1369

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Pentru a vorbi la obiect, facem o prezentare, considerăm elocventă, a societăţii la care facem referire. Are denumirea Media & Consulting Company SRL, sediul în Vulcan, şi este administrată de Nicu Taşcă, purtătorul de cuvânt al primarului Iacob-Ridzi.

Tipul de activitate, conform clasificării CAEN, este „Activităţi de consultanţă în domeniul relaţiilor publice şi al comunicării”.

Potrivit informaţiilor furnizate de către Ministerul Finanţelor Publice a avut, de la înfiinţare – anul 2008 – şi până în prezent, un număr de 0 (zero) angajaţi. Din 2008 a avut următoarele cifre de afaceri: 2008 – 4.800 de lei, 2009 – 14.286 de lei, 2010 – 22.001 lei, 2011 – 37.145 de lei, 2012 – 42.248 de lei.

Până în 2011, an de referinţă pentru rândurile care urmează, societatea amintită putea dovedi că a avut 0 (zero) angajaţi, o cifră maximă anuală de afaceri de 22.001 lei şi, pentru anul anterior (2010), o pierdere de 9.584 de lei.

Cu toate acestea, Universitatea din Petroşani a considerat-o potrivită, prin prisma unei experienţe anterioare inexistente (între noi fie vorba, ce experienţă poţi dovedi cu respectivele cifre de afaceri şi 0 angajaţi?), pentru atribuirea unui contract de, cităm, „Promovarea proiectelor, programelor, companiilor, produselor sau serviciilor în mass media locală sau centrală”.

Primul contract, atribuit în 30.09.2011, s-a ridicat la 8.000 de lei, fără TVA. Al doilea, atribuit în 09.05.2012, a avut aceeaşi valoare şi acelaşi obiect. Cum deja Universitatea din Petroşani era, probabil, mulţumită de serviciile pe care firma d-lui Taşcă le presta exemplar cu 0 (zero) anga-

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5281 lei 1$ = 3,3218 lei 1₤ = 5,5120 lei

vineri, 24 ianuarie 2014 Anul VII nr. 1369 12 pagini Preţ: 1 leu

Ştie Senatul pe ce se duc banii Universităţii din Petroşani?

Atragem respectuos atenţia Senatului Universităţii din Petroşani asupra manevrelor aparent neortodoxe ce se produc cu banii instituţiei. Solicităm totodată o analiză pertinentă şi recuperarea, de urgenţă, la bugetul instituţiei a tuturor sumelor pe care, aşa cum vom arăta în cele ce urmează, instituţia le-a drenat în mod vizibil nejustificat spre o societate comercială privată cu experienţă insignifiantă, dacă nu chiar nulă în domeniul relaţiilor publice, o firmă cu 0 (zero) angajaţi şi cifre de afaceri ridicole.

Director: Cătălin DOCEA

Angajez barman (fete) pentru bar şi sală de jocuri în Petroşani.

Relaţii la numărul de telefon: 0766.301556

jaţi, i-a mai atribuit, la 09.09.2013, un nou contract. Valoarea: 9.000 de lei.

Obiect: “Promovarea proiectelor, programelor, companiilor, produselor sau serviciilor în massmedia locală sau centrală, prin redactarea de comunicate de presă şi organizarea de parteneră în proiect cu instituţia conferinţe”. menţionată, nicidecum de către Nicu Să analizăm acum, la rece, cum stau Taşcă şi firma sa cu zero angajaţi. lucrurile. Câte conferinţe de presă au Sunt convins că şi Senatul Universităţii avut loc la Universitatea din ar vrea să afle, la concret, urmăPetroşani? Puţine, chiar foarte puţine, toarele: câte comunicate de presă a o singură dată convocările fiind făcute redactat firma cu zero angajaţi a d-lui de către dl. Taşcă. Oricum, este lesne Taşcă, care dintre cei 0 angajaţi le-a de înţeles că, pentru organizarea unei redactat, în ce publicaţii locale şi cenconferinţe de presă, Universitatea din trale au fost publicate (şi cine a înPetroşani are nevoie doar de un telecasat banii), câte conferinţe de presă fon fix, un computer conectat la Inter- au organizat cei 0 (zero) angajaţi ai net şi o bază de date cu contactele firmei d-lui Taşcă, ce rol a avut din presa locală. Care nu-s multe fiecare din cei 0 (zero) angajaţi? Mai deloc. exact: ce au prestat cei 0 (zero) angaImportant de precizat că publicarea/ jaţi ai firmei d-lui Taşcă pentru suma promovarea proiectelor Universităţii totală de 25.000 de lei, fără TVA, şi s-a făcut de fiecare gratuit (cel puţin în cum au fost remuneraţi dacă tot nu privinţa cotidianului nostru). Câte coerau angajaţi? municate, produse de către dl. Taşcă, Cătălin DOCEA a publicat presa centrală? Am încercat, dar chiar nu ne-am amintit de vreunul.

Oricum, de când La începutul anului 1859 moldovenii şi muntenii se adunau la Milcov şi-şi dădeau mâna, într-o activez în presa strângere frăţească care pecetluia dorinţa de uniune, sădită în sufletele românilor încă de la prima locală, nu-mi Unire de la 1600, înfăptuită de marele domnitor Mihai Viteazul. Două treimi de români, din ţara ce amintesc să fi avea să se numească România peste decenii, îşi contopeau astfel destinul pe 24 ianuarie 1859, sub fost vorba de conducerea domnitorului Cuza, un vis de secole al tuturor românilor. Pentru cei de atunci şi penmai mult de 5 comunicate ale tru noi, cei de astăzi, acest moment a fost unul de răscruce în devenirea noastră ca naţiune.

Universităţii din Astăzi, după 155 de ani de la revărsarea de bucurie şi speranţă de atunci, puţini mai cântă „Hora Petroşani, toate Unirii” şi tot mai puţini îi mai ştiu semnificaţia covârşitoare. Evenimentul marcant ce a determinat cancelariile europene să ţină seama de schimbarea structurii şi puterii Principatelor Române îşi va publicate gratuit. În privinţa găsi finalizarea apoteotic tot într-o zi de iarnă, la 1 Decembrie 1918, când cei ce s-au unit sub comunicatelor Cuza alipeau şi ultima mare bucată a ţării la România de astăzi. emise în baza Gândul se îndreaptă, firesc, la cei ce şi-au data viaţa pentru acest pământ şi acest ţel şi parcă pe proiectelor euunii dintre noi ne doare azi lipsa de importanţă ce se dă acestui eveniment definitoriu, catalogat ropene derulate de „epigonii” de azi ca fiind unul desuet, pentru care nu ne mai încărcăm memoria. Dar poate de către ne-ar prinde bine, în acest mileniu III, ca pe lângă Ţepeş cel des invocat, să ne aducem aminte mai Universitatea des de Mihai Viteazul şi de Cuza! din Petroşani, Lor, şi celor ce au crezut şi mai cred în Unire şi în viitorul acestui popor, un respectuos şi pios pot spune că ele omagiu din partea noastră. Personal, vă îndemn, dragi români, dragi concetăţeni, să ne aducem au fost comanaminte zilnic că doar uniţi putem propăşi, indiferent de greutatea vremurilor. date de către Haralambie VOCHIŢOIU societatea Senatorul Văii Jiului

Uniţi de 155 de ani!

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 24 ianuarie 2014

Şi anul acesta

La Lupeni se scumpeşte energia termică

Administraţia lupeneană practică cel mai mare preţ la energia termică din judeţ!

Diferenţa de preţ a energiei termice faţă de preţul anului trecut, plătit de populaţie, este moderată. Anul trecut, în ianuarie, Primăria Lupeni a mai propus o scumpire a energiei termice, atunci aprobată dar cu 5 voturi împotrivă, votul opoziţiei în Consiliul Local Lupeni. Anul acesta, primarul Cornel Resmeriţă vine cu o altă propunere de scumpire, atât pentru căldura furnizată populaţiei, cât şi pentru căldura furnizată agenţilor economici.

era 222,18 lei, în timp ce la Vulcan şi Petroşani era la 182,39 lei, respectiv 135,46 de lei, pentru că aceste două oraşe ofereau subvenţii mai mari.

Aşadar, administraţia lupeneană a taxat mereu mai scump populaţia pentru căldură, cu toate că a avut şi cele mai mari probleme cu întreţinerea sistemelui public de termoficare, inclusiv cu extinderea sistemului de alimentare cu gaze. Şi acum, Lupeniul are cele mai mari preţuri la energia termică, oferind cele mai mici subvenţii. La câţi bani urmează să primească de la Administraţia Finanţelor Publice şi la cât a primit şi anul trecut, ne întrebăm de ce primăria nu-şi permite măcar să rămână la acelaşi preţ deszăpezirea de pe drumuri publice, de anul trecut? În judeţ doar alei, locuri greu accesibile. Însă, la o iarnă fără zăpadă cum este cea prin care Lupeniul, Vulcanul, Petroşaniul, Deva şi Bradul mai beneficiază de trecem acum, din textul HCL ar rezulta că oamenii nu prea ar avea de lucru. încălzire în sistem centralizat.

Pe perioada primăvară-toamnă, aria de Alina PIPAN acţiuni este mult mai amplă. Vemegiştii pot fi repartizaţi la curăţenia din cartiere, întreţinerea şi ecologizarea În atenţia staţiunii Straja, lucrări de amenajare, întreţinerea cimitirelor, curăţirea rigolelor şi a străzilor, decolmatarea pâraielor şi canalelor, curăţarea subsolurilor, zugrăvirea imobilelor, întreţinerea curăţeniei pe zonele verzi, văruire pomi. Toate aceste lucrări, bineînţeles, trebuie să se realizeze pe domeniul public, nu prin Au trecut 100 de zile de când, la nivelul Diviziei Miniere a curtea vreunui funcţionar public.

Complexului Energetic Hunedoara s-a dispus verificarea Alina PIPAN

Anul trecut, preţul căldurii facturată populaţiei era aprobat ca fiind în sumă de 223,42 lei/ Gcal (TVA inclus).

Anul acesta preţul majorat propus este de 226,15 lei/Gcal (TVA inclus).

De asemenea, preţul pe Gcal propus pentru agenţii economici este de 227,42 lei. Aceste creşteri vor fi prezentate în şedinţa din 28 ianuarie a Consiliului Local Lupeni.

Problema este că la Lupeni preţul căldurii creşte câte puţin în fiecare an. În 2012, preţul Gcal pentru populaţie

Iarna aceasta

VMG-iştii din Lupeni nu prea au ce face Suntem siguri că din neatenţie, conform programului de lucru destinat persoanelor beneficiare de venitul minim garantat la Lupeni, acestea nu prea au ce să lucreze iarna aceasta.

Se cunoaşte faptul că, pentru banii pe care-i primesc lunar, beneficiarii trebuie să presteze un număr de ore în folosul comunităţii. De cele mai multe ori, aceştia sunt repartizaţi la muncile de curăţenie de pe domeniul public.

Consiliul Local Lupeni trebuie să voteze acest program, care împarte activităţile pe care VMG-iştii trebuie să le presteze în două părţi, unele pentru primăvarătoamnă, altele pentru iarnă. Iarna, acestora le sunt atribuite trei tipuri de activităţi pe teren, toate vizând

Corpului de Control al Primului-ministru

pontajelor fictive de care a beneficiat, în luna august 2013, dl. Nica Petre, fost inspector social, actualmente inginer, adjunct şef de sector la mina Lupeni.

Cu prilejul a 155 de ani de la Unirea Principatelor

Cetăţenii sunt invitaţi să participe la manifestările organizate în Vale Unirea Principatelor Române, celebrată astăzi de toţi românii, este sărbătorită în stradă de unii dintre cetăţenii Văii.

Conform versului „Hai să dăm mână cu mână cei cu inima română”, oamenii sunt chemaţi în stradă, să fie alături unii de ceilalţi. Cei mai harnici sunt peneliştii petrileni, care s-au strâns ieri la Casa de Cultură „Ladislau Schmidt” din Petrila, la ora 18, cu ocazia împlinirii a 155 de ani de la Unirea celor două Principate Române, Ţara Românească şi Moldova.

Astăzi, la ora 16, PSD Petroşani îi invită în Piaţa Victoriei din Petroşani pe toţi

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

)

Ziarul Vaii Jiului

cetăţenii care vor să marcheze evenimentul, sub deviza „Haideţi să nu uităm că suntem români!” Şi primarul Gheorghe Ile îi invită pe toţi vulcănenii astăzi, de la ora 17, în zona „Unic”, unde se va desfăşura festivitatea dedicată zilei Unirii Principatelor Române, organizată de Primăria și Consiliul Local Vulcan. „Pentru că avem puţine prilejuri să fim împreună în astfel de momente cu încărcătură istorică, sper din tot sufletul să fim cât mai mulţi”, a declarat primarul Ile. Alina PIPAN

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Au trecut 66 de zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe larg şi cu documente, existenţa unui fals în declaraţiile de avere ale d-lui Nica Petre.

Au trecut 44 de zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe scurt, existenţa pontajelor fictive.

Au trecut 18 zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe larg cu documente incendiare şi 100% adevărate, existenţa pontajelor fictive la nivelul Diviziei Miniere a Complexului Energetic Hunedoara.

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380; 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 24 ianuarie 2014

3

Ideea ZVJ comunicată senatorului Haralambie Vochiţoiu a avut succes

Oferta „Trenurile Zăpezii 2014” cuprinde şi două legături până la Petroşani, cu bilete la preţ redus Chiar la începutul anului 2013, după o idee furnizată de Ziarul Văii Jiului şi după discuţii cu investitori din cele două staţiuni, Straja şi Parâng, senatorul Haralambie Vochiţoiu a propus Ministerului Transporturilor o modificare a ofertei „Trenurile Zăpezii”, prin introducerea de rute şi până în Valea Jiului, la Petroşani. Sezonul trecut, iniţiativa senatorului a fost refuzată, Ministerul Transporturilor răspunzând negativ. Însă, în acest sezon, două trenuri, unul din Bucureşti, altul din Craiova, ajung şi la Petroşani, propunerea senatorului fiind acceptată.

până la pârtia de schi să se facă uşor, fără alt mijloc de transport. Dar gară cu peronul pe pârtia de schi nu există niciunde în ţară.

Când ne bagă în seamă Ministerul Transporturilor, ne ignoră cel al Dezvoltării

aceeaşi rută este de 31,50 de lei.

Rezervarea costă doar 4 lei.

De ce iniţial nu se inclusese Valea Jiului în ofertă

Iată oferta CFR Călători În programul Trenurile Zăpezii 2014, pasagerii vor beneficia, în perioada 1 februarie – 15 martie, de reduceri tarifare atractive la trenurile spre şi dinspre cele mai căutate staţiuni montane pentru schi, cum sunt cele de pe Valea Prahovei, Vatra Dornei, Petroşani (Staţiunea Straja), Piatra Neamţ (Pârtia Cozla, Staţiunea Durău).

Reducerile tarifare care vizează şi rutele spre Petroşani sunt următoarele: 25% pentru călătoriile cu punct de sosire/ plecare din Vatra Dornei/ Piatra Neamţ/ Petroşani. Reducerea este valabilă de luni până joi, la clasa a II-a; 31% - 56% în toate zilele săptămânii, la trenurile InterRegio care circulă pe Valea Prahovei pe rute între Sinaia - Braşov şi retur.

De exemplu, pe ruta Craiova – Petroşani, preţul pentru IR fără rezervare la clasa a II-a este de 42 de lei, iar la Trenurile Zăpezii preţul pentru

Conform reprezentanţilor din minister, oferta aceasta de trenuri a fost realizată pentru cei care călătoresc cu trenul spre staţiuni, în relaţie directă, fără a necesita transfer la alt tren. Or, spre Straja, a patra staţiune ca număr de turişti din ţară, se impune şi transferul spre un tren regio. Pe ruta Petroşani–Livezeni–Lupeni operatorul de trafic feroviar este unul privat, iar timpul de transfer dintre trenuri este de minim o oră. Dar anul trecut Primăria Lupeni şi administratorul telegondolei au asigurat transportul gratuit de la gara din Lupeni până la telegondolă, un drum de 3 km.

Staţiunea Parâng - ignorată cu totul în răspunsul de anul trecut al ministerului Însă ministerul nu a luat deloc în calcul staţiunea Parâng, făcând referire doar la staţiunea Straja. Însă, dacă raportau oferta „Trenurile Zăpezii” la

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

staţiunea Parâng, extinderea ofertei comerciale a CFR Călători ar fi fost mai mult decât motivată. În primul rând, pentru că această ofertă a fost realizată ca un mod de sprijin pentru relansarea transportului pe rute slab utilizate, gen Vatra Dornei, Valea Prahovei, Piatra Neamţ. Ruta spre Petroşani se încadra foarte bine şi aici. În plus, din gara Petroşani până în vârful muntelui sunt 10 km, şi nu trebuie schimbat niciun tren. Ministerul spune că ar fi normal ca accesul

Până anul trecut, Ministerul Dezvoltării pompa bani în cele două staţiuni, pentru a relansa turismul în Valea Jiului, dar ne ocoleau „Trenurile Zăpezii”. Sezonul acesta ne-a luat în calcul CFR-ul, dar ne ignoră Ministerul Dezvoltării, care nu vede oportună continuarea finanţărilor în cele două staţiuni. Dacă ministerele şi-ar coordona acţiunile şi ar lucra în acelaşi timp în favoarea aceluiaşi scop, poate ni s-ar schimba şi nouă norocul. Până una-alta, administratorii domeniilor schiabile ameninţă primăriile şi cer bani, prin diferite metode, iar Primăria Petroşani se bagă în datorii publice pentru a duce la capăt măcar o parte a proiectului de modernizare a domeniului schiabil, punerea în funcţiune a TS3. În loc de concluzii, pentru demersul său, senatorul Vochiţoiu merită felicitările noastre şi aprecierile operatorilor de turism din Valea Jiului.

Alina PIPAN

Astă seară

Vulcanul vă aşteaptă la defilarea cu torţe Astă seară, toţi vulcănenii care simt româneşte, dar, desigur, că vor fi bineveniţi şi locuitori din celelalte localităţi ale Văii Jiului, sunt invitaţi să participe la deja, pot spune, tradiţionala defilare cu torţe pe Bulevardul Mihai Viteazul.

Defilarea de astăzi are ca punct de plecare platoul din faţa supermarketului „Profi”. Loc în care doritorii sunt aşteptaţi în jurul orei 18:00. Defilarea cu torţe se va încheia în faţa clădirii primăriei, unde, de fapt, va avea loc şi un spectacol artistic dedicat evenimentului

Ideea organizării, în fiecare an, la 24 ianuarie, a unei asemenea acţiuni care să marcheze sărbătorirea Principatelor Române îi aparţine primarului Gheorghe Ile. Iar prima ediţie, cea de anul trecut, s-a bucurat de o prezenţă masivă a vulcănenilor. În jur de câteva sute de persoane, tineri şi vârstnici, au defilat pe bulevard, după lăsarea serii, purtând în mâini torţe. Asta după ce, în sensul giratoriu de la Unic, s-a jucat pe ritmul cunoscutei Hori a Unirii.

sărbătorit astăzi. În plus, primarul Gheorghe Ile a mai amintit şi de câteva surprize care-i aşteaptă pe participanţi. Deşi am încercat să aflu ceva măcar despre una din acestea, eforul mi-a fost zadarnic.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

4

SPORT

Ziarul Vãii Jiului vineri, 24 ianuarie 2014

Problemele financiare

Amână reunirea echipelor din Liga a IV-a După cum v-am anunţat de nenumărate ori, dintre echipele din Valea Jiului doar Hercules Lupeni şi-a reluat pregătirea, iar din judeţ, doar CNS Cetate Deva, semn că echipele hunedorene se află într-o mare criză financiară, lucru recunoscut şi de oficiali.

Dacă Hercules Lupeni este singura echipă din Valea Jiului care şi-a reluat pregătirea, celelalte formaţii, printre care Jiul Petroşani şi Inter Petrila, şi-au amânat reunirea pentru luna februarie din cauza lipsei banilor.

Dacă petrilenii se bazează pe ajutorul Primăriei Petrila, jiuliştii nu ştiu încotro să o ia.

Probleme sunt şi la liderul seriei, Retezatul Haţeg, unde evoluează nu mai puţin de 10 jucători din Vale printre care Adi Câmpeanu, Kalai, Tonca. Cu toate că ar fi trebuit să înceapă pregătirile mai repede decât alte cluburi din campionat (este angrenată în lupta pentru un loc la baraj), Retezatul Haţeg şi-a amânat reunirea în două rânduri, deoarece Primăria Haţeg dă semne că n-ar mai vrea să susţină proiectul care a prins contur încă de la jumătatea sezonului trecut. Oficialii liderului autoritar al Ligii a IV-a Hunedoara aşteaptă un semn din partea administraţiei locale, care va hotărî în următoarea şedinţă de consiliu local dacă va mai susţine financiar sau nu echipa în lupta pentru promovarea în cel de-al treilea eşalon. „Noi am început un proiect

bine pus la punct şi am vrea să îl ducem cu brio la capăt. Am decis, împreună, că ne vom lupta pentru un loc ce duce la baraj. Am convins câţiva jucători experimentaţi să ni se alăture şi cred că s-a putut vedea cu ochiul liber că am făcut o treabă bună în tur.

Am înaintat edililor, la început de an, bugetul de care avem nevoie şi în retur, dar încă n-am primit niciun răspuns. E adevărat, şedinţa de consiliu local urmează să aibă loc, însă, din ce am auzit noi, primăria nu mai pare a fi dispusă să ne susţină”, spun oficialii Retezatului.

Oficialii Jiului Petroşani au decis să încerce şi ei varianta adreselor oficiale pentru a obţine sprijin financiar din partea autorităţilor locale, după ce numeroasele apeluri „nescrise” au rămas fără rezultat. Echipa fanion a Văii Jiului se confruntă cu o situaţie dramatică, iar neobţinerea ajutorului din partea autorităţilor va provoca retragerea echipei din campionatul Ligii a IV-a. Şi suporterii s-au alăturat echipei în acest demers şi au anunţat că vor protesta zi de zi în faţa Primăriei Petroşani.

Cei de la Primăria Petroşani ori nu au

timp ori sunt puţin cam insensibili la necazurile Jiului, şi asta de foarte mulţi ani, deşi la nivel declarativ sportul este o prioritate pentru autorităţi. În schimb, Primăria Ploieşti tocmai a intrat în atenţia DNA, pentru că ar fi dat prea mulţi bani (milioane de euro) clubului de fotbal Petrolul.

Un alt exemplu pozitiv al autorităţilor locale este al celor din Baia Mare, care susţin două echipe de handbal de primă ligă şi una de volei cu bani din bugetul public, deoarece le pasă şi de sport. Să vedem, celor de la Petroşani le pasă?

Reamintim că distanţa dintre liderul Retezatul Haţeg şi principala urmăritoare, CS Vulcan, este de 9 puncte, iar 1 martie este data la care se va relua Campionatul Judeţean.

Daria Vişănescu,

Prima la Olimpiadă Şcolară de Şah Maestra FIDE din Valea Jiului, Daria Vişănescu, în prezent elevă la Liceul Teoretic „Sabin Drăgoi” din Deva, Andrei Secrieru (Şcoala Gimnazială Nr. 5 din Vulcan), sora sa, Maria, şi Mihai Băcilă (Colegiul Naţional „Decebal”) au câştigat etapa judeţeană a Olimpiadei Naţionale a Sportului şcolar la şah, la categoriile lor de vârstă.

Fraţii Andrei şi Maria Secrieru s-au dovedit cei mai buni în întrecerea rezervată elevilor din clasele I-VIII, iar Mihai Băcilă şi Daria Vişănescu au triumfat în competiţia rezervată liceenilor.

Cei patru s-au calificat pentru faza naţională a Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar la şah.

Rugby

Jucătorii Ştiinţei se pregătesc singuri Cu toate că reunirea oficială a echipei de rugby Ştiinţa Petroşani va avea loc abia la 10 februarie, o parte dintre jucători au venit deja la Petroşani şi se pregătesc singuri pe teren sau la sala de forţă.

Rugbiştii spun că vor să fie în formă până se vor relua oficial pregătirile.

Dacian Ciodaru, preşedintele secţiei de rugby, a declarat că la 10 februarie lotul va fi prezentat în cadrul unei conferinţe de presă.

www.zvj.ro

Pentru premierea celor mai buni sportivi,

10.000 de lei Lorincz Szell, directorul Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport Hunedoara, a declarat pentru Ziarul Văii Jiului că premierea celor mai buni sportivi ai judeţului, pe anul 2013, va avea loc abia la jumătatea lunii februarie. „Premierea va avea loc în funcţie de programul primilor trei sportivi din cele două topuri, iar bugetul pe care îl avem la dispoziţie este cel prevăzut de lege, anume 10.000 de lei”, a spus oficialul de la judeţ.

Reamintim că atleta Florentina Marincu a fost declarată cea mai bună sportivă a judeţului în topul sporturilor olimpice, iar Ana Maria Gherghel din Lupeni a fost desemnată cea mai bună sportivă la probe neolimpice.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE

vineri, 24 ianuarie 2014

Invitaţia ZVJ:

Mâine mergeţi la popice!

Una dintre cele mai cochete săli de sport din Europa de Est, popicăria de la Petrila, îşi aşteaptă mâine spectatorii la primul meci oficial din returul Diviziei Naţionale.

Inter Petrila va avea un meci foarte greu cu vicecampioana CFR Cluj, în componenţa căreia se află foarte mulţi jucători experimentaţi. „Nu ştiu ce şanse vom avea la victorie, dar tinerii mei elevi vor lupta pentru fiecare punct. Nu vom ceda uşor, chiar dacă suntem cea mai tânără formaţie din Divizia Naţională”, a declarat antrenorul Marcel Dobrică.

Consiliul Judeţean Hunedoara

C O N V O CATO R În temeiul prevederilor art.94 alin.1 şi 3 din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, se convoacă Consiliul Judeţean Hunedoara în şedinţă ordinară, la sediul acestuia, pentru data de 31 ianuarie 2013, orele 11:00, cu următoarea ordine de zi: 1. Raportul preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor proprii şi a hotărârilor consiliului judeţean pe anul 2013; 2. Informare cu privire la Programul de acţiuni în domeniul relaţiilor externe al Consiliului Judeţean Hunedoara, desfăşurate în anul 2013; 3. Proiect de hotărâre privind aprobarea Programului de acţiuni în domeniul relaţiilor externe al Consiliului Judeţean Hunedoara pe anul 2014; 4. Proiect de hotărâre privind aprobarea plăţii unor cotizaţii; 5. Proiect de hotărâre privind aprobarea Programului anual al Consiliului Judeţean Hunedoara de finanţare nerambursabilă în condiţiile Legii nr.350/2005; 6. Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Hunedoara nr.47/2006; 7. Proiect de hotărâre privind aprobarea Programului de întreţinere şi reparaţii drumuri şi poduri judeţene pe anul 2014; 8. Proiect de hotărâre privind aprobarea actualizării devizului general pentru un obiectiv de investiţii al consiliului judeţean; 9. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru unele obiective de investiţii ale consiliului judeţean; 10. Proiect de hotărâre privind aprobarea achiziţionării unor documentaţii tehnico-economice pentru obiective de investiţii ale consiliului judeţean, la faza studiu de fezabilitate; 11. Proiect de hotărâre privind atribuirea unor licenţe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeţean de persoane prin curse regulate speciale; 12. Proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului „Implementarea unei soluţii de eguvernare la nivelul unor unităţi administrativteritoriale, pentru eficientizarea serviciilor

5

publice – Zona 4” şi a cheltuielilor legate de acesta din cadrul Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”; 13. Proiect de hotărâre privind constituirea Echipei intersectoriale locale privind prevenirea şi intervenţia în echipa multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie (EIL); 14. Proiect de hotărâre privind aprobarea cuantumului alocaţiei de hrană pentru consumurile colective din centrele rezidenţiale din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara; 15. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara; 16. Proiect de hotărâre privind aprobarea nivelului taxelor şi tarifelor, precum şi a altor taxe asimilate acestora din competenţa Consiliului Judeţean Hunedoara, aplicabile în anul fiscal 2014; 17. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului propriu al judeţului Hunedoara pe anul 2014; 18. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 ale instituţiilor publice din subordinea şi/sau finanţarea Consiliului Judeţean Hunedoara; 19. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 ale societăţilor comerciale la care judeţul Hunedoara are calitatea de acţionar unic sau majoritar; 20. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 ale spitalelor publice de interes judeţean; 21. Proiect de hotărâre privind trecerea unor construcţii aflate în administrarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara, din domeniul public al Judeţului Hunedoara în domeniul privat al Judeţului Hunedoara, în vederea scoaterii din funcţiune, casării şi valorificării acesteia; 22. Proiect de hotărâre privind preluarea în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara a unui teren reprezentând situl arheologic Micia, comuna Veţel; 23. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Hunedoara nr.82/2006 privind înfiinţarea Registrului de evidenţă a datoriei publice locale şi a Registrului garanţiilor locale; 24. Diverse.

Preşedinte, Mircea Ioan MOLOŢ

www.zvj.ro

CMYK

6

Deva

DIN JUDEŢ

Ziarul Vãii Jiului vineri, 24 ianuarie 2014

piaţă, în practică, la nivel operaţional, sistemele locale de gestiune a deşeurilor încă sunt în construcţie. Eco-Rom Ambalaje investeşte anual 35 la sută din aportul membrilor săi în parteneriatul cu autorităţile locale, iar rezultatul este unul important – peste 450 de acorduri încheiate cu autorităţi administrative şi un nivel de participare al populaţiei cu 40 la sută mai mare faţă de acum 4-5 ani. Mulţumim celor care ni s-au alăturat programului Oraşul Reciclării şi le dorim ca principale arme şi muniţii folosite în luptă să fie aceleaşi pe care şi noi le folosim, respectiv: eficienţa, performanţa şi transparenţa”, a declarat Sorin Cristian Popescu, director general Eco-Rom Ambalaje.

La prima ediţie a competiţiei, Deva a câştigat premiul de excelenţă la categoria „Trâmbiţare”, fiind printre municipalităţile care s-au implicat cel mai mult în comunicarea proiectului către populaţie.

După această reuşită, oraşul a răspuns pozitiv şi celei de-a doua chemări la luptă, alături de alte 31 de municipalităţi în care Eco-Rom Ambalaje susţine dezvoltarea serviciilor de colectare separată: Arad, Bacău, Braşov, Bucureşti-Sectoarele 3 şi 6, Cluj-Napoca, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Focşani, Iaşi, Mediaş, Roman, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Slobozia, Târgu Jiu, Tulcea, Zalău, Bârlad, Brăila, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Ploieşti, Slatina, Suceava, Târgu Secuiesc, Vaslui.

La finalul celor 6 luni, câştigătorul va obţine titlul de „Oraşul Reciclării” şi marele premiu: o zonă eco wi-fi, un spaţiu inedit de relaxare, 100% eco şi cu acces liber la internet în valoare de 12.000 euro.

Se vrea „Oraşul Reciclării”

Municipiul Deva s-a înscris în cea de-a doua ediţie a competiţiei „Oraşul Reciclării”, competiţie ce se va derula în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2014.

„Continuăm şi anul acesta bătălia simbolică între primării pentru titlul de Oraşul Reciclării 2014 cu şi mai multe municipii înrolate în această luptă comună în vederea dezvoltării sistemului de colectare separată. Chiar dacă România a atins, prin aportul substanţial al producătorilor de bunuri ambalate, obiectivul prevăzut de legislaţia europeană de reciclare a 60 la sută din deşeurile de ambalaje puse pe

www.zvj.ro

Pentru odiosul criminal din Beriu,

28 de ani de închisoare

Prin decizia judecătorilor Tribunalului Hunedoara, luată miercuri, David Andronic, ucigaşul care a luat viaţa unei femei în luna august, anul trecut, a fost condamnat la o pedeapsă de 28 de ani de închisoare.

Oribila crimă s-a produs în data de 19 august 2013.

Atunci, Eugenia Danciu, de 57 de ani, din satul Căstău, comuna Beriu, mamă a patru copii, a fost violată şi ucisă cu sânge rece de David Andronic, un recidivist de 21 de ani, din satul Beriu. Femeia a fost descoperită într-un lan de porumb, cu gâtul şi urechile tăiate. Criminalul a fost prins în data de 30 august 2013, arestat preventiv şi acuzat de tâlhărie, viol şi omor deosebit de grav. În ciuda eforturilor acuzatului de a se disculpa, inclusiv prin mărturia părinţilor, probele AND recoltate de anchetatori la faţa locului au fost incriminatorii. Miercuri, Tribunalul Hunedoara a stabilit sentinţa la 28 de ani de închisoare.

Conform declaraţiilor oficiale, împotriva hotărârii Tribunalului Hunedoara se poate declara apel în termen de 10 zile.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

Drumul vulcăneanului Ioan Dorel Şchiopu de la consilier local la epitrop bisericesc

vineri, 24 ianuarie 2014

Deşi nu şi-a mai găsit locul meritat în politică, soarta nu l-a abandonat întru totul pe Ioan Dorel Şchiopu. Dacă, până acum un an şi ceva, toată energia şi-o cheltuia pe acţiuni care ţineau de funcţia sa de consilier local vulcănean PRM, în ultima vreme şi-a regăsit satisfacţia sufletească în a-i îndruma pe copii în tainele sportului minţii şi, de foarte curând, în a fi ridicat în mare rang de către consilierii parohiali ai Bisericii „Sfinţii Români” din Vulcan. În urmă cu două

săptămâni, la bisericuţa de pe dealul din spatele Primăriei Vulcan a fost ales noul consiliu parohial de 12 persoane. Fireşte, printre cei realeşi a fost şi Ioan Dorel Şchiopu, de ale cărui merite din ultimii patru ani s-a ţinut seama. Surpriza cea mai mare pe care i-a fost dat, mai apoi, s-o trăiască a fost însă alta. Unul dintre cei doi epitropi ai bisericii a fost desemnat în persoana sa. În unanimitate, fiindcă toţi colegii de consiliu parohial au fost de acord că, alături de Mihai Anghel, cel mai potrivit pentru demnitatea aceasta bisericească este Ioan Dorel Şchiopu.

Pentru cei mai

puţin familiarizaţi cu termenul de epitrop (din grecescul epitropos), DEX-ul îi lămureşte că acesta înseamnă tutore, dar celălalt sens al său, şi cel mai

cunoscut, este acela de administrator al unui bun, în special al averii unei biserici. Ce spune Ioan Dorel Şchiopu despre această numire a lui într-o funcţie neremunerată, dar plină de responsabilităţi?

L-am întrebat, iar proaspătul epitrop care, acum, duminică, a făcut jurământ de ascultare supuşenie părintelui Mănăsuc Zgârcea, mi-a răspuns prin următoarele cuvinte.

ACTUALITATE

7

avem datoria de a sădi şi cultiva, în rândul tineretului atât de dezorientat, valorile moralei creştine, ale ortodoxiei, ca pe o condiţie fără de care nu se poate vorbi de nicio renaştere, nici morală, nici economică”.

Dorele, ce să mai zic? Popă trebuia să te faci!

P.S. Mihai Anghel, celălalt epitrop, nu are nicio legătură, chiar dacă asemănarea de nume este evidentă, cu cineva la care v-ar duce imediat gândul.

Gheorghe OLTEANU

„În mod sigur

nu merit această cinste, consideră, cu modestie, Ioan Dorel Şchiopu.

Ar fi fost alţii mult mai vrednici decât mine. Dacă, însă, aceasta a fost decizia confraţilor mei, o iau ca pe o misiune în lupta pentru promovarea credinţei şi a binelui şi mă voi strădui să În puţine cuvinte aşa s-ar traduce tragedia de luni, 20 ianuarie 2014! De parcă ar fi reconfirmat (a câta oară?!) mitul meşterului Manole, viaţa ce trebuia să mă apropii de înălţimea salveze alte vieţi a fost plătită cu un preţ pe măsură. Zborul frânt al avionului, acestei responsabilităţi.

Părintele Mănăsuc Zgârcea ce-i purta pe medici spre spitalul unde trebuia prelevate organele dătătoare este un om de mare iniţia- de viaţă şi speranţă, a însemnat sfârşitul pilotului şi al medicului rezident. Un zbor ce trebuia să se termine cu un triumf al vieţii, a avut un final dramatic. tivă. Dovadă stau activiAceşti oameni devotaţi meseriei nu s-au gândit nicio clipă la confortul lor. Au tăţile desfăşurate pe lângă bisericuţa noastră în plecat cu uniforma de spital să-şi facă meseria. Niciunul nu a luat în calcul scurta perioadă de când a riscurile, ci doar s-au gândit la scopul final: salvarea vieţii semenilor! Au plătit un preţ mare, dar, în ce ne priveşte, ne-au câştigat inima, pentru că, fost ridicată: cursuri de pictură, cercuri de dezba- obişnuiţi cu indiferenţa şi tarele societăţii de consum, uităm de cele mai multe ori să fim oameni… Câteodată, însă, primim veşti dureroase, şocante, teri cu copii şi tineri, excare ne trezesc din amorţire şi ne arată că alături de noi mai sunt şi oameni cursii, pelerinaje, cărora le pasă şi pentru care viaţa, cu „V” mare, nu se pune în balanţă cu pereditarea publicaţiei formanţele unui aparat de zbor. Oameni bravi, de nădejde, buni profesionişti Lumină din lumină, preşi cu mult suflet, care spun întotdeauna: „Fie ce-o fi, mergem să ne facem cum şi alte activităţi cultreaba!”. Le mulţumim şi le aducem un respectuos omagiu şi celor ce au turale şi caritabile. În trecut în nefiinţă şi celor pentru a căror însănătoşire ar trebui să ne rugăm cu care părintele trebuie toţii! sprijinit, fiindcă toate Dumnezeu să-i aibă în grija Lui! acestea trebuie să conHaralambie VOCHIŢOIU, tinue şi să sporească.

Senatorul Văii Jiului Apoi, mai presus de toate,

Vieţi frânte pentru… VIAŢĂ!

www.zvj.ro

8

INTERVIU

Ziarul Vãii Jiului vineri, 24 ianuarie 2014

La început de an,

Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani: “Avem proiecte ambiţioase şi pe anul 2014” Excedent bugetar de 56 miliarde de lei Corneliu Bran: - Domnule primar, pentru că suntem în prima lună a anului 2014, vă propun să începem cu un scurt bilanţ al anului 2013. Prima întrebare este: cum a încheiat administraţia publică locală a Petroşaniului anul care tocmai a trecut?

Tiberiu Iacob-Ridzi: - Sigur că, din punct de vedere al execuţiei bugetare, administraţia noastră a încheiat chiar foarte bine anul 2013, în sensul în care n-am rămas cu datorii mari către furnizori, nu avem arierate, fapt ce face să avem un excedent bugetar de 56 de miliarde lei vechi. Bani care vor putea fi folosiţi anul acesta numai pe investiţii şi nu pentru alte tipuri de cheltuieli. În ceea ce priveşte colectarea taxelor şi impozitelor, suntem şi aici cam în limita normală; adică, în situaţia în care avem încasări de peste 80% de la persoane fizice şi cam cu puţin peste 60% de la persoane juridice. Eu zic că e un nivel de încasare bun, care ne-a dat posibilitatea să avem bani la buget, cu siguranţă nu suficienţi, dar destui cât să ne continuăm investiţiile începute în 2012, să ne finanţăm lucrările cu din proiecte pe bani europeni şi să facem şi anumite investiţii în infrastructură, mă refer aici la drumuri.

2013 a fost un an bunicel pentru administraţia petroşeneană Corneliu Bran: - Cum aţi cataloga anul 2013 din punct de vedere al administraţiei publice locale?

Tiberiu Iacob-Ridzi: - A fost un an destul de greu, pentru că n-am mai primit resursele necesare de la guvern, dar, pe de altă parte, pot spune că ne-am descurcat cu ce am avut în plan local. Eu spun că împreună cu echipa pe care o conduc şi cu consiliul local am gospodărit bine şi eficient resursele pe care le-am avut la dispoziţie. În concluzie, 2013 a fost un an bunicel, un an în care din forţe proprii am încercat să asigurăm resursele liniare necesare la utilităţi, salarii, bursele pentru copii şi indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap, pe de-o parte, precum şi să continuăm investiţiile începute – o mare parte din ele, pe de altă parte.

Regretele anului trecut Corneliu Bran: - Ce n-aţi reuşit să faceţi din ce v-aţi propus în 2013?

www.zvj.ro

Tiberiu Iacob-Ridzi: - Anul trecut n-am reuşit să anvelopăm atâtea blocuri câte neam propus; n-am reuşit să avansăm mai mult cu domeniul schiabil din Parâng – aş fi vrut să avem finalizate telescaunul TS3 şi alte pârtii, dar nu s-a putut; ne-am fi dorit să terminăm grădiniţa de la “I.G. Duca”, sau bazinul de înot pentru elevi de la “Spiru Haret” – care n-au depins de finanţarea noastră ci de guvern –, dar, la fel, nu s-a putut. Acestea sunt marile regrete. Sper ca anul acesta regretele să se tranforme în fapte. Fireşte şi dacă vom găsi mai multă înţelegere şi la guvern pentru unele din aceste investiţii.

Bugetul pe 2014 - nici prea mare, nici prea mic…

Corneliu Bran: - Să intrăm şi în anul în curs. Ca la orice început de an, pentru administraţia locală e luna când se face, se analizează şi se propune bugetul local.

Cum vedeţi bugetul Petroşaniului din acest an?

Tiberiu Iacob-Ridzi: - Bugetul Petroşaniului nu este nici mare, dar nici foarte mic. E un buget rezonabil. Sigur, în sensul în care vrem să facem dezvoltare, aceste resurse financiare nu ne ajung. Bugetul de anul acesta este mai mare pentru că am crescut cu 16% taxele, dar nişte cifre nu vă pot da exact, deoarece încă lucrăm la buget. Bine, acest 16% va depinde şi de nivelul de colectare. Care, sperăm, va fi măcar cât a fost anul acesta. Vom avea însă prevăzuţi în buget bani mulţi la investiţiile de care vă vorbeam şi la infrastructură, unde vrem să reabilităm drumurile pe care se va introduce canalizarea prin programul ADI Apa Valea Jiului.

„Drumurile noastre toate…”

Corneliu Bran: - Referitor la drumurile şi trotuarele din municipiul Petroşani există mai multe întrebări puse de cetăţeni sau să le spunem aşteptări. Cei din Colonie aşteaptă asfaltul, după ce vor avea şi canalizarea gata. Cei de pe Păcii aşteaptă refacerea trotuarului principal şi a aleilor.

Alţii, din satele aparţinătoare, aşteaptă covorul asfaltic, fiindcă s-au săturat de noroaie… La fel şi în alte zone, cum ar fi Şoimilor, Poienilor, Uzinei, Măgurii ş.a.

Haideţi să o lămurim cu drumurile şi trotuarele, pentru ca oamenii să ştie la ce să se aştepte anul acesta.

Tiberiu Iacob-Ridzi: - O serie de drumuri din municipiu vor intra pe un proiect european şi vor fi finanţate pe fonduri europene. În Colonie aşteptăm să se termine canalizarea, după care vom intra cu pietrişul. Studiul de fezabilitate de la acest proiect, la care lucrăm acum, va lămuri lucrurile pe multe străzi unde s-a introdus canalizarea, plus toate străzile care merg către comunităţile aparţinătoare: Dâlja Mare, Dâlja Mică, Slătinioara, Sălătruc, Roşia şi Peştera Bolii.

Trotuarul principal care trece pe lângă blocurile de pe Păcii, până la Piaţa Dacia, sper să-l reabilităm anul acesta. La fel, strada Păcii intră şi ea în reabilitare anul acesta. Între blocurile de pe Păcii sunt şi câteva alei, pe care vom încerca să le reparăm, acolo unde este necesar, inclusiv groapa de pe alee care ne-a fost sesizată.

Trotuare vor mai fi reabilitate anul acesta şi pe Maleia. Mai avem în plan şi alte străzi, dar nu spun acum nume până nu vom şti exact, în funcţie de cât ne ajung banii.

Oricum, am mai spus că la finalul acestui mandat 80-90% din străzile municipiului vor fi reabilitate, şi veţi vedea că aşa va fi.

Proiecte ambiţioase şi pe anul 2014 Corneliu Bran: - Ce alte proiecte mari mai aveţi în calcul anul acesta?

Tiberiu Iacob-Ridzi: - Vom continua, după cum am zis, cu anveloparea blocurilor, un proiect ambiţios al nostru, care cred că vine foarte mult în sprijinul cetăţenilor noştri. De asemenea, vrem să facem o creşă la şcoala nr. 5, spaţiu existentă, dar care trebuie reamenajat şi modernizat.

Acestea ar fi investiţiile mai mari, dar vor fi de făcut şi foarte multe alte lucrări pe raza municipiului, mai mici, dar care sunt necesare.

Tot anul acesta vom continua demersurile la minister pentru grădiniţa de la „I.G. Duca”.

Noi am vrea ca anul acesta să primim fonduri pentru continuarea lucrărilor acolo, pentru că această grădiniţă este foarte necesară. Cu atât mai mult, cu cât clădirea este în picioare cum se zice. Dacă nu vom primi fonduri, atunci, cu siguranţă că în 2015 va trebui să ne ocupăm noi de ea din fonduri bugetare proprii. Să vedem…

Pentru bazinul şcolar ar mai fi nevoie cam de 15 miliarde de lei vechi, bani care ar trebui să vină tot de la guvern. Nu e o sumă mare, mai ales că este obligaţia guvernului, dar să vedem cum va fi… Repet, sperăm să

INTERVIU

Ziarul Vãii Jiului vineri, 24 ianuarie 2014

primim aceşti bani şi să finalizăm investiţia. Şi un alt proiect al nostru foarte important este pornirea lucrărilor şi finalizarea TS3 în Parâng, fapt pentru care am şi reuşit să obţinem, în urmă cu două zile, împrumutul bancar.

Corneliu Bran: - Spuneaţi anul trecut că în 2014 va veni vremea ca Petroşaniul să treacă la o altă etapă, în sensul atragerii de investitori, care au acum în municipiu infrastructură modernă şi care să poată săşi dezvolte afacerile, generând astfel noi locuri de muncă. Vă mai păstraţi acest crez?

Tiberiu Iacob-Ridzi: - Da, îmi păstrez ce am spus… Pe zona industrială de la Livezeni eu am antamate discuţii cu câţiva posibili investitori. Când se vor concretiza, vă voi oferi mai multe detalii. Petroşaniul e pregătit să atragă investitori. Veţi vedea că anul acesta, anul viitor şi peste doi ani vor veni anumite firme la Petroşani să-şi dezvolte anumite afaceri, aceasta însemnând şi noi locuri de muncă.

Petroşaniul - model pentru Valea Jiului Corneliu Bran: - În atragerea de firme şi investitori care să dezvolte inclusiv producţie în zonă, speraţi că Petroşaniul ar putea fi un model pentru Valea Jiului şi, de ce nu, pentru întreg judeţul, ca anumite localităţi din Alba?

Tiberiu Iacob-Ridzi: - Da, paralela cu Alba e bună, ştiu la ce localităţi vă referiţi. Da, fără doar şi poate, Petroşaniul ar putea să fie un model. Acum avem un drum bun, care face legătura între Petroşani şi Simeria, care se leagă de autostradă, vorbesc de cei 100 de kilometri de drum foarte bun. Apoi, se lucrează la drumul de pe Defileul Jiului, care, în doi ani, va fi modernizat, iar această cale de acces va fi la toate standardele. Anul acesta vor începe lucrările şi pe drumul spre Voineasa, iar pentru drumul care va sparge munţii spre Herculane sunt alocaţi bani, deci şi acolo vor începe lucrările. Dacă vor exista drumuri bune, cum se preconizează în maxim 2-3 ani, drumuri care să scoată Valea Jiului din izolare, şi vom avea şi terenuri care să aibă utilităţi pe ele, atunci nu văd de ce n-ar veni investitorii de care vorbim la Petroşani şi nu numai, şi în celelalte localităţi.

Pe Slima se va putea schia chiar şi când ninge puţin Corneliu Bran: - Să discutăm şi de turism.

Din păcate, uitaţi ce se întâmplă cu iarna aceasta fără zăpadă, care face ca în Parâng şi în celelalte staţiuni ale noastre să fie cam pustiu. Mai avem curajul să ne gândim

la turismul de iarnă în aceste condiţii?

Tiberiu Iacob-Ridzi: - Fără zăpadă nu e deloc bine. Şi, din păcate, nici instalaţiile de zăpadă artificială nu ne ajută, deoarece temperaturile sunt cu mult peste zero grade. Aceste ierni, fără mari cantităţi de zăpadă, au început să fie frecvente şi în Alpi, nu numai la noi. Totuşi, eu cred că au mai fost perioade din acestea de-a lungul timpului şi nu cred că ce s-a întâmplat iarna aceasta va deveni un obicei. Vedeţi dumneavoastră, noi în Parâng avem posibilitatea să creăm pârtii la peste 2.000 de metri, unde chiar şi acum este zăpadă. Pe Slima este şi acum zăpadă, degeaba zic unii sau alţii că bate soarele… Iarna soarele nu e o condiţie majoră, important este vântul, iar pe Slima vântul rece bate, soarele n-are putere, ceea ce face să existe zăpadă dacă a apucat să ningă. Marea parte a domeniului schiabil gândit de noi e tocmai acolo, dar n-am putut să acţionăm, pentru că de doi ani suntem în litigiu cu Romsilva. Dar acolo vor exista 4-5 pârtii şi se va schia extraordinar de bine. După ce vom tăia pădurea, ne apucăm de treabă. Acum suntem cu procesul la Înalta Curte de Justiţie, la Curtea de Apel am câştigat, sperăm să se termine în primăvară şi acest proces, care va aduce mari beneficii turiştilor şi celor care au cabane în Parâng, dar şi celor care vor veni să investească în turismul montan de la noi.

Majoritatea domeniilor schiabile în Austria între 1.300 m şi 2.600 m Corneliu Bran: - Deci, mai credeţi în turism şi în proiectul care vizează domeniul schiabil?

Tiberiu Iacob-Ridzi: - Da, sunt consecvent, iar în următorul an, după TS3 va mai trebui să facem un telescaun, care să lege Slima de Pârtia B. În paralel o să venim şi cu amenajarea celorlalte pârtii, aceasta însemnând că am cam deschis domeniul schiabil. Sigur, mai trebuie să facem şi alte lucruri, care ţin de acest proiect… Dar, cum se zice, toate la timpul lor, inclusiv telegondola. Referitor la staţiuni şi zăpadă, vreau să vă spun că am fost în Austria şi am văzut o hartă cu pârtiile de schi. Majoritatea domeniilor schiabile în Austria sunt între 1.300 de metri şi 2.600 metri altitudine.

Există un domeniu schiabil mai mare, la Kaprun, la peste 3.000 de metri, dar majoritatea sunt între altitudinile de care v-am zis. Am spus asta ca să terminăm odată cu discuţiile că nu se face schi la 1.700 de metri sau alte poveşti din astea. Ba se face şi încă bine. Cu excepţia unor ierni, ca cea de anul acesta, dar şi atunci, la peste 2.000 de metri există şi acolo zăpadă ca şi pe Slima noastră. Deci, se poate schia chiar şi

9

acum. Aşa va fi şi la noi în Parâng când vom avea pârtiile de pe Slima gata şi când acolo vor fi montate şi instalaţiile pe cablu.

Corneliu Bran: - Ce s-ar mai putea face din punct de vedere turistic? Nu încercaţi ca anul 2014 să fie anul în care primăria şi cabanierii din Parâng să fie mai uniţi, mai angrenaţi în proiecte menite să atragă mai mulţi turişti, inclusiv vara? Să nu mai existe ambiţii distructive, eventual doar constructive…

Tiberiu Iacob-Ridzi: - Eu întotdeauna am avut deschidere faţă de dumnealor. Dar ca să faci deschidere de marketing, să zicem, trebuie să ai şi ce să oferi. Există cabanieri care-şi dau interesul, ştiu cum să atragă clienţi, dar există şi unii care nu ştiu să atragă clienţi. Cu ce pot eu să-i ajut, de exemplu, este să organizez cât mai multe acţiuni care să aducă oamenii sus în munte şi în perioada de vară, sau în momente dificile, cum sunt acum când nu este zăpadă. Asta pot să fac… Ce nu pot să fac este faptul că nu pot merge să-i spun unui cabanier să facă mâncarea altfel, să aibă preţurile nu ştiu care sau serviciile nu ştiu cum. Asta vine de la sine şi ei trebuie să-şi regleze aceste probleme. De asemenea, eu pot să mă ocup de investiţiile de la domeniul schiabil, să fac tot ce ţine de mine, ceea ce cred că am demonstrat în aceşti ani şi o voi face în continuare. Dar nu pot să mă ocup de atragerea clienţilor dumnealor sau de clasificarea cabanei, ori de cum arată ea în ochii turiştilor.

Aici fiecare trebuie să vadă singur, pentru că e o afacere privată ca oricare alta.

Din cauza sărăciei, mai multe porţii la cantina socială Corneliu Bran: - La finalul discuţiei noastre vorbiţi-ne puţin şi de capitolul social. Ne gândim la cantina socială şi la tot ce ţine de acest segment legat de familiile care au probleme şi care, din păcate, nu sunt deloc puţine.

Tiberiu Iacob-Ridzi: - Da, este un capitol unde încercăm să facem faţă, ţinând cont de marile probleme care rezultă în perioade de criză economică. De aceea, în 2013 am mărit numărul de porţii la cantina socială la 150160. Pe un alt plan legat de latura socială lucrăm foarte bine cu asociaţiile nonguvernamentale, vorbesc de Fundaţia „Sf. Varvara”, de „Caritas”, de „Casa Pollicino” şi altele. Avem contracte lunare cu toate acestea, prin care asigurăm finanţare pe anumite activităţi sociale pe care acestea le fac. Suntem în continuare, împreună cu personalul de la asistenţa socială, săritori la tot ce înseamnă latură socială şi vom încerca ca şi în 2014 să ajutăm cât putem aceste categorii de oameni care au atâta nevoie de noi toţi.

A consemnat, Corneliu BRAN

www.zvj.ro

10 UMOR ÎN HA... MAJOR Ştiri mai vechi şi mai noi, prezentate altfel... ● În anul 2000, cetăţeanul Faur Isaia l-a stropit cu cerneală pe Emil Constantinescu, fost preşedinte al României.

Asemănare Emil şi Cuza – o asemănare Ce uluise naţiunea noastră, Având aceeaşi barbă în dotare, Dar primul a avut-o şi… albastră! ● Din cauza datoriilor imense şi a incapacităţii de a plăti, în anul 2010, Aninoasa a fost declarat oraş falimentar.

Aninoasa – trecut şi prezent Era micuţ, neînsemnat, Recunoscut atât de rar, Dar, în sfârşit, s-a remarcat Ca prim oraş... falimentar! ● În urmă cu câţiva ani, Adrian Năstase a declarat că a încasat o sumă fabuloasă, din vânzarea ouălor făcute de găinile de la ferma sa, de la Cornu.

Declaraţia de avere a stârnit mari controverse şi jurnaliştii au tot calculat câte ouă ar fi trebuit să facă fiecare găină, pe zi.

Adrian Năstase şi celebrele sale ouă Ouăle i-au fost aşa, Cu ardoare, numărate, Că mă-ntreb de nu cumva Sunt, săracele, stresate! ● Andrei Plăcintă, fiul senatoarei Sorina Plăcintă, a fost condamnat la patru ani şi jumătate de închisoare, cu executare.

Agitaţie la penitenciar Deţinuţi gălăgioşi Se agită prin incintă Şi aşteaptă, pofticioşi, Să deguste din... PLĂCINTĂ! ● Conform previziunilor mayaşilor, în data de 21 decembrie 2012, ar fi trebuit să aibă loc apocalipsa. Noi descoperiri au dus la concluzia că apocalipsa se amână.

Apocalipsa, pe meleaguri carpatine Apocalipsa-aşa cum s-a prezis, Ajunsă-n România, a avut Senzaţia de déjà vu şi-a zis: Uitucă sunt! Pe-aici am mai trecut! ● Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu a fost arestat în 2012, în toiul unei veri toride.

Celor care l-au arestat pe Sorin Ovidiu Vântu Deciziile le-aţi cam încurcat, Când dogorea, precum un jar, natura, Căci VÂNTU trebuia eliberat Şi arestată-n locul lui… căldura! ● În anul 2011, la Amara, s-a desfăşurat al XXXII-lea Congres al Cadrelor Didactice din România şi al Cadrelor Didactice Române de peste Hotare Dascălii adunaţi la Amara sunt optimişti Noi, cei ce îndurăm povara Slujind al şcolii sfânt altar, Nădăjduim, de la Amara, Să nu plecăm cu-un gust... amar! ● În anul următor, acelaşi congres s-a desfăşurat la Buşteni.

Ziarul Vãii Jiului vineri, 24 ianuarie 2014

Al XXXIII-lea Congres AGIRo Ai şcolii noastre bravi oşteni S-au strâns, ca-n fiecare an, De-această dată, la Buşteni Să plece lămuriţi... buştean! ● În Buffalo, bugetarii beneficiază nu numai de salarii bune şi de un program decent, dar şi de operaţii estetice gratuite (măriri de sâni, injecţii cu botox... ), garantate prin contractul colectiv de muncă.

La noi, mai ceva decât în Buffalo... În România, bugetarii N-au operaţii garantate, Dar, fără botox, la salarii, Rămân cu buzele umflate.

judeţul Tulcea.

Scandalul tablourilor furate din Olanda Tablourile care-au fost furate Au ars, spre indignarea tuturor, Iar cazul, ruşinos cum nu se poate, A devenit de-a dreptul… arzător!

● În 2010, manelistul Florin Salam a ratat calificarea în finala Eurovision, nereuşind să convingă juriul cu cele două piese: „Dew of tears” şi „I miss you”.

● Exploatarea Minieră Roşia Montană a devenit unul dintre cele mai controversate proiecte din Europa.

Eurovision… cu cântec Salam făcuse un efort, Cu gând să-şi etaleze harul, Dar, refuzându-l la „export”, Îndată... i-a sărit muştarul! ● În 2011, în urma scandalului şpăgilor de la frontieră, au fost arestaţi mulţi vameşi corupţi.

Săracii vameşi!

Vorbeşte lumea, scrie în ziare, Că vameşii-s bogaţi, că iau bacşiş, Dar nu le sună banii-n buzunare, Că nu se-ncurcă ei cu mărunţiş! ● Tablourile furate de la Muzeul Kunsthal, din Rotterdam, au fost arse într-o sobă din Carcaliu,

Munţii noştri aur poartă…

Nu am cere de pomană, C-are aur ţara noastră, Dar la Roşia Montană Situaţia-i… albastră. ● Statisticile arată că, în ultimii ani, s-a ajuns la un nivel record al şomajului.

Creşte rata şomajului Pe zi ce trece, -n România, O ducem tot mai greu cu toţii Şi-atât de mare-i sărăcia, Că intră în şomaj şi hoţii!

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

ANUNŢ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugăm toţi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuităţi, ca cel târziu până în data de 28.02.2014 să prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaţi (minele Petrila, Paroşeni, Uricani) facturile ENEL şi TERMOFICARE aferente consumurilor până la data de 31.12.2013.

Facem precizarea că după expirarea termenului menţionat nu mai putem accepta documente pentru decontare şi eliberare de bonuri de cărbune (SOBE).

Sâmbătă, 25 ianuarie 2014, ora 18:00

www.zvj.ro

Conducerea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 24 ianuarie 2014

ANGAJĂRI Societate angajează deservent utilaje (excavator şi buldoexcavator)şi mecanic pentru utilaje/ autocamioane. Posturile necesită o experienţă de minim 3 ani în domeniu.

Relaţii la telefon: 0728.870066/0728.870065

Angajăm familie (soţ şi soţie) pentru îngrijirea bovinelor, în zona Sibiului. Salariu 800 lei, cazare şi mâncare asigurată.

Relaţii la numărul de telefon 0744.764967.

Societate Comercială angajează gestionar ”magazin utilaje de pădure şi grădinărit” (cunoştinţele tehnice ar fi un avantaj).

Relaţii la numărul de telefon: 0254.546722.

IMOBILIARE

OFERTĂ PUBLICĂ DE ŞCOLARIZARE ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII ”MIHAI VITEAZUL” 2014 Începând cu 15 ianuarie, Serviciul Român de Informaţii vă aşteaptă pentru înscrierea la concursurile de admitere în Academia Naţională de Informaţii ”Mihai Viteazul”.

STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” organizează, în sesiunea iulie 2014, concurs de admitere, la Facultatea de Informaţii, pentru specializările: „Psihologie-informaţii” şi „Studii de securitate şi informaţii”. ÎNSCRIEREA CANDIDAŢILOR: 15.01-28.02.2014 PERIOADA DE DESFĂŞURARE A CONCURSULUI: 28.07-01.08.2014 DURATA STUDIILOR: 3 ani 2014-2017, FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: CU FRECVENŢĂ NUMĂRUL DE LOCURI SCOASE LA CONCURSUL DE ADMITERE: - specializarea „Psihologie-informaţii” = 18 locuri (12 băieţi şi 6 fete); - specializarea „Studii de securitate şi informaţii” = 12 locuri (8 băieţi şi 4 fete).

CONDIŢII PENTRU ÎNSCRIERE Candidaţii care doresc să participe la concursul de admitere în Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii: - au cetăţenie română şi domiciliul stabil în România (atât candidaţii cât şi soţii/soţiile acestora, în cazul celor căsătoriţi); - au vârsta de până la 23 ani împliniţi în cursul anului 2014; - sunt absolvenţi de liceu, cu diplomă de bacalaureat; - au avut pe durata studiilor liceale mediile anuale la purtare minimum 8,00 şi media minimă la examenul de bacalaureat 7,00; etc. (restul condiţiilor şi detalii suplimentare pe www.sri.ro)

Ofer spre închiriere spaţiu, salon de înfrumuseţare, complet utilat (nou), lângă hotel Onix, Petroşani.

Relaţii la numărul de telefon 0723.185333

STUDII UNIVERSITARE DE MASTER PROFESIONAL ÎNSCRIEREA CANDIDAŢILOR: 15.01-28.02.2014 PERIOADA DE DESFĂŞURARE A CONCURSULUI: 11-14.09.2014 DURATA PROGRAMULUI: 4 semestre NUMĂRUL DE LOCURI SCOASE LA CONCURS: specializarea „Intelligence şi securitate naţională” = 25 locuri din care: - 18 bărbaţi; - 7 femei. specializarea „Analiză de Intelligence” = 10 locuri din care: - 5 bărbaţi; - 5 femei.

CONDIŢII PENTRU ÎNSCRIERE Candidaţii care doresc să participe la concursul de admitere în Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii: - sunt absolvenţi de studii superioare, cu examen de diplomă sau de licenţă, ori studenţi în ultimul an al ciclului I de studii universitare; - au vârsta de până la 32 de ani împliniţi în cursul anului 2014; - au cetăţenie română şi domiciliul stabil în România (atât candidaţii cât şi soţii/soţiile acestora, în cazul celor căsătoriţi); - sunt apţi din punct de vedere medical potrivit baremelor militare; - sunt apţi psihologic; - nu au fost condamnaţi penal printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie şi nu au executat o pedeapsă cu închisoarea ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni din culpă; nu sunt în curs de cercetare sau judecată; (restul condiţiilor şi detalii suplimentare pe www.sri.ro)

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0767.806804

LOCUL DE ÎNSCRIERE: În funcţie de domiciliul sau reşedinţa solicitanţilor: a) pentru municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov: la Biroul Organizare Studii Universitare de Master, Doctorat şi Studii Postuniversitare din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” – Şoseaua Odăi nr. 20, sector 1, telefon 021.410.65.50 int.

1144, 1379, 1246 (de luni până vineri între orele 8.00-14.00). b) pentru celelalte localităţi: la sediile direcţiilor judeţene de informaţii.

Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă, situate în Petroşani, vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 Euro.

Informaţii la telefon: 0721.225359 sau 0768.406987.

ÎNCHIRIERI

Primăria municipiului Petroşani Anunţ Primăria municipiului Petroşani, în conformitate cu prevederile art. 39 din Legea 273/2006, privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii 52/2003, privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, organizează în data de 29.01.2014, ora 11:00 în Sala de marmură a Primăriei municipiului Petroşani dezbatere publică privitoare la Proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului municipiului Petroşani pe 2014.

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Dacă apelezi la lege, dacă faci totul ca la carte fără a te abate de la regulile impuse de cei mai puternici, totul va ieşi perfect.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Nu te crampona de banalul hop care apare azi pe neaşteptate, pentru că, după ce va trece, ai să râzi de cât de uşor a fost!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Dacă vii acasă cu inima plină de temeri şi indoieli, tensionezi atmosfera familială care ar fi trebuit să te ajute să te eliberezi de balastul emoţional acumulat pe parcursul zilei.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Eşti captiv într-o zonă cam sumbră din care, momentan, nu vezi nicio ieşire. Vorbeşte cu cineva drag despre problemele tale, pentru că susţinerea sa va avea efecte miraculoase asupra ta şi te va ajuta să ieşi din impas.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Nu te mai gândi dacă şansa de iubire care se iveşte acum în calea ta e binevenită, dacă merită să te implici, dacă va duce undeva. E o ocazie care merită valorificată.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Poţi vedea în ochii celor care te înconjoară tot felul de semne de apreciere şi de prietenie care ar trebui să-ţi schimbe părerea despre tine.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Colaborezi foarte bine cu un grup mai larg de persoane, dar roadele excelente ale acestei colaborări sunt legate de stimulentele pe care le aduce fiecare în acest colectiv.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Ai învăţat multe dintr-un moment al vieţii care e deja o amintire. Trecutul nu e deloc o frână pentru ceea ce vrei să faci de acum înainte.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Primeşti tot felul de semnale de la vocea ta interioară care te asigură că ceea ce doreşti să realizezi e bun, e înţelept, e oportun în momentul de faţă.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Ai avut încredere în alegerea făcută cu ceva timp în urmă şi iată că încep să se vadă primele rezultate bune. Ai fost susţinut şi de alţii care au crezut în tine.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Te afli într-un mediu împovărat de griji, or tu nu eşti deloc aşa, ca atare ar fi bine să evadezi cât mai repede din acel loc, ca să nu te influenţeze şi pe tine.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Privind înapoi, la etapele parcurse în ultima perioadă, eşti mulţumit de rezultate şi ai speranţa că se poate şi mai bine de atât.

www.zvj.ro

CMYK

12

ACTUALITATE

Ambulatoriul modern scoate Petroşaniul în faţă

Ziarul Vãii Jiului vineri, 24 ianuarie 2014

Dat în funcţiune anul trecut,

Petrila - Belgia

L-am întrebat pe primarul Tiberiu Iacob-Ridzi dacă este mulţumit de cum au ieşit lucrările la ambulatoriu şi de cum funcţionează Spitalul de Urgenţă Petroşani şi de managementul acestei instituţii.

Bernard Bay este un artist fotograf, care a avut numeroase expoziţii colective şi personale în Europa, dar şi în România. Este şi directorul Şcolii de Arte din oraşul Tournai, Belgia, o instituţie de învăţământ superior care a organizat schimburi Erasmus, cât şi o cooperare pedagogică belgiano-română cu UNARTE - Universitatea de Arte Bucureşti.

Născut într-o familie de mineri, a fost interesat, de-a lungul carierei profesionale, de a fotografia bazine europene de cărbune. După documentările foto din Germania (Ruhr, Ibbenbüren şi Saar) şi din Polonia (Silezia), va urma Valea Jiului.

„Cred că proiectul care s-a derulat acolo a făcut să avem cu adevărat un ambulatoriu modern, echipat cu aparatură de ultimă oră. Sper că lumea apreciază acum condiţiile care sunt şi cred că medicii lucrează în prezent în condiţii moderne, cu adevărat umane. Spitalul de Urgenţă are o activitate bună. Vom încerca să modernizăm şi clădirea printr-un alt proiect, dar care ţine de guvern, poate de aceea lucrurile merg mai greu. În privinţa managementul spitalului eu zic că e unul bun. În condiţiile actuale ale ţării şi ale sistemului medico-sanitar mai multe nu s-ar putea face. Oricum, S.U.P. este un spital pe care cred că toată lumea din Valea Jiului se poate baza în momentul de faţă, cu medici buni şi cu personal bine pregătit. Nu este cu nimic mai prejos decât alte spitale din ţară, aflate la aceeaşi clasificare cu spitalul nostru. Să ştiţi că peste tot în ţară la unităţile spitaliceşti problemele sunt cam aceleaşi şi, în general, ţin mai mult de bani şi de investiţii. Or noi, împreună cu conducerea spitalului, depunem toate eforturile ca activitatea să decurgă în parametrii normali, iar medicii şi pacienţii să aibă bune condiţii de lucru sau de spitalizare, aşa cum am demonstrat şi anul trecut şi cu ambulatoriul de specialitate”, ne-a răspuns cu amabilitate Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani.

Corneliu BRAN Premieră cinematografică

Colocviu, documentări, expoziţie foto

O surpriză plăcută

Bernard Bay a publicat mai multe albume de artă. Expediate pe cale poştală, ieri au ajuns la Asociaţia Culturală „Les Amis de la France” un calendar şi două cărţi bogat ilustrate: Bernard Bay - „Priviri asupra universului minei” - şi Francis Groff - „În inima cărbunelui. Istorie a minelor şi minerilor din Belgia”.

Lucrările prezintă un dublu interes, adresându-se celor pasionaţi de arta fotografică, dar şi celor interesaţi de simboluri miniere şi de istoria mineritului. Mulţumim, domnule Bernard Bay!

Colocviu, documentări, expoziţie foto

În luna mai, Bernard Bay va veni în Valea Jiului pentru mai mult de o săp-

tămână. Va fi, credem, un interesant schimb de opinii şi experienţe... europene. Cu membrii şi voluntarii asociaţiei vom organiza un colocviu asupra fotografiei artistice. Nu va fi primul colocviu de acest gen, cunoscut fiind şi cel la care au participat artiştii fotografi francezi Gilles Saussier şi Emmanuel Sapet.

Tinerii îl vor însoţi şi în raidurile foto în incintele minelor din Valea Jiului, pentru a fotografia clădiri şi instalaţii, dar şi pentru a realiza portrete de mineri.

Intenţionăm şi organizarea unei expoziţii foto colective, adică „maestrul” şi „învăţăceii”. Şi cum toate au un început, nu ar fi de mirare ca un tânăr fotograf din cadrul asociaţiei să ajungă un artist de talie internaţională.

Mai multe informaţii despre Bernard Bay, pe site-ul: http://bernardbayphotographe.com/ Ionel ZMĂU, Preşedintele Asociaţiei Culturale „Les Amis de la France” Petrila

„Evoluţii” cu Alexandra Marcu

Astăzi, de la ora 13, în sala Spiru Haret a Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara, va avea loc premiera filmului „Evoluţii”, având-o ca protagonistă pe deja celebra alpinistă Alexandra Marcu.

Alexandra Marcu, elevă în clasa a X-a la Colegiul Naţional „Decebal” Deva, a cucerit cinci dintre cei şapte vulcani din circuitul Seven Volcanoes Kilimanjaro, Pico de Orizaba, Elbrus, Damavand şi Giluwe. Filmul documentar „Evoluţii” prezintă povestea unei tinere care îşi trăieşte visul: să descopere lumea şi să escaladeze cei mai înalţi munţi. Regizoarea documentarului este eleva Daria Hupov de la Colegiul de Artă „Ion Vidu” din Timişoara. Prezentarea documentarului va fi realizată de prof. dr. Oana Fodor de la Colegiul Naţional „Decebal” din Deva.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului