1375

CMYK Angajez barman (fete) pentru bar şi sală de jocuri în Petroşani.

Relaţii la numărul de telefon: 0766.301556

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

Cuvântul Parohial

(disponibil inclusiv online, pe zvj.ro)

Oraşul pierde bani, cei trei se ţin de politică. Au respins un proiect generator de venituri pentru comunitate!

Joi, în data de 30 ianuarie a.c., s-a reunit Consiliul Local al oraşului Uricani.

Pe ordinea de zi s-a aflat un proiect important pentru comunitate. Important în primul rând pentru că el ar trebui să genereze bani, atât de necesari la bugetul local. Bani pe care administraţia îi merită întrucât, aşa cum primarul subliniază, Primăria oraşului Uricani nu are datorii şi a angajat doar cheltuielile pe care şi le-a putut permite, fără a se împrumuta la bănci. “Am preferat să ne descurcăm doar cu bugetul local şi fonduri europene, acolo unde a fost cazul, fără a ne îndatora. Şi eu mi-aş dori mai multe pentru oraş, dar nu îmi permit să îndatorez populaţia pe 20 – 30 de ani şi nici nu doresc să mărim taxele şi impozitele dincolo de limita suportabilului.

Am adoptat politica paşilor mărunţi şi ne întindem fix cât ne permite plapuma”, spune edilul Dănuţ Buhăescu.

Primarul, singurul în măsură să iniţieze acest tip de proiecte, a solicitat consilierilor locali să aprobe un proiect de hotărâre care viza închirierea pentru 5 ani de zile, prin licitaţie publică cu strigare, a unor pajişti (păşuni) din raza administrativ teritorială a oraşului Uricani.

Acestea reprezintă o sursă importantă de

Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Pentru a proteja o mână de bogătani,

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4978 lei 1$ = 3,3221 lei 1₤ = 5,4553 lei

luni, 3 februarie 2014 Anul VII nr. 1375 12 pagini Preţ: 1 leu

Consilierii Stănescu (independent), Pavel şi Zaharia (ambii de la PNL) îşi permit să afecteze grav, neargumentat, interesele a 99,99% la sută dintre uricăneni

bani pentru administraţia locală pentru că, dacă analizăm încasările similare recente, când păşunile au fost în arendă pe un an de zile, s-au încasat de la 50 de lei pe hectar, în unele cazuri, dar s-a ajuns şi până la sume cuprinse între 430 şi aproape 700 de lei pe hectar (acolo unde, la concurenţă, s-au prezentat mai mulţi ofertanţi, iar ofertele financiare au crescut). Suma estimată a se încasa anul acesta ar putea trece de 2 miliarde de lei vechi dacă ne gândim că în discuţie sunt aproximativ 500 de hectare de pajişti (păşuni). Primarul consideră că nivelul propus în şedinţă, de a se licita de la 400 de lei/ hectar, este unul rezonabil dacă avem în vedere că, în trecut, producătorii au primit de la APIA câte 900 de lei pe hectar, iar de anul acesta producătorii ar putea încasa undeva pe la 1.800 de lei pe hectar.

Consilierii Stănescu (independent), Zaharia şi Pavel (PNL) s-au opus vehement, nejustificat şi chiar având interese private, proiectului astfel prezentat. Împotrivă au votat şi consilierii Moraru, Pârvan şi Stoi însă, în cazul acestora, trebuie precizat că au lăsat deschisă calea dialogului şi nu au exprimat păreri contrare interesului public. Şi-au exercitat dreptul la vot, dar nu au făcut-o cu ură, doar ca să se împotrivească cu orice preţ. Pentru au votat consilierii PSD, dar şi consilierul PP-DD - Costel Stancu, ceea ce a stârnit furia independentului Stănescu. Stancu a arătat însă că a votat în interesul oamenilor, căci de aceea se află în consiliul local, sugerându-i consilierului Stănescu să dea ordine “la el în pădure”.

Stănescu, Zaharia şi Pavel ar fi vrut ca pajiştile să se dea fie gratuit, fie prin negociere directă. Trebuie în primul rând precizat că evaluăm procedura propusă de primar (licitaţie publică cu strigare, inclusiv cu prezenţa presei) ca fiind una corectă. Nu ar fi fost onest faţă de comunitate ca pajiştile să fie date gratuit

unor oameni care, de pe urma lor, scot două tipuri de venituri: pe de o parte cele de la APIA, pe de altă parte cele din vânzarea produselor din carne, lapte şi derivate. Normal este ca, pentru pajiştile care-i aparţin, şi care vor fi închiriate celor interesaţi, banii să se întoarcă la comunitate. Cu ei se pot achita utilităţile spaţiilor de învăţământ, se poate susţine activitatea Unităţii de Asistenţă Medico-Socială, poate porni cantina socială de la biserică sau se poate reabilita şi extinde iluminatul public în zonele rurale arondate teritorial oraşului Uricani. Din aceste motive, varianta utilizării gratuite e păşunilor (pajiştilor) nu este oportună. Pe de altă parte, motivul pentru care nici executivul şi nici mai mult de jumătate dintre consilieri nu sunt de acord cu varianta negocierii directe este cât se poate de firesc. Negocierea directă poate genera venituri mai mici la bugetul local, ceea ce este incorect pentru că – de pe urma pajiştilor – producătorii scot de vreo 4-5 ori mai mulţi bani (în felul deja expus anterior). Negocierea directă nu este o procedură transparentă, cum ar fi cea a licitaţiei cu strigare, fapt ce ar genera eventuale discuţii şi acuze la adresa comisiei de negociere.

Nu este corect ceea ce doresc consilierii Stănescu, Pavel şi Zaharia. Cum să concentrezi păşunile generatoare de venituri consistente în mâinile unor oameni, de fapt în ale unui grup restrâns de producători, dar să dezavantajezi 99,99% din populaţia Uricaniului?

Important de menţionat că liberalul Ion Pavel are şi un interes direct să se împotrivească. Dumnealui a fost şef la stâna cunoscută în comunitate sub numele “La Şerpi”. Normal că vrea pajiştile (păşunile) gratis, negândindu-se că sunt ale comunităţii şi că uricănenii, cei din oraş sau din zonele rurale, au dreptul la investiţii de la bugetul local. Prin atitudinea lor, cei trei consilieri nu au făcut

decât să expună producătorii riscului de a nu mai încasa banii de la APIA. Ăsta să fie rolul unui consilier? Să taie craca de sub picioarele comunităţii? Credem că nu.

Ar fi multe de spus despre respectivii consilieri. Dl. Pavel, spre exemplu, neavând prea multă pregătire, nu prea are personalitate şi votează la indigo, nu-i în stare să aibă o opinie şi face exact cum îi sugerează, controlându-l, colega sa Rebeca Zaharia. Cei doi uită că, dacă n-ar fi candidat pe lista USL, şi n-ar fi intrat în consiliul local pe spatele PSD, aproape sigur că nu i-ar fi votat nici măcar rudele şi n-ar fi ajuns consilieri.

Dacă cu Constantin Zaharia, consilier în fostul mandat, se mai putea discuta, soţia acestuia urmăreşte un singur scop: să pară preocupată şi să ducă încă un venit în familie. Constantin Zaharia n-a mai candidat sperând că va ajunge şef pe la ape. Pentru a nu deveni incompatibil şi pentru a nu piede banii, şi-a plasat soţia pe lista de consilieri. Iar el ajută comunitatea de nu mai poate: debranşează uricănenii pe rupte, acţionând la ordinul şefilor săi, neţinând cont că, astfel, condamnă nişte cazuri sociale grave la mizerie şi boli. Ce-i drept, nici de la consilierul independent Stănescu nu ne aşteptam la prea multe. Dumnealui crede că, la pajişti, se pot face şmecherii ca la pădure şi protejează o mână de bogătani, dezavantajând însă majoritatea covârşitoare a populaţiei din Uricani.

Ce-i de făcut? Având în vedere că proiectul a picat la un singur vot, dar şi că alţi trei consilieri (Moraru, Stoi, Pârvan) au lăsat deschisă calea dialogului, primarul Buhăescu spune că ar putea reîncerca să îl aducă în atenţia consiliului local.

Oraşul nu îşi poate permite să piardă o sursă importantă de bani, chiar dacă – lucrând împotriva comunităţii – consilierii Stănescu, Pavel şi Zaharia asta ne demonstrează că vor. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

Ziarul Vãii Jiului

2 ACTUALITATE

luni, 3 februarie 2014

Petroşani.

Consilierul Pascu cere lucrări de reabilitare a treptelor betonate destinate traficului pietonal

Un proiect de hotărâre util a fost depus miercuri, 29 ianuarie 2014, de către consilierul local Viorel Pascu. Un proiect care ar putea să apară pe ordinea de zi a şedinţei ordinare din luna februarie şi care vizează necesitatea unor lucrări de reabilitare treptelor betonate destinate traficului pietonal în Petroşani.

Petroşani; scările care duc spre Universitate – zona drumului nu celelalte; scările de lângă Hotelul Onix, care urcă spre magazine; cele trei trepte ciobite, periculoase mai ales noaptea, de lângă corpul vechi al Şcolii Gimnaziale „I.G. Duca”; scările de la podul de cale ferată cu acces spre strada Timişoarei; spre stadion şi târgul de duminică există în zona centurii oraşului doar o singură scară betonată şi vreo trei poteci, ar mai fi necesar măcar un rând de scări în zona Mol; vestitul pod de pe Maleia, din josul pieţei mari, de pe strada Carol Schreter – tabla la acest pod e mâncată de rugină şi s-a desprins din sudură, domnul primar chiar mi-a spus că-l are în vedere în 2014. Eu am în cap acum la îngramele de ştiri de la primele ore ale ceput de an două proiecte, zilei de duminică, era exclus să nu-mi fi printre care şi acesta, care sper sărit în urechi ştirea asta. Poate că s-a să fie pe ordinea de zi din dat la Radio Timişoara, a încercat o exfebruarie”. (Corneliu BRAN)

nate traficului pietonal este destul de proastă. Vă dau câteva exemple pentru ca toată lumea să înţeleagă la ce scări mă refer în acest proiect: scările care urcă la Raiffeisen de pe strada Nicolae Bălcescu sunt prost făcute şi n-au balustrade, oricând cineva mai în vârstă poate aluneca şi se poate întâmpla ceva grav; scările de acces spre Cartierul Colonie din zona Bisericii Catolice; scările de acces spre Cartierul Colonie din zona Piaţa Victoriei; scările de lângă CEC Petroşani – mâncate de timp şi fără balustrade; scările de lângă ENEL

Consilierul Viorel Pascu ne-a prezentat proiectul, dar şi o serie de amănunte: „La ora la care vorbim, după cum se ştie, starea treptelor betonate desti-

Din Timişoara despre Valea Morii

Ieri dimineaţă pe la zece şi ceva mă sună o cunoştinţă care se afla în Pasul Vâlcan şi mă întreabă dacă ştiu de vreo crimă petrecută în cursul nopţii sau al dimineţii pe Valea Morii.

Gicule, credeam că suntem prieteni!

Preţ de trei secunde

am rămas interzis. Nu auzisem, normal, şi, cum pe acolo mi-am lăsat ceva urechi, mă şi mirasem că nu ajunsese nimic la mine despre aşa ceva.

A zis la radio, mi-a zis respectivul, m-a sunat nea Mărin, că aşa i-a spus nepotul lui din Timişoara. Aşa s-a anunţat: a avut loc o crimă în Vulcan, pe Valea Morii.

Aici, cu radioul,

nu prea s-a nimerit, fiindcă, pe lângă faptul că, în casă, cele două aparate ale mele merg tot timpul pe România Actualităţi, nu ies afară fără căşti la urechi şi cu MP4 pus pe acelaşi post de radio. Deci, fiindcă ascultasem pro-

plicaţie cunoştinţa mea din Pas. Poate că o fi vorba de alt Vulcan şi de o altă Vale a Morii, am revenit eu cu un telefon după ce, făcând verificările care se impuneau, mi-am dat seama că ofiţerilor de la Investigaţiile Criminale din Vulcan nu le fusese stricată ziua de duminică.

Gheorghe OLTEANU

CJ dă bani pentru fotbal în sală

Din banii judeţului va fi sprijinită echipa de fotbal în sală Fotbal Club Autobergamo Deva, una din cele mai bune din ţară.

Astfel, judeţul Hunedoara devine membru asociat al Asociaţiei „Fotbal Club Autobergamo” Deva. În această asociere, Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara va plăti o cotizaţie anuală de 100.000 de lei.

Printre obiectivele Asociaţiei „Fotbal Club Autobergamo” Deva se numără selecţia, pregătirea şi participarea în competiţii de nivel local şi internaţionale a sportivilor la fotbal în sală, dezvoltarea şi statornicirea unor legături permanente între asociaţie şi federaţiile de specialitate, cluburile şi asociaţiile sportive, bazate pe autonomie, transparenţă şi loialitate; organizarea de competiţii sportive în conformitate cu statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale şi manifestări ştiinţifice care să sprijinire ramurile de sport menţionate.

Mihaela PETROŞAN

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Ziarul Văii Jiului a publicat luni, 27 ianuarie 2014, un articol cu titlul „Început de an promiţător pentru şahiştii de la CSM Petroşani/ ElenaBianca Asoltanei - medaliată cu bronz la Cupa Unirii de la Timişoara”.

Am înţeles din conţinutul materialului că a fost scris urmare unei informări făcute de Gicu Scurhan, coordonatorul CSM Petroşani. Acesta a vorbit de frumosul rezultat obţinut de Elena Asoltanei (medalia de bronz la categoria Fete – 8 ani) la concursul de şah „Cupa Unirii” desfăşurat la Timişoara în 25 – 26 ianuarie 2014.

A mai prezentat-o pe Elena ca pe o nouă achiziţie a CSM Petroşani dar a rezistat cu cerbicie tentaţiei de a spune că Elena a fost, până în decembrie 2013, sportiva CS Vulcan. Am fost de acord cu transferul la CSM Petroşani, atât eu, cât şi conducerea clubului, necondiţionat şi fără reţineri pentru a fi aproape de casă.

Nu am înţeles, însă, dacă a vorbit de medalia de bronz a Elenei cum a putut să nu facă referire şi la cea de argint obţinută de Oana Şchiopu la aceeaşi categorie. Din punctul meu de vedere, nu ar fi scăzut cu nimic meritul Elenei şi nici al lui. Cred, doar că imaginea unei frumoase figuri făcute de reprezentanţii şahului din Valea Jiului la acea prestigioasă competiţie ar fi fost mai completă.

Să fiu bine înţeles. Gicu Scurhan nu avea nicio obligaţie să amintească de C.S. Vulcan. Nu-i reproşez asta. Însă, citind articolul, am avut impresia că omisiunile despre care am scris mai sus au fost conştient şi intenţionat făcute. Obiectivul principal (declarat şi asumat în scris) al Secţiei de şah a CS Vulcan este promovarea acestui nobil sport al minţii în rândul copiilor şi tinerilor din Vulcan şi din Valea Jiului şi atragerea a cât mai multora dintre ei la practicarea şahului în mod organizat. Dacă mai iase şi un medaliat din chestia asta, cu atât mai bine. În urmărirea acestui obiectiv, am colaborat foarte bine cu Gicu Scurhan şi cu clubul reprezentat de el, CSM Petroşani. Am îndrăznit să consider că suntem aliaţi în aceste demers. Şi, cu observaţiile de mai sus, voi considera în continuare. Pentru că, mai presus de o victorie a unui sportiv sau a altuia, marele câştigător trebuie să fie şahul.

Dorel ŞCHIOPU

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380; 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

luni, 3 februarie 2014

La Vulcan

Primarul Gheorghe Ile vede bugetul pe 2014 prin prisma importanţei lucrărilor de investiţii programate

Bugetul local pe 2014,

aprobat, vineri, printr-o hotărâre adoptată de către Consiliul Local al municipiului Vulcan, nu este unul de sărăcie, dar nici dintr-acela din care banii să fie împrăştiaţi aiurea în toate părţile. La venituri s-a stabilit suma de 37.514 mii lei, iar la cheltuieli cea de 37.632 mii de lei. “Excedentul de 118 mii de lei la cheltuieli, a dat de înţeles primarul Gheorghe Ile, sunt bani rămaşi”. De la execuţia bugetară a anului trecut, probabil. În fine, pentru cine doreşte fineţuri, mai adaug că bugetul de 37.514 mii de lei este defalcat în secţiunea de funcţionare cu o sumă de 28.366 mii de lei, iar la secţiunea de dezvoltare cu suma de 9.048 mii de lei. În privinţa cheltuielilor celor 37.632 mii de lei suntem lămuriţi de către art.4 al proiectului, devenit hotărâre de consiliu local: la secţiunea de funcţionare merg 28.466 mii de lei, iar cheltuielile de la secţiunea de dezvoltare au fost stabilite la 9.166 mii de lei.

Ca şi anul trecut,

nu s-a ridicat nicio mână de consilier local care să solicite disecarea mai adâncă a vreunui capitol sau altul al bugetului în care s-au băgat bani. Asta nu înseamnă, însă, că nu au existat intervenţii care au necesitat să fie lămurite. Consilierul PSD Ion Pantilimon, bunăoară, s-a arătat contrariat de suma

Dacă tot nu se mai realizează o asociaţie intercomunitară,

Petroşaniul se orientează către o nouă societate de termoficare Termoficare Serv SRL

Din moment ce SC Termoficare SA se află în momentul de faţă în reorganizare judiciară şi nici asociaţia intercomunitară de termoficare nu mai este un proiect viabil, la Petroşani se

3

mică alocată lucrărilor de modernizare a stadionului. Lucrarea este prinsă, a intervenit cu lămuriri primarul Gheorghe Ile. Este adevărat, doar cu zece milioane de lei, nu suficient, dar este prinsă şi se va executa. “De fapt, a continuat domnia sa, am prins toate poziţiile, să nu trebuiască să facem modificări, cu zece milioane, cu o mie de lei, iar pe parcursul anului, dacă vom primi bani, este mai uşor să facem o şedinţă de consiliu prin care să luăm de la un obiectiv şi să punem la altul”.

Aceeaşi explicaţie a oferit-o,

apoi, şi ec. Luminiţa Leonte, directorul economic al primăriei. Dumneaei a explicat că prioritare sunt lucrările deja contractate şi care trebuie continuate în 2014. Pe parcurs, se poate majora suma, dar numai după finalizarea lucrărilor în derulare. Liberala Alina Anamaria Cîrstoiu a vrut să afle amănunte legate de proiectele turistice ale primăriei, prinse în buget, stadiul în care sunt acestea şi ce sume se vor cheltui pentru materializarea lor. Răspunsul a fost dat tot de către primar.

Proiectul Castelul din Carpaţi

a intrat în faza a doua, în care vor prinde contur primul teleschi şi legătura, prin instalaţii de trans-

doreşte înfiinţarea unei societăţi noi, care să preia în administrare serviciul public de termoficare. Acesta se va numi Termoficare Serv SRL. Serviciile de utilităţi publice sunt în responsabilitatea autorităţilor administraţiei locale, având caracter permanent.

Deci este nevoie de o societate de administrare, care să răspundă de producţia, transportul şi distribuţia căldurii. Unicul asociat al societăţii va fi municipiul Petroşani. Se va obține, spun edilii, licenţă de funcţionare de la autoritatea competentă, iar noua societate va putea participa la procedurile concurenţiale, ca operator, proceduri organizate pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii servicilor pe raza altor unităţi administrativ-teritoriale. În calitatea sa de acţionar, municipiul Petroşani este reprezentat de 3 consilieri, care vor avea acces la toate informaţiile. Ovidiu Muntean rămâne în fruntea societății. (Alina PIPAN)

port pe cablu, a Pasului Vâlcan cu Straja. Este depus deja proiectul cu canalizarea şi de alimentare cu apă ale Pasului, pentru aceasta din urmă captarea fiind stabilită din pârâul Morii. Tot în Pasul Vâlcan, a adăugat primarul, a început şi va continua concesiunea parcelelor, urmând ca să intabulăm aceste parcele. O altă prioritate în munte este iluminatul. În plus, s-a primit avizul de finanţare pentru Centrul Naţional de Informare Turistică, care va fi realizat lângă “Profi”, la vechea piaţă. La toate proiectele enumerate, Primăria Vulcan are cotă parte, dar, pentru moment, finanţarea este deschisă doar pentru punctul de informare turistică.

Gheorghe OLTEANU

Hunedoara.

Trafic de ţigări

Un hunedorean a fost depistat de poliţişti având în posesie sute de pachete de ţigări de contrabandă.

La sfârşitul săptămânii trecute, poliţiştii Biroului de Investigare a Fraudelor l-au identificat pe Cristian C., de 33 de ani, din Hunedoara, care deţinea în vederea comercializării 359 de pachete ţigarete de diferite mărci, care nu aveau aplicate timbre fiscale româneşti.

Pe numele suspectului poliţiştii au întocmit dosar de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, valoarea estimată a prejudiciului cauzat statului prin neplata taxelor cuvenite fiind de 3.700 lei. Potrivit IPJ Hunedoara, bărbatul mai este cercetat şi în alte trei dosare penale pentru comiterea de fapte similare. Faţă de acesta poliţiştii au dispus măsura reţinerii pe bază de ordonanţă pentru 24 ore, fiind prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara care a dispus măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea pe o durată de 30 de zile.

Mihaela PETROŞAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

4

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

luni, 3 februarie 2014

Incredibil! Hunedoreanul Dorin Velicu merge

Cu skeletonul împrumutat la Jocurile Olimpice

Mulţi români nu ştiu ce este acela un skeleton şi dintre cei care ştiu puţini îşi imaginează cât poate costa un astfel de echipament sportiv. Nu e o avere, câteva mii de euro. Dar cu toate astea, singurul sportiv român din judeţul Hunedoara care participă în proba masculină de skeleton la JO de la Soci nu îşi permite unul al său şi se va prezenta cu un skeleton împrumutat. Dorin Velicu, în vârstă de 27 de ani, practică acest sport din 2006, motivantă fiind adrenalina de care se simte dependent. Motto-ul său este "Keep calm and slide", adică "Păstrează-ţi calmul şi alunecă", parafrazând un mesaj motivaţional al guvernului britanic din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Este antrenor angajat şi totodată sportiv al Clubului Sporturilor de Iarnă din Vatra Dornei, component al echipei naţionale de skeleton din 2006. A început sportul cu atletismul la Hunedoara, apoi a trecut la bob şi mai târziu la skeleton. ”Skeletonul a fost inventat în vremurile de demult de americanii din nord. E vorba de o sanie, un fel de sanie, cu patine. Dar care nu seamănă cu bobul. Eu am început atletismul prima dată, apoi antrenorul m-a îndreptat către acest sport. Am făcut apoi şi bob în primul an, după care am fost mai atras de skeleton. Mari speranţe nu îmi fac, pentru că am pierdut două sesiuni de antrenamente în sezonul acesta, care mă puteau ajuta să sper la mai mult.

Aşa, sper la o calificare în primii 20.

Dar acum contează şi pârtia, şi ziua de concurs, şi cum te simţi în acea zi, cum te-ai pregătit pentru condiţiile de acolo. Dacă ninge şi nu te-ai pregătit

pentru ninsoare, poţi să faci ce vrei că nu îţi iese. Din păcate, nu mai avem pârtie, era la Sinaia, dar nu mai funcţionează. Totul e la pământ. Suntem nevoiţi să ne antrenăm doar în străinătate, unde plecăm atunci când îngheaţă prima pârtie. E dificil, pentru că, atunci când intrăm în sezon, sportivii care au pârtii în ţară au deja câteva sute de coborâri înaintea noastră. Şi noi dacă avem 10 coborâri la început de sezon e bine. E puţin faţă de pregătirea pe care o au americanii, ruşii, englezii’, spune sportivul.

Skeletoanele sunt făcute în mare parte manual, iar unele de fabrici.

Cele făcute de fabrici sunt nemţeşti-făcute exclusiv pentru nemţi, pentru

echipa naţională a Germaniei. Acestea s-au dovedit a fi cele mai bune. Cele făcute în garaj sunt accesibile, dar unele sunt scumpe. “Costul lor începe de la 3.500 de euro la mâna a doua şi de la 5.000 de euro unul nou. Plus patinele, care fac tot, sunt mai importante decât skeletonul în sine, pentru că ele dau viteză. Şi aici e multă inginerie. Păi, gândiţi-vă că l-am luat acum şapte ani la mâna a doua şi a costat undeva la 2.000 de euro cu tot cu patine. Este un bătrân skeletonul meu, dar cu el am reuşit să mă calific.

Acum pentru Soci am vorbit cu cineva

Vântul puternic a distrus acoperişul unui stadion din Liga a IV-a

Liderul Ligii a IV-a Hunedoara, Retezatul Haţeg, a rămas fără acoperişul de la tribună după ce duminică dimineaţa o rafală de vânt l-a smuls din temelii. “Nu mi-a venit să cred ce am văzut. Pur şi simplu pilonii de fier au fost smulşi din pământ, iar acoperişul s-a prăbuşit

www.zvj.ro

să fac rost de un skeleton mai performant, că al meu e bătrân, v-am spus... E rămas în urmă. Da, îl împrumut de la un coleg de la noi din ţară.

Sper să meargă. O să-l încerc, voi avea 3-4 coborâri înainte de intrarea în concurs, să mă acomodez cu el. Pentru că este diferit de al meu”, a mai declarat sportivul hunedorean. Dorin Velicu va intra în competiţie la Soci în 14 februarie. Jocurile Olimpice de iarnă vor debuta la 7 februarie şi se vor încheia la 23 februarie.

peste tribună. Sunt pagube de sute de milioane de lei”, a declarat preparatorul fizic al echipei, Toni Svedak, fost la Minerul Lupeni. Retezatul Haţeg se află pe primul loc în Liga a IV-a şi are nu mai puţin de 10 jucători din Valea Jiului în componenţa sa. În altă ordine de idei este posibil ca Jiul Petroşani să-şi reia pregătirea astăzi, 3 februarie, de la ora 16:00, la stadionul din Petroşani după ce oficialii echipei au cerut ajutor Primăriei Petroşani.

Haideţi cu gala!

Oficialii din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret (DJST) Hunedoara încă nu au găsit o dată exactă pentru Gala Sportului şi Tineretului Hunedorean, eveniment în cadrul căruia vor fi premiaţi cei mai merituoşi sportivi hunedoreni în anul 2013. „Data trebuie stabilită funcţie de programul pe care îl au sportivii care trebuie să fie prezenţi la gală. Cu siguranţă Gala Sportului şi Tineretului Hunedorean va avea loc în a doua jumătate a lunii februarie”, au declarat cei de la judeţ.

Aflată în plin sezon competiţional de sală, atleta Florentina Marincu – sportivul hunedorean al anului 2013 – legitimată la Colegiul Naţional Sportiv „Cetate” Deva se va întoarce în judeţ abia în 16 februarie şi va rămâne acasă până în 23 februarie. În 2013 Gala Sportului şi Tineretului Hunedorean a avut loc în data de 31 ianuarie.

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

luni, 3 februarie 2014

Stelescu, mâna dreaptă a lui Şunda

5

Noul secund al lui Aurel Şunda, petroşeneanul Ionuţ Stelescu, trage un semnal de alarmă în legătură cu pregătirea fizică a fotbaliştilor

Sosit de curând la clubul timişorean, petroşeneanul Ionuţ Stelescu se va ocupa în mod special de pregătirea fizică a elevilor lui Aurel Şunda.

Socotit ca “A2″ în cadrul staff-ului, Stelescu a vorbit despre pregătirea fizică ştiinţifică pe care vrea să o

Sărăcia din sport trimite sportivii la muncă în străinătate

Nu mai este un secret pentru nimeni că foarte mulţi sportivi, fie ei fotbalişti sau rugbişti, au abandonat sportul pentru un trai mai bun.

Cazul multor rugbişti de la Ştiinţa, precum Andrei Biro, Dani Orban, Tatarciuc şi mulţi alţii, este cât se poate de concludent în acest sen.

Din Spania un alt fost sportiv, mai exact fost fotbalist la Minerul Lupeni, Ionuţ Paşca, le transmite celor din Vale un mesaj: “Meritaţi o echipă în Liga I”.

Ionuţ Paşca a evoluat în urmă cu cinci ani de zile la Minerul Lupeni pe vremea când echipa era în Liga a II-a şi visa chiar la promovarea în Liga I. Odată cu desfiinţarea echipei lupenene, Paşca, născut la Cluj, a ales să-şi pună ghetele în cui cu toate că era un fundaş vizat de mai multe cluburi din ţară şi nici nu împlinise 30 de ani. „Am deschis în Spania o afacere împreună cu fratele meu, un magazin cu mezeluri tradiţionale româneşti. Am ales această cale pentru că, din păcate, în România dacă nu joci în prima ligă câştigi foarte puţin. Este mare păcat pentru Valea Jiului că nu are o echipă în Liga I. Oamenii de acolo merită acest lucru.

Cel mai mult m-au impresionat minerii de acolo care sunt fanatici în sensul bun al cuvântului, îşi susţin echipa cu orice preţ”, spune jucătorul care a trecut şi prin curtea lui CFR Cluj şi Arieşul Turda. Fostul jucător al Minerului spune că va purta toată viaţa cu el imaginea în care a văzut la Lupeni, un tată şi un fiu care tăiau o bară de fier pentru a o vinde să-şi cumpere mâncare.

“Este o imagine care mă va urmări toată viaţa. Este o zonă săracă, iar fotbalul era singura bucurie”, a conchis fostul jucător.

implementeze la ACS Poli şi aşteaptă ca clubul să achiziţioneze aparatele speciale care să-i permită acest lucru.

Stelescu a subliniat că din acest punct de vedere alb-negrii se află sub multe grupări din Liga I. ”În primul rând îmi pare rău că nu am putut să fiu alături de la începutul pregătirii, pentru că atât în fişa postului şi în ce am discutat cu domnul Şunda era foarte important ca tot ce înseamnă periodizarea şi partea de pregătire metodică a echipei să aibă o linie comună. E normal, când lucrurile şi-au urmat cursul trebuie să te adaptezi şi să faci în aşa fel încât să duci sportivii la o formă bună pentru începerea campionatului.

Sunt convins că prin programul adoptat sportivii noştri vor veni în nişte parametri fizici buni, după începerea campionatului, poate chiar în primele etape. Dar îmi doresc în ceea ce înseamnă pregătire, mai ales fizică, să am sprijinul conducerii aşa cum mi s-a promis, în ceea ce înseamnă lucrul metodic ştiinţific, aparatura necesară pentru a monitoriza toţi sportivii. Din păcate ce am găsit e sub ceea ce am sperat. Mă refer la acele sisteme de monitorizare a efortului. Pentru că acelea redau cu exactitate cum stau sportivii într-un anumit moment, nu numai din testele pe care le-am aplicat, ci şi prin aceste softuri sau sisteme de monitorizare cu care contracandidatele noastre din Liga I lucrează la nivel de top”, a declarat Ionuţ Stelescu. Noul membru al staffului s-a ferit să vorbească despre jucătorii care sunt în urmă cu pregătirea

fizică, tocmai pentru că sistemele de care vorbeşte ar reda cu exactitate care sunt lipsurile. “Nu pot să spun că sunt în urmă, eu chiar azi aştept să primesc ceasuri personale cu care pot să monitorizez fiecare sportiv. Nu numai prin lucrurile medicale, ci şi cele de pe teren, monitorizare chiar în jocuri în timp real. Putem să ajungem până la sistemele de top, cu care lucrează echipe din Liga I. Ele pot să-ţi dea o fişă individuală a jucătorului iar atunci când îi putem compara, avem baza temeinică a fişei, nu doar din punct de vedere tehnic, cât şi al parametrilor de efort se pot alege soluţiile cele mai bune pentru echipă”, a adăugat Stelescu. Aparatura care ar trebui achiziţionată de club nu e însă una foarte ieftină, costurile pentru un asemenea sistem pornesc de la 45.000 de euro. Ionuţ Stelescu a recunoscut că există mulţi jucători care nu sunt la nivelul optim fizic, dar a dat şi câteva exemple pozitive. Astfel, mijlocaşii Răzvan Trandu şi Ovidiu Petre lucrează la un nivel înalt din acest punct de vedere. “Sunt jucători care au trecut testele bine. Dar avem şi foarte mulţi care sunt puţin în urmă. Trebuie să particularizăm efortul pe grupe, fiecare să-şi crească nivelul. Nu s-a făcut un astfel de sistem din ce am vorbit cu jucătorii, nu

s-au evaluat capacităţile individuale, ceea ce arată deja un lucru mult în urmă al progresului în ceea ce priveşte partea de top a fotbalului de performanţă. Nu vreau să comentez până nu am posibilitatea să monitorizez în totalitate sportivii. Am vorbit cu domnul preşedinte, vom încerca să achiziţionăm. Ca să putem şti clar cum se lucrează. Din ce am văzut pot să spun că Ovidiu Petre e la parametri foarte buni, la fel şi Trandu. Sunt câţiva dintre ei care au o bază bună pe care putem să o consolidăm şi să-i aducem în campionat la parametrii maximi”, a conchis Stelescu. Noul antrenor secund a lucrat cu Aurel Şunda la Jiul Petroşani în urmă cu opt ani de zile.

Ultima dată a fost la ASA Tg. Mureş în toamnă şi a mai trecut pe la Fortuna Brazi. El are doctorat în fotbal şi a susţinut o lucrare complexă intitulată “Reglarea capacităţii motrice în învăţarea jocului de fotbal”. Deţine, de asemenea, şi licenţa de antrenor care-i permită să fie principal în eşalonul secund.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 ACTUALITATE

luni, 3 februarie 2014

Daniel Stepan, consilier local PP-DD:

„Bată-l norocul de proiect! Mi-a ieşit şi pe nas, După dezbateri în şedinţele şi pe ochi şi pe urechi!” organizate trei luni la rând, în sfârşit s-a aprobat în Consiliul Local Petroşani finanţarea publicării unui volum considerat controversat.

A ajuns de-a dreptul ridicolă disputa din Consiliul Local Petroşani cu privire la aprobarea unei sume modice, 3.000 de lei, pentru publicarea volumului cu titlul „Valea Jiului la începutul secolului XX” aparţinând autorilor Mircea Baron, Iosif Andraş şi Eduard Wersanski. Volumul vorbeşte despre influenţa Imperiului Austro-Ungar în zona noastră în perioada amintită.

Având doi autori maghiari, unii consilieri onsiderau probabil cartea ca fiind un manifest, deşi ea vorbeşte doar despre o realitate istorică.

Niciunul dintre cei mânaţi de bănuieli nu a avut curajul să-şi spună teama

Nici în 2014,

vădit. S-au inventat scuze peste scuze, în şedinţe consecutive, pentru a nu se vota proiectul.

La prima apariţie pe ordinea de zi s-a cerut amânarea proiectului până la prezentarea volumului efectiv pentru a fi conspectat de consilieri.

Apoi s-a cerut o prezentare a lucrării de către autori în consiliul local. S-a întâmplat şi asta. Joi, Ioan Rus, consilier PSD, a vrut să mai pună o piedică proiectului şi a propus un amendament, prin care consiliul local să nu finanţeze tipărirea volumului. Ci să achiziţioneze volumul, după tipărire, cu suma de 3000 de lei. Dar autorii practic cereau bani de tipar, acesta fiind scopul pentru care s-au adresat consiliului local cu o solicitare. Deci consilierul Rus găsise încă un artificiu care să împiedice tipărirea

Primăria Petroşani nu se abate de la investiţiile în infrastructură. Din bugetul local.

Petroşenenii nu ar trebui să regrete niciun moment atunci când se pun la rând la Taxe şi Impozite. Banii lor ajung să fie investiţi cu sens, în proiecte palpabile. Chiar dacă unele fonduri merg şi în plata unor credite de la bănci, investiţiile cu banii împrumutaţi sunt, de asemenea, reale, vizibile. Joi a fost votat bugetul Petroşaniului pe 2014, iar astfel am aflat pe ce obiective va cheltui cu precădere executivul local banii contribuabililor.

Administraţia locală şi-a propus să cheltuie 5.424.000 lei din bugetul local pe continuarea lucrărilor începute în anii precedenţi, dar şi pe lucrări noi.

S-au prevăzut cheltuieli de investiţii şi achiziţii de bunuri.

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi rămâne fidel investiţiilor în lucrări de infrastructură. Dacă celelalte capitole au alocate sume modeste, capitolul Locuinţe şi servicii de dezvoltare are alocată suma de 5.041.000 lei. Din această sumă, 3.095.000 lei merg pe lucrările începute, aflate în derulare, sau încheiate şi încă neachitate. Execuţia de lucrări de construcţii pentru obiectivul Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turistică Parâng are alocată suma aceasta. Un proiect pe care primarul îl vrea terminat cu orice preţ, chiar

www.zvj.ro

cu preţul unui împrumut bancar, pentru că Ministerul Dezvoltării refuză continuarea finanţării lui pentru moment. Or asta înseamnă condamnarea la moarte a turismului în Parâng, pecetuirea afacerilor cabanierilor şi distrugerea investiţiilor realizate până acum. Primăria are estimări de cheltuieli pentru acest proiect până în 2018. Anul acesta, separat, pentru alimentarea cu energie electrică a domeniului schiabil sunt alocaţi 100.000 de lei.

Lucrările infrastructurale noi din oraş vor înghiţi 1.000.000 de lei. Vorbim de asfalt nou şi pe străzile adiacente care au rămas neasfaltate, cum ar fi strada Păcii. Poate printre aceste lucrări se vor găsi bani şi pentru parcarea de pe 9 Mai, cerută cu insistenţă de Viorica Macavei. Sunt luate în calcul şi branşamentele de utilităţi pentru bazinul de înot, care vor costa 100.000 de lei. Cu puţin noroc, anul acesta bazinul va fi funcţional. Sunt cuprinse la cheltuieli şi lucrările de realizare a şarpantelor la blocurile construite în perioada 1950-1980, pentru acest proiect fiind alocaţi 100.000 de lei. Pentru alte cheltuieli şi investiţii, nemenţionate puctual, s-a alocat un fond de 946.000 lei.

Transportul are alocată suma de 165.000 de lei.

Alina PIPAN

volumului. Petru Drăgoescu a venit cu amendament la amendament, cerând achiziţia acesteia, dar mărirea sumei de achiziţie, având în vedere că numai cu câteva minute înainte se vota achiziţia unui alt volum, pentru suma de 9.975 lei. Discuţia vizavi de acest proiect dura deja mai mult decât durase discutarea bugetului, deci devenise ridicolă. Vorba consilierului Butulescu: “...oamenii publică o carte nu iau Ardealul şi fug cu el în spate...”.

Discuţia ridicolă a fost oprită de răbufnirea consilierului PP-DD, Daniel Stepan: „Bată-l norocul de proiect! Mi-a ieşit şi pe nas, şi pe ochi şi pe urechi!”. Acesta a cerut colegilor să nu se mai învârtă în jurul cozii şi să voteze proiectul ca atare, mai ales că autorii au făcut tot ce le-a cerut consiliul, iar de trei luni proiectul tot

Nota redacţiei

reapărea pe lista de propuneri, fiind din ce în ce mai disputat. La vot amendamentele nu au trecut, iar în final proiectul s-a votat ca atare.

Alina PIPAN

Fără a exagera, suntem de părere că puţini sunt consilierii locali cu capacităţi reale de a-şi da cu părerea despre volumul la a cărui redactare au participat universitarii Baron şi Andraş. Pentru simplul motiv că parte din aleşii locali nici măcar n-au citit cât au scris şi cercetat, la viaţa dumnealor, universitarii Baron şi Andraş. Legislativul local are un cu totul şi cu totul alt defect, unul esenţial: grila de finanţare a proiectelor culturale este una injustă, disproporţionată.

Volumele de valoare sunt sprijinite cu sume modeste, în timp ce broşurile şi copy-paste-urile sunt finanţate generos, în total dispreţ faţă de interesul public. La fel cum, tot în privinţa proiectelor culturale, etnicii maghiari devin tot mai importanţi pentru administraţia locală, uneori chiar mai importaţi decât populaţia majoritară. (C. DOCEA)

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

POLITICĂ

luni, 3 februarie 2014

UDMR Lupeni. În prima zi a lui februarie,

Şedinţa de constituire a organizaţiei de femei a adus în Vale o serie de invitaţi importanţi pentru comunitatea maghiară

Sâmbătă, 1 februarie, sala de festivităţi a clubului din municipiul Lupeni a fost gazda şedinţei de constituire a Organizaţiei de Femei din cadrul UDMR Lupeni, fiind totodată stabilit şi preşedintele acestei organizaţii.

Sală arhiplină. Amalia Antal primul preşedinte al organizaţiei de femei Exact ca şi acum câteva zile, când la Petroşani s-a constituit organizaţia de femei în cadrul UDMR, o organizaţie care cuprinde şi domne şi domnişoare din organizaţiile de la Petrila şi Aninoasa, la fel s-a întâmplat şi la Lupeni.

Organizaţia de Femei a UDMR Lupeni va avea în componenţă, începând de sâmbătă, şi femeile din municipiul Vulcan, precum şi membre din UDMR Uricani.

La eveniment au participat în principal femeile din cadrul celor trei organizaţii UDMR din vestul Văii Jiului, precum şi mai mulţi membri, bărbaţi, din cadrul organizaţiei UDMR Lupeni, inclusiv din conducere, în frunte cu preşedintele David Benedekfi şi vicepreşedintele Amalia Antal.

Invitaţii de seamă n-au lipsit nici sâmbătă. Iuliu Winkler preşedintele organizaţiei judeţene a UDMR, actualmente europarlamentar şi viitor candidat la aceeaşi funcţie, Csilla Hegedus - vicepreşedintele organizaţiei naţionale UDMR, domiciliată în Cluj-Napoca, totodată şi responsabilul cu partea culturală din cadrul partidului şi viitor candidat la alegerile europarlamentare, Kinga Gazda-Kun - preşedintele organizaţiei judeţene de femei din cadrul UDMR Hunedoara, Attila Dezsi - fost prefect de Hunedoara şi fost secretar general al Guvernului, Lorincz Szell preşedintele organizaţiei de tineret a organizaţiei judeţene, dar şi Gergely Burjan - vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a UDMR. Începând cu ora 16,00, într-o sală arhiplină, toţi cei de mai sus au susţinut alocuţiuni. Fiecare politician a expus celor prezenţi lucruri legate de alegerile europarlamentare, de modul cum trebuie ele organizate şi de felul cum va trebui ca în viitorul Parlament European să se regăsească şi reprezentanţi ai UDMR. Dar cel mai interesant lucru l-a spus probabil doamna Csilla Hegedus, de la care am aflat că peste 30.000 de maghiari, cu venituri mici şi cu probleme sociale, au fost ajutaţi de Naşterea Domnului, în decembrie 2013, prin acţiunea „Un zâmbet de Crăciun” organizată la nivel naţional de organizaţia de femei. Un lucru care ar trebui să le dea mai mult de gândit bărbaţilor, nu numai din UDMR. Sexul frumos a dovedit că se poate concentra pe o acţiune socială. În momentul în care preşedintele UDMR Lupeni, David Benedekfi, a anunţat propunerea pentru preşedintele organizaţiei de femei nou constituite, în persoana doamnei Amalia Antal, toată lumea a aplaudat, semnalul fiind deja foarte clar că nimeni nu se opune propunerii. Fapt confirmat şi de ce s-a mai întâmplat, astfel că primul preşedinte al organizaţiei de femei din Lupeni, care va reprezenta femeile UDMR din trei localităţi - Lupeni, Uricani şi Vulcan – este Amalia Antal.

Vă prezentăm... ...câteva declaraţii şi reacţii prealuate sâmbătă, la faţa locului.

David Benedekfi, preşedintele organizaţiei UDMR Lupeni, singurul consilier local din partea UDMR la nivel de Valea Jiului: „Astăzi am avut şedinţa de constituire a organizaţiei de femei, o acţiune foarte importantă pentru organizaţiile UDMR din localităţile din vestul Văii Jiului. Am avut onoarea ca printre noi să avem şi invitaţi din Cluj sau din Deva, precum şi pe preşedintele organizaţiei judeţene, europarlamentarul Iuliu Winkler. Credem că ceea ce s-a constituit astăzi reprezintă o şansă reală pentru un viitor mai bun al organizaţiilor noastre din Lupeni, Uricani şi Vulcan, pentru că femeile au însemnat şi înseamnă mult pentru partidul nostru, pentru unitatea şi forţa lui. Acum exact 25 de ani am avut la Lupeni şedinţa de constituire a organizaţiei noastre, să sperăm că vor mai trece 25 de ani – şi apoi şi cu mult mai mulţi – de funcţionare a organizaţiei UDMR Lupeni şi a organizaţiei de femei constituită astăzi. Membrilor din organizaţia noastră le transmit şi pe această cale că anul 2014 este un an în care trebuie să

existe mai multe acţiuni politice şi de organizaţie locală şi mai puţine vorbe, pentru că doar aşa vom reuşi să facem ce ne-am propus, mai ales în ceea ce priveşte sprijinirea candidaţilor UDMR la alegerile europarlamentare”.

Amalia Antal, vicepreşedintele UDMR Lupeni, de sâmbătă, 1 februarie, şi preşedinte al organizaţiei de femei: „Ziua de astăzi a fost foarte importantă pentru comunitatea noastră. Am făcut un pas înainte în a-i aduna pe membrii noştri şi a forma o legătură mult mai strânsă cu ei, împreună cu doamnele din organizaţiile UDMR din vestul Văii Jiului, care întotdeauna au sprijinit evenimentele care privesc comunitatea maghiară. Ideea formării organizaţiei de femei în cadrul UDMR a venit de la doamna Rozalia Biro, senator UDMR din Oradea, această propunere fiind înaintată Congresului UDMR care a avut loc la Miercurea Ciuc anul trecut. Imediat după aceea ne-am apucat de treabă, în toamnă s-a format Organizaţia Femeilor UDMR, la Cluj, şi după aceea a urmat ca, la nivel de judeţ, fiecare organizaţie să-şi formeze structuri destinate femeilor la nivel de judeţ şi de localitate. La noi s-a stabilit ca organizaţiile din Lupeni, Vulcan şi Uricani să creeze împreună o singură structură, pentru că de ceva timp cele trei organizaţii oricum lucrează împreună şi pe alte domenii, iar rezultatele s-au dovedit a fi mai bune decât atunci când fiecare organizaţie avea acţiuni individuale. Este vorba de un mai mare pragmatism, de o punere mai bună în scenă a ideilor şi acţiunilor, de o unitate mai mare, care dă forţă şi care face ca membrii noştri să fie mai activi şi mai intere-

saţi faţă de ceea ce se întâmplă în organizaţia locală. De aceea, constituirea acestei organizaţii de femei, unde eu am primit onoarea de a conduce această organizaţie, cred că va fi de bun augur şi va face ca pe viitor femeile din organizaţiile noastre să fie mult mai prezente decât până acum în viaţa partidului, rezultatele urmând să se vadă în viitorul apropiat. Pentru început, în calitate de preşedinte al organizaţiei de femei mi-am propus mult mai multe acţiuni sociale decât până acum, asta însemnând sprijin în rezolvarea unor cazuri sociale, implicarea mai activă în ajutorarea unor persoane în vârstă sau a unor familii cu venituri reduse şi multe alte chestiuni ce ţin de acest segment social. Pe de altă parte, vom continua şi la nivel de organizaţie de femei proiectele culturale, foarte îndrăgite de comunitatea noastră, precum şi acţiunile sportive, turistice sau cele recreative. În plan politic ne-am propus să sprijinim mai mult, prin toate forţele noastre, UDMR, inclusiv pe consilierul local David Benedekfi, în acţiunile, proiectele şi propunerile întreprinse. Vocea noastră trebuie să fie auzită mai mult pe viitor, pentru că facem şi noi parte din comunitatea ce trăieşte în vestul Văii Jiului, fie că vor sau nu unii politicieni să priceapă. Aş dori să mulţumesc tuturor femeilor care m-au votat, tuturor invitaţilor că au venit alături de noi la această acţiune, dar şi domnului Constantin Brânduşe din Lupeni, care ne-a acordat sprijin în organizarea evenimentului”.

Iuliu Winkler, preşedintele UDMR Hunedoara şi europarlamentar: „În urmă cu două zile s-a constituit Organizaţia de Femei a UDMR Petroşani, care polarizează femeile din organizaţiile Petroşani, Petrila şi Aninoasa. La fel se întâmplă şi azi la Lupeni, unde femeile din alte trei oraşe, de la nivel de organizaţii UDMR locale, se constituie într-o singură organizaţie. Este mai bună această polarizare din

7

punct de vedere al informaţiei, practic îi scoţi pe oameni din orăşelul lor şi îi încurajezi să coopereze şi să comunice şi cu colegii din orăşelele vecine, scopul fiind acela de îmbunătăţire a performanţelor organizaţiilor şi a partidului în general. Dacă în Lupeni în 2012 am reuşit o performanţă bună la alegeri, în sensul reintrării cu un consilier local în Consiliul Local Lupeni, după ce nu mai aveam oameni în acest for, acum, în 2014, avem din punct de vedere politic obiectivul cel mai important, respectiv alegerile pentru Parlamentul European. Pentru mine este o situaţie specială, pentru că sunt şi preşedintele organizaţiei judeţene a UDMR, sunt şi europarlamentar şi voi fi probabil din nou pe listele cu candidaţi pentru viitoarele alegeri europarlamentare pe un loc eligibil. Asta mă face să am atât un obiectiv pe linie de partid la nivel judeţean, precum şi un obiectiv pe linie personală, ceea ce face cu atât mai dificilă misiunea mea. De aici sigur că mi-aş dori să avem cât mai multe voturi la nivel de organizaţie judeţeană şi naţională la alegerile europarlamentare, nu vă pot spune un număr acum, dar dacă se poate aş dori ca scorul voturilor de la alegerile locale 2012 să se repete. Şi nu scorul voturilor de la alegerile parlamentare desfăşurate tot în acelaşi an, dar spre finalul lui. Să sperăm că oamenii din comunitatea noastră vor fi uniţi şi vor face ca lucrurile să iasă bine, UDMR având şi această sarcină, ca până la alegeri să conştientizeze membrii de importanţa acestor alegeri pentru comunitatea noastră”.

Attila Dezsi, fost prefect de Hunedoara şi fost secretar general al Guvernului: „Este o acţiune a femeilor care se implică în viaţa socială şi comunitară foarte mult. Mie personal ceea ce văd azi îmi creează un sentiment de deja-vu pentru că întotdeauna în Lupeni femeile au fost foarte active şi foarte bine organizate în toate acţiunile pe care UDMR Lupeni le-a avut. Fapt demonstrat şi azi, când vedeţi că toată sala e plină şi totul a fost organizat foarte bine.

Anul acesta vor fi două serii de alegeri importante în România. Din punctul meu de vedere să sperăm că vom călca din nou pe calea europeană, eu cred că direcţia României e spre Vest şi spre acest model trebuie să ne îndreptăm pentru ca viitorul nostru să fie asigurat”.

Csilla Hegedus, preşedintele organizaţiei de femei la nivel naţional: „Am venit în judeţul Hunedoara pentru că aici organizaţia de femei a judeţului, constituită anul trecut, este una puternică şi lucrează în mod constant în interesul comunităţii maghiare, nu doar pentru femei ci, în general, pentru toată lumea care face parte din comunitatea noastră. Am venit împreună cu domnul preşedinte Winkler şi cu doamna preşedinte Kinga să constituim la Lupeni, împreună cu cei din organizaţiile din vestul Văii Jiului, organizaţia de femei. Dorim, de asemenea, să discutăm cu femeile de aici programul pentru alegerile europarlamentare, în care vrem să avem şi câteva puncte esenţiale pentru femeile maghiare din România. Doar aşa credem că se poate elabora un program bun, viabil, care să reprezinte nevoile tuturor femeilor din comunitatea noastră. Referitor la viitoarele alegeri europarlamentare, confirm faptul că pe listă vor exista şi candidaţi femei care să reprezinte femeile maghiare din România în Parlamentul European, asta deoarece am considerat că a venit vremea ca şi o femeie să fie acolo, în forul european, unde să poată să lupte pentru proiectele femeilor din comunitate şi în general pentru toate femeile din România. Dacă voi ajunge în Parlamentul European doresc să îmbunătăţesc atât situaţia financiară, cât şi legală a femeilor din ţara noastră”.

Kinga Gazda-Kun, preşedintele organizaţiei judeţene de femei din cadrul UDMR Hunedoara: „Mă bucur că astăzi sunt aici şi mă bucur că începând de azi doamnele şi domnişoarele din cele trei organizaţii UDMR vor avea o organizaţie care să le reprezinte. Împreună cu organizaţia judeţeană credem că pe viitor vom putea face multe acţiuni care să sprijine femeile din comunitatea noastră şi care să le prezinte mai bine proiectele, propunerile şi activităţile desfăşurate la nivel de organizaţii”.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

8

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

luni, 3 februarie 2014

Petroşani. Pentru că nu a găsit rezolvarea problemei la UAT,

O familie de pe strada G-ral Dragalina a apelat direct la primar pentru a i se face dreptate

Florina Huszar locuieşte în Petroşani, pe strada G-ral Dragalina, în blocul 6.

Este necăjită pentru că problema dumneaei nu a fost rezolvată de serviciul UAT din Primăria Petroşani, de la care femeia are pretenţia să intervină pentru a desfinţa o uşă spre acoperişul blocului, care a apărut peste noapte în zidul etajului la care locuieşte, chiar dacă exista deja o uşă de acces. Uşa de acces, susţine femeia, face legătura nu numai

cu acoperişul, dar şi cu terasa dumneaei, ceea ce ar facilita accesul hoţilor către apartament. Locatara precizează că uşa este realizată fără aprobările legale, dar nu precizează dacă aceasta este în permanenţă deschisă sau stă încuiată. Cert este că familia dumneaei nu vrea ca această uşă să existe, chiar dacă majoritatea locatarilor din scară nu au nicio problemă cu realizarea ei. Dar, cum precizează legea, trebuie să fie de acod şi locatarii afectaţi de construcţie sau modificare, situaţi vertical sau orizontal pe palier. „Prin sesizarea pe care am făcut-o (nr.19041/204/04.11.2013), am cerut serviciului abilitat U.A.T. să dispună retragerea uşii şi construirea zidului la forma iniţială făcută de proiectant.

Serviciul U.A.T. îmi trimite o înştinţare prin care mă informează că lucrarea executată este fără forme legale şi constituie contravenţie, dar nu mă in-

formează despre măsurile luate”, spune femeia. Însă, pentru rezolvarea acestei dispute nu primăria, ci asociaţia de locatari este prima care trebuie să intervină, fiind vorba de proprietate privată. Şi dacă se dispune o modificare, aceasta este adresată asociaţiei de proprietari. În plus, pentru modificările apărute pe scară, semnăturile de acord ale proprietarilor sunt valabile în cazul în care cel care solicită modificarea nu face parte din asociaţia de proprietari. Dacă face parte din asociaţie, atunci aprobarea pentru lucrare o dă tot asociaţia. În momentul de faţă, serviciul U.A.T. lucrează la aprobarea lucrării. Nemulţumită de această soluţie, familia Huszar cere direct primarului neaprobarea lucrării, deşi dumnealui nu poate face acest lucru, ci poate eventual să sesizeze acelaşi serviciu din administraţia locală.

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Hunedoara a prezentat public bilanţul activităţii din anul 2013. Datele furnizate de analiza ITM Hunedoara arată că există încă mulţi agenţi economici care nu respectă legile.

situaţiile în care au fost depistate mai mult de cinci persoane fără forme legale de angajare, unul fiind pentru un copil cu vârsta sub 15 ani care muncea în folosul unui angajator.

„Vă rog din suflet dispuneţi dumneavoastră neaprobarea retroactivă a lucrării respective deoarece de abia acum se încearcă obţinerea formelor legale, ceea ce nu mi se pare normal, iar eu şi soţul meu nu suntem de acord cu ieşirea aceasta pe platforma blocului, deoarece creşte riscul de intrare a hoţilor în apartamentul nostru”.

Oricum ar fi, dreptatea în această problemă nu o poate judeca sau stabili primarul. Cel mai probabil, această divergenţă se poate rezolva la mediator sau în instanţă, direct cu asociaţia de proprietari, care a fost de acord cu lucrarea.

Alina PIPAN

Bilanţul ITM Hunedoara pentru anul 2013

Amenzi de peste 2,5 milioane În ceea ce priveşte activitatea de relaţii de muncă, în 2013 au fost controlate 2.196 de unităţi, iar numărul salariaţilor cu contract individual de muncă din unităţile controlate a fost de 90.198.

Acţiunile inspectorilor s-au finalizat cu 7.483 măsuri dispuse şi realizate în proporţie de 81,78 la sută, 317 amenzi, în valoare de 2.518.600 lei (din care, 136, în valoare de 2.105.000 lei, pentru muncă nedeclarată), şi 1.069 avertismente.

Potrivit datelor oficiale, anul trecut au fost depistate 502 persoane care desfăşurau activitate fără a avea forme legale de angajare.

De menţionat că în perioada analizată au fost făcute şi 20 de denunţuri pentru

www.zvj.ro

66 de amenzi pentru deficienţe în evidenţa salariaţilor ITM Hunedoara a verificat printre altele şi respectarea de către 86 de angajatori a protecţiei persoanelor cu dizabilităţi şi promovarea drepturilor acestor persoane, fiind depistate deficienţe la un singur angajator. A fost aplicat un avertisment şi au fost stabilite măsuri în vederea intrării în legalitate.

Anul trecut inspectorii ITM Hunedoara au mai controlat şi patru angajatori ce erau autorizaţi ca agenţi de muncă temporară, în aceste cazuri constatându-se că unul nu a respectat legislaţia, fiind sancţionat cu 2.000 de lei amendă.

De asemenea, ITM Hunedoara, în colaborarea cu Biroul Judeţean pentru Imigrări a realizat 18 controale pentru verificarea respectării legislative privind autorizaţiile de muncă. Astfel, în aprilie 2013, a fost depistată o persoană de cetăţenie sârbă care desfăşura muncă fără autorizaţie de muncă. În acest caz a fost aplicată o amendă în valoare de 3.000 lei, şi a fost făcută o adresă în acest sens către Biroul Judeţean pentru Imigrări Hunedoara. În cadrul celor 2.196 controale efectuate s-a urmărit modul de verificarea a respectării prevederilor H.G. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, modificat şi completat. Şi în acest caz au fost depistate unele deficienţe la 409 angajatori, aplicându-se 66 de amenzi, în valoare de 210.000 lei şi 414 avertismente. În perioada ianuarie - decembrie 2013, în cadrul celor 51 de controale efectuate pentru verificarea modului de respectare a prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, au fost depistate unele mici deficienţe la doi dintre angajatori, aceştia

fiind sancţionaţi cu avertisment, iar la un alt angajator au fost depistate probleme mai grave aplicându-se două amenzi contravenţionale în valoare totală de 7.000 lei.

Controalele efectuate au vizat pe lângă depistarea muncii nedeclarate şi verificarea respectării prevederilor Codului muncii şi a altor acte normative incidente relaţiilor de muncă. Finalitatea acestora s-a concretizat prin aplicarea a 111 amenzi în valoare de 251.600 lei şi 641 avertismente, unui număr de 450 angajatori.

200 de accidente în Vale O atenţie deosebită a fost acordată activităţilor de minerit, exploatare a resurelor naturale şi producerea energiei electrice. În acest caz au fost controlate în mai multe rânduri: Complexul Energetic Hunedoara, inclusiv sucursalele Societăţii Naţionale a Huilei Petroşani, aflate pe teritoriul judeţului Hunedoara (Electrocentrale Paroşeni, SEH Lupeni, SEH Vulcan, SEH Livezeni, SEH Lonea, SPC Valea Jiului, Electrocentrale Mintia). Şi în acest caz inspectorii de muncă au aplicat sancţiuni şi au dispus măsuri şi termene de remediere a deficienţelor constatate. La fel s-a procedat şi cu alte unităţi care exploatau cariere de piatră sau balastiere. În ceea ce priveşte situaţia accidentelor de muncă, anul trecut s-au înregistrat 273 de accidente din care 202 în zona Văii Jiului şi 71 în restul judeţului. Deşi faţă de anul 2012 se remarcă o creştere a acestora de la 227 la 273, gravitatea acestora s-a diminuat. Din păcate anul trecut s-au înregistrat şi două accidente colective de muncă în care au fost implicate şapte victime. În 2012 au fost înregistrate trei accidente colective în care au fost implicate nouă persoane.

De asemenea, în 2013 au fost înregistrate 18 accidente încadrate ca accidente în afara câmpului muncii.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului luni, 3 februarie 2014

Mai multe clădiri de la Mina Petrila,

mineritul. Concluzia a fost trasă de primarul Ilie Păducel, cel care şi-a spus ultimul punctul de vedere la această inedită şedinţă: „În primul rând aş porni de la ideea cererii noastre către minister şi către Uniunea Europeană de prelungire a termenului de închidere a minei, dar înainte întreb dacă avem fundamentată această cerere în ceea ce priveşte şi posibilitatea desfăşurării activităţii în subteran încă un an? Dacă putem fundamenta că avem rezerve de cărbuni pregătite pentru încă un an de-acum înainte şi că avem ce face cu cărbunele, atunci vom reuşi. Şi spun asta deoarece noi am începe cu următorul argument:

Între securea demolării şi salvarea lor (II)

Spuneam în numărul trecut că, după intervenţia fostului director Bujor Bogdan, consilierul local Cornel Preda a deschis un nou punct de discuţie, adresând o întrebare directorului general Anghel. O întrebare legată de producţia de cărbune a minei Petrila, care în momentul de faţă este la nivelul anului 2010. Fapt pentru care s-ar putea cere prelungirea activităţii minei pentru un an de zile. Pe fază a fost viceprimarul Vasilică Jurca, care a avut o intervenţie foarte interesantă: „Susţin propunerea domnului Preda, adresată printr-o întrebare, aceea de a face demersuri împreună şi pentru prelungirea termenului de închidere a minei Petrila, nu doar pentru salvarea unor clădiri. Din cuvântul dumneavoastră, domnule director general, am înţeles că în termen de şase luni de zile se poate obţine un răspuns de la UE. Dacă ne mişcăm repede acum, în primele luni ale anului acesta, făcând şi o adresă prin care să solicităm acest lucru, până la sfârşitul anului ar trebui să primim un răspuns. Cred că ne putem încadra în acest termen de şase luni, timp mai este suficient. O prelungire cu un an ar putea fi benefică şi pentru acest proiect al nostru cu clădirile, am avea timp să facem bine toţi paşii, inclusiv să ne adresăm la Ministerul de Finanţe vizavi de clarificarea situaţiei clădirilor şi la Ministerul Economiei vizavi de intenţia noastră…”.

Directorul Anghel îmbrăţişează ideea Directorul general al SNÎMVJ, Aurel Anghel, le-a răspuns celor doi: „Sigur că da, noi anul acesta nu le avem printre clădirile prinse spre demolare în proiectul tehnic. Dacă această prelungire vine până la sfârşitul anului, atunci în 2014 aceste clădiri nu mai intră în demolare şi vor intra abia anul următor, ceea ce ar însemna, într-adevăr, timp câştigat. Noi reactualizăm anual proiectul tehnic şi

acum lucrăm la asta pentru că mina încă lucrează şi avem foarte multe lucruri de făcut, de analizat”.

Viceprimarul propune o comisie Imediat a luat din nou cuvântul viceprimarul Jurca: „Atunci, domnule primar, domnilor consilieri, eu v-aş propune să facem pentru clădiri o comisie formată din consilieri, din aparatul primarului şi din ingineri de la mina Petrila şi SNÎMVJ, care să ia fiecare clădire în parte şi s-o evalueze, după care, în consiliul local, domnul primar, în calitate de ordonator de credite, să ne spună cât permite bugetul local să suporte cheltuielile ce revin. Apoi, aş susţine propunerea domnului consilier Matei de a face demersuri în promovarea altui proiect, prin care clădirile pe care ne hotărâm să le păstrăm să ne fie redate gratuit de către Ministerul Economiei. E ceva firesc să cerem gratuit aceste clădiri, care ne hotărâm să le folosim pentru comunitate, în condiţiile în care tot ministerul vine şi ne închide 1.000 de locuri de muncă. E logic să ne sprijine acest minister şi guvernul, să investească măcar 10-20% din pierderile pe care noi le avem datorită închiderii minei. Pe de altă parte, şi revin la ce a întrebat domnul Preda, în paralel cu ce am spus putem să cerem şi prelungirea activităţii minei cu un an. Cum în alte locuri şi ţări s-a putut de ce la noi n-ar fi posibil?”.

Primarul Păducel trage concluziile Cum directorii Anghel şi Jujan n-au mai intervenit, deşi după şedinţă ambii ne-au spus că e foarte greu să se mai menţină activitatea minei după 2015 din moment ce nu mai sunt deschideri făcute, ba chiar fiind vorba şi de personal insuficient, materiale ş.a. (poate că acum doi ani trebuia să se insiste pe acest subiect şi pe prelungire, şi nu doar la Petrila). Şanse ar mai fi doar dacă guvernul va sprijini aceste demersuri şi proiectul cu salvarea celor 4-5 clădiri în care ar putea să funcţioneze, peste doi-trei ani, alte activităţi decât

sunt necesare aceste 500 de locuri de muncă rămase şi pentru anul viitor, dar şi pentru, ştiu eu, 50 de ani de-acum înainte, deci nicidecum pentru un an. De aceea spun că ne trebuie justificare că mina e pregătită pentru încă un an măcar. Propunerea cu prelungirea este bună, înţeleaptă, şi vom vedea ce este de făcut. În al doilea rând, la toate închiderile de câmpuri miniere care s-au făcut până acum, în aceste proiecte de închidere au existat şi bani care vizează realizarea unor obiective pentru folosul comunităţilor respective. Niciodată nu s-au creat alternative pentru locuri de muncă de către minister sau guvern, dar s-au dat fonduri. Chiar dacă uneori aceste fonduri au fost simbolice, bani pentru obiective de interes pentru comunitate s-au dat totuşi şi v-aş da ca exemplu, domnule director general, foarte concret şi destul de proaspăt, proiectul de închidere a unui câmp minier de la Petrila, 1 Vest. Pentru rambleierea canalului Predoni s-a făcut drumul tehnologic, din banii ministerului şi ai guvernului, prin Conversmin. Este necesar să facem împreună demersurile, să ne spuneţi exact unde, iar că o fi la

AGORA

9

Ministerul Economiei, sau la Ministerul Finanţelor, ori la amândouă şi eventual şi în alte părţi, sau la Comisia Europeană – unde tot oameni sunt, nu mai contează, important este să ne organizăm şi să ne mişcăm repede iar ei să ne înţeleagă.

Până la urmă şi noi suntem membri ai Uniunii Europene şi avem drepturi ca toţi ceilalţi. În ceea ce priveşte păstrarea unor obiective sau mai bine zis a unor active din incinta minei Petrila, clădiri care înseamnă istorie, care înseamnă clădiri unde s-a făcut producţie – Mina Petrila contribuind din plin la economia naţională, o mină care înseamnă ca şi contribuţie cu mult mai mult ca şi alte unităţi miniere din ţară ori alte fabrici sau uzine din România – este necesar să facem bine, în aşa fel încât să păstrăm ceea ce putem păstra şi să gândim că aceste clădiri păstrate trebuie valorificate prin desfăşurarea unor activităţi economice, sociale, culturale, sportive, de turism ş.a., utile pentru comunitatea locală.

Sunt clădiri foarte bune care pot fi folosite de anumiţi investitori, inclusiv terenurile aferente lor, precum şi anumite instalaţii sau utilaje care încă funcţionează şi care vor fi utile acestor investitori (de exemplu la depozitul de lemn există podul rulant, gatere etc.).

Există clădirile de la compresoare, foarte bune, există clădirea administrativă, există clădirea staţiei de salvare, toate pot fi folosite pentru tot felul de activităţi.

Vreau să răspund şi întrebării care mi s-a pus, în calitate de ordonator de credite, să fie foarte clar. La nivelul bugetului anului 2014 şi în perspectiva bugetelor din anii 2015, 2016 şi dacă vreţi şi 2017, se previzionează foarte clar că nu sunt posibilităţi de a se suporta de la bugetul local reamenajări, reabilitări sau întreţineri de astfel de clădiri sau plata utilităţilor la ele, dar trebuie să ne gândim că prin atragerea unor investitori – o să cerem în acest sens sprijin şi ministerului, sau guvernului şi oricui ne poate acorda sprijin în atragerea de investitori – vom putea ocupa golurile de locuri de muncă de care oraşul are nevoie. Aş vrea să propun CL Petrila să mandateze Executivul să aibă o întâlnire cu conducerea minei Lonea şi cu domnul director general Andronache, prin care să le sugerăm ca în viitorul apropiat să se gândească la eliminarea posibilităţii descărcării cărbunelui în incinta minei Petrila şi chiar să se elimine calea ferată şi transportul auto pentru cărbune. În proiectul de închidere, domnule director general, v-aş ruga să fie cuprinsă măcar construirea unui pod peste Jiu, în apropierea podului de cale ferată, care ar fi benefic să rămână. Vă rog să ne sprijiniţi să se aloce fonduri pentru reabilitarea clădirilor pe care le oprim, merită ca acest efort să fie făcut pentru comunitatea locală. Dacă oprim două clădiri, şase clădiri sau mai multe, e important ca acestea să ne fie cedate gratuit şi să se aloce bani pentru refacerea lor, altfel comunitatea locală nu are posibilitatea să facă acest lucru. Pe de altă parte, ar fi mare păcat ca nişte clădiri bune să fie demolate.

Aici trebuie făcute lucrurile cu cap şi de aceea vă rugăm, domnule director general, să ne sprijiniţi şi să transmiteţi mai departe, cum o vom face şi noi, ce ne dorim”.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 ACTUALITATE

luni, 3 februarie 2014

Ce mai apare nou în peisaj?

Iată câteva dintre proiectele mărunte pe care administraţia din Petroşani promite să le realizeze în 2014

Sunt câteva obiective în oraş care de mult au atras atenţia presei, dar şi a cetăţenilor, şi care au nevoie imediată de atenţie şi intervenţie. Pentru unele dintre ele a venit şi momentul rezolvării.

Unul dintre acestea, care m-a sâcâit şi personal până acum, este fântâna din Parcul “Carol Schreter”. De ani de zile aceasta scapă apă şi inundă tot parcul. Anul acesta, pentru lucrările de reparaţii la această fântână este alocată suma de 8.000 de lei. Atât costă doar documentaţia de avizare a lucrării de intervenţie, dar măcar acest lucru se va realiza. Au bugete alocate documentaţii de acest fel şi pentru lucrările: reparaţii acoperiş Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”, reparaţii acoperiş Colegiul Naţional „Carmen Sylva”, reparaţii capitale la gardul cimitirului central, zid de sprijin şi platformă betonată str. 22 Decembrie - Cimitir central, amenajarea unei

parcări în zona Rusu, modernizare străzi, trecerea la nivel cu calea ferată de pe strada Timişoarei şi reabilitarea străzilor Maleia, Vasile Milea şi Piscului. Pentru ultimele două sunt bani alocaţi şi pentru proiectul tehnic.

Această lucrare este cuprinsă în domeniul locuinţelor şi dezvoltării comunale, iar aici mai sunt cuprinse şi alte obiective asemănătoare, precum un ansamblu de locuri de joacă pentru copii - în valoare de 500.000 de lei, asistenţa tehnică pentru lucrările din Parâng - în valoare de 100.000 de lei.

Se vor realiza filigorii în zona Brădet, în valoare de 80.000 de lei, se va achiziţiona o autoutilitară în valoare de 85.000 de lei, se va reabilita instalaţia de încălzire de la şcoala Dâlja Mare, estimată a costa 18.000 lei.

Pentru Piaţa Centrală sunt alocaţi 10.000 de lei în vederea reparaţiilor la instalaţia de încălzire a grupurilor

centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap, 8,4 milioane de lei, acordarea de produse lactate şi de panificaţie şi miere de albine, 8 milioane de lei, învaţământul special şi centre judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, 10 milioane de lei.

Din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumurile judeţene şi comunale, 15,8 milioane de lei se constituie ca venit la bugetul propriu al judeţului.

Conform unei adrese a Administraţiei judeţene a finanţelor publice Hunedoara, se alocă bugetului propriu al judeţului cota de 27 la sută, din cota de 18,5 la sută din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, estimat a se încasa pe total judeţ în anul 2014, în sumă de 18,9 milioane de lei.

Cotele defalcate din impozitul pe venit estimate a se încasa în anul 2014 sunt în sumă de 42,6 milioane de lei.

Apoi, printr-o altă adresă, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale transmite că judeţului Hunedoara i-a fost repartizată suma de 60 de milioane de lei, reprezentând „Transferuri pentru finanţarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap în anul 2014”. În plus, 441.000 de lei sunt transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea camerelor agricole pe anul 2014.

salariale aferente unui număr de posturi aprobat conform statului de funcţii, altor drepturi salariale stabilite în baza legislaţiei în vigoare, precum şi contribuţiile aferente acestora, se repartizează suma de 850.000 lei. Pentru cheltuielile materiale necesare desfăşurării în bune condiţii a procesului de învăţământ în cadrul claselor speciale integrate în învăţământul de masă, aferente elevilor cu deficienţe cognitive, senzoriale, comportamentale şi psihomotorii, se repartizează suma de 250.000 lei”, se precizează în nota de fundamentare.

Pentru Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” Petroşani s-a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 în sumă de 4.250.000 lei. „Veniturile sunt constituite din suma de 150.000 lei, previzionată a se încasa în urma manifestărilor culturale şi artistice organizate de această instituţie în acest an şi din subvenţii de la bugetul propriu al judeţului Hunedoara, în sumă de 4.100.000 lei.

Această sumă este necesară pentru asigurarea cheltuielilor salariale pentru un număr maxim de posturi, în sumă de 1.627.910 lei, şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii în sumă de 2.622.090 lei”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

sanitare şi a birourilor. Se va achiziţiona teren de cimitir pe Sălătruc, lângă biserică, în valoare de 40.000 de lei, dar şi în cimitirul central, în valoare de 80.000 de lei.

Poliţia locală va fi dotată cu un router rack mount, iar Evidenţa Populaţiei cu un sistem de amprentare digitală plus semnătură electronică, dar şi licenţe şi programe informatice. Pentru PUGul Petroşaniului sunt alocaţi 57.000 de lei lei. Se acordă 60.000 de lei pentru realizarea registrului de zone verzi, se va achiziţiona programul Autocad, dar şi alte licenţe informatice.

Alina PIPAN

S-a aprobat bugetul judeţului Hunedoara

În ultima şedinţă, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, consilierii judeţeni au aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara a stat deoparte la votul pe buget şi cel pe cotizaţii.

Bani drămuiţi

Astfel, s-a stabilit bugetul judeţului la suma de aproape 195 de milioane de lei venituri şi cheltuieli de aproximativ 211 milioane de lei. Deficitul bugetar va fi acoperit din excedentul anului precedent şi estimările pe anii 2015 – 2017. În cadrul bugetului, a fost aprobat şi programul de investiţii pe anul 2014, cu finanţare din bugetul propriu al judeţului Hunedoara, numărul de personal permanent şi temporar, precum şi fondul salariilor de bază ale CJ Hunedoara, dar şi bugetul creditelor externe şi interne.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2014, bugetului propriu al judeţului Hunedoara i-au fost alocate sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, în sumă de 39,2 milioane de lei, din care: susţinerea sistemului de protecţie a copilului, 8,2 milioane de lei, susţinerea

www.zvj.ro

Subvenţie de 4,1 milioane la Teatrul din Petroşani În şedinţa de vineri consilierii judeţeni au aprobat şi bugetele instituţiilor publice din subordinea şi finanţarea CJ Hunedoara.

Astfel, Şcolii Gimnaziale „I.G. Duca” Petroşani i s-a repartizat suma de 1.100.000 lei. „Pentru plata drepturilor

Preşedintele nu mai votează, din motiv de ANI Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, susţine că e un buget echilibrat: „Am avut discuţii cu fiecare instituţie din subordine, cu fiecare serviciu, să vedem ce proiecte au şi am încercat să le rezolvăm în aşa fel încât să funcţioneze bine. Sigur, e o problemă cu Direcţia pentru Protecţia Copilului şi Persoanelor Vârstnice, dar întotdeauna

În Valea Jiului, o investiţie importantă vizează începerea lucrărilor pentru reabilitarea şi modernizarea drumului din Parâng, de la cabana Rusu la IEFS, dar şi lucrările necesare la drumul spre Straja. De asemenea, se va apela, pentru finanţare de lucrări la drumuri, şi la banii guvernului, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

am avut acest lucru. (...) Întotdeauna la rectificări am avut grijă ca această direcţie să funcţioneze şi nu am avut nicio problemă”. În mod excepţional, şeful CJ Hunedoara a refuzat să voteze pentru buget şi cotizaţiile judeţului, susţinând că nu mai doreşte să fie ţinta proceselor. „Nu am votat bugetul pe acest an pentru că m-am săturat să fac naveta pe la tribunale prin ţara asta. Trăgând linie am constatat că nu a meritat să fiu preşedinte al Consiliului Judeţean în sensul că recompensa lunară care am avut-o îmi acoperă cam cât cheltuiesc cu avocaţii.

De aceea nici nu mai vreau să candidez, nu mai vreau să aud de funcţia asta. O să încerc să-mi duc mandatul la bun sfârşit. Dar, dacă-ţi spune că eşti incompatibil, că ai fost la Crucea Roşie, într-o asociaţie a preşedinţilor de consilii judeţene, nici nu ştiu ce să mai zic de această agenţie ANI care, repet, mi-a mâncat mai bine de jumătate din salariul pe care l-am câştigat într-un mandat de patru ani. Ultimul proces l-am avut lunea trecută la Alba Iulia şi mi s-a amânat pe 4 sau pe 17, nici nu mai ştiu, pentru că atâtea procese am cu ei că nu le mai ştiu nici datele, nici numărul. Pentru unele trebuie să mă duc ba la Bucureşti, ba la Satu Mare”, a declarat Mircea Ioan Moloţ.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului luni, 3 februarie 2014

ANGAJĂRI

NO MERCY - night club şi salon de masaj Nefertiti angajează dansatoare şi maseuze. Se oferă cazare în Timişoara şi salariu atractiv.

Date de contact: 0735.040418, 0720.655366.

Angajăm familie (soţ şi soţie) pentru îngrijirea bovinelor, în zona Sibiului. Salariu 800 lei, cazare şi mâncare asigurată.

Relaţii la numărul de telefon 0744.764967.

SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă şi tâmplar mobilier PAL. Relaţii la telefon 0751.199100.

PUBLICITATE 11

DECESE

Fiica şi nepoţii anunţă cu durere trecerea în nefiinţă a celei care a fost mamă şi bunică Învăţător ILDIKO ŞOMLO. Dumnezeu s-o odihnească!

Familia Botaş mulţumeşte celor care i-au fost alături la trecerea la cele veşnice a celui care a fost un bun soţ, tată şi bunic: BOTAŞ TEODOR (81 ani) Dumnezeu să-l aibă în paza Sa!

Familia Boboc regretă profund dispariţia din viaţă a unui om de aleasă omenie, bun român şi cu credinţă adevărată în Dumnezeu: BOTAŞ TEODOR (81 ani) Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Familia Sălcianu deplânge trecere la cele veşnice a bunului lor BOTAŞ TEODOR (81 ani) Dumnezeu să-l aibă la dreapta Sa!

Irina şi Marian Boboc sunt alături de Clara, în grele momente pricinuite de decesul mamei sale, ŞOMLO ILDIKO Dumnezeu s-o odihnească-n pace!

IMOBILIARE Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă, situate în Petroşani, vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 Euro.

Informaţii la telefon: 0721.225359 sau 0768.406987.

Vând casă situată în Tg-Jiu, str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare.

Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă. Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze. Zonă foarte liniştită.

Preţ neg.

Telefon pentru alte informaţii: 0727.874449.

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară, stare bună de funcţionare, revizii la zi, singurul proprietar în ţară, consumabile schimbate, funcţionează impecabil.

Telefon 0761.756839

DIVERSE

Simona - drăguţă, pasională şi cu bun-simţ. Te las pe tine să mă descoperi. Eşti invitatul meu!

Telefon 0906.760645 (1,3 E/min).

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente

TAXI COMSION RENT A CAR

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Se creează o atmosferă foarte plăcută în grupul din care faci şi tu parte, ceea ce vă îndeamnă pe toţi la dialog, la o cooperare fructuoasă, la o prietenie din care se pot naşte rezultate care să mulţumească pe toţi.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ai timp berechet să stai şi să cântăreşti o situaţie încurcată. Nu te împinge nimic şi nimeni de la spate să te grăbeşti să dai un răspuns imediat.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ai ajuns la capătul unui proiect şi deja poţi sărbători reuşita! Ai parcurs un drum anevoios, ai muncit din greu, dar eşti mulţumit de rezultate.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Discuţiile pe care le porţi cu partenerul de viaţă au un efect pozitiv asupra voastră, în cuplu, iar respectul şi încrederea reciprocă se amplifică.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Se încing dispute aprinse în mediul în care, de obicei, aveai relaţii armonioase cu toată lumea. De data aceasta eşti cam nervos şi refuzi dialogul paşnic.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Presimţi că se apropie un eveniment care îţi inspiră o oarecare teamă, dar stai şi-ţi torni singur cenuşă în cap.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ceea ce ar fi trebuit să meargă ca pe roate, influenţat de noroc, poate aluneca azi spre extrema cealaltă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Călătoriile care erau programate pentru azi conţin o mare doză de agresivitate. Dacă le poţi amâna pe altădată, ai fi mai câştigat.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

De dragul familiei eşti capabil de orice, fiind convins că şi ei ar face la fel pentru tine. Dar vai, ai putea avea o surpriză foarte neplăcută când vei vedea realitatea.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Participi la un proiect ce implică resurse mari din partea ta. Totul va merge bine atât timp cât păstrezi un echilibru între componentele acestui proiect, fără a aluneca spre exces de zel în nicio parte!

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

HOROSCOP

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Joci un rol cheie în rezolvarea unei probleme de serviciu cu care multă lume îşi bate capul. Tu eşti bine pregătit la nivel teoretic, dar aştepţi să ţi se ceară părerea.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Cu stimulentul potrivit, orice proiect ce părea să stea pe loc poate căpată un alt ritm de evoluţie.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

luni, 3 februarie 2014

Pe vulcăneni poate să-i ia cu călduri:

justificat domnul Daniel Duna, consilier local şi jurist la SC Pregoterm, pare-se, însă, că, din diferite motive, vacanţa de iarnă fiind unul dintre acestea, e posibil ca funcţionarii de la agenţie să nu-şi fi aplecat încă frunţile asupra documentului remis de forul local vulcănean.

Preţul termoficării este tot cel de anul trecut

Este posibil ca vestea pe care v-o dau acum, când afară sunt destule grade cu minus, să-i încălzească pe vulcăneni mai abitir decât caloriferele prin care le circulă agentul termic din sistemul centralizat de termoficare.

Gata cu spaima. Preţul gigacaloriei rămâne cel din iarna trecută.

În atare condiţii,

Vă reamintiţi, desigur,

întrebarea este valabilă pentru vulcănenii ale căror locuinţe sunt încălzite de la punctele termice, cum, în octombrie, consiliul local a dat curs solicitării SC Pregoterm, distribuitorul de energie termică în Vulcan, pentru a i se mări cota parte pe care şi-o trage societatea pentru activitatea desfăşu-

Guvernare electronică la Vulcan şi Uricani

Potrivit hotărârii aprobată vineri, Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara a semnat acorduri de parteneriat, ca lider de proiect, cu 13 unităţi administrativ-teritoriale între care CL Uricani şi CL Vulcan. Parteneriatul vizează solicitarea în comun a finanţării nerambursabile a proiectului „Implementarea unei soluţii de e-guvernare la nivelul unor unităţi administrativ-teritoriale pentru eficientizarea serviciilor publice - ZONA 4”.

rată în domeniu? Adică preţul de distribuţie. Pentru modificarea acestui tatea pentru proiect, auditarea parţială şi finală a proiectului, inclusiv auditarea din punctul de vedere al securităţii aplicaţiei, achiziţionarea de servicii de consultanţă pentru pregătirea şi managementul proiectului, inclusiv servicii de asistenţă juridică pentru realizarea achiziţiilor publice, conectarea la infrastructura broadband (acolo unde nu există şi este necesară pentru implementarea proiectului), achiziţionarea de aplicaţii software şi licenţe software necesare pentru realizarea proiectului, configurarea şi implementarea bazelor de date, migrarea şi integrarea diverselor structuri de date existente”.

Mihaela PETROŞAN

preţ de la 34,71 de lei/Gcal la 150,88 de lei/Gcal societatea în cauză a invocat motive care ţineau de creşterile preţurilor diferitelor materiale şi ale activităţii care ţin de distribuirea agentului termic în Vulcan. Or, odată aprobată această solicitare, dintr-un foc preţul gigacaloriei pe care persoanele fizice ar fi fost nevoite să-l achite în această iarnă a sărit la 330 de lei/Gcal.

Numai că hotărârea

de consiliu local din toamna anului trecut a trebuit să dea o raită şi pe la ANRSC. Agenţia aceea naţională prin a cărei metodologie se reglementează preţurile locale de referinţă şi a sumelor pentru compensarea combustibilului folosit pentru energia termică furnizată populaţiei şi prin sisteme centralizate. Or, după cum a

în şedinţa de consiliu local din 31 ianuarie 2014 a trebuit să se ţină seama de Decizia ANR nr.3508/27.11.2013, sosită în copie, de la SE Paroşeni, pe adresa societăţii vulcănene de distribuire a agentului termic. Prin decizie, aceasta era înştiinţată că, de la 01 ianuarie 2014, preţul de vânzare a agentului termic se modifică de la 145,67 de lei/Gcal (exclusiv TVA) la 147,87 de lei/Gcal (exclusiv TVA). Lucru care înseamnă, printre altele, că, pentru iarna asta cel puţin, SC Pregoterm trebuie să se mulţumească cu acelaşi preţ distribuţie de 34,71 de lei/Gcal pe care l-a practicat până acum.

În atare condiţii,

ţinând seama că este menţinută subvenţia de 18,46 la sută, respectiv de 33,71 de lei/Gcal (exclusiv TVA), pe care o suportă, de la buget, administraţia publică, rezultă că populaţia va plăti pentru căldură, şi în iarna asta, tot ca acum un an. Adică 148,87 de lei/Gcal (exclusiv TVA). La fel, s-a revenit asupra măsurii care-i băga în aceeaşi oală pe consumatorii persoane fizice şi societăţi comerciale. Pentru acestea căldura va fi mai scumpă. Ele o vor plăti cu 182,58 de lei/Gcal plus TVA. Totuşi, cu mult mai puţin, decât dacă preţul de distribuţie ar fi sărit la 150 de lei.

Gheorghe OLTEANU

Iniţial din acest proiect făcea parte şi CL Aninoasa. Dar, după ce Tribunalul Hunedoara a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva unităţii administrativ-teritoriale a oraşului Aninoasa, a fost necesară refacerea tuturor documentelor şi documentaţiile aferente proiectului şi reaprobarea acestora.

Contractul de finanţare a fost semnat în 4 decembrie 2013 între Ministerul pentru Societatea Informaţională şi CJ Hunedoara. Instituţia judeţeană va asigura contribuţia la cofinanţarea cheltuielilor totale ale proiectului, aşa cum este precizat în Cererea de finanţare, valoarea contribuţiei sale fiind de 90.455,76 lei, adică 69,87 la sută. Municipiul Vulcan şi oraşul Uricani vor contribui cu câte 3.000 de lei fiecare. Perioada de valabilitate a acordului este cuprinsă între 31.05.2013 şi 31 decembrie 2020.

Activităţile proiectului

Potrivit notei de fundamentare, „principalele activităţi ale proiectului vor consta în instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate şi cel care va asigura mentenanţa, informarea şi publici-

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului