1367

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Batjocură fără margini la adresa cadrelor didactice!

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5379 lei 1$ = 3,3514 lei 1₤ = 5,5105 lei

miercuri, 22 ianuarie 2014 Anul VII nr. 1367 12 pagini Preţ: 1 leu

Dascălii trebuie să ştie! Sindicalistul şef Paul Rusu a făcut şi peste 800 de milioane de lei vechi pe an. Cu ce s-au ales profesorii? Ţineţi-vă bine: o felie de cozonac şi un pahar de suc!

Declaraţiile de avere ale domnului Paul Dragoş Rusu, sindicalistul şef al profesorilor din întreg judeţul, reprezintă o adevărată sfidare la adresa dascălilor care, zi de zi, trudesc la catedră. Veniturile sale anuale au ajuns să depăşească şi 800 de milioane de lei vechi, în condiţiile în care, după o viaţă la catedră, colegii săi din întreg judeţul abia că ating, anual, jumătate din veniturile sindicalistului şef.

Câteva exemple. Directorului Colegiului Naţional de Informatică „Carmen Sylva” a câştigat, într-un an, 15.418 lei. Cel de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, cu o mai mare vechime la catedră, a câştigat 30.427 de lei.

Constantin Huţan, inspectorul şcolar general al judeţului, a câştigat 36.872 de lei. De fapt, ca să punem punct enumerării, trebuie ştiut că dascălii cu vechime şi grade abia dacă trec de 3.000 de lei lunar, adică ajung la un venit aproximativ de 36.000 de lei anual.

Ca un alt exemplu, şi mai bun, aflaţi că în minerit, un domeniu în care sigur e mai greu ca la sindicat, directorul Drăgoi a câştigat puţin peste 65.000 de lei.

Iar acum, să vă ţineţi bine. Vom reda, întocmai, datele înscrise în trei Declaraţii de avere completate de către dl. sindicalist şef Paul Dragoş Rusu.

18.355 lei de la Grup Şcolar Telecomunicaţii şi Lucrări Publice Hunedoara.

33.264 lei de la Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Judeţul Hunedoara, 2.102 lei de la Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”.

Total 53.721. Slăbuţ.

Alt an, alţi bani. 43.080 lei de la Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Judeţul Hunedoara, 14.636 lei de la Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”.

Total 57.716. Din nou de vreo două ori mai mult decât majoritatea profesorilor din judeţ. Deci, din nou, slăbuţ.

Alt an, şi mai mulţi bani.

21.831 lei de la Grup Şcolar Telecomunicaţii şi Lucrări Publice Hunedoara.

43.833 lei de la Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Judeţul Hunedoara, 13.000 lei de la Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”. Încă 300 lei de la Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”.

Şi, de noroc, încă 2.285 lei de la Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.

Total - 81.249. Aceasta înseamnă, ca să vă enervăm definitiv, o medie de peste 67 de milioane de lei vechi lunar şi, la total, cam de vreo trei ori mai mult decât face, într-un an, un cadru didactic cu vechime.

Cu ce se aleg dascălii cotizanţi, care dau 2% din venituri în fiecare lună?

Teoretic, cu multe. Practic, cu nimic.

De 8 martie, li se ia doar jumătate de cotizaţie, restul banilor rămânând pentru chef. Deci, cum ar veni, dascălii pot face, anual, un chef pe banii lor, contribuţia sindicatului fiind, de fapt, de minus 1 la sută din venitul lor din luna martie.

Preţurile speciale de turism pentru profesori sunt şi ele o mare vrăjeală.

Pe site-ul sindicatului, 5 nopţi la hotel Tomis 3* din Mamaia (perioada 12–16 august 2014) costă 767,52 lei/ persoană (cazare + mic dejun). Dacă rezervi direct pe tomishotel.ro, camera pentru două persoane în aceeaşi perioadă

Sandu Sorin – ejectat de la vârful Diviziei Miniere

Am lansat, în ediţia din 7 ianuarie a.c. a cotidianului nostru, varianta demiterii d-lui Sandu Sorin Marcel, zis „Soso”, din fruntea Diviziei Miniere a CEH SA. Ieri, înlocuirea din funcţie preconizată de cotidianul nostru s-a produs.

Dl. Sandu nu a acţionat ferm în chestiunea pontajelor fictive şi a plimbărilor pe combustibilul instituţiei de care a beneficiat liderul Nica, iar pentru acesta – şi altele – a plătit cu funcţia. Rămâne de văzut dacă dl. Petrescu Puiu Gabriel, înlocuitorul d-lui Soso în fruntea Diviziei Miniere, cunoscut până la această oră drept un om cu coloană vertebrală, va avea sau nu sânge în instalaţie, dacă va aplica sau nu legea în cazul d-lui Nica, pontat vânjos de doamna Brie Danci Georgeta în timp ce bătea şoselele patriei. Dl. Petrescu poate rămâne în memoria colectivă cu o măsură morală în faţa minerilor care, spre deosebire de dl.

Nica, trudesc zi de zi pentru salariul încasat. Noi, ca şi minerii din adâncuri, aşteptăm cu interes.

Ziarul Văii Jiului

(cu mic dejun gratuit inclus) costă cam aceiaşi bani. Deci, unde-i facilitatea din partea sindicatului, în condiţiile în care un profesor care câştigă în mână 2.000 de lei pe lună dă anual la sindicat vreo 480 de lei?

Mare supărare s-a iscat, la Uricani, printre profesori. Deşi cotizează la sindicatul d-lui Rusu, s-au ales cu un pahar de suc şi câte o felie de cozonac. Păi, la ce venituri are pe spatele profesorilor, dl. Rusu şi-ar fi permis să mai pună, din propriul portofel, încă pe atâta. Ca să nu vorbim de banii sindicatului...

Ca să nu mai amintim episodul acela cu fondurile colectate de la dascăli pentru construirea, de către sindicat, a unui spaţiu de odihnă pentru cadrele didactice. Un spaţiu de care, făcând un calcul matematic, este lesne de dedus că s-ar bucura tot sindicaliştii cu salarii mari. Căci, la câţi dascăli sunt în judeţ, ies oamenii la pensie şi nu le mai vine rândul la odihnă. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 22 ianuarie 2014

Şedinţa ordinară de consiliu local

Va avea loc la Mina Petrila Minei Petrila, domnul Jujan, ca să ne pună la dispoziţie acea sală, unde cu toţii să fim informaţi de către domnia sa despre cum va arăta planul de ecologizare de după închiderea minei, plus alte informaţii pe care dumnealui ni le poate da. Vom prezenta şi noi o informare despre necesitatea opririi demolării unor clădiri din curtea minei, care ne-ar putea ajuta la dezvoltarea activităţilor economice, sociale sau culturale din oraş. Vrem să oprim ce se poate, pentru că vrem ca şi după închiderea minei să existe activitate acolo. Iar dacă acele clădiri sunt bune

Şedinţa ordinară de Consiliu Local Petrila, din data de 29 ianuarie, nu va avea loc în cadrul obişnuit al sălii de şedinţe şi de festivităţi din casa de cultură a localităţii.

Primarul, consilierii locali, secretarul oraşului, funcţionarii şi cei care doresc să participe dintre cetăţenii Petrilei se vor muta puţin mai înspre Petroşani, în sala de festivităţi a Minei Petrila.

Este pentru prima dată când o şedinţă de consiliu local se desfăşoară într-o clădire a Minei Petrila. L-am întrebat pe primarul Ilie Păducel de ce această schimbare de decor? „Am căzut de acord cu directorul

Râu de Mori

La furat din pădure

şi pot fi folosite în alte scopuri, e păcat să fie demolate”, ne-a declarat primarul Ilie Păducel.

Tot primarul ne-a spus şi ce a gândit în legătură cu clădirea care adăposteşte acum dispensarul medical şi staţia de salvare: „M-am gândit - şi v-o spun în premieră, de altfel voi cere şi părerea colegilor din consiliul local şi primărie - ca în clădirea respectivă să mutăm pompierii şi modulul SMURD. Cred că ar fi un pas înainte în ceea ce priveşte locaţia care găzduieşte aceste două formaţiuni importante pentru oraşul nostru”.

Corneliu BRAN

În atenţia

Ieri, în timpul unei acţiuni speciale, poliţiştii din Râu de Mori au depistat trei indivizi care tăiau ilegal lemn din pădure. Într-o acţiune pe linia prevenirii şi combaterii infracţiunilor silvice, poliţiştii i-au depistat pe Cosmin G., de 38 de ani, pe Elvis G., de 26 de ani, şi pe Nicuşor P., de 25 de ani, toţi din comuna Râu de Mori, în timp ce tăiau material lemnos de esenţă carpen. Cei în cauză nu au putut prezenta documente legale pentru materialul lemnos tăiat. În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că acesta a fost tăiat fără drept de pe un teren ce

Comunicat de presă Privind mitingul organizat de Asociaţia „Voinţa Poporului” referitor la abuzurile Consiliului Naţional al Audiovizualului în raport cu radiodifuzorul OTV PP-DD îşi manifestă susţinerea faţă de orice protest al reprezentanţilor societăţii civile cu privire la încălcarea drepturilor la libera exprimare a persoanelor sau, şi mai rău, a libertăţii presei.

Considerăm ca legitim şi îndreptăţit protestul organizat de Asociaţia „Voinţa Poporului” şi ne alăturăm demersurilor şi dezideratelor manifestate de către

aceasta. Suntem de părere că după recentele scandaluri care implică nerespectarea repetată a normelor privind statul de drept, a ingerinţelor în procesul de justiţie, România nu îşi poate permite o abordare greşită în raport cu libertăţile fundamentale ale individului.

PP-DD recomandă respectarea de îndată a legislaţiei audiovizuale şi punerea imediată în drepturi a radiodifuzorului OTV, ceea ce nu se poate manifesta decât prin recunoaşterea licenţei europene pe care acesta o deţine. Interpretarea legislaţiei în materia audiovizualului şi reaua-voinţă manifestată de către factorii de decizie nu fac decât să confirme manifestările antidemocratice şi percepţia deformată ale unui regim profund nedemocratic.

Simona Allice MAN Preşedinte Partidul PoporuluiDan Diaconescu

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

)

Ziarul Vaii Jiului

aparţine unei alte persoane din localitate.

Poliţiştii au efectuat cercetarea la faţa locului şi au identificat 30 de cioate, materialul lemnos, în volum de aproximativ 4 metri cubi, fiind ridicat şi predat părţii vătămate.

Poliţiştii Postului de Poliţie Râu de Mori vor continua cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăiere ilegală de arbori.

Mihaela PETROŞAN

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Corpului de Control al Primului-ministru Au trecut 98 de zile de când, la nivelul Diviziei Miniere a Complexului Energetic Hunedoara s-a dispus verificarea pontajelor fictive de care a beneficiat, în luna august 2013, dl. Nica Petre, fost inspector social, actualmente inginer, adjunct şef de sector la mina Lupeni.

Au trecut 64 de zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe larg şi cu documente, existenţa unui fals în declaraţiile de avere ale d-lui Nica Petre.

Au trecut 42 de zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe scurt, existenţa pontajelor fictive.

Au trecut 16 zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe larg cu documente incendiare şi 100% adevărate, existenţa pontajelor fictive la nivelul Diviziei Miniere a Complexului Energetic Hunedoara.

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380; 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 22 ianuarie 2014

3

Un vulcănean care nu poate fi indiferent

Este convins că, prin ventilul defect, se scurg şi banii lui, dar şi ai dumneavoastră Aspectul pe care-l relatez în continuare seamănă izbitor de mult cu un altul pe care l-am întâlnit anul trecut şi, fără falsă modestie, pe care am insistat, până când problema a fost soluţionată.

discuţie podul de peste pârâul Mohora, cel situat la câţiva metri de Şcoala Gimnazială nr. 5, este vorba despre un ventil defect montat pe conducta principală de apă potabilă care alimentează municipiul.

Şi atunci, când m-am referit la podul de peste pârâul Morii, pod aflat în apropierea fostei pieţe agroalimentare a Vulcanului, cât şi acum, când aduc în

Când nu poţi să finanţezi, atunci controlezi

Programul „Schi în România” – puricat de guvern Judeţul Hunedoara se află pe lista locaţiilor ce vor fi vizitate, în perioada următoare, de Corpul de Control al Guvernului (CCG). Scopul verificărilor CCG se pare că este stabilirea modului în care s-a derulat programul „Schi în România” în zonele stabilite prin lege.

Controalele CCG au început zilele acestea în judeţul Maramureş, dar se vor desfăşura şi în judeţele Hunedoara şi Cluj, dar şi în staţiunile turistice Predeal, Voineasa şi Borsec.

Programul „Schi în România” a fost pus în lucru printr-o lege ce a fost adoptată în 2003 şi modificată în câteva rânduri, iar scopul său este dezvoltarea turistică a zonelor care au domeniu schiabil, între care şi câteva din judeţul Hunedoara, în special Parângul şi Straja. Conform datelor furnizate de guvern, urmare a unei solicitări a parlamentarului hunedorean Monica Iacob-Ridzi, până în 2012 investiţiile hunedorene în acest program special au vizat staţiunile Straja şi Parâng.

La Straja, investiţiile prevăzute cuprind 1 telegondolă, amenajare 7 pârtii existente, (6.035 metri cu o suprafaţă de 33,90 hectare), construcţie 7 pârtii noi 14,2 kilometri pe o suprafaţă de 70,28 hectare, centre servicii turistice, alimentare energie electrică, instalaţie zăpadă artificială: lac acumulare cu reţele captare apă pentru lac, tunuri zapadă, 3 telescaune, 1 teleschi, sistematizare şi semnalizare trasee turistice. Din acestea s-au realizat: telegondola, 5 pârtii cu zăpadă artificială integral, 1 pârtie

O deosebire între cele două situaţii există, totuşi. Dacă, la podul de peste pârâul Morii, ventilul defect era undeva mai în afară, iar apa care ţâşnea din ventilul paradit putea fi văzută de către oricine trecea pe acolo, în Coroeşti treaba stă un pic altcumva. Ca să bagi de seamă ţâşnitoarea trebuie să cobori cu atenţie câţiva metri după ce treci peste conductele de termoficare. Să fiu sincer, nici eu nu o observam şi nu ştiam de ea dacă nu-mi atrăgea atenţia George Petruţi, „Şoli”, cum îi spuneam încă de pe vremea în care eram colegi de liceu. „De mai bine de o lună curge şi tot curge, dar nu am văzut ca defectul să-l intereseze pe cineva de la Ape”, spune George „Şoli” Petruţi. Care este convins că, prin ventilul acela defect, nu se scurg doar banii lui, ci şi ai mei şi ai dumneavoastră.

Gheorghe OLTEANU

Hunedoara

cu zăpadă artificială în proporţie de 50 la sută, 1 pârtie cu zăpadă artificială realizată cu zăpadă artificială în proporţie de 80 la sută, alimentare energie electrică realizată 90 la sută, lac de acumulare, 3 captări de apă cu staţii de pompare, 1 telescaun în proporţie de 85 la sută. În ceea ce priveşte Parângul, investiţiile preconizate sunt: Telegondola Petroşani-Parâng, 17 pârtii schi, 6 telescaune, 1 teleschi, instalaţie zăpadă artificială, utilităţi. Aici s-au realizat: 1 telescaun realizat în proporţie de 40 la sută, 1 captare de apă cu staţie de pompe, 1 bazin de 5000 metri cubi cu staţie pompe realizat 30 la sută, 4 pârtii cu zăpadă artificială, 2 pârtii cu zăpadă artificială realizate 90 la sută, 1 pârtie cu zăpadă artificială realizată 50 la sută, 1 pârtie cu zăpadă artificială realizată 40 la sută. Banii daţi pentru investiţiile din Vale, în perioada 2009 – 2012, însumează aproape 58 de milioane de lei.

Mihaela PETROŞAN

Infractor condamnat prins de poliţişti Un condamnat din Hunedoara, care ar fi trebuit să fie în închisoare, a fost prins de poliţiştii hunedoreni şi dus la Penitenciarul Bârcea Mare. În urma unei acţiuni organizate luni de poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Hunedoara a fost identificat Carmenel U., de 42 de ani, din Hunedoara, pe numele căruia Judecătoria Lipova a emis în data de 13 ianuarie 2014 un mandat de executare a pedepsei închisorii. Bărbatul a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o alcoolemie mai mare de 0,80 g alcool pur/1000 ml în sânge.

Persoana în cauză a fost depusă în Penitenciarul Bârcea Mare, în vederea executării pedepsei.

Mihaela PETROŞAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

4

SPORT

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 22 ianuarie 2014

Suporterii Jiului iau atitudine. „Noi din Vale”:

„Vom protesta zi de zi în faţa Primăriei Petroşani” Suporterii echipei Jiul Petroşani au pus punctual pe „i” şi s-au întâlnit, ieri, 21 ianuarie, cu oficialii echipei pentru a discuta situaţia de criză pe care o traversează cea mai emblematică grupare fotbalistică din judeţ.

Fanii au propus celor din conducere să devină membri cotizanţi şi, mai mult, să meargă la toţi oamenii de afaceri, dar şi la întreprinderile de stat din Vale pentru a le cere ajutorul. „Suntem dispuşi să facem orice ţine de noi pentru a scoate echipa din impas. Pentru început, vom bate la toate uşile din Vale pentru a cere spri-

jin, dar sprijinul îl aşteptăm şi de la factorii locali, anume implicarea Primăriei Petroşani. Începând de săptămâna viitoare vom protesta zi de zi în faţa primăriei până se va găsi o soluţie pentru a slava unica noastră iubire alb-negru”, au declarat membrii grupului „Noi din Vale”.

Suporterii sunt consternaţi şi de faptul că una dintre cele mai frumoase baze sportive din ţară se degradează pe zi

Popice

Meci greu pentru petrileni la început de sezon Cu o medie de vârstă de 19 ani, marea majoritate a popicarilor fiind liceeni, Inter Petrila va reîncepe sezonul competiţional sâmbătă, 25 ianuarie, cu un meci foarte greu împotriva vicecampioanei CFR Cluj, gruparea la care evoluează şi fostul jucător din Vale, Dorin Virgil. „Va fi un meci foarte greu pentru noi, dar nu cedăm, în ciuda diferenţei mari de vârstă şi de experienţă. Sunt conştient de faptul că nu traversăm unul dintre cele mai bune momente ale noastre, dar o vom scoate la capăt”, a declarat antrenorul principal Marcel Dobrică. Acesta a mai precizat că are nevoie de susţinerea morală a suporterilor, pe care îi aşteaptă într-un număr cât mai mare la meci.

ce trece. „Nu este normal ceea ce se întâmplă cu baza sportivă, iar factorii locali să nu ia atitudine”, spun fanii petroşeneni.

Fotbal. Liga a III-a

Revenire spectaculoasă FC Hunedoara a pornit la drum în 2014 cu un lot numeros, format din peste 30 de jucători, dar cu mult mai puţin entuziasm decât în anul trecut, în care era favorită la promovare. Vestea bună este că Cristian Deaconescu, jucător din Valea Jiului, va reveni pe gazon după o absenţă de mai bine de o jumătate de an şi o refacere greoaie.

Unica echipă hunedoreană care activează în Liga a III-a a dat startul pregătirilor sub comanda antrenorului Costică Olariu, cel cu

care a încheiat sezonul de toamnă-iarnă pe locul trei.

La reunirea lotului, care a avut loc la Complexul Sportiv „Michael Klein”, au răspuns prezent 30 de jucători. Între cei 30 de jucători s-au aflat câţiva jucători noi şi un grup de juniori de perspectivă.

Cel mai sonor nume pe lista achiziţiilor este fostul atacant al Mureşului Deva, Elvis Dîrvaru, venit de la Millenium Giarmata, care a fost anunţat ca transfer sigur.

Alţi trei jucători – Claudiu Zdrîncu, fost la FC Hunedoara şi CFR Simeria, Ovidiu Samoilă şi Florin Pleşa (Aurul Certej) – sunt consideraţi în probe şi vor fi transferaţi doar dacă vor da satisfacţie.

Toni Sedecaru:

„Eu sunt optimist” Fost mare jucător al Jiului, cu peste 80 de meciuri în prima ligă, sute de meciuri în Liga a II-a şi prezent cu Steaua în cupele europene, Toni Sedecaru pare să fie cel mai optimist dintre cei care au mai rămas pe baricadele Jiului. „Eu cred că situaţia se va îndrepta şi că Jiul nu va muri. Eu, unul, sunt optimist şi poate că autorităţile locale se vor implica”, a spus Sedecaru.

După cum v-am informat aproape zilnic, reunirea echipei Jiul stă sub semnul întrebării, astfel că oficialii nu ştiu dacă gruparea va mai continua sau nu activitatea din luna februarie. Mai mult decât atât, au existat zvonuri cum că fostul mare jucător Gică Popescu ar fi interesat de Şcoala de Fotbal PRO Fotbal Petroşani, dar şi de grupele de la Jiul, pentru a-şi extinde activitatea, auzind de talentul jucătorilor din Vale.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

miercuri, 22 ianuarie 2014

5

Gură de oxigen pentru clubul care dă primii 7 sportivi ai judeţului:

Fotbal-tenisul merge mai departe la Lupeni performanţei. Activăm pe plan intern din anul 1997 şi am dovedit că avem sportivi foarte valoroşi. Ni s-a promis că vom avea echipamente noi şi că totul va fi bine”, ne-a declarat antrenorul din Lupeni.

Vă reamintim că la sporturi neolimpice jucătoarea de fotbal-tenis Ana Maria Gherghel, de la Comexim Lupeni, este declarată pentru al doilea an consecutiv cea mai bună din judeţ, iar alţi şase coechipieri de-ai săi de la CS Comexim Lupeni, şi ei multipli campioni europeni la fotbal-tenis, se află pe alte locuri fruntaşe în topul de la sporturi neolimpice, astfel că şi în 2013 fotbal-tenisul a câştigat lupta cu artele marţiale.

Cel puţin deocamdată, Dima Druncea, unul dintre cei mai fericiţi antrenori în anul 2014, poate răsufla uşurat.

După ce multă vreme secţia de fotbal tenis de la Comexim R Lupeni a stat sub semnul întrebării dacă va mai continua sau nu, tehnicianul a primit vestea bună din partea inimosului om de afaceri, Emil Părău. „Am fost anunţaţi că deocamdată vom mai fi susţinuţi. Ar fi fost păcat să nu fie aşa, având în vedere faptul că în anul 2013 am atins apogeul

Şah

Lucian Mureşan:

Patru finalişti la olimpiada şcolară

„Perioada petrecută la Ştiinţa m-a ajutat”

Patru dintre cei mai buni şahişti veniţi de pe băncile şcolii sau ale liceului vor reprezenta judeţul nostru la Etapa Naţională a ONSŞ la şah, după ce, la finele săptămânii trecute, Liceul Teoretic „Sabin Drăgoi” a găzduit etapa judeţeană a întrecerii rezervate sportului minţii.

20 de elevi de la şcoli şi licee din judeţ s-au duelat în faţa tablei cu 64 de pătrăţele, însă doar patru îşi vor demonstra abilităţile în ultimul act. Doi dintre aceştia sunt fraţi! Astfel, Andrei Secrieru (Şcoala Gimnazială Nr. 5 din Vulcan) şi sora sa, Maria, vor reprezenta judeţul nostru în întrecerea rezervată elevilor de gimnaziu, după ce s-au impus în competiţia rezervată elevilor claselor I-VIII, lor alăturându-li-se şi Mihai Băcilă (Colegiul Naţional „Decebal”) şi maestra FIDE Daria Vişănescu (Liceul Teoretic „Sabin Drăgoi”), care au luat startul în competiţia liceenilor. Liceenii de la şase unităţi de învăţământ din judeţ (Orăştie, Simeria, Deva, Hunedoara, Brad şi Petroşani) se vor întrece, astăzi, în aceeaşi fază a Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar şi la fotbal. Întrecerea găzduită de Sala Sporturilor va începe de la ora 12:00, tragerea la sorţi a meciurilor urmând să aibă loc cu câteva minute înainte de startul propriu-zis.

Un fost jucător al Jiului

Ţine pumnii Stelei

Fost jucător al echipei de rugby Ştiinţa Petroşani, Lucian Ionuţ Mureşan (19 ani), transferat în această iarnă la campioana RCM Timişoara, recunoaşte că perioada din vară petrecută la Petroşani l-a ajutat mult în pasul pe care l-a făcut. „Faptul că la Petroşani am jucat 80 de minute în aproape fiecare meci m-a ajutat foarte mult în cariera mea. Am crescut mult în ultima perioadă, antrenându-mă peste program. Când mergeam la teren în afara programului pregătit de antrenorul Lupu, colegii ziceau că sunt nebun. Acum obiectivul meu este să ajung printre cei mai buni jucători din ţară şi pentru acest lucru este nevoie de 90 la sută muncă şi 10 la sută talent. Le doresc foştilor mei colegi de la Ştiinţa să aud că au terminat pe primul loc în Divizia Naţională. Pentru mine era necesar să fac pasul în Superligă, pentru că este o diferenţă între Divizia Naţională şi Superligă”, a declarat internaţionalul de juniori.

Eric Bicfalvi, jucător care a plecat în fotbalul de mare performanţă de la Jiul Petroşani, a jucat timp de 5 sezoane la Steaua, iar în vara lui 2012 a plecat din Ghencea în campionatul Ucrainei, la Volyn Lutsk. Mijlocaşul este om de bază pentru formaţia sa, în tricoul căreia a reuşit 7 goluri în prima ligă. „În vară fac 2 ani aici. A trecut timpul foarte repede. Sunt mulţumit de respectul primit în Ucraina şi asta contează foarte mult. Mai am contract un an şi îmi doresc să rămân şi după aceea. Colaborarea este excelentă atât cu staff-ul, cât şi cu patronul echipei", a spus jucătorul de 25 de ani. După cum era de aşteptat, Eric consideră că Steaua merită titlul şi le ţine pumnii foştilor săi colegi. „Urmăresc Liga 1, ţin cu Steaua. Sper să câştige campionatul.

E favorită la titlu. Mi se pare o echipă echilibrată, mi s-a părut peste Astra în ambele meciuri. Steaua e mai închegată decât atunci când eram eu. Sunt pregătiţi bine fizic, grupul este foarte unit", a declarat mijlocaşul.

Cu 63 de meciuri în Liga 1 pentru Steaua, Bicfalvi are un mare regret în urma plecării din Ghencea: „În 5 ani petrecuţi acolo nu am reuşit să iau şi eu campionatul. Totuşi, e bine că au luat anul trecut.

M-am bucurat pentru ei şi sper să îl ia şi acum", a conchis Eric Bicfalvi, descoperit de antrenorul Marin Tudorache.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

SPECIAL

miercuri, 22 ianuarie 2014

Ing. Constantin Jujan, directorul Minei Petrila:

„Ultimă carte scrisă de Marian Boboc pot spune că m-a impresionat…”

La finalul lansării recentei cărţi a colegului nostru Marian Boboc, am stat în sală de vorbă cu câţiva dintre cei care au organizat această frumoasă şi interesantă acţiune culturală de la Mina Petrila, despre care am scris pe larg în suplimentul ziarului nostru de luni. Cu directorul minei, Constantin Jujan, am ţinut să facem şi un scurt interviu, deoarece acest om, cu „O” mare, nu este prima dată când sprijină un act cultural. Fapt pentru care merită aprecierile noastre şi ale tuturor celor care se luptă ca în Valea Jiului cultura să nu piară! O zonă fără cultură e ca o pădure fără copaci şi asta nu trebuie să se întâmple niciodată în nicio comunitate.

Cum dl. Jujan lucrează în sistemul minier, interviul merge oarecum pe ambele planuri… şi, culmea, după

ce-l citiţi veţi observa că dacă îţi place ceea ce faci, cum o demonstrează inginerul Constantin Jujan, cultura şi mineritul se îmbină absolut armonios. Cine zicea că minerii sau inginerii minieri „n-au nicio treabă cu cultura” se înşela amarnic. Iată mai jos demonstraţia:

- Cum aţi văzut acţiunea culturală de azi, în prisma organizatorului, dar şi a unui om care iubeşte şi sprijină cartea sau cultura în general?

- Am văzut o acţiune, zic eu, reuşită, ca multe dintre cele realizate împreună cu Marian Boboc sau de Marian Boboc, cel puţin la acţiuni legate de lansarea unor volume scrise care privesc viaţa minerilor de pe aceste meleaguri.

- La început v-am văzut destul de emoţionat. Şi nu de prezenţa invitaţilor, ci pentru că întotdeauna când SC REALCOM SA PETROªANI vorbiţi de cărţi, de Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, cultură în general, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), păreţi emoţionat. aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase Cum explicaţi? şi delicioase specialităţi: - Da, vorbesc Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: întotdeauna cu mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente. plăcere de istorie. Mă Torturi de ciocolată pasionează mai ales Torturi cu frişcă istoria locurilor Torturi cu fructe de-aici, deoarece am Sortimente diversificate considerat mereu că e bine să ştim cine au de prăjituri fost înaintaşii acestei Fursecuri zone, de unde venim Alune prăjite şi alte sortimente şi încotro ne Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 îndreptăm. Eu sunt Laborator: 0733.960320, int. 315 sigur că şi noi putem Depozit: 0733.690319, int. 342 schimba într-un fel

www.zvj.ro

acest viitor. De asemenea, îmi place să vorbesc întotdeauna de literatură, inclusiv de o carte bine scrisă, şi la fel de mult îmi place să mă plimb prin muzee sau galerii de artă. În ceea ce priveşte această recentă carte scrisă de Marian Boboc, pot spune că m-a impresionat, mai ales când am văzut cât a fost de bine reflectată în presa vremii realitatea economică şi socială a Văii Jiului, chiar şi cu mijloacele puţine de comunicare şi informare, spre deosebire de ceea ce se întâmplă astăzi, când există mai multă comunicare, mai multe mijloace de transport, mai multă tehnică de lucru, dar şi cu mai multă intoxicare a adevărului şi a opiniei publice, despre evenimentele care se produc în viaţa României.

- În cuvântarea dumneavoastră faceţi referire faptul că istoria se repetă, ciclic. V-am întreba, din punctul dumneavoastră de vedere, unde ne aflăm noi, cei din Valea Jiului, în momentul de faţă pe scara istoriei?

- Dacă vreţi să facem o paralelă cu perioada 1929-1933, după părerea mea cred că suntem cam în acea perioadă, în plină criză economică, o perioadă când nu se asigura desfacerea cărbunilor. Pe urmă, producţia din acea vreme era încărcată în vagoane şi vagoanele nu plecau, la un moment dat în Vale erau 10.000 de tone de cărbune încărcate în vagoane care nu-şi găseau desfacerea, pentru că industria ce avea la bază producerea aburului şi energia produsă pe cărbune nu erau în progres. În aceeaşi situaţie suntem şi noi azi, sigur, la altă scară… Nu există desfacere pentru cărbune, nu mai sunt investiţii pentru activitatea din minerit şi, implicit, la un moment dat se va ajunge la un blocaj pentru aceste activităţi. Totodată, acest blocaj va veni şi prin faptul că nu se va mai păstra o tradiţie în ceea ce priveşte forţa de muncă şi continuarea acestei meserii de miner în acest

areal.

- Totuşi, în sală aţi încheiat optimist, aţi spus că credeţi în viitorul mineritului…

- Da, cred! Plecând tot de la ciclicitatea istoriei, tot ce se va produce în viitor, vorbesc de energie, va avea în calcul şi cărbunele. O să se revină la minerit, chiar dacă pe alte planuri şi chiar dacă ştiinţa va găsi metode moderne de extragere a substanţelor minerale utile, nu se va putea face nicio activitate fără minerit.

- Observăm că discutaţi de minerit la modul general. În privinţa mineritului Văii Jiului mai sunteţi la fel de optimist?

- Da, sunt optimist şi în ceea ce priveşte Valea Jiului, numai să nu se gândească o strategie prea târziu. O strategie care să plece de la realitatea economică de astăzi a unei zone monoindustriale şi care să ajungă la realitatea socială a zonei…

- Nu cumva această strategie trebuia să existe cam de ieri, alaltăieri…?

- Da, trebuia, dar nici acum nu este târziu. Trebuie făcută o strategie clară, care să arate unde vrem să ajungem plecând de la situaţia de astăzi. Anul 2014 ar putea fi anul creării acestei strategii, de ce nu?

Trebuie doar multă voinţă, inclusiv politică, trebuie ca oamenii care au ceva de zis din Valea Jiului să le atragă atenţia celor de la Bucureşti că e nevoie de o strategie. Şi, împreună, toate forţele unite ar putea crea această strategie clară, mult aşteptată de toată lumea. Iar, apoi, să se urmeze paşii stabiliţi în această strategie. Eu aşa văd lucrurile…

- În încheiere ce-i transmiteţi lui Marian Boboc?

- Multă sănătate şi putere de muncă în ceea ce face, inclusiv pe latura de strângere a datelor şi informaţiilor vechi, iar în plan literar cred că trebuie s-o ţină tot aşa, deoarece face bine ce face!

Interviu realizat de Corneliu BRAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

SPECIAL

miercuri, 22 ianuarie 2014

Mihai Barbu:

7

„Cred că generaţiile viitoare vor fi cele mai câştigate citind ce a scris Marian…” „Vreau să-i mulţumesc lui Marian Boboc că a scris despre un subiect pe care l-am aflat târziu, pentru că ştiam de el doar fragmentar din corespondenţa pe care o avea I.D. Sîrbu cu neamurile. Marele scriitor s-a întors acasă şi povestea că i-a căutat pe unchii săi, Szekely, despre care credea că sunt unchii bogaţi din Franţa. De fapt, ne spune I.D. Sîrbu, aceştia erau nişte bătrâni trişti, care uitaseră în timp şi limba română, dar şi limba maghiară, iar acolo vorbeau o franceză stâlcită. Tot scriitorul mărturiseşte că până să-l fi cunoscut pe unchiul din Vest credea că acesta era un fel de şef la un restaurant, un masterchef … Însă nici vorbă, era doar

Marian Boboc:

un simplu bucătar la o cantină şcolară, ieşise la pensie şi era un om trist. Ei bine, aici am vrut să ajung, Marian descriind acest fenomen al emigraţiei minerilor în Franţa a făcut un lucru excelent, pentru că în cartea lui sunt date concrete despre această tragedie, care, din păcate, este ciclică şi se repetă după cum observăm şi azi. Îi transmit şi pe această cale să nu se oprească la numărul 20, sunt convins că n-o va face şi sper, ca într-un tabel a lui Mendeleev, să vadă ce mai lipseşte, plasând apoi ideile în alte şi alte cărţi. Pe o axă de la plus infinit la minus infinit a istoriei Văii Jiului, mai sunt puţine goluri de cuprins, dar totuşi mai sunt destule, iar Marian ar

„Volumele despre istoria Văii Jiului sunt plăcute de scris, dar extrem de solicitante…”

Imediat după finalul acţiunii de vineri, 17 ianuarie 2014, când colegul nostru Marian Boboc şi-a lansat cel de-al douăzecilea volum-document intitulat „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale – Închiderea minelor. Minerii Văii, emigranţi în abatajele Franţei”, i-am luat o declaraţie la cald cum s-ar zice. Încă tensionat, dar în sensul bun al cuvântului, redactorul-şef al Ziarului Văii Jiului ne-a aşternut câteva fraze interesante:

„A fost o acţiune bine organizată de dl. Jujan care este unul dintre puţinii ingineri minieri chiar devotaţi culturii

avea timp şi forţă să le umple. Cred că generaţiile viitoare vor fi cele mai câştigate citind ce a scris Marian. Oamenii trebuie să-şi cunoască zona şi prin prisma istoriei, a datelor, a cifrelor, a informaţiilor din planurile economice şi sociale, iar ca să poată să le cunoască cineva trebuie să le mai lase printre altele şi mărturii scrise cu date reale, concrete, rare, pline de istorie. Ei bine, Marian Boboc chiar asta face acum şi o face la un nivel foarte înalt, spre norocul celor care vor veni după noi, dar şi al nostru, că ne învăţăm istoria locului”, a declarat pentru Ziarul Văii Jiului

scriitorul, ziaristul şi profesorul Mihai Barbu.

minereşti, un om de calitate. Oamenii din sală au înţeles despre ce este vorba şi cred că li s-au părut interesante cele scrise în carte şi ce s-a discutat azi aici. Am un oarecare regret că Mina Petrila este o mină care se va închide, dar până la urmă trebuie să vedem viaţa în faţă şi să credem că lucrurile bune vor rămâne. În ceea ce priveşte chestiunea nu te opri aici, trebuie să continui cu istoria mineritului şi a minerilor din Valea Jiului, cum tot am auzit azi şi nu numai, nu pot spune cum va fi… depinde de Dumnezeu, câtă putere de muncă îmi dă, câtă sănătate, nu depinde doar de mine.

Volumele despre istoria Văii Jiului sunt plăcute de scris, dar extrem de solicitante, trebuie să mergi întâi să te documentezi, apoi să scrii… Este o muncă plăcută dar care îţi mănâncă multă energie şi timp.

Mă bucur însă că pot să fac ceva pentru ca oamenii locului să afle cât mai multe despre minerit, mineri, şi despre istoria Văii Jiului. Bucuria asta e mare şi plăcută”.

Pagină realizată de Corneliu BRAN

www.zvj.ro

8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 22 ianuarie 2014

La finele anului trecut, la propunerea primarului Gheorghe Ile,

Consilierii locali au aprobat structura unităţilor de învăţământ din Vulcan La sfârşitul anului trecut, Consiliul Local al municipiului Vulcan a aprobat organizarea pentru anul şcolar 2014-2015 a reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar din localitate.

Motivul pentru care consiliul local vulcănean a luat în discuţie proiectul pe această temă l-a constituit cererea făcută, la finele anului 2013, de către Inspectoratul Şcolar al judeţului Hunedoara. Instituţie care, de fapt, le-a solicitat acest lucru nu doar consilierilor locali vulcăneni, ci şi aleşilor locali din toate oraşele şi municipiile judeţului.

Organizarea propusă de către primarul Gheorghe Ile, iniţiatorul proiectului de hotărâre, asigură finanţarea învăţământului de stat, inclusiv a unităţilor/ claselor care funcţionează sub efectivele minime admise de lege. „Cheltuielile unităţilor de învăţământ de stat, a precizat iniţiatorul în nota de fundamentare, se încadrează în fondurile alo-

cate pentru finanţarea de bază calculată conform costului standard/ elev”… şi… „ca urmare propun aprobarea organizării reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ care funcţionează pe raza municipiului

Vulcan pentru anul şcolar 2014-2015 în aceeaşi structură ca şi în acest an şcolar” (anul şcolar de învăţământ 20132014 – n.r.).

În atare situaţie, structura unităţilor şcolare din Vulcan este următoarea. Prima pe listă în cadrul unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică este Colegiul Tehnic Mihai Viteazu, căruia îi este subordonată unitatea de învăţământ structurată Şcoala Gimnazială nr. 5 (clasele I-VIII). Şcoala Gimnazială nr.4, şi ea cu personalitate juridică, are, ca unităţi structurate, Grădiniţa cu Program Normal şi Program Prelungit nr.1 şi Şcoala Gimnazială nr.3 (clasele I-VII) din Paroşeni (în foto). În fine, ultima unitate de învăţământ din Vulcan cu personalitate juridică este Şcoala Gimnazială nr.6.

Gheorghe OLTEANU

unei piese de teatru, de la idee la reprezentaţie, adică scenariu, actorie, recuzită, scenografie.

Toate, sub îndrumarea unor profesionişti din cadrul unei celebre companii franceze de teatru. În paralel, se va realiza şi un film documentar despre aceste etape, putând fi folosit în şcoli, cu scopuri educative. Şi proiectul în sine este, acum, o idee, adică urmează stabilirea parteneriatelor, elaborarea şi depunerea cererii de finanţare în cadrul noului program european Erasmus +. În cazul aprobării acestei finanţări, zece tineri şi doi însoţitori din cadrul asociaţiei se vor afla în Franţa pentru o perioadă de 15 zile, la începutul lunii iulie. Pe Voluntari ai asociaţiei în documentare la Peştera Bolii. lângă gazde, la proiect va mai Gazde: Ovidiu Rizopol şi Imre Szuhanek. participa şi o asociaţie din Africa. municare”.

Cu puţin noroc, vom putea urmări pe Youtube un alt film, având pe generic „Regia: Asociaţia Culturală Violenţă şi reconciliere „Les Amis de la France”, Petrila, România”.

Proiectul, pornind de la violenţă şi reconciliere, Alfred IONESCU constă în realizarea colectivă a tuturor etapelor

Asociaţia Culturală „Les Amis de la France” Petrila

Invitaţie la un nou proiect european Pe site-ul Youtube, la adresa https://www.youtube.com/watch?v=LTnd4VJSTtk se poate urmări un scurtmetraj. Pe generic, aflăm că a fost realizat anul trecut de voluntarii asociaţiei din Petrila, în cadrul unui schimb de tineri, în Cognac, Franţa.

Voluntarii s-au comportat ca nişte adevăraţi ambasadori, demonstrând că au cunoştinţe şi talent în arta fotografică şi în realizarea unor filme. Talentul lor a fost firesc, cunoscute fiind taberele de creaţie, documentările şi raidurile foto, numeroasele expoziţii de artă fotografică. Toate, în cadrul asociaţiei. Aici funcţionează, se pare, singurul club nonformal de arte vizuale din Valea Jiului.

Sensibilitate, inteligenţă şi comunicare Din prezentarea proiectului iniţiat de organizaţia ADIF din Cognac şi propus asociaţiei din Petrila, aflăm următoarele: „Am ales drept titlu global al proiectului RITEJ, sigla pentru „Rencontre Internationale Théâtre et Jeunesse” („Întâlnire Internaţională de Teatru şi Tineret”). „Ritej” este în cultura arabă un prenume cu semnificaţia „cheia de la Mecca”, simbolizând sensibilitate, inteligenţă şi co-

www.zvj.ro

POLITICĂ

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 22 ianuarie 2014

Ioan Rus, preşedintele PSD Petroşani,

Pregătit să câştige europarlamentarele.

Mai trebuie să vrea şi electoratul…

Unul dintre membrii organizaţiei PSD Petroşani, care n-are nicio funcţie, ne-a transmis la finalul săptămânii trecute că observă „parcă un semn de mişcare de trupe şi de revigorare a organizaţiei PSD Petroşani”, omul sesizând mulţimea de acţiuni culturale, sportive şi politice „din ultimele şapte-opt luni”, dar şi ultimele schimbări politice la nivel de vârf de organizaţie.

Dacă e luni… e şedinţă de Birou Executiv Dacă luni, 20 ianuarie, seara, nu am fi auzit de şedinţa de Birou Executiv a organizaţiei PSD Petroşani, mai-mai că am fi trecut cu vederea cele spuse de membrul social-democrat, fiind convinşi că probabil exagerează, deşi, într-adevăr, am sesizat şi noi că în ultima perioadă pesediştii din Petroşani au organizat diferite acţiuni, mult mai multe decât de obicei. Dar auzind că a fost o „şedinţă pe bune”, unde „s-a discutat constructiv, s-a ridicat tonul, s-a cerut mai mult pentru partid şi s-au numit apoi responsabilii pe zone şi pe departamente, care să conducă la câştigarea alegerilor europarlamentare la Petroşani”, mai că am luat-o mai în serios. Şi astfel, marţi, 21 ianuarie, am cerut detalii de la preşedintele organizaţiei PSD Petroşani, Ioan Rus. „Da, suntem tot mai activi, şi cu seriozitate vom avea o organizaţie tot mai puternică la Petroşani. Luni seara am discutat despre cele 13 departamente ale partidului, unde am stabilit şi colegii responsabili, dar şi de responsabilii celor şase zone ale Petroşaniului care cuprind cele 25 de organizaţii PSD din municipiu. Responsabilii de zone vor avea un mare rol de-acum înainte în gestionarea problemelor sociale şi administrative din zona respectivă. Asta ar fi partea secundară a lucrurilor, pentru că partea principală care ţine de aceşti responsabili ţine de buna coordonare a membrilor de partid din sectorul respectiv. Ei vor trebui să mobilizeze oamenii la şedinţe şi la

acţiunile organizaţiei noastre. Ei vor lua iniţiative în organizarea pe zone a unor acţiuni politice, sociale, culturale sau sportive şi tot ei ne vor transmite unele probleme cu care se confruntă membrii noştri, inclusiv vor veni cu soluţii de rezolvare. Este, dacă vreţi, o responsabilitate asumată care trebuie să ridice nivelul organizaţiei din toate punctele de vedere, bineînţeles sprijiniţi şi de noi, cei din conducere. La fel, vor avea de lucru şi multe responsabilităţi şi responsabilii de departamente, care vor ţine legătura directă şi cu cei din departamentele centrale ale organizaţiei PSD”, ne-a declarat preşedintele Ioan Rus.

Departamentele şi coordonatorii lor Iată cele 13 departamente de care vorbea Ioan Rus şi cine sunt coordonatorii lor: 1. Tineret şi sport/ sănătate: Grigoriu Lavinia, Tiberiu Jitea şi Alexandru Todea.

2. Energie, resurse şi politici industriale/ Relaţia cu mediul de afaceri şi piaţa de capital - Iulian Codreanu, Francisc Gerschner şi Gheorghe Giubalca.

3. Justiţie, politici legislative şi protecţia drepturilor cetăţeneşti – Ioan Rus. 4. Protecţia mediului, silvicultură şi gospodărirea apelor – Cristian Ionică şi Florin Ciucur.

5. Dezvoltare regională/Cultură, culte şi minorităţi – Leodor Sipeţan şi Mariana Popa.

6. Relaţia cu instituţiile europene/proiecte europene – Artur Găman şi Dacian Ciodaru.

7. Politici economice, dezvoltare rurală şi siguranţă alimentară – Doru Alb, dr. Daniela Mureşan.

8. Ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului – Florin Nicolae.

9

va putea obţine acest scor. Va fi multă muncă, vor fi multe responsabilităţi, dar asta ţine de puterea unei organizaţii. Vreau să stoarcem toată energia membrilor noştri pentru cauza partidului, iar la final vreau să ne bucurăm împreună pentru reuşită”, ne-a declarat Ioan Rus.

Probleme de exprimare… politică…

Dacă liberalii au ca ţintă 30% din voturile de pe Valea Jiului, atunci de ce pedeliştii nu şi-ar propune 20% din voturi iar pesediştii 35%? În condiţiile în care prezenţa la vot va fi mai mică de 40%, după cum susţin analiştii politici, nimeni nu spune 30%, 20% sau 35% din cât? Aici e problema şi de aceea deocamdată în România nu putem vorbi 100% de „exprimare politică”, dar asta-i altă poveste.

Corneliu BRAN 9. Turism şi IMM–uri – Costel Postolache şi Adrian Opriş.

10. Egalitate de şanse şi familie – Margareta Burduf.

11. Educaţie şi cercetare – Mihai Sorin Radu, Robert Humel şi Valeriu Pleşea.

12. Administraţie publică – cei trei consilieri locali.

13. Politici sociale şi relaţia cu sindicatele/ Relaţia cu societatea civilă şi ONG-urile – Daniel Sandu şi Zoltan Lacataş.

14. Secretar Coordonator – Mihai Ermoiu.

Radu Sorin, Artur Găman şi Costel Postolache - noi vicepreşedinţi Mai amintim că la nivel de conducere a organizaţiei PSD Petroşani au fost suplimentate alte trei funcţii de vicepreşedinţi, pe lângă cele existente.

Astfel, au fost cooptaţi ca vicepreşedinţi Radu Sorin, revenit în organizaţie de la organizaţia PSD Aninoasa unde ocupa acelaşi post, Artur Găman, din cadrul INCD INSEMEX Petroşani şi Costel Postolache. „Ideea noastră principală la această extindere a numărului de vicepreşedinţi ai organizaţiei municipale a fost aceea de a forma un colectiv capabil să câştige, prin deciziile luate şi activitatea depusă, alegerile europarlamentare de la Petroşani din primăvara acestui an. Ţinta stabilită este de minim 35%, vom vedea la finalul alegerilor dacă vom reuşi sau nu. Eu sunt optimist şi cred că această echipă

www.zvj.ro

10 CULTURĂ Nostalgia spaţiului originar Copilăria, originile, paradisul pierdut sunt de mult teme recurente, mai cu seamă în poezie. Un vers eminescian precum „Unde eşti, copilărie, cu pădurea ta cu tot?” poate fi emblematic, la temă, pentru întreaga noastră literatură. Şi, cu siguranţă, chiar este! Primul impuls, prima mişcare care porneşte din această nostalgie este întoarcerea la spaţiul originar, căci naşterea este un eveniment auroral iar locul venirii pe lume şi al copilăriei are o mitologie a lui, vitală, de neînlocuit. „Pentru mine, strada Mântuleasa este un loc mitic”, spunea Mircea Eliade.

Când emoţia se transfigurează ea devine, nu-i aşa?, poezie. Pericolul care stă la pândă este căderea în sentimentalism, în clamoroasa discursivitate, mărunt subiectivă, a evocării. Graniţa dintre poeticitate şi sentimentalism poate fi (în)călcată pe nesimţite de câte un novice, vrăjit de câteva amintiri banale sau de o anecdotică ieftină. Ar fi la îndemână şi suficiente exemple, însă aceia care s-au „produs” astfel sunt acum deja uitaţi.

Nu astfel de capcane îl întâmpină pe Alex Drăghici, un poet severinean mai puţin exersat până acum. A debutat mai demult, în 1988, la Editura „Scrisul Românesc” din Craiova, în cuprinsul controversatului volum colectiv Zboruri lirice, cu un ciclu de poeme intitulat Septembrii. În acea culegere, printre alţii, mai figurau cu grupaje de versuri Paul Aretzu, Ionel Ciupureanu, Mircea Liviu Goga şi subsemnatul. A trecut ceva vreme până când, în 1995, s-a putut vorbi şi de un debut individual, odată cu apariţia volumului Păsări greşite, publicat la Editura „Radical”. Între timp, în 1995 şi 2000, Alex Drăghici a dat la iveală şi două cărţi de specialitate, autorul nostru fiind de profesie criminalist. Apoi, abia în 2012, la Editura „Prier” din Drobeta-Turnu Severin, se înregistrează revenirea la poezie cu volumul Valea Bună. Terre à

terre, titlul cărţii desemnează chiar numele satului natal al poetului. Eterna reîntoarcere îl bântuie şi pe Alex Drăghici.

Ce poate fi evocat în versuri la o vârstă matură dacă nu impresii din copilărie, locuri, peisaje şi – nu se putea altfel – chipurile părinţilor. Valea Bună este un sat situat undeva, într-o lume pitorească din Mehedinţi. Farmecul arhaic al acestei Văi, cu copilăria ei cu tot, îşi fac loc în multe din cele patruzeci de poeme ce alcătuiesc volumul. Maturitatea trăită într-o lume citadină poate fi, ca la atâţia alţii, o vârstă a înstrăinării, a îndepărtării de o puritate originară. Poemul titular al volumului este o revanşă şi o întoarcere într-un trecut idilic: „De primăvara îmi va fi străină/ mi-aş aminti un sat înmugurit/ că Dumnezeu mi-a dăruit grădină/ o Vale Bună şi un deal cu schit.// Acolo sus în prunii mugurind/ parcă-l aud pe tata mânând boii/ de-atunci vara de cămăşi o prind/ şi mă ascund sub mantiile ploii”.

Uşurinţa cu care poetul cadenţează, dar şi nostalgia universului rustic ne duc gândul spre poezia clasică a unui Octavian Goga sau Ion Pillat. Melancoliile s-au decantat prin trecerea timpului şi prin cristalizarea amintirilor. „Starea de dor” faţă de un trecut irecuperabil, de altminteri, previzibilă, e trăită idilic: „Mi-e dor de satul meu cu morţi şi vii/ rămâne luna-n pirostrii să fiarbă/ şi pot privi pe-ascuns după chindii/ copilăria în cămăşi de iarbă”. Luna care fierbe, cam neinspirat „în pirostrii”, este înălţată însă, deodată cu tot acest univers originar, în veşnicie: „Mai des cu tâmpla-aş fi putut s-ating/ ramuri cereşti sub lună nouă/ la mine-n sat eternităţi se-ntind/ dintr-o biserică de rouă”. Dacă satul nu mai trăieşte un prezent atât de pur, gândul se contopeşte cu o copilărie „pierdută” într-o arhaicitate până nu demult vie.

Scrupulozitatea fotografică a unei memorii a copilăriei se împleteşte deseori cu sentimentul pios al iubirii filiale, dincolo de care nu mai poate sta decât

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 22 ianuarie 2014

adorarea icoanelor: „Mai poartă casa mamei în pereţi/ fotografia unei dimineţi// În ramă, pe o scoarţă stau frumos/ la răsărit Preasfânta şi Hristos// lângă fereastră încă îmi fac semne/ părinţii descărcând un car cu lemne// bunicii cu bisericile-n mâini// le-au aşezat în piepturi de bătrâni”. Este Fotografia unei dimineţi, poemul care, deschide, emblematic, volumul. Dincolo de naivitatea câtorva asocieri sintactice şi imagistice vibrează aceeaşi nostalgie a reîntoarcerii, aceeaşi pioşenie a retrăirii.

Câteodată naivitatea este un semn al purităţii iar stângăcia îşi lasă amprenta pe sfiala confesiunii.

Putem vorbi aşadar de naivitate şi sfială, de puritate şi pioşenie. Dincolo de toate acestea tremolează un fior religios, o credinţă discretă, disimulată în nostalgiile sufleteşti. Cele două catrene ce compun poemul Încununare sunt, credem, cel mai bun exemplu: „Cum izbăvită-i floarea într-un spin/ ghimpe de-argint e suferinţa/ cum rouă lăcrimează dintr-un crin/ rază din ceruri ne este credinţa// Întru nădejde se cunună toate/ clopotul din deal c-o liturghie/ primăvara încă mai împarte/ pocale-mpărăteşti cu veşnicie”.

Inclusiv recuzita poetică este un argument ce susţine constatările de mai înainte: „spin”, „ghimpe (de argint)”, „rouă”, „crin”, „rază (din ceruri)”, „credinţa”, „nădejde”, „cunună”, „clopotul (din deal)”, „liturghie”, „veşnicie” ş. a.

Durerea despărţirii timpurii, a îndepărtării de vatra părintească, este şi ea persistentă, pregnantă: „Se scutură lumina peste răni/ e o plecare blândă-n univers/ un dor de ducă plânge peste zări/ cuvintele mai ruginesc un vers// Epidemii de toamnă mă cuprind/ timide iederi înveselesc tristeţe/ iarba măsoară drumul dintre voi/ biserică de lemn şi tinereţe// Toamna mai şchioapătă prin lunci,/ desculţă, sângerând prin rouă/ uitată peste râu copilăria/ îmi face semn cu mâinile amândouă.” (Epidemii de toamnă). Aduse bine la temă unele din versurile de mai sus sunt chiar memorabile iar plăcerea citării este

reală. Poezia este una autentică. Nu ne putem reprima nici gândul că se aud în ea, bine asimilate, şi ecouri din Octavian Goga dar parcă şi din Lucian Blaga. Vechi cititor de poezie, sensibil şi pasionat, atunci când „poetizează” Alex Drăghici este ferit de pastişă tocmai printr-o asimilare organică a marii poezii. Încă o trăsătură definitorie a versurilor lui este discreţia. Melancolia şi sfiala o însoţesc. Şi le asociază cu diafane apariţii angelice: „Îngerul copilărind prin sat/ spre amurg aripa şi-a lăsat/ lângă-un schit din Valea Bună a mea/ aripa lui încet ne lumina// Furişată-ntre răchite afară/ îi era ruşine lunii să răsară.” (Amurg cu înger). Elementele peisagistice se îmbină cu elementele culturale, literare şi religioase, conferind poeziei plasticitate, inocenţă dar şi o luminiscenţă autumnală.

O toamnă vag bacoviană se înstăpâneşte peste locurile trăind în amintire dar revăzute din când în când şi în realitate: „Păunii toamnei vând culori pe rând/ perfuzii vegetale mă inundă/ dar frunzele grăbesc şi-n gând/ spitalizând lumina blândă// Mă ameţesc melancolii desculţe/ pe sub mesteceni fără adăpost/ mai sus, în deal spre mănăstire/ toamna-i frumoasă ca o zi de post.” (Melancolii desculţe). „Festinul toamnei”, „bandaje de lumină”, „azilul frunzelor”, „cai şi mesteceni care fugiseră din spital”, poetul „bolnav de septembrii” revin şi în alte versuri sugerând o blândeţe a bolii şi a stingerii, iar Bunătate toamna, o magistrală poemă blagiană, nu ne pare a se aşeza prea departe nici ca sursă, nici ca fundal. Visul dar şi gestul întoarcerii îl obsedează şi pe Alex Drăghici pentru care revenirea în sat, vremelnică, intermitentă, apare ca un act de penitenţă faţă de paradisul pierdut: „Doamne, mă iartă că sunt păcătos/ azi viermele creşte în mărul frumos/ din crângul vieţii acasă m-aduci/ cu troiţe Isus mă ajută-n răscruci”.

Pentru Alex Drăghici întoarcerea în spaţiul originar înseamnă şi întoarcerea la adevărata poezie.

Ioan LASCU

ANUNŢ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugăm toţi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuităţi, ca cel târziu până în data de 28.02.2014 să prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaţi (minele Petrila, Paroşeni, Uricani) facturile ENEL şi TERMOFICARE aferente consumurilor până la data de 31.12.2013.

Facem precizarea că după expirarea termenului menţionat nu mai putem accepta documente pentru decontare şi eliberare de bonuri de cărbune (SOBE).

Conducerea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

www.zvj.ro

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 22 ianuarie 2014

HOROSCOP

ANGAJĂRI Angajez barman (fete) pentru bar şi sală de jocuri în Petroşani.

Relaţii la numărul de telefon: 0766.301556

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Valabil pentru vineri - 24 ianuarie 2014

Angajăm familie (soţ şi soţie) pentru îngrijirea bovinelor, în zona Sibiului. Salariu 800 lei, cazare şi mâncare asigurată.

Relaţii la numărul de telefon 0744.764967.

Opreşte-te puţin din iureşul în care îţi desfăşori activitatea, pentru că această grabă continuă, tot acest stres în care eşti captiv te fac să nu vezi lucrurile frumoase care te înconjoară.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Oricât ai vrea să programezi totul dinainte, timpul tot cum vrea el înaintează. Azi vei înţelege, pentru a câta oară, că unele lucruri nu se întâmplă atunci când ai vrea tu, ci atunci când le este dat de sus.

SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă şi tâmplar mobilier PAL. Relaţii la telefon 0751.199100.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Stai cu urechile pâlnie la tot ce auzi azi, pentru că ai putea primi o informaţie de milioane care te poate scoate din impas.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Angajez 3 frizeri cu experienţă, băieţi şi fete, cu vârsta minimă 25 de ani, persoane sociabile, serioase şi cu aspect fizic plăcut pentru salon frizerie. Se acordă carte de muncă, bonus din încasări şi un mediu de lucru modern şi lipsit de stress.

CV-urile se trimit însoţite de poze la adresa de mail salonfrizeriata@yahoo.ro, urmând a fi selectate persoanele care corespund criteriilor de angajare.

SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase conducători auto pentru distribuţie produse de panificaţie.

Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2 sau 0254.550160

PIERDERI Pierdut contract de vânzare-cumpărare nr. 3679/ 30.10.1992 încheiat între vânzător RAGCL Lupeni şi cumpărător Baronescu Iulian, respectiv Baronescu Natalia, bld. Păcii, nr. 18, bl. 33, ap. 19, loc. Lupeni, jud.

Hunedoara. Se declară nul.

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi/ maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere.

Relaţii la telefon 0767.806804 Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0767.806804

IMOBILIARE Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă, situate în Petroşani, vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 Euro.

Informaţii la telefon: 0721.225359 sau 0768.406987.

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro.

Telefon 0725.065800 Vând casă situată în Tg-Jiu str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare. Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă.

Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze. Zonă foarte liniştită. Preţ negociabil.

Telefon pentru alte informaţii: 0727874449.

Priveşte-te lucid şi raţional, exigent şi imparţial, ca şi cum nu ai fi tu, ci o persoană din afara ta pe care trebuie s-o judeci cu obiectivitate.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Amintirile neplăcute pe care le tot cari după tine nu te ajută să evoluezi, ca atare, pentru a te descătuşa de balastul emoţional de care nu te poţi rupe, e nevoie mai întâi să ierţi.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Unde te simţi cel mai bine dacă nu la tine acasă? Concentrează-ţi toată atenţia asupra propriului domiciliu pentru a-l transforma în spaţiul perfect.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Ai învăţat multe de la viaţă şi fiecare zi îţi oferă noi şi noi lecţii folositoare care mai pun o cărămidă puternică la edificiul care se ridică în tine cu fiecare an.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Chiar dacă unele vise nu s-au împlinit atunci când ai vrut tu, nu înseamnă că ele s-au destrămat şi nu mai există, ci îşi aşteaptă rândul pentru a se materializa în alte vremuri.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Duci în tine de ceva vreme o obsesie, o frică ciudată, pe care nici tu nu ţi-o poţi explica, dar azi ai ocazia de a scăpa de acest stres.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Deşi ai o atitudine mai rezervată chiar şi în faţa succesului, trebuie să-ţi depăşeşti teama pentru a te bucura cu adevărat de veştile bune care dau buzna în calea ta.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Uneori nu e nevoie de schimbări majore pentru a porni pe o altă cale, ci poţi schimba în fiecare zi câte ceva la cel care eşti sau la ceea ce faci până ajungi la nivelul cel mai bun.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Călătoriile acestei zile pot fi profitabile, chiar dacă ai unele rezerve cu privire la destinaţie.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

Şi în 2014

Tinerii liberali din Valea Jiului vor fi la fel de activi

Duminică, 19 ianuarie, preşedinţii şi vicepreşedinţii organizaţiilor tineretului liberal din Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani s-au întâlnit pentru prima oară în acest an.

Reuniunea fost posibilă datorită demersurilor făcute de către Dan Marinescu, preşedintele TNL Vulcan.

Nu a fost o întâlnire

în care cei prezenţi au fost chemaţi doar să se vadă unii pe alţii. Şi-au urat, desigur, şi „La mulţi ani!” şi suc-

Petrila

miercuri, 22 ianuarie 2014

ces în alegerile care se vor desfăşura în 2014. Dar, aşa cum am aflat ulterior de la un participant, întâlnirea, care a fost una prietenească, a avut ca scop discutarea, ca între colegi din acelaşi partid, a unor probleme specifice vârstei şi punerea la punct a unui calendar de acţiuni pe care tinerii liberali din Valea Jiului le vor desfăşura, împreună, în anul de curând început.

Nu-i prima dată

când mi-a fost dat să constat că Dan Marinescu este reţinut în declaraţii.

Aşa că a fost nevoie de un pic mai multă insistenţă, ca să-l determin să-mi spună următoarele: „Îmi era dor

Instituţii partenere la „Patrula de reciclare”

Este cunoscut faptul că se acordă din ce în ce mai mare atenţie ecologiei, dar şi colectării selective pentru reciclare a unor deşeuri. Astfel, şi România începe să respecte politicile Uniunii Europene referitoare la mediu. „Patrula de reciclare” se adresează copiilor şi elevilor, cei care sunt mai receptivi la diferite activităţi.

Este un program naţional amplu, iniţiat de Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec, în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi avizat de Ministerului Educaţiei Naţionale.

să-mi revăd colegii de partid, pe prietenii mei, alături de care pot spune că m-am maturizat politic şi împreună cu care am construit aceste frumoase organizaţii liberale ale tineretului din Valea Jiului”.

„Ne-am văzut şi noi,

o continuat preşedintele tineretului liberal din Vulcan, am mai vorbit şi, de la una la alta, am atins şi am ajuns să discutăm aprins despre subiecte politice şi de altă natură. Fiecare dintre noi a recunoscut că 2014, în care vor avea loc alegeri europarlamentare şi prezidenţiale, este un an greu, iar pentru acestea trebuie să ne pregătim din timp”. multe unităţi de învăţământ din Vale.

Ionel ZMĂU

Discuţiile tinerilor liberali

din Valea Jiului s-au finalizat cu acceptarea, în comun, a unui desfăşură-

tor al principalelor acţiuni din prima jumătate a anului. Nu am putut afla câteva dintre acestea, dar am fost asigurat că tinerii liberali din Valea vor fi la fel de activi ca şi până acum.

Gheorghe OLTEANU

Nota redacţiei: Ne-am fi aşteptat ca junii liberali, responsabili cum spun că sunt, să discute şi despre alocările discreţionare ale banilor către primăriile Văii Jiului făcute de consiliul judeţean (condus de ăl mai mare liberal din gubernia Hunedoarei, parcă pe nume Moloţ) parcă în ciuda alegătorilor din zonă. Dar uite acuş-acuş vin ele euroalegerile de primăvară…

În acest an şcolar, programul se desfăşoară în instituţii de învăţământ din peste 30 de judeţe. Le menţionăm pe cele din Petrila, adică Şcoala Gimnazială „I.D. Sîrbu” (coordonator Liliana Gheban) şi Grădiniţa PN Nr. 1 (coordonator - Liana Cheptea).

Aceste instituţii au primit afişe mari, dar şi kit-uri de colectare selectivă: baterii, electrocasnice mici şi becuri.

Apoi, rucsacuri, insigne, cărţi de colorat, pliante.

Au fost colectate, de asemenea, monitoare, calculatoare, imprimante.

Toate produsele colectate au fost preluate recent de RoRec, golind kit-urile şi eliberând spaţiile de depozitare.

Colectarea continuă.

Este o formă de educaţie nonformală, la care ar putea adera cât mai

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului