişnuim şi cu această idee, că nu avem încotro. Noi am făcut tot ceea ce a depins de noi să meargă. Am
Reunirea lotului stă încă sub semnul întrebării. Marin Tudorache exclude o eventuală reunire luna acesta: „Nu cred că se pune problema ca echipa să se reunească zilele acestea. Poate în luna februarie. Avem nevoie de 4.000 de lei pentru plata vizelor. Avem nevoie de un sponsor din afara oraşului, dar nu se bagă nimeni. Toţi se leagă de baza sportivă, care până în 2015 se leagă de numele domnului Alin Simota”.
Datorii de 6.000 de lei la apă
Şi ca tacâmul să fie complet, Jiul are o datorie de 6.000 de lei la Apa Serv Valea Jiului, datorie pe care Marin Tudorache nu vede cum clubul o poate achita. „Păi noi nu am avut să dăm o masă la jucători, sau am venit cu bani de acasă, antrenorii sunt neplătiţi. În aceste condiţii, de unde să scoatem 6.000 de lei să plătim apa sau 4.000 de lei să achităm vizele?! Este o situaţie delicată, din care, sincer, nu văd cum vom putea să ieşim. Echipa ar avea nevoie de 1.000 de euro lunar pentru a se putea întreţine. Cine să ofere aceşti bani, când toţi se plâng că nu au?! Nu pot
stat la poartă, am vândut bilete, antrenorii fac curat în vestiare. Mai nou, nu mai avem nici paznici, şi s-a furat una-alta de la stadion”, povesteşte Marin Tudorache despre realitatea dură a unei echipe care pare să nu mai intereseze pe nimeni, nici măcar pe factorii locali.
Pintilii a promis ajutor
Actualul jucător al echipei Steaua, Mihai Pintilii, plecat în fotbalul de mare performanţă de la Jiul Petroşani, a rămas impresionat de numărul mare de copii talentaţi pe care Şcoala de fotbal PRO Fotbal Petroşani îi are în momentul de faţă împreună cu Jiul. Prezent la serbarea de sfârşit de an a micuţilor fotbalişti, Pintilii a promis că va ajuta cu echipament şi mingi secţia de la Jiul. „L-am simţit emoţionat pe Pintilii. A stat de vorbă cu copiii şi nu a rămas indiferent. E un lucru bun că nu ne-a uitat”, a spus Tudorache.
Poate, totuşi…
Jiul Petroşani, un nume cu rezonanţă în fotbalul românesc, acum o umbră palidă, o mare deznădejde şi poate un sfârşit de drum. Poate, totuşi, că factorii locali se vor sesiza şi vor lua problema în mână, deoarece vorbim despre o istorie care nu are voie să trăiască doar din amintiri. Jiul a trăit frumos şi merită să respire şi de acum încolo măcar în numele unor jucători precum: Dumitrache, Mulţescu, Homan, Libardi, Militaru, Tonca, Sedecaru….
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
www.zvj.ro
Ziarul Vãii Jiului
SPORT
marţi, 7 ianuarie 2014
Rugby
5
Ştiinţa îşi reia pregătirile luna aceasta Ştiinţa Petroşani, deţinătoare a medaliilor de bronz în Divizia Naţională, îşi va relua pregătirea la 17 ianuarie, în mare parte în aceeaşi formulă, dar şi cu unele noutăţi.
Se pare că gruparea petroşeneană se va întări în această iarnă şi cu alţi jucători de loturi naţionale pentru a ataca cu forţe noi noul sezon competiţional ce va începe în luna martie. Nu este exclus ca gruparea din Vale să se despartă şi de câţiva jucători.
Cojocaru - cel mai bun marcator
Paradoxal, cel mai bun marcator al echipei de rugby
Karate
Ştiinţa Petroşani în sezonul trecut este Daniel Cojocaru, la serviciile căruia conducerea a renunţat vara trecută. Cojocaru se află pe primul loc cu 9 eseuri, urmat de un alt jucător la care Ştiinţa a renunţat, Cătălin Sabău. Mureşanu, Vâlceanu şi Barbu sunt tinerii din noul val care vin să completeze lista cu cei mai prolifici marcatori ai Ştiinţei în sezonul trecut, sezon în care Ştiinţa a obţinut medaliile de bronz.
Medalii pentru sportivii din Lupeni Există centru şi periferie, lumina reflectoarelor şi anonimatul. Chiar şi cu o oarecare întârziere, dorim să semnalăm noile victorii ale unor sportivi din Lupeni.
Mai există maestrul şi discipolii... Un asemenea maestru e şi Marius Sigmirean, un antrenor de karate, făcând naveta între Lupeni şi Petrila. Care a declarat pentru Ziarul Văii Jiului: „În luna decembrie 2013, s-a desfăşurat la Cluj-Napoca a IV-a ediţie a Cupei campionilor, concurs internaţional de karate, deschis tuturor cluburilor de karate, indiferent de federaţia de care aparţin. Prin urmare, la acest concurs s-au înscris peste 600 de sportivi, majoritatea de la cluburi din România, dar şi delegaţii din Italia, Ucraina, Ungaria, Danemarca, Anglia, Malta, Cehia, Polonia şi Scoţia. Într-o organizare foarte bună şi un arbitraj de calitate, întrecerile s-au disputat în Sala Sporturilor Horia Demian din Cluj, pe opt suprafeţe de luptă. Dintre sportivii de la Clubul Copiilor Petrila, filiala
Lupeni, s-a remarcat Adrian Chirilă, care a reuşit să urce pe cea mai înaltă treaptă a podiumului atât la proba de kata cât şi la kumite 9-10 ani, care a fost cea mai numeroasă categorie din concurs. La această categorie, au luptat destul de bine şi sportivii Felix Gabor şi Denis Petruşe care au fost la un pas de medalia de bronz. Toate meciurile sportivilor români au fost arbitrate de arbitrii străini, care, spre surprinderea tuturor, au fost mai numeroşi decât arbitrii români. Medalii de bronz la proba de kumite (luptă) au câştigat şi Sonya Retezan, fete 11-12 ani, şi sportivul Denis Petruşe, la proba de kata 9-10 ani. O evoluţie bună au avut şi surorile Melissa Retezan, Sonya Retezan şi Roxana Retezan, la proba kata echipă sincron, dar, din păcate, au pierdut barajul pentru medalia de bronz, clasându-se pe locul IV”. Dincolo de lumina reflectoarelor, la Lupeni există o şcoală de karate, antrenor fiind Marius Sigmirean. Tuturor, un an 2014 cu cât mai multe medalii! Ionel ZMĂU
S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani
Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro
SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:
CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.
IMPORTANT!!!
Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762
În topul celor mai buni sportivi hunedoreni
Câţi sportivi din Vale vor fi?
La fel ca şi în anii precedenţi, evenimentul în care sunt premiaţi cei mai buni sportivi ai judeţului în anul ce tocmai s-a încheiat va avea loc la finele acestei luni.
Reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport Hunedoara au hotărât ca topul celor mai buni sportivi hunedoreni ai anului 2013 să fie făcut public numai după ce toate listele rezultatelor vor fi verificate la sânge. Cel mai probabil, prima poziţie în clasamentul alcătuit de DJTS Hunedoara va fi ocupată de atleta CNS „Cetate” Deva, Florentina Marincu, dublă campioană mondială şi balcanică în probele de săritură în lungime şi
triplusalt. Rămâne de văzut câţi sportivi din Valea Jiului vor figura în acest top, având în vedere că în anul 2013 o serie de sportivi de la noi s-au remarcat la competiţii naţionale şi internaţionale. Favorită la un loc în primele trei fiind este şi Ana Maria Gherghel de la secţia de fotbal-tenis de la Comexim R Lupeni, triplă campioană europeană. Nu este exclus ca în top să fie prezenţi şi karatiştii de la CSM Petroşani sau arcaşii de la Aninoasa. Oricum, un lucru este clar: nemulţumirile există înainte de a se fi întocmit topul. Prin urmare, este posibil ca acestea să izbucnească şi după gală, aşa cum s-a întâmplat în fiecare an.
Fotbal-tenis
Pericol de desfiinţare
După ce cei şapte componenţi ai clubului Comexim R Lupeni au dat lovitura la Campionatul European de fotbal tenis de la Istanbul, din luna decembrie, unde sportivii antrenaţi de Dima Druncea au fost vedetele întrecerii, cucerind 17 medalii de aur (11 la seniori şi şase la juniori) şi una de argint (la juniori), iar „Regina” campionatului a fost Ana Maria Gherghel, câştigătoare a cinci medalii, toate de aur, se pune problema dacă aceşti sportivi vor mai avea unde să evolueze. Născuţi şi crescuţi în Valea Jiului, patria cărbunelui, sportivii de la Comexim R Lupeni au avut sclipiri de diamant la Campionatele Europene de fotbal-tenis, iar antrenorul Dima Druncea considera că rezultatul este unul extraordinar: „Plutesc de fericire, întrucât rezultatele obţinute de sportivii mei sunt extraordinare, fiind cu mult peste obiectivul stabilit acasă. Cred că am demonstrat încă o dată că avem valoare şi sper ca acest sport să reziste în faţa vremurilor grele pe care le traversăm. Din păcate, nu ştim ce se va întâmpla cu noi în acest an. S-a pus de multe ori problema desfiinţării echipei, lucru care sperăm să nu se întâmple”.
www.zvj.ro
CMYK
6
Ziarul Vãii Jiului
ACTUALITATE
marţi, 7 ianuarie 2014
Promisiune la început de an:
Biroul primarului Gheorghe Ile le este oricând deschis celor care vin cu sugestii şi propuneri constructive
Ieri dimineaţă, Gheorghe Ile a intrat bine dispus în Primăria municipiului Vulcan. Amănuntul acesta l-am aflat de la unul dintre subordonaţii săi care, cu o oră şi ceva înainte, luase parte la şedinţa pe care primarul o ţinuse cu directorii şi şefii de servicii din instituţie.
Vulcan. Operaţiune care are în vedere montarea de centrale termice la toate aşezămintele de învăţământ preşcolar.
Normal că,
Fiind la curent
cu asta, nu mi-a fost greu să încep un dialog cu mai marele Vulcanului, concretizat în cea dintâi discuţie cu presa pe care Gheorghe Ile a avut-o în acest an. Aşa am putut afla că şedinţa respectivă fusese o trecere în revistă, un bilanţ, i-am putea zice, a ceea ce primarul şi colaboratorii săi apropiaţi au dus la bun sfârşit în 2013. „Dar, ca să fim realişti, a remarcat primarul, şi a ceea ce nu am putut termina în anul care a trecut şi care ne-a rămas, spre finalizare, în 2014”.
În mare,
concluzia analizei este că s-a lucrat bine în 2013. Multe dintre programele propuse au fost realizate, doar două dintre acestea neputând fi duse la bun sfârşit. Este vorba despre cinematograf, la care lucrările s-au încheiat mai târziu, şi de lucrările de asfaltare din centrul vechi. Ambele fiind întârziate din motive financiare. În cazul Cinematografului „Luceafărul”, problema stă în avizele care mai trebuie obţinute înainte ca oficialii de la Cinema Film să vină la Vulcan, ca să vadă la câte stele vor încadra sala de cinema de aici. Lucrul acesta nu se va petrece în niciun fel în cursul acestei luni, aşa cum şi-ar fi dorit primarul, dar, totuşi, diligenţele nu se vor tergiversa într-atât, încât să mai pună mult la răbdare curiozitatea vulcănenilor.
www.zvj.ro
În mare,
priorităţile pe care Primăria Vulcan le are în 2014 sunt legate de finalizarea lucrărilor de introducere a reţelei de canalizare în toate cartierele munici-
La CIA Petrila
piului, de asfaltarea centrului vechi al localităţii, de începerea lucrărilor de reparaţii generale la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” şi de realizarea izolării termice la grădiniţele din
Gesturi caritabile
Deşi denumirea oficială este Centrul de Îngrijire şi Asistenţă (CIA), suntem obişnuiţi cu denumirea „Azilul de bătrâni”. În asemenea aşezăminte, nişte bătrâni trişti, uitaţi de soartă sau de cei apropiaţi lor, îşi petrec poate chiar ultima parte a vieţii.
„Bunicuţii”
Doru Codrea, directorul CIA Petrila, îi consideră pe cei 40 de beneficiarii de aici, cu mult drag, „bunicuţi”. Pe această cale, Doru Codrea doreşte să mulţumească public tuturor, membri ai comunităţii şi sponsori, care - prin donaţii, daruri, colinde, momente artistice - au descreţit
pe lângă acestea, vor fi începute şi duse la bun sfârşit lucrări pe care oamenii le aşteaptă de ceva vreme. Este vorba despre bordurarea şi asfaltarea aleilor şi trotuarelor din spatele UNICului, despre repararea scărilor care duc în Micro 3B şi, de pe Serpentină, spre blocurile de pe strada Fântânelor. „Anul 2014, a concluzionat primarul Gheorghe Ile, va fi unul în care - pe lângă numărul destul de mare al lucrărilor pe care ni le-am propus să le facem – ne vom strădui să ridicăm nivelul lor calitativ. În acest sens, sunt deschis la orice propunere, la orice sugestie şi, ca urmare, îi rog pe concitadinii mei ca, dacă le au, să vină şi să mi le prezinte. Biroul meu le este permanent deschis”.
Gheorghe OLTEANU
frunţile bătrânilor vremelnic, după datină, în perioada Crăciunului. Ar fi de dorit, credem, ca asemenea gesturi să devină permanente.
Sindicatul EM Lonea 2004
Puţin cunoscut este faptul că CIA Petrila mai administrează şi un aşezământ pentru tineri instituţionalizaţi cu dizabilităţi deosebit de grave, situat în Petrila, str. Primăverii, nr. 5. La aceşti tineri s-au gândit membrii Sindicatului EM Lonea 2004. Prin reprezentanţii Vasile Negoiţă, Claudiu Vesa şi Gabriel Zamora, acest sindicat a oferit, cu generozitate, produse alimentare atât de necesare pentru nevoile nutritive ale acestor tineri. Tuturor celor care nu i-au uitat pe cei mai trişti ca noi le dorim ca 2014 să fie un an şi mai bun. Ionel ZMĂU
CMYK
Ziarul Vãii Jiului marţi, 7 ianuarie 2014
Pentru câte alegeri ne pregătim anul acesta: două, trei sau patru? Poate chiar cinci.
POLITICĂ
PP-DD se desfiinţează ca grup parlamentar în Senat
Va retrage PP-DD şi susţinerea politică din teritoriu? Anul 2013 s-a demonstrat a fi anul dezbinărilor politice. Clasa politică este masivă, inutilă şi mai ales traseistă. Din cauza faptului că legea este prea permisivă pentru parlamentari, avem de-a face cu răsturnări de situaţie inedite, cu instabilitate parlamentară şi, în final, cu dezechilibre socialeconomice care ne afectează pe noi, toţi românii de rând. Se destramă grupul parlamentar PP-DD, dar dacă s-ar destrăma şi organizaţiile din ţară?
Jocul PSD de a obţine majoritatea şi independenţa la guvernare poate avea un revers pervers. Acapararea a cât mai multor parlamentari PP-DD ar putea declanşa o ripostă a partidului scuturat de parlamentari, acesta retrăgând susţinerea din consiliile locale, şi vacantând posturile de consilier local. Declinul politic ar atinge noi culmi. Dacă un consilier local îşi pierde locul în consiliul local imediat ce îşi schimbă opţiunea politică, sau dacă este dat afară din partid, pentru că a fost ales pe liste electorale, nu nominal, în aceste cazuri un parlamentar nu-şi pierde funcţia, cu toate că tot partidul din care făcea parte la momentul alegerilor l-a propulsat în funcţia respectivă. Practic, unii parlamentari se folosesc de un partid şi de încrederea cetăţenilor în acel partid, pentru a ajunge în parlament, apoi schimbă radical macazul. Grupul parlamentar PP-DD avea în senat 20 de membri. Acum se străduiesc să rămână 7 ca să păstreze grupul, dar mai mult ca sigur Haralambie Vochiţoiu va anunţa dizolvarea acestuia şi îşi va găsi şi el un loc în alt partid. După ce s-au văzut pe scaune de parlamentar, majoritatea parlamentarilor PP-DD au cedat ofertelor PSD, dacă nu chiar au implorat să fie primiţi pe locurile libere ale puterii. Acest joc al puterii pesediste este unul strategic, mai ales că diferenţele în USL sunt notabile, iar o rupere a alianţei este, se pare, inevitabilă. Asigurându-şi majoritatea în parlament, prin atragerea parlamentarilor de altă culoare politică, această manevră oferă stabilitate şi majoritate PSD-ului pentru o guvernare fără probleme şi dezbină fantastic situaţia
7
mentari.
La câte necazuri şi câte cheltuieli ne fac parlamentarii, totuşi n-ar fi mai bun un unicameral?
politico-economică din ţară. În primul rând, stabilitatea politică este zdruncinată în urma divorţului dintre PSD şi PNL, care vor lupta de acum pe fronturi diferite, şi se vor lupta pentru posturile de conducere din ţară. La toate deconcentratele alte schimbări de conducere, alte rotaţii. PP-DD-ul, care a făcut o figură excelentă la ultimele alegeri locale, dar şi parlamentare, nu a fost în stare să rămână compact. Pentru acest sabotaj din partea PSD, PP-DD ar putea răspunde prin retragerea susţinerii politice în teritoriu. Dacă PP-DD îşi retrage susţinerea din consiliile locale, am putea avea alegeri pentru posturile rămase vacante în consiliile locale din toată ţara. Alţi bani, altă distracţie, tot din cauza jocurilor pesediste. Deci, ar fi noi runde de alegeri, pe lângă cele europarlamentare şi prezidenţiale. În Valea Jiului PP-DD-ul îşi făcuse loc în majoritatea consiliilor locale.
mentarele, este foarte posibilă cea de-a treia, de la judeţ, cea de-a patra, în consiliile locale, dar şi cea de-a cincia, sub forma unui referendum, anunţat de preşedintele Traian Băsescu, care nu renunţă la ideea unui parlament unicameral cu 300 de parla-
Dezbinarea politică merge până la capăt cu anunţul preşedintelui care nu renunţă la ideea parlamentului unicameral şi care vrea referendum deodată cu prezidenţialele. Iar poporul este, în acest caz, alături de el. De ce să avem peste 500 de parlamentari traseişti, când putem avea doar 300?! De ce să plătim atâţia aleşi care îşi bat joc de alianţele cu care ne-au păcălit la parlamentare ca mai apoi să-şi formeze strategii separate?! Nu mai bine alegem mai puţini, mai buni şi mai ieftin de întreţinut? De ce să trimitem în parlament oameni pe uşa din dos, care au o durere în cot fantastică faţă de progresul poporului şi care vor doar putere şi ciolane. Anul 2014 pare că va fi unul interesant, mai ales pentru judeţul nostru. Aşteptăm să vedem ce jokeri mai are în mânecă clasa politică. Dar să nu uitaţi, oameni buni, tot noi punem ştampila. Alina PIPAN
Mircea Ioan Moloţ e pregătit să părăsească postul?
Dacă justiţia va decide, Mircea Ioan Moloţ va trebui să renunţe la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, pe motive de incompatibilitate, fiind acuzat de ANI că a deţinut simultan şi funcţia de preşedintele CJ Hunedoara cât şi funcţia de preşedinte al AGA Drumuri şi Poduri Deva. Dacă acest scenariu este plauzibil, postul va fi liber, şi vom avea alegeri la judeţ. Deja Mircea Ioan Moloţ îşi pregăteşte un succesor, unul potrivit, tânăr şi dornic de afirmare, Tiberiu Balint, actual vicepreşedinte CJH. Însă, stau la pândă şi alţii, cum ar fi Nistor, care vine de la partidul puterii dezbinatoare, PSD, şi care a şi început campania de promovare. După cele două alegeri deja programate, prezidenţialele şi europarla-
www.zvj.ro
8
În 2013
Ziarul Vãii Jiului
DIVERSE
marţi, 7 ianuarie 2014
Peştera Bolii a fost „regina” obiectivelor turistice din Valea Jiului
În ultimii ani, Peştera Bolii a devenit un punct de atracţie turistic regional, obiectivul trecând demult de statutul de punct turistic local sau judeţean. Din ce în ce mai cunoscută, peştera oferă azi condiţii bune de vizitare, meritul principal în acest sens avându-l ecologiştii de la Asociaţia „Petro Aqua” Petroşani, cei care o administrează şi care au reuşit, în timp destul de scurt, să o readucă în circuitul turistic. Vă reamintim că zeci de ani peştera a fost o simplă gaură în munte, unde mulţi mergeau să-şi facă nevoile sau să-şi arunce mizeriile, locul fiind de nevizitat nici măcar de speologi sau alpinişti, darmite de simpli turişti. Zeci de mii de turişti
Acum, la începutul anului 2014, am stat de vorbă cu cei din conducerea asociaţiei, ecologiştii care i-au redat viaţa peşterii, Imre Szuhanek şi Ovidiu Rizopol. Prin discuţia purtată am vrut să vedem care e bilanţul anului 2013 legat de acest obiectiv turistic şi obiectivele asociaţiei pentru anul care abia a început. „Anul 2013 a fost un an greu, dar bun pentru noi, cei care am administrat peştera. Spun greu, deoarece probleme au tot fost, inclusiv tehnice sau de finanţare, anul 2013 fiind unul în general greu pentru toată ţara, dar spun şi bun deoarece noi am continuat acţiunile care au pus în valoare peştera, pe tot parcursul anului, aşa cum i-am obişnuit pe turişti şi pe cetăţenii din comunitate. Şi mă gândesc aici la acţiunile de Sf. Varvara şi de Ziua Minerului, la acţiunea de 1 Decembrie, la acţiunea de 1 Iunie, la acţiunea de dinainte de Sfintele Paşti, la concerte şi la tot ce a ţinut de aceste manifestări. Dacă numai la o acţiune au participat sute de oameni, ba chiar 1000 la ultima, înainte de Crăciun, vă daţi seama că peştera a fost vizitată de zeci de mii de oameni, mai ales că au fost şi foarte multe vizite organizate (şcoli, asociaţii, grupuri de excursionişti din ţară şi de peste hotare). În 2014 sper să continuăm toate aceste acţiuni şi mulţumesc şi pe această cale tuturor celor care ne sprijină de obicei şi care au fost alături de noi în toţi aceşti ani, inclusiv celor din cadrul Primăriei municipiului Petroşani şi Consiliului Judeţean Hunedoara”, ne-a declarat Imre Szuhanek.
Obiectivul nr. 1 - reabilitarea reţelei electrice a peşterii Cu toate acestea cei de la „Petro Aqua” au în
SC REALCOM SA PETROªANI
Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.
vedere şi o problemă destul de grea, care poate duce chiar la lucruri nedorite şi care în 2014 ar trebui rezolvată, fireşte cu sprijinul autorităţilor locale şi judeţene fără de care nu se poate: „Ultimul spectacol organizat în peşteră, concertul de colinde, un spectacol de înaltă ţinută la care au participat aproape 1.000 de cetăţeni, plus înalte feţe bisericeşti şi mulţi oameni politici sau din administraţia locală şi judeţeană, a fost umbrit de un mic eveniment, nesesizat de oameni – ceea ce e foarte bine, dar sesizat de noi, cei care ne ocupăm zilnic de peşteră. Un eveniment care putea să ducă la un mare necaz… Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă lumea intra în panică! Nici nu vreau să mă gândesc. Dar despre ce este vorba: din cauza suprasolicitării reţelei de energie electrică, vorbesc de boxe, staţii şi de toate celelalte, s-a întrerupt curentul electric în momentul în care în peşteră erau oamenii. Aş vrea să se ştie şi nu vreau să ţin secret, instalaţia electrică din peşteră este o improvizaţie. Pentru a putea face lumină în peşteră, asociaţia noastră a cheltuit peste 150 de milioane de lei vechi, dar ceea ce s-a făcut nu este o lucrare care să ţină, deoarece toată instalaţia este im-
O altă problemă terenul de sub cabană
provizată, în sensul că un cablu este luat dintr-o parte şi pus în peşteră, apoi alt cablu la fel şi tot aşa. Practic, în mediul umed al peşterii trebuie o instalaţie de curent electric specială, care să reziste în timp. De aceea, în 2014 o să apelăm şi la primarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi la preşedintele Consiliului Judeţean - Mircea Ioan Moloţ, ca să reabilităm aşa cum trebuie reţeaua de curent electric. Dacă se doreşte ca Peştera Bolii să devină ceea ce începe să devină - şi aici pot să fac
Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342
www.zvj.ro
afirmaţia că centrul de informare turistică a Văii Jiului este şi la Peştera Bolii, unde turiştii veniţi de pe alte meleaguri găsesc afişat cam tot ce trebuie să ştie despre zona noastră turistică şi află pentru prima oară ce se poate vizita în zona noastră, de la Munţii Retezat şi până la Munţii Şureanu şi Parâng şi mai mult decât atât, atunci această problemă trebuie rezolvată. Pe lângă aceasta, ar mai fi nevoie şi de un generator electric care să poată fi folosit în cazuri extreme, de exemplu în momentul în care ai oameni în peşteră şi se ia curentul sau dacă nu se poate un generator, atunci e bună şi soluţia cu un sistem de lumini de evacuare pe bază de baterii, dar şi de o instalaţie de sonorizare care să menţină ambientul şi prin care să se poată face anunţuri şi informări prin toată peştera prin care turistul să fie atenţionat că grupul pleacă, că se sting luminile, sau să i se dea informaţii despre peşteră. Acestea ar fi cele trei probleme tehnice pe care le-am dori rezolvate în 2014”, ne-a mai spus Imre Szuhanek.
La finalul discuţiei, Ovidiu Rizopol ne-a vorbit de o altă problemă, care ţine de primăria din Băniţa şi care se lungeşte de la an la an: „Este vorba de terenul unde noi avem cabana, lângă drumul care vine la peşteră. O micuţă căbănuţă de care avem mare nevoie pentru administrarea peşterii şi pentru organizarea acţiunilor. Este vorba de o bucată mică de pământ şi sper ca cei din primăria respectivă să se ţină de cuvânt şi să rezolve cât mai repede această situaţie. Am înţeles că prin consiliul local s-a trecut hotărârea, dar topografii încă nu şi-au făcut treaba… Aşteptăm în continuare, poate că în 2014 se va rezolva şi această problemă”. Corneliu BRAN
Ziarul Vãii Jiului marţi, 7 ianuarie 2014
Construcţiile speciale
ACTUALITATE 9
intermediul unui sediu permanent în România; persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit europene. Redevenţa pentru exploatarea cărbunelui rămâne la 4% legislaţiei Baza impozabilă este reprezentată de valoarea conBugetele locale din Valea Impozitul pe construcţii strucţiilor existente în patrimoniul Jiului identifică, odată cu speciale contribuabililor la data de 31 decemDacă ne gândim câte construcţii speschimbarea Codului Fiscal de brie a anului anterior, evidenţiată conciale de acest fel există amplasate la 1 ianuarie 2014, noi venitabil în soldul debitor al conturilor turi. Unele taxe şi impozite nu aici, bunuri ale companiilor de sercorespunzătoare construcţiilor, din vicii, Petroşaniul este una dintre cele sunt numai justificate, ci sunt mai norocoase localităţi în acest sens. care se scade: valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruşi o îndreptare a stării de Însă, parcă cel mai norocos este, tofapte pe care edilii locali o tuşi, primarul Gheorghe Ile care va în- ire, modernizare, consolidare, aşteptau de mult timp. Este casa la bugetul local bani mulţi pentru modificare sau extindere pentru
Vor aduce bani în bugetele locale
cazul construcţiilor speciale, cum sunt stâlpii de înaltă tensiune Enel, de exemplu, releele de televiziune, conductele de gaz, transformatoare şi altele. O întrebare şi un răspuns pentru toţi românii:
Anul acesta va fi mai greu? Cu siguranţă...
Cum ziua bună se vede de dimineaţă, şi anul bun se vede de la început. Dar dacă începe numai cu veşti proaste, sigur va fi mai greu pentru toată lumea. Chiar din prima zi a anului, plătim mai mult pentru multe dintre bunuri şi servicii. Dacă nu va curge cu investiţii din bani europeni, guvernarea va fi pusă la zid.
amplasarea construcţiilor speciale ale termocentralei. Până acum, administraţiile locale au plătit sume uriaşe pentru introducerea sistemelor de gaz, electricitate, canalizare sau alte sisteme, pe care mai apoi le-au predat, în sistem gratuit, companiilor private. Este normal şi corect ca aceste companii private să plătească impozit pentru aceste proprietăţi pe care, uneori, le-au dobândit pe nimic şi pe care le folosesc pentru a distribui un produs sau un serviciu pentru care încasează bani de la abonaţi. Vestea bună este că taxele nu vor trece în preţul consumatorului final. Aceste impozitări se practică în Uniunea Europeană. Se va plăti un nou impozit asupra valorii construcţiilor, altele decât clădirile pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit Codului Fiscal. Contribuabili care datorează impozitul pe construcţii speciale sunt: persoanele juridice române; persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin
clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX din Codul Fiscal, de către contribuabil sau proprietar, după caz; valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ teritoriale; valoarea construcţiilor reprezentând terase pe arabil, plan-
taţii pomicole şi viticole conform subgrupei 1.2.9. din grupa 1 a Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/ 2004, cu modificările ulterioare.
Redevenţele pentru exploatările de resurse minerale
O parte din redevenţele pentru resursele minerale vor intra în bugetul local, altele în cel al consiliului judeţean. Se majorează cota redevenţelor cuvenite bugetului de stat, ca urmare a exploatării resurselor minerale aflate sub incidenţa Legii minelor nr. 85/ 2003. Majorarea aplicată va fi de 25% faţă de cotele în vigoare, cu excepţia: (1) cotei de redevenţă pentru exploatarea me-talelor nobile, în cazul cărora majorarea va fi de 50%, respectiv de la 4% din valoarea producţiei miniere la 6% din această valoare; (2) cotei de redevenţă pentru exploatarea cărbunilor în cazul cărora cota procentuală a redevenţei rămâne nemodificată faţă de cota în vigoare, respectiv 4%.
Scutiri pentru proprietarii de terenuri degradate
Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren pentru proprietarii de terenuri degradate sau poluate, neincluse în perimetrul de ameliorare, la solicitarea acestora, cu avizul favorabil al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Alina PIPAN
În primul rând, în Valea Jiului, acolo unde nu s-au scumpit anul trecut, anul acesta impozitele şi taxele locale sunt mai mari. Anul trecut, consiliile locale din Petrila, Petroşani şi Vulcan au stabilit să le ofere cetăţenilor un an de răgaz la majorarea taxelor şi impozitelor locale. Dar de anul acesta nu mai merge aşa, acestea se majorează. Dar nu daţi buzna la ghişee, programul la serviciile locale începe doar de săptămâna viitoare. Pe consumatorul persoană fizică o să-l coste mai mult şi gazele naturale, deoarece din luna aceasta plăteşte 11 lei în plus la fiecare mie de metri cubi. Energia electrică s-a scumpit cu 1 la sută la factură, şi va determina scumpiri ale produselor şi serviciilor cu până la 15 la sută. S-au scumpit ţigările, benzina, cafeaua, băuturile alcoolice, aurul, platina, armele de vânătoare. În mare, toate aceste scumpiri vor tăia în 2014 din bugetul anual al românilor cu aproximativ 450 de lei. Pe an nu pare mult, dar să nu uităm un lucru: îi dăm, iar de luat nu-i mai luăm înapoi niciodată.
Alina PIPAN
www.zvj.ro
10 CULTURĂ
Fantasmele suprarealismului
Cine nu a auzit de Daniel Dăian nu are cum să ştie că acest scriitor devean de 35 de ani a ajuns de curând un punct vizibil pe cerul literaturii. Nu ştiu nici eu cât a publicat el până în 2011, dar o fişă de creaţie pusă la dispoziţia celor interesaţi chiar de autor etalează nu mai puţin de şase cărţi apărute în răstimpul 2011-2013: patru volume de poezie, unul de proză şi unul de teatru. Dintre acestea, trei în 2013! E vorba de Ultimul Dumnezeu (teatru), Jurnalul celor patruzeci şi patru de minute de când sunt viu şi jumătatea dumnezeului femeie. Se vede treaba că Daniel Dăian este protagonistul unor acumulări intensive care, odată ajunse la limita de sus, explodează, pur şi simplu, în felurite focuri bengale poeticeşti. Aproape sumbru de tăcut, scriitorul îşi urmează acum o curbă benefică a destinului: tace, scrie şi publică surprinzătoare producţii literare. Un monolog, în surdină suprarealist, captivant de altminteri, îmi pare a fi recenta lui carte-poem (eticheta nu îmi aparţine), jumătatea dumnezeului femeie. Nu sunt eu cel dintâi care caută fantasme suprarealiste în poezia lui Daniel Dăian. Poetul Aurel Pantea aprecia, într-o intervenţie publică de la sfârşitul lunii noiembrie (la Festivalul „Toamna Bobocului” – n.r.), că Daniel Dăian scrie o poezie antiminimalistă, ceea ce l-ar îndrepta şi
Ziarul Vãii Jiului marţi, 7 ianuarie 2014
spre căutarea unui timbru personal prin (de acum) muzeele imaginare ale poeticilor suprarealiste. Ar fi unul dintre polii creaţiei lui, după mine cel emergent, în timp ce al doilea, în stare de submersiune, este cel postmodernist. O primă aparenţă care ne îndreaptă privirea spre suprarealism ar fi textul-fluviu, sinuos dar de multe ori fulminant, impetuos în pofida crispării, finalmente eliberator al unei interiorităţi contradictorii, care se apropie de faimoasele deliruri ale lui Robert Desnos. Ecartul faţă de poezia minimalistă, un jenant loc comun astăzi, vulgarizator şi sufocat de prozaism, se conturează şi din insistenţa de a-şi defini un spaţiu poetic al său, din interiorul căruia poate vorbi apoi de angelizarea lumii: „orice se poate îngeriza dacă se plăteşte bine/ orice/ chiar şi atunci când se sinucide o floare/ într-un cor de fluturi tandri/ sau la o recoltă de îngeri îmbrăcaţi în păsări” (pp. 16-17). Poetul este dedublat, este bifacial, textul său definindu-se nu numai printr-o polaritate, să zic, a manierei, ci şi prin una de stare, de sub versurile grave, sumbre şi nu de puţine ori crude, tranşante, se insinuează ironia şi pasagere scânteieri de sarcasm. Spaţialitatea poeziei lui Daniel Dăian, la care mă întorc, dobândeşte vizibilitate prin tuşe de culoare – şi mă gândesc acum la un stil aproape fauve – dar şi prin geometrizare. Obsesia
ANUNŢ
Oraşul Aninoasa organizează concurs în data de 16 ianuarie 2014 - proba scrisă şi în data de 17 ianuarie 2014 - interviul, pentru ocuparea funcţiei publice de inspector, grad profesional superior, în cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială al Oraşului Aninoasa, post temporar vacant. Condiţiile de participare la concurs: • Studii superioare de lungă durată cu diplomă de licenţă; • Vechime în specialitatea studiilor minim 9 ani; • Cunoştinţe avansate de operare PC. Bibliografie: • Legea 215/2001 - Legea administraţiei publice locale, republicată cu modificările şi completările ulterioare; • Legea 188/1999(r2) - privind Statutul funcţionarilor publici, republicată cu modificările şi completările ulterioare; • Legea 7/2004 - privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată cu modificările şi completările ulterioare; • Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată cu modificările şi completările ulterioare; • Legea 257/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; • Legea 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată 2012; • Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale. Dosarele de participare la concurs se pot depune la Primăria oraşului Aninoasa în termen de 10 de zile de la data publicării anunţului şi vor cuprinde următoarele acte: • Formular de înscriere; • Copie după actul de identitate; • Copie după diploma de studii; • Copie după carnetul de muncă; • Adeverinţă de vechime începând cu 01.01.2011, până la ora actuală; • Cazier judiciar; • Adeverinţă care să ateste starea corespunzătoare de sănătate. Bibliografia şi actele solicitate pentru dosarul de înscriere la concurs sunt afişate şi la sediul Primăriei oraşului Aninoasa, str. Libertăţii, nr. 85. Informaţii suplimentare la telefon 0254.512108.
www.zvj.ro
culorii este pregnantă, o paletă variată se aşterne frecvent peste rânduri, la început „ca o culoare în surdină” (p.14), dar în curând prin inserţii vii, puternice: „când am descoperit roşul/ tu acopereai cu îmbrăţişarea ta restul odihnit al lumii” (p. 15). Este un cert punct de plecare înspre descoperirea celor căutate prin, cum spune poetul, „un lung monolog Daniel Dăian, citind la Toamna Bobocului, al paşilor”. Şi aşa paşii ascultat cu atenţie de poetul Florin Iaru coloraţi ai iniţierii pot simbolurile voastre/ pentru a le continua, în ciuda oricăror permite să se explice reciproc/ prin opacifieri: „însă/ albastrul nu a ştiut niciodată să-şi înţeleagă afinitate sau contrast/ viaţa este oricum dovedită ştiinţific ca fiind o pe deplin/ seninul rămas după sursă/ de nesfârşite variaţiuni” (p. moarte/ un altfel de ochi în 27). „Nişte manipulatori craşi în ale care atârnă lung privirea unei termenului/ converg sau dimpotrivă se jumătăţi de oră/ un altfel de despart/ conferind textualităţii binestradă” (p. 18). Sarabanda cunoscuta sa fascinaţie” (p. 27). Un acestor „culori de unică succint crez poetic se profilează în folosinţă” merge fauvist, aceste rânduri, poetul fiind aproape să stabilind chiar corespondenţe relanseze una din ideile sinestezice, „până nu i se mai aude avangardiştilor despre cum viaţa culoarea rostogolindu-se”, plonjând depăşeşte arta prin spontaneitate şi „în adâncul limpede al unei ape” ca irepetabil. Cât despre metoda apoi „din orice verde am lua discuţia textualizării, aceasta îl poate plasa pe asta/ eu nu am dreptate în tine/ cum Daniel Dăian în siajul postmodernist al tu/ nu ai fost niciodată astăzi” optzeciştilor. Textul acesta, „un (p. 25). Exemplele se apropie de discurs poematic” aşa cum a mai fost abundenţă: „şi cum ţi-aş pune în sete numit, se naşte nu atât dintr-o luptă o farfurie cu roşu/ dacă ai avea chip” între cuvinte (ca la Henri Michaux, de (p. 27); „foarte rar poţi afirma că ai culoarea potrivită/ lângă tine” (p. 32); pildă), ci din „toate războaiele duse cu propriile cuvinte”, cu un „apoi/ un gram de linişte/ şi culmea de oameni/ din care s-a născut puţinul deznodământ incert: cuvinte „care au fost pierdute sau rătăcite în alte bumerang de carne/ mi-a răspuns că conflicte” (pp. 47-48). Poetul se autoeste doar numele meu/ care învinge reperează în căutarea propriului moartea oricărui albastru” (p. 43); limbaj, căutare nu ferită de excese şi „înoată dezbrăcată în singurătatea eşecuri. Un text în care „poeticul are oricărui bărbat/ şi inventează culori/ e cea mai albastru din poemul acesta” gustul lui”, se alimentează pe sine, se metamorfozează, îşi schimbă decursul (p. 67) etc. Nu în van „ne putem de la o pagină la alta, imaginea reconsidera de n ori pe zi toate recurentă a meduzei confirmându-i culorile”, deoarece „la rândul lor şi capacităţile proteice. Căutarea culorile sunt arme/ cu trei patru propriului eu prin scris („nevoia mea tăişuri” (p. 45); arme, modalităţi expresive convocate pentru edificarea nu este de ei/ ci de propria identitate/ am nevoie de mine”, p. 37) propriului univers poetic. De face parte dintr-o cazuistică a inasemenea, o funcţie de edificare trospecţiei prin poetic: „şuvoaiele de exercită şi geometrizarea, liniile şi evadări/ până la starea cea dintâi/ punctele, uşile şi porţile: „când am când mă privesc cu atenţie înăuntru/ urlat toate formele geometrice/ care dar nu văd nimic” (p. 38). Apropiininvadau duminicile obsedate de du-se de sondarea inconştientului, întrebări” (p. 59). poetul explorează şi stări hipnotice, Discursul poetic este adesea sibilinic, totuşi simulate: „când mă prefac că aleatoriu încifrat, şi pentru faptul că dorm/ nimeni nu-şi dă seama că ţin un el este lăsat să curgă cu o singur ochi deschis/ în enormitatea spontaneitate nereprimată. Acest instantaneism al spunerii, prin care un chipului” (p. 39). Uşile şi porţile, ale căror imagini sunt limbaj natural – vreau să spun: care de asemenea recurente, sugerează vine neelaborat, direct din starea poetică – se combină cu clişee verbale metonimic intromisiunea în Dumnezeu şi în femeie, dar vorbind despre adesea răsturnate, luate în răspăr, poate evoca dicteul automat (écriture încarnarea profană a Dumnezeului lui Daniel Dăian prin iubire trupească automatique) al suprarealiştilor. pătrundem în zona tematică a cărţii, Poetul însuşi promite să nu mai scrie „atât de orbeşte”, tatonând hazardul: despre care s-a vorbit deja pertinent în câteva rânduri. Mă voi mulţumi, „aceasta este o scriitură de o singură după aceste tentative de analiză a persoană/ ştiu că ţi-am promis să nu discursului poetic, să citez în final mai scriu atât de orbeşte/ despre nişte versuri care ar putea fi aşezate, cuvinte şi arbori/ pentru că fără drept de apel, pe frontispiciul deranjează pe unii/ care şi-au atins volumului: „oricum am f i/ jumătatea nivelul existenţei” (p. 37). Este o dumnezeului meu a fost întotdeauna/ modalitate a lui Daniel Dăian de a textualiza pentru a lansa nişte petarde femeie” (p. 66). Poezia lui Daniel Dăian, cel puţin cea din jumătatea poetice împotriva surdităţii unui dumnezeului femeie, este efectiv o Dumnezeu care refuză să se revelaţie! încarneze: „am grupat tematic Ioan LASCU
Ziarul Vãii Jiului
PUBLICITATE 11 HOROSCOP
marţi, 7 ianuarie 2014
ANGAJĂRI
SC SUCCES NIC COM SRL angajează personal pentru punctele de lucru din Petroşani şi Lupeni, în domeniul lucrător gestionar cu experienţă în comercializarea produselor şi preparatelor din carne. Relaţii la telefon: 0254.561470 sau 0722.372314
Berbec (21 Mar - 20 Apr) Valabil pentru vineri - 10 ianuarie 2014
Ai tendinţa de a o face pe justiţiarul şi să lupţi vehement pentru drepturile tale sau ale altora mai puţin norocoşi, numai că lupta ta pentru dreptate se poate solda cu un conflict şi mai puternic.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Eşti cam neglijent cu banii, având impresia că, dacă în acest moment ai nişte sume la dispoziţie, aşa o vei duce şi de acum înainte, dar banii se termină la un moment dat, nu uita!
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Angajez 3 frizeri cu experienţă, băieţi şi fete, cu vârsta minimă 25 de ani, persoane sociabile, serioase şi cu aspect fizic plăcut pentru salon frizerie. Se acordă carte de muncă, bonus din încasări şi un mediu de lucru modern şi lipsit de stress. CV-urile se trimit însoţite de poze la adresa de mail salonfrizeriata@yahoo.ro, urmând a fi selectate persoanele care corespund criteriilor de angajare.
Restaurantul Valahia Lupeni angajează în condiţii avantajoase barmani / ospătari, preferabil din Vulcan, Lupeni sau Uricani (pentru Vulcan şi Uricani se asigură transport). Relaţii la telefon 0769.299301.
Frumuseţea vieţii se vede şi în lucrurile cele mai mărunte, deci nu pretinde de la cei dragi gesturi ieşite din comun.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
PIERDERI Pierdut Certificat Constatator al SC ALINDOR PRODCOM SRL, cu sediul în Petroşani, str. Aviatorilor, hala Dacia, nr. 2, jud. Hunedoara, J20/215/1995, CUI RO7773844. Se declară nul. Pierdut Certificat Constatator al societăţii Indelectro SRL Petroşani, CUI RO2135020. Se declară nul.
ÎNCHIRIERI
Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi/ maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere. Relaţii la telefon 0767.806804 Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0767.806804
IMOBILIARE Schimb apartament cu 2 camere la parter cu apartament similar sau cu 3 camere la etajul 1, 2 sau 3, Petroşani. Relaţii la numărul de telefon: 0769.712756. Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800
Vând apartament 3 camere + 2 boxe, Lupeni, zona Braia, central, pe Tudor Vladimirescu, exact lângă Piaţa Cina, pretabil privatizare (boxă la stradă), stare bună, spaţios. Telefon 0753.058425; 0766.728688
Vând teren şi casă P+1 în Tg.-Jiu, strada George Coşbuc, nr. 2A, realizată şi finisată în 2000 cu toate utilităţile: apă, gaze, canal, izolaţie termosistem şi termopane. Suprafaţă teren 800 mp, deschidere la stradă de 50 mp. Anexe: beci suprafaţă de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preţ negociabil. Telefon 0727.874449
Trebuie doar să ai un pic de curaj să faci un pas în faţă şi succesul tău e asigurat. Totul depinde doar de un îndemn din interior de a lăsa modestia sau emotivitatea deoparte.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Eşti invitat să te alături unui grup mai larg de persoane care are un scop foarte bine definit. Ai şi tu acelaşi interes, ca atare nu încerca să lupţi de unul singur, ci ar fi bine să te asociezi cu ei.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Ai cu cine colabora astăzi, deci alătură-te acelor oameni care îţi inspiră încredere şi tonus bun. Există mai multe persoane în preajma ta care au ceva de oferit.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Ceva n-a ieşit tocmai bine şi eşti gata să aluneci într-o zonă sumbră, dar nu te lasă prietenii! Ei simt imediat că se întâmplă ceva cu tine şi te înconjoară cu toată atenţia lor.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Reuşita zilei vine de la şcoală sau de la serviciu. Acolo ai şansa de a te remarca într-o lumină nouă ce va atrage spre tine admiraţia şi aprecierile celor din jur.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Toate ar trebui să-ţi meargă de minune azi, pentru că prinzi un val ascendent care te duce direct la ţelurile tale cele mai importante.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Cineva deţine controlul unei acţiuni în care eşti direct implicat, dar depinzi întru totul de deciziile sale.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Ai multe de făcut în această zi, dar oricât te-ai strădui să îţi asumi atâtea sarcini, nu vei putea termina totul acum.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Discuţiile dintre persoane aflate la distanţă mare de ani ajung într-un punct sensibil. Acum depinde din ce tabără faci tu parte.
www.zvj.ro
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
12 ACTUALITATE
Agenţii de la Rutieră vă sfătuiesc
Să circulaţi cu mare grijă pe porţiunea de şosea din preajma Termocentralei Paroşeni!
În capcana poleiului sau a carosabilului umed care se instalează pe porţiunea de şosea aflată în vecinătatea turnurilor de răcire de la SE Paroşeni cad nu doar automobilişti care nu au mai trecut prin zonă, ci şi din aceia care circulă frecvent venind de la Vulcan sau dinspre Lupeni. Frecvenţa numărului
de accidente rutiere care se petrec pe acest tronson al DN 66A este cauzată indiscutabil de motive care, de cele mai multe ori, pot fi imputate numai şi numai conducătorilor de autovehicule. Din constatările agenţilor de la Formaţiunea de Poliţie Rutieră din Vulcan, pe primul
marţi, 7 ianuarie 2014
Vulcan
De Bobotează apa sfinţită se dă gratis
Dacă nu ar fi fost data din calendar, ai fi spus că lumea adunată ieri, în jurul orei amiezii, în faţa bisericilor ortodoxe din Vulcan a venit să ia paşte, iar nu apă sfinţită la Bobotează.
Deşi slujba de sfinţire
a apei nu s-a ţinut concomitent la toate sfintele lăcaşuri, nu am văzut ca
oamenii să fugă de la o biserică la alta, aşa cum mai fac unii la sărbătoarea Învierii Domnului. Credincioşii au aşteptat liniştiţi până când părintele a terminat slujba ţinută în biserică, pentru ca, apoi, să purceadă la cea de sfinţire a apei care umplea ochi căldările şi butoaiele din plastic.
Deşi nu s-a împărţit
în peturi personalizate, aşa cum am văzut la televizor că se face la marile case bisericeşti, apa sfinţită a ajuns pentru toată lumea şi s-a dat gratis. Unii au profitat de acest din urmă aspect şi s-au dotat cu peturi la doi litri şi jumătate. Mă mir că nu au venit cu
La Catedrala „Sfântul Ierarh Nicolae”
găleata după ei. Pentru că, se ştie, poţi să iei şi numai o cană de apă sfinţită pe care, pe măsură ce foloseşti din ea, nu trebuie decât să completezi cu apă de la robinet, ea menţinându-şi, pe mai departe, harul sfânt. Gheorghe OLTEANU
Slujbă de Bobotează
În prezenţa a sute de credincioşi, ieri, Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, a săvârşit, la Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae” din Deva, slujba de Bobotează.
Preasfinţitul Părinte Gurie a amintit tuturor credincioşilor prezenţi despre misiunea pe care o avea Sfântul Ioan Botezătorul care propovăduia pocăinţa pentru dobândirea Împărăţiei cerurilor, spunând în cuvântul
de învăţătură că: „a te pocăi înseamnă a te dărui în totalitate lui Dumnezeu şi a împlini în viaţă cele plăcute Lui”. La final, Preasfinţitul Părinte Gurie, împreună cu întreg soborul de preoţi şi diaconi, a ieşit în procesiune în curtea catedralei unde a săvârşit slujba de sfinţire a aghiasmei celei mari. Mihaela PETROŞAN
loc se află viteza, urmată de ignorarea stării carosabilului pe care îşi conduc maşinile.
În consecinţă,
poliţiştii de la Rutieră le reamintesc conducătorilor auto că, în sezonul rece, pe tronsonul de şosea aflat în vecinătatea turnurilor de răcire ale Termocentralei Paroşeni pot da oricând peste carosabil umed sau acoperit cu polei. Pentru a evita consecinţele nedorite, ei îi îndeamnă pe cei aflaţi la volan să ţină seama de restricţia de viteză impusă de indicatoarele rutiere plasate pe marginea şoselei, să conducă prudent şi să menţină o distanţă regulamentară faţă de autovehiculele care circulă în faţa lor.
Gheorghe OLTEANU
www.zvj.ro
facebook.com/ziarulvaiijiului