1366

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Tu eşti Taşcă? Da-mpărate!

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5374 lei 1$ = 3,3472 lei 1₤ = 5,5045 lei

marţi, 21 ianuarie 2014 Anul VII nr. 1366 12 pagini Preţ: 1 leu

Alocările de fonduri de la Finanţe, posibil contrafăcute prin raportarea de către unele administraţii a unui grad mai mare, nereal, de colectare a veniturilor în 2013

Actuala practică încurajează, în mod absurd, primarii care nu sunt gospodari, pe cei care conduc administraţii cu datorii şi nu drămuiesc banul public. Cu cât eşti mai delăsător ca primar, cu atât primeşti bani mai mulţi. Practica defavorizează, în mod evident, localităţile bine conduse şi pe cetăţenii acestora!

O posibilă explicaţie a faptului că, din banii care i se cuveneau de la CJ Hunedoara, Valea Jiului a primit mai puţin de jumătate: zona noastră nu mai are, la judeţ, un vicepreşedinte care să-i reprezinte interesele.

Administraţia judeţeană a Finanţelor Publice Hunedoara a publicat online, zilele trecute, sumele alocate administraţiilor publice locale din judeţ.

Este vorba, după cum probabil ştiţi, de sumele defalcate din unele venituri ale Bugetului de stat şi cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

Administraţia judeţeană a Finanţelor Publice Hunedoara determină sumele ce se cuvin administraţiilor publice locale în urma centralizării într-un formular special destinat a unor indicatori precum numărul de locutori, ponderea acestora în populaţia judeţeană, suprafaţa intravilană a localităţii, ori impozitele încasate în anul anterior celui de calcul. Rezultă, astfel, sumele ce s-ar cuveni fiecărei administraţii locale.

Iată, din datele de la AJFP HD, ce sume s-ar cuveni localităţilor din Valea Jiului: Lupeni – 33,99 miliarde de lei vechi, Petroşani – 13,82 miliarde de lei vechi, Vulcan – 10,72 miliarde de lei vechi, Aninoasa – 9,09 miliarde de lei vechi, Petrila – 20,48 miliarde de lei vechi, Uricani – 6,21 miliarde de lei vechi.

Sumele efectiv alocate administraţiilor locale diferă însă de cele prezentate, întrucât cele cuvenite scad direct proporţional cu gradul de colectare a veniturilor de către administraţiile publice locale în anul anterior.

Care grad de încasare se determină calculând, procentual, cât reprezintă veniturile efectiv încasate din cele de încasat, în schemă neintrând însă şi

sumele aflate în litigiu. Mai exact, dacă ai avut – ca administraţie locală de încasat 110 lei, din care 10 lei sunt litigiu, iar tu ai încasat efectiv 91 de lei, gradul de colectare este de 91%.

Astfel, sumele alocate efectiv administraţiilor locale din Valea Jiului sunt: Lupeni – 32,98 miliarde de lei vechi, Petroşani – 9,58 miliarde de lei vechi, Vulcan – 9,49 miliarde de lei vechi, Aninoasa – 8,80 miliarde de lei vechi, Petrila – 19,34 miliarde de lei vechi, Uricani – 4,59 miliarde de lei vechi. Vă întrebaţi, probabil, de ce municipiul Lupeni primeşte 32,98 miliarde de lei vechi din 33,99 miliarde de lei vechi, adică aproape tot, în timp ce Petroşaniul primeşte doar 9,58 miliarde de lei vechi din 13,82 miliarde de lei vechi, iar Uricaniul doar 4,59 miliarde de lei vechi din 6,21 miliarde de lei vechi.

Ei bine, s-a ajuns la această situaţie din pricina gradelor de colectare raportate de către administraţiile locale.

Pe care, de asemenea, le enumerăm: Lupeni – 97,02%, Petroşani – 69,32%, Vulcan – 88,53%, Aninoasa – 96,75%, Petrila – 94,41%, Uricani – 74,02%.

N-ar crede nici Mutu, cel cu crucea, că Lupeniul şi Aninoasa, unde ştie toată lumea cum stau lucrurile (de facto, ambele administraţii fiind în insolvenţă), au avut grade de colectare de 97,02% şi, respectiv, 96,75%. Raportat la condiţiile economice actuale, cifrele comunicate de către cele două administraţii publice locale sunt nerealiste, neconforme cu realitatea.

Oricine îţi poate spune că la Petroşani s-a colectat, procentual, mai mult ca la Lupeni, iar la Uricani, tot procentual, mai mult ca la Aninoasa. Tocmai de aceea, în acest context, credem că se impune o verificare independentă a

realităţii gradelor de colectare comunicate de către administraţiile publice locale din Lupeni şi Aninoasa. Este inadmisibil, fie şi numai dacă ne raportăm la populaţie, ca municipiul Petroşani să primească doar 9,58 miliarde de lei vechi, în timp ce Lupeniul primeşte 32,98 miliarde de lei vechi.

Aşa cum, din aceeaşi pricină, este inadmisibil ca Aninoasa să primească 8,80 de miliarde de lei vechi în timp ce Uricaniul primeşte doar 4,59 miliarde de lei vechi.

Este inadmisibil şi, în acelaşi timp, înjositor din partea autorităţilor să-i dezavantajeze direct pe cetăţenii din Petroşani şi Uricani pentru vina de a avea primari mai gospodari decât cei din Lupeni şi Aninoasa (unde, trebuie să precizăm, situaţia dezastruoasă se datorează fostului primar, Ilie Botgros, de la care actualul primar, Dunca, a moştenit sărăcia). Actuala practică încurajează, în mod absurd, primarii care nu sunt gospodari, pe cei care conduc administraţii cu datorii şi nu drămuiesc banul public. Cu cât eşti mai delăsător ca primar, cu atât primeşti bani mai mulţi. O spunem răspicat: această practică defavorizează, în mod evident, localităţile bine conduse şi pe cetăţenii acestora!

Ieri am prezentat, cu date concrete, cum, cu cât şi de ce anume Valea Jiului a fost dezavantajată la distribuirea sumelor de către Consiliul Judeţean Hunedoara. Valea Jiului are peste 133.000 de locuitori, adică aproape 30% totalul populaţiei din judeţ. Ce a primit în schimb? Doar 7 din cele 30 de mandate în consiliul judeţean şi nici măcar un vicepreşedinte. Iar Deva, care n-are nici măcar populaţia Văii, are doi vicepreşedinţi şi o droaie de consilieri judeţeni. Corect? În mod cert, nu. Pe cale de consecinţă, pentru că Valea are mult mai puţină putere la judeţ decât ar merita, mahării de la judeţ ne-au tras-o exemplar. O reparaţie morală ar fi, în prima fază, ca Valea să primească, după preconizatele alegeri de anul acesta, un post de vicepreşedinte. Dar şi fonduri îndestulătoare, cât i se cuvine plus ce nu a primit anul acesta, la repartizarea de anul viitor. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

Fază demenţială, de curând, la un eveniment dedicat lui Mihai Eminescu. Nicu Taşcă, purtătorul de vorbe al primarului în exerciţiu al municipiului Petroşani, a fost intervievat de către reporterii televiziunilor locale. Prilej cu care, printre altele, s-a gândit să pară deştept şi le-a spus fetelor cu microfon că, la şcoală, i-a plăcut „Scrisoarea a III-a”. Drept urmare, firesc, dinspre d-rele de la TV a venit, live, propunerea ca purtătorul de vorbe al administraţiei locale, remunerat pe loveaua strânsă aproape cămătăreşte de doamna Mărgulescu de la tot poporul sub formă de taxe şi impozite, să spună, pentru cetăţeanul telespectator, măcar un vers de Mihai Eminescu. Dl. Taşcă s-a făcut verde, roşu, albastru, gri... Dar n-a putut scoate pe gură măcar un „Somnoroase păsărele / Pe la cuiburi se adună”. Apoi, vizibil încurcat de penibilul situaţiei, dl. purtător de vorbe le-a implorat, până la lacrimi de crocodil, să nu difuzeze la TV faza ce ar face, desigur, deliciul oricărui program special de „Revelion”. Ca să-l liniştim pe dl. Taşcă, îl informăm că niciun angajat ori colaborator al ZVJ nu-şi doreşte postul său.

Aşa cum, în acelaşi timp, îl informăm pe primarul în exerciţiu, dl. Tiberiu IacobRidzi, cu privire la deserviciile directe de imagine. Care, considerăm, i se aduc în mod constant de către Nicu Taşcă. În primul rând, în condiţiile în care municipiul nostru are atâtea şi atâtea probleme, este cel puţin nepotrivit felul în care dl. Taşcă pozează în presa locală, cu o figură de om mulţumit, de parcă ar fi ilustraţie la rubrica „Ce bine făcut e bugetarul, ce rupt în fund e muritorul de rând”. Este inadmisibil, ba chiar o formă de sfidare la adresa cetăţenilor municipiului Petroşani, ca în presa locală şi la TV să apară mai mult vulcăneanul Nicu Taşcă decât primarul Iacob-Ridzi sau viceprimarul Niţă la un loc. În al doilea rând, în lipsa primarului, mai potrivite şi mai pline de respect pentru cetăţean ar fi nişte luări de poziţie ale viceprimarului Dorina Niţă.

Care, spre deosebire de Nicu Taşcă, este din Petroşani, este legitimată de votul popular şi, la o adică, ştie şi versuri de Eminescu din prima. În al treilea rând, dl.

Taşcă – din blazare (dacă nu chiar din nepricepere) – comite greşeli de o gravitate ieşită din comun. Cum ar fi transmiterea, de curând, a unui comunicat cu caracter politic de pe e-mail-ul şi cu antetul primăriei. De câte ori l-ai văzut, Taşcă, pe premierul Victor Ponta dând comunicate politice, în numele PSD, cu antetul şi de pe e-mail-ul Guvernului României?

De altfel, Taşcă, a cărui imagine nu poate fi disociată de cea a administraţiei publice locale pentru simplul motiv că apare în presă mai des ca primarul şi viceprimarul, implică astfel administraţia, apolitică, în chestiuni politico-sindicale. Păi, cine spăla, zilele trecute, imaginea sindicalistului Nica în direct şi la o oră de vârf? Fix Taşcă, recompensându-se astfel că i se publică des fotografia de bugetar mulţumit.

Am evitat, de ceva vreme, să aducem în discuţie eşecurile lamentabile ale domnului Taşcă. Cum ar veni, l-am considerat un caz social, salvat de un primar milos. Dacă îmi confirmaţi că pentru asta am plătit, domnule primar, impozite şi taxe de aproape 4.000 de lei la începutul acestui an, merg astăzi la doamna Mărgulescu şi mă retrag. Şi, dacă dl. Taşcă trebuie să aibă musai un loc de muncă plătit de la stat, vă propun să-l mutaţi la sere, unde să recite – de trei ori pe zi şi o dată seara – „Floare albastră”.

Cătălin DOCEA

P.S.: Domnule Taşcă. Apreciez, sincer, felul în care ţineţi de scaun fără rezultate palpabile. Sunteţi, în mod evident, un om priceput, bine înfipt pe sub pielea superiorului dvs. Dar, dacă nu v-a spus nimeni, aflaţi de la mine: şmecheria nu e de câte ori apari la TV, ori prin ziare. Totul stă, în mod cert, în ce scoţi pe gură. Chiar şi atunci „când nimic nu ai a spune”...

Ziarul Vãii Jiului

2 ACTUALITATE

marţi, 21 ianuarie 2014

Anul acesta

CJH bagă bani doar în drumul spre Pasul Vâlcan

Dacă drumul Dealu Babii - Merişor mai are de aşteptat, anul acesta, în 2014, drumul spre Pasul Vâlcan va fi realizat. Vorbim despre un proiect realizat cu bani europeni, al cărui beneficiar este Consiliul Judeţean Hunedoara, dar indirect, principalul beneficiar este municipiul Vulcan.

Anul trecut, Consiliul Judeţean Hunedoara şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice au semnat contractul de finanţare pentru investiţia de circa 12 milioane de lei, în modernizarea celor aproximativ patru kilometri ai traseului, din care finanţarea nerambursabilă primită prin FEDR va fi de 8.434.296 de lei.

Ne bucurăm ca măcar acest drum să fie finalizat în 2014. Nici cel spre Merişor nu ar fi fost de prisos, cu toate că utilitatea lui este inferioară altora din Valea Jiului, ce aparţin judeţului. Însă, cu siguranţă, şi investiţia în realizarea acestui drum ar fi avut mai mare utilitate decât drumul spre Caraş-Severin, inaugurat de doi miniştri PNL, Mariana Câmpeanu şi Ramona Mănescu, şi de preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, care ar trebui să lege judeţul Hunedoara de Caraş–Severin, dar se termină în pădure, pentru că vecinii nu au conside-

Sugestie pentru edilii Vulcanului

rat de cuviinţă să investească în construirea părţii lor de drum interjudeţean. Aşadar, un alt ministru care a călcat prin Hunedoara, Lucia Varga, al Pădurilor, ar trebui să considere colaborarea interministerială favorabilă. De aceea se poate spune că uneori deciziile pentru investiţiile consiliului judeţean în drumurile hunedorene se iau uneori ca-n codru.

Alina PIPAN

câte un neuron activ. Inşi pentru care operaţiunea de toaletizare a copacilor este sinonimă cu decapitarea pomilor şi a copacilor.

Sâmbătă după-amiază, după ce s-au întors de la o înmormântare, primarul Gheorghe Ile şi viceprimarul Cristian Merişanu au fost văzuţi oprindu-se şi discutând în apropierea părculeţului din faţa blocului 1M. Cel de peste drum de Primăria municipiului Vulcan.

Nu este prima dată

Aşa a fost

în primăvara lui 2013 şi tot aşa se va întâmpla şi peste două-trei luni în caz că aşa zisa toaletizare a arborilor va fi efectuată tot de către înapoiaţii respectivi.

Fiindcă domnul Cristian Merişanu, de faţă la acea dată, ştie mai bine cum s-au

când cei doi edili pot fi văzuţi, împreună, pe teren.

De fapt, se cunoaşte colaborarea bună existentă între dumnealor, aşa că nu trebuie să mai mire deloc atunci când, într-un loc în care este nevoie de prezenţa lui Gheorghe Ile, numărul unu al autorităţii publice locale, este văzut şi tânărul vice Cristian Merişanu.

Ce pot spune,

aşa cum a fost şi în cazul pe care-l relatez, este că nici de data aceasta prezenţa dumnealor nu le-a trecut neobservată vulcănenilor. Dovadă fiind faptul că ştirea despre popasul lor acolo a ajuns rapid la urechile mele. Nu pot să ştiu exact ce au discutat, dar, din câte îi arăta primarul adjunctului său, e posibil să fie vorba despre sălciile din parcul acesta. Sălcii care, an de an, sunt măcelărite de către câţiva drujbişti care mai dispun în cutia craniană doar de

)

Ziarul Vaii Jiului

petrecut lucrurile, îi sugerez domnului primar ca, în primăvara aceasta, să dispună ca operaţiunea respectivă, pentru care este necesară, totuşi, pricepere, să cadă în grija doamnei inginer horticol de la Pregoterm. Nu de alta, dar este posibil ca, între timp, cei despre care făceam vorbire să-şi fi pierdut şi bruma de neuron funcţional de care mai dispuneau.

Gheorghe OLTEANU

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

În atenţia

Corpului de Control al Primului-ministru

Au trecut 97 de zile de când, la nivelul Diviziei Miniere a Complexului Energetic Hunedoara s-a dispus verificarea pontajelor fictive de care a beneficiat, în luna august 2013, dl. Nica Petre, fost inspector social, actualmente inginer, adjunct şef de sector la mina Lupeni.

Au trecut 63 de zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe larg şi cu documente, existenţa unui fals în declaraţiile de avere ale d-lui Nica Petre.

Au trecut 40 de zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe scurt, existenţa pontajelor fictive.

Au trecut 15 zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe larg cu documente incendiare şi 100% adevărate, existenţa pontajelor fictive la nivelul Diviziei Miniere a Complexului Energetic Hunedoara.

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380; 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

marţi, 21 ianuarie 2014

Se adevereşte zicala cu

Paza bună şi primejdia rea

Vin semnale bune la ZVJ după publicarea unor articole în care era prezentată înmulţirea îngrijorătoare a numărului furturilor din garaje din zonele mărginaşe ale Vulcanului şi dintr-un depozit din Paroşeni. Lăsat doar în paza Domnului, în momentul la care scriam despre el, botezat în ziar ca Elferado.

Vulcănenii care

au garaje La Brazi sunt fericiţi că, de ceva vreme, în fiecare noapte sunt păziţi de către un echipaj de poliţie.

Autoturismul cu inscripţia „Poliţia” este parcat undeva în preajma garajelor, de fiecare dată în altă parte, pentru a-i deruta pe eventualii răufăcători, iar agenţii de la ordine publică stau cu ochii chitiţi şi cu ure-

chile ciulite pe tot ce mişcă în zonă. Şi, dacă e vreun semn că apare sămânţă de hoţ, intră rapid în acţiune.

Aşa a fost acum câteva zile, mi-a povestit domnul Drob, când, din cauza ploii, s-a declanşat sistemul de alarmare acustică montat la construcţia pe care o are peste drum de casa şi garajul său. Imediat au apărut poliţiştii care au scotocit peste tot.

Pe de altă parte,

sărit gardul, cu gând să prăduiască ceva de prin curtea termocentralei.

Agenţii de pază, alarmaţi şi de lătratul insistent al câinilor, au apărut ca din pământ, iar gaşca de hoţi s-a făcut nevăzută.

3

de pe Valea Baleii. Din surse sigure am aflat că, foarte de curând, o ceată pusă pe furăciuni a pătruns în spaţiul în care se ţin diferite materiale necesare la construcţia barajului. Este paznic acolo, desigur, dar cum să le facă faţă un pensionar în vârstă câtorva gealăi, pe care nevoia de bani pentru mâncare şi băutură îi face să uite că au şi mamă, şi tată?

Gheorghe OLTEANU

depozitul de la Paroşeni - Intervenţii, amplasat pe locul pe care, odinioară, Din păcate, se afla terenul de fotbal al AS Energia nu acelaşi lucru se poate spune – din Paroşeni, depozit căruia eu i-am zis câte mi-a ajuns la urechi – despre Elferado, nu mai este la cheremul amenajarea şantierului hidroenergetic hoţilor de fier vechi. De câteva săptămâni el este păzit, 24 din 24 de ore, de către agenţii Cornel Revitea, inspector la Serviciul Urbanism din cadrul Primăriei unei firme de pază. Când nu comunei Baru, patrulează, băieţii îl ţin sub colimator de pe dealul din spate. Pe care-şi au postul de observaţie. În plus, la orice mentele identificate, precum şi drepturile Agenţia Naţională de Integritate mişcare suspectă, întregul de care beneficiază – de a fi asistat sau perimetru al depozitului este a constatat existenţa stării de reprezentat de un avocat şi de a prezenta incompatibilitate în cazul brusc iluminat de sus. date sau informaţii pe care le consideră funcţionarului public Cornel necesare, personal ori prin transmiterea Asta a făcut ca Revitea, inspector la Serviciul unui punct de vedere scris nu a depus la manglitorii de fier vechi, Urbanism şi Amenajarea dosarul de evaluare un punct de vedere în care, până nu demult, lucrau Teritoriului din cadrul Primăriei exercitarea dreptului la apărare. în tihnă la dezmembrarea comunei Baru. diferitelor componente de

Declarat ca incompatibil

Revitea, încă din aprilie 2003, deţinea, simultan, şi funcţia de secretar al Asociaţiei Composesorale „Izvoarele” Baru, persoană juridică privată cu scop lucrativ şi cu obiect de activitate într-un domeniu aflat în legătură indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public.

Revitea a încălcat dispoziţiile art. 94, alin. (2), lit. c) din Legea nr. 161/ 2003, potrivit cărora „Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate […] în alte unităţi cu scop lucrativ, din sectorul […] metal, să cam evite obiecprivat […]”, precum şi dispoziţiile art. 96, tivul. Din când în când mai alin. (1) din Legea nr. 161/ 2003, potrivit apar doar dintre aceia care nu cunosc care-i noul mers pe cărora „[…] Funcţionarii publici […] pot acolo. Numai că agenţii nu au exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în grijă doar de depozit. Cei legătură directă sau indirectă cu atribuţiile care sunt de serviciu dau cu geana şi la incinta din partea exercitate ca funcţionar public […] potrivit aceasta a uzinei. Să fie o săp- fişei postului”.

Cu toate că a fost informat despre detămână şi ceva dacă nu mai clanşarea procedurii de evaluare, elemult, de când câţiva inşi au

ANI a anunţat în acest caz că: „Persoana […] faţă de care s-a constatat […] starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.

Alina PIPAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

4

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

marţi, 21 ianuarie 2014

Şahiştii din Vulcan

Debut cu dreptul în anul competiţional 2014

Secţia de Şah a C S Vulcan a onorat sâmbătă, 18.01.2014, invitaţia Asociaţiei „Club Sportiv Dumbrăviţa” care, în colaborare cu Consiliul Local al comunei Dumbrăviţa şi Asociaţia Judeţeană de Şah Timiş, a organizat cea de-a VI-a ediţie a concursului de şah rapid „Memorialul Robert Fischer”. Astfel, de la Vulcan au participat 4 sportivi, însoţiţi de preşedintele secţiei, Dorel Şchiopu.

S-a jucat în sistem elveţian, 7 runde, 25 de minute timp de gândire/ jucător. Au fost 3 secţiuni, iar participarea a fost una remarcabilă: copii până la 8 ani (38 de sportivi), de la 9 la 12 ani (57 de sportivi) şi seniori.

Participanţii au venit din Timişoara, Giroc, Beregsău, Nădlac, Giarmata Vii, Dudeştii Noi, Sighetul Marmaţiei, Craiova, Dumbrăviţa, Arad şi Vulcan.

CS Vulcan a realizat un rezultat deosebit prin Oana Şchiopu, care a obţinut locul I la Fete 8 ani, la egalitate de puncte (5 p), dar cu un coeficient Buchholz (suma punctelor obţinute de adversarii întâlniţi în concurs) superior principalei adversare, Roxana Popa din Timişoara, campioana naţională de la Fete - 7 ani de anul trecut.

Ceilalţi trei sportivi înscrişi de Secţia de Şah la prima categorie au avut, de asemenea, rezultate

onorabile: Mario Ancuţa – 4 puncte, şi Rareş Mărgărint – 3 puncte.

Deşi a trecut la altă categorie de vârstă, cel de-al 4-lea vulcănean, Alexandru Maidik (9 ani) a obţinut 4 puncte, punctaj egal cu câştigătorul medaliei de bronz la Băieţi 10 ani, fiind dezavantajat de coeficientul Buchholz.

Baza de la Jiul

Jiul Petroşani, deplâng situaţia în care a ajuns echipa de fotbal şi îndeamnă autorităţile locale din Petroşani să ia măsuri.

Botezatu a jucat patru ani la Jiul în Liga a II-a şi în Liga a III-a, fiind aproape de echipă în momentele cele mai grele. „Eu am prins o perioadă grea la Jiul, în care mai toţi au plecat, iar noi, jucătorii autohtoni, am rămas lângă echipă.

Este dureros ceea ce se întâmplă acolo. Nu ştiu ce poate să facă primarul din punct de vedere legal, dar eu cred că ar trebui să se implice până nu este prea târziu. Pe vremuri, baza Jiului era o adevărată bijuterie, şi acum nu îmi vine să cred ce se întâmplă. Este clar că oamenii nu au plecat de bine de acolo, dar Jiul trebuie să existe”, spune Ilie Botezatu. Aceeaşi opinie o împărtăşeşte şi fostul mare portar Stelian Homan, care a părăsit Valea Jiului: „Cel mai tare îmi pare rău de baza sportivă. Am auzit că a început să sufere una, alta de pe acolo. Ar trebui făcut ceva ca echipa să aibă continuitate, să o preia un alt om de afaceri. Este cam greu ca autorităţile să mai facă ceva, cu toate că e de datoria lor să aibă grijă de bază”, a spus Stelian Homan.

Riscă să intre în paragină

S-a furat din gardul de la stadion, acoperişurile stadionului sunt îmbibate cu apă, iar uşa de la centrala de cărbune a fost de asemenea furată.

Dezastrul se apropie

Gluma pare să se îngroaşe la Jiul Petroşani. După ce reunirea echipei se află sub semnul întrebării, şi baza sportivă a început să dea mari bătăi de cap oficialilor.

Tică Ititescu, vicepreşedintele clubului, trage un semnal de alarmă şi afirmă că o parte din gardul de la terenul trei a fost furat. „Baza se află într-o continuă stare de degradare.

Uşa de la centrală a fost furată. Apa s-a îmbibat în acoperişul care începe să se decojească. Nu mai avem cu ce tunde iarna de pe gazon. Situaţia este una alarmantă. Vestiarele din spatele stadionului sunt şi ele degradate. Este clar că dacă nu se va face ceva, vom pierde şi baza”, a declarat oficialul din Vale.

Este dureros ceea ce se întâmplă la Jiul

Ilie Botezatu şi Stelian Homan, foşti portari la

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului marţi, 21 ianuarie 2014

În topul hunedorean

Tronează două regine ale sportului

Atleta Florentina Marincu de la CNS „Cetate” Deva, şi jucătoarea de fotbal-tenis Anamaria Gherghel, legitimată la Comexim R Lupeni, sunt lidere în topurile celor mai buni sportivi hunedoreni ai anului 2013.

Marincu este dublă campioană mondială la săritura în lungime şi triplusalt şi a triumfat în topul de la sporturi olimpice, iar Gherghel are în palmaresul pe anul trecut cinci titluri de campioană europeană şi a fost prima la sporturi neolimpice. Sportiva de 20 de ani, pregătită de Dima Druncea, a devenit, la finele anului trecut, în Turcia, de cinci ori campioană europeană la fotbal-tenis şi se află pentru a doua oară la rând în postura de cel mai bun sportiv al judeţului la disciplinele neolimpice.

vârf tot o fată: Anamaria Gherghel (CS Comexim Lupeni), cvintuplă campioană europeană în 2013 la fotbaltenis. Cele două, împreună cu alţi 35 de performeri ai anului trecut, vor fi premiate în cadrul unei gale, a cărei dată n-a fost stabilită încă. Tot atunci vor fi evidenţiaţi şi cei mai buni antrenori şi cele mai bune structuri sportive din judeţ. După mult timp, atletismul ia faţa gimnasticii în topurile întocmite de DJST Hunedoara. Şi aceasta pentru că atleta pregătită de profesorul Nicolae Alexe a avut parte de un 2013 perfect. „Flori” a fost de neoprit la Campionatele Mondiale pentru juniori II (cadeţi) de la Doneţk,

Atletismul a luat faţa gimnasticii

Atleta legitimată la CNS „Cetate” Deva va fi desemnată cea mai bună sportivă a judeţului în 2013. Cel puţin aşa reiese din ierarhia anuală întocmită de către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Hunedoara, care a dat publicităţii, la finalul săptămânii trecute, topul celor mai buni sportivi hunedoreni în anul ce a trecut.

Topul disciplinelor neolimpice are în

Ucraina, competiţie la care a câştigat două medalii de aur la săritura în lungime (6,42 metri) şi triplusalt (13,75 metri – nou record mondial).

Aceleaşi probe i-au adus aurul şi la

Campionatele Balcanice ale juniorilor de la Edirne, Turcia, lor adăugându-li-se şi o sumedenie de podiumuri naţionale (care i-au şi asigurat, de altfel, prezenţa la Turneele Finale).

Top 3-ul disciplinelor olimpice este completat de doi reprezentanţi ai boxului, ambii de la CSŞ Hunedoara (pregătiţi de Ilie Captari): Sorin „Sote” Dobondi (medalie de bronz la categoria 57 de kilograme la Campionatul Mondial de box de la Kiev, Ucraina) şi Eugenia Jurcă (locul 4 la categoria 48 de kilograme la Campionatul Mondial de box de la Albena, în Bulgaria).

Locurile 4, 5 şi 6 revin tirului cu arcul şi sunt ocupate, pe rând, de Simona Băncilă, Luminiţa Boroş şi Fibia Vânătoru (senioare, SCM Deva).

Pe locul 7 se regăseşte Laura Gavriliuc (junioară, lupte-libere, CSŞ Petroşani), în vreme ce poziţiile 8 şi 9 le revin gimnastelor Andreea Munteanu şi Andreea Iridon (Lotul Naţional de Junioare, antrenori Adela Popa, Ioan Coroiu şi Alexandru Militaru). În fine, topul celor mai buni sportivi în

SPORT

5

disciplinele olimpice este închis tot de o reprezentantă a atletismului hunedorean: Claudia Maria Florea (CS Ghelari/SCM Craiova, antrenor Emerson Toma).

Topul aduce şi nemulţumiri

La fel ca în fiecare an, topul întocmit de către oficialii judeţeni aduce mari nemulţumiri în rândul sportivilor. Cel puţin aşa reiese şi din declaraţiile celor care slujesc sportul din Vale. De exemplu, în top nu se regăseşte nici măcar un premiu special pentru antrenorul de la echipa de popice Inter Petrila, Marcel Dobrică. Şi, totuşi, acesta a luat bronzul mondial cu echipa României. De asemenea, nu se regăseşte nici sportivul de la tir cu arcul, Răzvan Marcu, câştigător al Cupei României, campion naţional, şi deţinătorul a patru locuri I la concursuri naţionale. În schimb, antrenorul Gheorghe Răducu de la CSŞ Petroşani spune că este mulţumit că eleva sa Laura Gavriliuc se află în primii şase sportivi: „Pronosticul meu s-a adeverit şi eu, unul, sunt mulţumit”, a declarat antrenorul petroşenean.

Fotbal. Liga a IV-a

Hercules şi-a amânat pregătirea cu o zi

Echipa de fotbal Hercules Lupeni, revelaţia Diviziei Judeţene din Liga a IV-a la fotbal, şi-a amânat reunirea lotului cu o zi.

Aşa se face că jucătorii lui Dan Voicu se vor reuni astăzi, cu o zi mai târziu decât era prevăzut. Nelu Haţegan, patronul echipei, a anunţat că va fi în continuare alături de gruparea care are în componenţa sa numai jucători autohtoni şi că nu se pune problema de promovare. „Sunt mulţumit dacă vom reuşi să ne menţinem pe podium”, a declarat omul de afaceri din Lupeni.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE

marţi, 21 ianuarie 2014

În privinţa anului economic 2014

Iuliu Winkler este moderat-optimist

Europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler a declarat, ieri, la Deva, că priveşte anul economic 2014 cu optimism moderat, considerând că sunt şanse să fie un an bun, dar sunt şi riscuri mari provenind din felul în care vor acţiona guvernanţii.

„În ceea ce priveşte anul economic 2014 în România, eu sunt de un optimism moderat. (...) Cred că România are şanse să aibă o creştere economică în jur de 3 la sută, dar aceasta doar dacă guvernanţii sunt înţelepţi”, a declarat Iuliu Winkler. El a adăugat că prudenţa sa vine din faptul că acest an este unul electoral şi, ca atare, există riscul major al unor derapaje care să se materializeze în binecunoscutele „cadouri electorale”. În opinia europarlamentarului hunedorean, principalele motoare de creştere economică sunt investiţiile străine directe, investiţiile în infrastructură şi exporturile. Iuliu Winkler a arătat că România are nevoie de in-

Şi în judeţul Hunedoara

vestiţii străine directe în domenii de înaltă tehnologie, în IT, în telecomunicaţii, în construcţiile de maşini etc.

Potrivit acestuia, în investiţiile în infrastructură trebuie folosite fondurile Uniunii Europene. „Deşi procesul de absorbţie a fondurilor europene a fost accelerat în ultima parte a anului trecut, totuşi, am rămas pe ultimul loc.

Am reuşit să utilizăm doar 29,87 la sută din fondurile de coeziune, adică 5,7 miliarde de euro din cele 19,21 miliarde care ne-au fost alocate pentru perioada 2007-2013”, a spus Winkler. În plus, Iuliu Winkler a atras atenţia asupra faptului că Parlamentul European a adoptat, în ultima sesiune de la Strasbourg, un pachet de reglementări referitor la achiziţiile publice, care propune simplificarea procedurilor, o mai mare eficienţă în utilizarea banului public şi o mai mare transparenţă. „După publicarea acestor reglementări în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziţie 24 de luni pentru implemen-

„10 pentru Europa”

Joi, de la ora 17, la Centrul Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, va avea loc lansarea proiectului „10 pentru Europa” în judeţul Hunedoara. Proiectul, iniţiat de PNL, urmăreşte promovarea tinerilor liberali în politica europeană.

După cum transmit iniţiatorii, „10 pentru Europa” este „proiectul prin care tinerii competenţi ai României vor ajunge pe lista Partidului Naţional Liberal pentru alegerile europarlamentare din mai 2014”.

Este vorba de un proiect interactiv de construire a unei cariere politice şi definirea unui nou standard de transparenţă în selecţia candidaţilor. În fapt, tinerii participanţi la proiect vor fi supuşi unor probe variate, ideea fiind de a perfecţiona pregătirea celor mai talentaţi tineri politicieni din România. „Axat pe inovaţie, 10 pentru Europa aduce în prim plan individul,

www.zvj.ro

tarea lor în legislaţia internă”, a adăugat europarlamentarul hunedorean.

Potrivit acestuia, datorită acestor reglementări, în cazul achiziţiilor publice de bunuri şi servicii, va dispărea „dictatul celui mai mic preţ”, fiind introdus principiul raportului calitate-preţ. „Aş putea da un exemplu de la noi. În cazul în care se va organiza o licitaţie pentru asfaltarea unui drum nu va mai prima cel mai mic preţ, ci oferta care va oferi cele mai bune garanţii. Adică, nu se va mai asfalta ieftin cu o garanţie de 6 luni, ci mai scump, însă vei avea o garanţie de 36 de luni, de exemplu”, a explicat Winkler. El a subliniat că pachetul legislativ adoptat de Parlamentul European prevede diminuarea birocraţiei în cadrul licitaţiilor, cu scopul accelerării acestora, încurajează subcontractarea către IMM-urile locale şi dă un nou impuls parteneriatului public-privat, fără, însă, a încuraja „privatizarea serviciilor publice”.

Mihaela PETROŞAN

tânărul pasionat de politică, liderul interesat de evoluţia ţării sale şi a construcţiei europene, ca factor de dezvoltare naţională. Plaftorma online le permite competitorilor să-şi împărtăşească ideile, viziunea şi strategia pentru dezvoltarea României în cadrul Uniunii Europene. Prin organizarea evenimentelor locale şi regionale, ei îşi vor prezenta strategiile în faţa cetăţenilor României. 10 pentru Europa va crea o nouă elită de tineri liberali, un nou val în politica românească. Asfel vom promova responsabilitatea şi dezvoltarea individuală, în perfectă concordanţă cu valorile liberalismului”, se arată în informarea oferită de iniţiatorii acestui proiect.

Se pare că acest proiect este unic la nivel european, meritocratic prin excelenţă, care promovează principiul liberal al competiţiei deschise. „Fiecare concurent îşi va dovedi abilităţile de comunicare, cunoştinţele despre Uniunea Europeană, leadershipul şi puterea de argumentare în cadrul evenimentelor de dezbatere a agendei europene.

De asemenea, fiecare competitor îşi va putea promova soluţiile privind temele actuale de dezbatere din Parlamentul European”, se mai arată în descrierea proiectului.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiului marţi, 21 ianuarie 2014

Petrila

Oraşul fără statui

Într-un raid foto, am constatat că Petrila este un oraş fără statui. Nu ne vom referi la troiţe, obeliscuri etc. Doar la statui. Busturile sau statuile cinstesc memoria personalităţilor pe care le reprezintă.

Naţionale sau locale. Asemenea personalităţi petrilene ar fi, în ordine alfabetică, Ana Colda, Ladislau Schmidt şi I.D. Sîrbu. După cum am aflat, acestea au fost şi răspunsurile unor elevi din Petrila, la un chestionar şcolar. De fapt, lista personalităţilor petrilene ar trebui să înceapă cu Nicolae Gavrilescu, fostul director administrativ al Soc. Lonea, filantropul no. one (a nu se confunda cu

ACTUALITATE

locanta din Petrila…) al Petrilei interbelice.

arbore. Puţini ştiu, probabil, despre faptul că Ilie Petru Birău, profesor şi artist plastic, şi-a pus la încercare şi dalta de sculptor.

A estetizat acest trunchi, dăltuind efigia lui I.D. Sîrbu.

Ladislau Schmidt

Într-o adresă, depusă la Primăria Petrila, cu nr. de înregistrare 3029/ 23.03.2000, făceam şapte propuneri pentru - pe atunci - Clubul Muncitoresc Petrila. Propuneam pe-atunci, şi avem dovada, denumirea Casa de Cultură „Ladislau Schmidt”.

Una dintre propuneri era următoarea: „Amplasarea pe soclul gol din faţa clubului a unui bust (a unei statui) reprezentând Artistul.

Cred că - din spirit de breaslă - un artist (chiar şi amator) ar executa acest monument aproape gratuit”.

Deşi, cea mai potrivită denumire pentru Casa de Cultură ar fi aceea de

7

Speranţe pentru… un oraş cu statui

Nicolae Gavrilescu. De ce, puteţi afla din volumul lui Marian Boboc, „Liberalii lui Miocu”.

Aceste succinte informaţii ar putea fi considerate şi propuneri pentru cei care deţin pârghiile puterii. Dacă le vor considera necesare, cu mici eforturi de la bugetul local, Petrila ar deveni un oraş cu statui.

Ionel ZMĂU

I.D. Sîrbu

În curtea Clubului Copiilor şi Elevilor Petrila exista un inestetic trunchi de

Comuna Sălaşu de Sus, cel mai mare potenţial turistic din judeţ şi cele mai multe investiţii în turism

Cetatea Mălăieşti îşi continuă lucrările şi drumul spre circuitul turistic

Astă vară am făcut o vizită în Sălaşu de Sus pentru realizarea unui reportaj turistic. Când vine vorba de turism, Sorin Marica, primarul comunei, are realizări fără precedent.

Ştiind că are în cele 11 sate din comună comori arhitecturale, obiective turistice importante, primarul Marica nu a stat pe gânduri şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a da o şansă turismului rural, împletit cu cel istoric. A depus o serie de proiecte pentru care a primit finanţare. În primul rând, a realizat infrastructura de apă şi canalizare pentru ca investitorii să poată să înfiinţeze pensiuni, apoi a pus în evidenţă punctele turistice. A venit acum rândul cetăţii Mălăieşti, din satul cu acelaşi nume, pe care anul trecut, în vară, am găsit-o în proces de renovare, înconjurată de schele.

Iată cu ce vă pot încânta aceste sate istorice din Sălaşu de Sus: Biserica de zid „Înălţarea Domnului" din satul Nucşoara, construită la 1786, monument istoric; Biserica de zid „Pogorârea Sfântului Duh” din satul Paroş, construită în secolul al XV-lea, monument istoric; Biserica reformată din satul Râu Alb, secolul al XV-lea, monument istoric; Biserica de zid „Sfinţii Atanasie şi Chiril" din satul Sălaşul de Sus, construcţie din secolul al XV-lea, monument istoric; Biserica Nemeşilor din Sălaşu de Sus, secolul al XVIII-lea, monument istoric; Casa parohială ortodoxă din satul Nucşoara, secolul al XIX-lea, monument istoric;

Cetatea Mălăieşti, secolul al XIV-lea, monument istoric; Curtea cnejilor Cândeş din Sălaşu de Sus, secolul al XV-lea, monument istoric; Rezervaţia naturală „Vârful Poieni” (0,8 ha); Rezervaţia naturală „Fânaţele cu narcise Nucşoara” (20 ha). Primarul a mai descoperit şi doreşte renovarea unei mori de măcinat cu piatră, cu mecanism hidraulic, de asemenea un spălător amplasat pe cursul pârâului, care şi acum este folosit la spălarea şi curăţarea covoarelor.

Săptămâna trecută Primăria Sălaşu de Sus a scos la licitaţie dotările pentru proiectul „Restaurarea şi reabiitarea funcţională a Cetăţii Mălăieşti din Sălaşu de Sus, în vederea introducerii în circuitul turistic. Valoarea contractului este de 151.528,52 lei. Judeţul Hunedoara este unul dintre cele mai ofertante din ţară în ceea ce priveşte patrimoniul istoric. Există comori arhitecturale, situri arheologice, geoparcul dinozaurilor, cetăţi, cu toate acestea turismul nu este punctul nostru forte. Şi în acest an, Consiliul Judeţean Hunedoara continuă efortul pentru promovarea şi amenajarea remizei de la Valea Albă, ce va deveni sediul administraţiei Sarmizegetusa Regia. Hunedoara ar putea să trăiască, fără probleme, doar din turism, dacă interesul promovării sutelor de obiective turistice ar fi mai mare.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

8

Ziarul Vãii Jiului

EVENIMENT

marţi, 21 ianuarie 2014

Chiar dacă s-au scurs mulţi ani de când au ieşit din sistem,

Inginerii pensionari ai Văii Jiului au vorbit aceeaşi limbă: mineritul Întâlnirea emoţionantă de la Onix a inginerilor din minerit a adus în discuţie crearea Asociaţiei Inginerilor Minieri din Valea Jiului, dar şi multe amintiri legate de minerit şi de farmecul acestei meserii.

Iniţiatorii

Hotel Onix din Petroşani a găzduit sâmbătă, 18 ianuarie 2014, una dintre cele mai emoţionante întâlniri ale mai multor generaţii de ingineri minieri şi profesori (care i-au pregătit pe aceştia în domeniu) ce ne-a fost dat să vedem. Cine nu a participat – şi ne referim aici atât la invitaţii care n-au ajuns, dar şi la colegi din presă – a avut ce pierde. În sensul că mai rar ai ocazia în Valea Jiului să vezi laolaltă atâţia oameni care au făcut istorie în mineritul de huilă românesc şi care şi acum, la pensie, ar mai putea avea un cuvânt de spus dacă cineva le-ar mai cere şi lor părerea. Cum în ultimii zece-cincisprezece ani nu prea s-a mai

întâmplat ca „activii” din minerit sau politicienii să-i întrebe câte ceva şi pe cei care în trecutul destul de apropiat (raportat la scara istoriei) au adus renume industriei miniere şi Văii Jiului (cu excepţia câtorva directori, printre care şi dl. Jujan, pe vremea când era director general), inginerii Bujor Bogdan şi Constantin Jujan au venit cu ideea reunirii tuturor inginerilor minieri pensionari şi a profesorilor (care în trecut s-au ocupat la Institutul de Mine şi apoi la secţiile care ţin de minerit din cadrul Universităţii Petroşani de şlefuirea şi iniţierea lor) în cadrul unei inedite şi emoţionante întâlniri.

Bujor Bogdan şi Constantin Jujan au propus crearea unei asociaţii a inginerilor minieri din Valea Jiului

Din păcate, deşi lista de invitaţi a fost mult mai lungă, la întâlnirea de la Petroşani n-au ajuns decât 36, poate că la a doua întâlnire de acest fel numărul SC REALCOM SA PETROªANI celor prezenţi va fi Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, dublu sau triplu. str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), Oricum e bine şi aşa, aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase mai ales că în cadrul şi delicioase specialităţi: întâlnirii aceiaşi Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: domni, Bujor Bogdan mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente. şi Constantin Jujan, Torturi de ciocolată au venit cu ideea Torturi cu frişcă creării unei asociaţii a inginerilor minieri din Torturi cu fructe Valea Jiului, care să Sortimente diversificate aibă statut juridic şi de prăjituri în cadrul căreia să se Fursecuri poată înscrie atât Alune prăjite şi alte sortimente inginerii minieri pensionari, cât şi Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 inginerii minieri Depozit: 0733.690319, int. 342 activi, precum şi

persoane cu facultate, care au avut legătură directă în meseria lor cu mineritul, inclusiv foştii profesori şi cadrele didactice de la Institutul de Mine Petroşani, precum şi actualii profesori care mai au catedre la facultăţile ce ţin de minerit, e drept, din ce în ce mai puţini.

Această asociaţie creată ar avea darul ca atunci când se pun la cale strategii ce privesc mineritul sau industria energetică, sau atunci când se poartă tot felul de negocieri cu ministerele despre minerit, să fie invitată şi ea la aceste acţiuni. Ceea ce ar însemna că aceşti specialişti şi ingineri minieri care cunosc bine meseria şi tainele mineritului, care au avut, mulţi, funcţii importante, să poată da câteva sfaturi de luat în calcul. Dacă vreţi, un fel de „sfat al bătrânilor”, care la minele din Occident este la modă, şi nu doar în sectorul minier, ci prin mai multe ramuri şi sectoare de activitate. Nu ştim dacă nu cumva iniţiativa e cam târzie, pentru că deciziile mari în ceea ce priveşte mineritul din Valea Jiului s-au cam luat, inclusiv cele care vizează închiderile de mine până în 2016. Dar ştim altceva, anume că această asociaţie va avea rolul de a le mai încălzi inimile şi sufletele acestor oameni, care, de foarte multe ori, după ieşirea din sistem n-au fost apreciaţi la adevărata lor valoare. Şi de aceea trebuie apreciată iniţiativa domnilor Jujan şi Bogdan şi le recomandăm să pună în practică cât mai rapid această idee. Preconizata asociaţie e mult mai necesară şi mai firească în zona noastră decât alte zeci de asociaţii apărute ca şi ciupercile după ploaie şi care n-au avut niciun rol în peisajul Văii Jiului, poate doar acela de a mulge bani de pe unde pot, fără niciun rezultat concret pentru comunitate.

Lista cu invitaţi va rămâne peste veac…

Vă daţi seama că nu putem reda aici ce au zis toţi cei 19 vorbitori care au luat cuvântul, timp de aproximativ trei ore, dar putem puncta câteva idei sau scurte fraze ale unora. Dar înainte vrem să trecem aici lista cu cei prezenţi, o listă care, peste vreo 3040 de ani, ar putea deveni interesantă pentru cineva, precum colegul nostru Marian Boboc, care ar dori să caute câte ceva prin arhive pentru a scrie o carte (fie ele şi arhive electronice cum se tinde tot mai evident), legată de inginerii şi specialiştii minieri din Valea Jiului sau de minerit. Dintre cei prezenţi în amintim pe: Constantin Jujan, Bujor Bogdan, Ion Hortopan, Aurel Anghel, Nicolae Drăgoi, Gheorghe Ile, Emil Marica, Alexandru Blaj, Iosif Bocan, Ion Vasilescu,

www.zvj.ro

Gheorghe Davidescu, Eliodor Mihăileanu, Constantin Dobrescu, Ion Stoicescu, Ion Dăbuleanu, Puiu Dumitru Horea, Benor Voicescu, Nicolae Preda, Imre Baboczi, Gheorghe Bobar, Daniel Surulescu, Petru Drăgoescu, Dumitru Albescu, Cristian Dinescu, Tudor Petre, Mircea Georgescu, Ilie Rotunjanu, Marinică Cozac, Gheorghe Cioară, Iszlai Atila, Aurel Marin, Gheorghe Ion, Euachim Berar, Romulus Dumitrescu, Constantin Pirici.

Din 1974 n-au mai fost atâţia împreună!

Primul care a vorbit a fost Constantin Jujan, actualmente directorul Minei Petrila. Dumnealui a vorbit de ideea creării asociaţiei în sine şi le-a mulţumit celor prezenţi că au acceptat invitaţia. La fel, Bujor Bogdan a mulţumit participanţilor şi a întărit ideea creării acestei asociaţii, specificând că „din 1974 încoace eu n-am mai participat la o întâlnire a inginerilor minieri, pentru că n-a mai avut loc”, specificând că au fost şi sunt organizate zile ale minerului, ale brigadierului, ale sindicatelor din minerit, dar ale inginerilor minieri lipsesc cu desăvârşire, „ceea ce nu mi se pare normal”.

Gheorghe Ile aruncă mănuşa!

Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, a fost de acord cu crearea asociaţiei inginerilor Văii Jiului. „Când vom fi constituiţi să putem chema şi politicieni, cărora să le expunem problemele acestei meserii şi ale noastre… Nu este un convocator, ci o acţiune de suflet, am dori să ştim dacă e bine sau nu să ne întâlnim şi apoi să ştim dacă mergem mai departe”, i-a provocat pe cei din sală Gheorghe Ile mai spre finalul discursului.

„Mănuşa” e ridicată…

Reacţiile la provocarea fostului inginer minier şi director, actualmente primar, n-au încetat să apară imediat. Primul care i-a răspuns a fost Iosif Bocan, fost director de mină la Valea de Brazi şi director general: „Acum o lună m-am întâlnit pe Jieţ cu Bujorel şi mi-a spus că facem o întâlnire. Mă bucur că suntem aici, dar nu trebuie să uităm, fiecare, că toţi am avut câte ceva de învăţat de la alţii, dar mulţi dintre

Ziarul Vãii Jiului

EVENIMENT

marţi, 21 ianuarie 2014

aceşti specialişti şi oameni nu mai sunt, ei sunt acum sus, în Cer”. Iosif Bocan a cerut apoi un moment de reculegere. După care a continuat, propunând ca din asociaţie să facă parte şi mineri pensionari, „că fără ei n-am fi putut să avem rezultate”. Tot Iosif Bocan a cerut să se uite de tensiunile profesionale, „cum se mai întâmplă la mină sau între generaţii şi să luăm partea frumoasă a meseriei”. Încheierea fostului director de mină a fost extraordinară şi s-a terminat în ropote de aplauze: „Noi am făcut artă din această meserie, dar unii se uită azi la noi ca la nişte canibali”.

Decanul de vârstă al inginerilor minieri din sală, Gheorghe Davidescu, a apreciat ideea acestei asociaţii şi provocarea primarului, susţinând că trebuie să existe astfel de întâlniri, atât cât mai există aceşti oameni şi minerit în Valea Jiului: „Fiecare avem ceva de spus, fiecare avem o amintire, fiecare nu terminăm ce avem de spus, că n-avem timp sau nu ne vedem… Eu am înţeles de la dumneavoastră că trebuie să ne bucurăm de viaţă, de

micile plăceri ale noastre chiar şi la vârsta noastră. În trecut n-am avut timp să ne bucurăm de viaţă. Era un alt stil de viaţă, unul cazon, cu multe reguli stricte, lucram şase zile pe săptămână, ba uneori chiar şi şapte.

Viaţa era cum era, nu aveai încredere în nimeni şi ştiai că eşti urmărit pas cu pas. A fi pensionar nu înseamnă numai să joci cărţi nu ştiu unde sau să stai pe o bancă… Aş vrea să ne întâlnim mai des, să schimbăm păreri, informaţii…

O asociaţie creată cu întâlniri mai dese ar fi binevenită”.

A luat cuvântul un alt fost director de mină de la Vulcan, care actualmente locuieşte la Timişoara, Petre Tudor, şi a fost de acord cu crearea asociaţiei.

Printre altele, dumnealui a mai subliniat: „Mă bucur că avem această întâlnire azi, exact la o zi când ministrul a spus că trebuie ca mineritul din România să fie repus în funcţie”. „Aşa să fie, dar nu-i mai credem…”, s-a strigat din sală.

Prima concluzie a lui Bujor Bogdan

După aceste discursuri şi după cuvântul fostului director din minister, Puiu Dumitru Horea, Bujor Bogdan a intervenit, explicând că, după ce a auzit ce s-a spus în sală, există două variante: „1. să facem o asociaţie şi 2. pe bază de tabele, telefoane şi

„profesorii de la Institutul de Mine, care ne-au cizelat şi învăţat, domnii ingineri, care ne-au preluat la angajare şi primii directori de la care am învăţat această meserie bine, respectiv inginerii cu care am lucrat”. „Sunt momente care îţi marchează viaţa şi pot să spun că întâlnirea de azi este una emoţionantă”, a încheiat Aurel Anghel.

corespondenţă electronică pe adresă de e-mail să ne întâlnim periodic”.

Din sală toată lumea a fost de acord cu însumarea celor expuse de Bujor Bogdan: „Să ne întâlnim periodic, dacă se poate de câteva ori pe an, dar să avem şi o asociaţie constituită”. Cineva a venit cu varianta de „club”, dar n-a fost luată în calcul, „asociaţia poate avea statut juridic, clubul nu…” s-a strigat.

Regretele unui mare profesor

A urmat la cuvânt profesorul universitar pensionar Mircea Georgescu, prin mâinile căruia au trecut multe generaţii de studenţi de la mine. După puţină istorie a învăţământului legat de minerit, inclusiv a Institutului de Mine Petroşani, venerabilul profesor basarabean a tras câteva concluzii: „Din 1957 şi până în 1990 România a avut un singur institut de mine şi care a dat toţi specialiştii minieri din ţară, precum şi toţi topografii, inginerii minieri ş.a.

Chiar dacă n-am lucrat la mină, eu mă simt, ca şi dumneavoastră, miner.

De aceea pot spune că, din păcate, noi, minerii, am fost o forţă mai mult statică – se vede asta din situaţia actuală a mineritului. Dacă eram o forţă dinamică, atunci mineritul ar fi fost acolo unde trebuie, exemplul Poloniei fiind elocvent”.

Dacă e Voicescu, e şi veselie

Fostul director al Minei Petrila, Benor Voicescu, a întărit ideea creării unei asociaţii, dar a venit cu un discurs care a conţinut şi o altfel de abordare, mai hazlie. Practic, Voicescu nu a făcut altceva decât să dezmorţească atmosfera, „mai ales că am venit hup-ţup într-un picior”. Câteva bancuri care circulau pe holurile Institutului de Mine, cu profesori renumiţi, spuse de fostul director, i-au binedispus pe toţi cei prezenţi.

Amintiri cu mari profesori

Inginerul pensionar Emil Marica a venit pregătit cu două „lucrări ştiinţifice care ne amintesc cu drag de marii profesori ai noştri”, vorbind apoi de profesorii Eugen Paul, Sălăjan, Pătraşcu, Ştefan Covaci, Nicolae Leţu, Claudiu Mititelu şi Vasile Povăran. „Vă întrebaţi de ce Petroşaniul şi Valea Jiului au dat valori? Pentru că în vremurile acelea se vorbea o singură limbă de la est la vest: mineritul”, a concluzionat Emil Marica. Care, la final, a pus şi două întrebări fără răspuns: „De ce n-am putut să facem şi noi ca nemţii, cum am văzut în Germania, un muzeu al

9

mineritului. De ce Puţul Dâlja nu e azi muzeu?”.

Ilie Rotunjanu, un alt prof. univ. pensionar, de la Exploatări Miniere din cadrul Facultăţii de Mine Petroşani, le-a mulţumit celor prezenţi pentru sprijinul acordat pe timpul când a fost cadru activ: „Institutul de Mine, de-a lungul celor 65 de ani, s-a sprijinit de dumneavoastră. De fiecare dată când ne-a fost mai greu, am cerut sprijin de la dumneavoastră. Aţi contribuit la dezvoltarea bazei materiale a institutului, prin dotarea laboratoarelor şi sălilor, aţi sprijinit activităţile cultural-sportive din facultate, aţi sprijinit baza sportivă şi câte altele.

Vă mulţumesc încă o dată”.

„Mineritul trebuie salvat!”

Alexandru Blaj, fost director general, a revenit în discursul său la ideea constituirii unei asociaţii, precizând că o asociaţie „ne-ar da un imbold şi sprijin de a fi auziţi la o masă când se discută problemele mineritului Văii Jiului”.

Ion Hortopan, preşedintele Ligii Minerilor Pensionari din Valea Jiului, a adus în vedere şi câteva cifre interesante: în Valea Jiului există în momentul de faţă 34.351 pensionari din sistem, iar dintre aceştia în fiecare an pleacă dintre noi câteva sute, în 2013 numărul pensionarilor decedaţi fiind de 811. „Noi, pensionarii, nu mai avem timp să aşteptăm. Noi putem da nişte sfaturi utile, dar pentru asta trebuie ca cei activi în sistem şi guvernanţii sau politicienii să ne audă. Mineritul trebuie salvat!”, a mai spus Ion Hortopan, care la final a tras semnalul şi faţă de gratuităţile minerilor.

Trei generaţii

Aurel Anghel, directorul general al Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului SA, le-a spus celor prezenţi că a constatat că în sală sunt prezente „trei generaţii”, respectiv

Cheia mineritului

Nicolae Drăgoi, în calitatea de director adjunct al Complexului Energetic Hunedoara, le-a vorbit colegilor despre situaţia actuală a CEH, despre producţia zilnică (aproximativ 5.000 de tone pe zi – mai mult sau mai puţin cu câteva sute de tone), despre modernizările ce urmează a fi făcute la grupurile celor două termocentrale şi despre deschiderea de oferte pentru investiţiile de 55 de milioane de euro, care va avea loc pe 21 februarie, concluzionând: „Dacă această licitaţie se va finaliza cu bine, vorbim în continuare despre minerit, despre angajări de tineri în abataje, despre viitor”. N-a spus şi ce va urma dacă lucrurile nu ies bine la licitaţie, dar e de înţeles…

A vrut să fie pictor, dar a ieşit inginer

Inginerul pensionar Eliodor Mihăileanu, actualmente artist plastic, a vorbit despre lucrările donate la Muzeul Mineritului şi despre expoziţia pe care o are la Biblioteca Universităţii Petroşani, menţionând că înainte de a fi inginer minier visa să fie pictor. Iată că viaţa a rezolvat ambele dorinţe.

Mihăileanu l-a mai evocat şi pe fostul director de la Câmpu lui Neag, Ovidiu Avramescu, „plecat, din păcate, dintre noi”.

Concluzia a doua a domnului Bogdan

Concluziile finale au fost trase de primarul Gheorghe Ile şi de domnii Jujan şi Bogdan, care după această întâlnire au înţeles: „Trebuie creată cât mai repede asociaţia!”.

După intonarea Imnului Minerilor (s-a început cu Gaudeamus) acţiunea a luat sfârşit. Bineînţeles, unii au mai stat să-şi depene amintiri încă câteva zeci de minute, într-o atmosferă caldă, plăcută, de buni prieteni şi de oameni împliniţi.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 DIVERSE

Valea Jiului ar fi locul ideal pentru realizarea unul cluster energetic

marţi, 21 ianuarie 2014

De ce instituţiile de profil şi autorităţile locale nu reuşesc să treacă bariera politică pentru un cluster în energie?

Încă din anul 2008, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri deschidea drumul realizării în România a clusterelor, forme de organizare cu vechime în Europa, dar încă neexperimentate la noi.

Clusterele sunt concentrări geografice de instituţii şi companii interconectate dintr-un anumit domeniu. Acestea se susţin şi se promovează reciproc în vederea dezvoltării unei zone şi a unui profit garantat. În Valea Jiului un cluster în energie ar fi ideal pentru dezvoltarea zonei, dar pragul politic este cea mai importantă piedică în realizarea unuia.

De notat că şi în acest an guvernul continuă susţinerea formării clusterelor în România, cea mai inteligentă mutare economico-industrială în vederea viitoarelor forme de regionalizare.

Se vor schimba lucrurile în Vale până în 2020?

Anul acesta oamenii de afaceri vor avea disponibilă o platformă online de învăţare mutuală, care va facilita procesul de înfiinţare a unor astfel de grupuri - cluster polisee. În exerciţiul financiar 2014-2020, circa 30% din fondurile europene alocate competitivităţii ar putea fi accesate doar prin proiecte comune, fiind destinate clusterelor. În Valea Jiului există pârghiile realizării a cel puţin

două tipuri de clustere, unul energetic şi altul turistic.

Cel energetic s-ar putea realiza cu o mai mare uşurinţă, pentru că în Valea Jiului există deja mai multe oportunităţi de producere a energiei, atât convenţională, cât şi inovatoare, de la cea termică la cea verde şi, încă neexperimentată, cea a biomasei.

Conceptul de clustere se adresează grupărilor de companii, de la cele de stat până la cele private, instituţii publice gen primării, universităţi, care acţionează împreună cu organizaţii de cercetare, într-un anumit sector de activitate. În loc să intre în competiţie, producătorii de energie din Valea Jiului s-ar putea asocia pentru a produce şi a vinde energie la preţuri competitive pe piaţa naţională şi internaţională, folosindu-se de transferul de tehnologie, interacţiune, utilizare în comun a facilităţilor. În Valea Jiului energie produce Complexul Energetic Hunedoara. SC Apa Serv Valea Jiului SA produce şi vinde energia pe care o produce în surplus, deşi nu este domeniul ei principal de activitate.

Două parcuri eoliene au început lucrările de implementare, unul la Dobraia, Petrila, altul pe zona Uricani-Lupeni-Vulcan-Pui. De asemenea, microhidrocentralele reprezintă un alt mod de producere a energiei verzi, deja implementate în Valea Jiului. Singura energie încă neexploatată în Valea Jiului este biomasa, o sursă energetică cu 40 la sută mai ieftină decât cele prezentate mai sus, şi pe deasupra şi inepuizabilă. Însă, dacă ne uităm la managementul acestor companii, de stat şi private, de asemenea, la zonele pe care se realizează investiţia, vom observa că

infrastructurală, însă asocierile nu transced şi în mediul privat sau universitar.

Unde se opresc intenţiile

La începutul lui 2012, reprezentanţii unui cluster energetic de rezonanţă internaţională, Valle d’energie, din Franţa, au poposit la Petroşani.

Aceştia vorbeau despre investiţii, de asemenea, au explicat detaliat ce înseamnă şi cum funcţionează un cluster energetic. Nu ne-am ales nici măcar cu lecţia despre cum şi ce să facem să progresăm. Însă în România funcţionează deja, după susţinerea guvernamentală din 2008, dar şi continuarea acestei susţineri în perioada 2014-2020, aproximativ 40 de clustere. Peste 20 dintre ele sunt evidenţiate şi pe site-ul oficial al Asociaţiei Clusterelor din România.

Un cluster este format din aproximativ 30 până la 60 de parteneri. Aceştia pot fi organizaţii, asociaţii, IMM-uri, companii publice sau private, universităţi, administraţii locale, dar şi persoane fizice. De exemplu, Rosens, un cluster de energie sustenabilă, are 58 de membri în cluster şi funcţionează chiar în regiunea de vest.

Clusterul a obţinut în ianuarie 2014 finanţare POS CCE pentru 10 proiecte din 32 depuse pentru Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes naţional şi internaţional – poli de competitivitate.

De ce nu se întâmplă nimic şi în Valea Jiului?

producţia de energie se face până la urmă şi politic. Conducerile companiilor de stat sunt numite numai politic, la fel se acordă şi susţinerea pentru implementarea proiectelor de investiţii în energie, în funcţie de interesele politice. Am auzit mereu vorbindu-se despre asocieri în vederea dezvoltării zonei, însă rareori am asistat la realizarea acestor asocieri.

Asociaţiile s-au realizat, în general, la nivelul administraţiilor locale, ca asociaţii de dezvoltare

www.zvj.ro

Unde este iniţiativa primăriilor în acest domeniu, cele care ar putea să producă confluenţa marilor producători de energie din Vale? În definitiv, pe lângă producătorii de energie, de câştigat ar avea şi populaţia Văii, chiar a judeţului Hunedoara, care ar putea beneficia de energie mai ieftină şi de locuri de muncă noi. Ar trebui ca o comunicare între primarii din Vale să fie facilă, mai ales având în vedere că acum au aproape toţi aceeaşi culoare politică. În plus, având în vedere că guvernul nu dă semne să protejeze producţia de energie în România prin realizarea unei strategii energetice, este de dorit ca aceste probleme să fie reglementate la nivel local.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11 HOROSCOP

marţi, 21 ianuarie 2014

ANGAJĂRI

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Angajăm familie (soţ şi soţie) pentru îngrijirea bovinelor, în zona Sibiului.

Salariu 800 lei, cazare şi mâncare asigurată.

Valabil pentru vineri - 24 ianuarie 2014

Relaţii la numărul de telefon 0744.764967.

Priveşti spre etapele următoare ale unui proiect cu mult interes, deschis la orice oportunitate care s-ar putea ivi de la fiecare pas pe care-l faci.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă şi tâmplar mobilier PAL.

Te laşi copleşit de emotivitate şi iubeşti pe toată lumea cu o emoţie fantastică! Te comporţi de parcă ai fi îndrăgostit, dar nu de cineva anume, ci ai un aer romantic, visător, privind totul într-o notă optimistă.

Relaţii la telefon 0751.199100.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Visezi la un loc al tău, frumos decorat şi perfect mobilat, dar nu ajunge doar să visezi cu ochii deschişi, ci să începi deja să clădeşti acest vis cu instrumentele pe care le ai la dispoziţie.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Angajez 3 frizeri cu experienţă, băieţi şi fete, cu vârsta minimă 25 de ani, persoane sociabile, serioase şi cu aspect fizic plăcut pentru salon frizerie. Se acordă carte de muncă, bonus din încasări şi un mediu de lucru modern şi lipsit de stress.

CV-urile se trimit însoţite de poze la adresa de mail salonfrizeriata@yahoo.ro, urmând a fi selectate persoanele care corespund criteriilor de angajare.

SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase conducători auto pentru distribuţie produse de panificaţie.

Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2 sau 0254.550160 RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Nu privi la ceilalţi şi nu te compara cu cei din jurul tău, pentru că fiecare are propria sa viaţă. În fond, fiecare cu norocul lui...

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Încearcă să faci cât mai repede pace în disputele care se iscă azi între tine şi jumătatea ta, pentru că pot destabiliza atmosfera din familie.

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi/ maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere.

Relaţii la telefon 0767.806804 Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0767.806804

IMOBILIARE

Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă, situate în Petroşani, vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 Euro.

Informaţii la telefon: 0721.225359 sau 0768.406987.

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro.

Telefon 0725.065800 Vând casă situată în Tg-Jiu str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare. Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă.

Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze. Zonă foarte liniştită. Preţ negociabil.

Telefon pentru alte informaţii: 0727874449.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Vezi în jur numai inamici, dar nu cumva te înşeli? Ai tendinţa de a trata greşit gesturile de simpatie sau de afecţiune cele mai sincere de la cineva care chiar te place.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu te lăsa atras în conflictele aprinse care fac valuri în preajma ta, pentru că tu nu ai aceeaşi stare.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Chiar dacă unii aruncă pe umerii tăi tot felul de vine, nu pune la suflet ce auzi, pentru cu unii nici nu-şi dau seama ce spun: critică doar de dragul controversei!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Ai acumulat suficientă experienţă pentru a trasa acum un plan de lungă durată până în cele mai mici amănunte. Ai trecut prin multe ca să ştii acum să previi situaţiile neplăcute.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ai stat o vreme blocat într-o situaţie aparent fără ieşire, dar te-ai înşelat. La originea acelui impas era teama ta de schimbare.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Stai de vorbă cu oameni a căror companie îţi face bine, pentru că te stimulează să-ţi exprimi creativitatea în libertate deplină.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nu te mulţumi cu oamenii mediocri printre care te învârţi de multă vreme. Dacă simţi că meriţi ceva mai bun, că eşti captiv în cotidian şi în rutină, fă tot posibilul să te eliberezi de acele relaţii care îţi blochează evoluţia.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

marţi, 21 ianuarie 2014

Solidaritate

Un gest umanitar repetat al poliţiştilor hunedoreni

Poliţiştii hunedoreni au revenit, zilele trecute, cu ajutoare, la o familie din Deva, cu şase copii, pe care au sprijinit-o înainte de sărbătorile de iarnă. De această dată, poliţiştii Serviciului Logistic din cadrul IPJ Hunedoara au oferit produse de primă necesitate, alimente neperisabile şi dulciuri pentru cei mici. În apropierea Crăciunului, poliţiştii hunedoreni au avut iniţiativa de a sprijini material o familie monoparentală din Deva care trăieşte în condiţii precare.

Organizaţia PNL Petrila

Marea excepţie de la regulă!

Cei şase copii, cu vârste cuprinse între unu şi 16 ani, împreună cu mama lor, locuiesc într-o cameră de aproximativ 20 metri pătraţi, dintr-un cămin de pe strada Depozitelor din Deva. Locul

dăruire, pot fi consideraţi prieteni ai tuturor locuitorilor din Petrila. Pentru binele comunităţii, pentru rezolvarea împreună a unor probleme, ar fi de

De multe ori, imaginea sau activităţile unui partid politic se transformă în polemici de cafenea. Şi pentru că societatea românească se confruntă cu mari probleme, sunt dezavantajate, în general, partidele politice aflate la guvernare.

Pe plan local, în sânul comunităţilor, partidele, având sediile mereu închise, devin active doar în campaniile electorale. Marea excepţie de la regulă o constituie Organizaţia PNL Petrila!

este deopotrivă dormitor şi bucătărie, iar băile, comune, sunt pe hol. „Cu toate acestea, camera este curată şi ordonată, iar copiii merg zilnic la şcoală, în ciuda distanţei apreciabile, şi obţin rezultate foarte bune la învăţătură. Impresionaţi de condiţiile în care trăiesc micuţii, poliţiştii hunedoreni au organizat o colectă benevolă, în urma căreia au cumpărat alimente de primă necesitate, dulciuri şi jucării, pe care le-au oferit, în pragul sărbătorii Naşterii Domnului,

acestei familii greu încercate. La plecare, oamenii legii au promis că vor oferi şi pe viitor sprijin material familiei respective, astfel încât cei mici să

îşi poată continua studiile”, a declarat subcomisar Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Mihaela PETROŞAN

Spectacol omagial consacrat Unirii Principatelor

Fără a fi în vreo campanie electorală, marea familie liberală din Petrila, preşedinte Costel Avram, a fost şi este mereu activă, mereu alături de comunitate.

După cum mass-media a reflectat, anul 2013 a fost un an bogat în activităţi culturale, educative, sportive, apoi în campanii stradale. Şi acest an debutează cu invitaţia de a participa la un spectacol omagial, dedicat împlinirii a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Spectacolul va avea loc joi, 23 ianuarie, orele 18:00, la Casa de Cultură „Ladislau Schmidt” din Petrila. Protagoniştii vor fi ansamblurile folclorice „Bujorii Muntelui”, „Junii Petrileni” şi „Nedeia Petrileană”, care vor prezenta muzică şi dansuri populare.

Vor susţine recitaluri Ileana Berki şi Antonio Simon. Aceste momente vor alterna cu cântece şi versuri prezentate de elevi din Petrila, consacrate Unirii. Vor fi şi alte surprize.

dorit ca această prietenie să fie una reciprocă. Şi probată în timp. „Unirea dă puterea!”.

Ionel ZMĂU

„Unirea dă puterea!”

Activităţile din 2013, cât şi organizarea acestui spectacol ilustrează că rândurile Organizaţiei PNL Petrila se îmbogăţesc mereu cu noi membri, de o certă valoare morală, persoane cunoscute locuitorilor şi prin implicarea lor în diverse activităţi în favoarea tuturor categoriilor sociale din Petrila.

Toate acestea, graţie implicării personale şi profesionale. Prin har şi

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului