1365

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5301 lei 1$ = 3,3301 lei 1₤ = 5,4738 lei

luni, 20 ianuarie 2014 Anul VII nr. 1365 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Bugetul clanurilor. Panţuru şi Comunistor au condamnat Valea Jiului la sărăcie şi în 2014!

Repartiţia sumelor de către Consiliul Judeţean a fost una nerealistă, net dezavantajate fiind – în urma negocierilor dintre Mircea Ioan Moloţ (zis „Panţuru” în vremea când scria voios mârşavei Securităţi comuniste) şi Laurenţiu Nistor (zis „Comunistor” acum, când n-a reuşit să se adapteze epocii în care trăim) – localităţile Petrila, Aninoasa şi Uricani. Aceasta nu înseamnă însă că Petroşaniul, Vulcanul şi Lupeniul vor primi cât li s-ar fi cuvenit. Pe bună dreptate, toţi primarii din Valea Jiului sunt nemulţumiţi.

Anul acesta...

...Consiliul Judeţean Hunedoara a avut de împărţit celor 69 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ suma de 214,3 miliarde de lei vechi.

Deşi reprezintă aproape o treime din judeţ din punct de vedere al populaţiei (29,6% mai exact), cele 3 municipii şi trei oraşe din Valea Jiului au primit în total 31 de miliarde de lei vechi de la CJH, adică mai puţin de 15% din fondurile alocate (mai exact 14,46%). În mod evident, preşedintele PSD Hunedoara, dl. deputat Nistor, a negociat dezastruos pentru Valea Jiului, iar preşedintele PNL Hunedoara, dl. Moloţ, l-a dus de nas şi a tras vânjos banul spre localităţile conduse de către primari PNL. Cum ar veni, Panţuru l-a făcut pe Comunistor ca la gară! Deşi, faptic, la nivel de judeţ primarii PSD reprezintă mai mulţi oameni decât primarii PNL, cei mai mulţi bani s-au dus spre localităţile conduse de liberali.

De fapt, culpa exclusivă este cea a negociatorilor PSD (Nistor, Resmeriţă jr. şi Rişteiu) întrucât, din câte am aflat, pesediştii şi liberalii şi-au împărţit banii din prima, pesediştii fiind de fapt cei care au alocat atât de puţini bani pentru localităţile din Valea Jiului. Acesta nu înseamnă însă că preşedintele Moloţ, care s-a cocoţat în

Prin lipsa de reacţie publică a următorilor consilieri judeţeni, domiciliaţi în Valea Jiului, zona noastră a pierdut peste 32,5 miliarde de lei vechi: Coltescu Marin – USL (PSD), David Adrian Nicolae – USP (UNPR), Dămian Dana – USP (PDL), Hirghiduşi Ion – USL (PSD), Pleşcan Dorina – PP-DD, Ivănuş Nicolae – PP-DD, Zvîncă Adrian – USL (PNL).

scaun şi pe voturile din Valea Jiului, nu avea obligaţia morală de a reacţiona în sprijinul Văii Jiului. Dar nu a făcut-o. Aşa cum nu au făcut-o nici vicepreşedintele Balint, care nu mai poate de grija Văii în desele sale descinderi în zonă, şi nici droaia de consilieri judeţeni pe care Valea Jiului îi are în acest mandat.

Judeţul Hunedoara...

...numără 450.061 de cetăţeni. Fix 133.367 dintre aceştia locuiesc în Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani. Matematic, din bugetul total de 214,3 miliarde de lei vechi, Văii Jiului ar fi trebuit să îi revină peste 63,5 miliarde de lei vechi. Faptic însă, la Petrila vor ajunge 4 miliarde de lei vechi, la Petroşani – 3 miliarde, plus 5 la Aninoasa, 7 la Vulcan, 7 la Lupeni şi 5 la Uricani. Adică mai puţin de jumătate din banii care li s-ar fi cuvenit.

Sumele corecte aproximative, raportat la populaţie, ar fi fost: Petrila – 11,3 miliarde lei vechi, Petroşani – 19,4 miliarde, Aninoasa – 2,1 miliarde, Vulcan – 14,6 miliarde, Lupeni – 13,1 miliarde şi Uricani – 4,2 miliarde.

În primul rând,...

...aşa cum spuneam, Valea Jiului ar fi trebuit să primească, în total, peste 63,5 miliarde de lei vechi, dar va primi doar 31 de miliarde. În condiţiile economico–sociale ale momentului este cât se poate de clar că nevoia cea mai mare de fonduri o au, în ordine, localităţile Aninoasa, Uricani şi Petrila. Aici ar fi trebuit să ajungă, pe

un raţionament corect, peste 17,6 miliarde de lei vechi. Din cifrele anunţate însă, cele trei localităţi vor primi, însumat, doar 14 miliarde de lei vechi. Chiar dacă, din punct de vedere financiar, municipiul Petroşani se află într-o situaţie ceva mai fericită, suma de 3 miliarde de lei vechi (din cele peste 19, cât i s-ar fi cuvenit) reprezintă un scuipat USL în faţa fiecăruia din cei 40.925 de cetăţeni ai municipiului.

Cine sunteţi dvs., domnilor Moloţ şi Nistor, să vă bateţi joc într-un asemenea hal de cei 40.925 de cetăţeni din Petroşani, de cei 133.367 de cetăţeni din întreaga Vale a Jiului?

Nici dacă...

...s-ar fi făcut pe criterii strict politice, repartizarea sumelor de la judeţ nu este una corectă. Să ne amintim cifrele: Petrila – PSD (17,43%), PNL (13,33%), Petroşani – USL (26,30%), Aninoasa – USL (38,47%), Vulcan – PSD (58,73%), PNL – (23,72%), Lupeni – USL (48,50%), Uricani – USL

(67,66%).

Cum să mai poată ieşi în stradă, după voturi pentru PSD sau USL, primarul Nicolae Dunca – cel care a câştigat Primăria Aninoasa pentru USL – după ce pesediştii şi liberalii nu ridică un deget pentru a-l ajuta, iar cele 5 miliarde de lei reprezintă nimic în raport cu situaţia actuală a oraşului?

Cum să mai poată ieşi în stradă, după voturi pentru PSD sau USL, primarul Dănuţ Buhăescu – cel care a câştigat Primăria Uricani cu 67,66% – după ce pesediştii şi

Iată unde se ascunde Diana Mariana Csiki, cea mai căutată hunedoreancă!

Cotidianul nostru dezvăluie, cu documente şi fotografii, afacerile, profiturile, adresele actuale şi preocupările comerciale ale femeii din Petroşani care a fost complice la fraude bancare, şantaje şi înşelăciuni în valoare de peste 4 milioane de euro în perioada 2005 2011 pagina

3

liberalii nu ridică un deget pentru a-l ajuta, iar cele 5 miliarde de lei reprezintă nimic în raport cu situaţia actuală a oraşului? Un oraş în a cărui inima economică a băgat cuţitul exact USL-ul, care va închide mina.

Aşa cum am arătat...

...preşedintele Moloţ l-a făcut pe Nistor ca la gară. Amândoi au bugetat mai puţin de jumătate din suma cuvenită pentru Valea Jiului, iar banii vor ajunge în localităţile conduse de primari PNL după un algoritm incorect. De ce? Pentru ca dl. Balint, posibilul contracandidat al d-lui Nistor în lupta pentru şefia Consiliului

Judeţean Hunedoara, să îşi adune voturile din localităţile conduse de primari PNL. Acolo unde Moloţ, din interes, şi Nistor, din nepricepere în tactica negocierii, au drenat inclusiv banii ce s-ar fi cuvenit Văii Jiului. Mai merită domnii Balint şi Nistor voturi din Valea Jiului după ce, şi anul acesta, ne-au condamnat la sărăcie?

Noi zicem că nu. (Cătălin DOCEA)

Gravă dezinformare a preşedintelui Moloţ

2

pagina

Ziarul Vãii Jiului

2 ACTUALITATE Gravă dezinformare a preşedintelui Moloţ

Presa locală, inclusiv cotidianul nostru, a preluat vineri declaraţiile preşedintelui CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, cu privire la datoriile pe care administraţiile publice locale din Valea Jiului le-ar avea către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Apa Valea Jiului”. Ne aflăm în posesia unor documente, absolut autentice, în baza cărora vom demonstra că sumele lansate de către dl. Moloţ (plecat, probabil, la vânătoare de pesedişti în pregătirea campaniei electorale de anul acesta a colegului său Tiberiu Balint) sunt neconforme cu realitatea. Cel puţin în ceea ce priveşte contribuţia datorată de către administraţia publică locală de la Uricani.

Iată declaraţia preşedintelui... ...Moloţ, aşa cum a fost ea reprodusă în ediţia de vineri, 17 ianuarie a.c., a cotidianului nostru: „Am constatat că din şapte parteneri care suntem în acest ADI, doar trei suntem corecţi şi facem totul să ne plătim cotizaţia anuală. Restul…? Şi vă spun că Aninoasa n-a plătit niciun leu din 2008. Primăria a ajuns să datoreze 114.500 lei. Primăria Lupeni a plătit contribuţia integrală doar în 2012 şi parţial în 2011 şi 2008, are acum un rest de datorie de 88.000 lei. Primăria Uricani la fel, a plătit parţial în 2008, 2009 şi 2012, dar are datorii de 99.773 lei, iar Primăria Vulcan n-a plătit cotizaţia din 2013, rămânând astfel cu o datorie de 22.000 lei...”.

cel care a semnat şi transmis adresa citată către Primăria oraşului Uricani.

Preşedintele Moloţ susţine că Primăria Uricani ar fi plătit parţial în 2008, 2009 şi 2012. Parţial neadevărate spusele preşedintelui. Primăria Uricani n-a plătit nimic în 2008, a plătit parţial în 2009 şi integral, de fapt chiar mai mult, în 2012 şi 2013. Iată cifrele concrete: în 2008 a plătit 0 lei

Cum stau,...

...în realitate, lucrurile?

Potrivit adresei nr. 8 din 17 ianuarie a.c., restanţele totale ale administraţiei uricănene către ADI „Apa Valea Jiului” sunt de 38.974 de lei, nicidecum de 99.773 de lei. Şi nu o spunem noi, ci chiar un reprezentant al ADI „Apa Valea Jiului”, Lucian Gheorghe Matei,

din 10.000 lei, în 2009 a plătit 10.227 lei din 22.000 lei, în 2010 şi 2011 a plătit zero lei din 9.067 + 9.067 lei, în 2012 a plătit 10.000 lei (deşi avea de plătit 9.067 lei), iar în 2013 a plătit

luni, 20 ianuarie 2014

9.067 lei, adică exact cât avea de plătit.

Cităm din...

...documentul datat 17.01.2014, semnat de către Lucian Gheorghe Matei din partea A.D.I. „Apa Valea Jiului”: „Suma de 38.974 ron reprezintă suma totală a datoriilor Consiliului Local Uricani reprezentând 1 leu/ locuitor/ an, conform Statutului A.D.I. Apa Valea Jiului. Menţionând că achitând această sumă, Consiliul Local Uricani va fi la zi cu plăţile faţă de A.D.I. Apa Valea Jiului”.

Am studiat în detaliu...

...documentele A.D.I. „Apa Valea Jiului”.

Contribuţia primăriilor din Vale, conform Actului constitutiv şi Statutului, în forma lor actualizată, trebuie să fie de 1 leu/ cap de locuitor/ an. Aşadar, Primăriei Uricani îi revine obligaţia de a achita anual 9.067 de lei. Singurul an în care, potrivit documentelor A.D.I. „Apa Valea Jiului” primăriile ar fi trebuit să achite şi cei 22.000 de lei pe care Moloţ îi vrea anual de la fiecare administraţie a fost 2009. Moloţ nu poate, legal, să solicite plăţi nestatutare (în plus, acestea ar fi exagerate în raport cu posibilităţile unor localităţi precum Aninoasa sau Uricani).

Probabil că dl. Moloţ...

…a fost dezinformat de către ex-deputatul PRM Ştefan Păşcuţ, reprezentantul CJ la A.D.I. „Apa Valea Jiului”, care susţinea aceeaşi chestiune în şedinţele A.D.I., fără a se gândi, măcar o clipă, la posibilităţile economice concrete şi anuale ale unor administraţii mai mici, precum Aninoasa şi Uricani.

Dacă tot e aşa darnic...

...când vine vorba de banii aninosenilor şi ai uricănenilor, oare de ce dl.

Moloţ nu procedează la fel şi cu banii judeţului? Plăteşte judeţul, conform art. 6 (1), ultimul paragraf din Actul constitutiv actualizat, o contribuţie în numerar la A.D.I. „Apa Valea Jiului” de 1 lei/ locuitor/ an, adică 133.367 de lei pe an pentru cei 133.367 de locuitori din Valea Jiului? Noi zicem că nu.

Cătălin DOCEA

Vineri, primarul din Uricani s-a implicat personal în

Prinderea a peste 40 de câini foarte periculoşi de pe străzile oraşului

Vineri, 17 ianuarie a.c., primarul Dănuţ Buhăescu a participat la o acţiune de prindere a celor mai periculoşi câini care îşi făceau veacul pe raza localităţii Uricani, în zona urbană. Acţiunea s-a derulat în colaborare cu angajaţii serviciului judeţean de profil.

Acţiunea s-a derulat în intervalul orar 10:00 – 16:00 şi, la momentul bilanţului, s-a constatat că au fost prinşi peste 40 de câini, dintre cei mai periculoşi. „Am avut şi sprijinul populaţiei, unii cetăţeni – chiar iubitori şi posesori de animale – conştientizând ce pericol reprezentau acei câini. De data aceasta, echipa de ecarisaj sosită în teren nici nu s-a com-

)

Ziarul Vaii Jiului

parat cu primele echipe care au mai fost în zonă.

Au venit reprezentanţi ai conducerii serviciului judeţean de profil, împreună cu echipe care acţionează în special pe zonele Deva şi Brad.

Oamenii au demonstrat că sunt profesionişti, au venit cu dotarea necesară, o dotare cum nu am mai văzut vreodată în Valea Jiului. Acţiunea a fost un succes, şi cred că trebuie pregătiţi în acest sens şi angajaţii de la ecarisaj de aici, din Vale, ca să fie mai hotărâţi să se facă treabă. Trebuie mărit numărul hingherilor, cel puţin până reuşim să controlăm fenomenul”, a spus primarul Buhăescu. De la care am mai aflat că parte din câinii prinşi zilele acestea în Valea Jiului vor merge la un centrul de

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380; 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

profil de la Timişoara. De unde, ni s-a spus, vor fi exportaţi în Germania, pe adresa unui ONG care doreşte să îi îngrijească.

Cătălin DOCEA

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

Iată unde se ascunde Diana Mariana Csiki, cea mai căutată hunedoreancă!

luni, 20 ianuarie 2014

Cotidianul nostru dezvăluie, cu documente şi fotografii, afacerile, profiturile, adresele actuale şi preocupările comerciale ale femeii din Petroşani care a fost complice la fraude bancare, şantaje şi înşelăciuni în valoare de peste 4 milioane de euro în perioada 2005–2011.

simplul motiv că, de câţiva ani, inculpata nu se mai află în ţară. Grav este că, întrucât i s-a dat o pălărie prea mare în raport cu CV-ul său, comandantul Ilie Titel Brăgaru nu a reuşit să o aducă în ţară, pentru a răspunde pentru faptele sale, pe Diana Mariana Csiki. De ce? Pentru simplul fapt că, necunoscând tehnici 7000 de euro investigative actuale, de la statul spaniol pentru “investitoarea” Csiki comandantul poliţiei locale habar nu are unde se ascunde cea mai căutată hunedoreancă, Dovada părtaşă la înregistrării ţepe de fiscale a peste 165,5 infractoarei miliarde de Csiki în Villa lei vechi, adică de Teguise, peste 4 milioane Las Palmas. de euro!

care şi nu numai), frauda fiind estimată la peste 73,3 miliarde de lei vechi. Ziarul Văii Jiului a dezvăluit, anul trecut, că persoanele amintite au mai dat ţepe de peste 92,2 miliarde de lei vechi, în perioada 06.10.2010 – 27.07.2013 - neonorând la plată mai multe file cec şi bilete la ordin.

ascunde...

Potrivit poliţiştilor, în perioada 2005– 2011, Arthur Ludovic Csiki şi soţia acestuia, Diana Mariana Csiki, au înşelat – în calitate de reprezentanţi ai Habitat XXI SRL şi Ardi Ardi SRL, ambele din Petroşani – diverse persoane fizice şi juridice (ban-

Arthur Ludovic Csiki...

Iată unde se

...infractoarea Csiki Diana Mariana!

Potrivit informaţiilor oficiale în posesia cărora ne aflăm, Diana Mariana Csiki locuieşte pe insula Lanzarote, parte a arhipelagului format din şapte insule de origine vulcanică din Oceanul Atlantic, mai cunoscut opiniei

...nu a fost arestat preventiv pentru că poliţiştii l-au dus prea târziu în faţa instanţei pentru mandat, adică abia luna aceasta pentru fapte din 2005–2011, aspect ce a determinat respingerea de către instanţă a Coronel Bens nr. 42, localitatea propunerii de arestare prevenArrecife, provincia Las Palmas tivă, în contextul în care pericolul concret şi actual pentru opinia publice sub denumirea Insulele publică nu a mai putut fi dovedit. Nici Canare. Insulele, inclusiv Lanzarote, propunerea de arestare preventivă a aparţin Spaniei (cu care, atenţie, numitei Csiki Diana Mariana, asupra România are tratat de extrădare!) şi căreia Tribunalul Hunedoara s-ar putea formează o comunitate autonomă a pronunţa la data de 24 ianuarie a.c., acestei ţări. Domiciliul actual al nu va avea sorţi de izbândă pentru Dianei Mariana Csiki se află pe Avenida

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

DEZVĂLUIRI

3

Grand Aldea la numărul 69, cod poştal 35530, în localitatea Villa de Teguise, provincia Las Palmas. Utilizând Diana Mariana şi codul de înregisArthur Ludovic Csiki trare numărul Y1400121X, Diana Mariana Csiki este Iată aşadar informaţiile... autorizată de către autorităţile ...concrete despre domiciliul şi prespaniole ca, sub o formă echivaocupările infractoarei Csiki Diana lentă PFA-ului din România, să Mariana, la care şi comandantul deruleze activităţi conform clasificării Brăgaru ar fi putut ajunge relativ uşor dacă ar fi cunoscut tehnici investigative actuale. Dl. comandant este menţinut în funcţie deşi, după cum am arătat în repetate rânduri, nu are în spate o cazuisHotărârea Consiliului local tică relevantă în raport cu din Villa de Teguise dosarele complexe de fraudă şi nu numai aflate, în această pespaniole „9329 – Alte activităţi recrerioadă, în atenţia unităţii locale de ative şi distractive”. poliţie. Rezultatele unităţii locale sunt, la o analiză amănunţită, unele meritorii. Dar asta nu se datorează În baza autorizării... decât muncii poliţiştilor de rând de la ...menţionate, încă din 24.06.2011, Petroşani (care, Diana Mariana Csiki pentru a fi cu adederulează activităţile vărat în sprijinul conform CAEN-ului cetăţeanului, îşi amintit la adresele cumpără din banii Escotilla nr. 7 şi dumnealor comCoronel Bens nr. 42, putere pentru locul ambele din localitatea de muncă, impriArrecife (capitala inmante, hârtie de sulei), provincia imprimantă şi Las Palmas. În Date despre domeniul de activi- rechizitele nece2012, spre exemplu, a avut o cifră tate, puncte de lucru şi angajaţi. sare), bine coordonaţi de către de afaceri de adjuncţii Ciucă şi Stegărescu. Doi oa166.891 de euro, iar în 2013 avea meni fără de care, ca să o spunem pe deja 2 angajaţi. aia dreaptă, poliţiştii din Petroşani nu De asemenea, conform docuar avea atâtea rezultate remarcabile. mentelor publice în posesia Dl. Brăgaru este, în mod evident, din cărora ne aflăm, la data de 4 alt film. Căci, dacă s-ar fi preocupat, noiembrie 2010, Diana Mariana ar fi găsit-o şi ar fi adus-o deja în ţară Csiki a solicitat autorizarea derulării pe Diana Mariana Csiki, femeia care a de activităţi în domeniul Carmangerie fost părtaşă la ţepe de peste 165,5 – Pescărie pentru spaţiul comercial miliarde de lei vechi. Vom reveni. situat în localitatea Villa de Teguise, Cătălin DOCEA provincia Las Palmas, pe Calle Garajonay, la numărul 36. Calle Garajonay P.S.: Dacă ne face rost de un tricou 36 este la o aruncătură de băţ de din ăla cu Atomis (din cele cu care, Avenida Grand Aldea 69, domiciliul mândri, poliţiştii ne-au reprezentat legal actual al infractoarei. Consiliul peste hotare fără să ţină cont că local al localităţii Villa de Teguise a promovează firma unui evazionist aprobat, în unanimitate, solicitarea dovedit), mai dăm vreo două-trei numitei Csiki Diana Mariana. click-uri şi îi facem d-lui comandant rost şi de numărul de telefon şi Conform Boletin Oficial e-mail-ul personal al Dianei Mariana de Canarias...

Csiki, cea mai căutată hunedoreancă ...num. 124 din 24 iunie 2011, fila a momentului.

18.627, Diana Mariana Csiki – având numărul de identificare fiscală Y1400121X, a primit din partea statului spaniol suma de 7.000 de euro, sub formă de subvenţie, în baza programului de stimulare a ocupării forţei de muncă („auto-ocuparea forţei de muncă” - acesta este termenul uzitat în Spania). În fapt, este vorba de un program destinat şomerilor din Spania care desfăşoară activităţi independente, aşa cum este şi cazul numitei Calle Garajonay, numărul 36, Csiki Diana Mariana.

Villa de Teguise, Las Palmas

www.zvj.ro

4

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

luni, 20 ianuarie 2014

Acum e oficial:

Florentina Marincu - sportiva anului în sportul hunedorean

Regina probelor săritura în lungime şi triplusalt, Florentina Marincu, a fost desemnată oficial de inspectorii Direcţiei pentru Tineret şi Sport a Judeţului sportiva anului în judeţul Hunedoara. În topul disciplinelor olimpice se regăsesc şi arcaşii de la Aninoasa, Simona Băncilă (locul IV), Luminiţa Boroş (locul V) şi Fibia Vânătoru (locul VI) dar şi luptătoarea Laura Gavriliuc de la CSŞ Petroşani (locul VII).

Direcţia Judeţeană pentru Tineret

şi Sport Hunedoara a dat publicităţii ierarhiile – provizorii – cu cei mai merituoşi sportivi ai judeţului – la discipline olimpice şi neolimpice – în anul competiţional 2013. Cum era de 1. Florentina Costina MARINCU (junioară, CNS aşteptat, locul 1 în clasamentul Cetate Deva, atletism). Antrenor: Nicolae ALEXE. „olimpicilor” este ocupat de atleta 2. Sorin DOBONDI (junior, CSŞ Hunedoara, box). junioară Florentina Costina Marincu, Antrenor: Ilie CAPTARI. legitimată la Colegiul Naţional Sportiv 3. Eugenia JURCĂ (junioară, CSŞ Hunedoara, box). „Cetate” Deva unde este antrenată de Antrenor: Ilie CAPTARI. profesorul Nicolae Alexe. Multiplă 4. Simona BĂNCILĂ (senioară, SCM Deva – Minerul campioană naţională în sală şi în aer Aninoasa, tir cu arcul). Antrenor: Viorel HĂBIAN. liber în 2013, Florentina Marincu a 5. Luminiţa BOROŞ (senioară, SCM Deva – Minerul intrat în istoria Campionatelor Mondiale Aninoasa, tir cu arcul). Antrenor: Viorel HĂBIAN. pentru juniori II (cadeţi) de la Doneţk, 6. Fibia VÂNĂTORU (senioară, SCM Deva – Minerul competiţie în care a câştigat două Aninoasa, tir cu arcul). Antrenor: Viorel HĂBIAN. medalii de aur la săritura în lungime 7. Laura Elena GAVRILIUC (junioară, CSŞ Petroşani, (6,42 metri) şi triplusalt (13,75 metri – lupte libere). Antrenor: Gheorghe RĂDUCU. nou record mondial). Tot anul trecut 8. Andreea Eugenia MUNTEANU (junioară, CNS atleta a câştigat alte două titluri de Cetate Deva, gimnastică artistică). Antrenori: Adela campioană balcanică la triplusalt – POPA, Alexandru MILITARU, Ioan COROIU. 13,81 metri – şi săritura în lungime – în 9. Andreea Maria IRIDON (junioară, CNS Cetate Deva, cadrul Campionatelor Balcanice ale gimnastică artistică). Antrenori: Adela POPA, juniorilor de la Edirne, Turcia.

Alexandru MILITARU, Ioan COROIU. În clasamentul probelor neolimpice pe 10. Claudia Maria FLOREA (junioară, SCM Deva, primul loc se află Ana Maria Gherghel atletism). Antrenor: Emerson TOMA. din Lupeni.

Top Provizoriu Cei mai buni sportivi hunedoreni în 2013 (discipline olimpice)

Top Provizoriu Cei mai buni sportivi hunedoreni în 2013 (discipline neolimpice)

Cea mai bună sportivă la probele neolimpice este, aşa cum era de aşteptat, Ana Maria Gherghel de la echipa de fotbal-tenis Lupeni, proaspătă campioană europeană.

1. Ana Maria GHERGHEL (CS COMEXIM Lupeni, fotbal-tenis).

Antrenor: Dima Druncea.

2. Andra DANILIUC (CS HEIAN Deva, arte marţiale, karate Eur&Ka, Shito Ryu). Antrenor: Marius Biji.

3. Lucian PURICE SZEL Senior (CS COMEXIM Lupeni, fotbal– tenis). Antrenor: Dima Druncea.

4. Florin MUREŞAN (CS RYU DO Deva, karate tradiţional).

Antrenor: Tudor Telembici.

4. Anamaria RIZESCU (CS COMEXIM Lupeni, fotbal-tenis).

Antrenor: Dima Druncea.

4. Mihail PLOP (CS DACICUS Orăştie, arte marţiale). Antrenor: Nicolae Iordăchescu.

5. Diana Andreea Aniela IOAN (CS HARD STEEL Hunedoara, arte marţiale, antrenor - Gheorghe Paiu); Florin Marius STOENICĂ, CS COMEXIM Lupeni, fotbal-tenis, antrenor - Dima Druncea); Toma TELEMBICI (CS RYU DO Deva, karate tradiţional, antrenor Tudor Telembici); 5. Mănel MANEA (CS SIDERURGICA Hunedoara, popice, antrenor - Manea Mănel).

6. Sergiu OLARIU (CS RYU DO Deva, karate tradiţional, antrenor - Tudor Telembici); Răzvan TOMESC (EMPI KARATE Brad, arte marţiale, antrenor - Sorin Avram); Letiţia BIVOLARU (CS COMEXIM Lupeni, fotbal-tenis, antrenor - Dima Druncea).

7. Mihai FURDUI (EMPI KARATE Brad, arte marţiale, antrenor Sorin Avram); Ioana POPESCU (CS DACICUS Orăştie, arte marţiale, antrenor - Nicolae Iordăchescu); Răzvan VORNICU (CS COMEXIM Lupeni, fotbal-tenis, antrenor - Dima Druncea).

8. Daniel POPOVICI (CS COMEXIM Lupeni, fotbal-tenis). Antrenor - Dima Druncea; Horea LUCA (CS DACICUS Orăştie, arte marţiale, antrenor - Nicolae Iordăchescu); Dacian Nicolae BARNA (CSŞ Petroşani, gimnastica aerobică, antrenor - Elena Becze).

9. Bogdan HRIŞCU (CS DACICUS Orăştie, arte marţiale, antrenor - Nicolae Iordăchescu); Alexandru MARIŞ (EMPI KARATE Brad, arte marţiale, antrenor - Sorin Avram); Iulia FURDUI (CS RYU DO Deva, karate tradiţional, antrenor - Tudor Telembici).

10. Ioana FURDUI (CS RYU DO Deva, karate tradiţional, antrenor - Tudor Telembici); Valentin BOZAN (CS COBRA Deva, taekwon do ITF, antrenor - Iosif Ambruş); Diana BRETOTENEAN (CS RYU DO Deva, karate tradiţional, antrenor - Tudor Telembici); Şerban ŞERBAN (CS RYU DO Deva, karate tradiţional, antrenor - Tudor Telembici).

Andrei Biro, jucătorul Ştiinţei, stabilit la Madrid:

„Mi-am deschis o afacere în Spania şi vreau să rămân aici”

A jucat patru ani la echipa de rugby Ştiinţa Petroşani, dar anul acesta Andrei Biro a ales să-şi pună ghetele în cui şi să aleagă un alt drum, acela al străinătăţii.

„Mi-am deschis în Spania o mică afacere cu un prieten şi vreau să rămân aici pentru a-mi face un viitor”, ne-a spus fostul jucător. Soluţia asigurării unui trai decent prin performanţă sportivă nu mai este demult în actualitate în Valea Jiului, astfel că tot mai mulţi sportivi aleg calea străinătăţii, pentru a-şi asigura un viitor mai bun. Problemele financiare grave cu care se confruntă majoritatea cluburilor şi a sporturilor din Valea Jiului i-au obligat pe sportivi să renunţe la activitatea de performanţă. Este şi cazul rugbistului Andrei Biro, care a plecat în străinătate, unde şi-a deschis propria afacere.

Gruparea cu cea mai mare rată de pierdere a sportivilor pe care i-a crescut pare a fi echipa de rugby Ştiinţa Petroşani. Mulţi jucători inventaţi pe terenul din Dealul Institutului au ales să plece la echipe mai potente financiare, iar alţii s-au refugiat la muncă în străinătate. „Sunt încă tânăr şi am luat decizia să mă gândesc la viitorul meu. Poţi renunţa la rugby pentru o perioadă, dar nu îţi poţi scoate rugbyul din sânge”, ne-a mai

www.zvj.ro

mărturisit jucătorul de 23 de ani, care s-a stabilit deja la Madrid. Prin intermediul ziarului nostru acesta le-a transmis foştilor săi coechipieri un mesaj: „Colegilor vreau să le transmit multă sănătate, multă baftă şi pe viitor să se gândească ce vor sa facă. Viitorul lor e cel mai important”. Cei care au rămas şi se încăpăţânează să viseze la a-şi face un viitor prin sport sunt puţini şi cam fără prea mari speranţe.

După cum v-am mai informat, câţiva jucători ai echipei Ştiinţa Petroşani au început neoficial pregătirea. Dar oficial, gruparea pregătită de Alexandru Lupu îşi va relua antrenamentele pentru noul campionat la 10 februarie. Părăsită de numeroşi jucători, Ştiinţa încearcă să-şi formeze un nou lot, cu care să pornească la drum în Divizia Naţională. „În momentul de faţă discutăm, negociem cu mai mulţi jucători, dar şi cu foşti jucători. Suntem, de asemenea, în discuţii cu mai mulţi posibili parteneri, care să sprijine financiar echipa. Vom şti cum vor sta lucrurile, ce jucători vor pleca sau ce jucători vor mai veni sau care va fi componenţa finală a echipei la 10 februarie, când într-un cadru oficial, vom prezenta jucătorii”, a declarat Dacian Ciodaru, preşedintele echipei de rugby. Tot cu ocazia reunirii lotului, suporterii vor afla obiectivul pe care echipa cu tradiţie în acest sport îl va ataca în noul sezon competiţional.

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

luni, 20 ianuarie 2014

Distracţie inconştientă pe 112

În 2013 în judeţul Hunedoara din 345.310 apeluri, 71,42% au fost false!

Inconştienţii care apelează aiurea 112 nu realizează faptul că, blocând linia de urgenţă cu apeluri false, pun în pericol vieţi omeneşti. Anul trecut, în judeţul Hunedoara peste 70 la sută din apelurile la Numărul Unic de Urgenţă 112 au fost alarme false.

10.892 cetăţeni sancţionaţi pentru apeluri false

Statistica pe anul 2013, realizată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), arată că la Numărul Unic de Urgenţă 112 au fost primite şi tratate 17.463.468 apeluri. Dintre acestea, 29,09 la sută au fost reale şi 70,91 la sută false. Apelurile au fost

În ianuarie

Râie şi păduchi şi la copiii din Vale

La început de an, Valea Jiului vine cu un scor trist la capitolul râie şi păduchi în rândul elevilor: 53 de cazuri identificate de triajul epidemiologic făcut de medicii şcolari şi de familie.

Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara, pe parcursul acestei luni a fost efectuat triajul epidemilogic al preşcolarilor şi elevilor, realizat de către reţeaua medicilor şcolari (formată în judeţul Hunedoara din 17 medici), cât şi de medicii de familie care, în zonele în care nu există medici şcolari, asigură supravegherea stării de sănătate a copiilor şi a adolescenţilor din colectivităţile şcolare. În cadrul acestei acţiuni au fost examinaţi 41.475 elevi. În urma triajului au fost depistate 398 de afecţiuni din care: 152 angine (faringoamigdalite acute), 4 boli diareice acute, 35 alte boli infecţioase, 10 micoze, 191 cazuri de pediculoză (păduchi), din care 47 în zona Văii Jiului, 76 în zona Deva, 36 în zona Hunedoara şi 32 în zona Orăştie, şi 6 cazuri de scabie (râie) în Valea Jiului.

După ce s-au luat măsuri, în urma unui control suplimentar s-a confirmat faptul că afecţiunile depistate au fost tratate, iar la această oră în judeţul Hunedoara medicii şcolari nu au mai semnalat cazuri de pediculoză şi de scabie.

transferate către Ambulanţă – 60,66 la sută, Poliţie – 24,77 la sută, ISU/ SMURD – 12,59 la sută şi Jandarmi – 1,88 la sută.

Din punct de vedere al apelurilor false, judeţele Covasna, Călăraşi şi Mureş ocupă primele locuri.

„Majoritatea apelurilor false şi abuzive provin de la copii, tineri, persoane cu probleme psihice şi sunt în mare parte realizate de pe cartele pre pay. Urmare constatărilor făcute de către autorităţile statului, 10.892 cetăţeni au fost sancţionaţi conform legii pentru apeluri false şi abuzive către numărul 112. Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate în judeţele Teleorman, Suceava şi Bucureşti. De constatarea şi sancţionarea acestor contravenţii se ocupă Poliţia”, a comunicat STS.

71,42 la sută apeluri false în judeţ

Anul trecut, în judeţul Hunedoara au fost primite şi tratate 345.310 apeluri.

Dintre acestea 28,58 la sută au fost reale şi 71,42 la sută false. Apelurile au fost transferate către Ambulanţă – 62,64 la sută, Poliţie – 22,04 la sută, ISU/ SMURD – 12,89 la sută şi Jandarmi – 2,44 la sută. „Un cetăţean din judeţul Hunedoara a fost sancţionat conform legii pentru apeluri false şi abuzive către numărul 112. Multe persoane sună fără a avea o urgenţă, se interesează despre

5

evenimente care se petrec în localitatea lor, adresează injurii operatoarelor, râd, pun muzică sau nu vorbesc. Se solicită informaţii despre numere de telefon, se cere legătura cu diverse instituţii sau persoane publice ori se solicită sfaturi medicale”, se precizează în comunicatul de presă transmis de STS. Autorităţile fac apel la cei care sună abuziv să nu încarce inutil liniile de urgenţă 112, întrucât un apel fals poate duce la pierderea unei vieţi.

Pentru petroşeneanca ce şi-a dat copilul la gunoi

Patru ani puşcărie

Femeia din Petroşani care şi-a aruncat copilul nou-născut la tomberonul de gunoi a scăpat de doi ani de închisoare.

Decizia a fost luată, la sfârşitul săptămânii trecute, de Curtea de Apel Alba Iulia.

Pentru că şi-a aruncat la gunoi copilul abia născut, petroşeneanca Cecilia Maria Vormair a fost condamnată la şase ani de închisoare cu executare, magistraţii reţinând faptul că femeia nu a avut mustrări de conştiinţă şi a premedidat gestul criminal.

La sfârşitul săptămânii trecute, instanţa Curţii de Apel Alba Iulia a judecat apelul făcut de condamnată şi a reţinut circumstanţe atenuante. Astfel, magistraţii au decis să schimbe pedeapsa de şase ani de închisoare cu executare în pedeapsa de numai patru ani de închisoare cu executare. Sentinţa Curţii de Apel Alba Iulia nu este definitivă şi poate fi atacată de procurori cu recurs, în termen de 10 zile.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

CMYK

6

DIVERSE

Ziarul Vãii Jiului

Primim la redacţie scrisoarea d-lui Ioan Sfârlea, fost angajat al IREH:

luni, 20 ianuarie 2014

„Au fost şi am fost electricieni la Auschwitz de Valea Jiului”

Dl. Ioan Sfârlea din Petrila a lucrat ca electrician o viaţă întreagă, fiind angajat al IREH (Electrica, Enel). Adică, din anul 1968 şi până la sfârşitul anului 2010, când s-a pensionat anticipat. În cartea de muncă a fost trecut ca electrician tură domiciliu, deşi din anul 1981, 1 februarie, domnia sa a făcut parte din lotul 2 de electricieni, care a avut ca punct de lucru staţia de transformare de 20/6/0,4 KV din incinta EM Lonea 2, aceasta fiind amplasată chiar deasupra staţiei de compresoare.

Dacă până în 1989 a lucrat 8 ore pe zi, plătindu-i-se şi sport de noapte, din 1990 nu a mai primit acest spor, dar a lucrat 24 de ore cu 48 de ore odihnă. În fişele fiscale din anii 2009 şi 2010 dumnealui este trecut ca electrician de tură în oraşul Petrila la citit de contoare, deşi lucra în staţia de deasupra compresoarelor, neavând cameră separată faţă de staţia în care şi-a desfăşurat activitatea.

Domnul Sfârlea este supărat că nu i se recunosc condiţiile grele în care a lucrat, că nu a fost încadrat la grupa cuvenită de muncă, că nu a primit spor de zgomot şi nici spor de noapte. Din acest motiv în anul 2011 a chemat în instanţă SC ENEL DISTRIBUŢIE BANAT SA Deva la Tribunalul Hunedoara, unde nu i s-a dat câştig de cauză.

„Au fost şi am fost electricieni la Auschwitz de Valea Jiului din curtea EM Lonea 2 din anul 1968, când a venit primul lot de electricieni – Krausz Alexandru, Nicoară Nicolae, Prian Wilhelm, Magher Aurel, Muler Francisc, Dobre Gheorghe şi Rus Ion. Eu am intrat în acest sfânt lagăr în anul 1981 la 1 februarie, urmând să-l schimb pe electricianul Negoi Ionel din cătunul Răscoala, care poate fi adus ca martor.

Această staţie tip zarcă aparţine EM Lonea 2, dar noi am fost vânduţi celor de la EM Lonea 2 de către domnul ing. S.A., fost conducător de drept pe Valea Jiului la IREH Deva. Domnul ing. S.A. i-a zis electricianului Negoi Ionel că se poate întoarce la mină săşi continue activitatea ca să beneficieze de grupă de pensionare. Rus Ion din Lonea – Brătianu poate depune mărturie că l-am întrebat când am ajuns acolo cine a fost cu ideea să se facă tură în această staţie de transformare – exterminare. De ce? Din următoarele motive: transformarea curentului din 20 KV pe 6+0,4 KV iar pe muncitori în cobai. De ce staţia s-a aflat amplasată deasupra unei (şi unicei)

www.zvj.ro

staţii de compresoare? (numai exterminarea lor da). Cine se face vinovat Pe timpul răposatului am făcut tură de 8 ore, de aceste stări este domnul ing. S. A., că dumnealui plătindu-mi-se şi spor de noapte. Dar din 1989, ne-a vândut celor de la mină, aşa că toţi care au înainte de a veni revoluţia, domnii colegi ai d-lui luat parte la această exterminare trebuie să-mi ing. S.A., fiind solicitaţi în Valea Jiului şi în special plătească despăgubiri (…). Dacă nu mi se rezolvă pentru Valea de Brazi unde s-a dat în funcţie o această plângere, voi fi nevoit să plec din ţară în staţie de 20/6/0,4 KV, care urma să alimenteze Suedia, unde voi cere azil politic şi voi duce cu mine această mină de la Valea de Brazi, ne-au ameninţat o metodă descoperită de mine prin care femeile verbal, şi în special eu am fost ameninţat de domnul tinere să nu mai moară de cancer”. ing. B.I., că de vrem să facem tură în 3 la domiciliu (fără bloc În atenţia sau cameră separată faţă de staţia în care noi ne-am desfăşurat activitatea), ne-au obligat forţat să facem tură-n 3, ei fiind manipulaţi de colegul de la Deva de la UTR Deva, ing.

C.C. - director adjunct, ca să ne oblige pe noi să facem acest fel Au trecut 96 de zile de când, la nivelul Diviziei Miniere a de tură ca să nu se mai Complexului Energetic Hunedoara s-a dispus verificarea plătească spor de noapte, noi pontajelor fictive de care a beneficiat, în luna august fiind consideraţi de dumnealor 2013, dl. Nica Petre, fost inspector social, actualmente cum că am desfăşurat activitatea acasă la domiciliu după ce inginer, adjunct şef de sector la mina Lupeni. terminam rondul şi manevrele de la locul de muncă, iar pe cei de la Deva să transmită, de fapt domnul economist P.N. de la serviciul salarizare împreună cu doamna C.V., cum că noi am făcut tură în oraşul Petrila la citit de contoare, aceasta apărând pe fişa fiscală din 20092010, pe care a completat-o domnul ing. I.S. de la UTR Deva, după cum au fost date datele de cei de aici din Vale.

După 30 de ani de muncă în condiţii oribile m-am îmbolnăvit de cardiopatie ischemică, diabet pe bază de stres şi care s-a transformat în diabet zaharat, Au trecut 62 de zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe larg şi insomnie cronică şi m-am pencu documente, existenţa unui fals în declaraţiile de avere ale d-lui Nica sionat anticipat în decembrie Petre.

2010 şi am dat ENEL-ul, sau mai bine zis pe cei de la Deva, în in- Au trecut 39 de zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe scurt, stanţă la Tribunalul Muncii Deva existenţa pontajelor fictive.

Au trecut 14 zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe larg cu pentru a mi se da grupa a II-a documente incendiare şi 100% adevărate, existenţa pontajelor fictive la de muncă, dar mi s-a spus că nivelul Diviziei Miniere a Complexului Energetic Hunedoara. cererea mea e nefondată

Corpului de Control al Primului-ministru

CMYK

Ziarul Vãii Jiului luni, 20 ianuarie 2014

Vulcan

Istoria se repetă şi pe stradă

Prima şi prima dată a păţit-o un italian. Asta se petrecea pe vremea în care lucrările la Bulevardul Mihai Viteazul nu fuseseră încă terminate.

Atunci,

Franco, pentru că aşa-l cheamă pe bărbatul din peninsulă care a preferat să se stabilească aici şi ca pensia în euro să-i vină la Vulcan, a intrat cu

Vulcan

Puşi pe distrugeri

Nu-i săptămână în care Primăria municipiului Vulcan să nu repare sau să înlocuiască diferite materiale de utilitate publică, aflate pe domeniul public al localităţii, distruse de către persoane cu porniri vandalice.

Informaţia mi-a fost

furnizată de către un oficial al primăriei vulcănene, după ce eu însumi i-am relatat faza cu cutia poştală din dreptul şcolii 4 (vezi poza), dată jos în şuturi, probabil, de la locul ei şi, apoi, făcută praf. Până la douăsprezece indicatoare rutiere solicită, săptămânal, intervenţia lucrătorilor de specialitate de la primărie.

ACTUALITATE

7

autoturismul său în „oaza” de beton din mijlocul drumului, nesemnalizată şi aflată în lucru undeva mai încolo de fosta cantină-restaurant. Nu cunosc dacă, aşa cum a zis c-o să facă, şi-a continuat demersul cu plângerea, dar ştiu că, tot el, a rămas şi cu maşina stricată şi cu amenda luată.

În noaptea de vineri

spre sâmbătă, pe bulevardul vulcănean, dar în cealaltă parte, spre Dincă, a avut loc un eveniment similar.

Un autoturism care venea din partea de sus a părăsit sensul său de mers şi, în zona trecerii pentru pietoni, a intrat în primul amplasament rutier de beton şi a luat în bot, cum se spune, indicatorul care semnala Dacă nu le mâzgălesc cu vopsea neagră, atunci cei care au treabă cu ele precis că le lasă fără colierul de tablă şi şuruburile anexă cu care indicatoarele rutiere sunt prinse de stâlpi. Fiindcă cei care-şi fac de cap cu semnele de circulaţie, cu băncile şi cu coşurile de gunoi acţionează, de obicei, în timpul nopţii sau în locuri mai puţin umblate, este greu de pus mâna pe ei, a precizat acelaşi oficial.

Vandalii fără nume,

deocamdată, nu iartă nici locurile de joacă pentru copii, în care municipalitatea a băgat o grămadă de bani, pentru ca puştii să aibă locuri sigure în care să se simtă bine când e frumos afară. În aceste zile, se reface locul de joacă din zona blocului D10. În

prezenţa marcajului destinat celor care traversează strada. După ce a ras ţeava care ţinea indicatorul de circulaţie, autoturismul a procedat în mod similar cu cel aflat pe partea cealaltă a marcajului. Conducătorul auto a declarat poliţiştilor de la Rutieră că el se simte nevinovat, fiindcă asemenea amplasamente nu aveau ce căuta şi nici nu îşi au rostul în mijlocul şoselei. Şi acest accident seamănă leit, pentru cei care-şi amintesc, cu cel petrecut cu ani în urmă în dreptul staţiei de autobuz de la UNIC. Gheorghe OLTEANU

privinţa celui din cartierul Micro 3B, Dallas, din care nu a mai rămas nici gărduleţul, este greu de spus acum dacă el va fi reparat. Dat fiind faptul că, în acest cartier, este mare minune ca ceva făcut cu bune intenţii să ţină timp îndelungat, e posibil ca primăria să renunţe în a mai intervini, pentru a readuce acest loc de joacă la situaţia sa iniţială.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

8

Ziarul Vãii Jiului

SOCIAL

lunii, 20 ianuarie 2014

Ajutoarele pentru încălzire se dau conform legii chiar dacă

Unora le creşte temperatura până se văd cu banii în mână

Un petroşenean a trimis zilele trecute redacţiilor din Valea Jiului un mail prin care semnala ceea ce dumnealui i se părea o nedreptate a celor de la Asistenţa Socială Petroşani. Supărarea dumnealui se trage de la ajutorul de încălzire. El susţine că funcţionarii ar pretinde acte care nu ar fi neapărat necesare, dar care-l costă bani mulţi, de care nu dispune. Supărarea sa este şi nu este justificată, dacă ne raportăm şi la rigorile legii şi strict la cazul său.

Ce contestă Aşa cum au procedat multe persoane, vreo 800, şi omul nostru, a cărui identitate nu o cunoaştem, a apelat la ajutorul de încălzire acordat de stat. I-a fost primit dosarul cu actele afişate ca fiind necesare de către serviciul de la Petroşani în data de 5 decembrie.

Ulterior a primit o înştiinţare, prin care era anunţat că i s-a aprobat dreptul la ajutorul pentru încălzire pentru perioada 1 decembrie 2013-31 martie 2014, în sumă totală de 216 lei.

La 15 ianuarie a primit însă un telefon

de la acest Serviciu Public de Asistenţă Socială Petroşani (SPLAS), care îl anunţa că la dosar mai trebuie să depună o declaraţie notarială, cum că nu are alte venituri impozabile. Pentru această declaraţie notarială, omul ar trebui să plătească 31 de lei, după ce a plătit alţi 9 lei pentru declaraţie de la Fisc, că nu are terenuri, şi de la taxe şi impozite. În total, 40 de lei. Adică, din cei 216 lei dumnealui ajunge să se folosească pentru încălzire de doar 176 de lei.

Sumă absolut insuficientă pentru a acoperi costul încălzirii pe 4 luni.

Petroşeneanul a cerut şi explicaţii la SPLAS Petroşani pentru această declaraţie notarială, pe care o consideră „o factură pentru a mai băga nişte bani publici în buzunarul notarilor pe spatele celor care au probleme financiare”.

Cuantumul şi actele necesare pentru acordarea ajutorului sunt stabilite prin lege Ajutorul pentru încălzire se acordă conform Legii 416/ 2001. Legea spune că pentru acordarea ajutorului de încălzire la dosar trebuie SC REALCOM SA PETROªANI depuse cerere şi declaraţie pe propria Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, răspundere, copii carte str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), de identitate a aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase membrilor familiei/ şi delicioase specialităţi: persoanelor ce Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: locuiesc în casă mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente. împreună cu familia, Torturi de ciocolată copii certificate de naştere (pentru cei ce Torturi cu frişcă nu au carte de Torturi cu fructe identitate), copie Sortimente diversificate livret de familie, de prăjituri copie certificat de Fursecuri căsătorie, adeverinţă de salariu, copie cupon Alune prăjite şi alte sortimente şomaj/ alocaţie de Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 stat/ pensie/ alocaţie Laborator: 0733.960320, int. 315 de susţinere sau orice Depozit: 0733.690319, int. 342 alt drept cu titlu

www.zvj.ro

permanent, adeverinţă trezorerie cu veniturile realizate pentru persoanele majore care nu sunt elevi/ studenţi (indiferent dacă este angajat sau pensionar), copie act de proprietate al casei, adeverinţă primarie în care să fie menţionate: imobil(e) deţinut(e), suprafaţa de teren intravilan şi extravilan deţinută, număr efective de animale, bunurile deţinute, declaraţie că nu deţin conturi bancare mai mari de 3.000 de ron, declaraţie pentru cei ce au venituri ocazionale cu suma obţinută lunar din venituri ocazionale, pentru cei ce depun dosare pentru încălzirea pe baza de gaze/ energie electrică, copie după factura emisă în care să fie menţionat codul de client.

Adică, un vraf de acte care să ateste faptul că cetăţeanul respectiv nu primeşte necuvenit acest ajutor. În definitiv, dacă beneficiarul îşi permite să întreţină o maşină, îşi poate permite şi căldura pe iarnă.

Oricum, statul nu alocă acest ajutor pentru a acoperi cheltuielile de întreţinere la căldură, ci ca o subvenţie care să-i ajute pe cei cu venituri mici să achite facturile. Într-adevăr, cu 176 de lei nu ai cum să-ţi asiguri căldura pe 4 luni de iarnă, dar nici ajutorul nu îţi asigură acest lucru, ci îţi oferă o subvenţie, un sprijin. Să nu uităm că, în funcţie de venit, pentru cele 4 luni de iarnă, statul, conform legii în vigoare, alocă de la 240 de lei pentru energie, 262 de lei pentru gaze, 54 de lei pentru lemne, până la 48 de lei pentru energie, 20 de lei pentru gaze şi 16 lei pentru lemne. Dacă ai venit pe lună până la 155 de lei, primeşti subvenţia maximă, dacă ai între 540,1 lei şi 615 lei, primeşti subvenţia minimă.

Conform datelor, expeditorul mailului are un venit între 155,1 şi 210 lei, deci primeşte aceşti 216 lei pentru căldură.

„Eu, ca serviciu public, trebuie să mă asigur că se încadrează pentru acest ajutor, ca să nu ajung să-i cer banii înapoi” Cristina Mraz, şeful Serviciului Public Local de Asistenţă Socială Petroşani, spune că ştie exact cine este persoana în cauză, dar nu i-a dezvăluit numele, dacă dumnealui a refuzat să facă acest lucru.

Omul fusese la dumneaei, solicitându-i explicaţii scrise de ce este nevoie de o declaraţie notarială. I s-a spus că primeşte explicaţii scrise. Tot ce trebuie să facă este să depună o cerere scrisă pentru acest lucru. Însă, până una-alta, directorul serviciului susţine că i-a arătat omului ce presupune legea. „Eu îi înţeleg pe oameni că sunt nemulţumiţi de sume, de actele pe care trebuie să le depună. Dar toate acestea, de la sume la acte necesare, la costul accesării lor, sunt stabilite prin lege. Nu cerem nimic mai mult decât ne impune legea, dar nici nu putem face rabat de la ea. Eu, ca serviciu public, trebuie să mă asigur că omul respectiv se încadrează pentru a primi acest venit. Dacă nu are dosarul complet, la verificările de la judeţ poate pierde ajutorul şi i se pretind banii înapoi, o situaţie mult mai gravă. Nu numai domnul în cauză a avut nevoie de declaraţie de la notar. Nu este un caz singular, toată lumea depune declaraţia pe proprie răspundere. La început, când

am primit dosarele, fiind foarte multe solicitări, ne-am asigurat că au actele necesare. Domnul avea depusă o declaraţie pe proprie răspundere, dar nu la notar, era o declaraţie făcută de mână. Noi, după ce primim dosarele, le mai luăm o dată la verificat, şi unde lipsesc anumite acte, cerem completări.

De aceea am revenit cu această cerere la persoana respectivă”.

Pe scurt, un dosar care pare în regulă la depunere, la verificare se poate dovedi ca fiind incomplet. La aproximativ 800 de dosare depuse, pot apărea scăpări omeneşti.

Aşa cum ne-a explicat Cristina Mraz, situaţiile sunt diferite de la beneficiar la beneficiar. Acolo unde aceştia dovedesc că au venit de la stat, venitul rămâne fix, deci nu sunt probleme, decât dacă unii uită să declare anumite venituri.

Tocmai de aceea, o declaraţie pe propria răspundere notarială lămureşte situaţia.

Dacă, de exemplu, un beneficiar nu declară toate veniturile, este verificat în sistem, însă verificarea a sute de dosare durează. De principiu, i se acordă ajutorul de încălzire, în baza actelor depuse, dar dacă este descoperit că a omis să depună actele doveditoare complete, atunci i se cer banii de ajutor înapoi. Vorbim de cazuri care s-ar putea întâmpla şi dăm aceste exemple pentru a demonstra la ce foloseşte această declaraţie pe propria răspundere la notar. Dacă beneficiarul lucrează la privat, sau nu are venituri fixe, în mod normal ar trebui să depună lunar actele doveditoare sau să anunţe modificările de venit care au loc. Şi dacă nu face acest lucru şi este depistat de sistem, la fel, i se vor cere banii înapoi. Mai sunt şi persoane care declară că nu au venit. O situaţie oarecum aberantă. „Este greu de crezut că o persoană poate trăi fără niciun venit. Dacă nu are venit, în mod normal, trebuie să depună o cerere pentru acordarea venitului minim garantat (VMG), care, de la 1 ianuarie, este 142 de lei. Însă, unii refuză acest lucru şi atunci declară că au venituri ocazionale, din diferite surse, şi stabilesc un cuantum anume, menţionat în declaraţia pe proprie răspundere”, explică Mraz. De multe ori aceştia refuză vmg-ul pentru a nu fi încadraţi la munca de teren, şi trăiesc, de exemplu, din banii trimişi în ţară de rude. Dar dacă doresc apoi un tip de ajutor, trebuie să demonstreze cu acte că nu au venit, ori şi aceste acte costă. Se poate spune că, după ce că nu au venituri, statul îi mai pune şi la cheltuială. Dar, în final, cum pot demonstra lipsa acestor venituri, decât prin acte şi declaraţii?

Explicabil sau nu, în momentul de faţă sistemul de protecţie socială din România are lacune mari, din cauza birocratizării excesive şi a lipsei unei baze de date unitare pentru toate instituţiile de stat, care să permită eficientizarea lui. Tocmai de aceea, pentru a câştiga 5 lei trebuie să cheltui mai întâi 2. Nu este corect, dar este singurul sistem disponibil, la care ne raportăm. Însă avem un guvern de stânga care, pe lângă a face protecţie socială, trebuie să facă şi ordine în sistem, să-l perfecţioneze. Aşteptăm rezultate.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului luni, 20 ianuarie 2014

Ultimele pregătiri pentru

Conferinţa judeţeană de alegeri a PNL

Până în 23 februarie, când vor fi alegeri judeţene, toate organizaţiile locale ale PNL vor avea definitivate adunările de alegere a conducerilor. În Valea Jiului, mai sunt de organizat alegeri la organizaţiile de femei, tineret şi seniori din Lupeni.

Alegeri la Lupeni

Conform declaraţiilor liderului liberal hunedorean, Mircea Ioan Moloţ, alegerile în organizaţiile locale se află pe ultima sută de metri. „Astăzi (vineri - n.r.) am avut şedinţa ordinară de birou judeţean unde am mai stabilit câteva lucruri şi în mod deosebit ne-am pregătit alegerile care le avem atât la organizaţia mare, cât şi la organizaţia de femei, judeţene. Am hotărât zilele trecute că nicio organizaţie nu va intra cu delegaţii la alegerile din 23 februarie fără ca să fie statutară şi conducerea aleasă prin votul conferinţei locale. Mai avem câteva care astăzi le-am validat”, a declarat liderul PNL. Moloţ a ţinut să comunice şi calendarul ultimelor alegeri locale din orga-

Benedekfi Dávid,

nizaţiile liberale: „Dacă ar fi după dată, aş începe cu 24 ianuarie, chiar de Ziua Unirii, când femeile liberale din Haţeg se vor uni într-o şedinţă şi îşi vor alege biroul. Tot în această lună, în 29, avem alegeri la organizaţia de femei la Orăştie, în 30 avem o conferinţă de alegeri la femei la Lupeni, şi a tineretului liberal tot la Lupeni. În 12 februarie, tot la Lupeni vom avea alegeri la organizaţia mare. În data de 7 februarie avem conferinţa de alegeri la organizaţia de tineret de la Orăştie. În 9 februarie avem alegerile pentru preşedinte şi biroul judeţean la femei, la ora 11, în sala Casei de Cultură din Deva. În 23 februarie, dată validată şi de Biroul Naţional, vom avea alegeri la organizaţia judeţeană, pentru preşedinte şi biroul judeţean. Locaţia va fi Sala Sporturilor din Deva fiindcă avem aproximativ o mie de participanţi, mai exact 1.187 de delegaţi”.

Pentru adunarea de alegeri judeţene a PNL, depunerea de candidaturi începe în 10 februarie, la ora 8 dimineaţa, şi se termină în 21 februarie, la ora 11,

Reales preşedinte al UDMR Lupeni

Sâmbătă, la Lupeni, a avut loc conferinţa de alegeri în organizaţia locală a UDMR. În urma votului maghiarilor din Lupeni, în funcţia de preşedinte al organizaţiei a fost ales consilierul local Benedekfi Dávid.

„Forţa şi lupta pentru supravieţuire a comunităţii maghiare din Lupeni este un exemplu de urmărit pentru toate comunităţile szórvány din Ardeal. Această comunitate depune un efort continuu pentru a păstra în solidaritate şi unitate instituţiile maghiare importante, cum sunt bisericile, şcolile, ONG-urile, solidaritatea şi unitatea au caracterizat întotdeauna zona minieră din Valea Jiului”, a declarat Iuliu Winkler, preşedintele Organizaţiei Judeţene Hunedoara a UDMR. Winkler a mai vorbit şi despre situaţia economică din Valea Jiului, subliniind că USL, coaliţie care deţine majoritatea parlamen-

POLITICĂ

9

nişte parteneri de seamă şi pe înălţimea aşteptărilor noastre. Puterea în Consiliul Judeţean a crescut: UNPR-ul îl consideram până acum în opoziţie fiindcă UNPR-ul a făcut parte din guvernul Boc. (...) La alegerile locale, UNPR a candidat alături de PDL, atât la primării, cât şi la Consiliul Judeţean, în 2012. Mi se pare normal să se unească acum cu PSD-ul, formând o stângă puternică ”, a declarat Moloţ.

Carmen Hărău e candidat unic la organizaţia de femei

adică cu 48 de ore, conform statutului, faţă de ora şi ziua de începere a conferinţei judeţene.

Pregătiri pentru europarlamentare

Mircea Ioan Moloţ a mai anunţat, vineri, că liberalii hunedoreni au început deja pregătirile pentru prima rundă de alegeri din acest an, cele europarlamentare, felicitându-şi, totodată, colegii de alianţă din PSD, pentru protocolul semnat cu UNPR. „Am început mobilizarea pentru alegerile europarlamentare. Pentru alegerile tară, nu a reuşit să ia deciziile necesare redresării economice a regiunii Văii Jiului, mă- europarlamentare, în 1 şi suri care ar fi putut crea noi locuri de muncă 2 februarie avem delegaţia permanentă, când şi ar fi dus la dezvoltarea infrastructurii. se va comunica şi calenLa rândul său, fostul prefect Dézsi Attila a darul şi propuneri de cansubliniat că actualul guvern nu numai că nu didaţi. (...) Îi felicităm pe este interesat de problemele din Valea cei de stânga, s-a consoliJiului, dar chiar a blocat iniţiativele anterioare care vizau continuarea mineritului cu dat stânga hunedoreană.

Sunt convins că vor fi tehnologie modernă de secolul 21.

Preşedintele UDMR Lupeni, Benedekfi Dávid, care este şi consilier local, a fost reales de delegaţii la conferinţa de alegeri, el primind un nou mandat de doi ani în fruntea UDMR Lupeni. În cadrul conferinţei de alegeri au fost votaţi tineri care să facă parte din conducerea UDMR Lupeni, fiind hotărâtă şi modificarea modului de organizare a filialei, în sensul înfiinţării a patru circumscripţii prin intermediul cărora se doreşte îmbunătăţirea comunicării cu familiile maghiare din oraş.

Conferinţa de alegeri a fost condusă de preşedintele executiv al UDMR Hunedoara, Dezméri István, la lucrări fiind prezent şi preşedintele Consiliul Reprezentanţilor Judeţeni, Széll Lőrinc.

Mihaela PETROŞAN

Liderul liberal a anunţat că, pentru şefia organizaţiei hunedorene de femei a PNL, există, deocamdată, un singur candidat, deputatul Carmen Hărău. Aceasta a declarat că se simte pregătită pentru a reprezenta femeile liberale: „Sunt implicată ca preşedinte interimar în alegerile organizaţiei femeilor liberale din judeţ. După cum ştiţi, am avut un interimat ceva mai lung decât menţionează statutul, perioadă în care mi-a fost foarte uşor să lucrez cu doamnele liberale. Am structură de acest tip, activitatea mea de om de afaceri mă recomandă în acest sens. Mai mult decât atât, am preluat organizaţia femeilor liberale de la colega mea, doamna Roxana Chişotă, care a făcut treabă foarte bună în această perioadă, de altminteri nu doar domnia sa, ci şi colegele cu care am început să lucrez. Am derulat două campanii mari: Dăruind o carte, dăruieşti o speranţă şi Să trimitem copiii la şcoală, campanii derulate în tot judeţul şi cu rezultate foarte bune”.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 DIVERSE

luni, 20 ianuarie 2014

Şi secţia maghiară a Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”

L-a omagiat pe poetul nepereche

La 15 ianuarie 2014 s-au împlinit 164 de ani de la naşterea poetului nostru naţional, Mihai Eminescu. Înclin să cred, după citirea biografiei lui Eminescu, scrisă de George Călinescu, că data reală a naşterii sale este la 20 decembrie 1849, la Ipoteşti, dar părerile sunt împărţite, mărturiile familiei, ale lui Eminescu însuşi, notele familiei, precum şi documentele oficiale găsite în acest sens oferind informaţii diferite.

S-au spus multe şi se vor mai spune despre acest mare poet. Inevitabil, trecerea fiecărui mare poet printr-o cultură naţională lasă urmele ei adânci. Nu ştim, să ne oprim mai întâi asupra vieţii sale, sau a operei pe care a lăsat-o urmaşilor?... Viaţa lui Mihai Eminescu e plină de umbre şi lumini, cunoaşte momente de fericire, pre-

cum şi momente de adâncă tristeţe, suferinţă şi zădărnicie. E viaţa unui geniu pustiu, cum singur se autodefineşte, dar şi a unui tânăr fericit să se împărtăşească din bucuriile vieţii, din momente de visare, melancolie şi caldă regăsire alături de prietenii săi.

Cu siguranţă, Eminescu a fost un tânăr rebel, o adevărată şi copleşitoare forţă a naturii, un om plin de energie vitală.

Doar astfel putea să apară acel şuvoi de cuvinte vii, purtătoare de mister, cuvinte noi, arhaice, de o mare frumuseţe, acea gramatică a limbii surprinzătoare, acea varietate de imagini poetice şi figuri de stil, acele cuvinte noi, pline însă de un parfum vetust.

Doar astfel, din forţa temperamentului său vulcanic, puteau să apară atâtea poeme lungi, de vastă inspiraţie, precum „Rugăciunea unui dac”, „Povestea Dochiei şi ursitorile”, „Muşatin şi codrul”, „Povestea magului călător în stele”, „Fata în grădina de aur”, „Scrisorile”, „Luceafărul”, „Călin” (file din poveste), „Miradoniz”, „Memento mori”, „Călin Nebunul”, „Făt-Frumos din tei”. Eminescu este un neîntrecut inventator în domeniul limbii, foloseşte multe forme verbale inverse, două-trei cuvinte, scrise cu cratimă, neobişnuite, răspunzând cerinţelor de compoziţie poetică, de prozodie, variante morfologice, plurale neobişnuite, cuvinte vechi sau inventate, atât din tezaurul limbii străvechi, cât şi de

origine latină, licenţe poetice, depăşire şi transgresare a graniţelor de orice fel.

Eminescu a fost un spirit vast, de o mare amplitudine şi adâncime. El şi-a dorit să se ridice la o expresie profundă şi complexă a sentimentelor şi ideilor sale, a năzuit să se ridice la nivelul unei conştiinţe poetice universale. Farmecul versurilor sale trebuie căutat atât în formă, cât şi în conţinut, în mod surprinzător nefiind de găsit în niciuna din acestea, fiind mai degrabă o categorie metafizică. Poate Constantin Noica a fost filosoful care l-a înţeles şi l-a apreciat cel mai mult pe Eminescu. Într-un simplu vers, „Afară-i toamnă, frunza-mprăştiată”, el găseşte comori de adâncime, de semnificaţie, de expresivitate, de suflet românesc.

Chiar în 15 ianuarie, elevii noştri de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, secţia maghiară, au pregătit un moment special, o recitare a câtorva dintre cele mai îndrăgite poezii eminesciene, precum „Lacul”, „Sara pe deal”, „Somnoroase păsărele”, „De ce nu-mi vii?”, „Şi dacă…”, „La steaua”, „Mai am un singur dor”, în limbile română şi maghiară, trei poezii închinate poetului, „Eminescu”, „Ave Maria”, „Iarna”, date biografice, date despre opera sa, însoţite de imagini şi muzică, care ne poartă pe tărâmurile nostalgiei, ale naturii şi iubirii, ale folclorului, aducând în prim-plan teme

fundamentale ale creaţiei sale poetice. La momentul omagial au participat doamna director Eva Acs, care a avut cuvântul de deschidere (şi care a intonat în timpul programului, împreună cu elevii clasei a II-a M, cântecul „Somnoroase păsărele”), profesoara de limba maghiară, Erszebeth Pop, care s-a ocupat de selectarea poeziilor şi recitarea lor în limba maghiară, subsemnata, profesoară de limba română, Natalia Gălăţan, elevii claselor II-VIII, profesori.

Poeziile au fost recitate atât în română, cât şi în maghiară, şi au fost memorate de elevi. Pe această cale adresăm mulţumiri doamnei director, tuturor celor implicaţi în realizarea acestui moment omagial.

Profesor Natalia GĂLĂŢAN

Deva

Spargere de apartament

Un tânăr din Hunedoara a fost arestat preventiv după ce a sustras dintr-un apartament din Deva bani şi bijuterii în valoare de 5.000 de lei. El a fost ajutat să comită furtul de un alt tânăr din municipiul Hunedoara. În 10 ianuarie, proprietarul unui apartament din Deva a sesizat poliţia după ce persoane necunoscute, la orele amiezii, au pătruns în locuinţă prin forţarea uşii de acces şi au sustras 250 de euro, 60 de dolari, două lănţişoare din aur şi alte bunuri, prejudiciul total creat fiind de 5.000 de lei.

Poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Deva au reuşit identificarea prezumtivului autor al furtului în persoana lui Andrei D., de 25 de ani. Din cercetări s-a stabilit că acesta a comis fapta împreună cu Ionuţ P., de 20 de ani, ambii din municipiul Hunedoara.

Faţă de cei doi a fost luată măsura reţinerii pentru 24 de ore, Andrei D. fiind prezentat Judecătoriei Deva, care a dispus măsura arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile.

Poliţiştii continuă cercetările în vederea documentării întregii activităţi infracţionale a suspecţilor.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11 HOROSCOP

luni, 20 ianuarie 2014

ANGAJĂRI

Angajăm familie (soţ şi soţie) pentru îngrijirea bovinelor, în zona Sibiului.

Salariu 800 lei, cazare şi mâncare asigurată.

Relaţii la numărul de telefon 0744.764967.

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Valabil pentru vineri - 24 ianuarie 2014

Ia-le pe toate mai lent, pentru că graba nu e deloc binevenită în situaţia de faţă. Totul se clădeşte încet, pas cu pas, şi cu cât ai mai mult timp la dispoziţie, cu atât ai şanse mai mari să ajungi la rezultate durabile de care să fii mândru.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă şi tâmplar mobilier PAL. Relaţii la telefon 0751.199100.

Apare soarele şi pe strada ta printr-o veste de milioane care te face să spui că eşti fericit. Se rezolvă ca prin farmec o problemă de familie.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Poate fi o zi de succes la serviciu căci valoarea ta îşi va lăsa amprenta pe tot ceea ce faci. Şefii vor fi impresionaţi de realizările tale.

Angajez 3 frizeri cu experienţă, băieţi şi fete, cu vârsta minimă 25 de ani, persoane sociabile, serioase şi cu aspect fizic plăcut pentru salon frizerie. Se acordă carte de muncă, bonus din încasări şi un mediu de lucru modern şi lipsit de stress.

CV-urile se trimit însoţite de poze la adresa de mail salonfrizeriata@yahoo.ro, urmând a fi selectate persoanele care corespund criteriilor de angajare.

SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase conducători auto pentru distribuţie produse de panificaţie.

Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2 sau 0254.550160

PIERDERI

Pierdut legitimaţie de student şi carnet pe numele Bruşnevschii Alexandru, eliberate de Universitatea Petroşani, Facultatea de Ştiinţe, specializarea Economia Comerţului Turismului şi Serviciilor. Se declară nule.

Subscrisa Heral Consult IPURL Orăştie în calitate de lichidator judiciar al SC Laboratorul Sportul SRL - în faliment, cu sediul în Petroşani, Calea Romană, nr. 19A, judeţul Hunedoara vinde la licitaţie publică în data de 31.01.2014, ora 14:00, la sediul lichidatorului judiciar din Orăştie, str. N. Bălcescu, nr. 4, jud. Hunedoara, următoarele active: - Hală producţie produse patiserie şi teren aferent în suprafaţă de 2841 mp înscrise în CF 63273 Petroşani (provenită din conversia de pe hârtie a CF vechi nr. 1999 Petroşani) compusă din construcţie cu nr. CAD. C2, nr. top 695/b/1/a, notate la A1.2, proprietar de sub B.5 şi teren în cotă de 2841/3241, nr. top 695/b/1/a/2 de sub B.4, situate în Petroşani, str. Calea Romană, nr. 19A, jud. Hunedoara.

- Laborator cofetărie vechi, birouri+magazie ambalaje, centrală termică şi teren aferent în suprafaţă de 833 mp înscrise în CF nr. 61508 Petroşani (provenită din conversia de pe hârtie a CF vechi nr. 1861 Petroşani) compuse din construcţii – Laborator cofetărie vechi – nr. cad. 2153–C2 de sub A1.2, proprietar sub B.3, birouri + magazie ambalaje + centrală termică nr. cad. 2153-C5 de sub A1.5, proprietar sub B.9 şi teren în suprafaţă totală de 833 mp, compus din teren cu nr. cad. 2153, nr. top 695/b/1/b, în cotă de 500/2302, de sub B.2 şi 333/2302 de sub B.8, situate în Petroşani, str. Calea Romană, nr. 19A, jud. Hunedoara.

Vânzarea acestor imobile se va face în bloc, pornind de la valoarea de 238.800 euro exclusiv TVA. Garanţia de participare la licitaţie reprezintă 10% din valoarea bunului pentru care se licitează. Cumpărarea caietului de sarcini este obligatorie pentru ofertanţi şi poate fi găsit la sediul lichidatorului judiciar, tel. 0254-240807.

COMEMORĂRI

O rugăciune, o lumânare, o floare la comemorarea a 6 săptâmâni de când scumpa noastră COVACI MARIA (Moni) a pornit pe drumul spre eternitate.

Dumnezeu să-i vegheze liniştea şi pacea veşnică!

Soţul

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi/ maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere.

Relaţii la telefon 0767.806804 Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0767.806804

IMOBILIARE

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro.

Telefon 0725.065800

Vând casă situată în Tg-Jiu str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare. Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă.

Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze. Zonă foarte liniştită. Preţ negociabil.

Telefon pentru alte informaţii: 0727874449.

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic, negociabil.

Telefon 0726.291090

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ai câştig de cauză într-o confruntare de idei sau de forţe. Iei notă bună într-o competiţie sau ieşi primul într-o luptă aprigă.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Iubirea cere adeseori sacrificii, deci lasă orgoliile la o parte şi fă precum şi-ar dori cel drag. Acum tu eşti cel care trebuie să cedeze.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Obstacolul care apare azi în calea ta nu poate fi trecut, cel puţin deocamdată, de aceea poate ar fi mai bine să pui punct aici decât să insişti să mai salvezi ceva.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Eşti stimulat de o persoană cu autoritate să te implici mai serios în acţiunea începută. Va avea un efect bun asupra ta.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Călătoriile acestei zile pot fi stresante, pentru că intri în contact cu oameni nervoşi care nu ştiu să apeleze la alt ton decât la cel autoritar şi agresiv.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Dacă ai familia strâns unită în jurul tău, vei trece peste orice impas cu capul sus, deoarece schimbul de energii care se creează simplifică şi uşurează chiar şi cele mai dificile momente.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Reuşita de astăzi are un efect excepţional asupra psihicului tău iar emoţia creşte cu fiecare laudă care vine de la cei din jur.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Faci echipă bună cu un tânăr care te completează excelent.

Fiecare intră în această afacere cu alte calităţi, ca atare vă veţi aprecia foarte mult unul pe altul.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Simţi că îţi calci pe inimă pentru a accepta ajutorul unei persoane, pentru că ai şi tu orgoliul tău şi nu îţi vine să admiţi că ai avea nevoie de sprijin.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

luni, 20 ianuarie 2014

Fiindcă nu ţin cont de starea ei,

Şoseaua DN 66A din preajma Termocentralei Paroşeni nu-i iartă pe şoferii neatenţi

Joia trecută, lucrători de la o firmă de specialitate petroşeneană au înlocuit stâlpul pe care o şoferiţă gorjeancă grăbită l-a doborât pe DN 66A, în zona Termocentralei Paroşeni, unde şoseaua este mai întotdeauna o capcană pentru conducătorii auto neatenţi sau vitezomani.

De reamintit,

pentru învăţătură de minte pentru alţii, că, venind dinspre Lupeni, femeia de la volan nu a redus viteza atunci când a ajuns la câteva zeci de metri de turnurile de răcire ale uzine. Nu a făcut asta, deşi există indicator rutier care-i obligă pe şoferi „s-o lase” mai moale, la 30 de kilometri pe oră. După impactul cu stâlpul de beton, acul vitezometrului

Hoţi din Vale

Au dat iama în „păcănele”

La sfârşitul săptămânii trecute, poliţiştii de la Investigaţii Criminale Sibiu, sprijiniţi de poliţiştii hunedoreni, au efectuat mai multe percheziţii imobiliare în Vulcan şi Uricani. Acţiunea a vizat destructurarea unei grupări infracţionale specializată pe furturi din aparatele electronice de jocuri de noroc.

Poliţiştii sibieni au efectuat percheziţii la domiciliile a cinci suspecţi care în cursul lunilor noiembrie decembrie 2013 au sustras bani din cutii ale aparatelor electronice de jocuri de noroc din municipiul Sibiu.

Cele cinci persoane suspecte, cu vârstele cuprinse între 24 şi 47 de ani, domiciliate în Vulcan şi Uricani, au fost identificate cu ocazia percheziţiilor şi conduse la sediul IPJ Sibiu pentru audieri, fiind luată măsura reţinerii acestora pentru 24 de ore pe bază de ordonanţă de reţinere. „În urma investigaţiilor efectuate, poliţiştii Serviciului Investigaţii Criminale Sibiu au reţinut în sarcina celor cinci suspecţi două fapte de furt calificat şi distrugere, fiind stabilit faptul că în cursul lunilor noiembrie - decembrie 2013, suspecţii au distras atenţia angajaţilor unei societăţi comerciale şi au sustras bani din cutia unui aparat electronic de jocuri de noroc, sumele de bani sustrase fiind de 1.875 şi respectiv, 2.335 lei”, se arată într-un comunicat de presă al IPJ Sibiu. Vineri suspecţii au fost prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu cu propunere de arestare preventivă.

Cercetările sunt continuate de poliţiştii Serviciului Investigaţii Criminale în vederea documentării întregii activităţi infracţionale a grupării.

condus de către doamna din judeţul Gorj a rămas blocat la 120 km/ h.

rămas plantat, făcut praf, autoturismul Renault al unui tânăr lupenean care se întorcea de la Petroşani. Cauzele accidentului, soldat cu vătămarea gravă a unui pasager din cei trei aflaţi în maşină, nu sunt greu de dedus. Sunt aceleaşi ca şi în cazul celuilalt accident, petrecut cu câteva luni în urmă, tot în zona asta. Viteza şi neatenţia.

Gheorghe OLTEANU

Acum a fost montat

un al stâlp de beton în locul celui rupt ca un chibrit. Mai greu mi-a fost să aflu cine plăteşte costul său şi al operaţiunii de montare, fiindcă nici domnul care conducea lucrarea nu mi-a putut satisface curiozitatea asta. Las acum porţiunea de şosea periculoasă din apropierea cartierului Paroşeni-Intervenţii, pentru a merge, pe acelaşi segment de asfalt umed şi cu polei, puţin mai încolo, înspre Vulcan.

Vineri spre sâmbătă,

la puţin timp după miezul nopţii, în şanţul din dreapta, cum vii dinspre Lupeni, a

La Hotel Onix

Întâlnire nostalgică

Sâmbătă, 18 ianuarie, „inimile, trupurile şi sufletele” foştilor ingineri minieri şi profesori ai Institutului de Mină din Petroşani au bătut la unison, depănând plăcute amintiri din vremurile când mineritul reprezenta într-adevăr o forţă în economia românească.

Inimoşii ingineri minieri Constantin Jujan şi Bujor Bogdan au pus la cale o întâlnire a inginerilor pensionari şi a profesorilor pensionari de la Universitatea Petroşani, care au avut o legătură cu mineritul din Valea Jiului în decursul timpului. Întâlnirea s-a consumat sâmbătă, 18 ianuarie 2014,

la Hotelul Onix din Petroşani şi la ea au participat aproximativ 40 de foşti directori de mină sau din ministerul de resort, şefi de sectoare, ingineri minieri, ingineri de alte forme, dar care au avut tangenţe cu mineritul, precum şi câţiva foşti profesori din cadrul fostului Institut de Mine din Petroşani. De asemenea, au fost prezenţi şi oameni care încă activează în sistemul minier, în diverse funcţii de conducere, cum este cazul directorului Minei Petrila, Constantin Jujan, al directorului general adjunct al CEH, Nicolae Drăgoi, al directorului

general de la SNÎMVJ, Aurel Anghel, al directorului adjunct de la SNÎMVJ, Petru Drăgoescu, sau al directorului Staţiei Miniere, Daniel Surulescu. Nu în ultimul rând, amintim aici şi de prezenţa primarului Gheorghe Ilie, care, înainte de a fi primar de municipiu, a avut ca primă dragoste mineritul, activând în diverse funcţii, inclusiv în cea de director de mină. Cum discuţiile au fost mai mult decât interesante, iar părerile celor care au vorbit chiar contează, vom reveni pe larg în ediţia de mâine a ziarului nostru.

Corneliu BRAN

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul VI Nr. 145 20 ianuarie 2014 4 pagini

ISSN 2068 - 3650

Relatare de la

Lansarea volumului „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale – Închiderea minelor. Minerii Văii, emigranţi în abatajele Franţei” de Marian Boboc

Vineri, 17 ianuarie 2014, colegul nostru Marian Boboc şi-a lansat cel de-al douăzecilea volum-document intitulat „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale – Închiderea minelor. Minerii Văii, emigranţi în abatajele Franţei”.

Câteva aprecieri despre carte, autor şi doi oameni de bine…

Cum titlul sună edificator vă lăsăm să citiţi această carte, bine documentată, în sute de ore de cercetat prin arhive şi biblioteci, de altfel ca toate cărţiledocument despre Valea Jiului scrise de un împătimit al datelor şi informaţiilor vechi, care au legătură directă cu zona noastră, atât de dragă autorului. Aşa cum Marian Boboc ne-a obişnuit, în carte veţi găsi cam tot ce vreţi să aflaţi despre un subiect netratat până acum de istorici şi documentarişti, povestea emigrării minerilor în Franţa în anul 1930, toate informaţiile fiind redate de autor din relatările vremii, din legile apărute atunci şi din dezbaterile parlamentarilor, precum şi din alte documente rămase mărturie şi găsite inspirat prin arhive de către scriitorul-documentarist. Tot în acest volum veţi putea descoperi capitolul legat de închiderea minelor şi cam cum arăta Valea Jiului din punct de vedere economic şi social după închiderea minelor. Din păcate, pentru toată lumea, situaţia în Valea Jiului se repetă şi azi, existând multe asemănări şi mai puţine deosebiri între trecut şi prezent, lucru care poate că ar trebui să le dea mult de gândit politicienilor şi guvernanţilor actuali.

Dar să ne întoarcem la lansarea de carte, care a avut loc vineri, la Mina Petrila, în sala de festivităţi, unde au fost prezenţi, din nou, peste 100 de iubitori de cultură şi de carte, printre care mulţi prieteni ai lui Marian – mulţi, de asemenea, oameni de cultură, dar şi ingineri minieri, maiştri minieri, brigadieri, şefi şi adjuncţi de sectoare, directori şi foşti directori de mină, simpli ortaci, sindicalişti din cadrul exploatărilor miniere din Valea Jiului, colegi din presă, oameni care profesează în diferite sfere de activitate din Petrila, Petroşani, Vulcan, Lupeni sau Uricani, precum şi mulţi pensionari care în marea lor majoritate au activat în industria minieră, având diferite funcţii sau meserii.

O acţiune culturală care a avut loc la iniţiativa inimosului şi pasionatului de cultură, directorul Minei Petrila, ing. Constantin Jujan, aflat nu la prima iniţiativă de acest fel, ceea ce demonstrează încă o dată că avem şi în Valea Jiului oameni care încă mai sprijină cu sufletul şi cu tot ce pot actele culturale, cărţile, scriitorii, nelăsând oamenii şi zona în întunericul ignoranţei şi prostului gust. La fel putem zice şi despre ing. Aurel Anghel, directorul general al S.N.Î.M.V.J. S.A., care a pus umărul la editarea acestei cărţi, o apariţie care are legătură directă cu ceea ce se întâmplă azi în minerit, istoria repetându-se ciclic, aşa cum de altfel s-a şi spus vineri de către vorbitorii din sală, o încăpere special pregătită pentru acest eveniment, directorul Jujan ocupându-se direct şi de acest lucru, de altfel esenţial pentru un asemenea eveniment.

Istoria minei prezentată prin fotografii de epocă…

Cu câteva zeci de minute înainte de orele 11,00, în sala de festivităţi a Minei Petrila au început să forfotească invitaţii. Prezent la datorie, ca un adevărat amfitrion, directorul Constantin Jujan i-a întâmpinat, pe fiecare, invitându-i să vadă colecţia de poze vechi a Minei Petrila, aşternute pe pereţii laterali ai sălii, poze din care se putea citi istoria acestei mine. Poza de intrare în mină a primilor mineri de la Petrila ne-a sărit imediat în ochi, gândindu-ne cu regret la

cum va arăta, în 2015, poza cu ultimii ortaci ieşind din Mina Petrila, un lucru care, să spunem drept, nu speram să se întâmple în zilele noastre.

La 11,00 „trecute fix”, cele mai multe scaune din sală erau ocupate, iar la prezidiu se aflau pregătiţi pentru a se deschide acţiunea autorul Marian Boboc, secondat de prietenul şi colegul din Uniunea Scriitorilor, prof. Mihai Barbu, de cei doi directori amintiţi mai sus, Aurel Anghel şi Constantin Jujan, şi viceprimarul Petrilei, Vasilică Jurca. În sală, aşa cum am mai zis, multe feţe cunoscute din Valea Jiului, mulţi prieteni ai autorului sau ai redacţiei Ziarul Văii Jiului, pe care nu-i mai amintim aici nominal doar de teama de a nu scăpa pe cineva şi de a crea apoi supărare. Nici Cătălin Docea, directorul ZVJ, nu a ratat prilejul de a fi, la a douăzecia apariţie editorială, aproape de redactorul-şef al ziarului pe care-l conduce, aşa cum a făcut-o mereu în ultimii ani, aşezându-se cu discreţie pe un scaun undeva în spatele sălii.

„Marian rămâne în continuare un truditor în adâncurile istoriei…”

După intonarea „Imnului Minerilor”, primul care a luat cuvântul a fost Constantin Jujan, care a mulţumit celor prezenţi pentru faptul că se află în sală, după care a vorbit de carte şi de subiectele tratate în ea, sfârşind prin a-l felicita pe autor: „(…) Marian Boboc scrie într-o triplă calitate: el este scriitor, jurnalist şi miner.

Nu pot să folosesc sintagma de fost miner, un om odată ce a lucrat la mină şi cunoaşte bine realitatea mineritului Văii Jiului şi care, pe deasupra este şi locuitor al acestei zone, rămâne tot miner; iar Marian este un om ce descrie realitatea zilelor noastre. El rămâne în continuare un truditor în adâncurile istoriei şi un căutător în arhivele bibliotecilor şi ale istoriei acestei zone, din cele douăzeci de volume scrise, cea mai mare parte dedicând-o vieţii economico-sociale din această zonă şi categoriei sociale care a dus la dezvoltarea mineritului – vorbesc de mineri în general, cu tot ce ţine de ei şi de viaţa lor. Vreau să fac şi câteva consideraţii despre acest volum.

El reflectă realitatea economică a zonei în perioada crizei economice, a curbelor de sacrificiu din acea vreme. Statele industrializate care au adus progresul tehnic şi în celelalte state ale Europei au condus apoi şi criza economică. La fel s-a întâmplat şi în România. Unii dintre lucrătorii din minele din Valea Jiului au fost nevoiţi să părăsească Valea Jiului odată cu blocajul economic, prin faptul că nu se mai putea desface producţia de cărbune au început să apară mari probleme. Din păcate, se dovedeşte că istoria este ciclică şi aproape se reflectă, dar într-un plan superior… Şi astăzi ne confruntăm cu aceeaşi problemă, dar la o altă scară, nu mai există pe piaţă o căutare a industriei energetice bazate pe cărbune, ceea ce conduce, din păcate, ca o mare parte din populaţia tânără a acestei zone să fie obligată să-şi găsească un loc de muncă în altă parte a Europei (…)”.

Apel pentru salvarea mineritului

Paradoxal, dar primul care a făcut apel către cei care conduc destinele ţării pentru salvarea şi continuitatea mineritului în Valea Jiului a fost ing. Aurel Anghel, directorul general al Societăţii Naţionale de Închideri de Mine Valea Jiului. Chiar dacă conduce o instituţie legată de închideri de mină, Aurel Anghel este conştient că fără minerit zona noastră monoindustrială ar avea mari probleme, „exact cum a fost şi cum Marian ne arată prin documente şi informaţii în carte, un scenariu care tinde să se repete dacă nu se iau măsuri”. Printre cuvintele sale, directorul general de la Închideri Mine n-a uitat să-i mulţumească lui Marian Boboc pentru că a ales lansarea de carte la Mina Petrila: (continuare în pagina IV) Corneliu BRAN

II

SPECIAL

Eveniment

luni, 20 ianuarie 2014

Lansarea volumului „Contra-dicţii”

Volumul „Contra-dicţii”, editat cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Petrila, a fost lansat vineri, 17 ianuarie, în sala festivă a Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” Petrila. Lansarea s-a bucurat de o participare numeroasă, în sală fiind prezenţi cadre didactice, elevi, părinţi şi, bineînţeles, şi cei 8 elevi-autori (7 domnişoare şi un băiat). Volum reuneşte creaţii în versuri sau proză ale unor liceeni şi a fost coordonat de profesorii Ciprian Dîrjan, Monica Bâcă şi Diana Moga.

Reamintim că acesta este cel de-al doilea volum-colectiv al elevilor petrileni, după „Alterităţi”, ceea ce arată o continuitate editorială.

Cu câtva timp în urmă,

am propus debutanţilor mici confesiuni pentru cititorii ZVJ. Un debut este un moment important,

în care gândurile se pot întoarce către trecut şi îndrepta către viitor... Aceşti adolescenţi au mărturisit, în manieră proprie, când, cum şi de ce

au început să scrie. Apoi, dacă scrisul în sine ar constitui un drum în viaţă, sau, de ce nu, o profesie.

A doua generaţie de literaţi ai liceului...

Pentru a cunoaşte, în parte, drumul de la primele rânduri la volum, propunem şi mărturisirile d-nei profesor Diana Moga: „În loc de postfaţă”.

Elevi talentaţi, care au publicat doar în reviste, există cu siguranţă şi la alte instituţii de învăţământ din Valea Jiului. Însă la Petrila, câţiva dascăli s-au gândit la debuturi în volum. Pot deveni un exemplu.

Ionel ZMĂU

Claudia CÎMPEAN

Raluca DOMBI

Pe a vieţii scena joacă / Schimbând roluri an de an...

O pată pe pagină

Am început să scriu în momentul în care am descoperit darul de a mă juca cu cuvintele, la orele de literatură. Scrisul, în special compoziţia, la început s-au rezumat la temele pentru acasă. Aşa am descoperit că pot şi am continuat să scriu din plăcere şi cu pasiune. De multe ori gândesc în versuri şi e de ajuns doar să le transpun negru pe alb. *** Mă gândesc să continui să dăltuiesc în hârtie sentimentele, gândurile, ideile şi să le cuprind în conturul unui roman. Nu vreau să fac din scris un mijloc de trai, vreau, pentru mine, să fie pură plăcere de a crea, cât mai aproape de perfecţiune. E mulţumitor dacă prin aceasta reuşesc să transmit ceva... orice... Deşi nu strig să mă fac auzită prin prisma frumosului, într-o lume a zgomotelor.

Ioana TERHEŞ

Prea mult, prea posesiv, prea hulpav...

Sunt genul de om pasionat de cunoaştere şi descoperire, mereu în căutarea unei noi forme de artă şi, implicit, lucrul acesta mi-a făcut cunoştinţă într-o manieră plăcută, să zicem, cu aşezarea cuvintelor într-o ordine, nu perfectă, ci potrivită pentru a transmite un mesaj. Cu exactitate, nu îmi pot aminti momentul în care am început să scriu, dar sunt cu siguranţă mai bine de şase ani.

M-aş putea numi un artist în devenire. Iubesc să împrăştii culoare, textură şi viaţă pe hârtie doar din câteva mişcări de încheietură. Momentul în care am fost acceptată în această echipă a fost excepţional! Era şansa mea de a putea ieşi la suprafaţă, făcându-mă observată, având posibilitatea de a mă exprima într-un mod cu totul diferit şi special. Prin acest debut mi-am demonstrat în special mie că sunt capabilă de mai mult şi, cu siguranţă, încă nu sunt pe deplin conştientă de acest pas uriaş. Cine ar fi crezut că până să finalizez liceul aveam să scriu pentru această carte? Îmi place să analizez oamenii, chiar până la cel mai mic detaliu. Apoi, de a căuta şi a citi pe feţele lor încruntate viaţa lor atât de complicată şi atât de uşor de descâlcit cu un singur zâmbet. *** Fiind prima colaborare de acest fel în care am fost implicată, chiar dacă am avut un început timid, a fost o experienţă frumoasă, pe care aş dori să o repet şi în viitorul apropiat! Încă nu îmi vine să cred că volumul nostru, draga noastră carte la care am muncit atât de mult este, în sfârşit, lansată!

Nu mai ştiu exact când şi cum am început să scriu, ştiu doar că am făcut-o şi o fac pentru simplul fapt că îmi place să-mi adun ideile şi opiniile pe o foaie. Nu mă gândesc la nimic, am participat la acest proiect deoarece am vrut să văd cum ar arăta scrierile mele într-un volum. Debutul nu există pentru mine. Sunt de părere că elevii, şi nu doar, constituie debutul meu moral. *** Pentru mine este de ajuns chiar şi o singură persoană să citească ceva din ce am scris şi să aprecieze, decât să văd sute de cărţi aruncate în stânga şi în dreapta doar pentru a face un profit nesemnificativ. Cât priveşte cariera în literatură, acum nu am răspunsuri clare, sigure. Deocamdată, mă gândesc la alte lucruri. Însă, cine ştie, peste câţiva ani?!

Daniela URSU

Da... şi ochii-mi ştiu să zâmbească, să râdă, să sclipească…

Am început să scriu în urmă cu aproximativ nouă ani, adică de la vârsta de zece ani. Îmi amintesc că prima poezie făcea referire la copilărie, un paradis pe care îl consideram pierdut încă de pe atunci. Scrisul m-a ajutat în cele mai grele momente, prefer să descarc o parte din mine în ceea ce scriu. Să las cititorii să mă cunoască atât cât vreau eu să mă cunoască. Să le permit celorlalţi să citească şi să găsească, printre rânduri, bucăţi din mine.

Mi se pare cel mai minunat lucru, acesta de a scrie despre ce simt. Mă face să mă simt eliberată într-un anume fel, să mă simt uşurată şi împlinită. Profesoara mea din şcoala generală spunea despre mine că „eman prin toţi porii” absolut tot ce simt... sub forma versurilor. *** Sinceră să fiu, publicarea acestui volum este cel mai mare succes al meu, de până acum. Când am aflat că există posibilitatea ca o parte din creaţiile mele să fie publicate, am fost extrem de fericită. Mult mai entuziasmată sunt acum, când scriu rândurile acestea, cu foarte multe emoţii. De mică, mi-am dorit ca măcar o singură dată, cel puţin o poezie de-a mea să fie publicată... oriunde.

Din acest motiv, trimiteam lunar poezii pentru revista şcolii, sperând să fiu aleasă cândva. Şi acum, după câţiva ani de zile, îmi văd dorinţa împlinită. Nu m-am rezumat doar la a scrie versuri, ci am început să descriu ce simt şi sub forma unor texte, publicate pe blogurile mele. Desigur că, indiferent ce voi face în viitor, scrisul rămâne modul meu de a mă descărca, modul meu de a-i lăsa pe cei din jurul meu să mă cunoască, aşa cum sunt eu în realitate.

SPECIAL III

luni, 20 ianuarie 2014

Antonio SIMON

Sabrina POCŞAN

Sunt parcă un Dumnezeu al cuvintelor…

Mâna mea e şarpele/ Acestui paradis

Am început să scriu în clasa a treia la rugămintea unei colege de clasă. În schimbul banilor, trebuia să îi compun poezii în care îi aduceam injurii surorii ei mai mari. Făceam bani frumoşi, dar, cu timpul, scrisul m-a pasionat şi, sub îndrumarea domnului profesor Radu Chinţa, m-am apucat serios de acest hobby.

Nu e prima dată când public o lucrare de-a mea, dar, pentru mine, a scrie în această carte este o realizare. Critici sunt şi vor fi, însă numai spre a mă ghida pe un drum mai sigur, mai evoluat, mai preţios. *** Nu cred că aş fi în stare să manevrez cuvintele şi sentimentele mele pentru a face profit. Scrisul, pentru mine, va fi mereu o activitate plăcută şi liniştitoare, dar mereu m-a fascinat pedagogia. Acum, cine ştie ce va fi pe viitor?

Profesor Diana MOGA

În loc de postfaţă

Ce poate să fie mai mulţumitor pentru un dascăl dacă nu să-şi vadă împlinite idealurile prin condeiul unui copil?!

„Sine qua non” (fără de care nu se mai poate) a devenit scriitura pentru elevii colegiului nostru.

Am fost părtaşă la „naşterea” primului volum, un

volum în care temele, motivele şi ideile erau oarecum amalgamate, un volum apreciat de cei care cunosc arta cuvântului şi blamat de cei fără cea mai mică idee despre literatură. Voltaire afirma: „Poezia este un fel de muzică, trebuie să o auzi ca să o apreciezi”, iar cea de-a doua generaţie de literaţi ai liceului vin să ne ofere un portativ pe care notele sunt aşezate fie criptat, fie simplu, pe înţelesul tuturor. Depinde cât de

„Când?”. Când am început să scriu este o întrebare fără răspuns exact. Însă, sunt sigură că a existat un moment declanşator, dar cam rătăcit... „De ce am început?”. În viziunea mea, cuvântul scris îmi oferă posibilităţi la care cuvântul rostit nici nu visează. Precum eternitate, înălţare, un moment de visare, trezirea la realitate sau, din contră, o escapadă printre propriile simţăminte.

Scriu pentru că sunt nefericită şi fericită, scriu pentru a rămâne „infinită” şi mărginită.

Scriu pentru că nimeni nu mai ascultă... *** Oportunitatea apariţiei unei cărţi a fost, pentru mine, dincolo de o surpriză plăcută, un motiv de bucurie. O împlinire spirituală, ceva de suflet, o amintire ce va rămâne bine păstrată în mintea mea. O amintire pe care o voi asocia mereu cu perioada boemă a liceului. Încă nu-mi dau seama ce loc ocupă literatura în viaţa mea. Dacă acest drum mă va duce către o profesie sau se va împotmoli ori încrucişa la nivelul de pasiune.

Rămâne să-mi descopăr, ca până acum, curioasă, destinul.

mult ne dorim fiecare să Mădălina MITRAN pătrundem în universul imaginar, cât de mult iubim scriitura, cât de mult cunoaştem evoluţia Înainte de a începe să scriu, am desenat. acesteia.

După cum spunea Henri Matisse, „Desenul Un volum de început, înseamnă punerea unei linii în jurul unei conceput din dorinţa idei”. Nu puteam găsi atunci justificarea, dar de a demonstra că în societatea contempo- acum îmi dau seama că mă ajuta să aştern pe rană există încă tineri hârtie tot ceea ce impresiona sufletul meu de copil. Mai târziu, probabil pentru variaţie, am dornici de a demonînceput să scriu. Nu pot să nu amintesc de stra că jocul cu cupărinţii mei şi de bunica mea, de doamnele vântul este mai presus decât jocul cu profesoare Rodica Bolog, Beatrice Andrei şi Diana Moga, sub îndrumarea cărora am valsat „feisbucul” şi mai întâi printre liniuţe şi bastonaşe, litere şi „mesul” (varianta corectă a unor lucruri cuvinte, urmând ca mai apoi să descopăr semnificaţii şi taine ascunse. fără importanţă, luRândurile scrise de mine poartă amprenta gricruri care, în loc să jilor şi ambiţiilor mele, perseverenţa în a folosească tinerilor, scrie, şterge şi corecta îmi alimentează curidăunează). Într-o soozitatea - mască pentru iubirea vis-à-vis de cietate dominată de nonvaloare, politică şi ceea ce mă înconjoară. *** superficialitate, luptă Apariţia volumului a însemnat debutul meu timid ca „scriitor”. În funcţie de pentru putere şi afirrezultat, care sper să fie cel scontat, voi hotărî ce va urma. Nu cred că voi mare, tinerii noştri îşi opta pentru o carieră umanistă, dar cititul şi scrisul vor rămâne, mereu, o fac simţită prezenţa pasiune. firav, cu frică, de parcă ceea ce au de supra tuturor problemelor vieţii. spus este greşit şi condamnabil.

Am citit la clasa a XII-a o poezie, la întâmplare, Preluând modelul „predecesorilor”, noul grup dintre cele prezentate în volum şi am avut marea de tineri scriitori ne oferă un titlu sugestiv: surpriză să fiu întrebată dacă este scrisă de Blaga. „Contra-dicţia”. Ce putem deduce din titlu? În învălmăşeala de idei din mintea tinerilor de Am discutat cu ei şi am aflat câteva păreri: astăzi să vezi şi un strop de pasiune sau dorinţă sunt împotriva rigorilor impuse de către anude cunoaştere este ca şi cum ai găsi „acul în carul mite curente literare – nu înţeleg prea bine cu fân”. Am cerut elevului să-mi spună care sunt modernismul, dar în scrierile lor caracteristicaracteristicile care l-au dus spre această afircile acestui curent par a predomina; sunt opuşi lui maţie. Mirarea a fost şi mai mare când, printre Eminescu, dar utilizează teme şi versul simplu al caracteristicile poeziei, au fost numite: lipsa eleacestuia; nu înţeleg filozofia, dar realizează mentelor de prozodie, utilizarea metaforei, coneseuri care îţi ridică nişte semne de întrebare. topirea vieţii cu moartea în crearea marelui TOT. Pe cei mai mari dintre „scriitori” îi cunosc – îmi Ce pot să mai adaug decât că, poate, cândva, sunt elevi, le cunosc valoarea încă din clasa unul dintre cei mulţi se va dedica literaturii, va a IX-a, le ştiu talentul ascuns de alţii şi nu pot deveni sclavul cuvântului, iar peste ani, va fi un decât să mă bucur că au avut curajul de a ieşi la scriitor canonic, regăsit în programa pentru basuprafaţă, de a lăsa imaginaţia să zboare deacalaureat.

Scântei în întuneric

IV SPECIAL (urmare din pagina I) „(…) Îi mulţumesc domnului Marian Boboc pentru faptul că a ales Mina Petrila pentru această lansare de carte, în această sală dintr-o clădire încărcată de istorie. După lecturarea acestei cărţi aş vrea să vă expun câteva evenimente importante care m-au fascinat, mai ales cele legate de paralela istorică care se face între perioada şi criza economică a anilor `30 şi zilele noastre, respectiv perioada 1997 şi până în prezent, o perioadă destul de grea pentru minerit, cu disponibilizări, cu închideri de mine, cu frământări şi probleme sociale (…). Pe lângă problemele tehnice, în carte au fost evocate problemele sociale ale Văii Jiului, inclusiv emigrările oamenilor în Franţa din cauza acestor probleme. Exact acest lucru se întâmplă şi în zilele noastre, oamenii care se disponibilizează sau tinerii pleacă în ţări străine pentru un trai mai bun. Vedem în carte că au existat în anii `30 exact acele probleme cu care se confruntă şi azi sindicatele miniere sau administraţiile minelor, dar şi guvernul sau clasa politică… Nu vreau să închei înainte de a-i mulţumi domnului Marian Boboc pentru apariţia acestui volum şi să le spun pe această cale tuturor oamenilor din Valea Jiului care conduc azi mineritul, dar şi tuturor politicienilor, pensionarilor din sistemul minier, foştilor directori sau directori generali din administraţia minelor, că trebuie să depunem toate eforturile ca aceste patru mine care au rămas în grupul viabil să dăinuiască peste ani, ca şi urmaşii noştri să poată să lanseze în viitor noi volume de cărţi despre istoria mineritului Văii Jiului!”.

„Acţiunea unui capitol al cărţii se petrece în zilele noastre. Dovadă că n-am învăţat mare lucru din istorie”

A urmat la cuvânt Marian Boboc. Care a mers pe linia prezentării capitolelor cărţii, neuitând să le mulţumească celor doi oameni care l-au ajutat la apariţia acestei cărţi, dar şi celor care au venit la lansarea cărţii. În numărul de mâine vă vom prezenta şi concluziile trase de colegul nostru după acţiune, precum şi un interviu cu directorul Constantin Jujan, legat de acest eveniment, de minerit şi de partea ce ţine de cultură, acesta dovedindu-se în timp un sprijinitor temeinic al acţiunilor culturale. „În primul rând, vreau să-i mulţumesc domnului director general Aurel Anghel şi domnului director al Minei Petrila, Constantin Jujan, pentru organizarea acestei lansări. Sper să nu fie ultimul eveniment cultural petrecut la Mina Petrila. De ce am ales Mina Petrila la această lansare de carte? Pentru că în anii crizei Mina Petrila a avut un rol salvator pentru mineritul huilei. Pe scurt, atunci s-a trecut de la mineritul mic la mineritul mare, la Petrila a avut loc o acţiune care s-a numit concentrarea de la Petrila… Atunci s-a construit preparaţia, atunci s-a construit tunelul, care mai dăinuie şi în ziua de astăzi. În anii crizei Mina Petrila a mers înainte, nu a avut de suferit ca în anii pe care-i trăim cu toţii, din păcate, astăzi. Această carte am vrut să o scriu de mai multă vreme, am plecat de la câteva ştiri pe care le-am găsit în câteva ziare interbelice, referitoare la plecarea minerilor în Franţa, în anul 1930. Cu timpul, am reuşit să pun document lângă document, am mai găsit relatări şi am reuşit să încheg un capitol, zic eu foarte interesant şi despre un subiect deloc cunoscut până în zilele noastre, despre exodul minerilor din Valea Jiului la minele din Franţa. Sper că este un capitol interesant pentru toţi cititorii. Apoi un alt capitol, pe care l-a evocat şi domnul director general, este destinat mai mult specialiştilor din minerit, inginerilor şi nu doar lor, bineînţeles, el se referă la chestiunile tehnice ale închiderii minelor. Pentru mine, venit de formaţie umanist, trebuie să mărturisesc că a fost un chin să transcriu din documente cifrele, calculele… Sper să

luni, 20 ianuarie 2014

nu fii greşit. Am avut şi norocul că m-a ajutat o colegă de la Ziarul Văii Jiului, Diana Santa (…). Mai am un capitol în această carte dedicat problemelor sociale generate de închiderile de mină. Acest capitol ar fi putut să aibă 500-600 de pagini, dar, din considerente de ordin editorial, a trebuit să mă restrâng. Dacă citiţi acel capitol veţi vedea că acţiunea se petrece parcă în zile noastre, dovadă că n-am învăţat mare lucru din istorie.

Vreau să amintesc o întâmplare interesantă. După închiderea minelor din Vulcan – în acei ani s-au închis toate minele din Vulcan –, prin 1936 a trecut prin Vulcan un reporter de la ziarul Credinţa – condus de Sandu Tudor, care apoi a devenit o figură marcantă a mişcării ortodoxe. La un moment dat reporterul scrie: În Vulcan nu mai există decât o singură prăvălie, pe care scrie Îngropăm pe datorie… Deci, nu mai exista decât firma de pompe funebre. Din fericire, astăzi în Vulcan există mai

multe prăvălii şi să sperăm că nu va mai exista un oraş din Valea Jiului doar cu această sinistră prăvălie”.

„Constat doar acum cât de repede a trecut vremea, când observ că Marian se află la a douăzecia carte scrisă…”

Mihai Barbu, membru al Uniunii Scriitorilor şi prieten cu Marian Boboc, cu care are scrise împreună câteva cărţi-document legate de Valea Jiului, a făcut referire, printre altele, la capitolul legat de emigrarea minerilor la minele din Franţa în timpul crizei economice mondiale din anii `30, amintind şi de un episod în care I.D. Sîrbu merge în Franţa să-şi cunoască „rudele bogate”. „Cred că cel mai greu lucru este să vorbeşti despre un prieten. Cu Marian ne ştim de foarte multă vreme, am scris şi câteva cărţi împreună şi constat doar acum cât de repede a trecut vremea când observ, ca şi dumneavoastră, că Marian se află la a douăzecia carte scrisă. Majoritatea subiectelor pe care Marian le abordează în cărţile sale se referă la Valea Jiului. Cei care au vorbit înaintea mea au subliniat ciclicitatea istoriei, că toate lucrurile se repetă. Dacă fac referire la ce a scris Marian în cele douăzeci de cărţi, veţi constata că lucrurile merg de la catastrofe, polul minus, până la Mica Americă, deci la o Vale înfloritoare, care ar fi polul plus.

Deci, constatăm o întindere imensă pe care a străbătut-o Valea Jiului, cu bune şi cu rele. Dacă istoria se repetă – şi ne place să credem acest lucru, acum ne aflăm într-o situaţie care se repetă în partea negativă a ei. Închiderea minelor este o tragedie pentru o zonă monoindustrială. Citind această carte m-am lămurit o dată-n plus că n-a fost un lucru benefic pentru Vale faptul că o mulţime de oameni au ales calea străinătăţii. Prima dată am aflat despre acest fenomen la o dimensiune microscopică, când am citit relatările pe care le-a făcut I.D. Sîrbu în timpul singurei sale călătorii în Vest. Acolo el ştia că are doi veri din partea mamei care au ajuns în Franţa după închiderea minelor.

Până la această călătorie el avea impresia mereu că

aceia erau unchii bogaţi din vest şi drept urmare aştepta la un moment dat fie o invitaţie de călătorie ca să poată obţine paşaportul, fie nişte bani ca să poată efectua această călătorie (…). I.D. Sîrbu a constatat acolo că erau doi bătrâni care nu mai ştiau nici ungureşte, nici româneşte, şi care vorbeau stâlcit franţuzeşte. A găsit la Grenoble nişte pensionari trişti, care îşi duceau traiul de pe o zi pe alta. Ceea ce face ca lui I.D. Sîrbu să i se năruiască toată această iluzie a rudelor bogate din vest, plecate din Valea Jiului ca să facă carieră în străinătate. Cred că în mare parte aşa se întâmplă şi azi, chiar dacă ţara diferă… Ca să revin la prietenul meu Marian Boboc, el a avut generozitatea să pună pe ultima copertă un fragment dintr-un articol care l-am scris despre el cu admiraţie, numindu-l un fel de scriitor-metronom…”.

Adio, dar rămân cu tine!

Viceprimarul oraşului Petrila a avut un discurs scurt şi nostalgic, legat, fireşte, de viitorul Minei Petrila, care după 2015 îşi va închide porţile: „(…) Aş vrea să-i mulţumesc domnului Marian Boboc pentru că astăzi îşi lansează cartea la Mina Petrila. Cred că dacă mai multe evenimente culturale de acest gen şi altele s-ar întâmpla la Mina Petrila, am atrage atenţia asupra minei, care, din păcate, în 2015 îşi va închide porţile. Sincer, mi-aş fi dorit ca mina să meargă mai departe, dar dacă ea nu mai poate să existe din considerente economico-financiare, poate împreună, noi toţi, politicieni, lucrători din sistemul mineritului, oameni de cultură, oameni din administraţie şi comunitate să găsim o soluţie ca în locul Minei Petrila să nu rămână doar un indicator pe care să scrie Aici a fost Mina Petrila… iar în rest iarbă verde. Încă o dată felicitări, domnule Boboc”.

Discursurile generaţiilor de ingineri minieri

Dintre invitaţi au luat cuvântul decanul de vârstă al inginerilor minieri din Valea Jiului, venerabilul inginer, de vreo zece ani şi scriitor, Gheorghe Davidescu, fostul inginer minier, prefect de Hunedoara şi mare iubitor de natură şi de tot ce ţine de Valea Jiului, inimosul Bujor Bogdan, precum şi fostul director al Minei Petrila, Benor Voicescu, un mare pasionat de artă şi cultură în general. Toţi trei au apreciat lucrarea colegului nostru şi i-au urat să continue această linie a dezvăluirilor a ceea ce a fost în Valea Jiului, în minerit şi nu numai, fiecare evocând apoi minerii, inginerii minieri şi tot ce a ţinut de mineritul Văii Jiului, concluzia acestor oameni fiind că mineritul ar fi păcat să dispară, iar odată cu el şi puterea comunităţii locale şi viaţa ei aşa cum o cunoaştem noi azi.

Ultimul care a luat cuvântul a fost inginerul, cercetătorul şi profesorul Valeriu Pleşa, care a făcut şi o propunere interesantă, aceea ca Marian Boboc să se afle într-o viitoare comisie care va lucra la strategia mineritului, „care trebuie să conţină şi ceea ce a fost, adică istoria mineritului, greşelile care s-au făcut de-a lungul vremurilor, unde am fost şi unde am ajuns şi aşa mai departe, cărţiledocument ale domnului Boboc fiind edificatoare în acest sens, prin mulţimea de date şi informaţii rare şi inedite”.

În loc de concluzie…

Finalul a aparţinut „Cezarului”, adică autorului, Marian Boboc luându-şi laurii cuveniţi prin mulţimea de oameni care s-a repezit să primească un autograf pe cartea lansată vineri. Preţ de 30 de minute colegul nostru a stat cuminte ca un profesor la catedră şi a dat cu „subsemnatul”. Aceasta este partea grea la o lansare, când eşti un scriitor apreciat, să stai cu pixul şi să semnezi, până la epuizare, satisfacţia scriitorului fiind de zece ori mai mare decât durerea mâinii amorţite de pix…