1357

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Reţeta falimentului, by Ilie Botgros:

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5010 lei 1$ = 3,2990 lei 1₤ = 5,4134 lei

miercuri, 8 ianuarie 2014 Anul VII nr. 1357 12 pagini Preţ: 1 leu

Ex-primarul oraşului Aninoasa a decontat protocoale de sute de milioane de lei vechi anual. Fără să ştie, aninosenii au plătit vin, bere, vodcă, coniac, ţigări Kent şi sute de porţii de ciorbă, ceafă de porc, şniţele şi frigărui pentru Botgros şi invitaţii săi! Iată documentele!

În tabelul preliminar de creanţe al Unităţii Administrativ Teritoriale – Oraşul Aninoasa sunt enumeraţi 33 de creditori ai administraţiei locale, datoriile cifrându-se la peste 54,63 de miliarde de lei vechi. Peste 34 de miliarde de lei reprezintă ratele, dobânzile şi penalităţile neachitate la creditul pe care exprimarul Botgros l-a angajat, în numele administraţiei locale, dar a uitat să-l mai plătească. La respectivul credit, contractat în anul 2006, începând cu anul 2010 şi până la încheierea mandatului său de tristă amintite, la mijlocul anului 2012, dl. Botgros n-a mai achitat niciun leuţ.

Chiar dacă a îndatorat... ...administraţia locală până-n buza insolvenţei, asta nu l-a împiedicat însă pe ex-primarul Botgros să bage în contabilitatea administraţiei publice locale, anual, facturi de sute şi sute de milioane de lei pentru protocol şi cazări. Numai între 2007 şi 2009, ca un exemplu, facturile de grătare, mici, cefe, şniţele, vodcă, bere şi ţigări de la chiolhanurile lui Botgros au totalizat 28.638,64 de lei.

Cunoaştem că, pentru că în perioada ianuarie 2011 – iulie 2012 a ridicat din fonduri publice suma de 1,6 miliarde de lei vechi, bani pe care nu i-a returnat administraţiei publice locale, dar nici nu a depus documente justificative cu privire la

destinaţia acestora, dl. Botgros a fost reclamat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani încă de la finele lunii ianuarie 2013. Cum n-am aflat ca Primăria Aninoasa să-şi fi recuperat banii, am dedus că activitatea de cercetare a d-lui Botgros ori stagnează, ori nici măcar nu a început.

SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă şi tâmplar mobilier PAL. Relaţii la telefon 0751.199100.

Vom da,... ...în cele ce urmează, câteva exemple de achiziţii şi note de plată introduse, cu un tupeu inimaginabil, de către dl. Botgros în contabilitatea Primăriei oraşului Aninoasa.

Este lesne de dedus că respectivele achiziţii n-aveau nici în clin, nici în mânecă cu obiectul muncii administraţiei, fiind total inoportune în condiţiile în care oraşul ajunsese să se împrumute la bancă pentru a supravieţui. E lesne de dedus că niciun şef a cărui firmă e datoarea vândută nu stă, pe banii societăţii, la birt până la 6 dimineaţa. D-lui Botgros, însă, i-a cam plăcut. În 4 octombrie 2006, Primăria Aninoasa a cumpărat 5 baxuri de Coca Cola la un litru,

5 baxuri de Cappy la 1,5 litri, 2 baxuri de Coca Cola şi Cappy la 2 litri, un bax de Poiana Negri la 2 litri, 3 baxuri de Dorna la 0,5 litri, un bax de Izvorul alb la 0,5 litri, 36 de Jacobs la 500 de grame, 2 baxuri de zahăr la plic, 4 baxuri de Fanta la 2 litri, 40 de tablete de ciocolată Poiana şi Africana, plus 36 de Jacobs la 250 de

grame. La ce i-au folosit, oare, domnului Botgros 27 de kilograme de cafea Jacobs?

Posibil că, în aşteptarea falimentului, dl. ex-primar a preferat dimineţile brăzdate de puterea Alintaromei. Sau, poate, respectiva cantitate de cafea şi răcoritoare i-a fost de mare folos în data 21 octombrie 2006, ziua căsătoriei uneia dintre fiicele sale. În 20.10.2006,... ...Jieţ Comimpex SRL a facturat Primăriei oraşului Aninoasa protocol (adică mâncare şi băutură) în valoare de 995,80 de lei.

Conform notelor de plată, 4 la număr, anexate facturii, cel mai mult s-a consumat în data de 4.10.2006. Când invitaţii d-lui Botgros au băgat la maţ ciorbe, cu smântână şi ardei, grătare cu cartofi prăjiţi şi salată. Pe lângă pâine, dacă tot a fost din banii aninosenilor, s-a mai servit coniac, cafea, apă, ţigări şi vin. De 45 de lei butelia.

Exemplele continuă. În 16.08.2007, Jieţ Comimpex SRL a facturat Primăriei oraşului Aninoasa servicii de cazare şi protocol în valoare de 8.779,45 de lei, din care numai mâncarea şi băutura au costat 4.327,45 de lei. S-a dormit, aşadar, la fel de mult cât s-a mâncat şi s-a băut. În 17.06.2008, Jieţ Comimpex SRL a facturat Primăriei oraşului Aninoasa protocol (adică mâncare şi băutură) în valoare de 2.716,60 de lei. Conform notelor de plată, 6 la număr, anexate facturii, cel mai mult s-a consumat în data de 11.06.2008. Când invitaţii d-lui Botgros au băgat la maţ de aproape 12 milioane de lei vechi. În luna decembrie 2008,... ...localul preferat al d-lui Botgros a facturat Primăriei oraşului Aninoasa protocol (adică mâncare şi băutură) în valoare de 1.116,60 de lei. Conform notelor de plată, 7 la număr, anexate facturii, cel mai mult s-a consumat în data de 13.12.2008. În perioada 2008 – 2011, hotelul Onix, aparţinând – la acea vreme – CNH SA, a emis zeci de facturi de cazare şi masă către Primăria Aninoasa. Conform facturii nr. 16 din 12.06.2011, cel mai mult s-a consumat în zilele de 10, 11 şi 12.06.2011. Când, pe banii primăriei, un număr de 9 persoane au consumat de 2.142,48 de lei. Asta în timp ce Primăria Aninoasa nu mai plătea, de peste un an de zile, ratele la creditul contractat de la BCR. Din meniurile alese... ale primarului faliment am reţinut: ciorbă de burtă, grătar, salată, coniac, apă

minerală, cafea, vin, ceafă de porc, cartofi pai, şinţel de pui, ţigări (în mod exclusiv Kent), ficăţei, păstrăvi, ciorbă de văcuţă, mujdei, nectar, spaghete...

Un episod memorabil... ...este cel al unui Revelion organizat cu funcţionarii administraţiei publice locale.

Pentru a participa la Revelion funcţionarii au pus câte o sumă, de 60 de lei de persoană, banii fiind înmânaţi primarului Botgros. Surpriza a apărut în luna ianuarie, cam pe la Sfântul Ion.

Când, deşi funcţionarii plătiseră deja meniul, factura de protocol de la Revelion a apărut şi în contabilitatea administraţiei locale, de unde a şi fost achitată. V-aţi prins?

Cătălin DOCEA

Ziarul Vãii Jiului

2 ACTUALITATE

miercuri, 8 ianuarie 2014

De la 1 ianuarie 2014 minele din cadrul CEH şi-au schimbat firma de pază

Firma bucureşteană „Lux Guard” a fost înlocuită cu firma deveană „Compact Security” De la 1 ianuarie minele care fac parte din Divizia Minieră din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt păzite de către firma SC Compact Security SRL Deva, în detrimentul fostei firme de pază care a asigurat acest serviciu în 2013, este vorba de firma „Lux Guard”.

„Noi, anul trecut în primăvară, am încheiat un contract pe şapte luni, cu

posibilitatea de prelungire şi în anul următor. Clauza de prelungire nu s-a mai aplicat şi anul acesta am încheiat contractul cu firma de pază din Deva.

Nu putem spune că am fost nemulţumiţi de serviciile firmei din Bucureşti, dar aşa am stabilit că cel mai bine e ca firma din Deva, care asigura paza şi la celelalte trei mine care nu fac parte din complexul energetic, să facă acest serviciu şi pentru minele noastre”, ne-a declarat Nicolae Drăgoi, dir. gen. adj. în cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Chiar dacă di-

rectorul nu ne-a spus prea mult despre motivele despărţirii, intuim aici că acest „divorţ” s-a făcut şi pe fondul nemulţumirii angajaţilor firmei „Lux Guard”, care în 2013 au semnalat de mai multe ori anumite întârzieri privind plata salariilor la timp, condiţiile de muncă şi echipamentul, precum şi faptul că orele suplimentare nu sunt plătite cum trebuie sau chiar deloc în anumite cazuri, fapt ce a atras atenţia şi altor instituţii abilitate, inclusiv a ITM Hunedoara.

Corneliu BRAN

Ieri guvernul a aprobat modificările la implementarea normelor de la „Prima casă”

Creditele se vor acorda de acum doar în lei

Ieri, în şedinţa de guvern, au fost adoptate o serie de modificări aduse la Programul „Prima casă”. Cea mai importantă este aceea că creditele vor fi acordate de acum doar în lei.

Finanţatorii care au optat pentru reutilizarea plafonului în condiţiile împărţirii riscurilor şi pierderilor între finanţator şi stat au obligaţia de a consuma plafonul reutilizat până la data de 31 decembrie 2013. Diferenţa rămasă neutilizată la data de 31 decembrie 2013 va fi realocată.

Pentru anul 2013 se propune suplimentarea plafonului garanţiilor cu 1 miliard de lei, din care 300 milioane lei sunt destinate pentru achiziţia locuinţelor construite de Agenţia Naţională pentru Locuinţe, în scopul valorificării stocului de locuinţe ANL existent, iar garanţiile se vor acorda numai în monedă naţională şi se vor plăti în monedă naţională.

Daunele parţiale produse locuinţelor achiziţionate sau construite în cadrul programului, pentru despăgubirile a

La Vulcan

căror valoare este de până la 20% din suma asigurată, fără a depăşi echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro, caz în care societatea de asigurare va efectua plata direct către proprietarul locuinţei, căruia îi revine obligaţia de a readuce locuinţa în starea existentă la momentul încheierii poliţei de asigurare.

Schimbarea locuinţei, în cazul în care aceasta nu este corespunzătoare din punct de vedere calitativ, este şi ea prevăzută în modificările aduse Programului Prima Casă. Şi la Uricani „Finanţatorul îşi va exprima acordul, fie în numele şi contul statului, fie în nume şi cont propriu, pentru înlocuirea garanţiei instituite în cadrul programului dacă locuinţa achiziţionată iniţial este sau, după caz, a devenit improprie cerinţelor de locuit ale unei persoane sau Creşterea numărului de furnizori de energie familii datorită constatării viciilor ascunse sau electrică pe piaţa energiei este în beneficiul ca urmare a producerii unui risc asigurat”.

Alina PIPAN consumatorului direct.

Iluminatul public mai ieftin

se achită în momentul semnării contractului de închiriere. Prevederea de la articolul 3 al hotărârii le are în vedere pe persoanele care solicită teren pentru folosinţă în scopuri agricole. Astfel, în limita suprafeţelor disponibile, prioritate au a) persoanele care au mai folosit terenul şi b) persoanele care au amenajat terenul.

Cine vrea pământ îl poate închiria

Vulcănenii care au mai închiriat terenuri agricole sau care au de gând să facă asta în anul în curs trebuie să ştie că tot ce-i reglementat de acest aspect este prevăzut în hotărârea de consiliu local prin care s-au stabilit taxele de închiriere a unor asemenea terenuri.

0,079 lei/ mp/ an teren arabil, 0,046 lei/ mp/ an teren fânaţ şi 0,360 lei/ mp/ an teren ocupat de curţi-construcţii (aferente caselor de colonie).

Ce se întâmplă

Nu-i niciun bai

dacă nu au apucat să citească hotărârea aceasta. Ea nu-i mare, aşa că tot ce-l interesează pe posibilul solicitant poate fi găsit în acest articol. În primul rând este de reţinut, aşa cum se spune la articolul 1 al hotărârii, că taxele sunt diferenţiate pe categorii de folosinţă a terenului:

)

Ziarul Vaii Jiului

Ce trebuie reţinut

mai departe este că, în privinţa chiriilor datorate pentru folosinţa unor astfel de terenuri, acestea Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

în cazul în care, pentru un teren, există mai multe solicitări, iar persoanele nu sunt dintre cele care au prioritate conform articolului 3? Situaţia este rezolvată de articolul 4 al hotărârii în care spune negru pe alb că, în acest caz, se va organiza licitaţie publică în condiţiile legii.

Gheorghe OLTEANU

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380; 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

Dacă pentru consumatorul fizic este mai greu să-şi aleagă furnizorul deocamdată, din cauza monopolului local asupra reţelei de distribuţie, pentru administraţiile locale situaţia este alta. Însă, indirect, acest lucru ne afectează şi pe noi, cetăţenii. Dacă facturile noastre la curent s-au scumpit, ale primăriilor se ieftinesc.

Primăria Uricani este o altă primărie care a obţinut, după negociere, o reducere a costului iluminatului public cu 20 la sută faţă de anul precedent. Adică, din bugetul local se vor cheltui mai puţini bani pentru iluminatul public, bani care vor fi utilizaţi pentru alte proiecte. Încă de acum doi ani, primarul Dănuţ Buhăescu a început un plan de reducere a cheltuielilor la energie, prin schimbarea lămpilor de iluminat public cu unele cu putere mai mică. Acest lucru s-a reflectat rapid în costul facturii. Acum reducerea acestui cost s-a făcut prin negociere cu furnizorul.

O altă primărie care plăteşte de anul acesta un preţ mai bun la energia electrică este Primăria Petroşani. Aceasta, în urma licitării contractului de energie electrică, a obţinut un preţ cu 31,2 la sută mai ieftin ca cel de anul trecut.

Alina PIPAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

miercuri, 8 ianuarie 2014

Este momentul investiţiilor în centrele de colectare a laptelui

3

În Valea Jiului şi localităţile rurale limitrofe nu există niciun centru de colectare a laptelui Cu toate că la Baru Mare funcţionează de mai bine de un an o fabrică de lapte sub sigla TED, laptele şi produsele din lapte pe care le achiziţionăm nu sunt din producţia locală. Acesta este importat, în marea lui majoritate, din străinătate. Patronul fabricii spunea că laptele ce ajunge să fie comercializat trebuie musai să fie preluat din ferme autorizate. Local, ferme autorizate sunt doar la Pui şi la Haţeg.

Deoarece producătorii individuali nu au un mod de colectare conform standardelor europene, de la 1 ianuarie nu mai au voie să comercializeze laptele şi produsele din lapte în pieţe, dacă nu demonstrează că producţia se face conform regulilor europene. Este, aşadar, momentul investiţiilor în centrele de colectare. Sau această măsură este tardivă, având în vedere că din 2015 se elimină cota naţională de lapte la nivelul UE?

Prin măsura de limitare a ţăranilor pe piaţa liberă a laptelui se ajută sau nu micii investitori?

Este evident, prin măsurile de subvenţionare ale APIA, agricultorii au investit în mărirea turmelor de oi, vaci şi capre. Însă, acest lucru nu s-a reflectat în procesul de colectare a laptelui crud. Din 2007 până în 2011, creşterea ponderii laptelui crud importat a fost de la 3,6% în anul 2007 la 8,2% în 2011. Deci, măsurile interne am putea spune că au fost în detrimentul colectării laptelui de la exploataţii şi centre de colectare din ţară. Producătorii au crescut numărul capetelor de bovine din ferme, însă au scăzut cantitatea de lapte crud colectat, semn că aceştia au refuzat să predea laptele către centrele de colectare, la un preţ mic, preferând afacerile de familie. Se cunoaşte că familiile de oieri sunt unele dintre cele mai înstărite, dar nu pentru că ar

avea contracte cu centrele de colectare. Cantitatea totală de lapte crud colectat pentru procesare de pe piaţa locală s-a redus în perioada 2007-2011 cu 17%.

Producătorilor cu doar 2 sau 3 capete de bovine sau ovine nu le va conveni să mai ţină animalele, dacă nu vor putea să vândă surplusul de lapte. Iar cei cu mai multe animale, ori vor accepta un contract cu centrele de colectare, pentru cota individuală de lapte, ori vor investi personal în modernizări. Este, practic, momentul în care investitorii pot să-şi bage banii în sistemele de colectare, mai ales pe piaţa din judeţul nostru, unde centrele de colectare a laptelui se pot număra pe degetele de la o mână. Investiţiile în centrele de colectare sunt mici în comparaţie cu alt tip de afaceri, iar profitul destul de mare. Producătorii îşi vând cota individuală de lapte pentru vânzări directe la preţul maxim de 1 leu pe litru, dar cei care au declarată cota de lapte la 4500 de litri, au preţuri şi mai mici decât atât. Însă, producătorii mici nici nu vroiau să audă de preţuri atât de mici pentru laptele colectat. Acum vor fi nevoiţi să facă un compromis. În 2014 vor exista şi fonduri europene pentru agricultură, iar accesarea lor pentru implementarea centrelor de colectare se va putea realiza fără probleme. Dar anul 2014 va fi decisiv pentru acest tip de investiţii. Din 2015 producţia externă va sufoca practic producţia internă, pentru că se renunţă la cota naţională.

Producătorii de lapte interni vor intra practic sub „ocupaţie străină”

Sistemul cotei de lapte este folosit în momentul de faţă de Uniunea Europeană pentru regularizarea (limitarea) producţiei de lapte şi a produselor lactate. Adică, o ţară anume poate pune pe piaţă doar un anumit număr de tone de lapte şi produse lactate pe an,

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

pentru eliminarea taxelor mari de stocare, de peste 40 la sută din cheltuielile UE pentru agricultură. Liberalizarea pieţei va însemna o producţie mai mare în ţările nordice care au deja sistemele de producţie, colectare şi export puse la punct. Practic, marii producători vor sufoca afacerile producătorilor locali, care vor trebui să vândă sau să piardă în detrimentul importului. Liberalizarea pieţei laptelui se va întâmpla exact de anul viitor, din 2015. Deci, apare întrebarea: mai merită ori nu o investiţie în centrele de colectare a laptelui, dacă pieţele vor fi invadate de producătorii externi. În plus, proprietarii de animale din ţară vor fi nevoiţi să accepte preţul de preluare al laptelui impus de piaţa europeană, sau să iasă din joc.

Există o diferenţă pe piaţă între producţia de lapte procesată şi cea livrată direct pe piaţă

Eliminarea cotei de lapte va duce la un dezechilibru al producţiei europene. Cota de lapte este cantitatea de lapte şi produse din lapte pe care un producător de lapte o poate livra sau comercializa într-un an de cotă fără a-i fi impusă o taxă. Există două tipuri de cotă: cea pentru livrări şi cea pentru vânzări directe. Un producător

În atenţia

poate deţine ambele tipuri de cotă, dar cota care face obiectul monitorizării de către cumpărători este cota pentru livrări. Începând cu 1 ianuarie este interzisă livrarea la centrele de colectare sau punerea pe piaţă a laptelui crud care nu respectă criteriile de calitate şi igienă prevăzute de legislaţia Uniunii Europene referitoare la numărul total de germeni şi celule somatice.

Datele oficiale arată că doar 22% din producţia de lapte este valorificată către fabricile de procesare, 39% este reprezentată de consumul familial, 29% este livrat direct pe piaţă, iar 10% este consum tehnologic. Deci măsura limitării livrărilor directe ar trebui să însemne creşterea producţiei laptelui procesat. În ţară sunt doar 223 de unităţi de procesare lapte şi produse lactate. Pentru a proteja piaţa internă după 2015 se propune includerea „Pachetul laptelui”, destinat fermelor cu cel puţin 20 de vaci, prin proiecte cu sprijin financiar, precum şi menţinerea subvenţiilor pentru zonele defavorizate.

Alina PIPAN

Corpului de Control al Primuluiministru Au trecut 84 de zile de când, la nivelul Diviziei Miniere a Complexului Energetic Hunedoara s-a dispus verificarea pontajelor fictive de care a beneficiat, în luna august 2013, dl. Nica Petre, fost inspector social, actualmente inginer, adjunct şef de sector la mina Lupeni.

Au trecut 50 de zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe larg şi cu documente, existenţa unui fals în declaraţiile de avere ale d-lui Nica Petre.

Au trecut 28 de zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe scurt, existenţa pontajelor fictive.

Au trecut două zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe larg cu documente incendiare şi 100% adevărate, existenţa pontajelor fictive la nivelul Diviziei Miniere a Complexului Energetic Hunedoara.

www.zvj.ro

4

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

miercuri, 8 ianuarie 2014

Gimnaste hunedorene,

Daniel Cojocaru:

Gimnastele Andreea Munteanu şi Andreea Iridon de la CNS Deva, călite şi pe la CSŞ Petroşani, au fost printre laureatele de final de an ale anchetei efectuate de site-ul Gymnet.org.

Fost jucător al echipei de rugby Ştiinţa Petroşani, Daniel Cojocaru împlineşte luna aceasta 27 de ani şi are un mare dor: rugbiul.

În topul internaţional

Cele două sportive componente ale Lotului Naţional au fost pe primele două locuri în ierarhia internaţională a junioarelor pe anul 2013, ca urmare a prestaţiilor la întrecerile europene, dar şi la alte competiţii internaţionale. În plus, Andreea Iridon se află pe locul secund şi la categoria „Revelaţia anului”, după americanca Simone Biles, dar înaintea Roxanei Popa (Spania), Ilariei Keslin (Elveţia) sau Gabriellei Jupp (M. Britanie).

Rugby

Marian Sabău, ochit de campioană Marian Sabău, un alt jucător talentat şi fost om de bază în trupa pregătită de Alexandru Lupu, dar la serviciile căreia Ştiinţa a renunţat, va da probe de joc la nimeni alta decât actuala campioană a României, Timişoara, formaţie ce a câştigat Superliga în sezonul trecut.

La echipa din Banat mai evoluează un alt jucător din Valea Jiului, Gigi Militaru.

„Mi-e dor de rugby”

Încă din vara trecută, când s-a despărţit de Ştiinţa, Cojocaru nu s-a mai întâlnit cu balonul oval. „În ultima vreme am jucat doar fotbal. Îmi este dor de rugbi, dar deocamdată aştept să văd ce se întâmplă. Am avut o ofertă de la Cluj, dar nu s-a concretizat. La Ştiinţa m-aş întoarce doar dacă ar fi o altă conducere tehnică”, spune jucătorul cu numeroase selecţii la loturile naţionale, dar şi cu un campionat de rugby în 7 la activ.

Mai mult decât atât, cel mai bun marcator al Ştiinţei Petroşani în sezonul trecut este chiar Daniel Cojocaru, la serviciile căreia conducerea a renunţat vara trecută. Cojocaru se află pe primul loc cu 9 eseuri, urmat de un alt jucător la care Ştiinţa a renunţat, Cătălin Sabău.

Fotbal

Englezii - cu ochii pe noi

Pentru rubrica săptămânală „Knowledge", englezii de la „The Guardian" au căutat în arhive pentru a găsi cel mai strâns clasament din toate timpurile.

Ediţia 1983-1984 a Ligii a III-a din România a reuşit să intre în istoria fotbalului mondial pentru cea mai strânsă competiţie pe parcursul unui sezon. Formată din 16 echipe, distanţa dintre primul loc, deţinut atunci de Mureşul Deva, şi ultimul loc, ocupat de Minerul Aninosa, a fost de doar 10 puncte.

Dar, dacă nu luăm în calcul prima poziţie, cea care asigura promovarea, diferenţa între locul

doi şi locul 16 (retrogradabil) a fost de doar 3 puncte. Mai mult, Minerul Ghelari, ocupanta locului 15, ultimul retrogradabil, a căzut în Liga a IV-a, deşi avea acelaşi număr de puncte cu poziţia a şaptea, adică 29 de puncte.

Dife/renţa a fost făcută de golaveraj.

În topul federaţiei

Încă un sportiv din judeţ

Fără doar şi poate că anul 2013 a fost anul sportivilor din judeţul Hunedoara şi, implicit, din Valea Jiului.

După plasarea în topuri a sportivilor din Vale, popicarul Dorin Virgil, gimnasta Ştefania Stănilă, atleta hunedoreancă Florentina Marincu, a venit rândul unei alte sportive din judeţ să fie în top. Multipla campioană Andra Daniliuc de la clubul Heian Deva este pe lista celor mai buni sportivi ai anului în cadrul Federaţiei WKC. Karatista pregătită de Marius Biji urmează să fie premiată în cadrul „Galei WKC România”, care va avea loc la Turda, în data de 18 ianuarie.

Cu un palmares impresionant în 2013, care a cuprins medalii importante şi strălucitoare la

www.zvj.ro

competiţii naţionale şi internaţionale, Andra Daniliuc (18 ani) este una dintre cele mai valoroase karatiste ale momentului din România. Ca dovadă, sportiva antrenată de Marius Biji a fost invitată la cele două evenimente de început de an ale Federaţiei WKC, în cadrul cărora se vor desemna şi premia sportivii anului şi „sportivul absolut” pe fiecare categorie, ea având mari şanse să fie declarată cea mai bună senioară.

La „Gala WKC România” au fost invitaţi şi sportivi de la alte cluburi din judeţ, care au avut rezultate valoroase la nivel de copii, juniori şi tineret.

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

miercuri, 8 ianuarie 2014

Pintilii a promis ajutor Jiului

Se mai oferă cineva?

5

După cum v-am informat de nenumărate ori, Mihai Pintilii, actualul jucător al echipei Steaua, plecat în fotbalul de mare performanţă de la Jiul Petroşani, a promis că va susţine material şi pe cât posibil activitatea acesteia. „L-am simţit emoţionat pe Pintilii. A stat de vorbă cu copiii şi nu a rămas indiferent. E un lucru bun că nu ne-a uitat”, a spus Marin Tudorache, patronul de la Pro Fotbal Petroşani şi

managerul clubului Jiul. Din păcate, cu o floare nu se face primăvară, oficialii de la Jiul mai aşteaptă şi implicarea factorilor locali, pentru ca echipa să atace returul de campionat.

Aceasta e întrebarea:

Renaşte sau nu Corvinul?

O altă echipă fanion a judeţului Hunedoara, FC Corvinul, are şanse mari să revină în competiţiile oficiale în toamna acestui an, odată cu debutul sezonului 20142015. Iniţiativa aparţine Asociaţiei Suporterilor Corvinişti, care, împreună cu preşedintele Mircea Alic, încearcă să găsească finanţare pentru demararea proiectului.

În timp ce noul club al municipiului de pe Cerna, FC Hunedoara, se chinuieşte de câţiva ani să obţină promovarea în Liga a II-a, membrii Asociaţiei Suporterilor Corvinişti pun la cale un proiect îndrăzneţ. Luând exemplul fanilor timişoreni, care au pus pe roate gruparea ASU Poli, ultraşii de pe Cerna vor să o readucă la viaţă pe FC Corvinul Hunedoara, echipa fanion a municipiului, exclusă din competiţii în anul 2004. Proiectul

include înscrierea echipei în Liga a IVa, având ca obiectiv promovarea imediată. Pe lângă tinerii fotbalişti locali, echipa are de gând să coopteze şi fotbalişti cu experienţă, fiind rostite numele lui Decebal Gheară sau Daniel Dăscălescu. „Am avut discuţii cu reprezentanţii AJF-ului şi vom fi înscrişi în Liga a IV-a. Obiectivul e promovarea imediată”, au precizat iniţiatorii proiectului. Rămâne de văzut care va fi finalitatea acestui îndrăzneţ plan,

Altfel, există riscul ca Jiul să nu se mai prezinte la meciuri şi să mai ia o dată calea necunoscutului, aşa cum s-a mai întâmplat.

Jiul Petroşani, echipa fanion a Văii Jiului, a încheiat prima parte a campionatului judeţean de fotbal Liga a IV-a Hunedoara pe locul 11 cu 19 puncte, însă s-ar putea să nu îl mai continue. Reunirea echipei în vederea pregătirii returului este pusă sub semnul întrebării din cauza lipsei unui buget asigurat. „Nu se pune problema ca echipa să se reunească în ianuarie. Poate luna viitoare. Avem nevoie de 4.000 de lei pentru plata vizelor pe anul 2014.

Avem nevoie de un sponsor, dar nu se bagă nimeni” este semnalul de alarmă tras de Marin Tudorache.

precum şi reacţia autorităţilor locale, care deocamdată o susţin pe FC Hunedoara, echipă aflată în luptă pentru promovarea în liga secundă.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

miercuri, 8 ianuarie 2014

Adevăraţi profesionişti

Minerii din cadrul Diviziei Miniere care au făcut şut de sărbători au fost mai disciplinaţi ca niciodată

Au existat ani când anumiţi angajaţi ai exploatărilor miniere din cadrul fostului CNH erau surprinşi venind la mină băuţi, fapt de neconceput mai ales când vorbim de o activitate din subteran, unde pot fi puse în pericol şi vieţile celorlalţi colegi de muncă dacă procesul de producţie nu se desfăşoară conform normelor de securitate şi sănătate în muncă.

personalului de inspecţie, plus pontajele, lămpăria şi tot ce ţine de un control riguros. Nu au fost probleme, oamenii şi-au văzut, într-adevăr, de treabă, fiecare era la locul de muncă şi nu au existat pontaje fictive sau lămpi scoase, fără ca omul să nu intre în mină. Poate că ar trebui să subliniez aici faptul că pe tot parcursul anului 2013 n-a existat nici măcar un caz legat de alcool, ceea ce înseamnă că avem oameni pe care ne putem baza, profesionişti care ştiu foarte bine ce înseamnă seriozitatea în minerit”, ne-a declarat Puiu Petrescu, ing. şef Securitate şi Sănătate în Muncă, din cadrul CEH. Pe perioada sărbătorilor, cei care asigură inspecţiile şi electromecanicii sunt cei care ţin steagul sus, pentru ca mina să fie întreţinută şi să poată funcţiona bine după reluarea activităţii,

Din fericire, inconştienţa de mai sus nu s-a repetat pe tot parcursul anului 2013, la nicio mină, angajaţii demonstrând seriozitate şi faptul că se poate baza mina pe ei. Nici măcar de sărbători, când cea mai mare parte a angajaţilor nu au lucrat, cei care au lucrat – la inspecţii şi la partea de întreţinere - nu au fost surprinşi că au consumat alcool înainte de a intra în mină. „Pe perioada de sărbători, Serviciul SSM din cadrul CEH şi colegii de la Divizia Încă nu disperăm Minieră au făcut o serie de controale la punctele de lucru din cadrul celor patru exploatări miniere ale noastre. S-au făcut inclusiv controale alcoolscop, s-a testat un număr de zece persoane şi la fiecare testele au fost negative. Pe de altă parte, s-au verificat locurile de muncă din subteran la trei mine, de la Vulcan, Lupeni şi Livezeni, puncte con- Cu aşa o vreme şi un strat de zăpadă în Straja şi Parâng ne întrebam dacă vom mai avea parte de competiţiile siderate mai sensibile, unde s-a verifide schi cu care deja ne obişnuiserăm an de an. Sunt cel cat şi prezenţa la locurile de muncă a puţin câte 5 competiţii organizate în fiecare staţiune, toate care impun schiuri şi, mai ales, zăpadă. Cabanierii sunt însă optimişti. În fiecare an acestea au avut loc cu La aşa peisaj mai că te doare precădere în lunile februarie şi martie.

Competiţiile de iarnă sunt programate doar în lunile februarie şi martie

sufletul

Muntele este gol şi lipsit de zăpadă

Unde este gerul Bobotezei de altădată? Zilele acestea parcă Baba Dochia deja s-a dezbrăcat de toate cojoacele şi ne dă în dar un mărţişor.

Temperaturile mari de afară sunt în avantajul nostru, doar dacă ne gândim la costul facturilor. Însă, staţiunile din Vale sunt din ce în ce mai triste şi mai goale. Parângul este mut şi gol, în timp ce în Straja, pe Platoul Soarelui, ieri se mai dădeau pe schiuri câţiva copii, doar pe un petec de zăpadă gălbejit.

Iarna mai dă semne să revină abia de lunea viitoare. Până atunci temperaturile ajung în timpul zilei la 8, chiar 10 grade, iar în timpul nopţii rămân pe plus. În 13 ianuarie temperaturile din timpul zilei vor ajunge la 3 şi 4 grade, iar noaptea vor scădea sub zero. Partea bună este că vor fi şi precipitaţii. Precipitaţiile încep chiar de vineri, când va ploua, nu va ninge. Însă de săptămâna viitoare se pare că vom avea şi ninsoare. Mai sperăm la o lună jumătate de iarnă şi de sezon de schi la munte. Cel puţin februarie să fie mai alb.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

Cum lunile decembrie şi ianuarie sunt cele dedicate petrecerilor organizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă, muntele a fost mai mereu ocupat de Crăciun, Revelion, Sf. Ion. Aşadar, cabanierii şi administratorii montani au programat competiţiile de schi doar în lunile februarie şi martie. În

aceasta însemnând, conform datelor primite de la conducerea CEH, cam 20-30 de lucrători pe fiecare schimb şi la fiecare mină.

Corneliu BRAN

Straja întrecerile pe pârtie au pornit anul trecut chiar din 26 ianuarie, cu Festivalul Oamenilor de Zăpadă, un festival de pomină care umple muntele de figurile de zăpadă.

Anul acesta va fi programat în funcţie de stratul de zăpadă. Urmează apoi Cupa Comexim, la care se strâng cluburi din toată ţara, Cupa Văii Jiului şi Cupa Veteranilor.

Toate aceste cupe sunt organizate de Comexim în colaborare cu Asociaţia Pro Straja. În Parâng avem Cupa Telescaun, una dintre cele mai vechi competiţii de schi de la noi din Vale. Serbările Zăpezii organizate de Asociaţia de Schi şi Turism Montan „Pro Parâng”, dar şi Carnavalul zăpezii, Festivalul Aerociudaţilor, organizate de cabana La Mario. Să nu uităm competiţiile oficiale organizate între salvamontişti pentru determinarea celor mai bune formaţiuni din ţară, dar şi cele ale jandarmilor montani.

Aşadar, nu ne pierdem speranţa, dacă zăpadă şi timp de iarnă este, atunci avem şi turişti la munte, dar şi competiţii una şi una. Noi aşteptăm cu nerăbdare să participăm la fiecare dintre ele.

Alina PIPAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE

miercuri, 8 ianuarie 2014

Mina Lupeni

Abatajul cu banc subminat va fi repornit La 16 decembrie la Mina Lupeni a fost oprit un abataj cu banc subminat. Motivul principal al închiderii acestuia a fost acumularea de gaze, iar pentru a nu se întâmpla vreo nenorocire cu minerii de-acolo s-a luat măsura opririi temporare a lucrărilor miniere.

7

tras de la locul respectiv de muncă – în jur de 18.000 mc, ceea ce face, conform studiilor de specialitate, să introducem un volum de azot de trei ori mai mare de cât cărbune s-a extras. Pentru intrarea în zonă ne-a trebuit un punct de vedere şi de la colegii de la INCD-INSEMEX. Înainte să dăm drumul la producţie vom face un program de salvare, vom intra cu salvatorii în zona respectivă şi, dacă totul va fi în regulă, vom încheia un proces-verbal de globarizare a condiţiilor, după care vor intra lucrătorii, şi abatajul va fi repus în funcţiune”.

Cum principala ţintă de început de an pentru lucrătorii din Divizia Minieră este refacerea stocurilor de cărbune la cele două termocentrale din cadrul CEH, funcţionarea în condiţii normale şi de siguranţă pentru mineri a acestui abataj devine foarte importantă pentru realizarea celor 5.000 - 5.500 tone de huilă pe zi planificate.

Corneliu BRAN

„Încercăm ca să remediem cât mai repede problema apărută la mijlocul lui decembrie 2013 la Mina Lupeni, este vorba de acel abataj cu banc subminat care a acumulat nişte gaze, ceea ce ne-a făcut să închidem temporar perimetrul şi să administrăm azot în spaţiul exploatat pentru a opri fenomenul.

Acel abataj este important pentru noi, deoarece asigura 300 tone de cărbune zilnic. Sperăm ca în maxim o săptămână să-i dăm drumul şi acelui abataj, astfel ca apoi producţia zilnică să intre în normalitate”, ne-a declarat directorul general adjunct din cadrul CEH, ing. Nicolae Drăgoi. În privinţa acestui abataj, Puiu Petrescu, ing. şef Securitate şi Sănătate în Muncă din cadrul CEH, ne-a oferit câteva amănunte interesante: „Împreună cu colegii de la Staţia de Salvare Petroşani, în cursul lunii decembrie am dus şi am montat acolo o instalaţie de energizare cu azot, care funcţionează Un fapt care nu cred că v-a trecut neobservat. şi în momentul de faţă. Abatajul Televiziunile comeracesta vrem să-l repunem în ciale se iau la întrecere funcţiune săptămâna viitoare, înîn privinţa jocurilor de cepând chiar de luni, 13 ianuarie. cuvinte pe care le Azotul se instrumentează acum în afişează în partea de spaţiul exploatat, înainte noi am calculat volumele de cărbune ex- jos a ecranului. Uneori, aceste calambururi sunt de-a dreptul ridiCu toate că banii pentru transportul elevilor reprezintă şi acum o problemă cole, dar, dacă e aşa cum mi-am închipuit eu cu cea despre care voi aminti aici, iată că mai apar din când în când şi unele făcute cu cap. Ca să nu le zic deştepte.

În aşteptarea primei ştiri fericite

Guvernul vrea să acorde reduceri şi elevilor de la profesională Fiecare parlamentar din Valea Jiului a adresat măcar o întrebare referitoare la banii pe care Ministerul Educaţiei ar trebui să-i deconteze pentru transportul elevilor.

La acest capitol au fost întârzieri nepermis de mari.

Cu toate aceste decalaje, lipsuri şi restanţe, se pare că guvernul este convins că va remedia situaţia. Mai mult, va putea să asigure o subvenţie mai mare. Conform OUG adoptată în 23 decembrie 2013, pentru modificarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/ 2011 şi pentru luarea unor măsuri în domeniul învăţământului, se acordă tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun şi elevilor din

învăţământul profesional. În prezent, se asigură tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun doar pentru elevii din învăţământul obligatoriu şi liceal, creându-se o situaţie discriminatorie pentru elevii din învăţământul profesional. Ca urmare, se impune completarea art. 84 din Legea nr. 1/ 2011, pentru a include printre beneficiarii tarifului redus la transportul în comun şi elevii din învăţământul profesional. O veste bună, mai ales dacă ministrul Educaţiei, în colaborare cu ministrul Finanţelor, reuşeşte să reglementeze şi modul de acordare a subvenţiilor pentru transport şi să stabilească o subvenţie unitară în ţară.

Alina PIPAN

Campioana celor

în mare parte neinspirate este, după propria-mi părere, ProTV. Vorbesc aici atât despre cele afişate pe burtiera ştirilor, cât şi despre cele care însoţesc reclama făcută unor filme artistice.

Asaltat până la disperare de acestea, am găsit mai mult decât drăguţ calamburul postat la una dintre emisiunile de sfârşit de an ale postului Realitatea TV.

„Happy News Year!”

era urarea transmisă la emisiunea respectivă. Normal că pe loc am sărit în sus la vederea acelui „s” de la finalului a ceea ce ar fi trebuit să fie adjectivul new, nou adică. Dar m-am oprit la timp imediat ce mi-am dat seama că, de fapt, cel/ cea care scrisese acest mesaj a dorit ca, printr-un calambur inspirat, să ne ureze ceva de genul „an cu ştiri fericite”. Ceea ce românii chiar că au nevoie şi, la o adică, n-ar fi rău ca una dintre ele să ajungă la noi înainte de alegerile prezidenţiale din toamnă.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

8

CULTURĂ Enigme ale Petrilei, incomplet studiate Grohotele de piatră

Aceste grohote, în număr de trei, au o distanţă între ele de aproximativ 1,5-2 km. Prima dintre ele este situată chiar la poalele Muntelui Parâng, în satul Jieţ, în locul numit Laz, alta pe aşa zisul „Iazul Davidonilor”, între satul Popi şi Jieţ, şi alta în partea de nord-est a dealului Maleia. Ultimele două au fost concasate în anul 1990, fiind folosite la prefabricatele din beton necesare la betonarea galeriilor miniere din Valea Jiului, în construcţii sau şosele, fundaţii pentru case. Au mai rămas mărturie bolovanii mari ce nu au putut fi concasaţi. În partea stângă a Jieţului, pe o terasă (în locul grohotelor din satul Popi), conform tradiţiei populare, ar fi fost şi un puternic castru roman, care avea sub comandă castrele din Comărnicel şi Vârful lui Pătru, asigurând trecerea prin această regiune şi paza în zona de sud a Daciei lui Decebal. Incompleta studiere a acestor grohote alcătuite din bolovani rotunzi, proveniţi parcă din cursurile unor râuri, nu ne permite să tragem o concluzie clară privind originea şi rolul lor. Aşa după cum am amintit, se presupune că ar fi rămăşiţele unor cetăţi dacice. Alţi autori sau, mai bine spus, naratori populari susţin că ar fi rezultatul săpării gropilor din Băni, o altă enigmă locală neelucidată.

Gropile din Băni - o altă enigmă locală incomplet elucidată

Mergând spre sud, din satul Popi, din marginea grădinilor satului şi până aproape de satul de sub pădurea de fag, Moliviş, sunt răspândite circular cu o adâncime de 1,5 până la 2 m şi cu un diametru de 2–3 m o mulţime de gropi, fără a respecta o anumită sistematizare. Sunt poate mii de asemenea gropi. Bunica îmi spunea că auzise de la bunicii ei că acestea ar fi fost făcute de către turci în scurtul timp cât au stat pe aceste locuri, căutând după cărbune pentru fierari, în ultima lor invazie din 1788.

Bazându-se pe povestirile bunicilor şi străbunicilor săi, dr. Ionel Preda susţine că acest lucru este puţin probabil, din mai multe motive: - Turcii nu ar fi putut să staţioneze prea mult pe aceste terenuri pentru a desfăşura o asemenea activitate, căci ar fi fost repede respinşi de către armata austriacă; - Dacă ar fi staţionat o perioadă mai lungă, ar fi lăsat urme semnificative în folclorul local, care în cei aproximativ 200 de ani trecuţi s-ar fi păstrat. Invazia tătară din anul 1241, deşi mult mai veche, a lăsat în sânul băştinaşilor urme lexicale. Să amintim doar expresia: „Lua-te-ar Han-Tătar!” (în sensul de „Lua-te-ar dracu’!”), deşi acesta era căpetenia tătarilor.

Puţinele scrieri referitoare la aceste gropi susţin că au fost făcute pe vremea daco-romanilor pentru exploatarea zăcămintelor locale, în special a nugeţilor de aur. Aceste informaţii au pătruns şi în folclorul local.

Privind de la înălţime Băniul, se observă mai multe locuri ale unor iazuri pe unde au fost cursuri de apă pentru spălarea nisipului aurifer. Steampurile găsite, care ajutau la acest lucru şi de care mă voi ocupa în alt capitol, întregesc această presupunere.

Aceste urme de iazuri au o direcţie firească pe cursul fostelor ape de la sud la nord-vest şi nord-est.

Apa ar fi putut proveni din pârâul Negri, Voislava, Jieţ fie ca ape dirijate, fie prin cursuri naturale. Poate cu mii de ani în urmă, nivelul Jieţului alimentat din pădurile milenare a fost mult mai mare, poate a avut alt curs.

Prin lucrări de artă, baraje, jilipuri, apa s-ar fi putut dirija după nevoie. După cum se ştie, romanii au fost experţi în aducţiunile de apă; - Urmele a două dintre aceste iazuri coboară înspre Maleia din Băni, una în dreptul fostei mori a lui Făinaru şi una mai sus, cam în dreptul Hanului haiducilor. Aceste ape s-ar fi vărsat în apa Maleia; - Spre râul Jieţ se vărsau alte două iazuri, o urmă fiind în apropierea casei lui Moruş din apropierea satului Jieţ şi alta la moara, piua şi văioaga lui Gălăţan Ion din Androneşti;

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

- Un al treilea loc îl întâlnim puţin mai sus de casa familiei Botoaşcă din satul Popi. Poate că dacă s-ar fi făcut măcar nişte foraje în aceste gropi s-ar fi elucidat unele din întrebările ce plutesc în aer. S-ar fi găsit ceva urme de aur sau poate că nu, cine ştie? Dar se putea primi un răspuns chiar şi aproximativ.

Galeriile subterane din satul Popi - altă enigmă

Privind în faţă un grup de trei case din satul Popi, aflăm, din povestirile localnicilor, că la casa din mijloc cu un gang frumos închis în lemn şi sticlă se ascunde un nou mister. Din relatările lui Popa Ionel Botoaşcă, la această casă, la locul unde este intrarea în pivniţă, cu mulţi ani în urmă s-a petrecut ceva ciudat, iar acest ceva i-a fost dezvăluit de însuşi proprietarul casei, H.N., în vârstă de 80 de ani. Stătea cu el la vaci pe dealul Maleii şi discutau de lucruri şi fapte pe care, la anii pe care Popa Ionel îi avea, nu apucase să le vadă şi să le ştie. Pe terenul din faţa pivniţei, pe o suprafaţă de 20-24 mp omul avea un staul în care închidea oile iarna.

Staulul, după cum afirma bătrânul, îl moştenise de la înaintaşi, fiind pavat cu piatră pusă în cant pentru a nu se face noroi. După ani şi ani, pavajul începuse să se deterioreze şi omul nostru, ca un bun gospodar, a început să-l repare. Ca să înlocuiască piatra unde aceasta prezenta defecţiuni a căutat să cureţe bine locul până la terenul sănătos, adică într-o vatră solidă. Săpând, se trezeşte deodată că pământul se prăbuşeşte, lăsând să se vadă o groapă mare. Nu era nimic interesant până acum, dar uitându-se bine, distinge acolo jos, la o adâncime de 2 m, profilul unei vechi galerii, nu se ştia de unde vine şi nici unde se duce şi nici dacă va ieşi afară sau nu. N-a vrut să se afle acest secret. Ba dimpotrivă, omul s-a apucat şi a umplut repede lucrarea cu bolovani şi pământ pentru a-şi desăvârşi lucrarea începută. N-a scos niciun cuvânt către nimeni atunci şi mulţi ani după aceea, de teamă să nu se găsească cineva care să scormonească pământul şi să-i strice casa, ce cu trudă mare o ridicase în locul uneia dărăpănate, situată în aceeaşi vatră. Faptul s-a petrecut probabil între anii 19001910. Galeria, aşa după cum povestea bătrânul, era făcută după toate legile mineritului, cu stâlpi şi grinzi groase din lemn de esenţă tare, probabil frasin. Prin galerie curgea un pârâiaş care nu se ştia unde duce, dacă iese undeva la suprafaţă sau rămâne doar în subteran. Nimeni nu-şi amintea ca în timpurile recente aici să se fi exploatat ceva din subteran. Nici din povestirile bunicilor şi străbunicilor nu reieşea acest lucru. Şi totuşi, cineva căutase în măruntaiele pământului, în mod organizat. Cine, când şi ce căutase este greu de precizat, dar oricum acest lucru nu s-a întâmplat în ultimele secole. Nimic din jurul locului nu indică acest lucru.

Cu ocazia demolării unei case vechi, mai jos cu vreo 100–200 m, în partea stângă a pârâului Popi, s-a depistat acelaşi lucru. Aceeaşi galerie, sau poate una asemănătoare, a ieşit la iveală. În lungul pârâului, până în ultimul timp (şi poate şi azi), în vreo două sau trei locuri, s-au putut vedea puse transversal trunchiuri groase de lemn rotund (ø 70–80 cm).

Ceea ce te face să crezi că pe aici a fost cândva un jilip pe care s-au transportat lemne, sau poate au avut alt rost.

Comoara din satul Popi şi legătura cu antichitatea

În anul 1962, în cătunul Popi, în partea nord-vestică, a fost descoperit un tezaur de monede romane imperiale, în locul numit „Grohote”, la adâncimea de 50–60 cm, în timpul lucrărilor efectuate pentru extracţia pietrişului din albia pârâului Popi (probabil continuator pe vremuri a pârâului Dealul Negri). Aici a fost găsit un vas de lut în care erau depozitate monede. După descoperire, aşa cum relatează Gh. Lazin, o parte din monede au fost înstrăinate, fiind apoi recuperate, aproape în totalitate. Din conţinutul tezaurului 73 de piese au ajuns în colecţiile Muzeului Deva. Se apreciază că numărul pieselor s-ar fi ridicat la aproximativ 100 de exemplare. Anii din care provin aceste monede romane se încadrează între 193 şi 249 e.n., fiind vorba de denari şi antoniniani. În anul 1869, în Pasul Vâlcan a fost descoperit un tezaur ale cărui piese monetare se eşalonează pe o perioadă mare de timp din prima jumătate a secolului I î.e.n. şi până în a doua jumătate a secolului IV e.n. (363), în perioada invaziei hunilor.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 8 ianuarie 2014

Dacă monedele ar fi fost emise de pe vremea lui Traian sau înainte de el, s-ar putea spune că au rămas întâmplător în acest loc în urma trupelor romane ce au trecut pe aici spre Sarmizegetusa, ori ele datează din sec. II şi III ale erei noastre. Este cea mai puternică dovadă că aici (chiar şi în satul Popi) în acei ani, după cucerirea Daciei de către romani şi apoi retragerea lor, viaţa pulsa din plin. Se făcea comerţ organizat cu acele monede. Viaţa şi activitatea pe toate planurile a continuat nestingherită şi după ce s-au retras trupele romane. În aceste locuri a fost o comunitatea bine închegată care, pe lângă faptul că schimba mărfuri cu negustorii ce poposeau pe aici, mai schimbau şi unele informaţii şi noutăţi. Nici vorbă de a fi vorba de nişte sălbatici. Ei îi ocoleau doar pe cei răi, fiind obişnuiţi să-şi ducă viaţa în tihnă.

Cetate la Petrila. Cine mai ştie acest lucru?

Este vorba nu de o cetate, ci chiar de două cetăţi, probabil construite în perioada Evului Mediu, folosite inclusiv la ultima invazie turcească din anul 1788. Bătrânii satelor şi acum amintesc de ele. Cetăţile au fost aşezate pe două piscuri ale Coastelor Petrilei, vis-a-vis de Pod Fabrică. Erau cunoscute de bătrânii satelor drept Cetatea Bună şi Cetatea Rea. Adică, una era dărâmată, iar cealaltă, cea Bună, era într-o stare mai cumsecade. Între cele două piscuri, separate de o vale, curge pârâul Cetăţii, care se uneşte cu pârâul Androneştilor, inabordabil din cauza stâncilor pentru a ajunge la cetăţi. Circulă chiar şi superstiţia că cei care au încercat să facă acest lucru au sfârşit rău.

Căile de acces dinspre Petrila spre cetăţi sunt dificile, fiind vorba de pereţi stâncoşi, fiind, aşadar, uşor de apărat.

Accesul se putea face pe cărări tainice dinspre nord, dar probabil la vremea respectivă şi acestea erau blocate de ziduri din piatră sau din lemn. Oricum, invadatorii nu pe aici dădeau atacurile în Petrila. Cetatea avea ziduri de apărare, platouri de luptă. Deşi în apropiere sunt doar stânci calcaroase, zidurile erau construite din lespezi de piatră provenite dintr-o stâncă stratificată.

Deşi situată în vârf de pisc şi de stânci, cetatea avea apă adusă de la distanţă, dinspre partea de nord, prin şanţuri săpate în pământ. De la înălţimea locului unde era situată Cetatea se putea vedea o bună parte din panorama Văii Jiului, nu mai vorbim de zona Petrilei, care putea fi privită „ca în palmă”.

Când se primeau semnale luminoase (foc) sau acustice (clopotele bisericilor mai recent) din zona Pasului Vâlcan (perfect vizibil de aici), localnicii se retrăgeau în cetate, după ce îşi luau cu ei lucrurile cele mai de preţ, familia şi chiar animalele. Îşi îngropau prin grădini ce nu puteau lua cu ei, aşteptând să treacă pericolul. De la cetatea din Petrila se putea comunica prin semnale luminoase cu satul Popi, cu Cimpa şi chiar cu zona Grohotelor din Lazul Jieţului, aşa că prin filiera Pasul Vâlcan erau alarmaţi rapid toţi locuitorii din satele Petrilei.

Legendele locale spun că localnicii s-au refugiat şi s-au apărat în faţa primejdiilor şi după Cheile Tăii şi ale Jieţului. În spatele Cheilor Tăii s-au retras localnicii şi în perioada ultimei invazii turceşti din 1788. După Cheile Tăii, spre Lunca Florii şi împrejurimi, localnicii aveau şi colibe unde îşi puteau ascunde şi animalele. De sus, de pe stâncile ce mărginesc aceste chei, prăbuşeau răgălii, bolovani şi chiar bucăţi mai mari de stâncă blocând accesul.

Dr. Preda, din povestirile bunicilor şi a străbunicilor, a reţinut că în timpul acestei ultime invazii turceşti au fost prăbuşite multe bucăţi de stâncă în Cheile Tăii. O bucată mare dintr-o stâncă a zăcut în apa Tăii până târziu, în secolul XX, fiind dinamitată când s-a construit calea ferată pentru transportarea lemnului exploatat de la Valea Popii şi Auşelu.

Această cale ferată trecea prin Taia, Cheile Tăii, Valea Tăii, până la Valea Popii unde avea şi o bifurcaţie spre cabana forestieră Auşelu, iar pe Valea Popii mergea până aproape de Ştevia. Calea ferată a fost construită de o firmă care construise şi Fabrica de Ţiglă şi Cărămidă din cartierul Traian Vuia din Petrila, cartier care pe vremuri purta chiar numele de Fabrică.

Poate că dacă s-ar fi făcut studii mai aprofundate de către specialişti în zona cetăţii din Coastele Petrilei, despre care puţină lume mai ştie, la ora actuală am avea date mult mai multe privind data construcţiei, scopul etc.

Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ (Din volumul „Petrila dincolo de legende şi povestiri”)

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

miercuri, 8 ianuarie 2014

Ieri, primarul Ilie Păducel a prezentat public

9

Realizările din 2013 şi obiectivele principale pentru anul în curs (I) „Pentru ca petrilenii să afle tot şi cu multă transparenţă prin intermediul presei locale”, realizările administraţiei locale petrilene pe anul 2013 şi obiectivele propuse pe anul în curs au fost prezentate ieri, 7 ianuarie, într-o conferinţă de presă organizată în sala de şedinţe a Casei de Cultură „Ladislau Schmidt” de către primarul Ilie Păducel, secondat de viceprimarul Vasilică Jurca, administratorul public al oraşului - Ciprian Preda şi secretarul oraşului - Toma Vărgatu. Vă prezentăm mai jos o sinteză a ceea ce s-a spus în sală de către vorbitori.

Realizări în 2013

Primul care a luat cuvântul a fost primarul Ilie Păducel. Care a vorbit pe larg despre tot ceea ce s-a realizat în anul care tocmai s-a scurs, precum şi de ţintele pe care administraţia locală petrileană le are pentru anul 2014.

Au fost prezentate 21 de realizări „mai importante”, multe promise la final de 2012 de către primar sau de către cei din administraţia locală, inclusiv de către cei din consiliul local, în timp ce altele au fost promise cetăţenilor încă din campania electorală de la localele din vara lui 2012 de către Ilie Păducel. „Cu toate că 2013 a fost un an destul de greu, primăria oraşului nostru a reuşit să finalizeze câteva din obiectivele principale propuse. Dintre acestea aş vrea să amintesc finalizarea şi darea în folosinţă a căminului cultural de la Jieţ, finalizarea şi darea în folosinţă a terenului sintetic de la Stadionul Lonea, finalizarea în proporţie de peste 98% a lucrărilor de la Grădiniţa cu Program Prelungit de la Şcoala Gimnazială nr. 6, finalizarea celor patru blocuri de locuinţe sociale, care au fost predate cetăţenilor înainte de Crăciun, acum beneficiarii îşi încheie contractele pentru utilităţi – gaz, apă, curent electric ş.a., reabilitarea termică, parţial, a zece blocuri de locuinţe, amenajarea parcului de la intrarea în oraş, efectuarea unor lu-

crări de reabilitare şi modernizare a Căminului Cultural Cimpa, repararea instalaţiei de încălzire la secţia de fizioterapie de la fostul Spital Petrila, realizarea unor lucrări de reparaţii şi igienizări pe tot etajul doi al spitalului – unde funcţionează azi secţia de boli cronice şi îngrijiri paleative, realizarea unor lucrări de reparaţii şi modernizări la bazele sportive din oraş – respectiv la stadion unde s-au înlocuit tribunele şi s-a lucrat la partea de instalaţii termice şi electrice. În urma incendiului produs la blocul 33 din 8 Martie, a fost înlocuită total instalaţia electrică, care ne-a costat aproape un miliard de lei. Tot în anul 2013 au fost revizuite câteva proiecte importante, pentru că aşa s-a cerut.

Este vorba de proiectul privind modernizarea străzilor şi a parcărilor din oraş, unde mai avem un rest de execuţie de aproximativ 250 de miliarde şi de proiectul privind repararea, modernizarea şi dotarea ambulatorului de specialitate din Petrila. Nu în ultimul rând, au fost efectuate reparaţii capitale la acoperişul şi la instalaţia electrică de la Şcoala Gimnazială Ana Colda. Tot un obiectiv important în 2013 este reuşita noastră de a încasa taxele şi impozitele locale din oraş în procent de 91%, faţă de 82% cât realizam la sfârşitul anului 2012. Aceasta în situaţia când am avut o problemă cu sumele privind echilibrarea bugetului, sume care trebuia să le primim de la consiliul judeţean şi care au fost foarte mici şi bineînţeles sumele pentru proiecte de la UE – proiectul integrat de reabilitare şi modernizare a drumurilor şi parcărilor a fost în program de revizuire. La acest proiect integrat am avut în 2013 doar acţiunea în instanţă, pentru recuperarea corecţiilor aplicate, undeva în valoare de 60 de miliarde, un proces pe care l-am câştigat la Curtea de Apel, astfel reuşind să recuperăm banii. Acum, la ora când vorbim, s-a anunţat licitaţia pentru reînceperea lucrărilor la acest mare proiect al nostru”.

Alte obiective realizate în 2013 vizează: înlocuirea de tubulatură privind evacuarea de deşeuri menajere la blocurile turn 26, 27 şi 33 din Cartierul 8 Martie, realizarea căii de acces de la baza păşunii Slima către stâna Slima, împrejmuirea Casei Pensionarilor Lonea, consolidare de mal pe Pârâul Moşici, reparaţii cu mixturi asfaltice pe strada 8 Martiezona Canalul Ludului.

După 17 ani, Primăria Petrila intră în noul an fără datorii!

După prezentarea realizărilor, primarul Ilie Păducel a tras şi concluzia anului 2013, neuitând să mulţumească tuturor angajaţilor şi funcţionarilor pentru ajutor, subliniind faptul că este pentru prima dată după 17 ani când primăria începe anul fără datorii. Ba chiar este şi pe plus, banii rămaşi urmând a fi folosiţi la alte lucrări şi plăţi în 2014: „Primăria Oraşului Petrila a avut o activitate economico-financiară bună. Spun aşa deoarece este pentru prima dată în ultimii 17 ani când primăria noastră încheie cu datorii zero, plus nişte bănuţi în cont, bani care vor fi folosiţi în anul 2014. Eu zic că este o treabă foarte bună şi la toate aceste realizări merită să aduc mulţumiri colegilor mei din conducerea primăriei, tuturor colegilor funcţionari şi, nu în ultimul rând, consiliului local, care a participat efectiv la dezbaterea şi aprobarea hotărârilor consiliului local, care nu au fost deloc puţine, peste 220 de hotărâri adoptate”.

Obiective îndrăzneţe şi pentru 2014

Tot primarul Petrilei a vorbit şi de ţintele anului în curs, secondat mai apoi la acest capitol şi de viceprimarul Vasilică Jurca. Multe din aceste obiective sunt chestiuni pe care le-am auzit în campania electorală a primarului sau a unor consilieri locali, fapt ce denotă că cei din conducerea administraţiei Petrilei arată în mod public că

n-au uitat de promisiunile făcute atunci cetăţenilor: continuarea proiectului integrat „Modernizare de străzi şi parcări în zona Cap Linie Petrila-Cap Linie Lonea” („mai precis în zona Brătianu, cartierele 6 August, Muncii, Eminescu şi străzile din Lonea”), modernizarea ambulatoriului, continuarea programului de reabilitare termică a blocurilor (aici intrând şi finalizarea lucrărilor la cele zece blocuri începute), reparaţii de biserici acolo unde se solicită, continuarea construcţiei Bisericii Sf. Petru şi Pavel din Cartierul 8 Martie, finalizarea capelei promise în Cimpa, asfaltarea străzilor Birăoni, Burdeşti, Colonie Cimpa şi Valea Cimpei (străzi ce nu intră în proiectul integrat), modernizarea Parcului Copiilor din zona centrală a oraşului, reabilitarea obeliscului şi a fântânii din faţa casei de cultură, vopsirea bordurilor în toate intersecţiile de pe strada Republicii, curăţarea tuturor pâraielor de pe raza oraşului şi a denisipatorului de pe Canalul Ludului, montarea unui panou de informare turistică care să prezinte frumuseţile naturale de pe raza localităţii precum şi traseele turistice montane care au legătură şi cu Petrila, inclusiv cele spre zona Transalpina, punerea în funcţiune a domeniului schiabil Şureanu-Petrila, punerea în funcţiune a microhidrocentralei de pe Taia (proiect la care consiliul local este asociat), asfaltarea integrală a drumului de centură şi punerea lui în folosinţă.

Fireşte că mai sunt multe date de prezentat despre tot ce a însemnat bilanţul anului 2013 la Petrila.

Despre ce s-a mai spus la conferinţa de presă, informaţii importante care ţin de anumite instituţii publice şi de bugetul local, pe care petrilenii au tot dreptul să le cunoască, prezentate de administratorul public al oraşului Ciprian Preda, sau de secretarul Toma Vărgatu, veţi afla în ediţia ziarului nostru de mâine.

(Va urma) Corneliu BRAN

Ziarul Vãii Jiului

10 DIN JUDEŢ

miercuri, 8 ianuarie 2014

Primăria Deva

Pregăteşte concesionarea parcărilor cu plată

Ieri, la Deva, a avut loc o dezbatere publică legată de un studiu de fundamentare care încearcă să explice avantajele concesionării managementului parcărilor cu plată din municipiul reşedinţă de judeţ. În cadrul dezbaterii a fost prezentat şi un sistem modern de parcare, cu lift.

Aparate de taxare şi plata prin SMS

Studiul realizat de o firmă de consultanţă bucureşteană şi pus în dezbatere publică încearcă să demonstreze că opţiunea de concesionare a sistemului de management al parcărilor cu plată din Deva este optimă atât pentru municipalitate, cât şi pentru comunitate. În linii mari, implementarea unui astfel de sistem, ce va fi făcută de o firmă desemnată prin licitaţie publică, va însemna marcarea corespunzătoare a tuturor locurilor de parcare cu plată, instalarea de aparate de taxare în numerar, dar mai ales realizarea unui Centru de Management al Parcărilor, unde un soft specializat va oferi facilităţi precum înregistrarea plăţilor efectuate prin intermediul telefoniei mobile, înregistrarea plăţilor efectuate prin abonament şi centralizarea situaţiei ocupării locurilor de parcare (prin intermediul informaţiilor primite de la aparatele de taxare din teren şi de la componenta de înregistrare a plăţilor prin

SMS).

Realizatorii studiului susţin că acest tip de sistem va oferi posibilitatea analizei gradului de ocupare al locurilor de parcare, pe momente ale zilei şi zile ale săptămânii, posibilitatea de depistare facilă a vehiculelor parcate fără efectuarea plăţii corespunzătoare, precum şi facilităţi suplimentare pentru plata locului de parcare. Un alt aspect asigurat prin implementarea sistemului vizează respectarea condiţiilor legale de parcare pe domeniul public şi aplicarea de măsuri corective (sancţiuni, blocarea roţilor etc.).

Investiţie amortizată în cinci ani

Investiţia pentru acest sistem de management al parcărilor cu plată în municipiul Deva s-ar ridica la aproximativ 430.000 de euro, iar costurile anuale de întreţinere ar fi de 5 la sută din valoarea investiţiei, cu o cheltuială mai mare o dată la 5 ani, când e nevoie de intervenţii mai importante.

În Deva

Din cele 943 de locuri de parcare identificate, 38 vor fi alocate gratuit pentru persoane cu handicap, rămânând 905 locuri de parcare cu taxă. Taxa de parcare percepută se consideră a fi de 1 leu pe oră. De asemenea, se estimează că, la nivelul municipiul Deva, vor exista 200 de abonamente anuale, cu o valoare de 500 de lei fiecare. Achiziţionarea unui abonament dă dreptul de a parca pe orice loc găsit liber, fără a mai fi taxat şi fără a se rezerva vreun loc de parcare.

Specialiştii spun că, în cazul unei investiţii a municipalităţii, aceasta va fi amortizată în cinci ani, după care sistemul va produce profit. În varianta concesionării, firma ce se va ocupa de Dan Răican, sistem va plăti municipalităţii o redevenţă ce ar putea varia între 15 şi 20 la sută din încasări.

S-a dat liber la taxe şi impozite

Începând de ieri, devenii pot să-şi plătească impozitele şi taxele locale pe anul 2014. Pentru cei care reuşesc să plătească aceste dări până la sfârşitul lunii martie, există o reducere de cinci la sută din suma datorată.

Conform declaraţiilor oficiale, impozitele şi taxele în Deva, pentru anul 2014, rămân nemodificate, la valoarea de anul trecut. Termenul limită pentru obţinerea reducerii de cinci procente este 31 martie. În plus, conform deciziei municipalităţii devene, prevăzută într-o hotărâre de consiliu local de anul trecut privind bugetul local, impozitul pe clădiri a scăzut la 1,5 la sută din valoarea imobilului, oficialii Primăriei Deva susţinând că acest lucru vine în sprijinul firmelor devene.

Tot pentru firme, respectiv pentru cele care fac investiţii, municipalitatea deveană face reduceri la impozitul pe clădiri de peste 30 la sută, dar numai în condiţiile în care vor fi create cel puţin 25 de locuri de muncă, iar investiţia depăşeşte 500.000 de euro.

www.zvj.ro

Smart Parking

În debutul dezbaterii publice de ieri, o firmă specializată a prezentat un sistem modern de parcare, cu lift rotativ, care ar putea prelua un număr important de autoturisme care blochează acum diverse zone de pe străzile Devei, sistem numit Smart Parking. Acest sistem, implementat în mai multe ţări, dar şi în România, are, spun specialiştii, foarte multe avantaje, fiind eficient şi economic şi tehnic.

Primul premiant fără premiu al anului 2014

Pentru sfârşitul acestei săptămâni, grupul civic ce onorează personalităţi hunedorene printr-o „premiere fără premii” a ales să propună comunităţii pe maiorul inginer Dan Răican.

Pentru primul eveniment sub numele „Premianţii fără premii”, care va avea loc sâmbătă, de la ora 11, în faţa statuii lui Decebal din centrul municipiului Deva, organizatorii au ales un hunedorean demn, cu o putere de viaţă exemplară, un adevărat model pentru semeni, maiorul inginer Dan Răican.

Despre personalitatea sa, promotorii evenimentului spun: „Multe sunt meritele acestui om, dar unul singur este încununarea tuturor celorlalte – puterea de a lupta pentru a-şi ajuta semenii. Dan Răican se luptă de ani de zile cu probleme de sănătate, suferă de parkinson, dar asta nu l-a făcut să capituleze, ci dimpotrivă. Fără să se plângă, fără să ceară milă face tot ce poate pentru a-i ajuta pe ceilalţi”.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11 HOROSCOP

miercuri, 8 ianuarie 2014

ANGAJĂRI

SC SUCCES NIC COM SRL angajează personal pentru punctele de lucru din Petroşani şi Lupeni, în domeniul lucrător gestionar cu experienţă în comercializarea produselor şi preparatelor din carne.

Relaţii la telefon: 0254.561470 sau 0722.372314

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Valabil pentru vineri - 10 ianuarie 2014

Eşti pregătit să-l întâlneşti pe Cupidon? Pentru că fiorii iubirii îţi dau târcoale azi într-un mod cu totul aparte, dar numai de tine depinde dacă primeşti iubirea în viaţa ta.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Te comporţi ca un om cu scaun la cap, total responsabil pentru ceea ce spune şi face, un exemplu de autoritate şi sobrietate.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Nu judeca oamenii după aparenţe, ci încearcă să pătrunzi mai profund în sufletul lor, pentru că doar ceea ce e acolo contează.

Angajez 3 frizeri cu experienţă, băieţi şi fete, cu vârsta minimă 25 de ani, persoane sociabile, serioase şi cu aspect fizic plăcut pentru salon frizerie. Se acordă carte de muncă, bonus din încasări şi un mediu de lucru modern şi lipsit de stress.

CV-urile se trimit însoţite de poze la adresa de mail salonfrizeriata@yahoo.ro, urmând a fi selectate persoanele care corespund criteriilor de angajare.

Restaurantul Valahia Lupeni angajează în condiţii avantajoase barmani / ospătari, preferabil din Vulcan, Lupeni sau Uricani (pentru Vulcan şi Uricani se asigură transport).

Relaţii la telefon 0769.299301.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

ASTĂZI SE IA APA ÎN VULCAN ŞI LUPENI

SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 8 ianuarie 2014, în oraşele: - Vulcan, între orele 09:00-17:00. Zona afectată: Blocuri Intervenţii - Sohodol. Motivul restricţiei: executare lucrări pentru alimentarea cu apă a staţiei de clorinare Sohodol.

- Lupeni, între orele 09:00-17:00. Zona afectată: strada Revoluţiei, A.Iancu, Roşia, Dealul Roşu. Motivul restricţiei: executare lucrări pentru alimentarea cu apă a staţiei de clorinare Sohodol - Vulcan.

Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeşte pentru înţelegere.

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi/ maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere.

Relaţii la telefon 0767.806804 Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0767.806804

IMOBILIARE

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro.

Telefon 0725.065800

Vând apartament 3 camere + 2 boxe, Lupeni, zona Braia, central, pe Tudor Vladimirescu, exact lângă Piaţa Cina, pretabil privatizare (boxă la stradă), stare bună, spaţios.

Telefon 0753.058425; 0766.728688

Vând teren şi casă P+1 în Tg.-Jiu, strada George Coşbuc, nr. 2A, realizată şi finisată în 2000 cu toate utilităţile: apă, gaze, canal, izolaţie termosistem şi termopane.

Suprafaţă teren 800 mp, deschidere la stradă de 50 mp.

Anexe: beci suprafaţă de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preţ negociabil.

Telefon 0727.874449

Ţi-e greu să te desparţi de ceva ce a contat mult pentru sufletul tău o perioadă. Rămâne un gol în urmă, dar, fie că eşti sau nu de acord cu acest final de drum, e timpul să laşi în urmă totul şi să priveşti spre viitor.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu trebuie să faci nimic în plus, în acest moment, ci să stai pe loc, dar nu pasiv, indiferent de ce se petrece, ci atent la orice detaliu.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ţi se oferă şansa să repari o relaţie care, altădată, mergea foarte bine, dar a ajuns într-un impas. Ar fi păcat s-o pierzi, ca atare fă un pas spre reconciliere.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu se rezolvă nimic de la sine, ca atare doar de eforturile tale depinde modul în care repari o situaţie dezechilibrată.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Că vrei sau nu să recunoşti, azi te vei afla în faţa unei persoane superioare ţie din anumite puncte de vedere. Mai bine accepţi faptul că ai multe de învăţat de la acel om, deci taci şi ascultă!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Imaginează-ţi lucrurile care te ţin pe loc ca pe nişte frunze purtate de apă. Valurile vin şi pleacă, la fel şi grijile tale, deci nu te lăsa dominat de o furtună de moment ce te apasă.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu trebuie să-ţi faci griji pentru nimic, nici măcar pentru acele lucruri care ţi se par că nu s-au rezolvat aşa cum se cuvine, aşa cum ai fi dorit.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Te-ai gândit vreodată să abordezi alt mod de a trăi? Ar fi bine să te informezi asupra altor regimuri de viaţă, pornind de la medicaţie, mişcare sau alimentaţie, şi să începi să schimbi câte ceva.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Chiar dacă îţi faci griji mai mari decât ar fi cazul, îţi vei da seama că ceea ce părea a fi o problemă a fost de fapt un motiv de bucurie!

www.zvj.ro

CMYK

12

Petrila

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE

Premiera filmului artistic „Fără scăpare”

Ne îngăduim să improvizăm alte conotaţii pentru conceptul de „cultură underground”, adică „pe cont propriu”. „Fără voia celor de la Primărie” cum cântă cei de la „Pasărea Colibri” - un grup de tineri din Petrila a realizat un film.

Artistic, de aproape două ore.

Vinerea trecută, la Casa de Cultură „Ladislau Schmidt” Petrila, a avut loc premiera de gală a filmului artistic „Fără scăpare”.

Echipa

Cu mult timp în urmă, Alina Dinu, ocupându-se şi de coregrafie pentru trupe de dans modern, a avut ideea realizării unui film. Încetul cu încetul, în jurul ideii s-a alăturat o echipă de tineri, formată din Vlad Bencovici, Harald Sîmzian, Raymond Moldovan, Andrada Sîmzian, Cristina Manea, Bogdan Cristea, Cleopatra Perşe, Alexandra Rusu, Bogdan Rusu, Iulia Afloarei, Florica Dinu, Adrian Mălinaş, Andrei Dios, Olimpiu Ştef, Alexandru Tudoran, Cătălina Donca, Roxana Boboc, Andrei Buta, Andrei Popa.

Concluzia e clară:

miercuri, 8 ianuarie 2014

Eşti manelist, ai maşină bengoasă E târziu de tot pentru mine să mai strig fă-mă, mamă, manelist, dar cred că sunt destui prunci care, fiind pe acolo şi văzând, în noaptea de revelion cele două autovehicule din fotografie parcate lângă Primăria Vulcan, îşi vor fi tras de mână mămicile, ca să le îndrume paşii înspre manea.

Tinerii sunt, acum, entuziasmaţi de prima lor realizare. Dacă acest prim film este bun sau nu tot ei vor afla, peste câţiva ani, timp în care vor avea şi posibilitatea unor comparaţii, adică alte filme...

Alo, Primăria?

Pe lângă realizarea acestui film artistic, mai precizăm că alţi tineri din cadrul Asociaţiei Culturale „Les Amis de la France” au realizat două scurtmetraje, nu în Petrila, ci în Cognac, Franţa. Cu finanţări europene...

Amintim în treacăt că Primăria Petrila nu are o „carte de vizită” pentru vreo delegaţie din România sau din Europa, adică o mapă de prezentare, cu un ghid, pliante, CD-uri sau DVDuri cu filme sau fotografii. De acum ar putea să aibă.

Ionel ZMĂU

Autoturismul

de teren ARO, roşu la culoare, destul de necăjit şi cu număr cu MAI, aflat acolo în noaptea dintre ani era al pompierilor. Nu-i ştiu anul de fabricaţie, dar, oricum, azi-mâine poate să ajungă o piesă de colecţie, la fel ca maşina mea.

Din autoturismul de lângă, căruia, credeţi-mă, nu i-am reţinut marca, dar care este unul bengos, a coborât, însoţită de impresar, cântăreaţa care a performat pe scenă după miezul nopţii. Puneţi-l pe un copil să compare maşinile şi să aleagă. Nu m-aş mira dacă, pe loc, ar zice că se face manelist sau fotbalist, decât pompier…

Gheorghe OLTEANU

Până la capăt...

Nu ne îngăduim o cronică de specialitate a acestui film. Demn de apreciat, chiar şi de elogiat, ar fi faptul că aceşti tineri ne-au pus în faţa unui fapt împlinit.

A fost o creaţie colectivă, toţi implicându-se în ceea ce a presupus realizarea acestui film de aproape două ore: scenariu, actorie, decoruri, recuzită, imagine, coloană sonoră, montaj... Uneori, se lucra până noaptea târziu doar pentru o secvenţă.

Filmările şi montajul au durat aproape un an de zile. „Pentru film, am pus bani mână de la mână...”, a mărturisit Vlad Bencovici, la un ceas de taină, împreună cu Radu Dacian Chinţa şi Petre Braiţ. Firma SIMAUSROM a fost locaţia unde s-au filmat aproape jumătate din secvenţele acestui film...

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului