1384

CMYK

CREDITE

Nevoi personale, refinanţări

Nu există lege

Ziar ul Vaii Jiului

împotriva LUI! ADEVĂRU

)

Între 1.000 - 100.000 RON Fără giranţi, fără garanţii Rată fixă Venit minim acceptat: - 500 RON pentru pensionari (se acceptă şi pensie de boală şi handicap) - 600 RON pentru salariaţi Vârsta acceptată: 27-69 ani Tel. 0737.550 812 0784.074 461

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4926 lei 1$ = 3,2863 lei 1₤ = 5,4691 lei

vineri, 14 februarie 2014 Anul VII nr. 1384 12 pagini Preţ: 1 leu

O veste deloc neobişnuită: familia lichidatoarei Balaş îşi mai trage la CV încă o insolvenţă

Sustineţi ideea că Văii Jiului i s-ar cuveni un post de vicepreşedinte la nivelul CJ Hunedoara?

Da - 82.67% (167 voturi)

Nu ştiu/ Nu răspund/ Nu mă interesează 5.45% (11 voturi)

Nu - 11.88% (24 voturi)

Total Voturi: 202

A fost, de ceva vreme, o oarecare linişte în jurul comportamentului comercial al familiei Balaş, adică Ovidiu Severius (un foarte serios om de afaceri, cu insolvenţe şi facturi neachitate la activ) şi Dana Elisabeta (devenită lichidator, după un CV admirabil al familiei sale).

Nu vă impacientaţi!

De curând, familia Balaş s-a pregătit de data asta la cerere - de încă o insolvenţă. Prin cererea înregistrată la data de 30 decembrie 2013, Wincost 10 SRL Petroşani a cerut deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei.

Judecând după autoturismele scumpe, de fabricaţie recentă, cu care cei doi se afişează prin oraş, n-ai spune nici că au trecut prin câteva insolvenţe, nici că îi paşte vreuna, şi nici că (în cazul d-lui Balaş) i-ar fugări Finanţele prin oraş pentru debite neachitate cu anii. În numele legii, judecătorul sindic Maria Goron a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei, numind ca lichidator judiciar pe General Activ

Expert IPURL, reprezentată prin, aţi ghicit!, Dana Elisabeta Balaş. Fiind vorba de o evidentă incompatibilitate în cauză, judecătorul sindic a dispus însă, la data de 29.01.2014, înlocuirea lichidatorului judiciar amintit cu Cabinetele Asociate de Insolvenţă Sonoc Dorin şi Sonoc Rodica.

Lista (parţială) a...

...falimentelor răsunătoare ale familiei Balaş cuprinde: mai vechile societăţi comerciale Sevcom Impex SRL şi Stebal Ovidiu Servprod SRL. De asemenea, de numele unei societăţi la care Dana Balaş a fost administrator, respectiv MTL Prodis Impex SRL Petroşani, se leagă 11 incidente bancare (o filă cec şi zece bilete la ordin în perioada 2007 – 2010).

Printre altele, afacerile familiei Balaş s-au mai derulat ori încă se derulează prin Win Cost Term SRL, Wincost 10 SRL şi Topprol SRL. A doua societate menţionată figura la Registrul Comerţului, aşa cum am mai arătat în Ziarul Văii Jiului, cu date de contact (numere de telefon) similare celor ale societăţii de lichidare judiciară a Danei Balaş.

Nu toate insolvenţele...

...familiei Balaş au fost lejere. Curtea de Apel Alba Iulia l-a obligat pe Ovidiu Balaş să suporte pasivul falimentarei Stebal Ovidiu Servprod SRL Petroşani, mai exact suma de 103.456 de lei.

Asta se întâmpla în martie 2011. Abia în 30.05.2013, după lupte şi contestaţii în instanţă, executarea a rămas în picioare. Din suma amintită, 70.081 de lei reprezintă taxe şi impozite neplătite statului de către Balaş, restul revenind (pentru a acoperi doar o parte din datorii) mai multor creditori traşi pe sfoară de soţul lichidatoarei.

Întrucât nişte persoane...

...interesate nu găseau, în arhiva cotidianului nostru, oareşce incompatibilităţi din activitatea doamnei lichidator Balaş, le reamintim în cele ce urmează. S-a ocupat de insolvenţa M&D Network Distribution SRL, deşi aceasta a avut mai multe litigii comerciale cu firma soţului său, Win Cost Term SRL. Soţul său beneficiază de contracte de prestări servicii cu firmele pe care Dana Balaş le lichidează. În cazul Universal Edil SA Lupeni, societate de a cărei insolvenţă se ocupă tot Dana Balaş, aşa cum am arătat în ediţia din 26 august 2013, s-au plătit în plus de către Primăria municipiului Lupeni mai multe zeci de miliarde de lei, spre beneficiul direct al lichidatorului, deşi intervenise prescripţia dreptului material la acţiune. Întrucât cineva notează, ia declaraţii şi iar notează, şi mai apoi sintetizează pentru a putea creiona un amplu dosar, ne rezervăm dreptul de a reveni.

Cătălin DOCEA

2

LA ORDINEA ZILEI

Ziarul Vãii Jiului vineri, 14 februarie 2014

deşi cu probleme, treaba mergea până acum.

Preparaţia Coroeşti

Restructurare, ca să o duci la desfiinţare?

E uşor ca,

Nu şi-a început bine ing. Aurelian Enache directoratul la EPC Valea Jiului, că Preparaţia Coroeşti a şi început să fie călcată de comisii.

Venite nu să cuantifice fierul vechi rămas prin instalaţie sau eventualele transformatoare arse, pe care, eventual, ar fi fost tentat să pună ochii „Cafeluţă”, ci, după cum se aude, ca să restructureze singura unitate de preparare a cărbunelui care a mai rămas în viaţă.

într-un talmeş-balmeş, două activităţi distincte, coordonate de către compartimente distincte, în care,

Raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, la minele CEH

Fiindcă salariaţii nu ştiu încă exact despre ce fel de restructurare este vorba, ei dau crezare la tot ce se aude. Iar ceea ce se aude este că, mai întâi, ar urma să se desfiinţeze cele două mari secţii din preparaţie, secţia spălare şi secţia de reparaţii mecanice, urmând ca, pe viitor, să funcţioneze doar una mare.

Un asemenea proiect le ridică deja semne de întrebare multor preparatori cu vechime şi cu experienţă în domeniu, care cunosc că nu poţi amesteca,

Anul acesta numărul accidentelor cu incapacitate temporară de muncă a scăzut Din punctul de vedere al accidentelor din câmpul muncii cu incapacitate temporară de muncă, cele patru mine din cadrul Complexului Energetic Hunedoara stau bine după prima lună a anului, în comparaţie cu luna ianuarie 2013.

Conform datelor oferite de directorul Diviziei Miniere, Puiu Gabriel Petrescu, în luna ianuarie au existat şapte accidente cu incapacitate temporară de muncă, faţă de 10, câte s-au raportat în ianuarie 2013.

Această îmbunătăţire a situaţiei se datorează şi controalelor înmulţite pe linie de securitate şi sănătate în muncă efectuate la toate cele patru mine. „De exemplu, în cursul lunii ianuarie, pe lângă alte controale stabilite pe această linie, a existat şi un control tematic la Exploatarea Minieră Lonea, precum şi cinci

controale punctuale desfăşurate la celelalte puncte de lucru din Divizia Minieră”, ne-a declarat directorul Gabriel Petrescu.

Aceste controale au fost efectuate de către serviciul SSM al Diviziei Miniere, precum şi de serviciul SSM al CEH şi au vizat mai multe aspecte. „În timpul controlului nu au fost semnalate probleme deosebite pe partea de securitate şi sănătate în muncă. Au fost găsite probleme punctuale, fapt pentru care s-au dat termene de remediere şi rezolvare a acestora. S-a urmărit în mod special respectarea monografiilor de armare, praful de cărbune, verificarea şi întocmirea proiectelor de aeraj la locurilor de muncă, s-a urmărit instructajul şi respectarea tematicii de instructaj. Au fost date termene de remediere imediate, dacă vorbim de monografiile de armare de exemplu, precum şi remedieri tehnice într-o perioadă mai lungă, de câteva zile. Una peste alta, aceste controale sunt întot-

La Lupeni jandarmii au amendat

6 persoane care au intrat într-o şcoală Mai multe persoane au fost depistate de jandarmi, după ce au pătruns, fără drept de acces, într-o şcoală din municipiul Lupeni.

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

)

Ziarul Vaii Jiului

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

dintr-un birou călduţ aflat la CEH, să gândeşti visător că, la o adică, lăcătuşul poate fi trimis să dea cu lopata la un carambol sau că, în caz de vreun defect, omul de la maşina de zeţaj îşi suflecă imediat mânecile, scoate trusa cu chei şi, cu braţe de oţel şi împins de cel mai înalt simţ de răspundere, se apucă de schimbat rulmentul gripat. O treabă ca asta o poate imaginea doar mintea vreunul şef din complex care habar nu are, nu vrea să ştie sau se face că nu ştie cum merg lucrurile în realitate. În realitate, în Preparaţia Coroeşti au rămas tot mai puţini meseriaşi. De exemplu, cu puţin timp în urmă, câţiva dintre cei care au lucrat aici au fost trimişi să lopăteze la Termocentrala Paroşeni.

Gheorghe OLTEANU

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

deauna foarte importante şi cred că toată lumea e conştientă de necesitatea lor”, a mai menţionat directorul Petrescu.

Controalele alcooloscopice desfăşurate în luna ianuarie nu au semnalat probleme în acest sens, niciun angajat nefiind surprins băut la intrarea în subteran. Mai mult, controalele respective au vizat şi respectarea programului de lucru de către oameni. Şi la acest capitol, ortacii au trecut testul, niciun lucrător nefiind surprins că a părăsit locul de muncă mai repede. „Aceste controale tematice vor continua şi în februarie şi pe tot parcursul anului. Cum spuneam, ele sunt foarte importante. Ţinând cont că vorbim de mine, de subteran, cu atât mai mult este necesar ca partea de securitate şi sănătate în muncă să fie respectată de către toată lumea”, a mai declarat directorul Diviziei Miniere.

Corneliu BRAN

Miercuri, jandarmii care acţionează, în sistem integrat, pentru menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică în zona instituţiilor de învăţământ preuniversitar, au depistat şase persoane care au pătruns, cu încălcarea normelor legale de acces, în sediul unei instituţii de învăţământ din municipiul Lupeni.

Pentru faptele săvârşite, persoanele în cauză au fost sancţionate contravenţional cu amenzi în valoare de 1.000 lei.

Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 14 februarie 2014

Curtea de Conturi a constatat:

Erori şi abateri financiare de milioane de euro la instituţii şi companii hunedorene În ultimul raport pe ţară pe anul 2012 al Curţii de Conturi a României apar, cu abateri, şi câteva instituţii şi companii hunedorene subordonate unor instituţii, companii şi organisme centrale.

Decontări false Probleme şi abateri financiare au fost descoperite în urma misiunii de audit financiar a contului de execuţie încheiat pe anul 2012, desfăşurat la Centrul de Monitorizare a Unităţilor cu Risc Profesional Crişcior, entitate aflată în subordinea Inspecţiei Muncii din cadrul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).

Astfel, aici, inspectorii Curţii de Conturi au constatat prejudicierea bugetului cu suma totală de 47.000 lei prin: decontarea unor cheltuieli cu cazarea, în baza unor facturi false/ nereale, în acest context fiind sesizate organele de urmărire penală competente, şi decontarea unor indemnizaţii zilnice de delegare/ deplasare peste limita legală. Tot aici, inspectorii au constatat şi neefectuarea reevaluării activelor fixe corporale de natura construcţiilor şi a terenurilor aflate în patrimoniu, conform prevederilor legale. În urma aplicării unor măsuri dictate de organele de control s-a recuperat şi s-a virat la bugetul de stat suma de 30.000 lei, provenită din decontarea unor facturi false de către Centrul de Monitorizare a Unităţilor cu Risc Profesional Crişcior.

Ministerul a dat-o-n bară În controlul desfăşurat la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri s-a descoperit nerespectarea prevederilor legale privind angajarea şi efectuarea de cheltuieli, din credite bugetare, respectiv efectuarea de cheltuieli, în sumă de 2,457 milioane lei, din fonduri alocate de la bugetul

de stat, pentru rambursarea creditelor externe contractate de minister şi utilizate de SC Termoelectrica SA, în condiţiile în care, în temeiul HG nr.

795/ 2002, rambursarea creditelor se asigură din surse proprii ale beneficiarului şi, în completare, din surse de la bugetul de stat, iar beneficiarul investiţiei - SC Termoelectrica SA, prin SC Electrocentrale Paroşeni SA şi SC Complexul Energetic Hunedoara SA -, deşi a asigurat sumele necesare pentru rambursarea acestora, ministerul nu le-a utilizat integral, ci a procedat la restituirea lor către beneficiar.

Amenzi virate eronat La Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Hunedoara, inspectorii Curţii de Conturi au descoperit că au fost virate eronat, la bugetul de stat, amenzile contravenţionale încasate de la persoane fizice, şi nu la bugetele locale ale comunelor şi oraşelor în care aceste persoane îşi au domiciliul.

Valoarea estimată a abaterii, reprezentând amenzi virate eronat la bugetul de stat, este de 88.000 lei.

Tot aici, inspectorii au constatat diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu suma de 41.000 lei, ca urmare a faptului că nu a fost stabilită, înregistrată în contabilitate, declarată şi plătită la bugetul de stat obligaţia reprezentând vărsăminte de la persoane juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate.

De asemenea, nu a fost condusă evidenţa contabilă analitică şi sistematică a creanţelor, acestea nefiind înregistrate în conturi analitice pe fiecare persoană juridică şi fizică şi nici cronologic, conform datei de întocmire sau de intrare în unitate a documentelor, şi nu a fost condusă evidenţa contabilă distinctă a construcţiilor şi a terenurilor din domeniul public al statului.

Probleme la Minvest

În urma controlului la CNCAF „Minvest” SA Deva s-a evidenţiat: diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu suma de 18.000 de lei, reprezentând redevenţa minieră, ca urmare a neactualizării, în condiţiile legii, a licenţei de concesiune pentru exploatarea nisipului cuarţifer din perimetrul Făgetul Ierii, judeţul Cluj, precum şi diminuarea veniturilor cuvenite bugetului local cu suma de 181.000 de lei, reprezentând taxă pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări, aferentă lucrărilor executate în perimetrul comunelor Brâznic (Hunedoara) şi Iara (Cluj).

Tot la Minvest, s-a constatat prejudicierea patrimoniului prin achiziţia unor bunuri, în valoare de 80.000 de lei (băuturi alcoolice şi nealcoolice, alimente, articole de igienă intimă, îmbrăcăminte, cosmetice, lenjerie), care nu au nicio legătură cu obiectul de activitate al companiei şi fără a avea la bază referate de necesitate care să arate scopul pentru care au fost achiziţionate, precum şi bonuri de consum care să indice locul de consum.

3

Regională. Dintre aspectele constatate, se exemplifică în raport: cheltuieli neeligibile în sumă de 989.000 de euro, reprezentând contravaloarea unor echipamente care nu au devenit parte integrantă a proiectului - staţie de preparat mixturi asfaltice, piese de schimb şi autovehicule - şi întreţinerea aferentă, în cadrul contractului de lucrări care viza „Construcţia Autostrăzii Orăştie-Sibiu, Lot 4”; cheltuieli neeligibile în sumă de 3.000 euro, urmare aplicării incorecte a formulei de reactualizare a preţurilor în cadrul contractului privind „Proiectarea şi execuţia Autostrăzii Lugoj-Deva - Lotul 1”; neîndeplinirea în totalitate a cerinţelor de calificare referitoare la capacitatea tehnică şi / sau profesională de către ofertanţii câştigători ai unui număr de şapte contracte de servicii având ca obiect servicii de consultanţă, asistenţă juridică şi reprezentare în vederea exproprierilor pentru autostrada Lugoj-Deva. Pentru aceste abateri au fost propuse corecţii financiare de 25 la sută din valoarea contractelor, rezultând o corecţie totală în sumă de 108.000 euro.

Mihaela PETROŞAN

Nereguli la autostrăzi Alte abateri au fost descoperite în urma unui audit de sistem pe Programul Operaţional Sectorial Transport, finanţat din Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare

Bani pentru

Activităţi culturale şi de spălare a păcatelor În secţiunea „Cultură, culte, agrement”, finanţată de la buget de către Primăria şi Consiliul Local ale municipiului Vulcan, pe lângă punerea în funcţiune a Cinematografului „Luceafărul” din Vulcan, primarul Gheorghe Ile a enumerat şi alte destinaţii pe care le vor avea banii alocaţi în 2014.

Administraţia publică locală vulcăneană va urmări pe mai departe şi va finanţa corespunzător tot ce este legat de realizarea programelor de educaţie a copiilor şi elevilor şi a activităţilor culturale dedicate acestora de la Clubul „Şansa”. Nu a fost omis nici ceea ce ţine de păstrarea tradiţiilor locale,

evenimentele de acest gen fiind enumerate în ordinea desfăşurării lor: Nedeia din Paroşeni, Nedeia din Dealu Babii, Nedeia Vulcăneană, Târgul de Toamnă şi sărbătorile de iarnă.

Primarul Gheorghe Ile nu a uitat că, pentru a-şi păstra bune relaţiile cu El, trebuie să-i dea Domnului ceea ce i se cuvine. Toate lăcaşurile de cult vulcănene au fost prevăzute să obţină, şi în acest an, sprijin financiar de la municipalitate, „în aşa fel, încât – scrie pe coala de hârtie înmânată ziariştilor - enoriaşii să beneficieze de condiţii optime pentru participarea la activităţile spirituale” şi, a adăugat primarul când a vorbit despre asta, „pentru spălarea păcatelor”.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

4

SPORT

Ziarul Vãii Jiului vineri, 14 februarie 2014

Lovitură de teatru în cazul trecerii Jiului la CSM Petroşani!

După ce a spus că va găsi înţelegere, AJF Hunedoara–„Răzgândeală” o dă la întors Asociaţia Judeţeană de Fotbal (AJF) Hunedoara nu permite echipei de fotbal Jiul Petroşani să treacă în custodia CSM Petroşani, după ce cu câteva zile în urmă chiar un oficial al forului judeţean a declarat că acest lucru este posibil. Dacă o să o ţină tot aşa, AJF Hunedoara, pe lângă că nu va mai avea ce organiza, va mai produce un fapt grav: descurajarea şi puţinelor primării şi consilii locale care identifică soluţii financiare pentru menţinerea unor echipe pe linia de plutire.

Răzgândeală „Cu un comitet de urgenţă care poate vota, cred că se poate şi în timpul campionatului acest lucru. Până la urmă este şi interesul Asociaţiei Judeţene de Fotbal ca echipele să nu dispară, mai ales când vine Sorin Ciotlăuş vorba de o echipă de tradiţie precum Jiul Petroşani”, a declarat săptămâna trecută Sorin Ciotlăuş, secretarul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara.

Nu ştim ce fenomene parananormale s-au produs la AJF Hunedoara, care, poate, ar trebui să mai adauge la denumire o poreclă dictată de comportamentul ei, aceea de „Răzgândeală”.

Mircea Sîrbu, preşedintele Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara, a declarat în exclusivitate pentru Ziarul Văii Jiului că trecerea echipei de fotbal Jiul Petroşani în custodia CSM

www.zvj.ro

Petroşani, va fi posibilă doar din vară.

Eu cred că primăria va găsi o altă cale legală prin care echipa de fotbal să fie sprijinită”, a declarat oficialul de la AJF Hunedoara.

Miercuri, Primăria Petroşani a anunţat oficial preluarea în custodie a echipei de fotbal, iar consiliul local a votat înfiinţarea secţiilor de fotbal şi atletism la clubul municipalităţii, dar, din păcate, forul judeţean nu permite acest

Petroşani este una ilegală. Drept urmare, AJF Hunedoara a trimis, joi, o adresă oficială Primăriei Petroşani, prin care se arată următoarele: „Având în vedere deosebita tradiţie pe plan judeţean şi naţional a echipei de fotbal Jiul Petroşani cerem Primăriei Petroşani să susţină financiar echipa de fotbal Jiul Petroşani până la finele returului de campionat, dar momentan nu este posibilă schimbarea denumirii echipei, conform art. 2, pct.

1, cap. 1 din ROAF unde se spune că… clubul poate solicita FRF, AJF şi AMFB schimbarea denumirii numai în perioada dintre două campionate. Acest lucru nu este posibil în timpul sezonului competiţional”.

Mai mult, Mircea Sîrbu deMircea Sîrbu clară că Jiul trebuie să continue returul în Divizia Judeţeană, deoarece este echipa fani- lucru. „Vom transfera jucătorii de la Jiul on a judeţului, care a existat dinainPetroşani pe CSM Petroşani împreună tea Corvinului Hunedoara. „Noi chiar cu juniorii I ai clubului. Vom suporta am forţat nota ca Primăria Petroşani tot ceea ce înseamnă cheltuieli de orsă se implice financiar şi o poate face pe bază de tabele, unde să fie trecute ganizare a unui meci, plata arbitrilor, a transportului la meciurile din decheltuielile. Schimbarea denumirii, şi plasări. Primăria nu va implicit trecerea pe CSM putea suporta cheltuielile legate de salariile şi primele de joc ale fotbaliştilor care, după cum se ştie, au jucat neremuneraţi şi în turul de campionat”, a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. 4.500 de lei este suma pe care Primăria Petroşani o va cheltui, lunar, pentru nevoile echipei de fotbal ce va începe returul de campionat în luna martie.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla după ce AJF Hunedoara şi-a exprimat dezacordul cu această procedură.

SPORT

Ziarul Vãii Jiului vineri, 14 februarie 2014

5 martie

Gala e bătută în cuie Premierea celor mai buni sportivi ai judeţului Hunedoara pe anul precedent, eveniment ce se desfăşura în mod tradiţional în luna ianuarie, va avea loc în acest an la 5 martie. „Gala Sportului Hunedorean” a fost amânată pentru ca un număr cât mai mare de laureaţi să poată fi prezenţi la festivitate.

Experienţele neplăcute de la ediţiile anterioare, când de la „Gala Sportului” au lipsit tocmai sportivii de pe podiumul topului, i-au determinat pe reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport Hunedoara să schimbe strategia. Astfel, Gala Sportului Hunedorean nu s-a mai organizat, conform tradiţiei, în luna ianuarie, ci a fost programată într-o zi când la eveniment să poată fi prezenţi cât mai mulţi laureaţi. „Am fost sunat de oficialii de la DJTS

Fotbal

Trei din trei, în amicalele cu echipele mărunte FC Hunedoara, trupa antrenată de Constantin Olariu şi Daniel Haidiner, merge ceas în amicalele cu echipele din campionatul judeţean (Liga a IV-a).

Hunedoara şi le-am spus că la finalul sezonului de sală Florentina Marincu şi cu mine vom fi în Deva. Ultimul concurs de sală va fi în perioada 28 februarie – 1 martie în Belarus, iar în 2 martie vom reveni acasă. M-au anunţat că Gala Sportului va fi la 5 martie, aşa că în mod sigur atât Florentina, cât şi eu vom fi prezenţi la eveniment”, a declarat Nicolae Alexe, antrenorul atletei Florentina Marincu, cea care a fost declarată sportiva numărul 1 a judeţului în anul 2013.

Se pare că şi alţi sportivi au confirmat deja prezenţa la festivitate, astfel că Gala din acest an ar putea fi una a sportivilor, fără a mai fi confiscată de

Fotbal pe scurt

Hercules a câştigat primul amical Hercules Lupeni, revelaţia turului de campionat în Divizia Judeţeană, a câştigat primul meci amical din acest an, disputat în compania echipei Agro Banat.

Cu toate că la pauză au fost conduşi cu 2-1, lupenenii şi-au revenit după pauză şi s-au impus cu 4-2, prin golurile marcate de Andrei Moldovan, Alex Horongozo, Filip şi Zlate. „A fost un meci foarte greu, dar, până la urmă, mă bucur că l-am câştigat. Intrarea căpitanului Cristian Ciocîrlan, după pauză, a dat o altă faţă echipei. Aşa mi-aş

5

politicieni. „Am tot aşteptat să participăm la acest eveniment, iar acum ne-au anunţat că va avea loc la 5 martie. E bine şi mai târziu, deşi Laura Gavriliuc s-a transferat deja la CSM Timişoara”, a declarat Gheorghe Răducu, preşedintele Asociaţiei Judeţene de Lupte Libere Hunedoara şi antrenor la CSŞ Petroşani, a cărui sportivă ocupă locul cinci la sporturi olimpice.

Evenimentul va avea loc la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara, în sala „Europa”, cu începere de la ora 14:00.

Clasamentele celor mai buni sportivi ai judeţului, atât la discipline olimpice, cât şi la cele neolimpice, în anul competiţional 2013 au fost date publicităţii de Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Hunedoara la jumătatea lunii ianuarie.

dori să fie toţi jucătorii mei”, a declarat antrenorul principal Dan Voicu. Partida s-a jucat pe stadionul echipei Minerul Lupeni.

Petrilenii şi-au reluat pregătirile Şi Inter Petrila şi-a reluat pregătirea pentru cea de-a doua parte a sezonului competiţional în Divizia Judeţeană.

Antrenorul Aurel Moldovan a declarat că are la dispoziţie un lot format din 16 seniori şi şase juniori. „Vom încerca să mergem în retur pe mâna jucătorilor tineri, aşa cum am procedat şi până acum”, a declarat antrenorul echipei cu cele mai multe cartonaşe roşii în tur.

Rugby

Sezonul începe mai repede Divizia Naţională la rugby va debuta la 29 martie şi nu la 5 aprilie cum era prevăzut, iniţial, în programul Federaţiei Române de Rugby.

Echipa Iaşului, care ar fi trebuit să evolueze în Superligă, va juca tot în Divizia Naţională.

De asemenea, în Cupa României, Ştiinţa Petroşani va juca în altă grupă. Dacă iniţial făceau parte din aceeaşi grupă cu Steaua, Dinamo şi CSM Bucureşti, acum petroşenenii vor face parte din grupa unde evoluează Baia Mare - fosta campioană naţională, Timişoara actuală campioană naţională, şi Arad. „Este o grupă în care avem mai multe şanse, aşa că nu îmi displace”, a spus antrenorul principal Alexandru Lupu.

Hunedorenii au câştigat cu 4-0 meciul revanşă cu Gloria Geoagiu şi au înregistrat al treilea succes din tot atâtea meciuri disputate cu formaţiile din campionatul judeţean. În unicul joc cu o echipă de nivelul lor, negru-albaştrii au remizat, 0-0, pe terenul celor de la Arieşul Turda (locul 10 în C5).

FC Hunedoara a mai învins Aurul Certej cu 2-0, înaintea plecării în cantonamentul de la Geoagiu Băi, şi a remizat marţi, în deplasare, cu Arieşul Turda (locul 10 în C5).

Gruparea de pe Cerna, care are ca obiectiv declarat promovarea în liga secundă, va disputa astăzi meciul revanşă cu Arieşul Turda (probabil tot pe „Constructorul”), iar mâine va juca, la Deva, cu CNS Cetate.

După 15 etape disputate, hunedorenii ocupă locul trei în ierarhia Ligii a III-a, seria a IV-a, fiind la şapte puncte distanţă de lidera FC Caransebeş.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

REPORTAJ

Romulus Fleţan, unul dintre ultimii fluieraşi autentici din Valea Jiului:

„Eu ştiu peste 300 de cântece la fluier şi aproape 100 de zicături, culese de la Câţă Murar, un mare maestru al fluierului…”

Zilele trecute vă făceam cunoştinţă cu Romulus Fleţan de pe strada Primăverii din Colonia Petroşani.

Spuneam atunci că bărbatul de 70 de ani (fără câteva luni) este printre ultimii fluieraşi autentici pe care Valea Jiului de Est îi mai are în viaţă, momârlanul nostru având în repertoriu peste 100 de „zicături”, culese de la fluieraşii bătrâni din Jieţ, Moşici, Cimpa, Taia, sau din zona Munţilor Şureanu şi Parâng, cântări care vin din vechime, multe preluate de la oierii care au tranzitat văile şi munţii noştri în secolele trecute, altele – cele mai multe, autohtone.

După ce am discutat cu Romulus Fleţan de problema edilitară ce-l macină de câţiva ani, despre care am scris, am abordat şi subiectul folcloric.

Mai ales că omul scosese la vedere şi vreo patru fluiere, unul mai vechi ca altul, dar foarte bine întreţinute…

Crescător de animale, şcolar, vicecampion la schi în 1963, fluieraş…

Pentru început l-am rugat pe interlocutorul nostru să ne spună câte ceva din copilăria şi tinereţea dumnealui. „M-am născut chiar aici în strada Primăverii, în urmă cu 70 de ani. Eu de mic copil am făcut şi şcoală, dar şi am

muncit cât cuprinde, ajutându-i pe părinţi în gospodărie. Pe lângă casă aveam animale şi trebuia să merg cu ele împreună cu tata la munte, mai ales în vacanţe. Aşa am învăţat cum e cu creşterea animalelor, ce rânduială este cu ele şi cum să fac să iasă treaba cât mai bine. Făceam şi şcoală, făceam şi sport, mai ales la şcoală unde-mi plăcea să joc fotbal cu colegii, făceam şi muncă, dar, la un moment dat, asta o făceam de plăcere, pentru că mă obişnuisem, făceam, cum s-ar zice, de toate. La sărbători mergeam cu părinţii şi prietenii să ne întâlnim cu alţi prieteni şi vecini, mulţi fiind îmbrăcaţi în portul tradiţional momârlănesc. Nu mai vorbesc de nedeile care se organizau, la care toată lumea mergea îmbrăcată în portul popular strămoşesc, la fel şi duminica la slujbe. Aşa am prins mare drag de portul nostru tradiţional şi de sărbătorile noastre creştine. Tot aşa am început să prind şi cântarea la fluier, pe care, în timp, am perfecţionat-o.

Când am mai crescut, am prins drag şi de schi, am fost un schior bun, am şi acum schiurile de vicecampion de la Parâng, din 1963, de la concursul de lângă cabana veche care a ars. Marii schiori ai noştri, vreo 35, toţi au concurat atunci. Eu am reuşit să câştig locul doi la coborâre, o mare onoare pentru mine şi pentru UCFS, unde eram înscris atunci”, povesteşte Romulus Fleţan.

Fluierul - pasiunea vieţii

Din vorbă în vorbă am ajuns cu discuţia şi pe tărâmul muzicii folclorice. „Am cântat la fluier în Ansamblul Junii Petrileni, până acum câţiva ani, când m-am îmbolnăvit şi nu am mai putut continua. În ansamblu am ajuns simplu…

Au venit după mine să mă cheme să

www.zvj.ro

cânt cu ei, auzind de la prietenii şi neamurile din Petrila că e un fluieraş bun la Petroşani. În momentul de faţă, din toate satele noastre eu am mai rămas fluieraş autentic şi încă vreo 4-5, care sunt şi ei foarte bătrâni. Eu am cântat cu marii fluieraşi ai satelor noastre şi acum am rămas aproape singur să duc tradiţia asta frumoasă mai departe. Am cântat în multe locuri, singur sau cu ansamblul din Petrila, prin toate satele noastre, la Ţebea, la Deva şi la Timişoara”, ne-a spus aproape cu lacrimi în ochi Romulus Fleţan.

Referitor la cântecele din repertoriul dumnealui şi de unde le-a cules, acesta ne-a spus: „Eu ştiu peste 300 de cântece la fluier şi aproape 100 de zicături, cel puţin de 300 de ani culese, de la Câţă Murar, un mare maestru al fluierului, de la care am furat… Ştiţi cum e, meseria se cam fură, mai ales când nimeni nu are timp sau răbdare să te înveţe. Cântau şi copiii lui Câţă foarte bine, dar toţi au pierit la războiul din ’44… Dumnezeu să-i ierte! Prima oară am cântat pe la 5-6 ani şi se pare că am făcut-o foarte bine. Apoi am umblat cu marii fluieraşi la cântări, de la fiecare am preluat câte ceva, astfel că acum ştiu să le zic zicăturile la toţi”.

Romulus Fleţan mai are un of pe suflet: ar învăţa pe cineva să-i cânte zicăturile, ca să nu se piardă, dar nu prea are pe cine! „I-aş învăţa şi pe cei mai tineri, dacă ar veni la mine să-i învăţ, dar nu prea sunt amatori. Chiar fac apel, dacă cineva doreşte să vină să-l învăţ zicăturile pe care le ştiu, o poate face, dar cu câteva condiţii: să îi placă fluierul şi să ştie cânta la el cât de cât, să fie constant şi ambiţios, ca să nu ne pierdem vremea, să aibă puţin talent, care trebuie în mod obligatoriu”.

vineri, 14 februarie 2014

Ruşinea de a fi îmbrăcat momârlăneşte distruge datinile şi tradiţiile locale

Spre finalul discuţiei ajungem, fără să vrem, la problemele satului românesc şi la faptul că tradiţiile şi portul popular strămoşesc încep să dispară. Romulus Fleţan consideră că acest fenomen este mult mai rapid în Valea Jiului şi trage un semnal de alarmă: „Pe cei care au mai rămas pe la sate, vorbesc de tineri, îi îndemn să fie cât mai buni, mai harnici, să-şi ajute familia la gospodărie, cum o făceam şi noi. Şi cel mai tare îi îndemn să nu-şi lase tradiţiile şi portul deoparte! Acestea sunt bunurile cele mai de preţ ale noastre, ale românilor şi ar fi păcat ca ele să se uite. Pericolul distrugerii tradiţiilor şi portului popular

din lumea satului este foarte mare. Aşa zisa globarizare, de care tot auzim, distruge destul de repede totul, iar noi riscăm să nu ne mai identificăm peste zeci de ani, ca şi un popor milenar, care locuieşte pe aceste meleaguri de peste 2000 de ani. Observ că acum tinerilor de la sate, atâţia câţi mai sunt, le este ruşine să se mai îmbrace la sărbători cu frumoasele straie populare momârlăneşti, atât de dragi generaţiilor noastre şi mai ales trecute. Mai bine umblă în blugi sau în fundul gol, ori buricul gol, scuzaţi expresiile. Să umble aşa nu le e ruşine? Şi nu numai tinerii sau cei foarte tineri se feresc de portul popular! Sunt şi oameni foarte mari, de vârstă mijlocie, momârlani de origine, pe care nu i-am văzut să se îmbrace vreodată în straiele strămoşeşti! Păcat!

Uitaţi-vă la cei din Cluj, Sibiu, Sălaj, Maramureş, Satu-Mare, Bucovina sau Banat cu ce drag se îmbracă şi azi, la sate, când sunt sărbători sau la anumite prilejuri! La noi, nimeni şi nimic… Când am fost în Timişoara cu Junii Petrileni, cu copiii şi fluieraşii, îmbrăcaţi toţi în straie populare, când am zis din fluier câţi eram, s-a ridicat toată sala.

Doamna Grapini, care acum e ministru, ne-a strâns mâna şi ne-a felicitat, iar timişorenii au aplaudat minute în şir, zicându-ne că, într-adevăr, cântecele din fluier sunt cele originale, cele care se cântă de secole de către acest popor minunat”.

Plecăm după câteva zeci de minute mai bogaţi sufleteşte din casa fluieraşului Romulus Fleţan, un momârlan simplu, ca atâţia alţii, dar un om cu talent, care va lăsa ceva în urmă lui, şi un bun român, care-şi iubeşte ţara, poporul, limba, tradiţiile populare, straiele strămoşeşti şi tot ce ţine de istoria noastră, lucruri de care alţii fug sau le este ruşine, uitând că această ţară le-a dat totul, uitând că de bine, de rău, fiecare a mâncat o bucată de pâine, dar mai ales uitând că aici şi nu altundeva au văzut pentru prima dată lumina zilei.

Corneliu BRAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

Fiţi cu ochii pe pul!

vineri, 14 februarie 2014

Luni va începe campionatul de table PSD Petroşani Săptămâna viitoare va debuta la sediul PSD Petroşani ediţia a II-a a Campionatului de Table, pe care amatorii îl denumesc şi „Tsase-tsase ca la Brăila”.

De la inimosul Tiberiu Jitea, unul dintre cei care se ocupă de organizarea acestui concurs şi care e responsabil de capitolul sport-timp liber al organizaţiei PSD, am aflat că se doreşte ca acest al doilea concurs să fie mai puternic decât primul, cel puţin în privinţa numărului de competitori. „Vrem să fie înscrişi în concurs câteva zeci de competitori, membri

ai organizaţie, simpatizanţi şi cetăţeni neînregimentaţi politic, dar iubitori de table. Deja s-au înscris circa 20 de persoane.

Aşteptăm să se înscrie şi alţii la numerele de telefon de pe afiş sau la sediul PSD Petroşani”, ne-a informat Tiberiu Jitea.

Concursul se va desfăşura în intervalul 17-22 februarie, înscrierile se pot face gratuit până cel târziu la data de 15 februarie.

Reamintim că la prima ediţie pesedistul Cornel Furdui a fost câştigătorul competiţiei, învingându-l, la un moment dat, chiar pe preşedintele organizaţiei, Ioan Rus, care atunci a cerut revanşa. Vom vedea câte marţuri şi linii va acorda „domnul zar” celui care va câştiga.

Corneliu BRAN

Proiect “Petro Aqua” - cartea poştală “Ecologia”

Deva

DIVERSE

7

Nu mai aveau cu ce ajunge la şcoală

După ce autobuzul care îi transporta gratuit nu a mai făcut curse, mai mulţi elevi dintr-un cartier mărginaş al Devei au ajuns în situaţia de a nu mai putea ajunge la şcoală.

Părinţii copiilor din zona prelungirea Zăvoi, din Deva, au trimis mai multe sesizări şi la primărie şi la şcoli, în condiţiile în care, în ultimele zile, nu s-a mai asigurat transportul gratuit către unităţile de învăţământ.

Problema este cu atât mai gravă, cu cât în zonă sunt multe familii cu venituri modeste, unele cu copii cu handicap, care nu îşi permit să plătească tariful normal de transport, de 1,6 lei pe călătorie.

Problema a apărut deoarece un contract ce asigura transportul gratuit al elevilor din zonă a expirat în luna decembrie 2013 şi nu a mai fost prelungit. De acum încolo, până la soluţionarea contractuală a problemei, se pare că autobuzul revine pe traseu, deoarece un grup de consilieri locali a acceptat să suporte cheltuielile de transport pentru aceşti copii în această perioadă.

Mihaela PETROŞAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

8

DIN JUDEŢ

Bilanţ la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia

Hunedoara e fruntaşă Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a dat publicităţii un bilanţ al activităţii sale din anul 2013. Prezentăm câteva date mai relevante din acest document.

Mai mult de lucru În anul 2013, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia s-au înregistrat 82.551 cauze de soluţionat, mai multe cu aproape şase procente decât anul anterior.

De asemenea, în aceeaşi perioadă au fost soluţionate 35.291 cauze, iar din acest volum total, la urmărire penală proprie, s-au soluţionat 1.937 cauze, iar la organele de cercetare penală, 33.354 cauze. În această perioadă, s-a dispus trimiterea în judecată prin 3.007 rechizitorii. În 32.284 cazuri s-a dispus netrimiterea în judecată, şi au fost trimişi în judecată 3.962 inculpaţi, cu peste 300 mai mulţi decât în 2012. Din totalul celor trimişi în judecată, 381 inculpaţi sunt minori.

Ziarul Vãii Jiului vineri, 14 februarie 2014

Mai trebuie spus că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a înregistrat o creştere cu 15,37 la sută a numărului de cauze soluţionate, acesta fiind de 533, faţă de 462 în 2012. În activitatea de supraveghere a cercetărilor penale s-au soluţionat 33.354 cauze, iar creşteri s-au remarcat la unităţile din judeţul Hunedoara (13.190 cauze, faţă de 12.461 în anul 2012) şi Sibiu (10.693 cauze, faţă de 9.602 în anul 2012).

soluţionat un număr de 3.290 asemenea cauze, în scădere cu 5,3 la sută faţă de anul 2012, când au fost înregistrate 3.474 de cauze.

Din totalul acestora, au fost soluţionate 1244 de cauze, faţă de 964 în 2012, cu 29,05 la sută mai mult, din care 159 cu rechizitoriu, faţă de 117 în 2012.

De precizat că valoarea totală a prejudiciului reţinut în cauzele de evaziune fiscală a fost de 21.453.643 lei.

Trei cazuri de corupţie pe Hunedoara În privinţa combaterii faptelor de corupţie, în perioada de referinţă au fost înregistrate 143 cauze.

Procurorii au procedat la soluţionarea unui număr de 89 de astfel de cauze, 7 dintre acestea fiind finalizate prin sesizarea instanţelor de judecată pentru săvârşirea de către 14 inculpaţi (PT Alba - 2 inculpaţi, PT Hunedoara - 3 inculpaţi, PT Sibiu - 8 inculpaţi şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia -I) a acestor infracţiuni. În materia conflictului de interese Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a soluţionat un număr de 25 de cauze, fiind dispusă trimiterea în judecată în două astfel de cauze faţă de doi inculpaţi, din care unul în stare de arest preventiv. În privinţa infracţiunilor de evaziune fiscală procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi unităţile subordonate au avut de

S-a recuperat patrimoniul dacic În 2013, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a desfăşurat o amplă activitate de cooperare internaţională, activitate în cadrul căreia au fost recuperate mai multe bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional (145 de monede antice din aur de tip Koson, recuperate din Marea Britanie, un lot de 5 monede dacice de acelaşi tip, recuperat din Germania alături de 14 piese de podoabă dacice din argint, un lot de 49 de monede Koson din argint, lot recuperat din SUA). În aceeaşi perioadă au fost soluţionate de către procurorii din cadrul secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia de două cauze având ca obiect accidente aviatice, fiind dispuse soluţii de netrimitere în judecată.

Mihaela PETROŞAN

Grupul de Acţiune Locală Ţara Haţegului - Ţinutul Pădurenilor

Bagă bani europeni în buzunarele administraţiilor publice şi mediului privat din judeţ În baza unei strategii de dezvoltare locală oferită benevol comunelor beneficiare, Grupul de Acţiune Locală Ţara Haţegului – Ţinutul Pădurenilor (GAL TH-TP) a atras o finanţare pentru 25 de comune din mediul rural din judeţul nostru în valoare de 3,5 milioane euro.

Reţeta ideală pentru banii europeni GAL TH-TP, cel mai mare GAL din România, are în componenţă 25 de comune, ceea ce reprezintă peste 50% din totalul unităţilor administrativ-teritoriale din mediul rural al judeţului. Procentul de absorbţie a fondurilor existente a fost de aproape 100% în Planul de Dezvoltare Locală (2011-2015). Spre deosebire de alte GAL-uri din ţară, există beneficiari de proiecte din toate cele 25 de comune membre ale GAL, ne informează purtătorul de cuvânt Nicolle Ebner. GAL-ul are reţeta ideală pentru dezvoltarea administraţiilor locale pe bani europeni.

Administraţiile locale rurale au bani europeni Satele hunedorene Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Lunca Cernii de Jos, Toteşti şi Sarmizegetusa au atras pentru prima dată finanţări europene în calitate de beneficiari. Până în prezent au fost evaluate, declarate eligibile, semnate şi în curs de a fi semnate 91 de proiecte, dintre care 28 au beneficiari publici.

Cinci dintre comune au solicitat fonduri nerambursabile pentru reabilitarea unor tronsoane de drumuri comunale.

Alte şase proiecte vizează reabilitări de cămine culturale, iar trei cereri de finanţare (Veţel, Peştişu Mic, Bătrâna) au ca obiect dotări şi echipamente pentru cămine culturale.

Comuna Ilia va avea un afterschool, iar comuna Pui, renumită pentru târgurile zonale, a obţinut peste 90.000 de euro pentru realizarea unei hale

www.zvj.ro

agroalimentară. Primăriile din Răchitova şi Sarmizegetusa vor fi renovate tot pe bani europeni, iar celebra fanfară din Ghelari va fi dotată cu instrumente de ultimă generaţie în valoare de aproape 42.000 euro. Primăriile au mai depus proiecte pentru amenajare terenuri de sport (Sântamărie Orlea şi Veţel) şi parcuri de recreere (Sălaşul de Sus şi Veţel), pentru achiziţie de utilaje si accesorii tehnice (Bunila, Densuş şi Ghelari), pentru realizarea de lucrări în regim propriu, pentru autospecială-gunoieră (Cerbăl), pentru microbuz de transport persoane (Rusca Montană).

Primăriile din Lelese şi Băniţa au obţinut o finanţare de 160.000 de euro pentru amenajarea şi modernizarea a două drumuri agricole.

Peste un milion de euro accesaţi de mediul privat Cele mai multe proiecte, în număr de 63 (80%), sunt solicitări de finanţare venite din partea mediului privat din GAL. Fermierii, ONG-urile şi micii întreprinzători din microregiunea Ţinutul Pădurenilor Ţara Haţegului sunt interesaţi să-şi construiască pensiuni agroturistice noi (4 proiecte din comunele Ghelari şi Peştişu Mic, două - Sălaşu de Sus), să amenajeze pensiunea existentă (Teliucu Inferior). Alte 11 proiecte depuse la GAL au scopul de promovare a zonei din punct de vedere al atracţiilor turistice, al valorilor tradiţionale, al obiceiurilor şi al specificului gastronomic, inclusiv crearea şi promovarea de trasee şi drumuri tematice (Valea Dinozaurilor, Valea Cernei, Valea Mureşului, Drumul Fierului etc.). Sunt în evaluare la APDRP Timişoara opt proiecte prin care se solicită finanţare nerambursabilă pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi, iar fermieri din comunele Lelese, Lunca Cernii de Jos, Sălaşu de Sus şi Râu de Mori au depus proiecte pentru a-şi achiziţiona utilaje agricole pe bani europeni.

33 de proiecte, depuse de beneficiari din toate cele 25 de comune membre GAL Ţara Haţegului-Ţinutul Pădurenilor pe măsura 141-„sprijinirea fermelor agricole de subzistenţă”-, se implementează, contractele fiind semnate în procent de 100%. Numai pe această măsură valoarea totală a contractelor semnate este de 148.500 euro.

Alina PIPAN

UMOR ÎN HA... MAJOR

Ziarul Vãii Jiului vineri, 14 februarie 2014

9

Spiridon Popescu – „Înger între scaieţi” Un mare câştig al participărilor mele la festivalurile de umor este întâlnirea cu oameni de mare valoare. Printre aceştia se numără şi poetul Spiridon Popescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Desigur, ascultasem poemul „Doamne, dacă-mi eşti prieten”, în interpretarea lui Florin Piersic, dar nu m-am gândit că, vreodată, îl voi cunoaşte pe autorul acestor tulburătoare versuri. L-am întâlnit la Festivalul Naţional de Umor „Ion Cănăvoiu”, în 2011, şi m-a impresionat cu umorul, memoria şi talentul oratoric. Citindu-i poemele cuprinse în volumul „Înger între scaieţi”, am înţeles cât de simplu se pot atinge subiecte dureroase, în cuvinte puţine şi jucăuşe. Aceste „poeme negre în vers gri” prezintă, cu umor, realitatea nu prea roz a vremurilor noastre.

traversa!”.

Aceasta e, probabil, soarta mea – Să nu pot niciodată reuşi Să scap de trotuarul ăsta gri.

Doamne, bine-i să fii râmă Doamne, bine-i să fii râmă: N-ai nici şefi, nici creditori, Prin pământul plin de găuri Mult mai lesne te strecori Decât omul pe deasupra Înglodat în datorii…

De-aceea, Doamne, fără supărare, În locul meu alege-ţi un robot.

El e făcut din fier; şi fieru-i tare; Şi fieru-i plin de fiare peste tot; Şi fiecare fiară are-un bot Întins spre lume, ca o săgetare. În casa mea În casa mea – o biată chichineaţă – Mai toate lucrurile au prins viaţă: Chiar fierul de călcat e azi o fiară Ce-mi sare, mârâind, la jugulară.

Cântec post-revoluţionar Găsi-v-ar boala rea de politruci! – Aţi pus această ţară pe butuci, Aţi dărâmat cu zgârciul vost’ (zis rât) Tot ce-a avut mai nobil şi mai sfânt.

Dac-o mai faceţi tot aşa, de oaie, Presimt c-o să sfârşiţi mai rău ca Nae – Nu v-amăgiţi că sunteţi mai cu moţ: Exist-un Gică Popa pentru toţi.

Text-ament Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, bă, nenică, Decât această carte mititică.

Să nu te superi, bă, ţi-aş fi lăsat Mai mult, dar vremurile-s de rahat Şi ştii şi tu: la noi în România Rahatu-i logodit cu veşnicia – Nu poţi scăpa de el decât în moarte Sau, dacă emigrezi… cât mai departe.

Odă minerului Tovarăşe miner, să ne trăieşti, Dar nu pentru că-i dai cărbune ţării, Ci pentru c-ai venit la Bucureşti Şi ne-ai muiat puţin şira spinării.

Tristeţe Eu m-am născut (o spun cu scârbă mare) În ţara cu prea multe semafoare.

Cum înverzeşte unul puţintel Se şi-nroşeşte altu’ lângă el Strigându-mi cinic: „Stai, nu

Ce fac orice spre-a-ţi risipi necazul – Odat’ o să se-aprindă aragazul Şi pentru carnea ta, oaie bătrână.

De mă schimbi în râmă, Doamne, Toată viaţa te-oi slăvi!

În casa mea e un cazan de smoală.

Aveam nevoie de-o torpilă, zău, Prea ne luasem nasu’ la purtare: Nu mai umblam cu limba pe popou, Nu-i mai spuneam cârmaciului că-i mare.

Sfat Sunt de zăpadă Sunt de zăpadă, oamenii mă pot Topi, în clipa lor de înnoptare,

Fereşte-te să cazi în tine, Va fi mortală căzătura: Când sufletul ţi-e plin de săbii Cum să te duci cu el de-a dura?

Sarcină de serviciu Ai văzut, bă, Nicolae, Unii spânzură şi taie, Alţii, râsu’ lumii, bă, Numai de ne spânzură. Îţi dau vreme până luni Să ghiceşti: care-s mai buni?

Prea ne intrase-n cap democraţia, Prea ne credeam şi noi occidentali – Uitasem că trăim în România Condusă de mojici şi de şacali.

De nu era securea ta de fier, Nu ne venea memoria curând. Îţi mulţumim, tovarăşe miner, Că ne-ai adus cu capul pe pământ!...

Cântec Foaie verde de trifoi Sau, mai nou, de sălcioară, Stă poetul printre voi Ca un bob de grâu la moară.

Scrisoare către oaia neagră Ai behăit destul, ar cam fi cazul Să-i dai acestei ţări şi-un pic de lână, De-atâta timp paşti iarba cea mai bună Şi, cum se vede, arzi degeaba gazul.

Nu te uita că-s doar berbeci la stână

Foaie verde de trifoi Sau, mai scurt, doar: foaie verde, Stă poetul printre voi.

Ce frumoşi şi puri vă crede!...

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

www.zvj.ro

10 DIVERSE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 14 februarie 2014

Anunţ

În judeţul Hunedoara

Sancţiuni pentru nerespectarea regulilor de trecere la nivel cu calea ferată Miercuri, pentru impunerea respectării normelor rutiere instituite la trecerile de nivel cu calea ferată, poliţiştii Serviciului Rutier Hunedoara împreună cu poliţiştii Serviciului Judeţean de Poliţie Transporturi Feroviare au organizat mai multe acţiuni pentru depistarea conducătorilor auto care încalcă prevederile Codului Rutier.

Astfel, potrivit reprezentanţilor IPJ Hunedoara, în activităţile desfăşurate au fost angrenaţi 34 de poliţişti din cadrul Serviciului Rutier şi 13 poliţişti din cadrul Serviciului Judeţean de Poliţie Transporturi Feroviare, care au efectuat 177 de controale în trafic. Cu ocazia activităţilor de supraveghere şi control al traficului rutier, poliţiştii au constatat 76 de abateri de la regimul circulaţiei rutiere, trei dintre acestea reprezentând nerespectarea regulilor de trecere la nivel cu calea ferată, în consecinţă fiind reţinut şi un permis de conducere. Alte 72 de sancţiuni contravenţionale au fost aplicate în baza OUG 195/ 2002, fiind reţinute trei permise de conducere pentru diferite abateri de la regimul circulaţiei rutiere. Un exemplu este cazul unei femei de 42 ani din municipiul Deva, care, în timp ce conducea un autoturism, a traversat calea ferată situată pe strada Hărăului din municipiul reşedinţă de judeţ, deşi semibarierele erau coborâte, iar semnalele cu lumini roşii şi/ sau sonore erau în funcţiune.

Mihaela PETROŞAN

ANUNŢ DE PARTICIPARE Selecţie publică privind atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă din fondurile bugetului local al Oraşului Petrila pentru finanţarea proiectelor de interes public în anul 2014 1. Autoritatea contractantă: Oraşul Petrila, cu sediul str.

Republicii, nr. 196, judeţul Hunedoara, cod poştal 335800, telefon 0254/550760, fax 0254/550977, e-mail: primaria.petrila2008@yahoo.com.

2. Categorie şi descrierea serviciilor: contract de finanţare nerambursabilă în conformitate cu prevederile Legii 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Domeniile pentru care se acordă finanţare nerambursabilă de la bugetul local în 2014 conform H.C.L. nr.

31/2014: - cultură - 100.000 lei; - sport - 150.000 lei; Durata de implementare a proiectelor: până la finele anului 2014.

4. Data limită pentru depunerea proiectelor: 26.03.2014, ora 10:00.

5. Solicitantul va depune documentaţia prevăzută în Regulamentul privind atribuirea contractantelor de finanţare nerambursabilă, şi în Ghidul Solicitantului, aprobate prin H.C.L. nr. 31/2014, la Registratura Primăriei oraşului Petrila, str. Republicii, nr. 196 cu menţiunea pe plic a denumirii proiectului, adresa şi numele complet al solicitantului, domeniul pentru care se solicită finanţare cu menţiunea „A nu se deschide înainte de sesiunea de evaluare – 26.03.2014, ora 11:00”.

www.zvj.ro

Consiliul Local al oraşului Uricani, cu sediul în Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, judeţul Hunedoara, cod fiscal 4634647, nr. tel.

0254.511121, nr. fax 0254.511127, e-mail: primariauricani@gmail.com, invită persoanele fizice autorizate/atestate, asociaţiile, fundaţiile sau organizaţiile neguvernamentale fără scop lucrativ care iniţiază şi organizează acţiuni, programe sau proiecte culturale, sociale, educativ-ştiinţifice, sportive, cultură scrisă şi unităţi de cult din oraşul Uricani să depună cereri pentru selecţionare însoţite de propunerile de proiecte în vederea acordării de finanţări nerambursabile de la bugetul local al oraşului Uricani în limitele sumelor alocate pentru anul 2014.

Formularele de cerere se găsesc la sediul Primăriei oraşului Uricani, Serviciul Buget, Finanţe, Contabilitate.

Documentaţiile de solicitare a finanţării nerambursabile împreună cu propunerile de proiecte se depun la Serviciul Buget, Finanţe, Contabilitate al Primăriei oraşului Uricani, până la data de 11.04.2014.

Persoana de contact: şef serviciu Cherecheş Sorina Livia.

Primar, Dănuţ BUHĂESCU

Solicitantul va depune documentaţia prevăzută de ghid în două exemplare (original şi copie).

6. Limba în care trebuie redactate documentele: limba română.

7. Evaluarea şi selecţionarea proiectelor în vederea obţinerii de finanţare nerambursabilă se va face de către comisia de evaluare şi selecţionare a proiectelor de interes public.

Cererile selecţionate vor fi evaluate de către comisia de evaluare, pe baza unui punctaj care va respecta următoarele criterii:

8. Comunicarea: Comisia va comunica la încheierea procedurii de evaluare şi selectare, în scris, solicitanţilor neselecţionaţi motivele neacordării finanţării şi celor selecţionaţi nivelul sumelor aprobate în vederea încheierii contractelor.

9. Regulamentul şi Ghidul privind atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă poate fi procurat de la Primăria oraşului Petrila, str. Republicii, nr. 196, Serviciu Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, în baza unei solicitări scrise, persoana de contact Iancu Roberta, telefon 0254/550760 interior 218 sau se poate descărca de pe site-ul: www.petrila.ro 10. Data limită pentru solicitarea clarificărilor este 20.03.2014.

11. Programul anual propriu pentru acordarea de finanţări nerambursabile, publicat în „Monitorul Oficial” cu numărul 24 din data de 10 februarie 2014.

12. Data transmiterii spre publicare a anunţului de participare către Regia Autonomă „Monitorul Oficial”: 13.02.2014.

PRIMAR - ILIE PĂDUCEL ŞEF SERVICIU A.I.P.F.I.M.C - ING. JR. MIHAELA LANG ÎNTOCMIT - INSP. SORINA - ELENA MERCA

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 14 februarie 2014

ANGAJĂRI

ANUNŢ DE VÂNZARE

SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport).

Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 0254.550160

COMCAS LJ 2000 SPRL cu sediul în Satu Mare str. Ioan Slavici, nr.13, jud. Satu Mare, înregistrată la UNPIR sub nr. RSP-0111, CIF RO 20570987, numită lichidator judiciar al SC VULTURUL NEGRU CERTEZE SRL cu sediul în localitatea Certeze, str. Mare, nr.130, judeţ Satu Mare, nr. înregistrare O.R.C. J30/509/1993, CUI 3895172 prin sentinţa comercială nr. 401/F/01.03.2011 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr. 4755/83/2009.

Anunţă organizarea de licitaţii publice la sediul său, în fiecare zi de miercuri, la ora 14:00, pentru vânzarea bunurilor proprietatea SC VULTURUL NEGRU CERTEZE SRL. Se oferă la vânzare următorul bun imobil: - apartament cu două camere situat în loc. Vulcan, jud.

Hunedoara, Aleea Muncii, bloc 4A, parter, sc. 2, ap. 3 în suprafaţă de 28,89 mp, înscris în CF 1298 Coroieşti Vulcan cu nr. top 341/2/18/I/P/3, la preţul de 2.000 EURO. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar sau la nr. 0261.711516.

SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă şi tâmplar mobilier PAL. Relaţii la telefon 0751.199100.

ÎNCHIRIERI Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0767.806804

ASTĂZI SE IA APA ÎN PETRILA SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 14 februarie 2014, în oraşul Petrila, între orele 09:00-12:00. Zona afectată: Cap Linie Petrila-Primăria Oraşului Petrila,inclusiv. Motivul restricţiei: anulare branşament ilegal str. Taia.

Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeşte pentru înţelegere.

Lichidator judiciar COMCAS LJ 2000 SPRL Adm. coordonator c.jr. Ghere Ioan Ec. Halmi Mirela Camelia

IMOBILIARE

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) A sosit momentul demult anunţat al unui final de etapă şi deşi ştiai că se va întâmpla, tot te ia prin surprindere. Acum eşti în cumpănă!

Taur (21 Apr - 21 Mai) Este o zi dedicată iubirii, cu marea şansă de a te îndrăgosti din nou. Dacă visai la o idilă nouă, ea are acum toate şansele să se materializeze, pentru că poţi întâlni o persoană care îţi atrage atenţia în mod deosebit.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Unii se cam joacă azi cu nervii tăi, dar în loc să le dai satisfacţie, mai bine le răspunzi în doi peri, ca să nu vadă că te-ar deranja.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Azi ai parte numai de lucruri bune, pentru că intri uşor în atmosfera ca de sărbătoare şi primeşti cu inima deschisă bucuria.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Vând căbănuţă în masivul Parâng, situată la capul pârtiei Euro Parâng. Preţ: 5000 euro negociabil.

Telefon: 0724.694020.

Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă, situate în Petroşani, vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 Euro.

Informaţii la telefon: 0721.225359 sau 0768.406987.

Nimereşti într-un mediu foarte violent, în care se spun lucruri dure, se apelează la nervi, ceea ce tensionează relaţiile cu cei care îţi apar în cale.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Ceva te ţine pe loc, dar nu vrei să spui nimănui ce te macină, ca să nu fie greşit interpretat drept un blocaj sau o slăbiciune personală.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Vând casă situată în Tg-Jiu, str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare.

Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă. Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autotu-risme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze. Zonă foarte liniştită.

Preţ neg.

Telefon pentru alte informaţii: 0727.874449.

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro.

Telefon 0725.065800

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Eşti în faţa unui proiect nou ce te entuziasmează la maximum, de aceea investeşti toate resursele tale de inspiraţie şi de creativitate doar în această direcţie.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Nu ajunge doar să visezi frumos sau să alimentezi visele altora, ci să începi să şi construieşti ceva din tot ce speri să se întâmple într-o zi.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Banii pe care îi ai la dispoziţie nu trebuie risipiţi pe lucruri inutile, ci trebuie să dai dovadă de spirit practic şi administrativ pentru a-i gestiona cum trebuie pentru plăţi curente.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Oboseala ta a ajuns la un nivel maxim încât ai avea nevoie de o pauză, dar e o pauză binemeritată, pentru că ai muncit mult ca să ajungi aici iar rezultatele se văd deja bine conturate la orizont.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Apreciezi enorm sprijinul celor din jur la problemele tale actuale şi vei vedea cât de important e să îi atragi şi pe ei în rezolvarea acestora.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Nimic nu te mulţumeşte, ai pretenţii prea mari de la cei pe care-i iubeşti - copii, partener de viaţă, prieteni - şi strâmbi din nas la orice.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 DIVERSE

vineri, 14 februarie 2014

În cazul „Elodia de Vulcan”

Misterul dispariţiei rămâne pe mai departe de nepătruns

Un telefon primit miercuri seara m-a făcut imediat să rememorez un eveniment care s-a petrecut cu ani buni în urmă şi care, din cauza senzaţionalului său, a răscolit pur şi simplu Vulcanul.

Persoana care m-a sunat

mi-a relatat despre faptul că, în cursul acelei zile, adică miercuri, la unul dintre iazurile Preparaţiei Coroeşti s-a făcut o descoperire care i-a uimit pe cei care lucrează acolo. Cupa utilajului care excavează depunerile ar fi scos la iveală resturile pământeşti ale unei femei. Vestea s-a dus ca fulgerul, iar lumea a început să comenteze cum că persoana este femeia din Vulcan care, în urmă cu paisprezece ani, a dispărut fără urmă.

Despre evenimentul

straniu de atunci am scris mult de tot în „Unda de Şoc”. Zic straniu, fiindcă nici astăzi soţul şi anchetatorii nu au reuşit să explice dispariţia acelei doamne. Femeia lucra la Preparaţia Coroeşti, ieşise din schimbul I şi, pe la două şi ceva, dacă memoria nu-mi joacă feste, se afla undeva în apropierea Fabricii de Confecţii Vulcan. Aici a fost văzută ultima oară.

După care, pauză totală. Dispariţiei ei i s-au dat fel de fel de explicaţii. Fie c-a fugit, împreună cu cineva, fie că, pur şi simplu, a fost răpită şi dusă la produs în străinătate.

Ca să nu o mai lungesc,

nici până astăzi misterul acestei dispariţii nu a fost dezlegat. Aşa că vă daţi seama cam ce emoţie i-a cuprins pe cei care au cunoscut-o pe femeie, la auzul acestei veşti. Numai că, după ce ieri am purces la o cercetare amănunţită, mi-a fost dat să constat că totul nu a fost decât un zvon fără niciun fel de acoperire. La iaz nu fusese scos din nămol niciun trup de femeie, iar la nivel de conducere al unităţii de preparare nici măcar nu se auzise de aşa ceva.

Nu cunoştea nimic despre

asta nici măcar soţul celei dispărute.

Care, după o asemenea descoperire, ar fi primul care ar fi fost chemat pentru eventuala identificare a cadavrului. Fost inginer la mina Vulcan, actualmente agent de pază la EPC Valea Jiului, dumnealui mi-a oferit confirmarea finală că toată tărăşenia cu femeia moartă găsită în mâlul iazului nu a fost decât un zvon. Aşadar, misterul acelei dispariţii rămâne pe mai departe de nepătruns.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

Cu ochii-n patru!

Fost actor al teatrului din Petroşani, Claudiu Bleonţ e vocea lui Dracula din „Hotel Transilvania”!

Americanii sunt foarte mulţumiţi. Dar nu şi nevasta regizorului!

La sfârşitul anului trecut s-a lansat cu mare succes, pe piaţa mondială, filmul de animaţie „Hotel Transilvania”.

Regizorul american Genndy (ex Ghenadi?) Tartakovsky este de origine rusă şi are ca nevastă o aprigă unguroaică. Aceasta, când a aflat că soţul ei va face un film despre Transilvania, l-a somat să introducă, neapărat, în film „ceva despre Budapesta”. Orice, dar capitala Ungariei să fie, musai, prezentă acolo. În faţa ziariştilor, soţul (aflat sub papucul nevestei) o dă pe glumă şi zice că „aş fi dormit afară dacă nu făceam cum voia ea”. Ca să se scoată, soţul regizor imaginează o scenă romantică pe acoperişul hotelului Transilvania, unde Mavis, fiica lui Dracula, şi prietenul ei, Jonathan, se uită într-o direcţie comună şi unul dintre ei zice: „Uite, acolo în zare e Budapesta!” În altă ordine de idei, vă facem o altă dezvăluire extraordinară: Hotelul Transilvania din film nu seamănă deloc cu Castelul Bran din realitate. Ar fi putut să semene?

Judecaţi şi dumneavoastră. În turneul mondial de promovare a filmului, regizorul american a poposit trei zile şi la Bucureşti. La conferinţa de presă, Tartakovsky a declarat „Toată regiunea Transilvania este superbă,

mi s-a tăiat respiraţia în drum spre Castelul Bran. Aş fi făcut altfel castelul dacă aş fi văzut Branul înainte”. Ce brand turistic extraordi-

nar ar fi, pentru România noastră, Transilvania! Prinţul Charles a intuit, de câţiva ani buni, acest lucru şi ne-a făcut, gratuit, o reclamă imensă. Am putea să folosim, ca maxime atracţii turistice, Castelul Branul şi pe Dracula, nemuritorul erou al lui Bram Stoker. Aici, nevasta regizorului

american s-a dovedit mai tare şi mai bună, în ceea ce priveşte promovarea turistică, decât zece ministre gen madam Grapini.

Dar, ca să vedem şi partea plină a paharului, o să vă zic că nici românii nu au stat cu mâinile-n sân. Veţi vedea, imediat, ce găselniţă au identificat ei ca să contracareze atacul mediatic americano-ruso-maghiar. În versiunea românească vocea lui Dracula este dublată de Claudiu Bleonţ, fost actor al teatrului din Petroşani. E rolul pe care îl interpretează, în varianta originală, Adam Sandler. Vocea lui Mavis e chiar cea a Selenei Gomez. Ei bine, dacă în celebra scenă în care, de pe acoperişul hotelului Transilvania, actorii vedeau Budapesta, în varianta românească ei văd chiar Bucureştiul! Şi afirmă asta cu voce tare. Nu-i aşa că suntem tari?

Urmând aceeaşi logică, în varianta moldovenească a filmului „Hotel Transilvania”, eroii vor vedea în zare cu totul altceva. Ce? Aţi ghicit!

Chişinăul! Să mai zică cineva că românul e prost…

Mihai BARBU Societate comercială angajează: - dispecer(ă) pentru dispecerat taxi, şi - barman (fete) pentru bar şi sală de jocuri în Petroşani.

Relaţii la numărul de telefon: 0766.301556

facebook.com/ziarulvaiijiului