1373

CMYK Angajez barman (fete) pentru bar şi sală de jocuri în Petroşani.

Relaţii la numărul de telefon: 0766.301556 Potrivit trafic.ro, pagina de internet a cotidianului nostru ocupă poziţia 162 la capitolul Ştiri/Mass media la nivel naţional şi poziţia 817 în clasamentul general. În luna decembrie 2013, zvj.ro a înregistrat 24.863 de vizitatori unici. În ultimele 30 de zile, zvj.ro a înregistrat un număr de 26.158 de vizitatori unici.

Potrivit alexa.com, pagina de internet a cotidianului nostru ocupă poziţia 4.386 în rândul website-urilor din România, respectiv 637.064 la nivel global. „Ziarul Văii Jiului” îşi consolidează astfel poziţia de lider detaşat la nivel regional, cifrele de trafic fiind în creştere, net superioare celor ale oricărui alt website din Valea Jiului. (disponibil inclusiv online, pe zvj.ro)

Nu există lege

împotriva LUI! ADEVĂRU

)

Avântul literar & artistic

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5188 lei 1$ = 3,3048 lei 1₤ = 5,4783 lei

joi, 30 ianuarie 2014 Anul VII nr. 1373 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Suntem din ce în ce mai lămuriţi: pentru că nu a vrut, sau nu a fost în stare, comandantul Brăgaru a scăpat-o pe ţepara notorie Csiki din ghearele legii! Atitudinea delăsătoare a comandantului periclitează acţiunile Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Solicităm din nou MAI avansarea comandantului la excepţional.

Ne aflăm, iată, în posesia unor noi date cu privire la parcursul cercetărilor privind pe Csiki Arthur Ludovic şi Diana Mariana, dar şi pe complicii acestora, investigaţii referitoare la infracţiuni prin care s-au produs prejudicii de peste 165,5 miliarde de lei vechi. În baza informaţiilor obţinute din surse şi documente oficiale, suntem în măsură să demonstrăm astăzi că Diana Mariana Csiki a scăpat de cercetări şi o eventuală pedeapsă pentru simplul fapt că, necunoscând tehnici investigative actuale, comandatul Poliţiei municipiului Petroşani, Ilie Titel Brăgaru, nu a putut satisface solicitarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara de a o convoca la audieri pe infractoare. Mai multe surse, inclusiv judiciare, ne-au sugerat să căutăm explicaţii privind lipsa de implicare a comandantului în identificarea pe bune a infractoarei tocmai în perioada în care dumnealui activa ca poliţist cu atribuţiuni de control în Lupeni, acolo unde Habitat XXI SRL şi Ardi Ardi SRL, controlate de inculpaţi, au deţinut puncte de lucru şi au desfăşurat activitate. Există legături din acea perioadă? Dacă da, veţi afla tot din „Ziarul Văii Jiului”.

În anchetarea activităţii... ...infracţionale privind pe Diana şi Ludovic Arthur Csiki sunt implicate două instituţii: Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi Poliţia municipiului Petroşani.

Rezultă, din documentele oficiale în posesia cărora ne aflăm, dorinţa reală a reprezentanţilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara de aflare a adevărului, dimpreună cu dorinţa procurorilor de a servi interesul public. În ambele propuneri de arestare – citate de către magistraţii Tribunalului Hunedoara se vorbeşte, negru pe alb, că este „inadmisibil, atât din punct de vedere legal, cât şi moral, ca într-o societate civilizată, persoane de bună-credinţă sau

unităţi bancare să fie expuse intenţiei unor persoane de îmbogăţire injustă”.

Parchetul a dorit arestarea celor doi, a şi susţinut în faţa instanţei necesitatea arestării, dar comandantul Titel... n-a putut strânge în prealabil suficiente probe!

Să analizăm acum,... ...la concret, ce s-a întâmplat cu dosarul privind fraudele familiei Csiki. În lunile octombrie 2010, octombrie 2011, noiembrie 2011, februarie, aprilie şi iunie 2012, mai multe persoane (13 părţi vătămate) au depus plângeri împotriva infractorilor Arthur şi Diana Csiki. Îi numim infractori pentru că, deşi nu au ajuns încă în faza unei sentinţe în acest dosar, ambii sunt recidivişti, fiind şi în trecut condamnaţi/sancţionaţi pentru înşelăciune (3 ani şi 6 luni cu suspendare – el, amendă administrativă – ea).

Firesc ar fi fost ca, după suita de plângeri pentru înşelăciune, dar şi prin prisma prejudiciilor enorme ce au fost reclamate, dl. Titel să fie cu ochii pe soţii Csiki ca pe butelie. Mai ales că, în luna aprilie 2010, şi partea vătămată Marcel C. a depus o plângere penală împotriva lui Csiki Arthur Ludovic, tot pentru înşelăciune (prin vânzarea unui autoturism), suma în discuţie fiind de aproape 38.000 de lei (la nivelul anului 2009). Ulterior, în 2011, Csiki a şi fost condamnat la închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru înşelăciune (sentinţa devenind definitivă şi irevocabilă în 2012).

Totodată, şi Diana Csiki a fost sancţionată, aşa cum am arătat, cu amendă administrativă pentru înşelăciune.

Vorbim aşadar despre doi oameni pe care, aşa cum spuneam, comandantul Titel trebuia să stea cu ochii mai ceva ca pe soldul de card. Atât de bine a stat dl. Titel cu ochii pe infractorii amintiţi încât, în perioada 06.10.2010 – 02.03.2012, cei doi au mai tras, prin intermediul firmelor Ardi Ardi SRL şi Habitat XXI SRL, ambele din Petroşani, ţepe cu cecuri şi biletele la ordin în valoare de 9.228.649,68 lei noi, adică peste 92,2 miliarde de lei vechi. De ce mai plăteşte MAI un comandant la

Petroşani dacă infractorii Csiki, dar şi alţii, au avut teren liber la Petroşani, acţionând precum haiducii?

Teoretic,.. ...din octombrie 2010, dl. Titel avea obligaţia de a strânge probă peste probă la dosarul soţilor Csiki. Ştiţi de cât timp a avut nevoie dl. comandant pentru a strânge suficiente probe pentru începerea urmăririi penale? Vă spunem noi: 17 luni de zile. În ciuda existenţei unor plângeri încă din luna octombrie 2010, în ciuda ţepelor repetate cu cecuri şi bilete la ordin din perioada 06.10.2010 – 02.03.2012, dl.

Titel abia a dus nişte probe menite să determine începerea urmăririi penale la 07.05.2012! Adică la mai mult de un an şi jumătate de la prima plângere în acest dosar şi la doi ani de zile de la plângerea pentru care, în 2011, Csiki a fost condamnat într-un alt dosar penal.

Aflăm cu stupoare... ...că, în cursul urmăririi penale, Diana Mariana Csiki a fost citată la data de 23.06.2013, dar nu s-a prezentat. Părinţii săi au declarat, la acel moment, că este plecată în Spania de aproape 3 (trei) ani de zile, iar o vecină a declarat că este plecată de un an de zile. Logic ar fi fost ca, în baza acelor informaţii, având în vedere că urmărirea penală era deja începută din 07.05.2012, dl. comandant să se pună pe treabă şi să o caute, la concret, pe Diana Mariana Csiki. Singurele căutări de care îl bănuim pe dl. Titel sunt cele prin localurile din Petroşani, dar şi din alte localităţi ale Văii Jiului, acolo unde-şi petrece dl. comandant programul obişnuit de muncă, 08:00 – 16:00. Căci, dacă ar fi vrut să o găsească, dl. Titel ar fi găsit-o pe madam Csiki în fix... ...6 minute!

Atât ne-a luat nouă, în data de 18 ianuarie 2014, identificarea domiciliului actual al Dianei Mariana Csiki. Utilizând un computer conectat la internet, un card bancar şi suma de 15 euro, am aflat tot ce comandantul Brăgaru n-a aflat din oc-

tombrie 2010 încoace. Unde locuieşte Diana Mariana Csiki? Insula Lanzarote (Canare, Spania), Avenida Gran Aldea nr.

69, localitatea Villa de Teguise, provincia Las Palmas. Ce ocupaţie are? Administrează o societate de tipul PFA-ului românesc, având cod unic de înregistrare Y1400121X şi obiect principal de activitate „9329 – Alte activităţi recreative şi distractive”.

Câte puncte de lucru are PFA-ul său şi unde sunt ele situate? Trei: Escotilla nr. 7 şi Coronel Bens nr. 42 (ambele în localitatea Arrecife, provincia Las Palmas), dar şi Calle Garajonay nr. 36 (localitatea Villa de Teguise, provincia Las Palmas). În alte 30 de minute... ...am aflat informaţii complete despre alte preocupări ale numitei Csiki pe teritoriul Spaniei: ce profit a avut, că a fost sprijinită cu fonduri de la statul spaniol pentru afacerile sale şi că a primit încredere din partea legislativului local din Villa de Teguise. Şi câte şi mai câte.

Dacă totuşi are... ...de gând să se apuce de muncă, îl invităm pe dl. Brăgaru să afle răspunsul la următoarele întrebări: Şi-a schimbat Diana Mariana Csiki, înainte de expirare, pe teritoriul României, cartea de identitate seria HD nr. 104194, eliberată la 16.01.2002? Dacă da, cine i-a înlesnit obţinerea noului act (menit să-i uşureze deplasarea pe teritoriul oricărui stat al Uniunii Europene)? A accesat d-na Csiki, utilizând CNP 2790101abcdeb, şi alte finanţări nerestituite în afara celor despre care organele de cercetare au deja, absolut inutil, cunoştinţă? Aflaţi zilele următoare, din „Ziarul Văii Jiului”, aspecte concrete despre activitatea infracţională a cuplului Csiki. Parte din ele sunt cunoscute şi de organele de cercetare penală. Dar, cum Diana Mariana Csiki a fost scăpată printre degete de către comandantul Brăgaru, cui mai folosesc acele informaţii?

Poate altor infractori, relaxaţi la gândul că – dacă nu o ard prin baruri - nu-i va depista nici cu slujbe vajnicul comandant Titel...

Cătălin DOCEA

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului joi, 30 ianuarie 2014

Colonia Petroşani

Starea drumurilor după ninsoare După ce iarna s-a instalat în sfârşit şi la noi, marţi, 28 ianuarie, am străbătut în lung şi în lat o parte dintre străzile şi străduţele Coloniei Petroşani, pentru a constata cum au fost ele curăţate.

Fapt mai mult decât îmbucurător este că pe toate străzile s-a intrat încă din primele zile de ninsoare cu utilajele, zăpada fiind îndepărtată de pe drumuri. Pe străzile principale şi pe străzile asfaltate zăpada a fost curăţată în proporţie de 90%, pe multe porţiuni asfaltul fiind vizibil.

Totuşi, atragem atenţia celor care se ocupă de curăţarea drumurilor şi de întreţinerea lor că pe străduţele neasfaltate sau asfaltate dar mai mici utilajul nu şi-a făcut bine treaba, în sensul că mai exista gheaţă şi zăpadă îngheţată de două palme, lama utilajului neintervenind până la sol, în condiţiile în care, conform declaraţiilor a mai multor cetăţeni, nu s-a mai aruncat cu sare şi nisip deloc în ultimele trei zile. Fapt care a creat mari neplăceri celor care au maşini şi taximetriştilor care preiau comenzi din Colonie. Ca atare, credem că după

îndepărtarea zăpezii de pe străzi, operaţiune făcută bine încă din a doua zi de ninsoare, trebuia ca măcar o dată pe zi să se arunce cu sare şi nisip.

Iată câteva exemple: strada Vlad Ţepeş – mai trebuia dat cu sare şi nisip deoarece se circulă pe ea foarte greu; strada Radu Şapcă – idem; strada Micu Klein – idem; strada Dacia – arată bine, se circulă bine; strada Aleea Plopilor – idem strada Dacia; strada Aradului are nevoie de sare şi nisip, strat de gheaţă serios. În cazul trotuarelor, situaţia e aşa şi aşa, în sensul că aici nu primăria ar trebui să intervină cum mulţi aşteaptă, scărpinându-se sub pălărie… Există foarte mulţi proprietari sau chiriaşi, locuitori din Colonia Petroşani, care au înţeles că trotuarul din faţa casei este sarcina dumnealor, oamenii curăţându-şi frumos zona, dar există şi unii care preferă să stea cu zăpada morman în faţa casei. Şi ca să încheiem tot la recomandarea unor locuitori din cartierul acesta, atragem atenţia firmei care îndepărtează zăpada că

trotuarele nu sunt depozite de zăpadă, atunci când curăţă cu utilajul de deszăpezire să nu împingă zăpada în faţa porţilor, deoarece aceasta înseamnă munca în zadar şi apoi bătaie de cap pentru cel care vrea să intre sau să iasă pe poartă. Dacă ar fi să concluzionăm, starea drumurilor din Colonia Petroşani era marţi de nota nouă spre zece în privinţa îndepărtarea zăpezii pe străzile mari şi cam de nota cinci spre şase pe străduţele mai mici, din cauză că lama utilajului de deszăpezire a lăsat un strat de zăpadă care a îngheţat, iar apoi nu s-a intervenit cu nisip şi sare cât ar fi fost necesar. Să vedem ce va fi după următoarea ninsoare.

Corneliu BRAN

La Tribunalul Hunedoara

Program modificat Conform unui comunicat oficial, începând de astăzi programul de relaţii cu publicul la compartimentele Registratură, Arhivă, Arhivă-Falimente şi Apostile din cadrul Tribunalului

Hunedoara se modifică.

Astfel, programul la principalele compartimente ale Tribunalului va fi următorul: la Registratură, Arhivă şi Arhivă-Falimente – de luni până vineri între orele 08:30-13:00, iar la Apostilare acte – de luni până joi între orele 09:00-12:00.

Mihaela PETROŞAN

USL Lupeni

Va decide cine-l va înlocui pe răposatul consilier Morar Din nefericire, trecerea în nefiinţă a consilierului PSD Traian Morar a lăsat un loc liber în consiliul local.

Decesul acestuia a avut drept cauză o boală necruţătoare, cu toate că răposatul dl. Morar a mascat cu bărbăţie această suferinţă. PSD Lupeni a pierdut un om politic de o mare decenţă şi devotament, la fel şi primarul Cornel Resmeriţă, care l-a respectat mereu pe consilierul lupenean. Cu siguranţă, cel care-l va înlocui pe Traian Morar nu va fi la fel de

apropiat primarului. Însă schimbările din viaţa de zi cu zi trebuie să se reflecte şi în consiliul local. Locul consilierului decedat a fost declarat vacant. Comisia de validare a Consiliului Local Lupeni trebuie să depună diligenţele pentru validarea primului supleant ales pe listele formaţiunii USL din 10 iunie 2012. Însă, şi comisia de validare va trebui să se schimbe deoarece din aceasta făceau parte Pestrea Maria, Cîmpean Rodica şi răposatul Traian Morar.

Alina PIPAN

Enelul

Avertizează clienţii Pentru că au fost cazuri în care unele localităţi sau cartiere au rămas fără curent electric, Enel a trimis avertizări clienţilor îndemnându-i la calm şi bună cooperare, în cazul unor deranjamente. „În cazul în care survine o pană de curent şi observaţi că şi locuinţele vecinilor sau alte clădiri de pe stradă nu au lumină, înseamnă că avaria este mai extinsă şi echipele noastre cunosc deja situaţia şi vor remedia deranjamentul în cel mai scurt timp posibil, aşadar nu e nevoie să mai

Petrila

Rănită grav pe trecerea de pietoni Marţi dimineaţa, în jurul orei 08:30, Alexandru, un bărbat de 56 de ani, din Petrila, în timp ce se conducea un autoturism pe strada Republicii din localiEditor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

)

Ziarul Vaii Jiului

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380; 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

sunaţi la call center. În cazul în care constataţi ca avaria este individuală, deci doar locuinţa dumneavoastră nu este alimentată, în timp ce vecinii au lumină, sunaţi la call center şi echipele noastre vor remedia situaţia în cel mai scurt timp posibil, în condiţiile date. În condiţiile Codului roşu sau portocaliu, creşterea bruscă a numărului de apeluri poate bloca liniile telefonice. În cazul în care sunaţi la call center şi liniile au fost blocate de numărul mare de apeluri, puteţi găsi pe site-ul www.enel.ro informaţii despre zonele cu avarii, ce vor fi actualizate periodic”.

Telefon call center Enel Banat (Timiş, Arad, Hunedoara, Caras Severin): prefixul judeţului + 929. (Alina PIPAN) tate, din direcţia Petrila-Petroșani, nu a acordat prioritate de trecere pietonului. Astfel, o femeie de 42 de ani, care se angajase regulamentar în traversarea străzii pe trecerea de pietoni, a fost grav rănită şi transportată, apoi, la spital pentru investigaţii. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă. (A.P.)

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului joi, 30 ianuarie 2014

După 28 de ani, la grădiniţa din Aeroport,

A căzut din nou tavanul din hol Vorbim de grădiniţa din Aeroport, situată în zona Poşta 2. Aici, într-o dimineaţă, la începutul săptămânii, educatoarele s-au trezit că le cade tavanul.

Efectiv, o parte din tavanul de pe holul grădiniţei s-a surpat, fără vreun motiv evident, şi au căzut bucăţi din

el, pe o suprafaţă de 3 metri, dezgolind planşeul. Vestea bună este că nicio persoană nu a fost rănită, iar educatoarele au trimis copiii acasă, pentru a se asigura că nu sunt probleme şi în sălile de clasă.

Viceprimarul Dorina Niţă a discutat cu directorul instituţiei, care anunţase deja primăria de incident, la faţa

Ieri, la Mina Petrila,

Consiliul local a aprobat bugetul şi încă 22 de proiecte de hotărâre La şedinţa Consiliului Local Petrila, desfăşurată ieri, au fost prezenţi toţi cei 17 consilieri locali, primarul Ilie Păducel, viceprimarul Vasilică Jurca, secretarul primăriei - Toma Vărgatu şi şefii de servicii sau departamente din primărie, în frunte cu administratorul public Ciprian Preda şi cu ceilalţi directori din primărie. Pe ordinea de zi au fost trecute 28 de puncte, dintre care 24 au fost proiecte de hotărâri, proiectul nr. 23 fiind retras de primar înainte de şedinţă. Din cele 23 de proiecte rămase, toate au fost aprobate cu mare majoritate, doar la câteva existând una, două sau trei abţineri, în general abţineri venite din partea consilierului Temneanu sau a liberalei Doiniţa Bălănesc. Şedinţa ordinară de Consiliu Local Petrila desfăşurată ieri a avut un caracter aparte, din două aspecte.

Prima şedinţă de consiliu local desfăşurată la EM Petrila Primul aspect al singularităţii e datorită faptului că a fost şedinţa care a avut un punct care viza aprobarea bugetului local al Petrilei pentru acest an.

Al doilea aspect a ţinut de locul de desfăşurare, şedinţa derulându-se în sala de şedinţe a sindicatelor de la mina Petrila. Unde, la finalul şedinţei, primarul, viceprimarul, consilierii locali au stat de vorbă cu conducerea SNÎMVJ şi cu conducerea minei Petrila, în vederea informării a ceea ce este de făcut pentru salvarea anumitor clădiri ale minei şi trecerea lor, gratuit, în patrimoniul oraşului, după închiderea în 2015 a exploatării miniere din Petrila, în scopul folosirii acestor imobile în interesul comunităţii locale în mai multe domenii de activitate: economic, social, turistic şi de recreere, cultural (inclusiv muzeal) sau sportiv. Acest subiect în vom

locului prezentându-se administratorul oraşului, Marian Popescu. Nu se cunoaşte cauza surpării tavanului în holul grădiniţei, având în vedere că nu există infiltraţii deloc şi nici mişcări seismice nu au fost înregistrate, iar acoperişul este realizat tip şarpantă. „Am înţeles de la doamna director că în urmă cu 28 de ani a mai căzut tavanul, dar atunci nu era realizat cum trebuie acoperişul. A fost apoi reparat, s-a realizat un acoperiş tip şarpantă şi nu au mai fost probleme. Însă acum

dezvolta într-o ediţie viitoare. Amintim doar că s-a vizionat o proiecţie video a unor imagini cu clădirile minei, directorul Minei Petrila, Constantin Jujan, un om devotat culturii miniere, oferind toate amănuntele tehnice şi istorice.

Buget aprobat la foc automat Cum proiectul de aprobarea bugetului a fost pe listă la punctul 1 al ordinii de zi, Cornel Preda, preşedintele de şedinţă, a trecut la discutarea proiectului. Cum n-au fost obiecţiuni decât din partea consilierului local Ion Temneanu, care a motivat că se abţine şi nu votează bugetul local (pentru al treilea an la rând!), s-a trecut la vot. Toată lumea a votat „pentru”, cu excepţia consilierului Temneanu, care s-a abţinut. După şedinţă, Temneanu şi-a explicat simplu abţinerea: „N-am primit proiectul decât cu cinci minute înainte să intru în sală”.

Pe hârtie - circa 540 de miliarde lei vechi. În realitate…

La finalul şedinţei, primarul Ilie Păducel ne-a declarat: „Aş putea să spun că bugetul anului 2014 nu este suficient pentru ceea ce ne-am propus să realizăm. Însă, ca la orice început de an, am încercat să împărţim sumele de bani primite şi nivelurile veniturilor proprii ale oraşului pe toate capitolele şi subcapitolele de cheltuieli care se impun a fi efectuate în anul în curs. În speranţa că vom mai avea posibilitatea să facem rectificări pozitive pe parcursul anului, vom căuta să folosim banii cu maximă responsabilitate, aşa cum am făcut şi în anul 2013, când am încheiat anul fără datorii şi cu un excedent bugetar de 20 de miliarde de lei vechi. Valoarea bugetului de anul acesta, ca să ştie toţi petrilenii, este undeva la 540 miliarde de lei la capitolele de venituri şi cheltuieli. Ca şi anul trecut, atrag atenţia că nu sunt suficienţi bani la niciun capitol, dar aşa cum am echilibrat situaţia şi anul trecut, sper să o putem face şi anul acesta pentru a putea să ne desfăşurăm activitatea în toate domeniile de activitate, iar cetăţenii noştri, plătitorii de taxe şi impozite şi cei care ne-au votat să fie mulţumiţi de activitatea noastră şi a primăriei”.

Vom reveni.

Corneliu BRAN

3

s-a produs această surpare, fără a se cunoaşte însă motivul exact. Domnul Popescu a trimis oameni să investigheze situaţia, să facă măsurători şi să determine şi de ce s-a surpat şi dacă este pericol să se mai întâmple acest lucru în altă parte. Dar se pare că numai pe acea porţiune sunt probleme. Mâine (astăzi – n.r.) vor începe deja reparaţiile. Numai bine, pe perioada vacanţei situaţia se va remedia”, a explicat viceprimarul Niţă.

Alina PIPAN

De ieri, în Straja,

Cele mai mici preţuri la telegondolă Anul trecut, când staţiunile Straja şi Vidra inaugurau telegondolele ca facilitate de transport spre staţiune, preţurile şi ofertele promoţionale se ţineau lanţ.

Atunci administratorul telegondolei din Straja a venit cu o facilitate interesantă către turiştii care ajungeau în Lupeni şi căutau un mijloc de transport spre staţiune.

Transportul de la gară până la staţia de îmbarcare a telegondolei era oferit gratuit. Astfel, turiştii nu mai erau descurajaţi de cei 10 kilometri de la gară până în staţiune. Anul acesta s-a renunţat la această facilitate, cu toate că CFR Călători a introdus pe lista Trenurilor Zăpezii şi gara din Petroşani, de unde se poate lua legătură spre gara din Lupeni. Însă, de aici, turiştii ajung la telegondolă doar cu taxiul, ceea ce înseamnă 3 kilometri de mers. Vestea bună vine însă la îmbarcare. De ieri, administratorii acesteia practică preţuri noi, promoţionale. Un drum dus-întors costă 10 lei pentru adulţi, 7 lei pentru copii. Un abonament de 21-30 de zile costă 40 de lei pentru adulţi şi 28 de lei pentru copii. Abonamentul între 11 şi 20 de zile costă 50 de lei pentru adulţi şi 30 de lei pentru copii. Un abonament de 5-10 zile costă 60 de lei pentru adulţi şi 35 de lei pentru copii, iar un abonament de 1-4 zile costă 70 de lei pentru adulţi şi 42 de lei pentru copii.

Preţurile sunt valabile pentru perioada 1 februarie - 31 martie. Telegondola funcţionează zilnic între 9 şi 17, iar revizia instalaţiei se va face în fiecare marţi a săptămânii.

Turiştii care ajung în staţiune plătesc şi o taxă simbolică de 1 leu pentru Salvamont.

Alina PIPAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

4

SPORT

Ziarul Vãii Jiului joi, 30 ianuarie 2014

Suporterii Jiului au ieşit în stradă

„Promisiuni avem, fotbal când vedem?”

Acesta a fost mesajul transmis de către cei patru membri ai grupării „Noi din Vale”, care susţin echipa de fotbal Jiul Petroşani.

Mesajul l-au transmis ieri în faţa Primăriei Petroşani prin intermediul unui banner de 7 metri lungime. Cei patru au promis că vor protesta zi de zi în faţa primăriei, până când autorităţile le vor da un răspuns. „Noi ne-am ţinut promisiunea şi am ieşit în stradă. Trecătorii ne-au strâns mâna şi ne-au încurajat pentru iniţiativă. Sperăm să fie un început”, au declarat membrii grupării.

Cei patru suporteri au fost primiţi la o discuţie la primărie cu admistratorul municipiului, Marian Popescu. „Domnul Popescu ne-a spus că singura soluţie de a salva echipa este de a o trece la CSM Petroşani, club care are mai multe secţii sportive. Ne-a spus că pot plăti vizele şi tot ceea ce ţine de

Handbal

echipă până la începerea returului, dar cu condiţia ca Jiul să treacă la CSM. Ne-a asigurat că, dacă vor ajunge la o înţelegere cu oficialii Jiului, echipa va putea începe cu bine returul din Liga a IV-a”, au declarat

suporterii Jiului.

Din cele spuse de ei reiese că situaţia echipei Jiul pare să se redreseze. „Noi suntem mulţumiţi în urma discuţiilor avute cu reprezentantul Primăriei Petroşani. Mai rămâne ca

oficialii de la Jiul să ajungă la o înţelegere”, au mai declarat suporterii.

Deci, pasul următor ar fi trecerea Jiului sub culorile clubului municipal.

nici pentru România”, a declarat cea care ar fi putut ocupa postul neacoperit de inter dreapta la Campionatul Mondial din Serbia.

Patricia Vizitiu s-a remarcat de-a lungul carierei prin stilul ei combativ şi datorită pătrunderilor în forţă prin barajul defensiv al echipelor adverse.

Pentru Patricia Vizitiu despărţirea de Krim a însemnat ieşirea din infern. „Am plecat fiindcă nu am mai suportat cum eram tratată acolo. Eu nu accept să fiu umilită, dar aşa m-am simţit.

M-am pregătit non-stop la echipă şi nu am spus nimic. Eu aveam pauză cel mai puţin. De pildă, de Crăciun am fost liberă două zile, iar celelalte jucătoare, o săptămână. Şi, deşi mă pregăteam, jucam doar două-trei minute pe meci. Nu m-au lăsat să joc, pentru a nu mă duce la lotul naţional.

Cel mai mult m-a durut că am ratat participarea la Campionatul Mondial din Serbia. Am fost supusă la un program umilitor. Abia reuşeam să mă odihnesc noaptea, din cauza oboselii.

Reproşuri li s-au făcut şi celorlalte jucătoare.

Antrenorul îi punea pe cei din conducere să ne vorbească. El se ascundea după deget. Spunea că nu se bagă, însă de la el porneau toate. Colegele m-au primit bine.

Când am ajuns la Ljubljana, una dintre ele mi-a spus că nici nu ştiu în ce m-am băgat, că am nimerit în iad”, spunea jucătoarea.

Presaţi de necazuri financiare serioase, oficialii clubului sloven Krim Ljubljana au strâns cureaua prin renunţarea la unele jucătoare cu salarii mari şi randament sub nivelul banilor din contract. Şefii grupării slovene au

dat afară trei handbaliste, printre care şi pe handbalista din Valea Jiului, Patricia Vizitiu. Alături de aceasta au părăsit Krim Ljubljana spaniola Carmen Martin şi suedeza Linnea Torstenson. Clubul a invocat diferite motive precum pregătire inadecvată şi evoluţii slabe pentru româncă.

Dar echipa din Ljubljana este deja istorie şi asta pentru că handbalista noastră a semnat deja un contract cu CSM Bucureşti.

Evadare din infern După cum v-am informat, handbalista din Petroşani, Patricia Vizitiu, a fost „concediată” de clubul sloven Krim Ljubljana pe motiv de „evoluţii slabe”. Însă sportiva susţine că, de fapt, a fost umilită şi forţată să plece, deoarece clubul se confruntă cu probleme financiare grave. Mai mult, Patricia susţine că echipa slovenă a boicotat-o pentru a nu participa cu naţionala României la Campionatul Mondial din Serbia, desfăşurat în decembrie 2013. „Cel mai mult m-a deranjat că nu am mai putut evolua

ANUNŢ DE LICITAŢIE Oraşul Uricani, cu sediul în Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, cod fiscal 4634647, tel.

0254/511121, fax. 0254/511127, e-mail: primariauricani@gmail.com, anunţă organizarea în data de 10.02.2014, ora 13:00 la sediul sus menţionat a celei de a doua licitaţi publice cu strigare, în vederea vânzării: - imobilelor „Cantină” şi „Garaje” din cadrul fostului Centru de Plasament din Uricani.

Caietele de sarcini pot fi obţinute la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str.

1 Mai, nr. 6, persoana de contact: Săvulescu Cristian.

Data limită pentru solicitarea clarificărilor este: 07.02.2014.

Ofertele se pot depune la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr.

6 până la data de 10.02.2014, ora 10:00. Ofertele se depun într-un singur exemplar original. Şedinţa publică de deschidere a ofertelor va avea loc în data de 10.02.2014, ora 13:00 în sala de şedinţe a Primăriei Oraşului Uricani din str. 1 Mai, nr. 6. În situaţia neprezentării pentru fiecare caz în parte a cel puţin o ofertă, licitaţia se anulează si va fi reluată.

Acţiunea în justiţie pentru soluţionarea litigiilor apărute se introduce la secţia de contencios administrativ a Tribunalului Judeţean Hunedoara din localitatea Deva, str. 1 Decembrie, nr. 35, tel. 0254.211574, fax. 0254.216333, e-mail: lbenta@just.ro.

Anunţul de licitaţie a fost transmis pentru publicare la data de 29.01.2014.

Primar, Buhăescu Dănuţ

www.zvj.ro

Consilier Juridic, Săvulescu Cristian

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

joi, 30 ianuarie 2014

La Olimpiada Albă

Hunedoreanul Velicu va concura la skeleton După ce, cu ani în urmă, Cosmin Chetroiu, de la CSŞ Petroşani, a fost prezent la Jocurile Olimpice la proba de sanie, a venit rândul altui sportiv din judeţ să ne reprezinte la cel mai important eveniment sportiv al acestui început de an.

Astfel, fostul atlet hunedorean Dorin Velicu şi antrenorul său Florin Bucur, de la SCM Deva şi CS Ghelari, vor reprezenta România la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci.

Velicu, legitimat în prezent la CSU Vatra Dornei, este primul sportiv din istoria României calificat la „Olimpiada albă” în proba masculină de skeleton, iar Florin Bucur este antrenorul Lotului României de skeleton.

Skeletonul este un sport de iarnă asemănător cu bobul, care se practică pe o pârtie de gheaţă descendentă şi în care se ating viteze de peste 130 km/ h. Mulţi dintre practicanţii aces-

Futsal. Campionatul European

România – 99% calificată în sferturi

tui sport sunt foşti atleţi, deoarece viteza elanului la start are un rol major în rezultatul final al cursei.

Dorin Velicu a practicat atletismul la CSS Hunedoara cu antrenorul Florin Bucur, iar din 2006, de la vârsta de 19 de ani, a trecut la skeleton. Este multiplu campion naţional al României,

atât pe pârtie de gheaţă, cât şi pe skeleton cu role, iar în 2010 a ratat la câteva miimi de secundă calificarea la Jocurile Olimpice de Vancouver, fiind primul de sub linie.

Ambiţios şi încrezător în forţele sale, Dorin a perseverat, iar în 2013 a obţinut biletele pentru participarea la Jocurile Olimpice „Soci 2014”. „Dorin a fost al 29-lea din cei 30 de sportivi care au obţinut calificarea în această probă. Dorin a obţinut rezultate excelente la o cupă intercontinentală, iar punctele de acolo i-au asigurat calificarea”, a spus antrenorul Florin Bucur.

Cu toate că este primul sportiv român participant în proba masculină de skeleton, antrenorul Florin Bucur crede că Dorin Velicu poate să se

Lista sportivilor români care vor participa la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci: schi alpin - Alexandru Barbu (slalom uriaş şi slalom special), Ioan Valeriu Achiriloaie (coborâre), Ania Cail (Super G, slalom, combinată alpină); schi fond - Sara Timea, Paul Pepene, Florin Daniel Pripici; biatlon - Eva Tofalvi, Cornel Puchianu; sărituri cu schiurile - Iulian Pîtea; patinaj artistic - Zoltan Kelemen; skeleton - Dorin Velicu, Maria Mazilu; sanie - Valentin Creţu (simplu masculin, ştafetă), Nicolae Radu Şovăială şi Alexandru Teodorescu (dublu sanie masculin, ştafetă), Raluca Strămăturaru (simplu feminin, ştafetă); bob - Nicolae Istrate şi Florin Crăciun (echipajul de dublu masculin), Andreas Neagu, Paul Muntean, Dănuţ Moldovan, Bogdan Otavă (echipajul de 4 masculin), Maria Adela Constantin, Andreea Grecu (echipajul de dublu feminin).

La ultima ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă, Vancouver 2010, România a fost reprezentată de 28 de sportivi.

5

claseze între primii 20 dintre cei 30 de participanţi. „Ne dorim o clasare cât mai sus, iar ocuparea unui loc între primii 20 ar fi o performanţă valoroasă. Dorin are şi valoare şi experienţă, încât să poată realiza o surpriză plăcută”, a precizat Florin Bucur.

Cei doi hunedoreni se vor prezenta la reunirea Lotului Olimpic al României mâine, 31 ianuarie, iar duminică, 2 februarie, este programată plecarea delegaţiei României spre Soci.

Prima coborâre a lui Dorin este programată pentru 14 februarie şi va putea fi urmărită pe Eurosport, începând cu ora 15:30.

Fotbal. Liga a III-a

Doi bănăţeni în probe Rareş Blaga (ex - FCM Reşiţa 2012) şi Nicu Boldea (ex - Millenium Giarmata) se află în probe de joc la echipa din Liga a III-a FC Hunedoara.

Cei doi trebuia să îşi demonstreze calităţile în amicalul de lux cu Gaz Metan Mediaş, însă jocul a fost anulat din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. În aceste condiţii, cei doi fotbalişti din Banat şi ceilalţi jucători aflaţi în probe au fost puşi în situaţia de a-l convinge pe tehnicianul Constantin Olariu în cadrul unor jocuri şcoală la care au participa toţi componenţii lotului negrualbaştrilor. Componenţa lotului ar trebui să se clarifice până la finalul acestei săptămâni, când hunedorenii au programat să efectueze un stagiu centralizat de pregătire.

Echipa naţională de futsal a României a avut un start excelent la Campionatul European ce se desfăşoară în Belgia. În primul meci din grupa A, tricolorii au învins fără drept de apel, cu 6-1 (2-0), echipa gazdă.

Etalând un joc pragmatic de excepţie, formaţia lui Nelu Stancea a lovit aproape de fiecare dată când a avut ocazia, fiind calificată 99% în sferturile de finală. Trei din cei patru jucători deveni de la Autobergamo prezenţi în Belgia au fost decisivi pentru România, marcând 3 din cele 6 reuşite, unul din goluri purtând semnătura portarului Vlad Iancu, care a înscris din propriul careu.

Pentru România au marcat Răducu (4), F. Matei (15), Lupu (23), Şotârcă (33) Iancu (35) şi Salhi (40 – autogol), iar gazdele au punctat prin Rahou (24). Următoarea partidă a tricolorilor va fi joi, de la ora 19:30, împotriva Ucrainei.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

REPORTAJ

Proiectul ZVJ „Cartierul consilierului”. Episodul 1

singură linie ferată, aici e vorba de două, dar cred acest amănunt contează mai puţin şi important pentru şoferi ar fi să se facă. Faptul îmbucurător pe care pot să-l menţionez aici este că, la intervenţia mea, dl. primar Tiberiu Iacob-Ridzi mi-a zis că nu mai scoate proiect de hotărâre la consiliu local, deoarece această lucrare e prevăzută în programul de investiţii al primăriei din acest an”, spune cu fairplay politic consilierul PSD.

joi, 30 ianuarie 2014

Cu Viorel Pascu, consilier local PSD, pe drumurile Coloniei Petroşani

Ne-am gândit că cea mai bună interfaţă între problemele unei administraţii publice locale şi comunitate o reprezintă consilierii locali, care locuiesc în cartierele localităţilor noastre şi care cunosc cel mai bine situaţia.

De aceea, de azi, în fiecare săptămână vom alege o localitate şi un cartier, unde vom merge pe teren împreună cu consilierul local sau consilierii care locuiesc în cartierul respectiv.

Săptămâna aceasta am pornit la drum alături de consilierul local petroşenean Viorel Pascu, membru al PSD, în Cartierul Colonie, un cartier unde locuieşte de mai bine de 30 de ani. Un cartier considerat a fi printre cele mai problematice din Petroşani, cu destule probleme sociale şi de infrastructură.

Consilierul Pascu

Consilierul local petroşenean Viorel Pascu a acces în Consiliul Local Petroşani din partea PSD Petroşani (de fapt, USL, căci sub această siglă PNL şi PSD au participat la alegrile locale din 2012), urmare a arestării lui Alin Simota. În rândurile ce urmează vom dezvălui o parte dintre problemele semnalate de activul consilier local, cu care ne-am plimbat marţi, 28 ianuarie, pe străzile cartierului, timp de mai bine de o oră, atât cu maşina, cât şi pe jos. „Eu sunt un pensionar din sistemul minier. Timp de 20 de ani am lucrat la Mina Lonea, parcurgând toate etapele

până la nivelul de ing. şef producţie.

Apoi, din anumite motive de reorganizare, am fost promovat de directorul general Daniel Surulescu la CNH, unde am activat ca şef serviciu Control, urmărire producţie până am ieşit la pensie. Din păcate, după ce am ieşit la pensie, ca şi alţi ingineri sau specialişti, n-am mai fost consultaţi cu nimic despre minerit, dar asta e o altă poveste… Acum sunt consilier local din partea PSD, partid de care m-am legat încă de la înfiinţare, intrând în consiliul local ca reprezentant al vocilor multe din Colonia Petroşani, cartier unde locuiesc de mai bine de 30 de ani.

Vom merge împreună pe străzile Coloniei Petroşani să vă arăt la faţa locului care e situaţia, să vedem ce s-a făcut şi ce mai este de făcut, ca să transmitem, într-o transparenţă totală, mesajul spre vârful administraţiei publice locale, dar şi spre cetăţeni”, ne-a spus consilierul Pascu.

Trecerea la nivel de calea ferată

Prima chestiune semnalată de consilier a fost încă de la intrarea în Colonia Petroşani, la trecerea de cale ferată, la nivel, pe drumul care duce spre toate străzile coloniei dar şi spre Gara Petroşani. „Aici ne trebuie o trecere de nivel peste calea ferată, modernă, lucru pe care l-au reuşit, de exemplu, cei din comuna Baru sau cei din Petrila. E drept, la Petrila e vorba doar de o

“Refugiul de meditaţie a fostului inginer minier de la Lonea”

Asfaltarea tuturor străzilor şi reabilitarea tuturor trotuarelor

Apoi, am luat-o cu maşina pe strada Vlad Ţepeş şi am ajuns pe strada Radu Şapcă. Aici Acest coş de pe strada Aleea Plopilor e consilierul a oprit maşina, ne-am printre puţinele care a supravieţuit! dat jos şi ne-a arătat, concret, despre ce este vorba: „Vedeţi, pe strada asta, primii 25 de metri, la intrarea pe ea sunt asfaltaţi, la fel, trotuarele sunt reabilitate. Apoi, haideţi să vă arăt, următorii 80 de metri sunt neasfaltaţi, iar trotuarele nereabilitate, apoi urmează alţi 25 de metri asfaltaţi şi 25 de metri de trotuare reabilitate, Trecerea de cale ferată spre până se termină strada. Cam la Colonie se face acum greoi... fel stau lucrurile şi pe strada Micu Klein, unde o să mergem europene. În acest cartier ar fi de-aici. Vestea bună este că domnul reabilitate toate străzile pe care s-a primar şi cei din primărie lucrează introdus sau se va introduce acum la un proiect care vizează canalizarea, precum şi străzile cum reabilitarea tuturor străzilor şi trotuarelor din colonie, dar şi din oraş, sunt Radu Şapcă sau Micu Klein, care au fost modernizate parţial, deoarece rămase neasfaltate după finalizarea n-au intrat pe proiectul celălalt decât celorlalte proiecte, proiect integrat aceşti 25 de metri de la capetele care va fi finanţat din fonduri străzii, mai mult nefiind acceptat”.

Protecţia clădirii grădiniţei

Strada Dacia am parcurs-o la pas. Pe drum consilierul ne-a arătat mai multe probleme existente pe această stradă, multe comune şi cu alte străzi. De exemplu, zona containerelor de gunoi de pe colţul străzii Dacia cu intersecţia spre strada Aleea Plopilor.

Un adevărat focar de mizerie. La ora la care noi am trecut pe-acolo containerele erau aproape pline, iar pe lângă ele, pe o rază de câţiva metri pătraţi, deşeurile menajere şi mizeriile de tot felul, aruncate pe lângă containere, erau la ele acasă. „Vedeţi, aici a fost gard împrejmuitor, dar a fost furat. Avem indivizi care, din păcate, numai cu asta se ocupă.

Pe de altă parte, unii aruncă deşeurile casnice din… avion, împrăştiind mizeria peste tot. Acest focar de mizerie este, din păcate, chiar lângă grădiniţa copiilor, de aceea trebuie făcut ceva de urgenţă. Probabil trebuie făcut un gard din beton sau ceva care să nu poată fi stricat. Cred că soluţii se găsesc, iar eu am atras atenţia de vreo câteva ori. Să vedem anul acesta ce măsuri se iau. Dacă nu, voi insista din nou”, ne-a spus îngrijorat consilierul. (continuare în pagina 7)

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului joi, 30 ianuarie 2014

(urmare din pagina 6) O altă problemă semnalată de acesta, tot pe strada Dacia, este gardul care împrejmuieşte spatele grădiniţei. Este vorba de un gard de lemn, destul de mic ca înălţime, care nu mai face faţă cerinţelor actuale şi care ar trebui schimbat, mai ales că se găsesc destui golani care să-l sară şi să intre seara în curtea grădiniţei, furând periodic tot ce apucă. Pe de altă parte, legat tot de acest gard, o parte din spatele clădirii nu este protejată de un gard împrejmuitor. Asta face ca derbedeii să spargă seara, în lipsă de altă ocupaţie, pereţii grădiniţei. Într-o poză am surprins acest aspect. Un gard protector, care să acopere şi spatele grădiniţei, la vreo doi metri înălţime, ar proteja clădirea şi ar da şi un aspect îngrijit instituţiei unde învaţă elevi. Oricum, nu e vorba decât

Casa cu steaguri...

de vreo 10-15 metri de gard, nu mai mult.

Reparaţii exterioare la grădiniţă

Trecând pe strada Aleea Plopilor am văzut clădirea grădiniţei şi din laterală şi apoi din faţă. Ştim că s-au făcut mari eforturi pentru îmbunătăţirea clădirii şi a mobilierului, şi a condiţiilor de învăţământ, dar pe exterior ar mai fi de reparat streaşina clădirii, apa de ploaie sau zăpada topită prelingându-se în momentul de faţă pe pereţii clădirii, ceea ce duce la interior la umezeală şi, în timp, la igrasie.

Din 15 coşuri, doar 4 n-au fost distruse

Primăria şi consilierul Pascu s-au zbătut ca pe strada Aleea Plopilor să se monteze cât mai multe coşuri de gunoi, făcându-se astfel un fel de experiment, menit să se constate cât rezistă aceste coşuri de gunoi. Dacă treaba ar fi ieşit bine, s-ar fi continuat cu montarea de noi coşuri de gunoi stradale şi pe stâlpii de pe alte străzi. „Din păcate, chiar dacă primăria a avut bune intenţii, din 15 coşuri de gunoi montate, în câteva luni n-au mai rezistat decât vreo 4. Restul au fost furate sau sparte cu piciorul de anumiţi nătărăi care se îmbată şi apoi sunt puşi pe distrugeri. Este păcat că avem asemenea oameni printre noi.

Totuşi, cred că ar trebui reluat experimentul, iar poliţia locală să fie mai prezentă şi să dea sancţiuni aspre celor care fac aceste stricăciuni. Ei pot fi surprinşi asupra faptului şi apoi

trebuie să plătească pentru faptele lor. Nu suntem în junglă, trebuie să fim mai fermi cu aceşti indivizi”, ne-a spus vădit supărat Pascu.

„Casa cu steaguri”…

Ultimii paşi prin Colonie i-am făcut marţi pe strada Aradului. O stradă cunoscută, destul de lungă şi cu multe case, îmbrăcată şi ea în haine hibernale. Serviciul de deszăpezire a mers cu plugul şi pe această stradă, dar sare şi nisip nu s-a mai aruncat de vreo trei-patru zile, fapt care le dă dimineaţa mari bătăi de cap celor care au maşini. În fotografia făcută de noi se poate sesiza acest aspect.

Imediat după intersecţie am dat şi de o casă cu steaguri, Tricolorul fiind la loc de frunte. „Iată, o casă de români adevăraţi, dar şi de buni gospodari, pentru că, uitaţi, au trotuarul din faţă curăţat şi nu au aşteptat să vină angajaţii primăriei să le cureţe zăpada”, i-am zis noi consilierului, fără să ştim că acea casă e exact casa bătrânească a familiei, unde Viorel Pascu locuieşte de peste 30 de ani! „Asta e casa mea…”, ne-a răspuns încurcat şi cu multă modestie consilierul.

Intrând în curte am dat cu ochii de un spaţiu care semăna ca un altar, unde Sfânta Varvara de pe o icoană se afla pusă la loc de cinste. „Este refugiul meu de meditaţie”, ne-a răspuns cu timiditate consilierul local.

Concluziile consilierului local Pascu

Consilierul local a tras şi ultimele concluzii. Este interesant că Viorel Pascu nu s-a ferit de cuvinte, mai ales când a vorbit de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Fapt care ne face să credem că pentru consilierul local prioritar e cetăţeanul. Mai exact ce se face sau nu se face pentru comunitate de administraţia publică locală, şi mai puţin lupta sau hârjoneala politică.

Semn bun, am zice, şi un demn exemplu de luat şi de către alţi consilieri, din toate localităţile noastre, unii confundând funcţia de consilier cu funcţia politică, ceea ce nu-i tot una. „Cu respect trebuie să remarc că administraţia publică locală, sub mandatul primarului Tiberiu IacobRidzi, s-a aplecat şi a derulat proiecte importante pentru cetăţenii din acest cartier, unde standardele de educaţie la unii concetăţeni mai lasă un pic de dorit. Ceea ce mă face să cred că vor mai trece câteva generaţii până să ajungem şi în colonie la un nivel de reprezentare cât de cât civilizat. De aceea, ar fi de bun augur dacă o parte din timpul arondării în oraş poliţia locală l-ar dedica şi Coloniei Petroşani. Dacă am vorbit de realizările administraţiei condusă de primarul actual, nu înseamnă că lucrurile s-au terminat şi că trebuie să ne culcăm pe o ureche, pentru că mai

sunt multe de făcut…

Aşteptăm cu nerăbdare primii paşi ai proiectului pe fonduri structurale, care vizează străzile, inclusiv cele rămase neasfaltate din colonie, sau trotuarele, cum domnul primar a promis, inclusiv anul acesta, mai ales străzile dinspre zona turnului de apă, care sunt praf. Odată cu introducerea canalizării, a asfaltării drumurilor şi trotuarelor, ar mai rămâne introducerea gazului metan şi în acest cartier. Toate cele trei elemente odată implementate, acest cartier s-ar ridica mult şi, într-adevăr, oamenii ar avea condiţii ca în oraş, practic nu s-ar mai simţi diferenţa. Şi încă ceva… Cred că dacă am crea o asociaţie de proprietari şi în Colonie atunci s-ar putea intra pe anumite programe europene care vizează reabilitări de clădiri, astfel că cei mai mulţi din acest cartier şi-ar putea reabilita şi casele.

Vă daţi seama ce cartier frumos de case am avea?! O să ridic şi această problemă”, a încheiat într-o notă constructivă Viorel Pascu, consilierul PSD Petroşani.

Corneliu BRAN

REPORTAJ

7

Zona containerelor de lângă grădiniţă este absolut execrabilă în momentul de faţă

Gardul grădiniţei arată ca undeva pe câmp la ţară...

Spatele grădiniţei neavând gard protector este distrus de derbedeii care n-au ce lucra

8

ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului joi, 30 ianuarie 2014

Am verificat. Pentru a sprijini dezvoltarea mediului de afaceri în judeţ

Funcţionarii Registrului Comerţului Hunedoara fac tot posibilul Încă de anul trecut, guvernul a lansat o serie de programe prin care sprijină realizarea micilor întreprinderi, susţinând cu bani sau printr-o serie de facilităţi înfiinţarea acestora.

Planul de afaceri SRL-D, START, plan de investiţii comerţ şi servicii, ajutor

de minimis 100.000 de euro, plan de afaceri incubatoare, Femeia Manager, toate aceste programe au subvenţii de la stat şi facilităţi pentru administratorii care au curajul să pornească o afacere pe cont propriu.

Pentru că de cele mai multe ori birocraţia este cea care ne omoară şi face ca procedurile de întemeiere a firmelor să fie anevoioase şi scumpe, una dintre facilităţile oferite este realizarea dosarului de înregistrare a firmei în mod gratuit, incluzând serviciile de consultanţă.

Am verificat personal cum decurge în judeţul nostru procedeul de consultanţă şi înregistrarea firmelor nou înfiinţate, la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara. De la rezervarea de nume

pentru firmă şi până la înregistrarea acesteia, procedurile sunt facilitate de funcţionarii registrului, bineînţeles, în baza unei programări. Sistemul este unul simplu, eficient, pus în practică relativ repede. Am fost plăcut surprinşi de implicarea funcţionarilor şi de interesul acordat acestor proceduri, care vin în mod real în interesul beneficiarului.

Eficienţa acestui sistem şi interesul funcţionarilor se poate traduce şi în cifre. De anul trecut din august, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în calitate de gestionar al uneia dintre cele mai mari şi importante baze de date din România, elaborează şi pune la dispoziţia celor interesaţi situaţii statistice lunare, întocmite pe tematici, astfel că am putut afla ce în-

seamnă acordarea acestor facilităţi la nivelul judeţului Hunedoara. Doar pentru înfiinţarea unui SRL-D (debutant), în ultima lună a anului 2013, în judeţul nostru au fost create în total 189 de noi firme. 187 erau deja în funcţiune, două radiate şi 5 în curs de înfiinţare. Alte 35 de persoane depuseseră cerere pentru rezervarea de denumire.

Lunar, ONRC publică statisticile privind înmatriculări societăţi (în baza H.G. nr. 166/2003) - facilităţi oferite studenţilor; înmatriculări SRL-D; distribuţia pe sexe a asociaţilor/ acţionarilor persoanelor juridice active; distribuţia pe sexe a titularilor/ membrilor PFA/II/IF active; persoane juridice active după vârsta asociaţilor/ acţionarilor; PFA/ II/ IF active după vârsta titularilor/membrilor; distribuţia pe sexe a persoanelor împuternicite ale firmelor active; persoane juridice active după vârsta persoanelor împuternicite.

Alina PIPAN

Idei ale poliţiştilor rutierişti vulcăneni, pentru reducerea numărului de accidente Numărul mare al şoferilor care nu ţin seama de indicatorul rutier care-i obligă la reducerea vitezei atunci când circulă în zona Termocentralei Paroşeni, dar şi cel al accidentelor rutiere petrecute pe acest tronson de şosea în permanenţă umed sau îngheţat, asta depinde de anotimp, de la apa provenită din turnurile de răcire i-au făcut pe poliţiştii de la rutiera vulcăneană să se gândească şi la alte soluţii care să-i tempereze pe vitezomani.

În plus, Prima pe care o are în vedere Mihai Papuc, şeful Formaţiei de Poliţie Rutieră din Vulcan, este acela al montării unor panouri mari care să-i prevină pe şoferii avizaţi sau nu despre pericolele care-i pândesc pe acest tronson al DN 66A. Panourile ar urma să fie montate câte unul sau două, asta rămâne de văzut, atât în sensul de mers spre Lupeni, cât şi cum vii dintr-acolo, în imediata apropiere a cartierului ParoşeniIntervenţii.

www.zvj.ro

este de părere agentul şef principal Mihai Papuc, cred că va fi cu efect şi dacă, undeva în apropierea porţii doi a Termocentralei Paroşeni, sus, pe stânga, cum vii dinspre Vulcan, va fi expusă caroseria avariată a unui autoturism.

Deocamdată, acestea sunt doar planuri ale poliţiştilor de la Rutieră, dar şeful lor este convins că administraţia publică locală vulcăneană, prin primarul Gheorghe Ile, în special, va fi receptivă şi va colabora, pentru materializarea lor.

Gheorghe OLTEANU

DIN JUDEŢ

Ziarul Vãii Jiului joi, 30 ianuarie 2014

Deva

Au fost prinşi de poliţie

Inaugurarea secţiei Contagioase Ieri, la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva, a fost inaugurată noua clădire a secţiei Contagioase, o investiţie finanţată din fonduri guvernamentale şi cu contribuţia Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara.

şi vestiar pentru personal, lifturi pentru persoane şi lifturi pentru mâncare. Cele 14 saloane sunt dotate cu 27 de paturi pentru pacienţii care necesită spitalizare. Clădirea mai dispune şi de un sistem de climatizare generală.

La eveniment au participat, alături de conducerea spitalului, Mircea Ioan Moloţ - preşedintele CJ Hunedoara, Sorin Vasilescu - prefectul judeţului, Mihai Mica - administratorul municipiului Deva şi deputatul Laurenţiu Nistor.

Noua clădire, de strictă necesitate pentru unitatea sanitară deveană, are 14 saloane cu grupuri sanitare proprii, două cabinete de tratament, patru cabinete medicale, patru oficii

Deva

Şi fără permis şi agresiv Un devean, conducând fără permis, a provocat o tamponare, după care tot el a devenit agresiv, ameninţând cu cuţitul victima şi chiar intrând cu forţa în curtea imobilului unde aceasta locuia.

Marţi, în jurul prânzului, o tânără în vârstă de 20 ani, din municipiul Deva,

9

a anunţat poliţia că un bărbat a provocat un scandal pe strada Aurel Vlaicu din municipiul reşedinţă de judeţ. „La faţa locului s-a deplasat de urgenţă o echipă operativă care a stabilit faptul că autoturismul soţului persoanei care a sesizat poliţia, care era parcat pe strada Aurel Vlaicu, a fost tamponat de un alt autoturism, condus de Adrian B., de 42 de ani, din Deva. În urma unor discuţii contradictorii, Adrian B. l-a ameninţat cu un cuţit pe soţul reclamantei, după care l-a lovit cu pumnul în zona pieptului.

Ulterior, suspectul a luat din autoturismul propriu două cuţite şi a pătruns în curtea imobilului în care locuiesc părţile vătămate, ameninţându-le cu acte de violenţă”, a declarat Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Suspectul a fost condus la sediul poliţiei, unde i s-a întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunilor de violare de domiciliu, ameninţare, port ilegal de cuţit, lovire şi conducerea unui autoturism pe drumurile publice având permisul de conducere anulat.

Un spărgător de locuinţe şi doi complici Cei trei au fost identificaţi în urma unei acţiuni ample, care a cuprins şase percheziţii domiciliare efectuate în Deva, Arad, Făget şi Geoagiu.

Marţi, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale Hunedoara, sprijiniţi de colegii lor din judeţele Arad şi Timiş, au desfăşurat o acţiune vizând identificarea prezumtivilor autori ai unor spargeri de locuinţe din judeţul Hunedoara.

Oamenii legii au efectuat şase percheziţii domiciliare la locuinţele unor persoane suspecte, fiind descoperite şi ridicate bunuri (unelte şi scule mecanice) în valoare de aproximativ 200.000 de lei. Parte dintre aceste bunuri erau provenite din furturi din locuinţe comise pe raza localităţilor Veţel, Geoagiu, Rapoltu Mare şi Simeria. „În cauză au fost identificaţi trei suspecţi, Dumitru M., de 44 ani, din localitatea Strâmtura, judeţul Maramureş, recidivist, în sarcina căruia s-a documentat până în prezent săvârşirea a şase spargeri de locuinţe, comise pe timp de noapte, prin efracţie şi escaladare, cu un prejudiciu de 7.400 lei, Gheorghe I., de 58 ani, din municipiul Arad şi Petru L., de 60 ani, din Făget, ultimii doi cercetaţi pentru complicitate la furt calificat, în sarcina acestora reţinându-se faptul că au înlesnit valorificarea bunurilor sustrase de către Dumitru M.”, a declarat Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Faţă de doi dintre suspecţi, Dumitru M. şi Gheorghe I., s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore, aceştia urmând să fie prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva cu propunere de arestare preventivă, în timp ce Petre L. este cercetat în stare de libertate.

Cercetările continuă în vederea documentării întregii activităţi infracţionale, bărbatul din Maramureş fiind suspect şi de comiterea altor spargeri similare de pe raza judeţului Hunedoara şi în judeţele limitrofe.

Brad

Discuţii despre violenţa şcolară Ieri, la Brad, femeile socialdemocrate din judeţul Hunedoara au organizat o întâlnire şi o dezbatere pe teme legate de situaţia copiilor şi protejarea acestora faţă de expresiile violente din spaţiul public. Întâlnirea a avut loc în fosta sală a Consiliului Municipal Brad şi, la ea, au fost invitaţi părinţi, dascăli şi politi-

cieni. Ideea întâlnirii a fost de a diminua presiunea exterioară, din mai multe surse, care generează violenţă şi lipsă de înţelegere în relaţiile dintre copii.

Evenimentul şi-a dorit să marcheze, cu această ocazie, Ziua Mondială pentru Non-Violenţă în Şcoli, care este stabilită în data de 30 ianuarie. La întâlnire au fost invitaţi şi oameni din comunele din zona Bradului, care au avut ocazia să întrebe şi să afle răspunsuri şi de la dascăli şi de la inspectori şcolari, încercând să înţeleagă ce se întâmplă cu copiii lor.

Interesaţi de acest eveniment şi de dezbaterea publică au fost şi primarii din zonă şi parlamentari hunedoreni.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

10 IMOBILIARE

Ziarul Vãii Jiului joi, 30 ianuarie 2014

Buletin Imobiliar Agenþia Macarena GARSONIERE 1. Garsonieră C.Mille, etaj 4, mobilată şi utilată, gresie şi faianţă, bine întreţinută, preţ 35.000 lei.

2. Garsonieră zona centrală, C.Mille, etaj 2/4, bine întreţinută, geamuri termopan, parchet, gresie şi faianţă, uşă metal, balcon închis, preţ 10.500 euro neg.

3. Garsonieră Aeroport, etaj 2/4, bucătărie şi baie mare, geamuri termopan, gresie şi faianţă, uşă metal, gresie şi faianţă, poziţionată pe mijloc, foarte călduroasă, preţ 25.000 lei.

4. Garsonieră zona Hermes-Primărie, etaj 2/4, pe bulevard, renovată, balcon închis termopan, baia şi bucătăria amenajate, parchet, instalaţii şi uşi schimbate, 2 focuri gaz, preţ 53.000 lei neg.

5. Garsonieră Petroşani Nord, G.V.Milea, etaj 3/4, standard, poziţionată pe mijloc, la stradă, gaz, bine întreţinută, preţ 9000 euro.

6. Garsonieră Unirii, etaj 2/4, bine întreţinută, îmbunătăţiri, balcon, convector gaz, zonă liniştită, preţ 9000 euro.

7. Garsonieră confort sporit, zona Hermes-Dragalina, etaj 1/4, mobilată şi utilată, amenajări, bine întreţinută, poziţionată la soare, preţ 55.000 lei neg.

8. Garsonieră mobilată complet, zona Hermes - Dragalina, etaj 2/4, modificări, balcon închis în termopan, parchet laminat, baia amenajată / schimb cu casă plus diferenţa discutabilă, preţ 11.000 euro.

9. Garsonieră Dimitrov, etaj 1/3, suprafaţă mare, gaz, zonă foarte liniştită, boxă, preţ 15.000 euro.

10. Spaţiu comercial, garsonieră Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor Gociu, 33 mp, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 7.000 euro.

11. Garsonieră Unirii, parter, la stradă, poziţionată pe mijloc, standard, necesită renovare, preţ 20.000 lei.

APARTAMENTE 2 CAMERE 1. Ap. 2 cam., zona UPC Petroşani, etaj 4/8, centrală termică, geamuri termopan, suprafaţă mare, poziţionat la stradă, cu privirea spre parc, bine întreţinut, preţ 32.000 euro.

2. Ap. 2 cam., zona centrală, strada Horea, suprafaţă mare, dec., centrală termică, parchet, gresie şi faianţă, bine întreţinut, poziţionat la soare, preţ 17.000 euro.

3. Ap. 2 cam., zona Piaţa Petroşani, standard, etaj 1/10, balcon mare, 2 focuri gaz, bloc liniştit, preţ 75.000 lei neg.

4. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, la stradă, mobilat şi utilat, centrală termică, geamuri termopan, bine întreţinut, preţ 20.000 euro.

5. Ap. 2 cam., Petroşani Nord, mobilat - totul nou, impecabil, zona Bulevardului, modificat complet, multiple îmbunătăţiri şi amenajări interioare, branşat termoficare cu gigacalorimetru şi centrală termică pe gaz, izolat termic, panoramă, preţ 33.000 euro neg.

6. Ap. 2 cam., Independenţei, etaj 1/4, zonă foarte liniştită, poziţionat la soare, standard, balcon închis, geamuri termopan, zugrăvit, preţ 14.000 euro neg.

7. Ap. 2 cam., Dimitrov, zona RAAVJ, etaj 2/3, suprafaţă 56 mp, geamuri termopan, parchet, bloc cărămidă, foarte liniştit, boxă, 2 focuri gaz, bine întreţinut, preţ 85.000 lei neg.

8. Ap. 2 cam., Aeroport-Aviatorilor, la stradă, etaj 3/4, balcon, geamuri termopan, o cameră izolată, preţ 32.000 lei.

9. Ap. 2 cam., decomandat, Independenţei, etaj 3/4, centrală termică, parţial mobilat, baia cu gresie şi faianţă, poziţionat la soare, gaz, bine întreţinut, preţ 64.000 lei.

10. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1, la stradă, mobilat amenajări interioare, curat, bine întreţinut, preţ 21.900 euro.

11. Ap. 2 cam., Petroşani Nord, zona CEC – Bulevard, etaj 1/4, geamuri termopan, 2 balcoane, bucătărie modificată, 2 focuri gaz, foarte călduros, preţ 20.000 euro.

12. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, poziţionat la soare şi pe mijloc, modificări şi amenajări interioare, centrală termică, geamuri şi balcon închis termopan, izolat termic, uşi şi instalaţii schimbate, preţ 34.000 euro neg.

13. Ap. 2 cam., Independenţei, zonă foarte liniştită, etaj 1/4, standard, bine întreţinut, preţ 14.000 euro neg.

14. Ap. 2 cam., Dimitrov, etaj 1/3, branşat termoficare, cartier foarte liniştit, călduros, parchet şi parchet laminat, geamuri termopan, bine întreţinut, preţ 120.000 lei neg. sau schimb cu garsonieră centru sau ap. 2 cam., Aeroport, plus diferenţa.

15. Ap. 2 cam., Aeroport-blocurile noi, etaj 1/4, îmbunătăţiri, centrală termică,geamuri şi balcon închis termopan, poziţionat pe mijloc şi la soare, uşi şi instalaţii schimbate / schimb cu garsonieră, zona centrală - diferenţa discutabilă, preţ 70.000 lei.

16. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, etaj 2/4, bine întreţinut, scară curată, 2 focuri gaz, geamuri termopan, parchet, poziţionat pe mijloc şi la soare, beci, preţ 86.000 lei.

17. Ap. 2 cam., Dimitrov, etaj 1/3, boxă, standard, bine întreţinut, poziţionat la soare şi pe mijloc, preţ 17.000 euro.

APARTAMENTE 3 CAMERE 1. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, zona Bancpost, bloc BCA, modificări interioare şi amenajări, 2 balcoane, geamuri termopan, 2 băi amenajate parchet laminat, bine întreţinut, preţ 28.000 euro neg.

2. Ap. 3 cam., Dimitrov, etaj 1, geamuri termopan, zugrăvit, standard, boxe, balcon mare, bine întreţinut, zonă liniştită, preţ 33.000 euro neg.

3. Ap. 3 cam., Petroşani Nord-G.Milea, etaj 3/4, ame-

www.zvj.ro

najat, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, instalaţii şi uşi schimbate, izolat termic, 2 balcoane, preţ 110.000 lei.

4. Ap. 3 cam., Independenţei, decomandat, etaj 1/4, poziţionat la soare, centrală termică, geamuri termopan, bine întreţinut, preţ 85.000 lei.

5. Ap. 3 cam.,Viitorului la stradă - Piaţa Dacia, zonă foarte liniştită, bloc cărămidă, posibilităţi locuit sau firme, geamuri termopan, parchet laminat, 2 balcoane închise, gresie şi faianţă în baie şi bucătărie, gaz, centrală termică/ schimb cu casă - diferenţa discutabilă, preţ 20.000 euro neg.

6. Ap. 3 cam., zona Parc-Astral Petroşani, etaj 1, standard, 3 balcoane, 2 focuri gaz, geamuri termopan, preţ 40.000 euro neg.

7. Ap. 3 cam., zona Parâng-Oituz, etaj 1/4, centrală termică, poziţionat la soare, zonă foarte liniştită, preţ 80.000 lei neg.

8. Ap. 3 cam., blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, îmbunătăţiri si amenajări interioare, poziţionat la soare, bine întreţinut, instalaţii schimbate (eventual mobilat), preţ 60.000 lei.

9. Ap. 3 cam. + 2 camere amenajate demisol, zonă foarte liniştită Dimitrov, amenajări, geamuri termopan, centrală termică, bine întreţinut, preţ neg.

APARTAMENTE 4 CAMERE 1. Ap. 4 cam. şi garaj, zona postei Petrila, bloc cărămidă, etaj 3, mobilat complet la comandă, totul de calitate, amenajări interioare centrală termică, geamuri termopan, bloc foarte bun, preţ 21.000 euro.

2. Ap. 4 cam., zona Mignon Petroşani, suprafaţă 120 mp, amenajări interioare, parchet în stare impecabilă, geamuri şi balcoane închise termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, branşat termoficare, poziţionat la soare, izolat termic, panoramă, 2 focuri gaz, preţ 49.900 euro neg.

3. Ap. 4 cam., zona Parâng, bloc cărămidă, izolat termic, etaj 3/4, centrală termică, geamuri termopan, uşi schimbate, bine întreţinut, foarte călduros şi liniştit, preţ 135.000 lei neg.

4. Ap. 4 cam., Aeroport blocurile noi, etaj 1/4, izolat termic, suprafaţă mare, centrală termică, parchet laminat, geamuri termopan, bai amenajate, bine întreţinut sau schimb cu ap. 2 cam., plus diferenţa discutabilă, preţ 35.000 euro neg.

TERENURI 1. Teren în Parâng, 1000 mp, zona pârtiilor schi, acte, ieşire indiviziune, preţ 50 euro/mp.

2. Teren intravilan, zona Spital Petroşani, suprafaţă 1000 mp - pretabil construcţii case, acte, ieşire din indiviziune, acces auto, apă, curent, canalizare, preţ 25 euro/ mp neg.

3. Teren intravilan, zona Dincă Vulcan, la stradă, deschidere 7 m, 2500 mp, apă, pretabil construcţii de orice fel, canalizare, curent, acte, ieşire din indiviziune, preţ 23.000 euro.

4. Teren Parâng, zona Rusu, la stradă, 1000 mp, front stradal - 40 m, acte, ieşire indiviziune, pretabil construcţii case, case vacanţă, pensiuni, preţ 30.000 euro.

5. Teren Rusu - zona turistică, aproape de plecarea telescaunului, intravilan, suprafaţă 22.000 mp, acte, utilităţi în apropiere, posibil acces auto, pretabil construcţii, preţ 5 euro/mp neg.

6. Teren Burdeşti -1000 mp, intravilan, pretabil construcţii, apă, canalizare, la stradă, drept, acces auto, preţ 8 euro/mp.

7. Teren Pasul Vâlcan, împădurit, suprafaţă 3000 mp, drept, zona telegondolă, front stradal, acte, ieşire indiviziune, preţ 13 euro/mp neg.

8. Teren intravilan, 1500 mp, zona Spital Petroşani, pretabil construcţii de orice fel (10 nivele) - spaţii comerciale sau spaţii locuit, drept, acces auto, utilităţi (apă, gaz, curent), preţ neg.

9. Complex case cu teren intravilan, zona Straja Lupeni, acces - deschidere la drumul spre staţiune, 4000 mp teren, utilităţi, posibilităţi renovare + 5000 mp teren în zona telegondolei, preţ neg.

10. Teren la şosea, zona Gambrinus, intravilan, suprafaţă 4500 mp drept + 8500 mp pădure - pretabil construcţii de orice fel, posibilităţi multiple, preţ neg.

11. Teren pt. construcţii case, case de vacanţă, intravilan, 3300 mp, zona Haţeg, sat Onciuc - drept, front stradal12 m, acces auto la şosea, ieşire la lac, proiect, curent, acte, ieşire din indiviziune, preţ 12.000 euro neg.

12. Teren Vulcan - Valea Ungurului, 13.000 mp (eventual parcelat), acces auto, posibilităţi multiple case, case vacanţe, construcţii hale, zonă pitorească şi liniştită, apă, curent, preţ 7 euro/mp neg.

13. Teren Livadia-intravilan-950 mp, cu casă veche (casă şi anexele necesită renovare completă), apă, curent, acces auto, strada betonată, preţ 10.000 euro.

14. Teren zona cabanei Rusu, intravilan, 600 mp, acces auto, utilităţi, preţ 12.000 euro.

CASE DE VACANÞÃ 1. Cabană zona turistică Rusu, acces auto, 2 surse apă, panoramă deosebită, mobilată şi utilată complet, P+M, garaj şi beci cu cramă, cameră centrală, la parter cu living, bucătărie, baie, scară interioară - la mansardă - 3 dormitoare, baie, balcon mare, curte amenajată, terasă exterioară cu foişor şi cuptor, geamuri termopan cu lemn mahon, băi amenajate, parchet laminat, 750 mp teren, acte, ieşire indiviziune, preţ 150.000 euro.

2. Casă vacanţă Parâng (aproape de pârtia de schi), la

parter-living, bucătărie, baie - scară interioară, la etaj - 2 camere, baie, 2 balcoane, beci, anexă, mobilată şi utilată complet, pe teren concesionat - 214 mp, preţ 65.000 euro neg.

3. Pensiune nefinisată în Parâng, P+E+M, suprafaţă construcţie - 93 mp la sol, la subsol - 2 garaje mari, la parter - living, bucătărie, baie, la etaj - 3 camere cu baie proprie; mansardă - 3 camere cu baie proprie, curent, apă, fosă septică, aproape de telescaun, 120 mp teren concesionat, preţ 75.000 euro neg.

4. Casă - casă vacanţă, zona Maleia-Rusu, cu 450 mp teren, P+E+M, la parter cu 2 garaje, beci, cameră centrală pe combustibil solid, la etaj living cu scară interioară, bucătărie, hol grup sanitar, la mansardă 2 camere, terasă mare, cu fundaţie beton, pereţi bolţari şi lemn, zonă deosebită, pitorească, apă curgătoare, pomi fructiferi, panoramă, preţ 55.000 euro neg.

5. Casă - casă vacanţă, 2 camere, bucătărie, baie, hol, pretabil locuit sau case vacanţă pe Valea Streiului - zonă pitorească - Baru Mare, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, gaz metan, sobă teracotă, 200 mp curte + 2000 mp grădină, teren drept, utilităţi, acces auto, preţ 33.000 euro neg.

6. Casă - casă vacanţă în zona comunei Pui, P+M, la parter living, bucătărie, camera, baie, cu scară interioară, la mansardă - 2 dormitoare, pereţi izolaţi, geamuri duble, baia amenajată, gresie şi faianţă, parchet, fântână în curte, acces auto, pomi fructiferi, 1000 mp teren, preţ 32.000 euro.

7. Complex case cu teren intravilan, zona Straja Lupeni, acces - deschidere la drumul spre staţiune, 4000 mp teren, utilităţi, posibilităţi renovare + 5000 mp teren în zona telegondolei, preţ neg.

8. Cabană zona Rusu, mobilată şi utilată, 450 mp teren, acces auto, demisol - 70 mp - nefinisat (pretabil cramăbucătărie vară), la etaj - living, bucătărie, baie amenajată, mansardă cu 2 dormitoare + 1 nefinisat, centrală termică, geamuri termopan, preţ 55.000 euro neg.

9. Teren Câmpu lui Neag-Valea de Brazi, 6000 mp, intravilan, drept, acces auto, front stradal 200 m, apă, curent + căsuţă veche lemn, zonă pitorească, panoramă, ideal construcţii case, case vacanţă, preţ 25.000 euro neg.

10. Casă vacanţă pt. familie, mobilată şi utilată, Parâng, zona Căsuţei din poveşti, P+1, la parter living, bucătărie, cameră, baie, scară interioară, etaj - cameră mare-30 mp, teren concesionat 190 mp - posibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45.000 euro neg.

11. Casă vacanţă, zona Câmpu lui Neag-Cheile Buţii, la drum, suprafaţă 120 mp, P+M, zidărie + lemn, 6 camere, 2 băi, bucătărie, debara, curte amenajată, grătar, 600 mp teren, preţ 160.000 lei.

SPAÞII COMERCIALE 1. Ap. 2 cam., strada Horea, pretabil locuit sau sedii firme, 2 intrări, geamuri termopan, parchet laminat, uşi şi instalaţii schimbate, gaz, bloc cărămidă, parcare, preţ 95.000 lei neg.

2. Hală în zona industrială Livezeni, la DN, suprafaţă construită-690 mp, curte- 1800 mp, acces auto - intrare tir, rampă, curent trifazic, gaz metan, preţ 130.000 euro neg.

3. Garsonieră Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor Gociu, 33 mp, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 7.000 euro.

2. Spaţiu comercial la parter bloc (ap. cu 3 cam.), strada Horea, parcare, la şosea, vad comercial, pretabil activităţi birouri, sedii firme, cabinete, suprafaţă 68 mp, preţ 200 euro/lună + garanţie (eventual 2 cam. - 120 euro/ lună).

3. Spaţiu comercial amenajat, zona Piaţa Petroşani, 70 mp, la stradă, vad comercial, pretabil orice fel activitate, vitrină, amenajări, grup sanitar, spaţiu depozitare, preţ 75.000 euro neg.

4. Spaţiu comercial zona centrală Petrila, amenajat la parter de bloc, 2 ieşiri exterioare, pretabil orice fel de activitate - posibil 2 spaţii - amenajat, geamuri şi uşi termopan, gresiat, grup sanitar, preţ 37.000 euro sau chirie 450 euro/lună.

5. Spaţiu comercial şi spaţiu locuit, amenajat, P+M, zona centrală Petroşani,1000 mp teren, centrală termică, combustibil solid, gaz în apropiere, pretabil sedii firme, spaţii comerciale de orice fel, vad comercial, la stradă, parcare, preţ neg.

8. Spaţiu comercial amenajat, zona centrală Petroşani, suprafaţă 180 mp, la stradă, pretabil magazine, sedii firme, vitrină, geamuri termopan, preţ 50.000 euro neg.

9. Casă - spaţiu comercial, Petroşani, suprafaţă 200 mp, la stradă, acces auto, curte 200 mp, 2 grupuri sanitare, birou, 7 compartimente, centrală termică combustibil solid, geamuri şi uşi termopan, pretabil activităţi diverse, preţ 37.000 euro sau chirie 300 euro/lună.

10. Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centrală M.Viteazu, suprafaţă de 80 mp, vitrină 10 m, scări exterioare şi interioare, gaz, CT, pardoseală granit, pretabil activităţi diverse, preţ 50.000 euro neg.

CASE 1. Casă zona Dimitrov, cu 520 mp teren, casă 1 cameră, bucătărie şi baie, proiect pentru gaz, acces auto, zonă foarte liniştită, preţ 62.000 euro.

2. Casă zona centrală Petroşani, la parter - 3 camere, baie, bucătărie, hol, cămară, scară interioară, la mansardă - cameră mare, baie, bucătărie vară, 330 mp teren, pomi fructiferi, acces auto, centrală termică pe gaz, preţ 50.000 euro neg.

3. Casă zonă liniştită colonie, mobilată şi utilată - totul nou, 2 camere, bucătărie, baie, hol, centrală termică, mansarda necompartimentată, anexe, terasa amenajată, amenajări interioare, parchet laminat, baia amenajată, izo-

laţie termică exterioară, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate.

4. Casă P+M, zonă centrală şi liniştită Petroşani, mobilată, la parter - bucătărie, baie, dormitor, living, cămară şi hol; la mansardă - baie, dresing, 2 dormitoare, living, 2 balcoane, amenajări şi îmbunătăţiri, 520 mp teren, curte amenajată + o construcţie separată, mobilată complet, cu dormitor, bucătărie, baie, living, preţ neg.

5. Vilă zona Maleia, mobilată şi utilată, construcţie nouă, din cărămidă, suprafaţă construită 350 mp, 120 mp amprenta sol, parter - living, hol, bucătărie, baie, etaj - 3 dormitoare, baie, mansarda nefinisată, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, izolată termic, acces auto, centrală termică combustibil solid, fosă septică, curent 380 V, 2 beciuri, cramă, anexe, preţ 125.000 euro neg.

6. Casă - casă vacanţă în zona comunei Pui, P+M, la parter living, bucătărie, camera, baie, cu scară interioară, la mansardă - 2 dormitoare, pereţi izolaţi, geamuri duble, baia amenajată, gresie şi faianţă, parchet, fântâna în curte, acces auto, pomi fructiferi, 1000 mp teren, preţ 32.000 euro.

7. Casă Dimitrov, 2 camere, living, bucătărie, baie mare, scări interioare, la mansardă 1 cameră, amenajări interioare, centrală termică, şemineu, geamuri termopan, gresie şi faianţă, parchet laminat, uşi şi instalaţii schimbate, curte 200 mp, zonă foarte liniştită, preţ 75.000 euro neg.

8. Casă zonă liniştită Petroşani, 2 camere, bucătărie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mp curte, canalizare, renovată, amenajări interioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată sau schimb cu apartament + diferenţa, preţ 160.000 lei neg.

9. Casă zonă centrală şi liniştită Petroşani, reconstruită în 2004, suprafaţă desfas. 250 mp, aerisită, 4 dormitoare, 2 dresinguri, 3 băi, 2 livinguri, bucătărie, hol, finisaje interioare de calitate, încălzire centrală, şemineu, jacuzzi, încălzire pardoseală, scară interioară nuc, 450 mp teren, curte amenajată cu gazon, arbuşti şi insule cu flori, mobilier, preţ 145.000 euro neg.

10. Casă - casă vacanţă, 2 camere, bucătărie, baie, hol, pretabil locuit sau case vacanţă pe Valea Streiului - zona pitorească - Baru Mare, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, gaz metan, sobă teracotă, 200 mp curte + 2000 mp grădină, teren drept, utilităţi, acces auto, preţ 33.000 euro neg.

11. Casă zona Haţeg - Valea Dîljii, 2 corpuri: - o casă cu 3 camere, baie, hol 20 mp, mobilată complet, cu amenajări şi îmbunătăţiri + 1 casă cu bucătărie, 2 camere, baie serviciu, hol, terasă amenajată, îmbunătăţiri, 2 beciuri, anexe, 2500 mp teren, curte şi grădină, pomi fructiferi, acces auto, fântână cu hidrofor şi apă reţea, preţ 40.000 euro neg.

12. Complex case cu teren intravilan, zona Straja Lupeni, acces - deschidere la drumul spre staţiune, 4000 mp teren, utilităţi, posibilităţi renovare + 5000 mp teren în zona telegondolei, preţ neg.

13. Casă Petroşani Nord, P+E, la parter - living, bucătărie, 2 camere, 2 băi, scară interioară, la etaj - 2 camere, baie, debara, 2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajată, centrală termică, garaj, sală sport, anexe, acces auto, preţ 75.000 euro neg.

14. Casă la roşu, zonă centrală şi liniştită Petroşani, la parter - hol, living, anexă centrală, bucătărie, baie, la etaj 3 camere, hol, baie, instalaţii noi, acoperiş nou, izolată exterior, 180 mp curte, canalizare, acces auto, preţ 40.000 euro neg.

CHIRII 1. Garsonieră Dimitrov, etaj 1/3, balcon, zonă foarte liniştită, mobilată cu strictul necesar, parchet laminat, geamuri termopan,soba teracota, boxă, preţ 100 euro/lună + garanţie.

2. Garsonieră zona Piaţa Petroşani, etaj 3/4, mobilată şi utilată, mobilier nou, baia amenajată, centrală termică, geamuri termopan, curată, bine întreţinută, pentru perioadă lungă, preţ 150 euro/lună + 2 garanţii.

3. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, zona Bulevardului, mobilat şi utilat, centrală termică, geamuri termopan, panoramă, curat, bine întreţinut, preţ 170 euro/lună + garanţie.

4. Ap. 2 cam., zona Hermes-Mignon, mobilat şi utilat, centrală termică, geamuri termopan, curat, preţ 150 euro/lună + garanţie.

5. Ap. 3 cam., etaj 1/4, Bulevard-Petroşani Nord, mobilat şi utilat, totul de calitate, modificări interioare, centrală termică, geamuri termopan, preţ 250 euro/lună + garanţie.

6. Ap. 3 cam., strada Horea, parcare, la şosea, vad comercial, pretabil locuit sau/şi activităţi birouri, sedii firme, cabinete, suprafaţă 68 mp, preţ 200 euro/lună + garanţie (eventual 2 camere - 120 euro/lună).

7. Garsonieră poziţionată ultracentral, etaj 3/4, pretabil sedii firme, cabinete sau locuit, amenajări şi îmbunătăţiri, mobilată, geamuri termopan, la stradă, preţ 250 euro/lună neg. + garanţie.

8. Ap. 3 cam., Piaţa Petroşani, posibil locuit sau sedii firme, geamuri termopan, parchet laminat, gresie şi faianţă, bai-una amenajată, preţ 200 euro/lună + garanţie..

Pentru relaþii sau alte oferte vã puteþi adresa zilnic la sediul firmei, str. Horea, 2/23 sau la telefoanele: 0254.545.393, 0727.832308.

www.agentia-imobiliara-petrosani.ro e-mail: agentia_macarena@yahoo.com

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului joi, 30 ianuarie 2014

ANGAJĂRI

ANUNŢ DE VÂNZARE

SC DRUPO SRL CĂLAN angajează personal cu următoarele calificări: - fierari-betonişti; - asfaltatori; - pavatori; - muncitori construcţii drumuri şi poduri; - şofer autobetonieră cu atestat transport marfă; - şofer microbuz pentru transport persoane cu atestat transport persoane dar şi marfă din zona Lonea-Petrila; - mecanici utilaje terasiere.

CV-urile se vor depunde la punctul de lucru din Petroşani, str. Fabricii, nr. 1, Livezeni (CONPET) până la data de 25.02.2014.

COMCAS LJ 2000 SPRL cu sediul în Satu Mare, str. Ioan Slavici, nr.13, jud. Satu Mare, înregistrată la UNPIR sub nr. RSP-0111, CIF RO 20570987, numită lichidator judiciar al SC VULTURUL NEGRU CERTEZE SRL cu sediul în localitatea Certeze, str. Mare, nr.130, judeţ Satu Mare, nr. înregistrare O.R.C. J30/509/1993, CUI 3895172 prin sentinţa comercială nr. 401/F/ 01.03.2011 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr. 4755/83/2009.

Anunţă organizarea de licitaţii publice la sediul său, în fiecare zi de miercuri începând cu data de 05.02.2014 la ora 14:00, pentru vânzarea bunurilor proprietatea SC VULTURUL NEGRU CERTEZE SRL. Se oferă la vânzare următorul bun imobil: - apartament cu două camere situat în loc. Vulcan, jud. Hunedoara, Aleea Muncii, bloc 4A, parter, sc. 2, ap. 3 în suprafaţă de 28,89 mp, înscris în CF 1298 Coroieşti Vulcan cu nr. top 341/2/18/I/P/3, la preţul de 4.000 EURO. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar sau la nr. 0261.711516.

Lichidator judiciar COMCAS LJ 2000 SPRL Adm. coordonator c.jr. Ghere Ioan

Societate comercială din Petrila angajează deservent utilaje (excavator şi buldoexcavator) şi mecanic pentru utilaje/ autocamioane.

Posturile necesită o experienţă de minim 3 ani în domeniu.

Relaţii la telefon: 0728.870066/0728.870065 Angajăm familie (soţ şi soţie) pentru îngrijirea bovinelor, în zona Sibiului. Salariu 800 lei, cazare şi mâncare asigurată.

Relaţii la numărul de telefon 0744.764967.

SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă şi tâmplar mobilier PAL. Relaţii la telefon 0751.199100.

HOROSCOP

IMOBILIARE Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă, situate în Petroşani, vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 Euro.

Informaţii la telefon: 0721.225359 sau 0768.406987.

Vând casă situată în Tg-Jiu, str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare.

Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă. Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze. Zonă foarte liniştită.

Preţ neg.

Telefon pentru alte informaţii: 0727.874449.

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro.

Telefon 0725.065800

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Eşti implicat într-o acţiune dificilă, ce necesită un consum imens de energie şi concentrare, dar deşi sursa de efort eşti tu, capul acestei acţiuni trebuie să fie altcineva.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Dacă pleci la drum, va fi o călătorie fructuoasă, în care ai ocazia de a întâlni exact oamenii de care ai nevoie într-un proiect important.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Altădată te simţeai foarte bine în mediul în care te afli azi, dar acum parcă s-a întors totul pe dos. În loc de prietenie, amabilitate şi bună înţelegere, totul pare blocat într-un punct mort de unde nimic nu se mai mişcă.

Rac (22 Iun - 22 Iul) La toate gesturile tale de generozitate şi de prietenie ţi se răspunde sub aşteptări, încât nici nu ar mai merita să fii atât de darnic.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Eşti persoana care se remarcă cel mai uşor azi prin calităţile sale.

E şansa ta în joc, foloseşte-te imediat de ea, pentru că nu te aşteaptă.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Apare o perspectivă nouă care pe altul l-ar entuziasma, dar nu şi pe tine. Rămâi foarte precaut în faţa noului, pentru că nu eşti sigur că duce într-o direcţie atât de bună pe cât pare.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Cineva te stimulează să te implici într-o activitate nouă, care merită atenţie, numai că interesul tău s-ar putea să se stingă repede, descoperind că roadele nu sunt chiar atât de interesante.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Ai sperat mult de la un eveniment spre care ţi-ai canalizat toată energia şi, când colo, rezultatele sunt mult sub aşteptări.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Primeşti o veste care anunţă un eveniment viitor căruia îi acorzi o semnificaţie cu totul specială. Emoţia creşte cu fiecare oră care te apropie mai mult de acel moment şi se vede că stai ca pe ghimpi.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Întâlneşti exact persoana de care aveai nevoie pentru a-ţi oferi o viziune imparţială din afară asupra problemei care te preocupă.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Nu te aştepta ca toată lumea să fie de acord cu modul în care judeci tu unele situaţii, mai ales dacă au mai multe direcţii de interpretare. Tu ai o anumită viziune asupra evenimentelor.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Eşti cam nervos şi nu se prea poate discuta cu tine. Calmează-te, altfel plantezi peste tot doar sămânţă de scandal.

www.zvj.ro

CMYK

12

Ziarul Vãii Jiului

CULTURĂ

joi, 30 ianuarie 2014

De marţi, la Castelul Ianza,

Petroşaniul are galeria de artă pe care o merită

În 2013 Fundaţia Ianza-Art Inter-Cultural, coordonată de artistul plastic născut la Lupeni, pe 5 ianuarie 1958, Cristian Sergiu Ianza, a organizat două tabere de arte vizuale Ianza-Art, prima la Petroşani şi a doua la Marktrodach în Germania.

Iată, timpul s-a scurs, şi la exact un an de la prima expoziţie românogermană de arte vizuale, Fundaţia Ianza-Art Inter-Cultural „recidivează”, o nouă expoziţie de arte vizuale fiind organizată la castelul Ianza de pe strada Timişoarei la nr.

1, „ca rezultat al taberelor internaţionale de arte vizuale de la Petroşani şi Marktrodach”.

Lume bună

Vernisajul expoziţiei a avut loc marţi, 28 ianuarie 2014, începând cu orele 17:00. Expozanţii sunt cam tot aceiaşi

care au expus şi anul trecut, cu mici excepţii: Cristian Sergiu Ianza (Petroşani), Robert Humel (Petroşani), Petru Birău (Petrila), Daniela Alina Deaconu (Rm. Vâlcea), Vlad Perianu (Bucureşti), Cătălin Dragomir (Deva), Horvath Gyongyver (Cluj-Napoca), Ana Maria Iancu (Deva), Iorgos Iliopoulus (Grecia), Keshav Malla (Nepal), Clemens Beungkun Sou (Coreea de Sud), Ochsenfeld Elisabeth (Germania) şi Sergiu Pop (Republica Moldova). Trebuie menţionat că lucrările celor 13 artişti plastici au ajuns la Petroşani, după ce au fost expuse în mai multe oraşe din Europa.

Printre invitaţi s-au regăsit mulţi pasionaţi de artă şi artişti plastici, dar şi oameni care sprijină astfel de evenimente. Printre ei i-am zărit pe directorul Casei de Cultură a Studenţilor din Petroşani - Lavinia Hulea, prof.

Mihai Barbu, caricaturistul Ion Barbu, artistul plastic Petrică Birău, etnologul Dumitru Gălăţan-Jieţ, scriitorul Gheorghe Davidescu, comisarul şef al Poliţiei oraşului Petrila, Ovidiu Zaharie, petrileanul Dumitru Răscolean şi alţii. Din cadrul administraţiei publice locale au fost prezenţi viceprimarul Dorina Niţă şi consilierul local Petru Drăgoescu. „(…) Am încercat să fac ceva pentru cultură. Cu eforturi mari, spre norocul meu, am reuşit să recuperez o proprietate mai mare a familiei, o pădure, pe care am vândut-o şi apoi am împărţit banii din bun-simţ, poate din slăbiciune, cu rudele mele, care n-au făcut nimic timp de 20 de ani (dar au

www.zvj.ro

venit şi şi-au luat ceea ce, de fapt, eu le-am dat). Cu banii care au rămas mi-am zis ce aş putea să fac… Am vârsta pe care o am, 56 de ani, copii nu am… Aş fi putut să merg să fac plajă în Caraibe, sau să mă distrez, să-mi trăiesc jumătatea de viaţă – sau o treime cât a mai rămas – relaxândumă şi plimbându-mă. Dar am zis, totuşi, că şi ai mei au făcut ceva, iar eu sunt în acest oraş şi aş vrea să fac şi eu ceva chiar în fundamentul a ceea ce au început strămoşii mei (…). Aşa am încercat să fac ceva… Am organizat această fundaţie. Acum un an am făcut expoziţia cu artişti germani şi artişti români din Valea Jiului, expoziţie itinerantă, pe care am purtat-o la Hunedoara, la Galeria de Artă a municipiului Hunedoara, am dus-o apoi la Galeria Orizont din Bucureşti, apoi la Muzeul Naţional din Curtea de Argeş şi am încheiat în Germania, unde, de fapt, a fost şi cealaltă jumătate a artiştilor (…). Ideea a fost nu doar să fac expoziţii, dar am vrut să arăt că şi în Petroşani se poate întâmpla ceva de nivel peste mediu artistic. Nu uitaţi că în Valea Jiului a existat a doua celulă a Uniunii Artiştilor Plastici din România. Ştim şi de ce acest lucru, era mineritul în floare, se câştiga bine şi existau condiţii prielnice pentru artişti (…). Sper ca toată comunitatea şi cei care au potenţă, inclusiv administraţia, să ne sprijine proiectele, astfel ca de câştigat să câştige toată Valea Jiului, Petroşaniul şi celelalte localităţi, pentru că ceea ce face fun-

daţia noastră o face pentru artă, pentru ridicarea ştachetei şi în zona noastră”, a spus Cristian Sergiu Ianza.

După speach-uri, toată lumea a trecut la vizionarea exponatelor şi apoi la discuţiile şi comentariile de rigoare, fără de care niciun vernisaj n-are culoare.

Folkiştii Florentin Budea şi Andi Zaharie au creat o plăcută ambianţă.

Un spaţiu potrivit expoziţiilor

Câteva vorbe şi despre podul castelului de pe strada Timişoarei, acolo unde a avut loc vernisajul. Superb aranjament şi frumoasă îmbinare de culori şi materiale, stilul german ieşind repede în evidenţă!

Cine n-a fost în clădire şi iubeşte frumosul trebuie să meargă, îmbinarea de cărămidă portocalie cu lemnul de culori maronii pale de pe pereţi armonizându-se perfect. Şi nu e doar atât… Mai sare-n ochi imediat biblioteca simplă, dar modernă, de pe lateralele încăperii, şi operele de artă şi tablourile aranjate cu mult dichis, profesionist, care ies în evidenţă de oriunde te-ai uita.

Ce mai, camera din podul castelului, deloc micuţă, arată extraordinar. Putem spune că în sfârşit la Petroşani avem o galerie de artă peste medie, o galerie de artă care echivalează – şi nu exagerăm, că am

mai umblat şi noi prin lume - cu galerii de artă din localităţi din vestul Europei. Doar pentru aceasta, domnul Ianza trebuie felicitat…

Corneliu BRAN

Primarul Gheorghe Ile despre inaugurarea Cinematografului „Luceafărul” din Vulcan:

„Când o să fie gata, îi dăm drumul!”

Acum, la aproape o lună şi ceva după ce lucrările de renovare a sălii cinematografului din Vulcan au fost încheiate, primarul Gheorghe Ile se fereşte să mai dea o dată exactă la care acesta va fi inaugural.

N-o face,

fiindcă a observat că, de fiecare dată când şi-a propus una, brusc au intervenit probleme care i-au dat planul peste cap. Nu s-a putut face asta nici la 1 Decembrie şi nici acum, în ianuarie, de Ziua Unirii Principatelor Române.

Aşa că a fost foarte precaut îmi a-mi răspunde când l-am întrebat din nou despre asta.

Răspunsul său a fost cel din titlu.

Dintre avizele

necesare, despre care primarul pomenea în discuţia anterioară, a mai rămas de rezolvat doar cel pe care trebuie să-l dea pompierii. E adevărat, pompierii au venit, s-au uitat, dar ochii lor de profesionişti au băgat de seamă că le mai lipseşte ceva clădirii şi sălii de spectacole. Prima constatare a fost acea că sistemul de para-

trăsnet actual nu corespunde. De fapt, celui de acum este impropriu să-i spui sistem, din moment ce este doar unul. Cel vechi. Sistem înseamnă, iar asta se va vedea după ce specialiştii vor termina lucrarea, câte unul amplasat în fiecare dintre cele patru colţuri ale acoperişului. Dotate, toate, cu prize de pământare corespunzătoare.

În sală

comisia de la ISU a avut de obiectat în privinţa lipsei iluminatului de panică. Acel iluminat autonom, asigurat timp de două ore de către o baterie de acumulatoare, care se pune automat în funcţiune dacă, din cauze neprevăzute, se ia curentul şi spectatorii rămân pe întuneric. Ei bine, s-a dispus şi remedierea acestei situaţii, aşa că, în circa o lună, problemele acestea vor fi rezolvate. „Undeva la începutul lui martie zic eu că vom avea şi avizul final al celor de la Cinefilm Bucureşti, este de părere Gheorghe Ile, dar nu mai vreau să spun că-l vom inaugura la 8 Martie sau mai nu ştiu la ce dată. O las aşa: Când o să fie gata, îi dăm drumul!“.

Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul VI Nr. 146 30 ianuarie 2014 4 pagini

ISSN 2068 - 3650

Alţii despre noi

Marian Boboc: Jalea (erotică a) viului Anul trecut, distinsul critic Gheorghe Mocuţa a publicat la Editura „Tracus Arte” incitantul (şi muncitul) volum „Printre nouăzecişti. Profil de etapă”.

Printre nouăzeciştii cărora le-a dedicat câte un profil critic, Gheorghe Mocuţa a reţinut şi un poet din Valea Jiului: Marian Boboc. Reproducem pentru cititorii ZVJ cele scrise despre poetul petroşenean, capitol intitulat „Marian Boboc: Jalea (erotică a) viului”. (ZVJ) Suspendat între două realităţi Marian Boboc este un tânăr delicat, cu rezistenţă de miner. În Valea Jiului aceste calităţi sunt necesare pentru un scriitor, mai ales pentru un jurnalist implicat în viaţa trepidantă a acestei Văi a Plângerii. Şi în ceea ce scrie are apucături miniere, adică nu se supune vreunui canon, ci e un anarhic. Cu primele două volume de versuri, De-a iubirea (1994) şi Prima putere în pat (1996), Marian Boboc a intrat în tagma poeţilor bănuiţi că, pe urmele unor redutabili optzecişti, au erotizat excesiv universul liricii nouăzeciste. Simplă coincidenţă, pentru că Boboc e un ins original şi nu cade atât de uşor în capcana locurilor comune. Vitalitatea minieră, verbul frust, predispoziţia pentru revoltă îl recomandă drept un creator interesat de ieşirea din tipare. Am putea să adăugăm şi o anumită slăbiciune pentru poezia lui Dan Giosu. Suspendat între două realităţi („a poemului şi cea pur şi simplu”), poetul o alege pe cea palpabilă, care îl aruncă în postura de păgubos, de supărat pe lume şi de nonconformist eroic.

Principalele teme care răzbat în poezia sa sunt erosul, boema şi viaţa în Vale (viaţa şi mizeria subteranei), în varianta hard. Volumul Timpuri grele femei uşoare, 2002, ilustrează din plin acest program, cu imagini şi scene şocante, de o expresivitate provocatoare. Volumul este o adevărată performanţă, după alte două volume cu tematică erotică, văzută dintr-un unghi foarte diferit de colegii săi de generaţie.

Iubita lui Marian Boboc suferă o transformare violentă, pe măsura vremurilor grele prin care trece (femeia uşoară), silită să se adapteze condiţiei din Vale. Carmen la ce foloseşte femeia este portretul femeii triste şi singuratice, surprinse în imagini contrastante: „stai tolănită transpiraţia ţi se scurge/ printre sânii plictisiţi un firicel de sânge/ izvorăşte din buza-ţi cărnoasă/ poemele zac în dezordine pe masă/ / priveşti prin geamurile murdare/ gunoierii containerele pline de vată/ soarele abia de se mai vede în zare/ ca în turner albumul tău preferat de artă/ / pe funinginea geamurilor scrii declaraţii/ amoroase/ scrii jurnal transcrii decepţii/ la lumina putredă reflectată de oase/ răsfoieşti o carte de contracepţii”.

Stăpânul şi robul femeii În ciuda lascivităţii, ea nu e un obiect al dorinţei, şi nu oferă un spectacol al senzualităţii ca la Emil Brumaru: e o femeie primitivă, barbară,

asemănătoare femeii bacoviene care cântă târziu în cafeneaua goală pentru o ceată boemă de visători.

Fie că se numeşte Mărie, Erji, Carmen sau Admira, femeia uşoară e prietena beţivilor, iar pântecul ei e ca un „oraş părăsit/ mângâiat de amor/ ca nisipul de val”; ea e femeia-saltea, „femeia pricepută-n fiţe” care uneori îl refuză pe poet, femeia lascivă destinată plăcerilor, dar şi durerii. Dincolo de portretul fizic, poetul schiţează cu pricepere nuditatea metafizică, dincolo de care pândeşte moartea: „trupul ei miroase a înger şi ploaie/ ţoalele se scurg în epidermă/ epiderma se scurge în oase/ oasele se topesc în sânge/ sângele e liniştit tăcerea eternă/ se-ascunde-n alcoovuri porcoase/ inscripţii de trunchi de copac/ printre gratii/ vezi moartea cu baticul pe cap/ lustruind crucile”.

Observator lucid al vieţii de noapte şi al subteranei populate cu proscrişi şi rataţi, poetul confecţionează un discurs fragil, fragmentat, cu aspectul unui cântec sughiţat de beţiv sau sub forma unor „manele vesele şi triste”, ale unor „triste” de la Lupeni ce conţin aluviunile şi reziduurile unei fiinţe decăzute.

Paralel cu ritualul erotic al seducţiei şi al împreunării, în centrul căruia stau femeia uşoară şi poetul boem, are loc o contagiere erotică dinspre cuplu spre semeni şi lume. Dragostea instinctuală şi partida de sex erotizează elementele: „pământul se lasă mângâiat de apă”; „cartierul se întoarce pe partea cealaltă”, culminând cu excitarea gradată a oraşului: „oraşul strănută/ oraşul se excită/ oraşului i se scoală/ oraşului i se rupe/ oraşului i se culcă”. În ritmul acestui discurs gâfâit, actul sexual e un preambul al morţii; cu cât e mai disperată, cu atât fiinţa se agaţă mai mult de viaţă: „ţi-am mângâiat pulpele/ o degetele mele tremură/ încă// carnea ei a putrezit/ carnea ta e mâncată de viermi// nuferii îi poartă departe cocorii// cu obrajii mâncaţi de vărsat/ se plimbă agale moartea/ şi râde”.

Se profilează o interesantă fiziologie a amorului în care fiecare atingere, fiecare mângâiere, fiecare gest, provoacă reacţii în conştiinţa poetului, modificându-i în mod paradoxal percepţia şi orizontul de aşteptare. Încercarea poetului de a se metamorfoza într-o reptilă are la bază tot o pornire instinctuală legată de dorinţa de a scăpa „de toate organele omeneşti”. Finalul primului ciclu pe care lam analizat până aici, numit boemele de la „café 72”, e o apoteoză a amorului ca replică la cuplul Baudelaire – Jeanne Duval: „te pipăiam bodlăreşte te pipăiam/ tu îmi trăseseşi mănuşa sexului/ peste deşce/ / oh jeanne oh duval nu mă mai strânge/ / atâta de mult/ nu mai am mână nu mai pot să exult/ am glumit/ je ne suis pas baudelaire/ est-ce que je ne suis pas baudelaire”. În poemul negrul ciorapilor descoperim universul pestilenţial în care convieţuiesc, alături de femeia uşoară, şobolanul şi îngerul. Sexul femeii devine o cutie de rezonanţă în care „se aud bărbaţi plângând”, iar „negrul ciorapilor acoperă cerul”.

Imaginea morbidă e completată de puroiul care „invadează subsoluri/ după subsoluri”. Nuditatea dezvăluie o imagine a păcatului, a instinctului satanic; dragostea devine împreunare animalică: „din întunericul împreunării/ sar aşchii de lumină/ putredă/ / sătui şi irişii se odihnesc/ privirea se dilată veştedă/ dar crapă/ / fâşii de sânge negru

dintr-odată/ bucăţi de carne veche/ curg pe apă/ / în contra curentului/ corăbii cu pânze de piele/ urcă/ în galerii de aer sufletul/ se surpă”.

Portretul femeii de stradă nu e un prilej de explorare a universului intim, ci, dimpotrivă, un motiv de explorare a reflexului social al adaptabilităţii sufletului feminin în vremurile tranziţiei.

Un nou continent amoros În Manele vesele şi triste refrenul unui cântec ţigănesc e folosit pentru a ilustra câteva clişee autobiografice realiste, îmbogăţite cu experienţe groteşti şi cu proiecţii simbolice ale propriului destin: „o viaţa mea/ printre rataţi şi ratate/ bolnavi incurabili leproşi vagabonzi/ pierde-vară mucoşi târâturi curve/ târfe femei frumoase pe care/ le ungeam pe sfârcuri cu mir/ cântând/ Doamne milueşte-ne/ viaţa mea o/ roasă de molii găurită ca/ steagul româniei la revoluţie/ în fiecare zi mă trezesc cu/ dorinţa de a penetra sau/ -pur şi simplu-/ de a de a de a/” etc.

Poemul tristele de la lupeni încheie pe un ton compătimitor-ironic volumul lui Marian Boboc, un volum de excepţie care ne propune o nouă mitologie amoroasă sau, cum subliniază poetul Ion Mureşan „o Erotică blând-demonică” în care „poetului i-a izbutit amestecul: biciul şi surâsul sunt expuse în aceeaşi vitrină”: „hai să ne-ntâlnim la 80 de căşi/ să ne iubim în grădiniţele din spatele lor/ ca gavroche şi josefina// mai trăgând o raită de amor/ chiar pe strada oficianţilor/ cu casele-i încăpătoare/ pentru dragostile lupenene/ trăite ori nu// vom face lumină din praful/ străduţelor din ştefan/ vei fi mărie (de agop) ori erji/ voi bea cucută/ tu sirop şi// vom privi prin geamurile aburite/ picturile de la galeriile de artă/ iosif tellmann/ vom simţi istoria cum minte”.

O poezie care ne relevă un poet pe cât de modest pe atât de talentat, al cărui destin literar este atât de legat de Vale şi de viaţa minerilor. Demersul său exprimă toată Jalea Viului de care e capabil un suflet sensibil şi e păcat că în confuzia generală a valorilor şi în actuala conjunctură creată în urma mineriadelor, poeţii din Vale sunt în continuare marginalizaţi. Nudurile provocatoare, ironic-lascive ale graficianului Adrian Cerchez ilustrează ca o mănuşă intenţiile poetului.

Gheorghe MOCUŢA

II

SPECIAL

joi, 30 ianuarie 2014

Daniel ANTOHE

Un peşte destul de mare

Fragment de roman

Nu era destul că se înăsprise alergând dintr-o parte în alta a Văii, chinuindu-şi coloana la volan, amânând termene de pro cese, împrumutând sau luând bani împrumut, şi acum trebuia să intre la închisoare. Cu trei ani înainte, Ocu îi spusese că trebuie să fii căutat şi să primeşti pachete, şi că ţigările şi plicurile de cafea erau acolo ca banii.

Sâmbătă dimineaţa coborâse din maşină lângă buldozerul cu foarfecă de fier şi îi lăsase celui mai bătrân dintre muncitorii halei vechi şapte milioane. În seara dinainte, picioarele sclerozate ale bateriei de cărămizi se îndoiseră până la pământ, şi, la capătul dinspre şosea al ruinelor fantomei de fier forjat şi zgură industrială, hardughia îngenunchease ca un elefant colosal care îşi aşteaptă vizitiul. După ce rămăsese câteva minute, în timp ce utilajul tăia barele de metal prin cimentul căzut pe pietriş, se întorcea înapoi, pe şoseaua care taie dintr-o parte în alta bucăţile de turn şi halele fără ferestre şi acoperişuri ale fostului combinat. În maşină îl năpădea melancolia, din cauza vibraţiei roţilor şi a climatizării când era singur, în oraş, şi ţepii luminoşi ai vitrinelor îi împungeau retina, şi acum, pe şosea, printre copaci, în timp ce scheletul mastodontului se profila pe orizontul geamului din dreapta. În oglinda retrovizoare începuse să semene cu Iuliu Cezar, din cauza cheliei şi a aerului glacial.

După Revoluţie, combinatul se împărţise în mai multe societăţi şi cumpărătorii vânduseră toate utilajele. Ranij cumpărase cele două turnuri de cărămizi şi depozitul care încă mai stătea în picioare fără nicio piesă înăuntru şi materialele de construcţii, fierul, cuprul, grinzile de oţel şi cărămizile refractare rămase se împuţinaseră fiindcă muncitorii încărcaseră în rabe aproape tot şi ţiganii din satul de lângă şosea furaseră restul cu căruţele.

Când se întorcea acasă târziu, vedea de pe şosea, prin noapte, ţevile şi parapeţii care urcau spre cer, blocurile de cărămidă, picioarele descărnate ale abatajelor suspendate şi, din loc în loc, grămezile de moloz şi smoală. Lu Sin aminteşte de regina care a născut un lingou de metal – lui Ranij îi trebui o secundă ca să vadă, acuplată la unul din capetele de fier forjat care străpungeau zidurile halei, o femeie. Şi-o imaginase blondă, înfiptă triumfal în ţeava care se răsucea din acoperiş, coborând până jos, într-o copulaţie suprarealistă de ţesut organic şi metal rece.

Abia a doua zi află că Ocu – potrivit cu silaba africană care-i devenise, după contragere, nume – dăduse banii ca să oprească un dosar de evaziune fiscală. Ranij ar fi trebuit să primească jumătate din ei, fiindcă era o datorie de doi ani şi i-ar fi pus deoparte, ca un avans din banii cu care avea să se întoarcă în Norvegia. Ocu însă trecuse prin închisoare, şi vânduse casa părinţilor de lângă Arad, ca să oprească actele la timp. Seara, în restaurantul de după parc, fostul puşcăriaş avea să dea de băut şi să danseze meniaito, aruncând din când în când câte o aluzie la îndemânarea lui, după ce agenţii fiscali îi găsiseră facturi false şi chitanţe lipsă în garsoniera în care avusese sediul unei firme de exportat lemn.

Ranij intră în camera în care dormea nevastă-sa şi luă telefonul, uitat sub ceasul de pe noptieră.

Vorbise cu Ocu, şi, peste douăzeci de minute, pleca către Haţeg, după douăsprezece milioane pentru patru oi vândute unui ţigan bogat din oraş. Nu era departe de benzinăria de la intrarea pe centură.

Nepotu-său era de negăsit şi abia terminase de vorbit cu cumnată-sa la telefon, presupunând că ar

Daniel Antohe s-a născut la 18 noiembrie 1983 în Petroşani şi este absolvent al Liceului de Informatică şi apoi al Facultăţii de Litere a Universităţii „Constantin Brâncuşi”.

Crede că literatura ar trebui să reflecte vremurile în care scriitorul a trăit, că trebuie să scrie pentru societatea vremii sale şi pentru oamenii vremii sale, fără a uita că, dacă scriitorul îşi face aşa cum trebuie treaba, poate nici vremurile viitoare n-au să-l uite. Pentru a-i verifica crezul literar vă oferim un fragment din romanul său „Un peşte destul de mare”. Pe care aşteptăm să-l vedem tipărit. (M. BOBOC)

fi într-unul din oraşele mari din vest. Ştiau că îşi vânduse chitara şi amplificatorul ca să poată vagabonda şi Ranij se gândise că o femeie îi impingea nepotul spre turpitudine, chiar dacă se putea să i se fi întunecat pur şi simplu mintea.

Mare şi negricios ca un dulap, Ocu îl aştepta, cu maxilarul strâns şi ochii inegali, lângă biserica din Haţeg. Mâncase doi hamburgeri la chioşcul din mijlocul orăşelului împrejmuit de rezervaţia naturală pentru zimbri. Ranij nu venise singur, fiindcă unul dintre oamenii căruia îi datora bani îl găsise în parcarea din faţa benzinăriei şi i se suise în maşină şi nu lipsise mult să se urce singur la volan.

Ranij nu voia să-i dea banii, fiindcă basculantele de nisip şi sacii de agregat pe care le-ar fi cumpărat i-ar fi adus două mii de euro pe deasupra, dacă îl amâna încă două săptămâni.

Ocu nu îşi găsea locul. Trecuse din faţă pe scaunul din spate al maşinii şi se întorsese, din mers, înapoi. Încercă să-l ajute pe Ranij să-l facă să înţeleagă pe creditorul inoportun că putea să-i lase numai o parte din bani, numai că nu era deloc convingător.

Ranij se întorsese cu spatele la el, gândindu-se că băutura – doisprezece ani băuse, chiar şi în închisoare – îl adusese la incoerenţă. Înainte să treacă Paştele, Ranij încercase să semneze un contract pentru reparaţiile unei bucăţi de şosea, la ieşirea nordică a Văii. Intrase în biroul contractorului, despre care se zvonea că îşi cumpărase un elicopter pe care îl închiria din când în când, şi, cu paharul de băutură în faţă, îi propusese să-i plaseze în chirie un excavator şi trei rabe. Subprefectul îl refuzase, explicându-i cordial că rabele sunt prea vechi şi preţurile prea ridicate.

Abia la sfârşit, când Ranij îi lăsă un plic pe masă cu banii pe care-i primise de la primăriile din Vale, fiindcă organizase patru spectacole de hip-hop, omul căzu de acord şi îi luă excavatorul pentru trei luni. Încercase apoi să vândă o hală unde avea spaţiul de depozitat cauciucuri folosite şi fier vechi.

Clădirea era ascunsă, undeva în drumul spre defileu, peste un pod aproape rupt, la capătul drumului pe jumătate asfaltat care urca către casele ţărăneşti ridicate din eternitate pe dealurile Văii. Paznicul de noapte, căruia îi lăsa bani şi ţigări, murise lovit de tren într-o noapte, fără ca poliţiştii să afle ce căuta la un kilometru de ghereta în care moţăia de obicei.

Apoi ţiganii îi furaseră firele de cupru din hală şi luminile de afară şi paznicul cel nou începu să bea la fel de mult ca ultimul.

Când avusese bani, după ce cumpărase două garaje de rabe, camioane şi betoniere, îi cheltuise cu Argentoiu şi Osia şi încă doi-trei cunoscuţi care aveau firme în oraşul din Vale. Unul dintre ei fusese la închisoare şi Ocu se simţea legat de el, povestind ore întregi întâmplări din celulele supraaglomerate.

Oricât ar fi fost de absent, Ranij trebuise să ţină pasul şi să bea, înspăimântat la gândul că ceilalţi ar putea crede că nu e frecat de viaţă. Nu-i plăceau distracţiile şi de fiecare dată trebuise să bea mult la început, pentru ca apoi să se lase purtat prin Vale, cu tot felul de maşini, prin baruri, cluburi şi pizzeri.

În prima zi când venise în Vale, în ’82, cerul se deschisese într-o stupoare albăstruie, cu câţiva funigei dansând în aer, ca niciodată în depresiune.

Ranij rămăsese, mormântal, în faţa uşii Universităţii de unde trebuia să iasă inginer minier. Se descurca cu bursa primită şi îl cazaseră într-unul din căminele de băieţi ale Universităţii şi timpul liber şi-l petrecea cu colegii, pândind pe geamurile pătrate studentele din căminul de fete la duş. Oamenii credeau că e ungur, apoi sas, şi chiar şi lui i se părea că numele lui avea mai degrabă sonuri neerlandeze decât norvegiene, şi poate că, la urma urmei, nici norvegiene nu erau. Drumul din Vijlkeborg în Vale nu fusese însă de ajuns ca să-i dizolve biluţa de sticlă colorată a melancoliei pe care o purta în stomac, şi făcea excese ca să nu ghicească nimeni cât de neobişnuit era. Prietenii lui din Vale visau să ajungă tocmai de unde venise el, şi, după ce se obişnui cu locurile, îi fu ruşine să le spună că era fericit în Vale, fiindcă putea arăta chipul lui cel nou, mai solar. ***** Înainte de prima înfăţişare la proces, într-una din serile în care fiică-sa avea pneumonie, înfofolită în pat, norvegianul pierduse câteva milioane la cărţi, acasă la Argentoiu, directorul minei de peste calea ferată. În seara de dinainte se îmbrăcase şi ieşise cu nevastă-sa în oraş, şi, după ce o dusese acasă, rămase la masă cu Ocu şi cu ceilalţi până dimineaţa.

Se îngrăşase de la bere şi fiindcă niciodată nu ţinuse cont de lucrurile pe care le mânca – tocane, ciorbe, mici cu muştar, cârnaţi, şi, la pizzeria de lângă agenţia imobiliară din centru, spaghete şi pizza. Îşi lăsase maşina în faţa casei şi pornise pe jos, spre terasa de lângă şcoala primară din centru, fiindcă nu strânseseră încă scaunele, chiar dacă mirosul toamnei fusese adus de vânt în oraş. La început ruginiseră frunzele, în parc, şi sălcile dintre blocurile din spatele primăriei se scuturau. Cel mai rece era în Aeroport, cartierul sudic al oraşului, rămas cu numele după ce Luftwaffe amenajase o pistă cu hangar, în timpul războiului, şi în Colonie, cartierul botezat după ce austro-ungarii aduseseră primii mineri cehi, unguri şi slovaci, începuse să se lase ceaţa peste casele apropiate de râul de munte care străbătea Valea. Norvegianul se aşezase pe scaunul de plastic al terasei, care imita o împletitură de trestie, aşteptându-l pe Argentoiu, rotindu-şi neliniştit privirea în sus, de-a lungul şoselei principale care străbătea oraşul, numărând apoi geamurile blocului turn de peste drum, primul de lângă primărie.

După ce vânduse maşinile dintr-un garaj şi un scripete de mină curăţat de rugină, vopsit şi apoi trecut prin acte ca nou, îşi cumpărase o maşină mai scumpă. Nopţile şi le pierdea iar cu Argentoiu şi Ocu, într-o pâclă de fum de ţigară cu miros de alcool. Uneori Ocu aducea femei, coborând cu jeepul panta unuia din cartierele sărace ale oraşului, până când descoperiseră că Argentoiu avea numerele de telefon ale unora mai scumpe şi mai frumoase. Îşi cumpăra haine sport, chiar dacă nu fusese sportiv. În Vijlkeborg era un club de karate şi echipă de handbal, dar lui începuseră din liceu să-i placă mai mult cărţile. Citise Hamsun, Sigrid Undset şi Ibsen, şi apoi Dostoievski. N-ar fi ştiut nici el să spună de la cap la coadă povestea emigrării lui; se hotărâse să fugă din oraş, cu iluzia că ar găsi oriunde un loc unde să fie mai puţin încolţit decât

SPECIAL III

joi, 30 ianuarie 2014

acasă. Până la urmă uitase literatura şi termină cu note mari la fizică şi matematică, şi, la sfârşitul unui Septembrie, nerăbdător, plecase.

După ce băuseră fiecare câte două ceşti de cafea, Ranij şi Marius Argentoiu se despărţiseră, şi norvegianul îl sună pentru a treia oară pe Cruce, fiindcă avea nevoie de doi oameni care să-i descarce un transport de anvelope uzate în hală.

Pe jumătate ţigan, Cruce reuşise să se însoare cu o româncă din unul dintre cătunele de pe dealurile Văii. Fata stătea cu el seara pe uliţa care traversa satul şi, în câteva nopţi, ieşiseră până în oraş şi el o adusese înapoi cu taxiul. Se certa zilnic cu părinţii fiindcă îşi găsise un ţigan şi îi trântiseră uşa în nas după ce se mărită cu el, luând împrumut bani pentru slujba de la biserică.

Cruce îşi deschisese un chioşc cu hamburgeri în staţia de microbuz de la ieşire din oraş, după ce împrumutase de la Ranij jumătate din bani. Făcuse box şi scăpase ca prin urechile acului de o noapte în arest, după ce părinţii unei minore chemaseră poliţia, fiindcă, înainte să se însoare, umbla prin liceele din oraş, obligându-i pe băieţi să-i plătească cafelele şi pipăind toate fetele trecute de patrusprezece ani. Când îl cunoscuse pe Ranij, începuse să-şi acopere tatuajele pe care le expunea, îngâmfat, în tricouri de baschet. În ultima vineri din Septembrie, după ce Ranij îi dăduse banii, Cruce, care se alesese cu porecla fiindcă la şaispezece ani îşi tatuase o cruce pe ceafă, se luase la bătaie cu trei ţapinari în cea mare cârciumă din Aeroport, o clădire din bolţari la parter şi lemn la etaj, unde se strângeau băutorii de pe strada mare a cartierului, pe lângă sărăcimea care venea pentru un pahar ieftin din Şerpărie, de la capătul oraşului. Cruce îi ceruse unuia dintre tăietorii de copaci banii pentru o maşină de lemne pe care trebuia să o încarce la pădure, şi omul, beat, îi răspunsese în doi peri. A doua zi, Ranij reuşise să-i împace la o sticlă de tărie, şi îi dădu pe mână lui Cruce una din rabele lui ca să coboare lemnul.

Norvegianul îşi promisese să pună deoparte zece la sută pentru orfani şi bătrâni dacă avea să fie bogat. Nu era credincios, dar se simţi încrezător după ce semnase un contract cu Dumnezeu, de parcă şi-ar fi asigurat casa sau maşina. Pe stradă întindea bani cerşetorilor - în faţa bisericii, unuia cu picioarele întoarse – şi, după ce mijlocise o vânzare de pădure în munţii care înconjurau depresiunea Văii, îl întâlnise pe Cruce, în faţa casei din cătunul de la intrare pe defileu şi îl întrebase dacă ştie să mânuiască o drujbă. Avea două fete şi vara cosea şi întorcea fânul pentru mâncare. În zilele în care intrau bani în casă, nevastă-sa cumpăra legume din vecini, carne şi brânză. Seara, când nu era mâncare, striga la fete şi le lovea până adormeau şi, după ce Ranij le adusese primul salariu, femeia plânsese fiindcă le văzuse mâncând. ***** Casa norvegianului fusese ridicată pe prima încreţitură a dealului care începea după cele două cvartale din spatele primăriei şi continua să urce, creastă peste creastă, ca o reamintire a faptului că munţii nu erau departe. Locuinţele de aici fuseseră aşezate departe una de alta, din cauza terenului şi a înclinării, şi când norvegianul venise în a lui, mutându-se după Revoluţie dintr-un apartament cu două camere, încă putea să vadă, pe geamul uneia dintre cele cinci ale casei, pompa veche de apă, rămasă în picioare de pe vremea când întreaga stradă nu era legată la reţea. Când deschidea geamul din faţă dădea peste acelaşi acoperiş de garaj înnegrit cu smoală, şi, la treizeci de metri mai jos, de mica stradă care trecea printre blocurile oraşului şi locuinţele de pe deal, şi geamul din bucătărie se deschidea spre mica livadă a vecinului, şeful pieţei. Ca să intre cu maşina până în curtea casei trebuia sa facă un ocol prin dreptul pompei şi

s-o ia la dreapta, fiindcă dinspre oraş panta era prea abruptă şi nu avea niciun rost ca primăria s-o asfalteze.

Toată săptămâna, Ranij încercase să afle cine îi deschisese dosarul de faliment fraudulos şi, în afară de fisc şi Migan, inspectorul din Vale, înţelesese că mai trebuie să fi fost cineva din capitală.

Norvegianul îşi spuse că nimeni nu voia să-l ducă neapărat pe el la închisoare, şi că anchetele porniseră după ce opoziţia începuse să guverneze, la alegerile din August. În Iulie inventase nişte cifre şi apoi declarase falimentul, cu garajele goale; se gândise că dacă nu fura el, atunci furau alţii. Era neatent când era cu Ocu sau Argentoiu; nu ajungea acasă zile întregi; visa la Vijlkeborg şi cum la bătrâneţe o să poată arunca o punte spre copilărie, abolind anii pierduţi în mica republică bizantină. Uneori ascultase Reich şi Glass, dar ani la rând fusese prea ocupat ca să mai încerce să audă altceva decât ritmurile naive şi refrenele barbare ale radioului.

Despre Maria aflase mai întâi că avea cel mai comun nume din România. Apoi, în ultimul an de la Universitate, începuse să o caute acasă şi să iasă cu ea în oraş. La început, îl amuzaseră toate prevederile pe care şi le luau românii fiindcă era străin, şi, până la urmă, rămase dezgustat de Securitate şi ţara unde toată lumea trăia ca o muscă într-o pânză de păianjen. Ajunsese în Vale în voia sorţii şi înţelegea ca n-o să se întoarcă niciodată acasă bogat, ca un explorator – cel mai la îndemână îi fusese să spună “viking” – care vine, cuceritor, înapoi, şi solicită tăcut respectul celorlalţi. Suit pe cofrajul de beton care încercuia copacii, strigase, în ’89, “jos Ceauşescu”, în faţa primăriei, deşi pe atunci uitase că ar vrea vreodată să se întoarcă acasă.

Adunase primii bani închiriind basculante din Maramureş în Vale, şi, peste cîteva luni, Volkswagen-uri noi Regiei Huilei şi directorilor minelor din Vale. Ocu îi adusese, peste câteva săptămâni, un camion de haine din Germania şi Ranij le scoase la vânzare în consignaţiile noudeschise în oraş. Oprise două costume pentru fiicăsa, care atunci începea să meargă la şcoală. ***** Rupt de lume, norvegianul completa facturile pe care trebuia să le ducă notarei a doua zi. Se împlinise un an de când socru-său se spânzurase ca să scape de chinurile unui cancer la oase şi nevastăsa îşi chemase rudele la pomană. Când îl găsiseră pe tatăl Mariei atârnând de uşa băii, Ranij îi plătise preotului uneia din parohiile din oraş pentru o înmormântare creştinească, în locul slujbei pentru sinucigaşi. Ţineau masa acasă, ca să nu cheltuiască banii prin restaurante. Ranij întârzie, fiindcă cumpărase nisip în Colonie, cartierul de la capătul oraşului în care sărăcia mirosea a chibrit ars, în aerul muced al caselor dărăpănate de lângă râu. Îşi amintise că, cu câteva dimineţi înainte, un copil de opt ani din Colonie se spânzurase fiindcă nu mâncase nimic cinci zile – Ocu clătinase din cap când îi povestise, şi Ranij întrezărise printre gene fiordurile placide ale Norvegiei.

De rudele neveste-sii nu se apropiase deloc ani la rând. Ţinea totuşi la nepotu-său, fiindcă ştia că îşi petrece nopţile citind şi mânuieşte chitara electrică. În anii de după Revoluţie ajunseseră până la el ştiri despre criminalii şi incediatorii de biserici din black metal-ul norvegian.

Când se ridicară de la masă, Ranij îl împrumută pe cumnatu-său cu cinci sute de euro, scrâşnind din dinţi, fiindcă fiecare ban dat putea să însemne alte zile pierdute până când o să poată pleca spre casă.

Calcula mereu şi ştia că dacă ar fi vândut tot ce avea, ar fi strâns destui bani, fără să fie bogat.

Spectrul închisorii era încă departe, fiindcă atâţia care ar fi trebuit să fie acolo reuşiseră să scape.

Peste încă două zile Septembrie se termina şi trebuia să meargă la fisc pentru declaraţii, unde ştia că Migan, cu cămaşa apretată şi cravată, aştepta să calce unde era gheaţa mai subţire.

Argentoiu îi promisese până seara şaizeci de saci de etanşanţi aduşi din Austria, aşa că plecă de acasă şi numără în maşină banii pe care trebuia să-i plătească pentru material. Încercase, câteva săptămâni la rând, să vândă un distilator de acizi roşu, ascuns în hala de lângă defileu, printre anvelope. Cineva furase aparatul dintr-o uzină de lângă Baia Mare şi în Vale se auzise destul de repede că se căuta un cumpărător. Ranij şi Ocu plecară după un mecanic la blocurile de lângă piaţă, fiindcă aparatul trebuia verificat. Norvegianului nu-i dăduse prin cap că ar fi atât de scump, tocmai fiindcă era furat. Plăti jumătate din bani şi se înţeleseseră să lase restul unui cumnat de-al vânzătorului, care stătea în Dimitrov, cartierul vechi al oraşului, cu blocuri de cărămizi roşii vopsite în culoarea muştarului.

Mecanicul puse maşinăria pe picioare şi o cuplă la curent. Utilajul porni şi Ranij se gândise că s-ar putea duce la poliţie, după ce văzuse seria ştearsă cu şmirghel şi lovituri de ciocan şi îl lăsase pe Ocu să-i dea de înţeles că trebuia să-şi ţină gura.

La o fermă de lângă oraş, o fostă proprietate a statului, Ranij călărea uneori dintr-o toană, amuzându-se să se vadă cu apucături de mare burghez, după ce Argentoiu îi făcuse cunoştiinţă cu proprietarul, un ungur. Norvegianul îi ştia deja chelneriţele, fiindcă Oszep avea un fel de cupolă de circ, restaurantul cu cea mai neobişnuită arhitectură din Vale, unde vindea găleţi întregi de mici cu bere. Era la o aruncătură de băţ de chioşcul cu sandwich-uri al lui Cruce, la ieşirea dinspre nord a oraşului.

Restaurantul arăta ca un clopot uriaş, nu fiindcă Oszep fusese excentric, ci pentru că îl ridicase pe locul unui fost abator. Din cauza înălţimii clădirii, aruncaseră patru carpete imense cu reclame la bere de la primul etaj până jos, în stradă. Se aşezau la masă şi jucau remi cu cunoscuţii din restaurant, doi poliţişti şi câţiva patroni de consignaţii.

Seara, după ce mâncară, Maria se apucă de aerobic în camera ei şi fiică-sa ieşi în oraş, în timp ce, întins cu capul pe tăblia patului din dormitor, ameţit de fumurile propriei digestii, norvegianul citea nimic altceva decât Scrisorile Persane. Înainte să iasă serile cu Maria, Ranij fusese îndrăgostit de fiica izolată a unei mame geloase şi resentimentare, Estera. Femeia murise imediat după Revoluţie, când Ranij, angajat al uneia dintre exploatările miniere ale Văii, îşi purta încă melancolia scandinavă printre blocurile cenuşii ale unuia dintre cele mai mari bazine carbonifere din estul Europei.

Maică-sa o crescuse băgându-i în cap să nu dea doi bani pe bărbaţi şi să fie întotdeauna prima care îi minte. Câştigase concursul de frumuseţe al studentelor din anul întâi, şi maică-sa, care fusese părăsită de tatăl Esterei după ce o născuse, văzu în sfârşit că frumuseţea fiică-sii culege lauri. Îi repetase că trebuie să se mărite cu cineva mare din Partid şi ea ştiuse că trebuie să fie aşa, fie din lipsă de personalitate, fie din oportunism. Până la urmă, Ranij o ceruse în căsătorie chiar în toamna lui ’84, în zilele în care expulzase o tenie de trei metri şi Estera îl refuzase scurt, fără să-i dea vreun motiv.

Ocu, căruia darul beţiei îi dăduse încă de pe atunci obiceiul de a alambica cuvintele, era plecat la pescuit în Deltă.

Revoltat de ambiţiile femeii care voia să-şi vadă fiica măritată cu unul suit mai sus pe roata norocului, Ranij se închisese în casă trei zile, mâncând într-una şi schimbând optsprezece casete cu filme traduse din limba engleză în aparatul video, până când medicamentele îşi făcură efectul şi viermele ieşi în closetul de la veceu.

IV SPECIAL

joi, 30 ianuarie 2014

O apariţie remarcabilă a domnilor Tiberiu Kelemen, Dumitru Puşcaşu şi Ioan Pardos:

Cartea cărţilor numismatice din Valea Jiului Despre pasiunea d-lor Tiberiu Kelemen şi Dumitru Puşcaşu am mai avut prilejul de a glosa. Iată că cei doi distinşi domni (de fapt, trei, întrucât pe copertă apare şi un al treilea autor, Ioan Pardos, care, din păcate, a decedat) îmi oferă din nou prilejul de a saluta o nouă apariţie editorială: „Medalistica Văii Jiului (1907 – 2013). Nu cred că greşesc dacă mă încumet să numesc cea mai recentă apariţie editorială a lor „cartea cărţilor numismatice din Valea Jiului”, bazându-mă, în primul rând, pe imensul travaliu documentaristic depus de autori pentru a acoperi 106 de ani de exerciţiu numismatic în Valea Jiului. O notă bună se cuvine acordată Editurii „Măiastra” din Tg. Jiu, care a tipărit volumul în bune condiţiuni. Într-o lume dominată de impostori, invidie şi gregaritate, autorii ne aduc unul dintre puţinele semne ale normalităţii

culturale, propunându-ne o carte singulară în peisajul editorial al Văii Jiului, impresionată prin structură şi bogăţia informaţiilor. Întrucât dl. Tiberiu Kelemen m-a rugat să nu scriu că această carte, deşi dedicată Văii Jiului, nu a beneficiat de ajutorul comunităţii locale, mă voi conforma rugăminţii sale şi nu voi dezvolta aici acest subiect. Deşi ar merita…

Pentru o mai bună înţelegere a volumului reproducem în această pagină prefaţa şi cuvântul autorilor.

Cred că volumul va avea parte de mizericordia divinităţii.

Nu de alta, dar este tipărit cu binecuvântarea (şi nu doar…) unei înalte feţe bisericeşti: Prea Sfinţitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului (el însuşi pasionat numismat). Aşa să îl ajute Dumnezeu!

Marian BOBOC

Prefaţă Volumul este rezultatul unei munci colective, al unei activităţi îndelungate de colecţionar în domeniu depusă de autorii Tiberiu Kelemen, Dumitru Puşcaşu şi Ioan Pardos.

Convingerea noastră este că nu numai contactul cu materialul medalistic şi pasiunea de colecţionar au condus la o asemenea cercetare, chiar dacă acestea sunt o primă condiţie, ci mai degrabă se conştientizează că nicio mărturie nu trebuie neglijată pentru a reliefa valorile Văii Jiului, de care autorii sunt legaţi atât sufleteşte cât şi prin formaţia lor profesională.

Ceea ce trebuie subliniat de la bun început este faptul că lucrarea are un caracter „descriptiv” doar în aparenţă, în realitate ea se înscrie în bazele teoretice de cercetare medalistică.

După modul de lucru în domeniu se disting două modalităţi de reprezentare: una clasică, prin simpla descriere a pieselor şi alta, mai puţin practicată - de investigare şi valorificare, adică metoda adoptată de autori.

Medalistica este definită ca obiect distinct de numismatică şi nu poate fi etichetată ca simplă ştiinţă auxiliară a istoriei, deoarece se plasează între istorie şi artele plastice.

Din cercetările întreprinse rezultă că, odată cu sosirea muncitorilor străini în Vale, pătrund în zonă medaliile care sunt aduse în 1907 de minerii polonezi ce au venit aici să-şi încerce norocul.

Poate nu întâmplător primele piese au fost dedicate Sfintei Varvara ocrotitoarea celor care-şi câştigă pâinea zilnică în străfundurile pământului.

Se poate afirma deci că medalistica Văii Jiului a depăşit deja 100 de ani.

Pe lângă rolul lor în istoria locurilor, medaliile constituie un excelent mod de a realiza noi legături de prietenie şi colaborare între instituţiile aflate pe diferite meridiane ale globului. În centrul lucrării se află reprezentarea medalistică a mineritului ocupaţie de bază într-o zonă monoindustrială, iar figura minerului cu toate preocupările sale este bine reliefată.

Pe acest suport sunt tratate cu acurateţe aspectele curente din viaţa cotidiană a locuitorilor din zonă precum religia, ştiinţa şi cultura, activităţile conexe mineritului şi un foarte bogat capitol, dedicat sportului.

Folosirea unor imagini, altele decât cele ale medaliilor şi plachetelor, ale unor citate din amintirile persoanelor contemporane cu evenimentele redate în metal, vin să completeze în mod fericit lucrarea.

Foarte bună este ideea autorilor care, într-un capitol aparte, prezintă însemnele heraldice ale municipiilor şi oraşelor din zonă împreună cu imaginile insignelor administraţiei publice locale, mai puţin cunoscute, iar în încheiere - imnul minerilor imprimă lucrării un caracter solemn.

Felicitări pentru efortul şi tenacitatea de a reda cât mai fidel un segment din viaţa cotidiană a Văii Jiului, care devine astfel un bun material documentar pentru specialişti şi amatori. Volumul „Medalistica Văii Jiului” vine să îmbogăţească literatura de profil şi nu trebuie să lipsească din biblioteca celor care studiază istoria zbuciumată a ţinuturilor de la izvoarele Jiului.

Trebuie menţionat că autorii nu sunt la prima publicaţie în domeniul numismatic, acest colectiv semnând şi alte volume. Se pot menţiona în acest sens lucrările: „Insignele şi medaliile Companiei Naţionale a Huilei”, „Catalog al colecţiei de insigne cu tematică fotbal - Nicu Tudor”, „Patru decenii de insignografie românească”, „Muzeul Mineritului Petroşani 1961-2011” sau „Catalogul insignelor din Valea Jiului”.

O lucrare ca cea de faţă nu poate decât să-l bucure pe cititor. Personal îmi exprim satisfacţia de a fi primul care o lecturează şi o prefaţează, spre binele tuturor, al pasionaţilor din domeniu în primul rând.

Prof. univ. dr. ing. Nicolae Tiberiu Iliaş

DIN PARTEA AUTORILOR Lucrarea pe care o publicăm se doreşte a fi o modestă contribuţie la un demers de cunoaştere a evoluţiei istorice, economice, tehnice şi sociale, prin intermediul medalisticii, a zonei numite Valea Jiului.

Ca născuţi şi crescuţi în Vale, din respect şi ataşament faţă de spaţiul geografic în discuţie şi de oamenii care ani de-a rândul ne-au fost colegi de muncă, încercăm să oferim celor care citesc lucrarea o imagine cât mai puţin sumbră, dar reală a ceea ce este astăzi mineritul în jurul căruia s-a creat o nemeritată faimă negativă.

Am fost întrebaţi în repetate rânduri de ce insistăm ca lucrarea să vadă acum lumina tiparului deoarece Sf. Varvara a trecut, iar Ziua Minerului, sărbătoare tradiţională în Valea Jiului, este încă departe?

Pentru cei care au lucrat sau au avut tangenţă cu ramura minieră, în fiecare zi când colegii noştri revin din subteran la lumina zilei teferi, este o sărbătoare! Nu trebuie să aşteptăm ca şi calendarul să ne spună când trebuie să sărbătorim!

Lucrarea putea fi orientată spre alte tematici, dar noi am preferat să ne axăm asupra Văii Jiului unde, de peste o sută de ani, s-a dezvoltat un adevărat cult pentru medalistică.

Astfel prin reproducerea foto a unui număr de 180 medalii sau plachete şi a 63 de insigne, completate de 42 imagini, am căutat să creăm o privire de ansamblu fidelă a celei mai importante zone carbonifere a ţării.

Au fost emise astfel medalii şi plachete comemorative pentru omagierea unor evenimente majore, medalii aniversare atunci când unele unităţi economice împlineau un număr rotund de ani în activitate, medalii care marchează punerea în funcţie a diverselor capacităţi de producţie etc.

Nu au fost uitate nici medaliile sau plachetele învăţământului superior minier, ale localităţilor care formează Valea Jiului, nici cele cu tematică religioasă, economică sau sportivă din zonă.

Lucrarea se bazează pe piesele existente în colecţiile autorilor, deci este posibil ca unele plachete sau medalii să nu fie menţionate, motiv pentru care ne cerem scuze şi orice completare adusă va fi binevenită, cu mulţumirile de rigoare.

Toată gratitudinea noastră faţă de cei care ne-au depănat amintiri legate de evenimente mai puţin cunoscute sau mediatizate. pe care noi nu aveam de unde să le ştim. De asemenea mulţumim domnilor Mihai Livadariu şi Claudiu Pardos pentru ajutorul acordat în realizarea imaginilor.

Am încercat ca, pe lângă fiecare medalie sau plachetă prezentată, să facem o scurtă descriere istorică sau geografică a momentului sau a zonei în care a apărut ca o părticică din istoria meleagurilor unde am crescut şi de care suntem mândri că putem să le facem cunoscute şi celor interesaţi.

Toate faptele relatate constituie un lanţ unitar redat prin medalii şi plachete cuprinse între anii 1907-2012 marcate de figura şi faptele MINERULUI - cel care şi-a pus totdeauna pecetea pe aceste plaiuri iubite de locuitori şi binecuvântate de Dumnezeu!

NOROC BUN!