1379 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

împotriva LUI! ADEVĂRU

)

În sfârşit, Hamlet vine la Petroşani!

(interviul integral pe copertele II, III şi IV)

Redactor şef: Marian BOBOC

vineri, 7 februarie 2014 Anul VII nr. 1379 12 + 4 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Despre „Hamlet” şi condiţia regizorului şi a actorului care găsesc, periodic, locul potrivit pe scena teatrului din Petroşani. Gelu Badea: „Cred că regizorul trebuie să deschidă nişte căi şi să încerce să stimuleze capacitatea de a lucra a actorului pentru că, în acelaşi timp, eu personal nu cred în talent. Talentul este o categorie care mie îmi este străină. Cred că noi practicăm o meserie, regizor-actor-scenografdramaturg. Şi că avem șansa ca, de câteva ori în viață, în cariera noastră, să transformăm această meserie în artă”. Dublu interviu - regizorul Gelu Badea şi actorul Andrei Sabău - în perspectiva premierei „Hamlet”, de William Shakespeare, pe scena Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” din Petroşani. O adaptare după transcriptul emisiunii „Linia Întâi”, difuzată în 17 ianuarie 2014 la TV Parâng.

Director: Cătălin DOCEA

Teatrului

08.02

18:00

15 Lei

CMYK

II SPECIAL

Ziarul Vãii Jiului vineri, 7 februarie 2014

Despre „Hamlet” şi condiţia regizorului şi a actorului care găsesc, periodic, locul potrivit pe scena teatrului din Petroşani.

Gelu Badea: „Cred că regizorul trebuie să deschidă nişte căi şi să încerce să stimuleze capacitatea de a lucra a actorului pentru că, în acelaşi timp, eu personal nu cred în talent. Talentul este o categorie care mie îmi este străină. Cred că noi practicăm o meserie, regizor-actor-scenograf-dramaturg. Şi că avem şansa ca, de câteva ori în viaţă, în cariera noastră, să transformăm această meserie în artă” Dublu interviu - regizorul Gelu Badea şi actorul Andrei Sabău - în perspectiva premierei „Hamlet”, de William Shakespeare, pe scena Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” din Petroşani. O adaptare după transcriptul emisiunii „Linia Întâi”, difuzată în 17 ianuarie 2014 la TV Parâng. Cătălin Docea: Pentru că nu sunteţi din Valea Jiului, dar aţi mai lucrat aici - cel puţin dumneavoastră, domnule Gelu Badea - vă întreb: „De ce Petroşani?”. Cu un asemenea CV, domnule Badea, aţi fi putut, probabil, să puneţi în scenă piese oriunde în România. Până acum aţi montat la Satu Mare, la Cluj, la Râmnicu Vâlcea, la Aiud... Şi, de mai multe ori, la Petroşani. Gelu Badea: Da. Şi la Târgu Mures, la Botoşani, la Bacău, la Sfântu Gheorghe, se adună. La Petroşani pentru că, în primul şi în primul rând, este un loc unde pot avea loc fapte de teatru importante. Acesta este singurul motiv. Trebuie să ne gândim că aici au montat Alexandru Dabija, Alexander Hausvater, Mihai Mănuţiu, Andrei Mihalache şi alţi regizori tineri... Eugen Făt, Marius Costache. Şi, cu permisiunea dumneavoastră, chiar şi eu. Este adevărat, am o colaborare mai lungă, şi asta cred că ţine de adevărul unei prietenii care mă leagă de managerul teatrului. C. Docea: Să percepem teatrul din Petroşani ca pe un loc în care poţi să apari şi să spui „am un proiect, cu un CV în spate”, şi esti încurajat să îl pui în scenă mai mult decât în alte locuri? Gelu Badea: Da. Eu trebuie să spun că în toate locurile se face aşa. În toate teatrele se merge cu un proiect şi se stabileşte dacă se va duce la îndeplinire sau nu. Există la un moment dat acest drept să nu mai aduci proiectul în amănunt şi managerul crede că tu vei putea îndeplini proiectul. Dar, aşa cum spuneam, în lista celor care au montat aici sunt câţiva oameni foarte tineri: Marius Costache, Eugen Făt, Muriel Manea - de curând. A montat aici un spectacol şi va reveni. Iată tineri care au adus proiecte şi eu cred că nu este atât de important că au fost aduse, cât faptul că managerul teatrului a îndrăznit să lase teatrul, trupa şi un buget pe mâna unui regizor debutant. C. Docea: Andrei Sabău, eşti un actor tânăr, provii din promoţia 2013 a Facultăţii de Teatru şi Televiziune de la Cluj-Napoca. De ce Petroşani? Andrei Sabău: Sincer, a fost un fel de săritură în gol.

www.zvj.ro

Nu prea ştiam nimic despre teatrul de aici. Însă am colegi care au absolvit înaintea mea şi au venit aici. Speram să am pe cineva aproape, cineva care îmi e deja cunoscut. C. Docea: Ai venit în primul rând pentru mediu, adică nu te-ai dus chiar în necunoscut... Andrei Sabău: Nu ştiam nimic despre mediul artistic de aici. Am aflat ulterior, odată ce am ajuns aici. Am venit mai mult fiindcă nu e foarte mare piaţa de muncă pentru tinerii absolvenţi. Petroşani a fost o alegere din maxim cinci. C. Docea: În ultimii ani, teatrul din Petroşani are darul de a atrage tineri actori. Din nefericire, nu reuşeşte să îi şi păstreze pe toţi. Sigur că, în cariera aceasta, trebuie să începi de undeva şi atunci când ai posibilitatea de a face un pas înainte, probabil că îl faci ca tânăr actor. Ai găsit ceea ce te aşteptai? Andrei Sabău: Deocamdată nu prea pot să mă pronunţ în privinţa asta. Este al doilea spectacol la care lucrez. La primul spectacol, „Lucrezia Borgia”, a fost bine. Am lucrat bine, cred, am lucrat şi repede. La „Hamlet” încă sunt în faza de lucru, nu am ajuns la varianta finală a rolului (rolul principal – n.a.). C. Docea: Iar acum, de la acel rol... direct la „Hamlet”. S-ar putea ca mulţi din cei care ne privesc să vadă chestiunea asta la un mod circumspect. Ai contraargumente? Andrei Sabău: Nu ştiu ce să zic, nu prea pot să mă apăr aici. C. Docea: Te vei putea apăra pe scenă, prin talentul tău. Acolo poţi să-i convingi pe oameni.. Andrei Sabău: Cred că domnul regizor şi-a asumat un risc cu mine şi sper să nu-l dezamăgesc. Eu simt că merge bine treaba. De vreo câteva zile chiar simt că încep să fac paşi mari înspre ceea ce ar trebui să iasă la final. C. Docea: Sunteţi la prima întâlnire la Petroşani, sau ai fost studentul dumnealui? Andrei Sabău: Ne-am mai întâlnit în facultate. Am mai jucat în câteva spectacole ale studenţilor dumnealui şi ne-am mai văzut, episodic, la modul la care dumnealui venea să facă corectura la spectacolele studenţilor. Atunci ne-am mai văzut. C. Docea: Să înţeleg, deci, că vă leagă ceva. Chiar dacă sunteţi la prima colaborare pe bune, în viaţa reală, nu doar în mediul acela al pieselor de examen. Acum e prima provocare. Andrei Sabău: Pentru mine cam cu oricine e prima colaborare, având în vedere că lucrez abia la al doilea proiect. C. Docea: Să vorbim despre „Hamlet”. V-am spus şi înainte de a începe emisiunea că văd această piesă, pentru un regizor şi pentru un actor, ca pe o încununare a carierei. Am şi argumentat de ce: e greu să aduci un element de noutate sau să apari senzaţional, monumental cu o

asemenea piesă. Una pe care oamenii, probabil 90% dintre cei care vin la teatru, deja o cunosc şi au şi tendinţa să o compare cu o punere în scenă anterioară. Gelu Badea: Avem şi avantaje. La Petroşani nu s-a montat niciodată „Hamlet”. Acesta ar fi primul. Al doilea ţine de natura umană. Deseori, nouă ni se pare că ştim ceva. Cunoaşterea noastră poate să fie şi o iluzie. Eu nu privesc acest text ca pe un monument. Am învăţat de la meşterul meu că, atunci când te apropii de un text pe care critica şi istoricii teatrului l-au aşezat pe un soclu, un text care a devenit statuie, trebuie să îl abordezi într-un mod care să îi permită acestui text să se apropie de tine şi, după aceea, de spectatori. Eu m-aş bucura ca oamenii care vor veni la spectacolul acesta, nu neapărat la premieră, să fi citit textul. E foarte greu să citeşti în ziua de azi, cum e şi mai greu să citeşti teatru. Cred în spectatorul care, atunci când merge să vadă un spectacol, zice „Măi, eu mă duc să văd Hamlet, dar oare ce-i cu Hamlet?”. Că toţi ştim ce-i cu Hamlet, şi nu ştim în acelaşi timp ce-i cu Hamlet... E o poveste foarte frumoasă şi o poveste foarte complicată în acelaşi timp. Pentru a putea să analizezi şi să spui mi-a plăcut sau nu mi-a plăcut, m-a emoţionat sau nu, m-a revoltat sau nu, trebuie să faci diferenţa între text, care este o sumă de cuvinte, şi spectacol - care este o formă fizică a cuvintelor. C. Docea: Este evident că vorbim despre o piesă de teatru care aduce o anumită categorie de spectatori în sală. Nu vor veni la fel de mulţi spectatori ca la o comedie şi probabil că nu vor fi la fel de multe reprezentaţii. Se poate considera că o comedie are un caracter comercial şi, implicit, e mai uşor să aducă oameni la teatru. Îi atrage mai uşor. Îi face să înţeleagă mai uşor. Din punctul ăsta de vedere, v-aţi înhămat la o piesă cu un target restrâns de spectatori. Aşa o văd eu. Gelu Badea: Cred că aveţi dreptate dacă ne gândim la piesă ca la textul scris. S-ar putea ca această piesă să fie doar pentru o categorie de spectatori. Însă strădania noastră, a acestei echipe, a acestui grup care s-a strâns să facă spectacolul, este ca să facem ca spectacolul să fie pentru cât mai multe categorii de public. Eu, repet, aş vrea ca spectacolul ăsta să se joace multă vreme pentru că eu cred că 200 de spectatori o dată pe lună pot să vină să vadă „Hamlet”. Tocmai pentru că este un text care incită atât de mult şi se vorbeşte atât de mult despre el. (continuare în coperta III)

CMYK Angajez barman (fete) pentru bar şi sală de jocuri în Petroşani. Relaţii la numărul de telefon: 0766.301556

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4669 lei 1$ = 3,3021 lei 1₤ = 5,3802 lei

vineri, 7 februarie 2014 Anul VII nr. 1378 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Iată, la concret, cum afectează comandantul Titel, domiciliat în Lupeni, interesele cetăţenilor municipiului Petroşani! Titele, răspunde la asta: cum să parchezi fix 202 autoturisme pe exact 37 de locuri de parcare fără să încalci legea?

Anul trecut, într-o ediţie a cotidianului nostru, sesizam într-un articol însoţit de fotografii elocvente faptul că, pe raza municipiului Petroşani, parcările pe contrasens au devenit o modă. Firesc, am reproşat acest aspect comandantului în exerciţiu, Ilie Titel Brăgaru, domiciliat în municipiul Lupeni. V-aţi fi aşteptat, poate, ca dl. comandant să fi cerut de îndată subordonaţilor săi să dea dovadă de mult mai multă vigilenţă. Nicidecum. Măsura imediată a fost apariţia în zonă a unor semne de circulaţie care impuneau restricţii în ceea ce priveşte oprirea/staţionarea/ parcarea. Mai exact, în loc să-i identifice şi să-i sancţioneze exemplar pe cei care parchează anapoda (inclusiv pe contrasens, după cum ilustra fotografia realizată în zona Parângul, pe sensul de mers către Livezeni), comandantul a gândit că e mai bine ca pe acolo să nu mai parcheze legal absolut nimeni. În acest fel, comandantul a afectat direct drepturile şi interesele cetăţenilor care locuiesc în zona Păcii – Parângul. Vom argumenta, în cele ce urmează, şi de ce. După cum probabil că toţi conducătorii auto cunosc deja, pe strada principală, paralelă cu strada Păcii, nu se mai poate parca. Potrivit

datelor comunicate de către Serviciul Impozite şi Taxe din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, numărul de mijloace de transport înregistrate la Serviciul Constatare Impunere Persoane Fizice şi Juridice de către persoane fizice cu domiciliul pe strada Păcii este de 202. Deci locatarii de pe strada Păcii au, în total, 202 autoturisme. Pe de altă parte, potrivit datelor comunicate de către

Ai parcare, n-ai parcare, pe Titel în cot îl doare! Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat, numărul locurilor publice de parcare disponibile pe strada Păcii este de 37. În plus, au adăugat reprezentanţii SPADPP, pe strada Păcii din municipiul Petroşani nu există locuri private de parcare (obţinute prin concesiune sau sub altă formă). Drept urmare, recapitulând, pe strada Păcii din Petroşani trebuie să parcheze un număr total de 202 maşini pe un total de 37 de locuri de parcare.

Ceea ce e absolut logic şi totodată practic imposibil. Deducţia asta e banală, deci chiar n-ai nevoie de chipiu pentru a o face. Aţi priceput, stimaţi cititori, cum stă treaba? În loc să se întrebuinţeze într-un scop util comunităţii, în loc să-şi supravegheze permanent subordonaţii, dl. comandant Titel a ales să afecteze grav interesele locuitorilor domiciliaţi pe strada Păcii din Petroşani. Cu ce temei, domnule comandant, privezi cetăţenii de la dreptul de a beneficia de un loc de parcare? Ai măcar idee că, în acest fel, ai afectat interesele unor oameni care, pentru cele 202 autoturisme pe care le deţin, plătesc anual taxe şi impozite înrobitoare, purtătoare de dobânzi realmente cămătăreşti, la bugetul municipiului Petroşani? Cam aceasta este situaţia pe strada Păcii. Unde, în loc să aplice legea şi să-i sancţioneze legal doar pe cei care greşesc, comandantul a ales (fiind probabil dezinteresat de subiect, întrucât domiciliază în Lupeni) să calce în picioare drepturile unor oameni. Cu de la sine putere. Iar dacă nu ne crede pe cuvânt, dl. comandant n-are decât să ni le numere. Locurile de parcare.

Cătălin DOCEA

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 7 februarie 2014

Şi în acest an

Vulcanul nu se uită la bani, când e vorba de activităţi de cultură şi de bună dispoziţie 403.000 de lei, adică peste patru miliarde de lei din cei bătrâni şi vechi, a prevăzut Consiliul Local al municipiului Vulcan, pentru desfăşurarea acţiunilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive şi de agrement, cuprinse în programul pentru 2014.

manifestările dedicate Zilei Persoanelor în Vârstă, cu suma de 50.000 de lei, Crăciunul vulcănenilor (70.000 de lei) şi Revelionul vulcănenilor, pentru care au fost bătuţi în cuie 60.000 de lei, sunt sume care să-ţi atragă atenţia în mod deosebit.

Normal Programul întocmit de către comisia de cultură a consiliului local vulcănean cuprinde treizeci şi una de acţiuni, programate să se deruleze, cu excepţia ultimelor două, începând cu prima zi a lunii februarie şi până în ultima zi a lui decembrie. Cel două excepţii amintite sunt acţiunile din prima lună a lui 2015 – „Eminesciana” şi „Uniţi în cuget şi simţiri” – care, din motive de finanţare, trebuie avute în vedere cu un an înainte.

În ce priveşte sumele alocate, consistenţa acestora depinde de amploarea acţiunii planificate. Ea poate fi de 1.000 de lei, cum e, de exemplu, pentru această lună la „Dragostea şi Dragobetele”, 2.500 de lei, cât vor primi romii de ziua lor, în aprilie, dar şi 15.000 de lei, cât scrie că se vor cheltui cu ocazia Zilei Femeii. Ziua Copilului are alocaţi 3.000 de lei, iar Nedeia Vulcăneană, care se va desfăşura în intervalul 23-29 iunie, beneficiază de un capital în valoare de 120.000 de lei. Un miliard două sute de milioane, pentru cei care se încurcă în convertiri de la suta de mii în sus. După nedeie doar

Deva

Transformată în Deva Gold Ieri, activiştii de mediu au punctat încă o acţiune agresivă, urcând pe dealul Cetăţii din Deva şi combinând literele din numele oraşului cu cuvântul GOLD format din litere scrise pe bucăţi de pânză. Combinaţia, evident, vizează numele companiei miniere Deva Gold, cea care se ocupă cu exploatările miniere de neferoase din zonă, în special cea de la Certej.

Corpului de Control al Primului-ministru

Gheorghe OLTEANU

Poliţiştii locali au intervenit şi au luat literele de pânză, urmând să cerceteze evenimentul şi să afle cine au fost autorii. Primarul Devei, Petru Mărginean, s-a arătat supărat pe gestul protestatarilor: „Am cerut identificarea celor care au acoperit literele ce formează numele oraşului. Nu mi se pare democratic să se protesteze în acest mod, mai ales că primăria a aprobat toate solicitările venite din partea organizaţiilor care au dorit să se exprime în oraş. Nu ne putem întoarce în timp, prin acest gen de proteste”. Mihaela PETROŞAN

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

)

Ziarul Vaii Jiului

că nici în acest an administraţia publică vulcăneană nu i-a uitat pe dascăli, deşi unii l-au cam supărat ultima oară pe primarul Gheorghe Ile. Pentru cheful de Ziua Educatoru- În atenţia lui a fost pusă la bătaie suma de 20.000 de lei. Şi, pentru că tot suntem la ceea ce ţine de şcoli, mai adaug doar că acţiunea „Niciodată toamna nu fu mai Au trecut 114 de zile de când, la nivelul Diviziei Miniere a frumoasă” de la Şcoala Complexului Energetic Hunedoara s-a dispus verificarea Gimnazială nr.4 va avea la dispoziţie 1.500 de lei, pontajelor fictive de care a beneficiat, în luna august în timp ce, pentru Balul 2013, dl. Nica Petre, fost inspector social, actualmente Bobocilor de la Colegiul inginer, adjunct şef de sector la mina Lupeni. Tehnic Mihai Viteazu, au fost alocaţi 2.000 de lei. Să mai spună careva că şi pentru astea trebuie aduşi bani de acasă...

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Au trecut 80 de zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe larg şi cu documente, existenţa unui fals în declaraţiile de avere ale d-lui Nica Petre. Au trecut 58 de zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe scurt, existenţa pontajelor fictive. Au trecut 32 zile de când Ziarul Văii Jiului a sesizat public, pe larg cu documente incendiare şi 100% adevărate, existenţa pontajelor fictive la nivelul Diviziei Miniere a Complexului Energetic Hunedoara.

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 7 februarie 2014

Curtea de Conturi a constatat:

CJ Hunedoara a dat-o-n bară cu peste 600.000 de lei Acţiunile de audit şi control desfăşurate de Curtea de Conturi la Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara au avut loc în perioada 13 mai - 5 iulie 2013. În urma controalelor, au fost descoperite mai multe abaterile de la litera legii.

ale promoţionale. Nu în ultimul rând, CJ Hunedoara a achiziţionat nelegal materiale promoţionale pentru promovarea turismului în valoare de 61.000 de lei.

Măsuri pentru recuperarea prejudiciului

Pentru remedierea abaterilor constatate, Curtea de Conturi a dispus câteva măsuri şi recomandări, între care extinderea verificării asupra tuturor obiectivelor de investiţii în curs Materiale promoţionale cumpărate ilegal de execuţie, în vederea identificării şi Astfel, auditul financiar asupra conturilor anuale de altor cazuri similare celui consemnat execuţie bugetară ale CJ Hunedoara pe anul 2012, în actul de audit şi înregistrarea acesreferitor la exactitatea şi realitatea datelor tora în evidenţa contabilă a entităţii, reflectate în situaţiile financiare, a constatat conform prevederilor legale, extinneînregistrarea în evidenţa contabilă a unui activ derea verificărilor asupra tuturor aufix în curs de execuţie. Suma estimată a abaterii: torizaţiilor de construcţie eliberate 370.000 de lei. de preşedintele Consiliului Judeţean, cu avizul priÎn legătură cu modul de stabilire, evidenţiere şi urmarilor de comune; identificarea situaţiilor în care mărire a încasării veniturilor bugetare, în cuantumul nu s-a virat bugetelor locale ale comunelor cota şi la termenele stabilite de lege, controlul arată că parte de 50 la sută, din taxele afeCJ Hunedoara nu a virat la rente, stabilirea cuantumului taxebugetele comunelor cuantumul lor, stabilirea exactă a întinderii legal de 50 la sută din taxele prejudiciului adus bugetului local încasate pentru eliberarea auurmare faptului că un număr de torizaţiilor de construcţie. În patru ordonatori terţiari de credite acest caz, suma estimată a din subordinea UATJ Hunedoara au abaterii este de 1.000 de lei. plătit acciza cuprinsă în tariful de În ceea ce priveşte calitatea gaz metan consumat pentru gestiunii economico-financiare, încălzire, în condiţiile în care gazul aici s-au descoperit metan utilizat astfel este scutit de Tiberiu Balint mai multe nereguli. Astfel, un accize; înregistrarea în evidenţa vicepreşedinte CJH număr de patru ordonatori contabilă şi recuperarea acestuia terţiari de credite din suborpotrivit reglementărilor legale; dinea UATJ Hunedoara au plătit nelegal suma de regularizarea cu bugetul general consolidat al statu137.000 lei pentru accize cuprinse în tariful de gaz lui, a contribuţiilor aferente. metan consumat pentru încălzire, în condiţiile în De asemenea, s-a cerut stabilirea exactă a întinderii care gazul metan utilizat astfel este scutit de acprejudiciului adus bugetului cize. De asemenea, s-au plătit judeţean ca urmare a plăţii nelenelegal majorări salariale pentru gale, privind achiziţionarea de echipele de implementare a unor materiale promoţionale pentru proiecte europene, suma estimată promovarea turismului şi recua abaterii fiind de 6.000 de lei. perarea acestuia potrivit regleŞi Agenţia de Dezvoltare Economimentărilor legale, în termenul co-Socială a judeţului Hunedoara, de prescripţie, stabilirea întinordonator terţiar al UATJ derii prejudiciului adus bugetului Hunedoara, a plătit nelegal suma Agenţiei de Dezvoltare Economide 46.000 de lei cheltuieli de deco-Socială a judeţului Hunedoara Ioan Rus taşare şi 32.000 de lei pentru prin plata nelegală a drepturilor vicepreşedinte CJH achiziţionarea nelegală de materiacordate unui număr de cinci

persoane de la Compania Judeţeană de Turism şi recuperarea integrală a acestuia conform normelor legale, stabilirea întinderii prejudiciului adus bugetului Agenţiei de Dezvoltare Economico-Socială a judeţului Hunedoara ca urmare a plăţii nelegale a

Mircea Ioan Moloţ preşedinte CJH

unor materiale promoţionale pentru promovarea turismului şi recuperarea integrală a acestuia conform normelor legale, în termenul de prescripţie, dar şi stabilirea întinderii prejudiciului creat prin plata nelegală a accizelor aferente consumului de gaze pentru încălzire, prin extinderea verificărilor asupra tuturor cheltuielilor cu bunuri şi servicii care au implicat şi plata unor accize; recuperarea integrală a acestuia în termenul de prescripţie conform legii şi înregistrarea în evidenţa contabilă a operaţiunilor specifice. Mihaela PETROŞAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!! Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

SPORT

Ziarul Vãii Jiului vineri, 7 februarie 2014

Fotbal. Liga a IV-a

Hercules Lupeni vrea să joace pe stadionul „Minerul” Revelaţia turului de campionat în Divizia Judeţeană, Hercules Lupeni, se află în plină pregătire sub comanda antrenorului Dan Voicu. Filip de la Jiul Hercules este singura echipă care se bazează doar pe jucători din localitate. Pentru returul de campionat, lupenenii sunt pe cale să facă mai multe achiziţii pentru a-şi consolida locul al treilea pe care îl ocupă şi, de ce nu, poate şi mai mult. Deocamdată, singurul transfer cert al celor de la Hercules este fostul jucător de la Jiul, Filip. „Suntem în discuţii cu câţiva jucători pe care eu mi-i doresc, dar nu am o certitudine. Mai am nevoie de câţiva jucători pentru a aborda returul de campionat liniştiţi”, a spus tehnicianul Dan Voicu.

Cea mai mare dorinţă În prezent, Hercules îşi dispută meciurile oficiale la Paroşeni. Având în vedere că fotbaliştii de la Hercules reprezintă Lupeniul, jucătorii şi-au exprimat dorinţa de a juca returul de campionat pe stadionul fostei echipe Minerul Lupeni. „Cea mai mare dorinţă a jucătorilor este să joace pe stadionul Minerul ceea ce ar conta enorm pentru noi”, au spus oficialii lupeneni.

Toth reprimit la antrenamente După ce a fost suspendat de oficialii clubului pentru comportament ne-sportiv la un meci de campionat cu CS Vulcan, portarul Ciprian Toth a fost reprimit la antrenamentele echipei. „Este un portar talentat, dar trebuie să fie mai disciplinat în joc, pentru că eu nu tolerez ieşiri ca acelea pe care le-a avut el în timpul turului. Vreau disciplină la echipă”, a spus antrenorul Dan Voicu.

Liber la plata vizelor

s-au plâns de faptul că nu are banii necesari pentru plata lor. Totuşi, cei 4.000 de lei vor fi plătiţi de către Primăria Petroşani. Mai mult decât atât, Jiul face eforturi ca zilele acestea să treacă sub tutela CSM Petroşani, lucru admis de forul judeţean. „Cu un comitet de urgenţă care poate vota, cred că se poate şi în timpul campionatului acest lucru. Până la urmă, este şi interesul Asociaţiei Judeţene de Fotbal ca echipele să nu dispară, mai ales când vine vorba de o echipă de tradiţie precum Jiul Petroşani,”, a declarat Sorin Ciotlăuş pentru Ziarul Văii Jiului.

Începând de ieri s-a dat drumul la plata vizelor pentru jucătorii din Liga Judeţeană, unde tot mai multe echipe se plâng de lipsa banilor. Sorin Ciotlăuş, secretarul Fotbal. Liga a IV-a Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara, a declarat că echipele au termen până la 28 de februarie Inter Petrila este singura grupare din Vale să plătească vizele anuale ale care nu a început, încă, pregătirea de iarnă. jucătorilor. Dar Jiul Petroşani antrenorul este una dintre Aurel formaţiile care Moldovan i-a asigurat pe fanii acestei echipe că reunirea lotului se va întâmpla marţi, 11 februarie. „Ne vom reuni marţea viitoare. În mare, echipa va rămâne aceeaşi, iar eu voi da în continuare credit juniorilor din propria pepinieră. Ne bazăm, de asemenea, pe sprijinul Primăriei Petrila, aşa cum s-a mai întâmplat şi până acum”, a declarat tehnicianul petrilean.

Petrilenii se vor reuni săptămâna viitoare

În aşteptarea sponsorilor care să rezolve

Salariile jiuliştilor Zilele acestea par a fi decisive pentru viitorul echipei de fotbal Jiul Petroşani. Echipa petroşeneană va începe, totuşi, returul în Divizia Judeţeană, dar are nevoie de sprijin financiar şi material. Dacă Primăria Petroşani a promis că va plăti datoriile pe care echipa le are, ei bine, mai este nevoie de înţelegere pentru salariile jucătorilor, ca aceştia să nu mai evolueze benevol, aşa cum s-a întâmplat în tur. „Orice sprijin financiar din partea oricărui om

www.zvj.ro

Handbal

Devencele pot profita de gafa bucureştencelor CSM Bucureşti, echipa susţinută de Primăria Capitalei, antrenată de petroşeneanul Mărgulescu şi la care evoluează şi handbalista din Valea Jiului, Patricia Vizitiu, a făcut o gafă impardonabilă. A folosit-o pe Irina Glikbo la meciul cu CSM Ploieşti (27-28), deşi aceasta nu avea drept de joc. Astfel, echipa a pierdut cu 10-0 şi a fost penalizată cu un punct! Bucureştencele aveau, înaintea deciziei, un punct peste Cetate Deva. Cele două echipe se vor întâlni, în meci direct, etapa viitoare. Forul condus de Jan Mateescu a hotărât ca formaţia bucureşteană să piardă cu 10-0 partida cu CSM Ploieşti, din cadrul etapei a 15-a, dar să fie penalizată şi cu un punct în clasamentul Ligii Naţionale. de afaceri este binevenit pentru că şi jucătorii trebuie să fie motivaţi”, au spus oficialii.

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

vineri, 7 februarie 2014

Rugby

Ştiinţa începe antrenamentele Luni, 10 februarie, va avea loc şi reunirea lotului Ştiinţei Petroşani, formaţie ce evoluează în Divizia Naţională şi care la finele sezonului trecut a luat medaliile de bronz ale competiţiei. Ştiinţa încearcă să se refacă după plecarea jucătorilor Răzvan Barbu (la Dinamo), Ionuţ Mureşan (la Timişoara) şi poate şi Alin Dinu. Dacian Ciodaru, preşedintele echipei, a anunţat că prezentarea echipei va avea loc într-un cadru oficial şi că în această iarnă, cu siguranţă, vor veni nume noi la echipă. De asemenea, oficialul a mai adăugat că se încearcă aducerea unor parteneri la echipă care să o susţină financiar.

Box. Sportivul numărul doi al judeţului

În masivul Parâng

Are doar varianta triumfului

Concurs de schi de tură

Peste 100 de pugilişti din ţară, cu vârste cuprinse între 17 şi 18 ani, participă la Brăila, la întrecerile Cupei României la box masculin pentru tineret.

Asociaţia schi turism montan PRO-PARÂNG organizează sâmbătă, 8 februarie, un concurs de schi de tură în masivul Parâng, zona vârful Parângul Mic.

La concurs participă şi componenţii celor două Centre Naţionale Olimpice de box pentru juniori şi tineret, de la Reşiţa şi Brăila, iar printre cei care vor urmări evoluţia tinerilor pugilişti se vor afla preşedintele FR Box, Leonard Doroftei, şi cei doi vicepreşedinţi, Vasile Câtea si Francisc Vaştag. Competiţia este organizată de Clubul Sportiv Municipal Brăila, sub egida Federaţiei Române de Box, la 10 categorii de greutate: 46-49 kg, 52 kg, 56 kg, 60 kg, 64 kg, 69 kg, 75 kg, 81 kg, 91 kg şi +91 kg. Galele concursului sunt găzduite de sala de jocuri a CSM Brăila, iar întâlnirile din finale sunt programate sâmbăta, începând cu ora 18:00, la patinoarul de la Promenada Mall. Desemnat sportivul numărul doi al judeţului Hunedoara în anul 2013, Sorin Dobondi porneşte şi în acest an pe drumul performanţei. După doar o lună de antrenamente în Centrul Olimpic de Tineret de la Reşiţa, pugilistul de la CSŞ Hunedoara e obligat să îşi demonstreze încă o dată valoarea la Cupa României, care a început ieri la Brăila. Pentru a putea participa la competiţiile internaţionale din acest an, pugilistul Sorin Dobondi, legitimat la CSŞ Hunedoara, medaliat cu bronz la Campionatul Mondial „Ucraina 2013”, este obligat să câştige Cupa României. Misiunea pugilistului antrenat de Ilie Captari nu e deloc simplă, întrucât el a trecut la o categorie de greutate superioară, şi unul dintre cei opt adversari de la categoria sa are pretenţii declarate la trofeu.

Punctul de start se află la o distanţă de circa 350 m faţă de Cabana ANEFS pe traseul de creastă, în zona antenei de telecomunicaţii. Ora de start este 11ºº , înscrierile la concurs se fac pe categorii de vârstă, nu se percepe taxă de înscriere. Dacă stratul de zăpadă existent nu permite organizarea concursului pe traseului prezentat, se va amenaja un alt traseu cu start chiar din faţa Cabanei ANEFS, traseu care va fi prezentat participanţilor la înscriere. Fiind prima ediţie a competiţiei dorim să aflăm impresiile la cât mai multor concurenţi, pasionaţi de această variantă de schi, astfel încât, la ediţiile următoare, să putem să ne organizăm mai bine.

Vă aşteptăm cu drag! Organizatorii

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

REPORTAJ

Proiectul ZVJ „Cartierul consilierului”. Episodul nr. 2

vineri, 7 februarie 2014

Cu Doru Sipeţan, consilier local PSD, pe drumurile din Aeroport

Astăzi consilierul local PSD Doru Sipeţan îşi prezintă cartierul unde locuieşte de peste 20 de ani, „cu bune şi rele”, Cartierul Aeroport. Pentru a vedea ce e bine şi ce e mai puţin bine în acest mare cartier de blocuri al Văii Jiului. Împreună am străbătut joi străzile de-acolo în lung şi în lat, cu maşina şi pe jos. Bineînţeles că acest ciclu jurnalistic nu-i va avea în vizor doar pe consilierii PSD.

Consilierul Leodor Sipeţan

Pentru cei care poate nu-l cunosc, vom face prezentările: „De loc sunt din judeţul Timiş, am ajuns aici la facultate, deoarece fratele meu mai mare era student. Aici mi-am întemeiat o familie, am un băiat în clasa a XI-a la Colegiul Naţional Mihai Eminescu. Activitatea după absolvirea facultăţii mi-am început-o ca stagiar la EM Livezeni şi mi-am terminat cariera de inginer odată cu ieşirea în pensie, tot la EM Livezeni. Între timp, am parcurs toate etapele meseriei, până la inginer conducător formaţie de muncă. Mai bine de 21 de ani mi-am petrecut la EM Livezeni, unde mereu m-am simţit ca acasă. Politică fac din 2005. Am intrat în acel an în PSD, când acest partid era în opoziţie. Mi s-a părut mai corect aşa, să intru în rândurile membrilor de partid nu când partidul e la putere, că atunci toată lumea vrea să devină membru, ci când e mai greu, când lucrurile nu sunt simple şi clare deloc. Am preferat să încep de jos şi la partid, iar din 2012 sunt consilier local din partea organizaţiei PSD Petroşani. În Cartierul Aeroport locuiesc de când am terminat facultatea, de peste douăzeci de ani, un cartier care în acest interval şi-a schimbat mult înfăţişarea, cu multe lucruri bune şi altele mai puţin bune. Vom merge azi împreună să vă arăt câteva dintre problemele celor din cartier, dar să vedem şi lucrurile bune, aşa fiind cel mai corect să se facă un reportaj, după părerea mea”.

Trecerile de pietoni - aproape invizibile

Se ştie că starea porţiunii de drum de la avion şi ieşirea din municipiu a iscat, de-a lungul timpului, vii discuţii. Drumul este în administrarea celor de la drumurile naţionale, astfel că omul cu pixul roşu de acolo, responsabil de această porţiune de drum şi de altele, taie şi spânzură după cum are chef, chef pe care mahărul îl numeşte „fonduri” sau „lipsă de fonduri”. Culmea, după ce şi petroşenenii şi cei ce tranzitează acest drum plătesc ca oricare alţii tot felul de taxe, inclusiv taxe de drumuri. Poate se vor schimba lucrurile şi aici, poate mahărul care duce „lipsă de fonduri” an de an îşi va termina pasta din pixul cu care taie an de an Petroşaniul de la reabilitarea integrală a celor câţiva kilometri de drum naţional, iar, la rându-i, va veni alt om cu pixul, poate mai înţelept, mai gospodar. Astăzi nu vom vorbi de starea acestei şosele, care

www.zvj.ro

leagă Petroşaniul şi Deva de Oltenia, cum nici consilierul Sipeţan n-a făcut-o. În schimb, vom atrage atenţia că toate cele trei treceri de pietoni, înşirate pe porţiunea aceasta, dintre avion (sau UPSUREEM) Poarta 2 a Minei Livezeni şi Piaţa Dacia sunt aproape ca şi inexistente. Aici nu mai e, credem, treaba celor de la drumurile naţionale şi vă spunem şi de ce. Foarte simplu… Numărul 1: nicio zebră nu mai are vopsea sau e pe cale să nu mai aibă. Ceea ce ne face să credem că o fi venit criza şi peste cei care fabrică astfel de vopsele speciale, care poate nu se mai găsesc… Ironic vorbind, desigur. Numărul 2: nicio trecere de pietoni din cele trei, pe care s-au întâmplat doar în ultimii doi ani numeroase accidente, unele mortale, nu au un iluminat de avertizare. Seara, când e ceaţă sau când plouă, mai ales şoferii care nu cunosc prea bine Petroşaniul aproape că nu văd semnul de trecere de pietoni sau presemnalizarea. De aceea şi multitudinea de accidente rutiere întâmplate aici. „Cred că o lumină de avertizare, vie, puternică ar reduce accidentele. Dacă ar vedea lumina de la depărtare, chiar şi şoferii neatenţi sau fără experienţă ar fi mai prudenţi. Iar costul montării acestora, să fim serioşi, nu e o avere pentru bugetul local”, ne spune consilierul Şipeţan. De altfel, acesta a semnalat în repetate rânduri acest aspect, ca şi alţi colegi de consiliu local, dar nu s-a rezolvat nimic. S-a vrut în consiliu să se pună limitator de viteză, măcar unii nu mai fac raliuri, dar a intervenit consilierul local Claudiu Cornea, care a spus că nu-i o măsură modernă. Acum nu e nici retro, nici modernă, nu-i nicicum. Iar la trecerea de pietoni de la poarta 2 a Minei Livezeni e cel mai mare pericol… O dată pentru că ziua trece multă lume încoace şi încolo spre piaţă şi magazine, inclusiv copii din cartier, iar noaptea ies minerii de la schimbul trei şi dimineaţa, tot pe întuneric, trec pe-acolo minerii care intră la schimbul 1. Obosiţi sau adormiţi, oamenii ajung în faţa unui accident nedorit… Şi pentru ce, pentru că nu se poate monta o lumină de avertizare pe un sens şi pe celălalt? „La fel de periculos este şi la Parâng, unde cu halta aia CFR multe accidente s-au mai întâmplat, chiar şi pe trecerea de pietoni”, mai constată consilierul Sipeţan. În concluzie o problemă care trebuie rezolvată. Cu cât mai repede cu atât mai bine.

Pe Saturn mai ceva ca pe… planetă

Ajunşi pe Saturn, strada nu planeta, am văzut între blocurile 5 şi 7 o parcare şi o străduţă total neamenajate. „Când plouă sau după ce se va dezgheţa, spune consilierul local, aici se strânge apă de trebuie să umbli în cizme de cauciuc. Nu e normal aşa ceva şi trebuie făcut ceva. Oamenii ne-au tot semnalat acest lucru. Pe de altă parte, tot oamenii care vin să stea de vorbă cu consilierii locali se plâng că de la Şerpărie –

Acest spaţiu verde ar putea deveni un mic parc, îngrijit şi cochet, sau un loc de joacă modern pentru cei mici...

Aten-ie! “22 - cine a tras în noi” de sus se aruncă cu balcoane...

Tabla ruginită a grădiniţei sare imediat în ochii celui care priveşte clădirea... de unde va porni telegondola cum se preconizează – şi până pe străzile Venus şi Saturn, niciun bloc nu a intrat pe lista reabilitărilor termice, pe motiv că nu au asociaţie. Dar cei din blocul 16 de pe Aviatorilor şi-au făcut şi asociaţie de proprietari şi tot nu au fost primiţi pe listă anul trecut. Cine să mai înţeleagă ce se întâmplă? Eu nu zic că zona centrală, nordul Petroşaniului, Hermes şi alte cartiere nu sunt importante, dar ce facem cu Aeroportul?

(continuare în pagina 7)

CMYK

Ziarul Vãii Jiului vineri, 7 februarie 2014

(urmare din pagina 6) Măcar să se spună clar că aceste blocuri vor intra în reabilitări peste mult timp. De-aici tragem concluzia că telegondola va porni la drum spre Parâng printre blocuri făcute praf şi dintr-o zonă nereabilitată? Sper să nu se întâmple aşa!”.

„Ne-am săturat de gheaţă şi gropi… vrem parcare civilizată!”

Una dintre cele mai „izbitoare” zone din Aeroport rămâne cea dintre blocurile 38, 38 A, 38 B şi Grădiniţa nr. 2 cu Program Prelungit. După cum vedeţi şi în imaginea alăturată, strada necesită o grabnică reabilitare. Fiind vorba de o zonă aglomerată, locatarii cer să se facă şi o parcare în zonă: „Ne-am săturat, vrem o parcare amenajată, cum au şi alţii, nu trei palme de gheaţă şi gropi”, ne-a spus un Vasile Miruţ, un cetăţean întâlnit în zonă.

Bile albe, bile negre…

„Din câte am înţeles de la domnul primar, zona aceasta a străzii Aviatorilor va fi cuprinsă în programul de reparaţii străzi de anul acesta. Vorbesc de programul cu finanţare de la bugetul local, nu de proiectul integrat pe care doreşte să-l acceseze pentru toate străzile unde s-a introdus sau se va introduce canalizarea, inclusiv pentru toate localităţile aparţinătoare. Există şi bile albe pe care trebuie să le acordăm administraţiei şi primarului Iacob-Ridzi. Şi mă refer la strada Independenţei, la strada Unirii, străzi care erau praf şi pe care, acum, se circulă modern, atât pe şosea, cât şi pe trotuare. Să fie clar: eu nu vreau nici să critic, nici să laud, vreau doar să atrag atenţia la ce nu e bine şi se poate schimba, în interesul cetăţenilor, cei care ne-au trimis în consiliul local sau în funcţii la primărie”, precizează Doru Sipeţan. După această declaraţie privirea ni s-a abătut spre acoperişul ruginit al grădiniţei. „S-a investit mult în şcoli şi grădiniţe pe raza localităţii noastre, dar acest acoperiş, pe lângă că e inestetic, reprezintă şi un pericol public, ca şi tavanul din interior. Trebuie lucrări serioase aici”, a concluzionat Doru Şipeţean.

Balcoanele periculoase ale blocului 22

Până să vedem şi cele două străzi lăudate de consilier mai înainte, am ajuns în al şaselea colţ de cartier, după itinerariul stabilit de consilier. Este vorba de strada Aviatorilor, în spatele blocului 22 – „cine a tras în noi?” – după cum se alintă câteodată locatarii. O zonă destul de aglomerată, care cuprinde vreo 11-12 blocuri şi un punct termic în apropiere care le deserveşte. N-am putut intra cu maşina pe deluşorul dintre blocuri pe motiv că gheaţa era de trei palme, numai bună de derdeluş. Aşa că am luat-o la pas. „Uitaţi-vă la etajul 10 de la blocul turn 22! - ne avertizează consilierul. Aici la dezgheţ trebuie să venim cu căşti de protecţie, pentru că cele două balcoane vor cădea! Şi pe mine m-au avertizat câţiva locatari, altfel nu vedeam. Şi aici trebuie intervenit de urgenţă. Nu cunosc proprietarii de drept ai celor două locuinţe, nu ştiu dacă şi primăria are

vreun amestec sau nu, dar ştiu că trebuie făcut ceva repede! Dacă balcoanele acelea, care abia se ţin, cad, aici pot muri oameni! Da, nu e de glumă…”, ne spune la modul cel mai serios consilierul Sipeţan. Într-adevăr, balcoanele respective deja sunt înclinate (repetăm: înclinate!), ele se mai ţin foarte puţin încât să nu cadă! Trebuie luate măsuri rapide. Contează mai puţin chestiunea tehnică a situaţiei apartamentelor-fantomă, nelocuite în momentul de faţă, mai mult contează viaţa unui om, liniştea locatarilor de-acolo (vorbim de cei de la etajele inferioare), siguranţa celor care trec zilnic pe-acolo, dorind să scurteze drumul spre casă. Tot în zonă e loc suficient măcar de o parcare civilizată, dacă nu de două. Ceea ce ar face să dispară şi dealul de-acolo, să nu mai vorbim de gropi. Nişte tobogane sau leagăne ar completa tabloul şi ar face ca acei copii mici pe care i-am întâlnit tăvălindu-se pe jos pe derdeluş să se joace într-un spaţiu adecvat. Multe alei ponosite, nişte spaţii aşa-zis verzi praf (această stare ţine şi de „gospodarii” locului), drumuri mai mici care necesită asfaltarea, gropile fiind deja la apogeu – înţeleagă fiecare ce-o vrea…

Strada Păcii

Consilierul Sipeţan a încheiat itinerariul cu strada Păcii. O stradă care, dacă ar fi asfaltată şi cu parcările curăţate de gheaţă, n-ar avea mare cusur. „Aici drumul şi parcările înghesuite sunt problema, povesteşte consilierul, de asta v-am adus să vedeţi. Dacă drumul acesta ar fi asfaltat şi dacă aceste blocuri ar fi reabilitate, zona aceasta ar fi, într-adevăr, foarte frumoasă. Aşa, e loc de mai bine. Dar ca să fim corecţi, am înţeles că domnul primar doreşte reabilitarea şi acestui drum pe care mergem, dar şi a aleilor pietonale. Plus că există şi blocuri care vor fi reabilitate termic sau care sunt în plin proces. Asta ar fi o altă bilă albă pentru administraţia locală, dacă se concretizează”.

Concluzia consilierului

Referitor la viitorul acestui cartier şi la priorităţile edilitare din zonă, consilierul Sipeţan a opinat: „Dacă se va face proiectul din Parâng până la final, deci şi telegondola, atunci sunt convins că şi cartierul va intra într-un proces general de reabilitare. Mă refer la spaţii verzi şi alei, la canalizare, la situaţia drumurilor şi trotuarelor, la decolmatarea pâraielor care trec prin cartier şi la sistematizarea lor, la reabilitarea termică a blocurilor şi la starea faţadelor, la modernizarea sistemului de iluminat stradal şi altele. Toate acestea se pot face printr-un proiect integrat, cum s-a făcut de altfel şi reabilitarea centrului civic. Există, de altfel, un proiect în acest sens. Să vedem. Pe de altă parte, în momentul de faţă în Cartierul Aeroport, eu m-aş apleca mai mult pe modernizarea şcolilor, grădiniţelor şi pe bazinul şcolar, o investiţie care trebuie finalizată, ca şi grădiniţa de la I.G. Duca – chiar dacă nu e din Aeroport, o amintesc aici că e importantă pentru municipiul nostru. De asemenea, aş crea mai multe spaţii de joacă pentru copii, inclusiv cu piste de role şi de biciclete. Aş amenaja spaţiile

verzi şi aş planta multe flori şi mult gard viu, să dau un aspect de verdeaţă şi culoare în faţa betoanelor şi murdăriei. Şi încă ceva: aş folosi mai mult vopseaua şi pensula prin tot oraşul, astfel Petroşaniul ar fi ca o floare, măcar din punct de vedere al culorilor. Bănuiesc că vopseaua, pensula şi plantarea de flori nu reprezintă o investiţie imensă, dar are efect, schimbă imaginea. Pe de altă parte aş continua şi în Aeroport cu iluminarea ornamentală a clădirilor, cum e clădirea bibliotecii de exemplu, biserica, zona pieţei ş.a. Oraşul poate fi şi mai frumos şi mai plăcut văzut noaptea, cu un iluminat stradal modern, economic şi util”.

REPORTAJ

O trecere de pietoni periculoasă, cu multe accidente petrecute în ultimii ani, mai ales seara şi pe timp de noapte!

Parcările de pe Păcii sunt înghesuite, iar drumul încă suferă. Poate în 2014 locatarii vor avea veşti bune, cum s-a promis!

Una neagră, una albă…

Pe tot trotuarul de la avion şi până la Piaţa Dacia am văzut foarte puţine coşuri de gunoi. Am străbătut sute de metri fără un coş de gunoi. Chiar dacă huliganii mai le mai distrug (şi ar fi bine să fie identificaţi şi puşi să le plătească de zece ori coşul, plus manopera montării), credem că ele sunt necesare într-un municipiu civilizat. Iar dacă tot am dat-o cu bilele astea, negre sau albe, acordăm o bilă albă celor de la serviciul de salubrizare. În absolut toate punctele, inclusiv în zonele mai ferite, containerele erau goale şi zona măturată. Un lucru de normalitate. Doar că mai ştim localităţi din Vale, care fac precum pisica: adună gunoiul de la stradă şi îl ascunde pe cel din spatele blocurilor, care „dospeşte” cu săptămânile… Corneliu BRAN

Strada Saturn între blocurile 5 şi 7, sau locul unde se formează o piscină naturală când plouă Trecerea de pietoni de la UPSUREEM are doar semnul de circulaţie - în rest atenţie la neatenţie...

www.zvj.ro

8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 7 februarie 2014

La Vulcan

Leadership şi cultură cu femeile social-democrate Astăzi şi mâine, în Valea Jiului, vor avea loc două evenimente speciale, organizate de organizaţia hunedoreană a femeilor social-democrate. Astfel, astăzi, de la ora 17, la Sala Dincă din Vulcan va avea loc redeschiderea activităţii Clubului „Femina”. „Cei prezenţi la eveniment vor putea admira, pe de o parte, o expoziţie de obiecte confecţionate manual, păstrând amprenta sufletului creator şi, pe de altă parte, vor putea savura împreună cu gazdele serii o cafea în cadrul Cafenelei literare, vor putea împărtăşi păreri şi idei despre Jules Verne - scriitorul vizionar care şi-a imaginat o bună parte din lumea pe

La Deva

Seminar de fiscalitate Mâine, la Deva, în Amfiteatrul „Spiru Haret” din cadrul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara, va avea loc un seminar de fiscalitate având ca temă „Ultimele noutăţi legislative în domeniul fiscal”. Evenimentul este organizat de Camera Consultanţilor Fiscali, în parteneriat cu Casa de Audit Corvinia. Seminarul de fiscalitate se adresează în egală măsură, atât consultanţilor

care o trăim acum, cu aproape două secole în urmă. Va fi un bun prilej să ne reamintim că şi România are un loc aparte în opera scriitorului francez, prin etericul şi misteriosul Castel din Carpaţi”, spune Natalia Intotero, preşedintele femeilor social-democrate din judeţul Hunedoara. Sâmbătă, între orele 9-13, va avea loc un curs de leadership pentru femei, după care va urma o vizită la Centrul de plasament pentru copilul cu handicap Vulcan. „Evenimentul este deschis tuturor femeilor din municipiul Vulcan care doresc să ni se alăture. Şi ne dorim să fie o experienţă utilă şi pozitivă pentru toţi participanţii. Menţionăm că la

acest eveniment vor participa femei social-democrate lideri ai organizaţiilor din judeţul Hunedoara, alături de liderii Organizaţiei Judeţene a PSD Hunedoara”, precizează parlamentarul Natalia Intotero.

fiscali, cât şi reprezentanţilor mediului de afaceri, şi oferă participanţilor prilejul de a se informa asupra modificărilor de ultimă oră intervenite în Codul fiscal şi în Codul de procedură fiscală şi de a găsi împreună soluţii în facilitarea aplicării practice a acestor modificări. Temele prezentate vor fi susţinute de specialişti în elaborarea legislaţiei fiscale şi a celei privind procedura fiscală din Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Discuţiile vor în-

cepe la ora 10, moderatorul seminarului fiind Ionelia Vişan, vicepreşedinte al Camerei Consultanţilor Fiscali. În cadrul evenimentului, Alice Gheorghiu - director general adjunct ANAF va vorbi despre „Noutăţile privind procedura fiscală”, Daniela Tănase - şef serviciu MFP va prezenta „Modificările Codului fiscal în domeniul TVA”, iar Doru Petru Dudaş - director general MFP va aduce în discuţie „Fiscalitatea de ultimă oră”.

Premiantul fără premiu al săptămânii,

Poetul popular Maria Oprea La sfârşitul acestei săptămâni, societatea civilă hunedoreană va aduce un omagiu, în seria evenimentelor „premianţii fără premii”, poetului popular, în vârstă de 80 de ani, Maria Oprea. „Are aproape 80 de ani, iar dragostea faţă de limba română i se citeşte pe faţă. Mai mult decât atât, dragostea faţă de frumos izvorăşte din adâncul sufletului. Este vorba, desigur, despre următoare protagonistă a campaniei Premianţii fără premii. Maria Oprea reprezintă un exemplu, mai ales în zilele noastre, acum când pare să ne îndepărtăm de regulile de bază ale limbii române, pentru noi toţi să veghem şi să apărăm de denaturare comoara noastră lexicală, care reprezintă unul dintre elementele de identitate naţională. Mergem mai departe şi în această săptămână pentru a mulţumi încă unui om valoros că face cinste României, apărând chiar esenţa acestui popor, limba prin care el comunică. Armele, dacă putem spune aşa, au fost, şi încă mai sunt, pixul, caietul şi slova pe care Maria Oprea le-a transformat în ambrozie, hrănindu-i ca pe zei pe cei care au ales să-i citească emoţiile aşternute

www.zvj.ro

pe hârtie”, spun organizatorii campaniei. Maria Oprea este din satul Zdrapţi, cătunul Putini, comuna Crişcior. „M-am născut la poale de codru, unde murmurul izvoarelor şi glasul păsărelelor îmi mângâiau sufletul. Aici unde parcă fiecare copac, fiecare floare din câmp sau din pădure îmi şopteau tainele lor”, spune Maria Oprea. A debutat ca poet ţăran, în anul 1973, la prima întâlnire a poeţilor ţărani din România, la Deva, în cadrul „Festivalului Sarmis”. Câteva din creaţiile Mariei Oprea au fost publicate în culegerile realizate de Centrul de Creaţie Populară Deva: „Din toată inima”, „Anotimp Hunedorean” şi „Sub tâmpla stemei”, în cartea „Stare de dor” scrisă de directorul Institutului de Etnografie şi Folclor Bucureşti, Ioan Meiţoiu, în „Drumuri în Ţara Zarandului” a lui Ioan Pârva, în „Un popas pe malul Crişului Alb la Crişcior” scrisă de învăţătoarea Letiţia Pleşa, şi în diferite ziare. Aveţi ocazia s-o cunoaşteţi sâmbătă, 8 februarie, la ora 11, în faţa statuii lui Decebal din centrul Devei. Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului

UMOR ÎN HA... MAJOR

vineri, 7 februarie 2014

Jurnal de vacanţă Vacanţa intersemestrială este pe sfârşite. Peste două zile, şcolarii se vor întoarce, cu forţe proaspete, la şcoală, unde vor răspunde la tradiţionala întrebare „Ce aţi făcut în vacanţă?”. Un posibil răspuns îl veţi afla răsfoind jurnalul de vacanţă al unui elev.

Ce-nseamnă să pierzi timpul, în vacanţă! Mă-ntorc la teme, iute, căci mai am Povestea necitită ieri, restanţă, Deci, nu e vreme de privit pe geam, Ci de citit lectura de vacanţă. Sper sarcinilor să le vin de hac, Iar, dacă nu, în ultimă instanţă, Renunţ chiar şi la somn şi tot le fac.

Da-şi scoate spada, lângă patul meu, Ţâşneşte sânge şi se prăvălesc, Pe mine, capetele unui zmeu. Încerc din nou s-adorm, dar mi se-arată În gând, cei trei ieduţi şi casa lor Cu sânge pe pereţi şi devastată... Tresar şi somnul meu se duce-n zbor. De la fereastră, craniul unui ied Rânjeşte şi apoi dispare-n ceaţă. Ce bine că s-a dus! Acuma cred C-o să adorm, dar, vai, e dimineaţă!

File din jurnalul de vacanţă al unui elev Am obosit de când tot studiez, Dar nu-i nimic, de-acuma trag speranţă Să uit de teme, să mă relaxez, C-o săptămână voi avea vacanţă! Când e de învăţat, învăţ cu zel Şi sunt capabil chiar de performanţă, Dar simt nevoia să mă joc niţel, Să mă distrez, doar de-aia e vacanţă! Dar, vai, mă bântuie un vis cumplit Şi-l tot alung... Visez, cu siguranţă... Sau, poate, nu... Acum m-am lămurit Că nu-i un vis! Am teme de vacanţă! Ei, nu-s chiar multe... cincizeci de probleme Şi opt lecturi de mare importanţă, Pe care, dacă-s chibzuit, am vreme Să le rezolv, cât încă e vacanţă. Lucrez cu spor, din zori şi până-n seară, Fac doar o pauză de ambianţă, Privind pe geam, la puştii ce, pe-afară, Inconştienţi, se joacă, în vacanţă. Auzi, să zburde-aiurea, pe alei, Să nu înveţe!... Câtă ignoranţă! Dar lasă, numai, c-o să vadă ei

Desen realizat de Emilia SLAVU

Sunt odihnit, oricum, că e vacanţă! Am reuşit! Chiar tot am terminat Şi, dacă pun acuma în balanţă, Cât m-am jucat şi cât am studiat, Mă-ntreb, retoric: „Am avut vacanţă?”.

Iar până va suna deşteptătorul, Cum stau de veghe-n pat, cu mintea trează, Am vreme să pornesc televizorul, Să mă refac, privind un film de groază! Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

Începe şcoala, eu sunt pregătit, Sunt vesel, viguros precum o zdreanţă, Iar doamna-mi spune: „Bine ai venit! Te-ai relaxat, copile, în vacanţă?”. Lecturi de vacanţă E seară şi-nainte de culcare, Iau cartea cu poveşti de la bunica, O răsfoiesc şi-aleg, la întâmplare, Un basm frumos, să-mi mai alunge frica. Citesc vreo cinci poveşti şi, obosit, Mă-ntind în pat, căci somnul mă pândeşte, Dar când să zic şi eu c-am adormit, Un urlet de durere mă trezeşte. Privesc şi lângă mine-s disperate Surorile Cenuşăresei care, Cu degetele lor însângerate, Probează pantofiorul fiecare. Mai trece-un timp şi somnul simt că vine, Dar nu adorm, că-n minte îmi apar Scufiţa, lupul, care, ştim noi bine, Au suferit momente de coşmar. Apare Făt-Frumos, mă liniştesc,

www.zvj.ro

REACŢII

Ziarul Vãii Jiului vineri, 7 februarie 2014

Primim la redacţie

Un răspuns incomplet şi multe fotografii În ediţia „Ziarului Văii Jiului” de joi, 6 februarie, i-am întrebat pe directorul Rosmenteniuc şi pe liderul Ciubotaru: „Sindicatul Liber şi Independent este tot una cu sindicatul minerilor vulcăneni afiliat la Sindicatul Muntele? Deşi noi credem că nu, mai lansăm o întrebare ajutătoare: câţi membri are Sindicatul Liber şi Independent E.M. Vulcan, cine îl conduce şi când a avut loc ultima conferinţă sindicală? Aşteptăm până astăzi la orele 14 răspunsurile la întrebările noastre”. Nu a trebuit să aşteptăm până la orele 14, căci răspunsul a venit mai repede, pe la amiază. Cum deocamdată nu o dăm pe polemică, vom publica întru totul răspunsul d-lui Rosmenteniuc. Ba mai mult, fiind o redacţie cumsecade, i-am alocat chiar o pagină, pentru a putea să o ilustrăm cu fotografiile trimise de dl. Rosmenteniuc, fotografii care prezintă, după câte am înţeles, situaţia jalnică a clubului sindicatului din Vulcan înainte de a fi preluat de firma d-lui Rosmenteniuc, care i-a dat strălucirea de astăzi. În ediţia de astăzi ne permitem doar câteva comentarii foarte pertinente: 1. După cum se vede, la întrebările noastre, care vizau activitatea Sindicatului Liber şi Independent E.M. Vulcan, a răspuns doar dl. Rosmenteniuc, directorul E.M. Vulcan şi, totodată, reprezentantul firmei care se ocupă de club. Ionică Ciubotaru, liderul Departamentului Muntele E.M. Vulcan, nu a răspuns. 2. Nu am primit răspuns la întrebările: cine conduce Sindicatul Liber şi Independent E.M. Vulcan şi când a avut loc ultima conferinţă sindicală? De aceea, până duminică mai aşteptăm. 3. Dl. Rosmenteniuc scrie o chestie care ar trebui să-i dea de gândit: „Consider că informaţiile care ajung la d-voastră sunt trunchiate şi răutăcioase, sursele d-voastră având o atitudine subiectivă în ceea ce mă priveşte, din diferite motive pe care nu aş vrea să le dezvolt”. Aici ne vedem siliţi să-i luăm apărarea colegului nostru Gheorghe Olteanu, căci, deşi nu-i dă numele, e clar că despre el e vorba, deoarece el a relatat

foarte obiectiv şi în repetate rânduri (chiar şi în ediţia de joi, 6 februarie) despre acest subiect. Îi urăm d-lui Rosmenteniuc să ajungă la desăvârşirea profesională a bunului nostru coleg Gheorghe Olteanu, a cărui profesionalism şi deontologie sunt deasupra tuturor subiectivismelor închipuite de dl. director al minei Vulcan. Bineînţeles că vom reveni asupra subiectului în momentul în care vom primi toate răspunsurile la întrebările lansate de redacţia noastră. (ZVJ)

Referitor la articolul d-voastră din ZVJ Nr. 1378, joi 06 feb 2014 - Contractul nr.159/10.07.2007 a devenit nul cu data de 06.07.2012 când acest contract a fost înlocuit cu contractul nr.146/06.07.2012. La data semnării contractului Sindicatul Liber şi Independent E.M. Vulcan avea peste

urma rămânând cu un nr. de aprox. 30 membri, care au hotărât ca toate veniturile obţinute din închirierile spaţiilor aflate în patrimoniu, să fie transferate departamentului sindicatului E.M. Vulcan al Sindicatului Muntele. - Pentru ca să existe o alternativă în cazul în care Sindicatul Muntele ar „deceda” nu a fost desfiinţat Sindicatul Liber şi Independent, sindicat care s-a constituit în anul 1989, fiind reprezentativ pentru E.M. Vulcan. - Contractul la care facem referire este legalizat la notar, are acordul consiliului de coordonare al sindicatului de la acea vreme şi este perfect legal atât din punct de vedere juridic, cât şi moral. Consider că din 2007 şi până în prezent am salvat de la demolare o clădire reprezentativă pentru oraşul Vulcan. Această clădire nu are un potenţial economic mare, acest fapt rezultă şi din faptul că o altă firmă care a funcţionat în spaţiul respectiv nu şi-a prelungit contractul, cu toate că avea o chirie atractivă, iar în spaţiul respectiv am oferit o chirie dublă faţă de valoarea chiriei plătită de firma dinainte. - În momentul semnării contractului, sindicatul avea 4 angajaţi care păzeau clădirea, din momentul semnării contractului paza clădirii a trecut în atribuţiile locatarului. - Consider că informaţiile care ajung la d-voastră sunt trunchiate şi răutăcioase, sursele d-voastră având o atitudine subiectivă în ceea ce mă priveşte, din diferite motive pe care nu aş vrea să le dezvolt. - Pentru a susţine cele spuse mai sus ataşez câteva fotografii făcute în anul 2012, şi vă invit să participaţi în data de 28.02.2014 la deschiderea celei mai moderne săli de fitness din Valea Jiului ca să realizaţi ce investiţie a fost făcută în spaţiul respectiv. - Faţă de cele menţionate vă informez că membrii Sindicatului Muntele departamentul E.M. Vulcan au un discount de 10% la toate serviciile oferite de firma pe care o reprezint.

800 de membri, acest contract a fost semnat în baza hotărârii consiliului de coordonare al sindicatului. - În momentul formării Sindicatului Muntele, majoritatea membrilor Sindicatului Liber şi Independent E.M. Vulcan au semnat adeziunea Pentru că a alarmat aiurea echipajul SVSU-SMURD Petrila, către Sindicatul Muntele, acesta din

Un petrilean a fost amendat

Un petrilean pentru care priorităţile ar trebui, potrivit vârstei, să fie cu totul altele, a ţinut să se remarce la „faza tâmpeniilor pe oraş”, vrând parcă cu tot dinadinsul să verifice adevărul uneia dintre zicalele provenite din înţelepciunea populară: „Să-ţi baţi cuie în tălpi” sau „Cine n-are de lucru îşi face”… Dacă activitatea aleasă ar fi avut un început şi un sfârşit care să se limiteze la propria-i persoană şi domiciliu fără să-i jeneze şi pe alţii, petrileanul şi-ar fi continuat existenţa într-un anonimat ce nu i-ar fi tulburat nici liniştea, nici buzunarul. Aşa, după cum ne-a declarat Neculai Alexandrescu, şeful SVSU-SMURD Petrila, „păcălitorul” a cam dat-o pe mânecă cât ai clipi.

www.zvj.ro

„În seara zilei de 5 februarie 2014, echipajul SVSU-SMURD Petrila a fost solicitat la un număr de două intervenţii cu caracter medical, ambele dovedindu-se alarme false. În urma verificărilor făcute de organele de poliţie, apelantul a fost identificat ca fiind I.C.J., de 31 de ani, din Petrila. Acestuia i s-a aplicat o amendă contravenţională şi urmează să suporte şi contravaloarea deplasării echipajelor de intervenţie la adresele indicate de acesta. Pe această cale, atragem atenţia cetăţenilor că alarmarea falsă a echipajelor de intervenţie constituie contravenţe şi se pedepseşte conform art.3, alin 11 din Legea 61/ 1991 cu amendă de la 100 la 500 lei”, a menţionat şeful SVSU Petrila. Corneliu BRAN

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 7 februarie 2014

ANGAJĂRI

DECESE

COMEMORĂRI

Angajăm familie (soţ şi soţie) pentru îngrijirea bovinelor, în zona Sibiului. Salariu 800 lei, cazare şi mâncare asigurată. Relaţii la numărul de telefon 0744.764967.

Colectivul secţiei ORL a Spitalului de Urgenţă Petroşani este alături de colegul dr. Ovidiu Ionescu, la despărţirea de socrul său. Sincere condoleanţe.

Cu durere vă reamintesc că astăzi, 7 februarie 2014, se împlinesc 27 de ani de când fiul meu drag LOCH NORBERT MIRCEA (NORI), tehnician la poştă, ne-a părăsit pentru totdeauna, la numai 38 de ani. Dumnezeu să-l odihnească. Mama şi familia

SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă şi tâmplar mobilier PAL. Relaţii la telefon 0751.199100.

PIERDERI Pierdut legitimaţie şi carnet de student eliberate de Universitatea Petroşani Facultatea de Ştiinţe, specializarea Finanţe, Bănci pe numele Panciu Georgiana-Ramona. Se declară nule.

ANUNŢ DE VÂNZARE COMCAS LJ 2000 SPRL cu sediul în Satu Mare str. Ioan Slavici, nr.13, jud. Satu Mare, înregistrată la UNPIR sub nr. RSP-0111, CIF RO 20570987, numită lichidator judiciar al SC VULTURUL NEGRU CERTEZE SRL cu sediul în localitatea Certeze, str. Mare, nr.130, judeţ Satu Mare, nr. înregistrare O.R.C. J30/509/1993, CUI 3895172 prin sentinţa comercială nr. 401/F/01.03.2011 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr. 4755/83/2009. Anunţă organizarea de licitaţii publice la sediul său, în fiecare zi de miercuri începând cu data de 12.02.2014 la ora 14:00, pentru vânzarea bunurilor proprietatea SC VULTURUL NEGRU CERTEZE SRL. Se oferă la vânzare următorul bun imobil: - apartament cu două camere situat în loc. Vulcan, jud. Hunedoara, Aleea Muncii, bloc 4A, parter, sc. 2, ap. 3 în suprafaţă de 28,89 mp, înscris în CF 1298 Coroieşti Vulcan cu nr. top 341/2/18/I/P/3, la preţul de 3.000 EURO; Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar sau la nr. 0261.711516. Lichidator judiciar COMCAS LJ 2000 SPRL Adm. coordonator c.jr. Ghere Ioan Ec. Halmi Mirela Camelia Vindem/executăm cruci din marmură şi mozaic de la 600 lei/buc., în Petroşani. Căutăm colaboratori. Relaţii la telefon 0727.215171

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Preţuieşti cel mai mult liniştea care s-a instalat în casa ta, de parcă problemele care au făcut valuri în ultima vreme s-au aşezat, în sfârşit, pe un făgaş normal.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Ai stat o vreme blocat într-un punct mort ce nu te lăsa să priveşti lucrurile cu luciditate, transformând un banal hop într-o adevărată

IMOBILIARE

Vând apartament cu 3 camere, decomandate, etaj 1/4 în Petroşani, strada Aviatorilor. Are termopane la două camere şi bucătărie, gaz şi instalaţie de gaz pentru centrală termică, debranşat termic, uşă metalică, dormitor şi baie recent renovate (vezi tocmai/mercador). Preţ 77.700 lei negociabil. Relaţii la telefon: 0722.555085 sau 0765.331156 Vând căbănuţă în masivul Parâng, situată la capul pârtiei Euro Parâng. Preţ: 5000 euro negociabil. Telefon: 0724.694020. Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă, situate în Petroşani, vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 Euro. Informaţii la telefon: 0721.225359 sau 0768.406987. Vând casă situată în Tg-Jiu, str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare. Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă. Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze. Zonă foarte liniştită. Preţ neg. Telefon pentru alte informaţii: 0727.874449.

dramă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Primeşti aprobări şi confirmări foarte stimulative din partea celor din jur. Cum să nu tragi şi mai tare când vezi că tot ce spui este primit cu entuziasm şi completat cu energie de cei cărora te adresezi?

Rac (22 Iun - 22 Iul) Chiar dacă unele lucruri nu se rezolvă aşa cum ai fi dorit şi ai de trecut peste tot prin diverse obstacole, nu le trata cu ostilitate, ci cu un dram de toleranţă.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Cât timp faci totul ca la carte, conform legii, ai toate motivele să aştepţi rezultate dintre cele mai bune.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Dacă tu îţi vezi doar defectele şi te îmbraci într-o haină care nu ţi se potriveşte, cum ai vrea ca ceilalţi să te aprecieze?

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Visezi frumos şi reuşeşti să transmiţi marile tale dorinţe şi asupra celor care te înconjoară, descoperind că puteţi avea şi aceleaşi ţeluri uneori.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800

Succesul acestei zile depinde enorm de atitudinea pe care o abordezi în faţa tuturor provocărilor. Dacă eşti într-o pasă bună, vei vedea că nimic nu te poate opri din elan.

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic, negociabil. Telefon 0726.291090

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Chiar dacă nu se mai vede nimic nou la orizont ci ţi se pare că ai alunecat pe o pantă monotonă, nu trebuie să renunţi la acţiune!

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Atitudinea calmă şi relaxată pe care o abordezi în faţa unei noi provocări este perfectă, pentru că nu intri în panică dacă lucrurile capată un ritm ciudat.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Dacă te bate gândul să faci o schimbare majoră în carieră, ar fi bine să analizezi azi cu mai multă seriozitate această idee, pentru că ar putea apărea de undeva nişte aspecte noi.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Dacă ceilalţi ţi se adresează cu agresivitate, nu pica în plasa lor ca să le răspunzi la fel, pentru că nu aceasta e atitudinea corectă.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

vineri, 7 februarie 2014

La Vulcan

VGM-iştii nu au timp să se plictisească

VMG-iştii, adică persoanele care beneficiază de venitul minim garantat asigurat ca formă de asistenţă socială, lucrează după un plan de activităţi bine pus la punct, pe care consiliul local vulcănean îl dezbate şi-l aprobă la începutul fiecărui an. Venitul minim garantat

se asigură conform Legii nr.416/ 2001 şi de el beneficiază chiar şi soţii despărţiţi în fapt, dacă ancheta socială atestă situaţia existentă şi justifică

Primăvara,

tot cu cei cu venitul minim garantat se efectuează, scrie în plan, toaletarea arborilor şi arbuştilor ornamentali. Aici fie-mi permisă o paranteză. Vin cu rugămintea la autoritatea publică locală ca, în primăvara asta, să-i pună la treaba asta pe cei care au, cât de cât, cel puţin doi neuroni în stare de funcţionare. Zic asta, fiindcă, aşa cum am constatat eu însumi, de fiecare dată, în anii trecuţi, li s-a pus drujba în mână mai mult unora cu perturbări destul de grave la sistemul cerebral, iar rezultatul s-a văzut. Pomi schilodiţi şi ca vai de ei, după ce ăştia defectaţi la cap le-au cosit toată coroana.

Gama de lucrări continuă

cu degajarea zonelor verzi de corpuri străine, văruirea arborilor, repararea şi vopsirea băncilor, întreţinerea par-

curilor, a fântânelor arteziene, curăţarea şanţurilor şi rigolelor, a grătarelor pluviale, asigurarea curăţeniei la instituţiile subordonate consiliului local, repararea drumurilor pietruite, decolmatarea albiilor pâraielor, pregătirea Nedeii Vulcănene, participarea la igienizarea şcolilor şi grădiniţelor, curăţarea cimitirelor, vopsirea parapeţilor podurilor şi podeţelor, curăţenia la târgul săptămânal şi întreţinerea locurilor de joacă pentru copii. Şi, cu asta, mai că am trecut în revistă toate activităţile puse pe hârtie în planul de activităţi alcătuit pentru ca VGM-iştii să nu se plictisească.

Faţă de toate acestea,

a mai rămas să fie trecut în program, la solicitarea consilierului local PSD

Ion Pantilimon, ca un număr de lucrători să fie asigurat, în fiecare vară, la efectuarea curăţeniei la stadion după consumarea celor două-trei zile în care, pe terenul de fotbal, au loc manifestări ale Nedeii Vulcănene. Primarul Gheorghe Ile a recunoscut că da, chestiunea s-a omis din greşeală, dar bine că a fost amintită, pentru a fi trecută în planul de activităţi pe acest an al persoanelor care beneficiază de venitul minim garantat. Gheorghe OLTEANU

acordarea acestuia, precum şi persoanele fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, aflate în situaţie de nevoie. În cazul acesta ajutorul se dă, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere, în care persoanele în cauză să specifice clar că nu au solicitat ajutor social şi de la alte primării.

Pentru banii pe care-i primesc,

VMG-iştii apţi de muncă trebuie să presteze un anumit număr de ore de muncă la lucrări de interes local. La Vulcan, cel puţin acest aspect este bine fundamentat, iar planul de acţiuni de interes local, cum este şi cel aprobat în şedinţa de consiliu local din ultima zi a lunii trecute, precizează clar zonele şi perioadele în care se prestează lucrările enumerate. Sunt trecute pe hârtie, astfel, pe timp de iarnă, îndepărtarea zăpezii de pe aleile pietonale, trepte, trotuare, combaterea poleiului, demontarea iluminatului ornamental, recuperarea locurilor de joacă pentru copii, evacuarea depozitelor de material antiderapant nefolosit în sezonul rece, măturat şi curăţat alei pietonale.

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VII Nr. 204 7 februarie 2014 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Remember

Primele spectacole de teatru jucate pe scena Cazinoului Muncitoresc Petroşani Mâine, sâmbătă, 8 februarie, la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroşani va avea loc premiera spectacolului Hamlet. Întrucât directorul publicaţiei noastre a tratat pe îndelete acest eveniment artistic în interviul publicat în copertele „Ziarului Văii Jiului”, nu voi insista asupra bucătăriei evenimentului teatral. Pentru a rămâne fidel tematicii „Prăvăliei cu istorii” vă propun o întoarcere în timp. În cele 527 de pagini ale volumului meu, „Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Corso de la George Enescu la… A.R.L.U.S.”, tipărit în toamna lui 2012, am adunat cu multă trudă dublată de pasiune evenimentele găzduite în primul sfert de secol de Casinoul Muncitoresc Petroşani, între anii 1925-1950. Reamintesc că „piatra fundamentală” a edificiului cultural petroşenean a fost pusă la 16 septembrie 1923, la ceremonie participând, printre alţii, IPSS N. Bartolomeu, Mitropolitul Ardealului, Mârzescu ministrul muncii, deputatul PNL Gh. Tătărescu, inspectorul general Iosif Iancu şi directorul general Teodorescu. Clădirea este gata peste doi ani, în toamna anului 1925. Mai precis, la 28 octombrie 1925 au loc primele reprezentaţii cinematografice, pe ecran rulând o peliculă cu Charlie Chaplin. După instaurarea comunismului, Casinoul Muncitoresc Petroşani va deveni sediul Teatrului Muncitoresc „Valea Jiului”, în prezent în această clădire funcţionând o unitate de alimentaţie publică. Din volumul „Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Corso de la George Enescu la… A.R.L.U.S.” vă propun spre dulce aducere aminte câteva dintre spectacolele jucate pe scena casinoului în primii ani de viaţă artistică a acestuia, dar şi câteva articole despre relaţia spectator-teatru, lăsându-vă pe Dvs. să trageţi concluzia asupra vieţii culturale din acele vremuri. Marian BOBOC

1926 Opera Bucureşti:

Tosca şi Rigoletto

coniţii” (comedie în 3 acte de Maurice Hennequin, Pierre Weber şi Henri de Gorsse; traducere Sică Alexandrescu) şi „Frumoasa aventură” (comedie în 3 acte de Robert de Flers şi Caillavet).

Dănţuieşte… ciardaşul Opereta în trei acte Contesa Mariţa, pe muzică de Kalman, o operetă la modă în 1926, a umplut în două zile consecutive, 22 şi 23 noiembrie, sala Casinoului Muncitoresc. Trupa de operetă Leonard a distribuit în rolurile principale pe Leonard, Timică, Carusi şi Adela Blum. Reţinem din cronica spectacolului: „Leonard are vocea plăcută şi puternică, nu în zadar e lăudat de toţi cei care au trecut vreodată pe la Bucureşti. În jocul de scenă e mult verzzi, dispunând de mari resurse artistice, punând mult suflet şi patimă în joc. Ungurilor care au participat la reprezentaţie nu le poate intra în cap cum poate pune atâta simţire şi măiestrie în danţarea ciardaşului. Adela Blum cântă bine de tot, iar subreta danţează cu graţie şi vigoare. Remarcăm decorurile, muzica, corul şi întreg ansamblul, care a întrecut orice aşteptări”.

1927

O comisie culturală pentru teatru „Dubla” lui Victor Eftimiu: Glafira

În şedinţa Consiliului local a oraşului Petroşani din 15 iunie s-a hotărât „prelungirea conductei de apă în str. A. Panu, Casinoului muncitoresc şi a băilor”, iar „pentru a da concurs la reuşita reprezentaţiilor de teatru tot mai dese în oraşul nostru date de către trupe bune s-au ales în comisia culturală următorii dni: ing. Tiberiu Timoc - dir. principal, pr. I. Duma protoereu, ing. Dimitriu şi Schäffer L. - comerciant, din sânul consiliului, şi s-a întregit cu d-nii: I.P. Ion subdirector, Al. David - institutor, R. Russu şi M. Duşa - funcţionari”.

Teatrul Naţional Bucureşti:

„Cocuţa”

Ovidiu

Comedia „Cocuţa”, jucată în iunie de actorii Teatrului Naţional din Bucureşti, în Sala Casinoului Muncitoresc, înregistrează un succes deosebit.

La 22 octombrie „trupa Teatrului Naţional din Bucureşti, în frunte cu marele artist Aristide Demetriade, a predat (…) în sala Casinoului Muncitoresc Ovidiu”.

Teatrul Naţional Cluj:

În 14-15 iunie actorii teatrului clujean joacă la Casinoul Muncitoresc Petroşani două piese: „Finul

Celebrul Leonard

Consiliul local Petroşani:

Adevărat regal în primăvara anului 1926 pe scena Cazinoului Muncitoresc din Petroşani: „Cântăreţii de la Opera din Bucureşti sub conducerea dlui Vămăşescu au întreprins un turneu prin oraşele din ţară. În itinerariul lor s-au abătut şi la noi, predând joi şi vineri (20 şi 21 mai - n.a.) operele Tosca şi Rigoletto. În Tosca, opera lui Puccini, au deţinut rolurile principale d-na Victoria Costescu-Duca, Aurel Costescu-Duca, Belcini şi Steiner. S-a distins d-l Costescu-Duca în rolul Baronul Searpia, atât prin vocea sa plină, puternică şi plăcută, cât şi prin jocul de scenă. Restul de solişti la înălţime. Montarea bine, singur numai orchestra a mai lăsat puţin de dorit”.

Finul coniţii şi Frumoasa aventură

Naţional Bucureşti, a jucat comedia Secretul lui Polichinelle de P. Wolf. „Succesul piesei cu acţiune redusă, cu valoare literară în analiza sufletească, se datoreşte mai mult interpreţilor de frunte, ca Soreanu, Mărculescu şi d-şoara Aurelia Teodorescu. Micuţul Gică Levantis, în rolul lui Victor, a cucerit simpatia publicului prin drăgălăşia jocului său”, notează cronicarul ziarului local.

Petroşenenii au aflat

Secretul lui Polichinelle Duminică 21 noiembrie pe scena Casinoul Muncitoresc trupa N. Soreanu, societar al Teatrului

După cum a fost anunţat în programul manifestărilor culturale din luna februarie, luni, 28 februarie 1927, la Casinoul Muncitoresc se joacă drama Glafira. Victor Eftimiu vine la Petroşani în dublă calitate: dramaturg şi… actor în rolul principal. Şi soţia sa, Agepsina Macri-Eftimiu, a însufleţit personajul feminin. În rolurile secundare au debutat tineri actori de la Teatrul Naţional din Bucureşti. Faţă de care cronicarul dramatic al Gazetei Jiului ar avea „cuvinte elogioase”, însă… Dar de ce nu duce elogiul până la capăt? Pentru că „în necunoştinţă de micimea sălii şi perfecta ei acustică, n-ar fi dat drumul vocii lor în torenţi de clamoare, ce la început chiar ne-a cam speriat”. În afara stridenţelor interpretării junilor artişti, cronicarul mai reţine comportamentul entuziast, sau needucat…, al unor spectatori: „Faţă cu această clamoare, cea din ultimele bănci de spectatori încă nu s-a lăsat mai pe jos şi câţiva domni din sală au găsit chiar că manifestaţii de aşa natură n-ar fi fost tocmai la locul lor. Aplauzele prea lungi, în scenă deschisă, încă sunt puţin cam iritante. De altfel, singur acest punct negru a contrastat cu înălţimea spectacolului, o adevărată sărbătoare atât pentru publicul ce se desfăta în desfăşurarea acestui rar eveniment artistic literar, dar şi pentru autorul artist, văzând buna desfăşurare a piesei”.

PRĂVĂLIA CU ISTORII

Dincolo de imperfecţiunile tinerilor actori şi a comportamentului unor spectatori, cronicarul reţine succesul de care s-a bucurat drama Glafira la Petroşani, apreciind jocul soţilor Eftimiu: „D-l Victor Eftimiu şi-a exteriorizat perfect personajul de frunte, după ce în lucrarea propriu-zisă a piesei îi dăduse un caracter îndeajuns de distinct. Întreg sufletul spectacolului, grăbirea ritmului şi ridicarea nivelului, a fost d-na Agepsina Macri. Ne-a redat cu multă competenţă manifestările sufletului feminin în durerea cea mai crudă dintre care poate îndura, ca şi voinţa nestrămutată de a reîntoarce pumnalul ce i-a fost împlântat el în inimă fără pic de mustrare. Celelalte personagii, îndeajuns conturate. Costumaţia, decorul: admirabile”. O dată trasă cortina, actorilor le sunt rezervate clipe emoţionante: „După reprezentaţia poetului şi actorului Eftimiu i s-a făcut o vie manifestaţie de simpatie, apoi s-a luat o masă comună împreună cu câţiva admiratori din loc şi cu d-l Dumitrescu-Bumbeşti, aranjatorul spectacolului”.

Teatrul Naţional Cluj:

Amicii falşi După cum era anunţat în programul manifestărilor culturale, sâmbătă, 14 mai, de la orele 21, pe scena Casinoului Muncitoresc, artiştii Teatrului Naţional din Cluj au jucat comedia în 4 acte Amicii falşi de V. Sardou. Al. David face câteva consideraţii relativ la spectacol: „(…) Personalul artistic, până la unul, s-a achitat foarte bine de rolurile avute. Cei mai mulţi ne sunt cunoscuţi. Cu toţii am simţit o emoţie cu plăcute aduceri aminte, revăzându-i. Acelaşi ansamblu omogen, cu care ne-au obişnuit şi unde s-a simţit mâna regizorului şi artistului valoros Braborescu. D-nii Neamţu, Vasilescu, Lapteş, Simionescu şi Voicu ne-au descoperit noi laturi ale talentelor lor. Lelica Banuţiu, foarte bine în rolul fetiţei. O figură care se impune tot mai mult este d-şoara Cronvald. În eroina piesei a cucerit prin jocul bine nuanţat”.

Regalul unui

Monstru sacru al Thaliei: C. Nottara În decurs de un an şi jumătate, prin frecvenţa şi, mai ales, calitatea evenimentelor găzduite pe scena sa, Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului a dovedit că se poate face cultură înaltă şi într-un zonă muncitorească, eminamente minieră. Desigur şi pentru că existau resurse financiare, conducători ai societăţii miniere cultivaţi, dar şi un public educat şi avid de evenimente artistice. Un astfel de eveniment a fost şi spectacolul susţinut pe scena Casinoului Muncitoresc de către marele actor Constantin Nottara. Spectacolul fusese anunţat pentru ultima zi a lunii mai, pe 31, însă a fost amânat. Spectatorii care, prevăzători, şi-au cumpărat bilete din timp sunt anunţaţi să nu se panicheze: „Comitetul de aranjare a reprezentaţiei maestrului Nottara roagă onoratul public să păstreze biletele pentru reprezentaţia, a cărei dată se va comunica din timp”. În sfârşit, maestrul Nottara confirmă ferm venirea la Petroşani. La 12 iunie, V.B. Taloescu este în măsură să informeze călduros şi mobilizator publicul amator de teatru despre Turneul maestrului Nottara în Ardeal: „Maestrul Constantin Nottara, căruia i se făcuse pregătirile necesare de primire la data de 31 mai a.c. pentru a juca la Petroşani, a avizat oficial sosirea în acest oraş, irevocabil, pe ziua de 16 iunie a.c., urmând ca în acea seară să aibă loc în sala Casinoului Muncitoresc reprezentaţia piesei Fata muzicantului, jucată de ansamblul Teatrului Naţional din Bucureşti, în frunte cu d-sa. Acest artist

desăvârşit, îmbătrânit pe prima scenă a teatrului românesc, de unde jumătate de secol a radiat în jurul său flăcările binefăcătoare ale culturii unui neam, vine în mijlocul nostru cu tot avântul unei tinereţi, pentru a cunoaşte şi acest colţişor de ţară, vine ca să aducă fiori în inimile noastre şi dragoste de tot ce-i nobil şi frumos, aşa cum el a propovăduit o viaţă întreagă pe unde a mers. Cu ocazia a 50 de ani de activitate, a fost sărbătorit anul trecut la Bucureşti de toată lumea, precum şi de familia regală, într-un elan de nedescris. În prezent, s-a înapoiat din turneul întreprins în Basarabia şi Bucovina, unde a fost sărbătorit. Acum, păşind în Ardeal, avem ocaziunea să-l vedem şi-n oraşul nostru în seara zilei de 16 iunie crt., cât tuturor ne incumbă o datorie de a lua parte în număr cât mai mare la spectacol şi a sărbători pe acest pionier al culturii româneşti, cu toate cinstea şi admiraţia ce merită. E de dorit să i se facă la sosire primirea cuvenită, din partea populaţiei, în frunte cu autorităţile şi instituţiile culturale din acest oraş, pentru a da dovadă că ştim să apreciem pe venerabilii apostoli ai neamului nostru”. În numele petroşenenilor, prin intermediul Gazetei Jiului, V.B. Taloescu îl întâmpină pe marele artist Nottara cu ospitaliera şi tradiţionala urare „Bine-ai venit, maestre!”. Textul nu este doar unul doar de curtoazie, ci şi o pledoarie pentru rostul artei într-o zonă minieră: „Bine-ai venit, maestre! este strigătul cu care te întâmpină o populaţiune de câteva mii de suflete din acest oraş. Bine ai venit între noi! Este acelaşi strigăt pornit din sufletul tuturor, în momentul debarcării din tren. Ai venit să ne aduci o fărâmă de bucurie cu care să ne îndulcim viaţa. Ai venit să cunoşti o regiune pur muncitorească şi să duci la centru impresiile ce ţi-au făcut meleagurile noastre. Ai venit să ne redai şi nouă simţăminte din cultura şi arta, cărora le-ai închinat întreaga viaţă şi să ne inspiri cu tot ce-i bun şi frumos, aşa cum ai propovăduit 50 de ani neîntreupţi, în cariera de artist desăvârşit, care un neam întreg îţi va purta stima şi consideraţia cuvenită. În greutăţile de toate zilele, putem spune că cele mai sublime momente de reculegere sufletească nu ni le poate da decât arta. Arta, care prin apostolii ei, este hărăzită să aibă acest rol frumos, trebuia să se intensifice în toate stratele sociale, până în locurile noastre şi să aducă cu dânsa ceea ce era de aşteptat. Petroşenii are ocaziunea fericită să aibă în mijlocul său un pionier al culturii româneşti, cu un trecut despre care s-a dus faima şi cu un renume destul de mare. Avem nespuse bucurii să le vedem în mijlocul nostru şi datoria, în acelaşi

vineri, 7 februarie 2014

timp, să le sărbătorim cu tot fastul necesar în atari împrejurări. Bine ai venit, maestre Nottara!”. În fine, soseşte şi mult aşteptata zi de joi, 16 iunie. Gara Petroşani este ticsită încă de la orele amiezii de oameni care-l aşteaptă cu înfrigurare pe maestru. Ora 15, trenul garează pufăind zgomotos la linia I. Unei doamne îi cade pe obraz puţină funingine de la locomotivă. Elevii de liceu râd ca la comedie. Profesorii îi muştruluiesc. Maestrul Nottara coboară din tren. Este însoţit, printre alţii, de actorii Mia Niculescu Mateescu, M. Mateescu, Săvulescu şi Vinţescu. În puţinele cuvinte adresate maestrului pe peronul gării, secretarul Despărţământului Jiu al Astrei, arată importanţa turneului maestrului Nottara, „venit să dezrobească sufletele noastre de măruntele preocupări ale zilei şi să le înalţe spre idealul artei”. În răspunsul său, maestrul Nottara subliniază binefacerile artei. După ce petroşenenii s-au dovedit gazde bune cu musafirul de seamă, la orele 21, la Casinoul Muncitoresc se aprind luminile rampei. A început spectacolul Fata muzicantului. Cronicarul rezumă intriga piesei: „(…) Fata muzicantului, a cărui subiect de dragoste veşnică şi artă se concentrează în persoana lui Jaques, bătrânul muzicant stabilit în mansarda escrocului Bernardo din Franţa, care trăieşte în mizerie, dar şi visul de a mai revedea pe iubita lui din tinereţe, fata contelui Sant Marco, cu care încercase să fugă, dar nereuşind, ajunge închis în galere. Pe ea nu o mai vede, dar îi soseşte fiica lui, fruct al amorului său, care-l scapă de mizerie şi-l face fericit şi pe Marcel, tânărul poet, binefăcătorul tatălui său, luându-l de soţ.” - jocul maestrului Nottara şi a celorlalţi actori: „Acest rol dominat şi cu miezul întregii acţiuni a fost întrupat de maestrul Nottara în chip de tot emoţionant, captând atenţiunile până la încetinirea respiraţiei. Pentru aceste clipe de artă curată, aplauzele n-au încetat a curge în ropote asurzitoare. Restul, roluri mici dar bine conturate”. La o asemenea prestaţie artistică, nici publicul petroşenean nu rămâne dator, reacţionând chiar înainte de căderea cortinei: „După actul întâi se dă sărbătoritului o foarte frumoasă cunună de flori. Artistul, plăcut impresionat, mulţumeşte de căldura şi simpatia ce i se arată. Arată menirea artei de a înălţa, înfrăţi şi a cimenta sentimentele româneşti”. La sfârşitul piesei, maestrul Nottara oferă spectatorilor şi un bonus, recitând cu farmecu-i inenarabil două poezii: Strigoiul de Sihleanu şi Vara la ţară de Depărăţeanu. Pe fază, Al. David, redactor la foaia locală, profită de moment şi îl abordează pe marele artist: „Am căutat să vedem care sunt impresiunile şi observaţiunile d-sale. Ne-a răspuns că n-are obiceiul să şi le spue, de altfel ce a avut de spus a cuprins în vorbele adresate publicului. Pe neobservate, am prins, totuşi, câteva din impresiunile pe care şi le-a trădat. A rămas plăcut impresionat de primire, de sala de teatru, de atitudinea grupului frumos de intelectuali, care sprijină teatrul românesc, nou pe aceste meleaguri. Rolul din această seară l-a jucat mai întâi în 1888. Asupra amintirilor sale din tinereţe a mai scris câte ceva în Rampa, are intenţiunea să şi le scrie de acum înainte. Cariera şi-a început-o la anul 1875, pe când mai trăiau marii artişti Millo şi Pascali. Rolurile create îi sunt toate, deopotrivă, de dragi. Din piesele lui Shakespeare a jucat în toate cele mai cunoscute, în afară de Romeo şi Julieta, a cărei reprezentare la noi în ţară o găseşte dificilă. Asupra rolului Othello spune că are un cusur, şi anume că actul al patrulea e acelaşi aproape cu precedentul şi izbucnirea geloziei nu… izbucneşte atunci când a ajuns la culme, ci se mai prelungeşte în dauna succesului piesei. În Franţa, predarea ei, cu toată cheltuiala formidabilă de a o pune în scenă, n-a avut succesul aşteptat. În fine, urând distinsului interlocutor sănătate şi viaţă lungă spre a-l mai revedea şi cu alte ocaziuni, mi-a surâs, spunând: mă

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

vineri, 7 februarie 2014

mai ţin încă tare, din picioare vreau să închid ochii! şi, mulţumindu-i, i-am urat împlinirea dorinţei”. Când a venit la Petroşani, maestrul Nottara avea frumoasa vârstă de 68 de ani şi era decanul scenei româneşti. A mai trăit până în 1935, când a tras definitiv cortina, la 76 de ani. Nu ştim dacă venerabilul actor a murit conform dorinţei sale: „Din picioare vreau să închid ochii!”…

preţios. D-ra Toto Ionescu, în Dansatoarea şi fata din casă a fost de o drăgălăşenie şi o variaţie cum numai d-sa poate să fie. Este un mare talent piesa pusă în scenă cu pricepere şi gust de dl. Soare Z. Soare. Publicul s-a amuzat şi a chemat în nenumărate ori la rampă pe artişti”.

Teatrul Naţional din Cluj:

Glovea

Cel mai mare artist dramatic al Ungariei:

Oszkar Beregi În zilele de 17 şi 18 august, pe scena Casinoului Muncitoresc, Oszkar Beregi, cel mai notoriu artist dramatic din Ungaria, secondat de actriţa Fekete şi de actorul Fehér, a susţinut spectacolele „Morfina” şi „Vrăjitorul”. Trebuie să amintim că, dat fiind faptul că în anii interbelici numărul etnicilor maghiari, cetăţeni români, în Valea Jiului era considerabil, în zonă se produceau multe trupe de teatru maghiare. Cu toate că presa de limba română din Vale era destul de rezervată, şi chiar critică, în prezentarea momentelor artistice susţinute de diverşi artişti maghiari, în august 1927 Gazeta Jiului nu a făcut deloc economie la… superlative. Nici nu avea cum, din moment ce Oszkar Beregi era cel mai important artist dramatic din Ungaria, iar în faţa valorii nu mai e loc de polemici naţionaliste. Iată câteva consideraţii despre piesa Morfina, jucată la 17 august: „(…) În tot timpul piesei, dl. Beregi a desfăşurat un joc superior, cu scene extrem de impresionante. Jocul, concentrat şi cu un temperament deosebit. Simplicitatea jocului avea o manifestare elocventă, ceea ce ne face să fim de opinie că se poate numără printre artişti mari”. Cronicarul elogiază şi interpretarea din piesa Vrăjitorul, prezentată publicului petroşenenean la 18 august, şi avându-l în rolul principal pe acelaşi Oszkar Beregi: „(…) Reamintim aceleaşi calităţi sobre, concentrate şi cu un zguduitor efect dramatic. Această piesă mi-a evocat clipe de nespusă duioşie, gândindu-mă la marele artist român decedat, poetul Radovici, care a creat rolul doctorului cu o măiestrie rară. Felicitări d-lui Beregi pentru interpretarea plină de intelectualitate şi suferinţă”.

Teatrul Naţional Craiova:

Crimă şi pedeapsă Actorii Teatrului Naţional din Craiova au prezentat la 8 octombrie pe scena Casinoului Muncitoresc piesa „Crimă şi pedeapsă”, dramatizare de Tudor Călin după romanul lui F. Dostoievski. Piesa actorilor olteni a deschis noua stagiune teatrală. Prin urmare, se poate vorbi de o constanţă în organizarea manifestărilor teatrale la Casinoul Muncitoresc iar, prin apariţia sintagmei „stagiuni teatrale” în limbajul curent publicistic şi de o racordare la terminologia instituţiilor teatrale de tradiţie din ţară. Cronicarul anonim ascuns în spatele pseudonimului Spectator comentează prestaţia actorilor craioveni: „Drama a fost redată frumos şi emoţionant de artiştii Teatrului Naţional din Craiova. Studentul Raskolnikoff a fost interpretat de Tudor Călin, artist care are o bogată activitate pe scenele noastre în mod inteligent şi impresionant. A avut scene care te înfricoşau şi pasagiile dificile le-a redat cu multă pricepere. M.T. Cosmin a jucat cu măiestrie şi abilitate uimitoare rolul judecătorului de instrucţie. Ne-a dovedit îndeajuns o inteligenţă fină şi un joc superior. Sonia, Ort. Dordea, duioasă şi cu temperament puternic. În Varmeladof, dl. Dordea a avut succes. Cămătoreasa D-rei A. Ştefănescu a fost originală şi interesantă. Se vede că are o specialitate pentru roluri de babe. Studenţii, d-nii G. Iliescu, Dimitriu, au plăcut şi au atras atenţiunea publicului. În Nastasia, d-ra M. Niţescu ne-a dat posibilitatea să întrevedem că are calităţi şi să aşteptăm succese apropiate. Restul ansamblului bine. În general, spectacolul a plăcut mult”. Cronicarul aminteşte şi contribuţia directorului Teatrului Naţional din Craiova, care nu a efectuat deplasarea la Petroşani: „Aducem elogii D-lui Director Boţoiu, care este un element util pentru teatru nostru şi luptă din tot sufletul ca propaganda întreprinsă să aibă succes, formându-şi companii ales”, lansându-i şi o invitaţie: „Îl aşteptăm în Petroşani în curând şi atunci se va convinge de dragostea şi amiciţia noastră”.

La 27 octombrie artiştii Teatrului Naţional din Cluj joacă la Casinoul Muncitoresc piesa „Glovea” de L. Moraseilli. Piesa, avându-l în rolul principal pe P. Bulandra, a fost pusă în scenă pentru prima dată la Teatrul Naţional Bucureşti, de Victor Bumbeşti şi a avut succes, jucându-se de peste 60 de ori. Şi la Teatrul Naţional din Cluj a fost montată tot de regizorul V. Bumbeşti.

Publicul de teatru

S-a cam lăsat pe tânjeală Nu ştim din ce motive, dar mecanismul cultural petroşenean pare să se fi gripat în toamna anului 1927. Entuziasmul intelectualilor locali scade, locul său fiind luat de absenteism. De aceea, Gazeta Jiului portretizează publicul de teatru petroşenean, recent „născut”, neascunzându-şi dezamăgirea faţă de dezertarea acestuia de la idealurile culturale: „Se poate spune că cel mai fericit public de teatru a fost cel din Petroşani. Aici, afară de oraşele cu teatre fixe, s-au dat cele mai multe şi frumoase spectacole, cu cei mai de seamă artişti ai ţării noastre. Sau făcut intervenţii şi rugăminţi ca să ne cerceteze pentru un scop înalt, cultural şi naţional. Sacrificii mari, trudă multă, timp sacrificat şi toate încordările s-au depus ca mişcarea artistică din Valea Jiului să aibă un deplin succes. Părea că la început, intelectualii sprijinesc cu dragă inimă opera culturală şi, vai, cât de puţini au rămas credincioşi acestei opere frumoase. În cele din urmă, s-a arătat o indiferenţă şi lipsă faţă de manifestările culturale, încât ne întrebăm unde sunt făgăduielile şi promisiunile solemne pe care le făcuseră? Alţii munceau din greu, îşi neglijau interesele personale pentru un scop înalt, sperând că toţi vor înţelege sacrificiile ce se fac în interesul propagandei şi culturii neamului nostru. Ca să nu-şi mărturisească revoltătoarea absenţă de la datorie, invocau motive stupide pe care nu trebuie să le mai amintim. Facem un apel călduros la toate sufletele dornice de cultură şi frumos - ca să ne unim rândurile - şi, cu oricâte sacrificii, să luptăm pentru ridicarea culturală, artistică a acestei văi, care e subminată de fel

de fel de tendinţe dăunătoare Statului. Oricât de abundente ar fi produsele noastre, oricât de înfloritoare ar fi industria, ceea ce ridică o ţară în rândurile statelor civilizate sunt artele şi literele. Sperăm că, pe viitor, vom fi uniţi, şi lăsând orice patimă la o parte, ne vom arăta demni şi harnici luptători pe tărâmul cultural, care face mândria şi gloria unui popor”.

Teatrul Naţional din Cluj: Vraca, Finteşteanu, Calbureanu:

Comedia fericirii În continuarea stagiunii teatrale începute de Teatrul Naţional din Craiova, a fost prezentată piesa în 4 acte „Comedia fericirii” de Nicolae Jawreinov, în rolul titular jucând George Vraca. Reţinem din cronica spectacolului: „(…) Comedia a fost jucată cu mult talent şi spirit. Doctorul Frega, interpretat de dl. Vraca, nea convins încă o dată de marele resurse artistice. Profesoara Sonia Cruceru a fost de mult haz. Caracterizarea pe care a făcut-o o dovedeşte un talent real. În Lidoska, fiica ei, d-ra Gheorghiu, a avut clipe de compătimire şi duioşie. Calboreanu ne-a redat pe Fedja student aşa de fidel, precum l-a văzut şi autorul. Dl. Morutu în Lucanus, N. Antonescu în Nerone au produs ilaritate şi aplauze frenetice. Dl. Finteşteanu în amorezul a confirmat încă odată că este un artist

Pescuitorul de umbre Lehamitea publicului petroşenean de teatru, semnalată în octombrie, pare că se acutizează, fiind confirmată şi în decembrie. Foarte puţini spectatori au participat miercuri, 14 decembrie, la piesa Pescuitorul de umbre, jucată pe scena Casinoului Muncitoresc de actorii Teatrului Naţional din Cluj. Din fericire, printre aceştia s-a aflat şi anonimul cronicar al foii locale. Care, după ce îşi arată nedumerirea faţă de motivul prezenţei reduse a publicului („Nu se ştie care e cauza. Criza financiară sau indiferenţa pentru frumos.”), analizează interpretarea rolurilor: „Jean, jucat de dl. I. Tâlvan, a cucerit întreaga sală. A fost în toate scenele de o sinceritate şi măiestrie remarcabilă. E un actor inteligent şi cu mult talent. Îi recomandăm să se concentreze şi să nu se lase furat de vocea puternică, căci pierde mult din succesul câştigat. Nelly, a d-rei Virginia Cronwlad, a fost

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII simpatică, mai ales că fizicul D-sale îi ajută mult. Păcat că nu şi-a manifestat un temperament mai puternic în acest rol de care se simte nevoie. Totuşi, a plăcut şi a meritat aplauze. Are calităţi pentru teatru şi o sfătuim să nu le neglijeze. D-na Mya Mateescu, în mama, ne-a redat sentimentele dureroase pe care o stăpânea. A avut distincţie, dramatism şi farmec. E o artistă de rasă. D-l Mateescu, în rolul episcopului, a fost bine. Réné a dlui N. Voicu a lăsat de dorit. Regretăm că acest artist cu un viguros talent nu ne-a impresionat de această dată. Care să fie cauza? Nu i-a convenit rolul sau a trecut uşor peste el? Ce departe eşti Réné de Ţulucă”. După ce actorii au ieşit din rolurile interpretate, „au fost sărbătoriţi în sala bufetului casinoului şi conduşi la gară cu multă dragoste şi entuziasm. D-l Victor Eftimiu merită elogii pentru sârguinţa şi priceperea de care a dat dovadă, trimiţând artişti buni şi piese plăcute”.

Din nou

O analiză tăioasă a publicului Caton D. Bumbeşti, unul dintre colaboratorii Gazetei Jiului şi dintre artizanii revigorării mişcării teatrale în Petroşani, reia, în articolul Publicul de teatru din oraşul Petroşani, tema tratată în octombrie în publicaţia petroşeneană. Reiterează eforturile depuse pentru alinierea Petroşaniului în rândurile oraşelor de teatru şi lipsa de interes a publicului local faţă de spectacolele de teatru, lansând şi „un apel pentru viitor”: „Au trecut doi ani de când ne străduim ca să facem din Petroşani un oraş de teatru. Nu s-a cruţat nimic, s-au învins obstacolele, iar sufletul şi dezinteresarea au fost motorul activităţii artistice. În această regiune, unde toţi sunt preocupaţi numai de exploatarea cărbunelui, de câştiguri mari şi repezi, era imperios necesar şi de o mişcare artistică, care să dovedească, că avem preocupări mai înalte şi nobile. Entuziasmul era puternic, speranţele ne înconjurau cu toată căldura şi credinţa fermă o aveam că vom învinge egoismul şi materialismul, care stăpâneau pe foarte mulţi. S-au invitat artişti renumiţi, cu piese de o valoare artistică de necontestat şi montări fastuoase spre a face o educaţiune aleasă publicului din Valea Jiului. Se părea că începutul este glorios, iar curentul format şi de mândria noastră pentru frumos îndreptăţit. Dl. Tiberiu Timoc, directorul principal al Soc. Petroşani, s-a remarcat printr-un suflet de artist şi a dat sprijin preţios şi larg mişcării culturale. D. R. Miocu, primarul oraşului, s-a interesat de propaganda culturală, dându-i ajutorul necesar. Dl. Aurel Şinca, secretarul Soc. Petroşani, a făcut tot ce-i stă în putinţă ca succesul spectacolelor să fie asigurat. Sacrificii mari, muncă intensă şi suflet neprecupeţit s-au depus pentru opera mare a propagandei artistice. S-a invitat personal fiecare spectator în parte. Li s-a explicat cine vor juca şi ce piese se vor reprezenta. Această nobilă propagandă culturală ne-a răpit aproape tot timpul, însă speram că odată vom fi scutiţi şi lumea va veni la teatru din proprie iniţiativă. Ce deziluzie. Publicul nu se mişca şi aştepta să fie iar invitat, cu toată propaganda afişajului şi a presei. Trebuie să-l inviţi, depunând mari stăruinţe, să te ploconeşti, să te umileşti, chiar numai spre a-i convinge că au o datorie sfântă să sprijinească propaganda artistică românească în această regiune, care e subminată de diferite secte şi partide, plângându-se că sunt neîndreptăţiţi, fără să aibă nici un motiv just. Unii dintre spectatori nu veneau la teatru pentru că nu li s-au dat loc în banca primă, iar alţii în a doua, iar ceilalţi în a treia. Lucru imposibil de satisfăcut pentru toţi solicitanţii. Aceştia doreau să vină la teatru pentru aşi arăta chipul, nu pentru dragostea de cultură şi frumos. S-a suportat mai mult decât s-ar putea crede

vineri, 7 februarie 2014

şi cu totul dezinteresat, spre binele celor mulţi, ca să-şi lumineze mintea şi să-şi înnobileze sufletul. Unii spuneau că numai un nebun este în stare să comită asemenea lucruri, să înghită mojicii, precum şi invidia celor mai mulţi. S-a mers mai departe cu propaganda, ca să se convingă lumea că hrana sufletului este tot atât de vitală ca hrana trupului. După aceste sforţări uriaşe, publicul a bătut în retragere. Cauza? Nu s-a putut stabili. S-au fixat preţuri de la 120 de lei până la 25 lei, ca toţi să aibă posibilitatea să cerceteze teatrul şi să se adape la harul culturii. Sau invitat artişti ca: maestrul Const. Nottara, Demetriade, Soreanu, Morţun, Atanasescu, Ana Luca, Marioara Voiculescu, Agepsina Macri, Baziliu, Lupescu, Steiner, Moga Georgescu, d-na şi dl. Bulandra, mult apreciatul regizor Victor D. Bumbeşti, precum şi alţi artişti de valoare. S-au jucat drame, comedii, opere şi operete. Toate sacrificiile au fost inutile. Unii invocau criza financiară, dar uitau să spună că li s-au fixat preţuri derizorii, alţii se scuzau că soţia lor e bolnavă, iar cei ce se dispensau de teatru spunând că, călătoresc, călătoresc… şi totuşi rămâneau acasă. Sa suspendat teatrul pentru un timp, dar care ne-a fost mirarea, că cereau cu aprindere să le aducem iarăşi artişti, să le aline necazurile şi să-i preocupe mai mult frumosul: renunţasem un timp, fiindcă cu 50-60 de persoane în sală nu se poate face propagandă culturală şi nu se pot susţine cheltuielile artiştilor. Facem un apel călduros la intelectualii din Petroşani, Lupeni şi Vulcan să formeze un comitet teatral şi să înscrie pe cei care doresc hrană sufletească, bineînţeles încasând sumele necesare. Noi, la Petroşani, vom face la fel. Ne vom strânge cu toţi, vom hotărî ce artişti şi piese să aducem ca să se reprezinte la Petroşani, Vulcan şi Lupeni. Astfel, vom dovedi că ne interesăm de ce este mai esenţial, de cultura pe care s-o răspândim în masele poporului nostru. Cu aceste fapte frumoase ne îndeplinim misiunea de intelectuali dezinteresaţi puşi în slujba binelui obştesc”.

1928 Compania Tănase:

Cioc, cioc, cioc! Spectacolul Cioc! Cioc! Cioc! a beneficiat în presa locală de o promovarea asiduă, fiind anunţat cu surle şi trâmbiţe cu aproape două luni înainte: „La 23 octombrie a.c. Compania de sub direcţiunea d-lui C. Tănase va prezenta revista Cioc, cioc, cioc! Montare fastuoasă, mare balet, 60 baletiste. Mare succes bucureştean. Biletele la Jiul Cultural”; „La 23 octombrie 1928/ Turneul Companiei Cărăbuş; Direcţiunea: C. Tănase; va reprezenta la Petroşani în sala Casinoului muncitoresc; Mare succes bucureştean. Cioc, cioc, cioc!; Revistă în 2 acte şi 16 tablouri de N. Kirişescu; Montare fastuoasă/ Mare balet/ 60 balerine; Orchestră proprie sub conducerea d-lui Al. Bărcănescu”. După atâta reclamă, soseşte şi mult aşteptata zi a mega-show-ului Companiei lui Tănase, 23 octombrie. Furtunatec, pseudonimul cronicarului dramatic al Avântului, nu este impresionat de notorietatea artistică a lui Constantin Tănase, criticând acolo unde este cazul şi lăudând puţin: „Desigur, nu vom cere tuturor dascălilor să fie filosofi, nici fiecărui preot o integrală viaţă de sfânt. Categoriile există şi ele nu trebuie considerate ca nişte simple nuanţări sau ca ridicole discuţii, ci trebuiesc privite, uneori, ierarhic. Astfel, şi între artă şi artă există o deosebire. De altfel, în cazul de faţă ne este silă să întrebuinţăm acest termen, pentru că avem un deosebit cult al fenomenului estetic, aşa încât chiar autenticele scăpărări artistice greu ne pot determina să calificăm astfel serata din 23 octombrie. Şi chiar pentru aceasta, am simţit nevoia unor

precizări care să ne lămurească dintr-un început atitudinea. O revistă are în anticamera teatrului un rol mai puţin valoros decât opereta. Pentru că-i lipseşte concentrarea şi unitatea acţiunii, pentru că se pulverizează nesănătos şi trivial în desfrânate scene. Ceea ce interesează aici este spiritul şi baletul. În ce priveşte aceste două elemente, trebuie să mărturisim sincer, avem oarece rezerve. Am văzut şi reviste mai reuşite, reprezentate de trupa Tănase! E de ajuns să ne gândim la Zodia Porcului de anul trecut. Cioc! Cioc! Cioc! este o revistă alcătuită din senzaţiile Capitalei din acest an: descoperirea unui mare trafic de stupefiante, crima lui Găetan şi călătoria unor naţional-ţărănişti la Paris, în vederea împiedicării împrumutului etc. Scenele prezintă multă vioiciune uşoară şi au fost cu succes susţinute. Însă spiritele - şi aceasta nu e nici păcatul d-lui C. Tănase şi nici al trupei d-sale - nu au fost totdeauna pe deplin reuşite. Baletul a fost mai slab decât în alţi ani. În schimb, cu înfiorări de emoţie estetică, am contemplat cu toţii admirabilele producţii de dans artistic ale d-lui Wladislaw Karnecki cu partenera sa, d-şoara Marthe Hrueger. Amândoi posedă o tehnică desăvârşită, mişcări coregrafice adânci, sincere şi plastice mlădieri. Mai contribuie la toate acestea vigoarea corpului d-lui Karnecki şi frumuseţea unei pure expresii inocente a dansatoarei. Nimic întrânşii nu era trivial, nici exagerat. Am remarcat doar, ca o meteahnă, covârşirea elementelor acrobatice, pe care le utilizează dl. Karnecki, în dauna realelor calităţi artistice ale dânsului. În tot cazul, a fost cea mai plăcută surpriză a serii Decorurile au fost excelente, îndeosebi ne-a plăcut contribuţia pictorului Feodoroff, care s-ar putea afirma că în scurt timp va deveni un bun decorator al comediilor moderne reprezentate pe scenele capitalei. Costumele, de asemenea, n-au displăcut. E evident, aşa cum s-a desfăşurat întreaga apariţie a lui Tănase, cu multele lui trivialităţi, cu aromele de viaţă mondenă ale trupei sale, a oferit o seară de plăcută distracţie pentru publicul oraşului Petroşani”. De notat că marele comediant Constantin Tănase va mai reveni în Valea Jiului.

CMYK

SPECIAL III

Ziarul Vãii Jiului vineri, 7 februarie 2014

(urmare din coperta II) Este un text de referinţă în istoria literaturii. Dar spectacolul va fi de referinţă. Ca să lăudăm puţin munca acestei echipe, vreau să vă spun că de multe ori când sunt întrebat cum o să fie, ce-o să fie, spun că noi nu o să facem un spectacol bun. Noi vom face un spectacol important. Am să vă spun şi de ce noi vom face un spectacol important plecând cu istoria mea în acest teatru. Am mai spus-o, dar îmi place s-o repet, pentru că există un mare adevăr în istoria mea cu acest teatru. Să vă spun cum a început totul. În 2004, la un festival important din România, eu primeam un premiu, iar actualul manager, Nicoleta Bolcă, primea un premiu de interpretare pentru un rol principal, „cea mai bună interpretare într-un rol principal”. Pe atunci, la Petroşani era un alt director. în ianuarie 2005 m-a chemat şi am semnat un contract pentru un spectacol. Acel domn director s-a retras, iar noul manager, Nicoleta Bolcă, m-a chemat, continuând punerea în aplicare a planurilor mele cu directorul de dinainte. În felul acesta am făcut un spectacol care se numea ”Căsătoria”, textul aparţinea lui Gogol, iar acel spectacol important a deschis seria spectacolelor mele. Dar cel mai important este că acel spectacol a putut să demonstreze că această trupă, în acel moment, putea să facă faţă cerinţelor severe. Şi, în acest fel, au apărut în peisajul spectacolului nostru ceilalţi regizori. Curajul de a invita regizori trebuie să fie dublat, în cazul unui manager, de siguranţa că trupa este antrenată. Şi spectacolul nostru, ”Căsătoria” de Gogol, demonstra că trupa poate şi este pregatită şi poate să fie antrenată mai departe. De aceea zic că facem spectacolele importante. Nu facem spectacole bune. „Hamlet” va demonstra că un text de anvergură poate să fie pus în scenă la Petroşani. Ştiţi că de foarte multe ori teatrul de la Petroşani a fost tratat ca... teatrul de la Petroşani. Este vremea să nu mai fie tratat aşa. C. Docea: Mai ales că are o istorie onorabilă în spate... Revin la Andrei şi îl întreb cum vede el acest rol. În ce fel crezi că te va marca? Când Zeffirelli a regizat „Iisus din Nazaret” a ales un actor - un ilustru necunoscut - care a jucat monumental. Robert Powell îl chema. Dar care, după ce a jucat acel rol (vorbim de o miniserie care, din 1977, se difuzează an de an, care s-a tradus în majoritatea limbilor pământului) nu a mai reuşit să îmbrace, să se împace cu un alt rol. Revenind, cum îl vezi tu pe „Hamlet”, cum crezi că te va marca? Am exagerat puţin, nu suntem în aceeaşi situaţie, dar e un rol important pentru tine

plecând în primul rând de la faptul că ţi se acordă credit, ceea ce cred că îşi doreşte orice tânăr actor... Andrei Sabău: Sper să nu apară aceeaşi problemă şi la mine ca la Robert Powell. Este, într-adevăr, un rol colosal. Indicaţia pe care am primit-o de la domnul regizor, un lucru pe care mi-l spune în fiecare zi, e că nu joc Hamlet. Pentru că nu pot să-mi permit să conştientizez lucrul ăsta, în speţă, când sunt pe scenă. Pentru că e un rol trecut prin multe mâini, a trecut mult timp peste el şi a fost pus în multe, multe ipostaze. Ce pot eu să fac este să îl apropii de mine şi să pun ceva din mine în el, prin asta încerc să nu-i dau voie să fie colosul ăsta pe care ar trebui să-l interpretez. Nu-l văd decât ca pe un orice rol. C. Docea: Adică îţi propui să nu te stăpânească rolul, ci să îl stăpâneşti tu. Andrei Sabău: Da. Nu-l văd diferit de celelalte roluri pe care le-am jucat până acum, aici incluzând şi spectacolele din facultate. Este un rol pe care îl am şi pe care trebuie să îl duc la capăt. C. Docea: Îmi spuneaţi, domnule regizor, că asta v-aţi propus încă de la prima colaborare. Să demonstraţi că trupa de la Petroşani poate fi pusă în valoare. Cunoaştem deja un membru al acestei echipe, în persoana lui Andrei Sabău. Vă invit să ne vorbiţi şi despre ceilalţi oameni pe care vă bazaţi, insistând să nu vă referiţi doar la actori. Gelu Badea: Trebuie spus din start că spectacolul va fi unul complicat tehnic. Ştiu că, de fiecare dată când vin la Petroşani, corpul tehnic al teatrului are un soi de frison, că vine Badea şi iarăşi o să vezi ce-o să fie şi câte probleme o să fie. Fericirea este că teatrul are un corp tehnic pregătit să răspundă unor cerinţe intense. Sunt aici bărbaţi şi femei deja trecuţi prin teatru şi probabil că nimic nu îi mai sperie. Sunt la a nici nu mai ştiu a câta colaborare cu scenograful Alexandru Radu, cu care aici am făcut câteva spectacole, cu care am făcut spectacole şi în alte părţi, şi cu care pot să spun că am avut o întâlnire fericită. Eu în şcoală le spun studenţilor la regie că întâlnirea cu un scenograf este foarte importantă. Nu determinantă, dar foarte importantă. Există regizori români şi străini în acest moment care lucrează de ani de zile cu aceiaşi scenografi. Se creează o comuniune de gândire şi de căutare a soluţiilor scenice care, până la urmă, sunt încununate de succes. Trupa de la Petroşani se primeneşte în fiecare an, primeşte câţiva tineri şi dă drumul altor tineri, care pleacă în alte teatre şi nu în Spania la căpşuni. Din fericire. Teatrul primeşte în fiecare an tineri. C. Docea: Acesta este un avantaj pentru un regizor. Probabil sunt mai uşor de modelat tinerii actori care vin din facultate cu o sete mai mare de a juca decât actorii de 40 de ani. Care pot fi uşor blazaţi, sau poate nu mai au aceeaşi energie, dăruire. Gelu Badea: Aici este o discuţie care poate să capete nuanţe filozofice. Eu nu cred că un regizor modelează actori. Eu am altă părere despre acţiunile regizorului împreună cu echipa de actori cu care lucrează. Cred că regizorul trebuie să deschidă nişte căi şi să încerce să stimuleze capacitatea de a lucra a actorului pentru că, în acelaşi timp, eu personal nu cred în talent. Talentul este o categorie care mie îmi este străină. Cred că noi practicăm o meserie, regizor-actorscenograf-dramaturg. Şi că avem şansa ca, de câteva ori în viaţă, în cariera noastră, să transformăm această meserie în artă. Dar acelea sunt momentele pe care le simţim cel mai bine şi, dacă întrebaţi actori de diferite vârste, cred că vor avea curajul să vă povestească. Trupa are în primul rând un nucleu stabil. Există în Petroşani câţiva actori. Mi-e greu să spun câţi în acest moment care se află permanent nu numai în gândurile mele regizorale, ci în gândurile tuturor regizorilor care vin la Petroşani, iar acestora li se adaugă tinerii aceştia despre care vorbesc. Trupa, cum am mai spus, este o trupă bine antrenată. De exemplu Andrei, cu care m-am întâlnit de câteva ori şi probabil că s-a

uitat urât la mine când îl corectam pe un coleg de-al lui de la regie, cu care trebuia să fiu foarte sever în momentele în care îşi făceau examenele. Andrei a fost o dorinţă a mea, probabil că el ştie sau nu, poate afla acum. Eu am vorbit cu domnişoara director şi i-am povestit despre un băiat de la Cluj cu care aş putea să fac „Hamlet”. Domnişoara manager Nicoleta Bolcă m-a anunţat în februarie 2013 că pot să fac în stagiunea viitoare ce text vreau eu, cu cine vreau eu, ceea ce este un lucru foarte bun, şi atunci am propus „Hamlet”. C. Docea: Şi de atunci, probabil, aţi pregătit şi o parte din echipă... Gelu Badea: Da, am început să gândesc şi echipa. Sigur că este foarte greu să ţi se satisfacă, ca „mare făcător de teatru”, toate pretenţiile. Dar eu am norocul că mie îmi sunt îndeplinite dorinţele. Trebuie să spun că echipa este formată din nucleul constant al teatrului (de unde vreau să-l scot în evidenţă, să-l remarc pe actorul Nicolae Vicol) dar şi din tineri, împreună cu Alexandru Radu, cu cei de la tehnic. Trebuie să spun şi despre ceea ce se întâmplă în ateliere, lucruri senzaţionale. Eu de câte ori mă duc într-un atelier, că e de lacătuşerie, că e de tâmplărie, că e de croitorie, rămân foarte impresionat. Nepricepându-mă la ceea ce fac ei acolo, eu având doar pretenţiile şi fantasmele mele de căutător în teatru, sunt întotdeauna încântat de ceea ce pot să scoată oamenii în ateliere. Acestei echipe i s-a adăugat de astăzi, şi am marea bucurie că până la urmă domnişoara Bolcă a reuşit acest lucru, un compozitor care va compune muzica originală pentru acest spectacol. Şi nu este de ici, de colo. Se numeşte Peter Venţel, predă la Facultatea de Teatru de la Cluj, la Conservatorul de la Cluj, şi a colaborat cu foarte multe teatre din România. C. Docea: Aş vrea să îmi vorbiţi despre câtă muncă stă în acest spectacol, cât de des se repetă, când v-aţi apucat de lucru. Ştim când trebuie să fiţi gata, că în data de 8 februarie totul trebuie să fie impecabil. Vorbiţi-ne însă de munca din spatele acestei piese. Andrei Sabău: Cred că lucrăm de pe la începutul lui decembrie, chiar în data de 1 decembrie am venit în Petroşani cu intenţia de a începe proiectul. Repetăm de două ori pe zi, zi de zi, inclusiv în weekend-uri, cu o mică pauză între, în care - tot aşa - se repetă text. Suntem la faza de construcţie a scenelor, aşa că încă mai scârţâie textul, în pauze tot timpul stăm cu textele în mână. Consider că stăm bine. Gelu Badea: Intervin. Eu cred că stăm foarte bine, adică în momentul în care 95% din ceea ce înseamnă decor şi cam 60% din ceea ce înseamnă costume s-a rezolvat, eu zic că stăm foarte bine. Cu construcţia efectivă a spectacolului, ţinând cont că ne-am apucat de o lectură pe 2 decembrie din câte ştiu eu, şi cam pe 19 ne-am oprit, stăm bine. În perioada asta, 2-19 decembrie, eu am stat şi o săptămână la pat pentru că mi-am sucit coloana şi nu mă mai puteam mişca, dar ei veneau la mine în cameră ca să citim textul. Eu zic că stăm foarte bine şi că pe data de 8 februarie nu îmi doresc să fim impecabili. Eu îmi doresc ca toate gândurile pe care vrem să le transmitem şi pe care ni le-am dorit să le aşezăm în spectacol să ajungă la spectatori. Cam asta cred că e. (continuare în coperta IV)

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

IV SPECIAL (urmare din coperta III) Puţină lume ştie cum se lucrează la teatru, multă lume zice: ei, ce faceţi şi voi acolo, tu le zici pe unde se intră, pe unde se iese, şi te numeşti regizor. Ei învaţă textul şi un domn aprinde lumina, iar după aceea pleacă acasă. Şi luaţi şi salariu pe faptele astea. Este mult, mult mai complicat. Cum zice Andrei, de două ori pe zi sunt minim doi timpi de repetiţie a câte 4 ore. Chiar se întâmplă să repeţi 8 ore pe zi, iar al doilea timp de repetiţie, care începe la orele 18:00, se poate întinde până la 1 noaptea atunci când e nevoie. E multă muncă. Docea: Dezvăluiţi-mi un lucru: când îţi propui o piesă, fie ea „Hamlet” - în cazul nostru, e de bun augur să te documentezi vizionând puneri în scenă ale aceleiaşi piese? Te laşi influenţat sau nu? Andrei Sabău: Din punctul meu de vedere, ca actor, cred că depinde de fiecare, depinde de ce structură îţi formezi. În ceea ce priveşte spectacolul „Hamlet”, eu am în spate vizionări, total accidentale, ale tuturor filmelor. Chiar înainte să aflu că urmează să se întâmple proiectul ăsta, m-am uitat la toate filmele cu Hamlet. Nu ştiu de ce, nu ştiu cum, probabil a fost o premoniţie. Le-am văzut pe toate. Acum într-un fel parcă regret... Oricum, şi din facultate am în spate vizionări ale câtorva spectacole Hamlet. C. Docea: Ştiu că ai mai jucat Shakespeare, nu Hamlet... Andrei Sabău: Da, am jucat „Mercutio” în facultate şi am jucat chiar şi „Hamlet” într-un mic examen, am fost doar în trecere pe lângă el. C. Docea: În concluzie... cu vizionările este bine sau nu? Sau nu are nicio importanţă? Andrei Sabău: Eu fac asta, recunosc. În cazul lui „Hamlet” m-am uitat la filme. Nu m-am uitat la piese, la montări anterioare, dar m-am uitat la filme în care se spun poveşti asemănătoare, chiar recent am văzut un film al lui Bergman în care e o poveste asemănătoare. C. Docea: Asta ca să înţelegi mai bine epoca personajului? Andrei Sabău: Nu neapărat. Ci mai degrabă situaţii de nebunie jucate, pentru că despre asta e vorba în Hamlet. Am căutat oameni puşi în situaţii asemănătoare, reacţii la astfel de momente. Gelu Badea: E cum trebuie să fie, adică toate spectacolele au o fază de documentare. Dacă vrei să furi ceva dintr-un spectacol, furi, dacă nu vrei, nu. De fapt asta este marea problemă contemporană legată de teatru a societăţii în care trăim, anume că dacă cineva vrea să monteze un text, vorbim despre „Hamlet” acum, poate foarte uşor să vadă toţi Hamleţii care se joacă în acest moment pe planetă, ceea ce nu se întâmpla nici în 1980, când Caramitru făcea Hamlet cu Alexandru Tocilescu la Teatrul Bulandra. Bunăoară, există un soi de fascinaţie pentru a vedea ce au făcut alţii, dar trebuie să ne stăpânim. Şi eu am văzut toate filmele cu Hamlet, şi am văzut câţiva „Hamleţi” spectacole. Dumnezeule, numai în ultimii 20 de ani s-au făcut 10 Hamleţi în România! Spectacole importante, cu actori importanţi, regizate de oameni foarte importanţi ai teatrului. Eu nu sunt afectat de ceea ce văd, niciodată. Nebunia cea mare este dată tocmai de faptul că aş putea să am acces la orice spectacol, să-l văd şi să mă străduiesc să fiu original. Această strădanie de a fi original ar putea să ducă la moartea spectacolului meu, după cum ar putea

www.zvj.ro

vineri, 7 februarie 2014

să ducă la moartea teatrului. C. Docea: Cu ce viziune veniţi asupra piesei? Trebuie să aibă unul sau mai multe elemente de originalitate? Gelu Badea: Eu sunt un regizor care lucrează cu actorul, aşa mă definesc eu, eu sunt un regizor de actori, eu cred că teatrul apare dacă lucrezi cu actorul. Sigur că toate elementele auxiliare, cele care creează într-un fel sau altul magia scenei, sunt foarte importante: decor, costume, lumini, fum. Luminile foarte complicate, cum spun eu uneori la teatru, sunt foarte importante. Dar, în primul rând, aşa cum spunea şi Andrei, eu mă ocup de actori. C. Docea: Deci să înţeleg că e o variantă care pune pe primul loc actorii şi după aceea ceea ce se află în jurul lor... Gelu Badea: Avem un decor fenomenal, har Domnului! Însă important este ce spune decorul acela, şi eu cred că spune. Important este cum sunt folosite costumele, şi eu cred ca sunt folosite bine. Mă feresc să spun că eu aş avea un gând foarte măreţ cu „Hamlet” şi că o să îmi pun capul la ghilotină dacă nu-l ating. Eu cred că „Hamlet”-ul nostru încearcă să lămurească o problemă eternă cu acest personaj şi cu acest text. De prea multe ori s-a spus că Hamlet e nebun, iar eu nu cred în asta. Dacă aş putea să spun ceva despre o eventuală viziune în acest spectacol ar fi faptul că mă străduiesc ca acele gânduri pe care le-am avut eu să le pot transmite cât mai bine actorilor, şi că ele sunt legate de credinţa mea că teatrul poate să schimbe oamenii. C. Docea: În data de 1 martie 2009, la Teatrul de Nord din Satu Mare avea loc premiera piesei „Hamlet”, în regia dvs. Se întâmpla acum 5 ani de zile. Ce diferenţe aduce piesa pusă în scenă la Petroşani? În afară de cele legate de experienţa pe care aţi acumulat-o între timp... Gelu Badea: Înainte de asta vreau să vă spun că abia aştept ca, peste 4 ani, să o fac din nou. Tocmai că eu vreau să demonstrez că piesa aceasta nu e vreun monument de care te atingi. Să ştiţi că sunt regizori care nici nu vor să se apropie de ea: ”Eu Hamlet? Niciodată!”. Cred că diferenţa esenţială este dată, nu aş vrea să fiu foarte pretenţios, de câmpul acesta uman, căruia i se va adresa spectacolul. Adică schimbând locul schimbi un anume tip de energie, pe care o aduce cu el spectatorul. Când sunt 400 de oameni în sală, acele energii solicită un răspuns de pe scenă, şi cred în primul rând că asta este principala diferenţă. Există diferenţe foarte mari în modul în care construim spectacolul. Spectacolul de la Satu Mare era cu publicul în scenă, se juca peste scenă, aici am răsturnat această situaţie. Există diferenţa fundamentală între ce semnifică spaţiul de joc aici şi ce semnifica acolo. Există şi foarte mari asemănări. Această luptă permanentă a mea, această obsesie a mea, că teatrul poate să facă bine, că poate să schimbe oamenii şi că ar trebui să avem grijă de teatru. C. Docea: Ar mai fi câteva lucruri de spus despre spectacolul de atunci de la Satu Mare. Anume că a câştigat şi premii. Cred că ar fi important să spuneţi lucrul acesta. Gelu Badea: Spectacolul a luat 4 premii la un festival important din România, un festival internaţional care se ţine în România, primul festival internaţional care s-a ţinut în România de prin ‘92. Acela a fost primul, Festivalul Internaţional de Teatru Atelier. Atelier care înseamnă altceva decât să văd ceva normal, cu ghilimelele de rigoare. Juriul de atunci a sesizat încercarea noastră de la Satu Mare, cred că o tuşă de noutate, şi s-a luat un premiu pe decor, un premiu pentru costume, doi mari scenografi

români au lucrat acolo, Mihai Pastramagiu pentru decor şi Clara Lobonţ pentru costume, Clara a lucrat la costume şi la „Lucrezia Borgia”. S-a luat un premiu de interpretare pentru un rol secundar, cu actorul Radu Botar, care lucrează la teatrul de la Petroşani, şi s-a luat un premiu pentru interpretarea modernă a personajului „Hamlet” de către actorul Sorin Miron. Da, au fost 4 premii. C. Docea: Ar mai fi aflat dacă aţi folosit o traducere clasică sau aţi ales una modernă. Este important să ştie oamenii ce vor vedea. Gelu Badea: Am folosit o traducere compozită. Iei textul, îl citeşti tot... Nu îţi convine ceva, citeşti la Levischi ceva, la Duţescu ceva, citeşti la câţi traducători vrei, câte găseşti. Este un mix. Este şi o adaptare de limbaj pe care am realizat-o la masă, la lectură, acolo unde nu mi-au convenit anumite cuvinte în nicio traducere le-am pus pe ale noastre. Iată marele avantaj că Shakespeare a murit acum 400 de ani şi nu ne ceartă. Le-am pus pe ale noastre tocmai pentru a aduce cât mai aproape limbajul pentru spectatorul din 2014. Sigur, traducerea va fi a celui care dă totuşi trunchiul principal, adică cel care va fi cel mai mult folosit. C. Docea: Va fi un limbaj actual, dar în acelaşi timp nu îl veţi juca pe Hamlet în blugi. Adică actualul, modernul se referă doar la partea de text. Gelu Badea: Ar fi rău un Hamlet în blugi? C. Docea: Nu, n-ar fi rău, dar ar trebui jucat cu talent. Gelu Badea: Abia aştept să vină lumea la spectacol. Să veniţi la spectacol. Nu voi dezvălui nimic despre costume. Repet, traducerea dă întotdeauna bătaie de cap, ar fi ideal ca atunci când faci un astfel de text să îţi faci o traducere nouă. Docea: Înţeleg că posibilităţile n-au permis acest lucru. Gelu Badea: Nu, nu. Nu am solicitat eu o traducere nouă pentru că, aşa cum spuneaţi, eu, montându-l încă o dată în trecut şi având un text deja, am adus acel text. Dar Andrei e martor, noi am citit întregul text. Am o vorbă: hai să citim toţi tot textul, ca să fim siguri că l-am citit. Au fost surprize când actorii nu au citit textul în integralitatea lui. Nu aici, în alte părţi. C. Docea: Andrei, când ai mers la facultate ce visai să joci? Gelu Badea: Hamlet! (râde) Eu, sincer, nu m-am gândit niciodată la „Hamlet” până în momentul în care chiar mi s-a propus să joc Hamlet. Rolul care reprezintă pentru mine o provocare este chiar rolul pe care l-am adoptat pentru admitere, Lopahin din „Livada de vişini”. Am lucrat şi în facultate „Livada de vişini”, nu am primit Lopahin, şi asta s-a adăugat frustrării mele. Şi, mă rog, spre asta tind eu acum, spre Lopahin. Nu ştiu dacă o să mai rămân cu ambiţia asta după „Hamlet”, pentru că e un rol care te solicită foarte mult. Dar, da! Asta e ambiţia mea: Lopahin din „Livada de vişini”. C. Docea: Am aflat ce se poate juca după Hamlet. În final, aş dori să aflăm ce se poate monta după Hamlet. Gelu Badea: O să vă spun. Fac o mare năzbâtie: o să creez un spectacol independent, adică mă arunc în lumea independentă să fac un spectacol mic şi febril undeva la Cluj, cu care o să bântui aşa un pic prin ţară. Nu doar în săli de teatru. O să joc şi aici. Dacă vreţi, vi-l aduc aici dacă aveţi bani să îl vedeţi. Cel mai important este că pregătesc, de fapt lucrez la un text mai complicat, eu nu am superstiţii. Că multă lume zice “mă, nu spune ce vrei să faci, că nu mai faci”... O să fac până la urmă. Lucrez la o dramatizare după romanul „Maestrul şi Margareta”, de Mihail Bulgakov.

Fotografii realizate de Claudia Haiduc www.kluphotography.ro