1414 vineri 28.03.14

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege A

)

împotriva UI! DEVĂRUL

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4749 lei 1$ = 3,2533 lei 1₤ = 5,4081 lei

Vineri, 28 martie 2014 Anul VII nr. 1414 12 + 8 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

La „Barock” Petroşani

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VII Nr. 205-206 28 martie 2014 8 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Duminică, 30 martie, jubileul naşterii unei figuri de primă mână a culturii Văii Jiului

Omagiul nostru la împlinirea a 130 de ani de la naşterea gazetarului şi preotului Ioan Duma, protopop ortodox al Văii Jiului aproape un sfert de secol şi figură marcantă a Petroşaniului Protopopul Ioan Duma la 50 de ani (fotografie din 1935, comunicată de Dan Nistor) - n. 30 martie 1884 – m. 11 iulie 1957 -

Eveniment extraordinar

Sâmbătă, 29 martie 2014, Ovidiu Ioncu „Kempes”, celebrul solist rock, fost vocal la trupele Cargo şi Rezident Ex, îşi va face apariţia, alături de instrumentiştii trupei Gothic, în noul lui proiect KEMPES, chiar aici, pe scena Barock-ului!

După un debut excepţional, în februarie, la Silver Church – Bucureşti, era şi firesc ca una dintre următoarele prestaţii să fie la Petroşani, reşedinţa de bază a trupei Gothic. În deschidere, va evolua vestita trupă vulcăneană Strings, în formula în care ea a apărut

„Preotul Duma n-a devenit ministru, precum n-a devenit nici critic, nici literat mare, cu toate că a fost unul dintre exemplarele cele mai talentate ale generaţiei sale. Treapta ierarhică în care a fost ridicat zilele trecute (18 iulie 1926 - instalarea ca protopop ortodox al Văii Jiului - n.r.) este recompensa pe care i-a putut-o da Biserica şi credincioşii săi. Dânsul nu e numai teolog, ci este înainte de toate o marcantă figură a oraşului nostru (Petroşani - n.r.). Protopopul ortodocşilor este un om al condeiului prin excelenţă. Un trecut publicistic de peste 20 de ani stă în spatele lui”. (Victor Iancu, 1926)

recent, la inaugurarea Cinematografului „Luceafărul” din Vulcan. Succes, băieţi!

Marian BOBOC

Costel Avram, coordonatorul PNL Valea Jiului:

„Vectorii de imagine ai unui partid în comunitate sunt consilierii locali…”

3

2

ACTUALITATE SC TRW Automotive Safety Systems SRL

cu sediul în localitatea Timişoara, str.

Măcin, nr. 16, anunţă intenţia revizuirii autorizaţiei de mediu pentru activitatea cod CAEN 2932 - fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule (fabricarea de volane) desfăşurată la punctul de lucru din localitatea Lupeni, str. Vâscozei nr.1, jud. Hunedoara.

Ziarul Vãii Jiului vineri, 28 martie 2014

La şedinţa Consiliului Local Petrila de ieri

Au fost votate toate proiectele Şedinţa extraordinară a Consiliului Local Petrila s-a desfăşurat ieri, pe ordinea de zi fiind înscrise 11 proiecte de hotărâre.

După dezbateri au fost votate toate cele 11 proiecte de hotărâre, dintre le care amintim pe cele mai importante: proiectul de hotărâre privind constituirea comisiei de selecţie a ofertelor pentru susţinerea şi promovarea culturii scrise (din care vor face parte 4 consilieri locali şi 3 angajaţi ai primăriei); proiectul de hotărâre privind finanţarea manifestărilor de Ziua Internaţională a Romilor (s-au alocat 5 milioane de

Prinşi la volan

Băuţi şi fără permis Miercuri, trei hunedoreni s-au ales cu dosare penale după ce au fost prinşi de poliţişti conducând băuţi şi fără permis.

Astfel, în jurul orei 14:35, o femeie în vârstă de 40 ani, cu domiciliul în Petroşani, a sesizat faptul că un conducător auto a lovit cu autoturismul gardul casei sale din municipiul Brad. „Deplasându-se la faţa locului, poliţiştii au identificat un autoturism avariat, precum şi persoana care a produs evenimentul, respectiv un tânăr în vârstă de 23 de ani, din municipiul Brad, care nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule şi care avea o concentraţie de 1,55 mg/l alcool pur în aerul

lei vechi); proiectul de hotărâre vizând aprobarea modului de valorificare a mijloacelor fixe corporale scoase din uz pentru licitaţie (este vorba de clădirea unei foste centrale); proiectul de hotărâre referitor la aprobarea documentelor tehnice economice pentru pârâul Zănoaga şi denisipator; proiectul de hotărâre vizând aprobarea delegării directe a gestiunii Serviciului de gestionare a câinilor fără stăpâni către ADI Serviciul judeţean pentru ocrotirea animalelor fără stăpâni. Asupra dezbaterilor acestei şedinţe vom reveni în ediţiile viitoare.

Corneliu BRAN expirat”, a declarat subcomisar Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. În cel de-al doilea caz, poliţiştii au depistat în trafic, în jurul orei 15:40, un bărbat în vârstă de 42 de ani, din Uricani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Revoluţiei din localitate, deşi nu poseda permis de conducere. De asemenea, în urma testării cu aparatul etilotest a conducătorului auto a reieşit un rezultat de 1,25 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Aproape de miezul nopţii, în jurul orei 22:50, poliţiştii au depistat un bărbat în vârstă de 47 de ani, din comuna Topliţa, în timp ce conducea un autoturism pe strada Ion Creangă din municipiul Hunedoara, deşi se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, în urma testării cu aparatul alcooltest rezultând o concentraţie de 0,86 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Mihaela PETROŞAN

Cu paşi mărunţi, dar siguri

Ministerul Dezvoltării achită cererile de plată pentru reabilitarea drumurilor din Lupeni Ministerul Dezvoltării achită din notele de plată emise de Primăria Lupeni pentru realizarea lucrărilor de asfaltare de drumuri şi poduri.

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

Lucrările sunt deja realizate, mai trebuiesc achitate.

Achitarea acestor lucrări se face cu… picătura. Primăria Lupeni a ajuns deja la cererea de plată nr. 11. Ministerul va vira în contul primăriei suma de 15.235,37 lei pentru proiectul „Reabilitare şi modernizare străzi urbane, poduri şi şosea de centură în municipiul

Lupeni”. Cum ar veni, actualul guvern plăteşte cu picătura pentru proiectele aprobate şi demarate pe vremea fostului guvern. Acest proiect s-a realizat cu fonduri POR. Despre noi lucrări se vorbeşte mai rar prin Valea Jiului, mai ales dacă sunt pe bani din bugetul de stat.

Acum investiţiile sunt direcţionate spre atragerea fondurilor europene. Pe noua structură de finanţare europeană nu s-au demarat investiţii. Nici nu este cazul, atâta timp cât nu s-au finalizat vechile investiţii cu bani europeni. De exemplu, la Lupeni acest proiect nici acum nu a fost finalizat, el fiind realizat în proporţie de 90 la sută. Lucrările se vor finaliza în funcţie de achitarea părţii de finanţare aferentă guvernului, care plăteşte, după cum se vede, cu pipeta. (A.P.)

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762 Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

)

Ziarul Vaii Jiului

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 28 martie 2014

Costel Avram, coordonatorul PNL Valea Jiului:

„Vectorii de imagine ai unui partid în comunitate sunt consilierii locali…”

Ieri, de la ora 11:30, la sediul PNL Petroşani a avut loc deja tradiţionala conferinţă de presă. Au participat Costel Avram (coordonatorul PNL în Valea Jiului şi preşedintele PNL Petrila), Bogdan Ţîmpău – deputat PNL (care şi-a asumat rolul de portavoce a Văii Jiului în Parlamentul României), şi liderii organizaţiilor liberale din Uricani, Vulcan, Lupeni şi Petroşani. Politicienii liberali au respectat tema anunţată a conferinţei, „PNL şi Valea Jiului”.

Am spicuit câteva fragmente din conferinţa de presă. „Alegerile europarlamentare sunt primele alegeri, în care, Partidul Naţional Liberal îşi încearcă forţele, din nou, singur. Dacă am ajutat PSD-ul să vină la putere, noi am fost alungaţi de la guvernare. Chiar dacă drumul o să fie mai anevoios, vom lupta ca Partidul Naţional Liberal să revină din nou la guvernare, prin votul pe care electoratul îl va da şi la alegerile europarlamentare şi la alegerile prezidenţiale”, a spus în deschiderea conferinţei de presă Costel Avram.

Reţinem din discursul deputatului Ţîmpău: „Într-adevăr, am depus listele pentru alegerile europarlamentare, susţinute de peste 1.200.000 de semnături. Atâţia cetăţeni şi-au arătat, prin semnături, susţinerea pentru lista PNL. Îmi doresc astăzi să dezbatem câteva puncte importante, din ceea ce s-a întâmplat în perioada de două săptămâni de când nu ne-am văzut.

Vreau să vă prezint două oferte legislative depuse de PNL, la una fiind semnatar, iar la cea de-a doua sunt chiar iniţiator. (…) Din păcate, începem să sesizăm din ce în ce mai

mult că Guvernul Ponta nu are o strategie coerentă de politică economică. (…) În privinţa Legii amnistiei şi graţierii vom depune săptămâna viitoare o moţiune simplă, ca să clarificăm această situaţie. Ministrul Justiţiei trebuie să vină în faţa Parlamentului şi să spună răspicat dacă susţine sau nu acest proiect legislativ.

E vorba de asumare. Acum să vă prezint două proiecte legislative iniţiate de către grupul PNL. Primul este o susţinere a eficientizării serviciilor de urgenţă, se referă la Serviciul Public Salvamont, finanţat din fonduri publice şi care nu beneficiază de niciun cadru legislativ. Ne dorim includerea acestui serviciu la indexul 112, la numărul de urgenţă. (…) De asemenea, solicităm dotarea Serviciului Public Salvamont cu maşini care au mijloace acustice şi luminoase, similar cu cele ale pompierilor şi ambulanţei, şi care astfel vor asigura promptitudine în intervenţii. Un proiect legislativ care mie îmi este extrem de aproape, părinte fiind, este iniţiativa modificării legii care prevede procedura de adopţie. Deficienţele procesului de adopţie mi-au fost semnalate într-una dintre audienţele pe care le-am ţinut la Deva”.

Reamintim că deputaţii PNL Bogdan Ţîmpău, Florica Cherecheş şi Mircea Roşca au prezentat, miercuri, o iniţiativă legislativă care modifică Legea adopţiilor, fiind reduse o serie de termene şi condiţii şi introducând concediul plătit post-adopţie. „În prezent, aproximativ 60.000 de copii se află în grija statului. Spre exemplu, în 2012 existau 57.480 de copii instituţionalizaţi şi doar 1.400 de familii care

deţineau atestatul de persoană sau familie aptă să adopte. În ultimii cinci ani, doar 7.698 de copii au fost declaraţi adoptabili, conform datelor prezentate de Oficiul Român pentru Adopţii. Această propunere legislativă contribuie atât la asigurarea unei familii pentru copii, dar şi la confortul emoţional de care copiii au nevoie", a arătat deputatul Ţîmpău. „La nivel Văii Jiului am strâns 8.000 de semnături pentru listele europarlamentare. Cred că targetul pe care ni l-am propus la nivel naţional, de 25%, nu este imposibil de realizat, dar nici uşor. Dacă toate organizaţiile PNL Valea Jiului vom face front comun, putem să realizăm acest procent.

Sigur, este foarte greu într-o Vale roşie să intre liberalii. Dar încetul, cu încetul, se poate. Dau exemplu mereu rezultatele alegerilor locale de la Vulcan, în care PNL Vulcan în confruntarea cu primarul Ile a luat 25%.

Dacă muncim, se poate. Şi la noi au fost unele greşeli. Au fost unii promovaţi, care a doua zi au plecat, cum ar fi directorul de la mina Livezeni.

Acestea sunt greşeli făcute de noi. Eu cred că acel om nu a fost niciodată liberal. Repet, depinde de noi. (…)

Vectorii de imagine ai unui partid într-o comunitate sunt consilierii locali. (…) Dorina Niţă nu va fi schimbată. Ea va fi viceprimar până în 2016”, a punctat Costel Avram.

Lascăr Service Company

Va renegocia contractul pentru administrarea pieţei din Bărbăteni Lascăr Company a înaintat către Primăria şi Consiliul Local Lupeni cererea prin care solicită acordul transferării activităţii de administrare a pieţelor „Cina” şi „Bărbăteni” de pe o societate pe alta, administrată de aceleaşi persoane, de la Lascăr Service Company către Lascăr Company.

Cele două pieţe au fost preluate spre administrare de firma familiei Lascăr, cu condiţia reabilitării şi modernizării acestora. Piaţa Agroalimentară „Cina” a fost preluată în administrare în 2008, iar în 2011 au început lucrările de modernizare, acestea fiind demult încheiate. Piaţa Bărbăteni a fost preluată în administrare mai târziu. Însă aici nu s-au realizat lucrările de modernizare aşa cum au fost stabilite la încheierea contractului de parteneriat public-privat. În acest sens se impune renegocierea contractului şi

a duratei de modernizare a pieţei. Lascăr Service şi-a asumat responsabilitatea de a investi în modernizarea Pieţei Bărbăteni cel puţin 40.000 de euro, până în luna august a anului 2012. Însă, lucrările de modernizare nu au fot începute nici până acum.

Acest lucru amână şi câştigul de 10 la sută pe care primăria l-ar fi avut din exploatarea pieţei, aşa cum prevedea contractul.

Primarul Cornel Resmeriţă propune avizarea solicitării pentru transferul administrării de pe o firmă pe cealaltă, din moment ce lucrările de modernizare au fost încheiate. Transferul nu presupune o cesiune de drepturi şi obligaţii, administraţia locală păstrând aceleaşi beneficii.

Pentru renegocierea contractului pentru Piaţa Bărbăteni va fi numită o comisie.

Transferarea dreptului de administrare de la o companie la alta este impusă de degrevarea societăţii pe alte tipuri de activitate decât cele de dealer Dacia. (A.P.)

www.zvj.ro

4

SPORT

Hoţii au dat două goluri stadionului Jiul:

Gardul şi cablul Clubul Jiul din Petroşani a fost din nou ţinta hoţilor. Spre fericirea ciorditorilor, cei care se ocupă de administrarea stadionului nu pot face plângere. Singurul care poate face este Alin Simota. Însă, acesta se află în puşcărie.

Marin Tudorache, managerul echipei de fotbal Jiul Petroşani, a semnalat faptul că pentru a doua oară s-a furat de la baza sportivă a clubului Jiul. Astfel, terenul numărul doi a rămas fără 100 de metri de plasă de sârmă, care împrejmuia terenul, şi 20 de metri de cablu de la terenul sintetic. „S-au furat 100 de metri de plasă şi 20 de metri de cablu de la terenul sintetic. Mâine ne trezim că ne fură porţile. Apoi, gazonul şi, cine ştie, poate şi acoperişul. La primul furt am făcut plângere la poliţie, dar nu se ia în seamă, pentru că nu noi suntem proprietarii”, a spus Tudorache.

Poliţia nici măcar nu poate să intervină şi asta pentru că nu a fost depusă o plângere. „Noi putem începe cercetările în momentul în care pro-

Ziarul Vãii Jiului vineri, 28 martie 2014

prietarul de drept al bunurilor face o sesizare. Până atunci, nu avem cum să intervenim”, a declarat Bogdan Niţu, purtător de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Alin Simota este administratorul clubului, iar primăria din Petroşani va putea să preia baza în maxim o lună, deoarece expiră contractul încheiat cu lichidatorul judecătoresc care a pus sechestru pe bunurile lui Simota în momentul arestării lui. Până atunci, nimeni nu se poate implica să facă o plângere în numele unui proprietar păgubit.

Este cel de al doilea atac pe care îl dau hoţii la Clubul Jiul din Petroşani în ultimele luni şi autorii rămân deocamdată neidentificaţi. Ca, de altfel, majoritatea borfaşilor care operează în Petroşaniul păstorit poliţieneşte de Titel Brăgaru.

Pentru un junior de la Hercules Lupeni

Suspendare istorică 9 etape

Rugby. Ştiinţa Petroşani - CS Năvodari

S-a modificat ora meciului Ştiinţa Petroşani va debuta mâine în noul sezon al Diviziei Naţionale, cu gânduri de performanţă, dar şi cu minusuri semnificative la capitolele buget şi condiţii de pregătire. În prima etapă a eşalonului doi valoric trupa pregătită de Alexandru Lupu va întâlni, pe teren propriu, echipa CS Năvodari, de la ora 11:00 (şi nu de la ora 10:00, cum fusese iniţial programat).

De ceva vreme oficialii petroşeneni se zbat pentru a le asigura jucătorilor cel puţin două mese pe zi ca în sezonul trecut, şi zilele acestea au şi reuşit acest

www.zvj.ro

Mâine 29 martie ora 11:00

lucru. „Am rezolvat zilele acestea problema mesei, astfel că jucătorii vor avea două mese pe zi ca şi înainte.

Mai rămâne de rezolvat problema primelor de joc.

Avem jucători de calitate care au nevoie de două mese principale, de vitamine şi de medicamente.

Avem nevoie ca factorii locali să fie alături de noi.

Dacă s-a putut să vină în ajutorul fotbalului, cred că se poate veni şi în ajutorul unicei echipe de rugby din judeţul nostru”, a declarat antrenorul Alexandru Lupu.

Din păcate, antrenorul studenţilor nu se va putea baza la meciul din prima etapă pe doi dintre jucătorii de bază, Remus Zaharescu şi Alexandru Cucoş (ambii convocaţi la lotul naţional de rugby în şapte).

Când vine vorba de respectarea noţiunii de fairplay, juniorii lui Hercules Lupeni sunt de neoprit.

Dacă săptămâna trecută echipa a încasat amenzi usturătoare şi etape bune de suspendare pentru jucători, aceştia nu au scăpat nici săptămâna aceasta de furia Comisiei de Disciplină din cadrul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara. Astfel, un junior herculian, tare în flegmă, pentru că l-a scuipat pe arbitrul partidei a fost sancţionat cu 9 etape de suspendare şi amendat cu 200 de lei. Şi Adrian Dolha de la echipa de seniori CS Inter Petrila a fost „răsplătit” cu 3 jocuri suspendare pentru insulte la adresa arbitrului, iar CS Inter Petrila trebuie să achite 80 lei penalitate sportivă pentru primirea a 5 avertismente în cursul jocului.

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

vineri, 28 martie 2014

5

Fotbal. Liga a IV-a

Avancronica etapei de weekend În acest weekend, de la ora 11:30 în Divizia Judeţeană la fotbal este programată o nouă etapă interesantă.

tot neplătiţi.

Elevii lui Sorin Ghiţan joacă tot din plăcere, pentru că nu se pune în dis-

Jiul Petroşani va întâlni echipa Metalul Crişcior pe teren propriu. Antrenorul Sorin Ghiţan le-a transmis elevilor săi că îşi doreşte o victorie pe care să o dedice fanilor. Echipa de fotbal Jiul Petroşani are deja două victorii şi un egal, fiind neînvinsă de trei etape în returul Ligii a IV-a Hunedoara, dar componenţii echipei sunt

La Deva

Festivalul badmintonului Numărul de participanţi la ediţia 2014 a „Cupei de Primăvară” la badminton, programată în weekend la Deva, va depăşi, în premieră, cifra de 100 de jucători.

Evenimentul va reuni patru concursuri sub acelaşi „fluturaş” şi va stabili un nou record de participare, la fel ca la toate competiţiile organizate până acum de Badminton Club Deva. În plus, nivelul competiţional va fi unul ridicat, întrucât la competiţiile de copii sub 9 şi sub 13 ani,

cuţie ca jucătorii să aibă prime de joc la meciuri ca alte echipe din judeţ. „Nu se pune problema de salarii sau prime. La meciul trecut banii care i-am obţinut din vânzarea de bilete i-am împărţit la băieţi şi a ieşit 25 de lei de căciulă. Poate la meciul următor vom scoate şi noi 30 de lei. Toţi componenţii echipei vin din plăcere şi tot ceea ce fac este pentru numele Jiului şi pentru spectatori”, a declarat antrenorul alb-negrilor, Sorin Ghiţan. „Ne dorim să vină lumea la stadion, iar banii din încasări vrem să-i dăm băieţilor care sunt neînvinşi de trei etape în campionat”, a declarat şi managerul Marin Tudorache.

Ocupanta locului doi, Hercules Lupeni, pare să aibă o misiune facilă în faţa codaşei Marmosim Simeria. Astfel că nu se pune problema învingătoarei, ci doar problema scorului cu care elevii lui Dan Voicu se vor impune.

Meciul cel mai interesant pare să se joace la Petrila, acolo unde Interul lui Moldovan va da piept cu Minerul Uricani, echipă ce nu se regăseşte.

După ce vulcănenii nu au câştigat niciun meci în retur, jucătorii au fost

LIGA IV, Etapa 20: Dacia Orăştie - Aurul Certej Jiul Petroşani - Metalul Crişcior Retezatul Haţeg - Şoimul Băiţa Inter Petrila - Minerul Uricani (arbitru: Daniel Thirt; A1: Marius Pavăl; A2: Andrei Peterliceanu; observator Alin Cîrstoiu); CS Vulcan - Gloria Geoagiu (arbitru: Alexandru Bălan; A1: Alin Saraol; A2: Alexandra Kadaş; observator: Cristian Gîţ);

băgaţi în şedinţă. Astfel, CS Vulcan nu are voie să mai facă niciun un pas greşit pe teren propriu.

Un meci plăcut se anunţă a fi şi cel dintre Universitatea Petroşani şi una dintre revelaţiile campionatului, Cetate Deva, partidă care se va juca, însă, duminică.

CFR Simeria - Hercules Lupeni (arbitru: Radu Danciu; A1: Claudiu Doarvoaş; A2: Francesca Ghişe observator Grigore Macavei); U Petroşani - CNS Cetate Deva (arbitru: Valentin Gavrilă; A1: Robert Deoancă; A2: Bogdan Hriţcu; observator Petre Spărios); Aurul Brad - Victoria Călan

organizate în colaborare cu Federaţia Română de Badminton, vor participa cei mai valoroşi sportivi din ţară, la fel ca şi la categoriile de amatori şi veterani. Programul competiţiilor este următorul: vineri, 28 martie, între orele 10-20; sâmbătă, 29 martie, între orele 10-20; duminică, 30 martie, între orele 10-16.

Cei care îndrăgesc acest sport cu „fluturaş” se pot delecta cu jocuri spectaculoase în mod gratuit, întrucât intrarea publicului este liberă.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

6

Vulcan

Ziarul Vãii Jiului

EDILITARE

vineri, 28 martie 2014

Canalizare de peste o sută de ani care arată de parcă ar fi fost pusă acum niciun deceniu!

Nu v-aş mai fi plictisit din nou cu ceva ce v-am relatat chiar alaltăieri, numai că treaba pe care am văzut-o ieri mi s-a părut prea interesantă, ca să nu vorbesc despre ea.

Lucrul la trotuarul acela de

pe strada Vasile Alecsandri, din Vulcan, despre care spuneam că se face pe partea cu blocul 1 Termic merge şnur. Ieri, bunăoară, muncitorii puneau pământ peste piatra roşie concasată aşternută cu o zi în urmă. Nu, nu este nevoie ca, pe lângă viitorul trotuar, să fie montaţi stâlpişori

asemănători celor care se văd pe trotuarul din faţa şcolii 4. Asta pentru că cei care vin cu automobilul, ca să-şi ia copiii de la grădiniţă, nu vor fi deloc tentaţi să-şi urce maşinile pe trotuar, cât timp aşteaptă. Una, pentru că bordura e prea înaltă, şi, apoi, pentru că vor avea la dispoziţie, ca să staţioneze, spaţiul de lângă gardul grădiniţei.

lucrare mi-a reţinut ieri atenţia. Ca unul care ştiu strada Vasile Alecsandri de mic, mai ales că m-am născut într-o casă aflată cândva pe ea, am rămas surprins cât de înălţată este actuala stradă faţă de cea de acum câteva decenii. Cam cu un metru şi jumătate, dacă nu chiar doi, am apre-

în şanţ ar fi urmat să fie montat un tub prin care, normal, să se poată scurge apa pluvială. Corect. Numai că, am aflat, după ce, pe la locul operaţiunii, a apărut primarul Gheorghe Ile, planul de bătaie s-a modificat. Ideea avansată de primar a fost imediat îmbrăţişată de către ceilalţi doi ingineri, Vasile Giurgiulescu şi Gheorghe Albescu, care-i stăteau alături.

Şi, uite aşa,

nu s-a mai pus un tub, ci s-a săpat până ce s-a ajuns la vechea canalizare

Locul acesta,

după ce se va umple cu piatră şi pământ, le va permite autoturismelor să tragă în linişte pe dreapta, fără a mai stingheri traficul rutier de pe această stradă. Segmentul acesta de

Proiect “Petro Aqua” - cartea poştală “Ecologia” (7)

ciat atunci când ing. Vasile Giurgiulescu m-a făcut atent la o treabă.

Spuneam în articolul trecut

că, înainte de a se umple cu pământ,

a străzii Vasile Alescandri. Cea de acum aproape o sută de ani, cu conducte de fontă cu diametrul de 100 mm, în partea de jos, şi cu 40 mm, în amonte, încastrate în pereţi de cărămidă zidiţi ca la carte. Sistem de canalizare care, vă asigur, fiindcă l-am văzut, dacă a ţinut un secol, o să ţină încă pe puţin două! Lucrătorii au scos vechile capace de la gurile de canal (erau acolo, credeţi-mă!!!) şi au scos mizeria care se adunase. O grămadă mică, pe cuvânt, faţă de ce se scoate, în prezent, din gurile de canal de la blocurile de pe bulevard.

Gheorghe OLTEANU

ANUNŢ

Primăria municipiului Petroşani susţine campania “Ora Pământului”, acţiune iniţiată cu scopul promovării unui mesaj de responsabilizare socială privind protejarea mediului înconjurător.

Astfel, sâmbătă, 29 martie 2014, între orele 20:30 şi 21:30, îndemnăm cetăţenii municipiului Petroşani să sprijine acest demers, să stingă lumina şi să decupleze echipamentele electrice şi electronice timp de o oră pentru a proteja resursele pământului.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

DIN JUDEŢ

vineri, 28 martie 2014

Pompierii hunedoreni au distrus

O bombă activă, de 80 de kilograme

Pompierii specialişti în pirotehnie, de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Iancu de Hunedoara”, au organizat o misiune de asanare a muniţiei rămasă neexplodată din al Doilea Război Mondial.

Între elementele de muniţie distruse se afla şi unul extrem de periculos: o bombă de aviaţie activă, de 80 de kilograme. Care, dacă ar fi fost detonat necontrolat, ar fi avut efecte pe o rază de un kilometru. Bomba a fost descoperită, la începutul acestui an, pe malul râului Mureş, în urma excavărilor executate la o balastieră din localitatea Săuleşti.

Bomba de aviaţie, activă, având o lungime de

aproximativ 70 de centimetri şi o circumferinţă de aproximativ 40 de centimetri a fost aşezată într-o groapă adâncă de peste doi metri, alături de aproape cinci kilograme de trotil şi acoperită cu pământ, pentru a facilita direcţionarea schijelor sub nivelul solului. În

7

urma detonării, a rezultat un nor cu o înălţime de câteva zeci de metri, bucăţi de pământ fiind proiectate la peste 400 de metri de locul asanării. Bomba de aviaţie a fost distrusă alături de alte elemente de muniţie descoperite pe teritoriul judeţului Hunedoara. Este vorba despre un proiectil de calibru 60 mm şi 30 de grenade defensive. Cu această ocazie, ISU Hunedoara recomandă cetăţenilor, în situaţia descoperirii de muniţii neexplodate, să nu mişte muniţia descoperită, să nu o introducă în clădiri, să nu o lovească, să nu o ducă pentru valorificare la fier vechi şi, în primul rând, să anunţe urgent la 112.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

8

ACTUALITATE

Petrila

SC Edil Urban Serv SA lucrează de zor Ca să-i susţină pe cei de la SC Edil Urban Serv Petrila, societatea de gospodărire a oraşului aflată în ograda consiliului local, Primăria oraşului Petrila şi primarul Ilie Păducel au dispus, cu acordul consiliului local, acordarea de lucrări care să susţină prin plăţi cheltuielile societăţii.

La aceste lucrări s-a cerut „calitate şi încadrarea în termene de execuţii stabilite”, după cum ne-a spus Vasile Costache, directorul SC Edil Urban Serv SA Petrila. „Avem mai multe lucrări în momentul de faţă venite în sprijinul nostru de la primărie. În momentul de faţă lucrăm

Reţeaua şcolară a Lupeniului:

4 instituţii cu personalitate juridică Două licee, o şcoală generală şi o grădiniţă reprezintă reţeaua şcolară a Primăriei Lupeni.

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara a solicitat primăriilor din Vale raportarea reţelelor şcolare în vederea acordării avizului conform privind reţeaua unităţilor de în-

la canalizarea Şcolii Generale Cimpa.

Avem lucrări la căminul cultural şi la biserica din aceeaşi localitate. Tot aici vom construi şi capela. Apoi, efectuăm curăţirea denisipatorului de pe Canalul Ludului. Mai sunt lucrările pe care le facem ori de câte ori este nevoie, mă refer la confecţionarea şi montarea de bănci stradale şi a stâlpilor de iluminat. De săptămâna viitoare ne vom apuca de repararea şi placarea scărilor din Cartierul Brătianu, unde vom turna şapă de beton, după care vom placa treptele şi vom ilumina zona, pentru ca seara să nu mai fie dificultăţi în coborârea sau urcarea acelor scări. În afară de aceste lucrări, vom mai avea în vedere în următoarea perioadă montarea unui panou pentru delimitarea judeţului, pe DN 7A, panou ce va fi montat la limita cu judeţul Vâlcea. Pe el va scrie şi Drum Bun!, pe o parte şi Bine aţi venit la Petrila! pe partea cealaltă şi va arăta foarte bine. Lângă casa de cultură vom monta un alt panou; este vorba de un panou turistic care va prezenta toate locurile de agrement văţământ care vor funcţiona pe raza localităţilor în anul şcolar 2014-2015.

Primăria Lupeni are patru unităţi de învăţământ cu personalitate juridică: Liceul Tehnologic Lupeni, Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, Şcoala Gimnazială Nr. 3 Lupeni şi Grădiniţa „Lumea Copiilor”. Liceul Teoretic are în subordine alte două şcoli gimnaziale, Şcoala Gimnazială Nr. 1 cu grădiniţă proprie şi Şcoala Gimnazială Nr. 2. De asemenea, Grădiniţa „Lumea Copiilor” are în subordine alte două grădiniţe, Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 şi Nr. 2.

Deja pentru unităţile gimnaziale au fost realizate înscrierile copiilor în clasele începătoare şi întâi. (A.P.)

Ziarul Vãii Jiului vineri, 28 martie 2014

sau de vizitat de către turiştii care vin. Nu în ultimul rând, ample lucrări de refacere făcute tot de noi anul acesta vizează refacerea obeliscului şi a fântânii arteziene din faţa casei de cultură, începând de la vatră şi placare până la tot ce ţine de partea de reparaţii. Lucrăm şi la reparaţiile garsonierelor degradate din fondul de stat de la blocurile 26 şi 33, precum şi la anveloparea a patru blocuri, câte unul de pe străzile 22 Decembrie şi 8 Martie şi două de pe strada Muncii. Iar ca să termin, pe lângă lucrările ce ţin de curăţenia oraşului şi de colectarea deşeurilor menajere, avem oameni care se ocupă şi în această primăvară de însămânţare cu iarbă a unor spaţii verzi, precum şi cu plantarea de flori şi toaletarea pomilor prin toată localitatea în spaţiile verzi publice”, ne-a declarat directorul Vasile Costache.

Corneliu BRAN

În urma unei hotărâri judecătoreşti

Fondul de păşuni al Primăriei Lupeni s-a diminuat Fiecare primărie are un număr anume de păşuni comunale, pe care le concesionează prin licitaţie. Totalul păşunilor Primăriei Lupeni s-a diminuat în urma unei hotărâri judecătoreşti, care dispune ca Obştea în Devălmaşie Plaiul Vălari să intre în posesia unor hectare de păşune revendicate în instanţă.

Tribunalul Hunedoara a hotărât că obştea are drept de proprietate pentru 320 ha de teren, din care 185 ha păşune şi restul pădure în zona Negrele. În momentul de faţă, Primăria Lupeni mai administrează 203,92 ha din cele 245,37 ha admin-

istrate până acum. Acest teren se va scoate la licitaţie pentru a fi concesionat pe o perioadă de 5 ani. Cel puţin aşa doreşte primarul Cornel Resmeriţă, care va cere în acest sens votul consiliului local la 31 martie.

Pentru concesionarea păşunilor prin licitaţie se va forma o comisie de negociere formată din viceprimarul Cornel Lungan, consilierul Mihai Basarab şi funcţionarii Iulică Cioacă, Adriana Hamz, Nicoleta Pupăzan. De asemenea, comisia va negocia cu persoanele care deja au închiriate terenuri reducerea suprafeţelor închiriate, în urma punerii în aplicare a hotărârii judecătoreşti. (A.P.)

ANUNŢ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Plăţile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2013 (energie electrică şi termică) se vor efectua eşalonat, după cum urmează: • În intervalul 08.04. – 11.04.2014 – pensionarilor al căror nume începe cu litera A până la F; • În intervalul 15.04. – 18.04.2014 – pensionarilor al căror nume începe cu litera G până la O; • În intervalul 22.04. – 25.04.2014 – pensionarilor al căror nume începe cu litera P până la Z. Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaţi (minele Petrila, Paroşeni, Uricani).

Pensionarii care nu se prezintă pentru ridicarea plăţilor cuvenite în intervalul stabilit îşi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 28.04.2014 – 31.05.2014.

Conducerea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

www.zvj.ro

UMOR ÎN HA... MAJOR

Ziarul Vãii Jiului vineri, 28 martie 2014

Petre Gigea-Gorun. La aniversare S-a născut la 31 martie 1930, într-o comună din judeţul Dolj. Aşadar, peste câteva zile, este aniversarea Domniei Sale. Socotind după vivacitatea caracteristică, nu greşesc dacă afirm că se află la a doua tinereţe. Persoană activă, implicată în viaţa culturală, politică şi socială, domnul Petre Gigea-Gorun a îndeplinit, de-a lungul timpului, funcţii înalte, fiind primar al Craiovei, prim-vicepreşedinte al Consiliului Popular al judeţului Dolj, profesor la Universitatea din Craiova, ministru al Finanţelor, preşedinte al Consiliului Financiar Bancar al României, guvernator al României la Fondul Monetar Internaţional, guvernator al României la Banca Mondială, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României la Paris, ambasador al României la UNESCO, prorector al Institutului de Drept si Relaţii Internaţionale „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale „Scrisul Românesc” din Craiova, preşedinte al Fundaţiei „Satul Românesc Milenium III”, preşedinte al Federaţiei Naţionale de Şah a României, preşedinte al Secţiei de Fotbal a Clubului Universităţii Craiova. Chiar dacă pare greu de crezut, OMUL cu o asemenea biografie se ocupă şi de umor, fiind unul dintre vicepreşedinţii Uniunii Epigramiştilor din România. În calitate de preşedinte al Cenaclului Epigramiştilor Olteni, a reuşit, în ultimii ani, să organizeze, la Craiova, două ediţii ale unui faimos festival de epigramă.

La mulţi ani, Excelenţă!

9

Preocupări mai vechi S-a-nvăţat cu băutura, Devenită boală grea, Dar şi-a pus la punct dantura, Ca să tragă la măsea.

Unei doamne în vârstă Mi-aduc aminte, într-o toamnă, M-a întrebat: „Câţi ani mi-ai da?” Şi i-am răspuns: „O, scumpă doamnă!

Eu nu v-aş da... v-aş mai lua...”

Unui pierde-vară I s-a spus că-i „pierde-vară”, Vorbă spusă din vechi timpuri, Dar el, văd că bunăoară, Pierde şi-alte anotimpuri.

Vorbele mincinosului Caută doar vorbe bune Aşezate ca-ntr-o salbă, Care sunt în tot ce spune Cusute cu aţă albă.

Medicul legist la expoziţie La Expoziţia de Artă, Legistul nostru din Bănie Când a văzut natura moartă, A vrut să-i facă... autopsie.

El în noaptea nunţii Supărat că n-a fost fată E, desigur, cusurgiu, Fiindcă ea nu-i vinovată C-a găsit-o el târziu.

Afiş la atelierul de cismărie Noi vă facem ghete moi, La moda prezentului, Punând pielea de la noi Dar şi cu-a clientului.

Antologie de minciuni De-aveţi minciuni mai gogonate, Păstraţi-le pentru culegeri, Că sunt atât de mult gustate În perioada de alegeri.

Când a-mbrăţişat pământul, Fiindcă popa la-ngropare A stropit cu vin mormântul.

Bărbat urât cu copii frumoşi E urât din moşi-strămoşi, Dar a rezolvat-o pe-asta, Că n-avea copii frumoşi De n-avea amant nevasta.

Epitaful unui leneş Stau în linişte cumva, Starea asta n-o suport.

De vreţi să plec undeva, Eu de-aici nu plec nici mort.

Unui zgârcit Pân-acum, la bătrâneţe, Şi-a păstrat un vechi tipic: N-a dat nici măcar bineţe Fiindcă el nu dă… nimic.

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Boxerul după meci După meci s-a observat Că n-a mai rămas integru: Ochii lui s-au mai schimbat Unu-albastru şi-altul negru.

Deputatul traseist Căutând noi aliaţi, În sfârşit, el se decide: „Stau un an la democraţi Şi doi ani la trei partide.”

Dilemă Mă întreb şi n-am cuvinte Cu-adevăr pe care-l scap: Dacă este slab de minte, Cum de e tare de cap.

Epitaf la moartea unui beţiv Bucuria i-a fost mare

Grija soţului în timp ce soţia face vocalize Stau în ploaie şi aştept Cântu-i când a terminat, Că vecinii nu e drept Să tot creadă că o bat.

Judecătorul în instanţa de judecată Judecata se decise Dreaptă şi în mod cinstit Dar cu uşile închise, Pentru că era răcit.

Mămică cu minijup Scurtă fiind pe corp şi-ngustă, Când cel mic să meargă-ar vrea, S-ar prinde de-a mamei fustă, Însă n-ajunge la ea.

www.zvj.ro

10

DIVERSE

În Petrila, în centrul oraşului,

Stela Popescu poartă niqab-ul musulman?

Neobositul reporter care este Nicu Jurnalistu m-a întrebat, deunăzi, cu o maximă seriozitate, dacă îndrăgita actriţă Stela Popescu s-a convertit, cumva, la o altă religie. Deşi am fost luat prin surprindere i-am zis că nu ştiu ca faimoasa parteneră a dlui Arşinel să fi părăsit religia ortodoxă.

Nicu mă combate şi mă roagă să-l însoţesc în zona numită, popular, „La Capra”, care se află chiar în centrul oraşului Petrila. Acolo îmi arată

Ziarul Vãii Jiului vineri, 28 martie 2014

un panou publicitar cu o Stelă Popescu înfăşurată, pe faţă, cu ceva ce părea a fi o pânză de culoare roşie. Mă roagă să-i fac o fotografie, ca document ce nu va mai putea fi combătut. Mă execut imediat. Ofensiva lui Nicu nu se opreşte: - Poartă d-na Stela Popescu niqab-ul pe faţă?

- Nicule, mă uimeşti. Ce ştii tu despre „niqab”?

- Totul. E o pânză ce acoperă fruntea, bărbia şi nasul, iar el e purtat doar de femeile musulmane. Important e să nu folosească „burka”. Ea acoperă întregul corp şi zona feţei, iar pentru a vedea pe unde păşesc, femeilor le sunt făcute nişte decupaje mici în zona ochilor, asemănătoare cu o plasă. În Franţa, preşedintele Nicolas Sarkozy a interzis purtarea de către femeile musulmane a portului „burka”. Alte ţări mai stau pe gânduri cum să abordeze această problemă. La Petrila, un prim pas a fost, deja, făcut… (Mihai BARBU)

Adunate de pe drum

Se poate parca un garaj?

Din ciclul anunţurilor amuzante afişate de diferiţi proprietari, pentru a informa publicul, am remarcat în zona Bibliotecii Universităţii Petroşani un semn de atenţionare amuzant, ce ar fi fost păcat să nu-l imortalizăm în paginile ziarului.

Un proprietar de casă, curte, gard şi garaj, evident atent la parcările nefericite chiar în poarta casei, blocând accesul, a atenţionat şoferii cu următoarele avertismente care, dacă erau scrise corect, nu ne-ar fi atras atenţia de

„Satul electronic”

O nouă premieră teatrală a lui Valeriu Butulescu Comedia lui Valeriu Butulescu „Oile Domnului” („Satul electronic”) a fost tipărită la Editura „Polidava” Deva în anul 2001.

Premiera absolută s-a produs doi ani mai târziu,la Teatrul din Deva, pe 1 martie 2003, în regia artistică a lui Boris Melinti, scenografia fiind semnată de Torino Bocaniciu. Spectacolul, neconvenţional, a fost un real succes, presa vremii salutând cu căldură acest eveniment cultural.

Piesa este reluată de trupa „Comedia Ambulatoria” a Colegiului Naţional „Inochenţie Micu Clain” de la Blaj, premiera având loc pe 2 iunie 2010 la Blaj. Spectacolul a fost prezentat cu succes în cadrul Festivalului de Teatru „I.L. Caragiale”, Ploieşti, din acelaşi an. Piesa a fost chiar ecranizată, filmul fiind prezentat pe 12 februarie 2011 la Festivalul Internaţional „Stop conflict, Exprimă-te prin cârcotaşi. Asemenea atenţionări, greşit formulate, artă”, la Bucureşti. În acelaşi an, pe 18 octombrie, le-am văzut peste tot. Atenţionarea arată cam aşa: Trupa de teatru „Masca” din Baia Mare prezintă specNUPARCA GARAJ. N-ul este scris invers. Un mod ciu- tacolul „Satul electronic” în cadrul Festivalului dat de a scrie această literă de tipar, în oglindă. „Teatrul – un joc al ideilor”, cu care câştigă Premiul Asta nu ar fi mare nenorocire, dar nu înţelegem fap- 1. De data aceasta, piesa lui Valeriu tul că nu se lasă spaţiu între cuvintele NU şi PARCA. Butulescu este montată într-un spectacol cu mult Să spunem că omul nu ar fi avut loc să se exprime umor de trupa „Gong”, din Roman, regia fiind asigucorect pe unul dintre semne. Dar ambele semne rată de Cătălina Bostan şi Vlad Ianuş. sunt scrise la fel de greşit. Apoi, între NU PARCA şi Premiera va avea loc duminică, 30 martie, la Roman.

GARAJ ar trebui să existe măcar o virDistribuţia este asigurată de Roxana Buzău, Andrei gulă şi un semn al exclamări. Nu de Damian, Eduard Guguianu, Daria Rusu, Teodora alta, dar s-ar putea înţelege că omul nu Ţuţuianu, Eduard Mihoc, Xenia Balan şi Sergiu doreşte ca cineva să parcheze un garaj Ursache. la poarta dumnealui. Aşadar, să În repertoriul trupei romaşcane „Gong” mai figurează înţelegem că o maşină putem parca o piesă de Valeriu Butulescu. Este vorba de comedia acolo? Sau să înţelegem că exprimarea amară „Veşnicie provizorie”, regizată tot de Cătălina în acest caz lasă mult de dorit? Însă, Bostan, cu care trupa a câştigat importante premii, la omul cât trăieşte învaţă şi poate învăţa festivalurile de teatru de la Sinaia, Cluj, Piatra şi din greşeli. (A.P.) Neamţ şi Bucureşti. (Al. H.)

ANUNŢUL PRIVIND VÂNZAREA PENTRU BUNURI IMOBILE Anul 2014 luna martie ziua 11 În temeiul art. 159 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face cunoscut că în ziua de 10 APRILIE 2014, orele 10:30, în localitatea PETROŞANI, str.

1 DECEMBRIE 1918 nr. 57, se vor vinde prin LICITAŢIA a III-a următoarele bunuri imobile, proprietate a debitorului SC Mobipet SA, cu domiciliul fiscal în localitatea Petroşani, str. Livezeni, nr. 232, cod de identificare fiscală 5184591: Clădiri situate în Petrila, str. Digului, nr 1: Depozit produse finite pe fundaţie de beton, structura de beton armat, în suprafaţă de 1349.99 mp, preţ de pornire 17325 lei (exclusiv TVA); Depozit pal în suprafaţă de 597 mp, preţ de pornire 7256 lei (exclusiv TVA).

Cota de taxă pe valoarea adăugată pentru vânzarea bunurilor imobile este 24% în conformitate cu prevederile art. 128 alin. (3) lit. b) din Legea nr.

571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, şi pct. 4 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările ulterioare.

Bunurile imobile mai sus menţionate sunt grevate de următoarele: NU ESTE CAZUL. Invităm pe cei care pretind vreun drept asupra aces-

www.zvj.ro

tor bunuri să înştiinţeze despre aceasta organul de executare, înainte de data stabilită pentru vânzare.

Cei interesaţi în cumpărarea bunurilor sunt invitaţi să prezinte, până la termenul de vânzare sau, în cazul vânzării prin licitaţie, până în ziua precedentă termenului de vânzare: oferte de cumpărare; în cazul vânzării la licitaţie, dovada plăţii taxei de participare, reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei; împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant; pentru persoanele juridice de naţionalitate română, copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerţului; pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română; pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate; dovada emisă de creditorii fiscali că nu au obligaţii fiscale restante, urmând să se prezinte la data stabilită pentru vânzare şi la locul fixat în acest scop. Împotriva prezentului înscris, cel interesat poate introduce contestaţie la instanţa judecătorească competentă, în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoştinţă, în conformitate cu prevederile art. 172-173 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, când urmează să se ia măsuri de executare silită, nu este obligatorie audierea contribuabilului.

Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa la sediul nostru sau la telefonul 0254/549090.

Data afişării: 11.03.2014

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 28 martie 2014

HOROSCOP

ANGAJĂRI

LICITAŢII

SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează brutari cu experienţă.

Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, bl. 2/2 sau 0254.550160

Subscrisa Heral Consult IPURL Orăştie în calitate de lichidator judiciar al SC Laboratorul Sportul SRL - în faliment, cu sediul în Petroşani, Calea Romană, nr. 19A, judeţul Hunedoara vinde la licitaţie publică în data de 11.04.2014, ora 14:00, la sediul lichidatorului judiciar din Orăştie, str. N. Bălcescu, nr. 4, jud. Hunedoara, următoarele active: - Hală producţie produse patiserie şi teren aferent în suprafaţă de 2841 mp înscrise în CF 63273 Petroşani (provenită din conversia de pe hârtie a CF vechi nr. 1999 Petroşani) compusă din construcţie cu nr. CAD. C2, nr. top 695/b/1/a, notate la A1.2, proprietar de sub B.5 şi teren în cotă de 2841/3241, nr. top 695/b/1/a/2 de sub B.4, situate în Petroşani, str. Calea Romană, nr. 19A, jud. Hunedoara.

- Laborator cofetărie vechi, birouri+magazie ambalaje, centrală termică şi teren aferent în suprafaţă de 833 mp înscrise în CF nr. 61508 Petroşani (provenită din conversia de pe hârtie a CF vechi nr. 1861 Petroşani) compuse din construcţii – Laborator cofetărie vechi – nr. cad. 2153–C2 de sub A1.2, proprietar sub B.3, birouri + magazie ambalaje + centrală termică nr. cad. 2153-C5 de sub A1.5, proprietar sub B.9 şi teren în suprafaţă totală de 833 mp, compus din teren cu nr. cad. 2153, nr. top 695/b/1/b, în cotă de 500/2302, de sub B.2 şi 333/2302 de sub B.8, situate în Petroşani, str. Calea Romană, nr. 19A, jud. Hunedoara.

Vânzarea acestor imobile se va face în bloc, pornind de la valoarea de 238.800 euro exclusiv TVA. Garanţia de participare la licitaţie reprezintă 10% din valoarea bunului pentru care se licitează. Cumpărarea caietului de sarcini este obligatorie pentru ofertanţi şi poate fi găsit la sediul lichidatorului judiciar, tel. 0254.240807.

SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă şi tâmplar mobilier PAL. Relaţii la telefon 0751.199100.

SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport).

Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 0254.550160

ÎNCHIRIERI Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0767.806804

IMOBILIARE Se vinde apartament ultracentral în Petroşani, b-dul 1 Decembrie 1918, etaj 4/8, decomandat, amenajat modern, compus din patru camere, bucătărie, debara, două băi, hol şi trei balcoane, în suprafaţă de 75 mp; dispune de parchet melaminat, gresie şi faianţă, uşi interioare (inclusiv de intrare) de lemn, reţea internet, cablu TV, gigacalorimetru propriu, boiler electric. Ocupabil imediat. Preţul este 114.000 lei.

Telefon 0726.118355.

Se vinde apartament în Lupeni, str. Parângului, bl. A5, etaj 9/10, ap. 81, compus din două camere, bucătărie, baie, hol acces, hol intermediar şi balcon, în suprafaţă de 51 mp.

Ocupabil imediat. Preţul este 22.400 lei.

Telefon 0726.118355.

Se vinde teren, zona Rusu, paralel cu hotel Rusu, 900 mp.

Are drum de acces, alimentare cu energie electrică, sursă de apă în imediata apropiere. Preţ 23.500 euro, negociabil.

Relaţii la numărul de telefon 0768.774467.

De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient).

Relaţii la telefon 0762.257696 Vând căbănuţă în masivul Parâng, situată la capul pârtiei Euro Parâng. Preţ: 5000 euro negociabil.

Telefon 0724.694020.

Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro.

Telefon 0721.225359 sau 0768.406967 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro.

Telefon 0725.065800 Vând casă situată în Tg-Jiu, str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare. Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă. Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze.

Zonă foarte liniştită. Preţ neg.

Telefon pentru alte informaţii: 0727.874449.

PIERDERI SOCOM UNIREA SC cu sediul în Petroşani, str. Nicolae Bălcescu, nr. 1, având CUI: RO 2135250, nr. Reg. Com.: C20/31/2005, anunţă pierderea certificatului constatator emis de ORC DEVA pentru următorul punct de lucru: Unitatea nr. 15 din oraşul Petrila, str. Republicii, nr. 112, jud. Hunedoara. Se declară nul.

Pierdut Certificat Constatator al societăţii comerciale LU-MAGIC COMPANY SRL, cu sediul în Vulcan, strada Platoului, nr. 30/34, CUI 18757577, J20/870/2006.

Se declară nul.

DIVERSE

TAXI COMSION RENT A CAR

Anturajul nu te ajută deloc în ceea ce vrei să realizezi, pentru că te influenţează negativ, te ţine pe loc, te face să te îndoieşti chiar şi tu de şansele tale de succes.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Nervii sunt descătuşaţi azi la tot pasul încât ar fi chiar o mirare să descoperi vreun loc unde lumea ţi se adresează calm, amabil, manierat.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Nu asculta de cei care râd de visele tale. Contează ce simţi tu în privinţa planurilor tale, dacă tu te simţi în stare să le împlineşti, dacă tu crezi cu tărie în ele.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Nu prea ai cu cine colabora eficient, în ciuda dorinţei tale de a construi ceva concret. Când te uiţi în jur, e cam gol sau, chiar dacă te afli în cel mai aglomerat mediu, nu ai parte de tovarăşi prea cooperanţi.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Îndoiala te-a copleşit încât nu mai ai încredere în şansele de reuşită ale unui plan la care ai muncit mult.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Aştepţi un anumit moment căruia îi atribui semnificaţii cu totul speciale şi fiecare oră care trece te stimulează din ce în ce mai mult.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) De departe vin azi cele mai frumoase veşti şi cele mai utile informaţii, ca atare îndreaptă-ţi atenţia spre alte localităţi sau ţări străine, spre cunoştinţele tale de la distanţă, pentru că nici nu ştii de unde sare iepurele.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Posesor de maşină pentru programul Rabla caut persoană doritoare să achiziţioneze autoturism nou, împreună cu care să merg la dealer şi să-i cedez tichetul.

Telefon: 0724.930338

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

0254 512512 0720 512000 0254 512500

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Norocul, când apare, nu te aşteaptă să te gândeşti şi nici nu te întreabă dacă eşti pregătit să te foloseşti de el, aşa că şansa care se iveşte azi pe nepusă masă nu-ţi dă şi răgazul să analizezi dacă e bine.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Te ocupi de un proiect care consumă mari resurse de timp şi energie, dar a venit vremea unei alegeri.

Nu poţi continua pe aceeaşi cale ca înainte ci ar fi nevoie de o atitudine diferită.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Veştile care ajung azi la urechile tale nu sunt prea bune, dar, dacă te-ai preface că nici nu le-ai auzit, ai putea trece mai uşor peste efectele lor negative.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Munceşti cu pasiune, pentru că te ocupi de un proiect care are şi implicaţii financiare excelente, dar şi un sentiment de satisfacţie interioară.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Este o zi a emoţiilor extreme, căci poţi trece de la fericire la disperare într-o clipă. Sau invers.

www.zvj.ro

CMYK

12 ACTUALITATE

La telegondola din Vulcan

Stricăciunile să le repare constructorul!

Telegondola din Vulcan este căutată îndeosebi la sfârşit de săptămână. Atunci când nu doar vulcănenii cu căbănuţe în Pasul Vâlcan urcă la munte, ci şi când cabana mare din staţiune îşi primeşte oaspeţii.

Cei care vin

şi se cazează, pentru câteva zile, la cabana mare sunt copii veniţi din diferite părţi ale ţării. Au fost din Timişoara, din Bucureşti, din Sibiu şi din alte localităţi. Acum, când se apropie săptămâna aceea căreia-i zice şcoala altfel, cabana mare din Pas va primi o nouă serie de copii. Păcat, însă, aşa cum mi-a spus chiar ieri domnul Benone Ianc, mecanic la telegondolă, că această cabană este cu circuit închis şi nu este deschisă şi turiştilor care nimeresc în Pasul Vâlcan după ce au auzit de frumuseţea acestor locuri.

Deşi au fost unii

care s-au bătut în piept că le vor pune la dispoziţia doritorilor ceai fierbinte şi vin fiert, turiştii care au ajuns sus nu au avut parte de aşa ceva, excepţie făcând, desigur, cei care şi-au adus în traistă. Or, tocmai de aceea mi se pare bună iniţiativa

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului Pregoterm-ului de a redeschide chioşcul acela din apropierea staţiei de întoarcere a telegondolei. O bere, un mic, un suc, vorba aia, ar lua toată lumea care ajunge aici şi dă de aer curat.

La staţia de plecare,

fiindcă nu s-a intervenit la timp, porţiunea de teren care a fugit cu pavele cu tot s-a tot lărgit. Zilele trecute, am aflat tot de la domnul Benone Ianc, la telegondolă a venit o comisie de la primărie care a luat act de acest aspect. Şi, probabil, că peste puţin timp, se va repara ce s-a stricat. Numai că, aşa ar fi corect, lucrarea aceasta să nu se facă pe banii contribuabilului vulcănean. Adică cu oameni de la primărie. Să fie adus constructorul, fiindcă aşa e corect şi legal. El a luat banii, el a dat garanţia, el să repare, atunci, stricăciunile intervenite.

Gheorghe OLTEANU

Ziua Mondială a Teatrului

vineri, 28 martie 2014

La Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

Teatrul petroşenean vă invită la două spectacole cu prilejul anunţat mai sus: sâmbătă, 29 martie, ora 18:00 –„Despre sexul femeii – un câmp de luptă în războiul din Bosnia” (preţ bilet - 20 lei); duminică, 30 martie, ora: 12:00 – „Prâslea cel voinic şi merele de aur” (preţuri bilete: 10 lei adulţi, 8 lei copii).

facebook.com/ziarulvaiijiului

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VII Nr. 205-206 28 martie 2014 8 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Duminică, 30 martie, jubileul naşterii unei figuri de primă mână a culturii Văii Jiului

Omagiul nostru la împlinirea a 130 de ani de la naşterea gazetarului şi preotului Ioan Duma, protopop ortodox al Văii Jiului aproape un sfert de secol şi figură marcantă a Petroşaniului Protopopul Ioan Duma la 50 de ani (fotografie din 1935, comunicată de Dan Nistor) - n. 30 martie 1884 – m. 11 iulie 1957 -

„Preotul Duma n-a devenit ministru, precum n-a devenit nici critic, nici literat mare, cu toate că a fost unul dintre exemplarele cele mai talentate ale generaţiei sale. Treapta ierarhică în care a fost ridicat zilele trecute (18 iulie 1926 - instalarea ca protopop ortodox al Văii Jiului - n.r.) este recompensa pe care i-a putut-o da Biserica şi credincioşii săi. Dânsul nu e numai teolog, ci este înainte de toate o marcantă figură a oraşului nostru (Petroşani - n.r.). Protopopul ortodocşilor este un om al condeiului prin excelenţă. Un trecut publicistic de peste 20 de ani stă în spatele lui”. (Victor Iancu, 1926)

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

Cine a fost Ioan Duma Din studiul „Protopopul Ioan Duma, un stâlp al Bisericii doborât de comunişti” (Rost, numărul 31/ septembrie 2005) de Adrian Nicolae Petcu, un cercetător documentat care a studiat cu acribie biografia fostului protopop ortodox al Văii Jiului, aflăm: „Ioan Duma s-a născut la 30 martie 1884, în comuna Boian, judeţul Târnava Mică, fiind unul dintre cei 14 copii ai plugarului Vasile Duma şi Rafilei. A făcut şcoala primară în satul natal, apoi în Saroşul unguresc, în limba maghiară. Între anii 1889-1903, urmează liceul la Blaj, iar între 1903-1909, la Sibiu a urmat cursurile Academiei Teologice, terminând ca şef de promoţie. Studiile teologice şi le-a terminat la Bucureşti, unde, în paralel, a urmat Facultatea de Litere şi Filozofie. Apoi, obţinând o bursă, a studiat la Universitatea din Budapesta, la Colegiul Eötvös absolvind facultatea aici. Pentru a se întreţine, a publicat o serie de articole de critică literară. Această activitate publicistică avea să-l pună în legătură cu mişcarea progresistă din capitala ungară, ajungând să militeze pentru ţinerea de conferinţe despre

înţelegerea româno-maghiară. În 1912, s-a căsătorit cu Elena Stanca, fiica protopopului Avram Stanca din Petroşani. A devenit preot paroh alături de socrul său, la Petroşani. La 16 iunie 1926 a fost numit protopop de Valea Jiului, iar la 9 iunie 1936 primeşte rangul de iconom stavrofor. (..) După 1919, în calitate de deputat, a militat pentru românizarea conducerii Societăţii miniere Petroşani şi pentru organizarea minerilor într-un sindicat naţional, separat de cel internaţionalist, unde maghiarii încă aveau influenţă.

Tot acest studiu ne livrează şi informaţii despre activitatea politică a preotului Duma: „Deşi nu a făcut politică, a fost singurul deputat al României Mari de la 1919, care a candidat ca independent, devenind astfel unul dintre cei mai reprezentativi oameni din Valea Jiului. Pentru aceasta şi pentru poziţia de protopop ortodox al tractului Petroşani pe care o ocupa, părintele Duma a fost curtat să intre în lupta politică de diferiţi politicieni ca: Grigore Iunian, dr.

Nicolae Lupu, Octavian Goga, D. R. Ioaniţescu.

Ulterior, Gheorghe Tătărăscu avea să-i propună intrarea în PNL, însă va refuza şi din cauza opoziţiei pe care o manifesta preotul unit dr. R. Miocu, şeful organizaţiei liberale Petroşani şi primar al oraşului.

Totuşi, la insistenţele mai multor colegi de facultate, în 1926, va adera la organizaţia din Bucureşti, după care la puţin timp avea să-şi dea demisia, dorind să muncesc pe terenurile bisericesc, cultural şi socialcaritativ, după cum mărturisea într-o declaraţie, din

vineri, 28 martie 2014

17 iunie 1949, dată în ancheta Securităţii”.

Fiind arestat de Securitatea Petroşani la 12 iunie 1949 în „lotul preoţilor legionari”, părintele Duma declară despre această pretinsă colaborare cu legionarii: „Servicii speciale nu le-am făcut, nici predici. Totdeauna am căutat să nu amestec chestiile politice sau de altă natură cu doctrina religioasă. (…) În temeiul acestui distinguo şi persoanele sau cazurile care au avut asistenţa bisericii, sub orice formă, au fost tratate la fel fără deosebire de rang sau naţionalitate. Prizonierii ruşi au fost serviţi atât în viaţă, cât şi la cazuri de moarte cu toată dragostea şi pietatea creştină. Faptul acesta a făcut ca în 1944, când prizonierii ruşi s-au eliberat, ei să nu dea ascultare unui duşman personal al meu care a invitat pe câţiva dintre aceşti prizonieri să vină la mine să mă batjocorească într-o noapte. Bunul lor simţ şi atitudinea mea corectă m-au apărat”.

Adrian Nicolae Petcu aminteşte şi de atentatul petrecut în 1945, a cărei victimă trebuia să fie părintele Duma: „De altfel, se pare că litigiul cu reprezentanţii partidului proletar începuse încă din 1945, atunci când părintele primea mai multe scrisori de ameninţare, culminând, în octombrie acelaşi an, cu un atentat cu o bombă plasată noaptea, chiar sub fereastra dormitorului său. Explozia a produs devastarea întregii camerei în care se afla, însă el a scăpat ca prin minune”.

Marian BOBOC

Ioan Duma - în amintirile preotului Traian Moşic Eram copil de vreo 10-11 ani când auzeam pe ai mei: „Vine popa Duma!”. La Lonea în localul unde este astăzi crâşma „Şomu” a fost prin 1919 localul de cinematograf, patron era Krupa. În latura de sus era măcelăria Krupa. Acolo, în mijlocul străzii, în faţa cinematografului, pe o masă se urcă popa Duma şi vorbeşte unor oameni adunaţi. Au mers şi părinţii mei şi cu mine. Duma vorbea mulţimii despre faima generalului Averescu, care îşi crease şi un partid numit „averescan”. Faima lui Averescu, „biruitorul nemţilor la Mărăşeşti” în 1916-1918, era mare, în partid intrase şi poetul Octavian Goga. Poetul era un apropiat al familiei preotului şi omului de cultură Avram Stanca (1834-1916), a cărei fiică Elena se va căsători în 1912 cu preotul Ioan Duma.

Peste câteva zile vine în propagandă şi dr. Petru Groza, avocat, moşier, cu proprietăţi în Deva şi Băcia. În alegerile din 1920-1921 ajunge la putere Guvernul Averescu.

Când am plecat la seminar, în 1927, protopopul Ioan Duma i-a dat mamei mele, Marina Moşic, o scrisoare de recomandare către consilierul dr. Gh. Proca de la Academia Teologică din Sibiu.

Duma, în calitate de protopop al Văii Jiului, venea la Mitropolia din Sibiu, unde ne-am văzut şi am vorbit cu el de mai multe ori. În anul 1934 terminasem Academia Teologică din Sibiu. Am stat acasă un an şi jumătate la munca din gospodăria părinţilor. În primăvara lui 1934 primesc o invitaţie la un banchet la Casinoul funcţionarilor Societăţii Miniere Petroşani.

Protopopul Ioan Duma îşi serba împlinirea a 50 de ani. Au venit de la Sibiu rectorul şi profesorul meu de atunci, viitorul Mitropolit al Ardealului - Nicolae Colan, cei trei fraţi ai preotesei Elena Duma: Sebastian Stanca - preot, traducător şi publicist; Constantin Stanca - medic, Dominic Stanca - medic, scriitor, memorialist; întreaga conducere a Societăţii Miniere Petroşani etc.

Eram vreo 150 de persoane. La un capăt al mesei eram noi, tineretul, nepoţii mulţi ai lui Duma, fiul său Şerban şi fetele sale Voichiţa şi Iluţa etc. Între cei înscrişi la cuvânt, din partea tineretului,

eram şi eu. M-am pregătit bine, schiţa cuvântării nici nu am deschis-o, am vorbit liber, degajat de orice emoţie. Le-am plăcut mult, am fost lăudat de Duma şi de alţi vorbitori în mod deosebit. În răspunsul său adresat tuturor celor ce au vorbit, s-a referit şi la mine ca un viitor preot şi coleg. A fost un prooroc, că în anul 1936 am fost numit preot alături de el în Parohia Petroşani II. Ani mulţi după acest banchet membrii conducerii Direcţiei cărbunelui şi a altor societăţi din Valea Jiului m-au ţinut minte, m-au lăudat şi m-au ajutat în viitoarea mea activitate pastorală. Când protopopul Ioan Duma şi-a căsătorit fetele şi băiatul, am fost preot cununător, şi în aceeaşi sală mare, la Casinou, am cuvântat, precum făcusem şi la cununia religioasă din biserică. La masă am fost înconjurat cu atenţie de fraţii Stanca, nepotul, poetul Radu Stanca – care acum ca şi în alte dăţi cu vervă, spontaneitate şi prietenie îmi dăruia, dedica câteva versuri inspirate ad hoc.

Eram nelipsit de la sărbătorile Sf. Ion – onomastica protopopului, dar şi a soacrei sale Ioana Stanca (născută Chirca) la Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, zi onomastică a preotesei Duma, dar eram mereu invitat şi când aveau oaspeţi în vizită, personalităţi din Sibiu şi din alte părţi.

Protopopul Ioan Duma mi-a botezat pe cei patru copii ai noştri Mircea (n. 1937), Doru (n. 1940), Dănuţ (n. 1942), Pia (n. 1943). Aproape zilnic, peste săptămână, treceam pe la Casina Română, unde cinci-şase inşi ne întâlneam la jocul de popice. Casina se afla în capătul grădinii noastre din locuinţa Societăţii Petroşani, Str. Principesa Ileana nr. 5 (astăzi în acest loc se află magazinul Hermes – n.r.). Începutul era când protopopul Duma striga peste gard: Păărinte Traian…, hai!”.

Duma era o personalitate a Văii Jiului, protopop, om de carte cu studii de filologie şi filozofie, publica, era şi foarte bun cântăreţ. Prin onorabila familie Stanca, prin colegii şi prietenii săi frecventa cercurile intelectualilor ardeleni ai vremii aceleia. În oraşul Petroşani ajunsese primar preotul unit R. Miocu, care apoi a devenit prefect, deputat, director de bancă, făcând şi politică liberală cu Gheorghe Tătărescu. A fost inspirat şi a plecat din

În Duminica Rusaliilor (12 iunie 1949) protopopul Ioan Duma este arestat de Securitate chiar din altarul bisericii unde slujea, suportând apoi înjosirile, anchetele înverşunaţilor slujbaşi atei şi ostili, celor ce propovăduiau credinţa în neam.

Petroşani şi n-a păţit nimic din cele ce-a pătimit protopopul ortodox Ioan Duma. Părintelui protopop Ioan Duma i s-a pus o bombă în Casa parohială unde locuia, în spatele Bisericii Ortodoxe Române. Ca prin minune a scăpat de la moarte.

A mai fost avertizat să plece din Petroşani, n-a plecat, ca apoi în ziua de Rusalii, 12 iunie 1949, a fost ridicat chiar din biserică de Securitate şi dus pentru totdeauna din Petroşani. După ani de detenţie politică şi pătimiri a fost eliberat, s-a stabilit la fiica sa Voichiţa şi ginerele său Fani Georgescu-Gorjan, în Bucureşti, în această casă a murit în 1957. În casa protopopului Ioan Duma am cunoscut o parte din renumita familie descendenţi din preotul Avram Stanca (1834-1916) şi Ioana Stanca (n. Chirca) (1856-1944) – familie viguroasă de cărturari şi intelectuali ardeleni.

Preotul Avram Stanca ctitoreşte în 1900 Biserica Ortodoxă din Petroşani în care am slujit şi eu între 1936 şi 1959, anul arestării mele de către Securitate. Între anii 1936-1949 am slujit alături de eruditul, devotatul şi vrednic de veşnică pomenire protopopul Ioan Duma. În locuinţa Casa Parohială, Str. Eroilor nr. 2, ne-a vizitat reputatul medic, erudit scriitor Dominic Stanca, casa de care-l legau numeroase amintiri… acum locuiam cu soţia mea şi cei patru copii. Pe aceştia distinsul medic, examinându-i… după conformaţia oaselor capului le spunea ce aptitudini au şi le vor putea dezvolta. Tot el ne mai spunea sfătuindu-ne că poate vreo viitoare săpătură arheologică din Vf. Dealului Dărăneşti de lângă apa Jiului ar putea adăposti şi scoate la iveală vreo străveche cetate dacică… (Din volumul „Din cele trăite printre oamenii de la izvoarele Jiului” de Traian Moşic, Ed. Ex Ponto, Constanţa 2009)

vineri, 28 martie 2014

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

Povestea numirii lui Ioan Duma protopop al Tractului Ortodox Valea Jiului Din volumul pe care-l am în lucru dedicat vieţii religioase din Valea Jiului vă ofer un fragment important pentru istoria locului: numirea şi instalarea preotului Ioan Duma ca protopop al Tractului Ortodox Valea Jiului. (Marian BOBOC) 13 martie 1926. Alegerea ca protopop Odată cu înfiinţarea tractului ortodox al Văii Jiului, la 13 martie are loc alegerea protopopului de Valea Jiului. Din ziarul local aflăm, cu lux şi amănunte, tot tipicul alegerii: „(…) Încă din ziua precedentă (12 martie - n.a.) au sosit în Petroşeni membrii sinodului protopresbiterial în vederea sinodului de a doua zi. Dimineaţa, la ora 8, Sf. Sa păr. Gh. Proca, asesor consistorial, însărcinat cu prezidarea sinodului electoral, asistat de protopopul Popescu şi păr. Ioaniviciu, a celebrat serviciul divin. În biserică, afară de membri, aştepta o mulţime de lume dornică să vadă mersul unei alegeri.

Candidaţii, în vădită tremă, trec de la un grup de alegători la altul, împărţind câte un bileţel, acompaniat de surâs rugător.

Serviciul divin se termină. Lumea devine mai curioasă şi înaintează, făcând un careu în jurul biroului electoral.

Preşedintele sinodului, arătând menirea sfântă a bisericii în trecut şi prezent, fixează năzuinţele ei din viitor şi expune rostul alegerilor şi criteriile care trebuie să călăuzească pe cei chemaţi să o facă. Răspunde protopopul Haţegului, Sf. Sa Popescu, salutând pe comisarul consistoriului; iar dl. Iosif Iancu, insp. general, propune să se trimită o telegramă Î.P.S.S. Mitropolitului Bălan. Se alege o comisie compusă din d-nii Daju, Popescu şi Drăgan, ca să verifice actele şi lucrările comisiei ordinare. Protocolul alegerii se conduce de P. Bujoreanu, care ceteşte ordinul consistorului. După ce păr.

Daju raportează, în numele comisiei, că a găsit actele în cea mai bună rânduială, se strigă apelul, şi votarea începe în faţa comisiei de scrutin compusă din d-nii: Proca, asesor consistorial, preşedinte; ing. Iosif Iancu – inspector general; Iuliu Deacu - subinspector general de poliţie şi Popescu, protopop.

- Pr. Arad, pr. Arad! - se strigă de 4-5 ori; dar primul votant întârzie.

După ce toţi şi-au pus ţidula într-o voluminoasă pălărie luată drept urnă, se mai aşteaptă o jumătate de oră, ca să dea timp şi celor ce-ar veni mai târziu. Voturile se numără, dar bucluc! 62 votanţi şi 61 voturi. Alegerea se anulează şi se începe d’a capo. A doua oară merge în rânduială. Scrutinul dă 45 voturi părintelui Ioan Duma, 15 părintelui Sebastian Rusan şi unul neutru. Se proclamă ales cu majoritate întâiul, sub rezerva întăririi ulterioare a consistorului. A vorbit apoi d-l Petre Iacob (fostul primar al Petroşaniului). Toţi membrii sinodului au luat parte la un banchet în restaurantul Negulescu, unde a toastat P.S.Sa Proca, pentru familia Regală, d-l I. Iancu, insp. gen. pentru Mitropolitul Nicolae şi Ioan Duma, mulţumind alegătorilor şi rugând pe comisarul consistorial să-şi facă datoria şi sus, arătând indicaţiunea alegătorilor, întocmai aşa de binevoitor şi imparţial cum şi-a arătat-o în cursul alegerii”.

10 iunie 1926. Hirotesit de mitropolit La 3 luni de la alegerea sa ca protopop al Văii Jiului, preotul Ioan Duma se deplasează la Sibiu. La 10 iunie, Î.P.S.Sa Mitropolitul Bălan „a sfinţit de protoiereu pe păr. I. Duma”.

După hirotesire, mai urmează un singur pas pentru a intra pe deplin în atribuţiile de protopop: instalarea.

Cu o săptămână înainte, evenimentul este anunţat în presa locală: „Instalarea de protopop. Duminică, în 18 iulie c., se va face instalarea de protopop a păr. I. Duma în Petroşani. La ora 19 se va celebra serviciul divin, când se va

citi singhelia de către păr. asesor consistorial Dr. G. Proca de la Sibiu. La ora 12 va fi recepţia delegaţiilor comitetelor parohiale din protopresbieratul Jiului şi adunarea generală tractuală, iar la ora 1 se va da un banchet în onoarea noului protopop în sala Cazinoului funcţionarilor de la soc. Petroşani.

Seara, Soc. Sf. Gheorghe va da o reprezentaţie teatrală împreunată cu concert”.

18 iulie.

Instalarea ca protopop În fine, soseşte şi mult aşteptata şi anunţata zi a instalării. În Petroşani sosesc mulţime de „personalităţi marcante, feţe bisericeşti, cunoscuţi şi rude ale sărbătoritului”. Între aceştia, se află şi Gheorghe Tătărescu, la ora aceea fost ministru, şi prieten cu părintele Duma. De altfel, în 1926 părintele Ioan Duma se va înscrie în PNL, însă la organizaţia din Bucureşti. Motivul neînscrierii la organizaţia din Petroşani l-a constituit neînţelegerile pe care le avea cu preşedintele acesteia, preotul greco-catolic Romulus Miocu.

Relatarea instalării confirmă anunţul dat cu o săptămână înainte, programul anunţat respectându-se întocmai: „(…) Slujba religioasă a fost oficiată în biserica ortodoxă din Petroşeni de către preoţii din tractul Jiului, având în frunte pe păr. asesor Dr. G. Proca de la Sibiu şi păr. protopop din Haţeg. După slujbă, păr. protopop Popescu a citit decretul de numire, după care păr. asesor Dr. G. Proca a urat noului protopop ani mulţi de muncă rodnică în ogorul bisericesc. A răspuns sărbătoritul, păr. protopop I. Duma, exprimând mulţumiri tuturora acelora care s-au gândit să-i dea acea nobilă, dar grea însărcinare. Promite tuturora că-şi va da silinţa să corespundă întru toate aşteptările puse în dânsul. În tot timpul serviciului divin, biserica a fost ticsită de lume. La ora 1 s-a dat un banchet în sala mare a Cazinoului funcţionarilor Petroşani. Au toastat în sănătatea M.S. Regelui şi M.S. Reginei păr. asesor Dr. Proca, iar în sănătatea sărbătoritului d-nii: G. Tătărescu, I. Iancu, Florian, păr. Buday, P. Iacob, păr. T. Ioanoviciu şi păr. C. Drăgan.

Tuturora, atât celor care au luat parte, cât şi celor care n-au putut lua parte, precum şi Direcţiunii minelor Petroşani şi corporaţiunilor le-a mulţumit sărbătoritul exprimându-şi recunoştinţa pentru deosebita onoare ce i s-a făcut. Seara s-a dat un concert de către comitetul bisericesc cu concursul Soc. Sf. Gheorghe al tinerimii ortodoxe din Petroşani.

Programul a fost variat şi bine executat, dar publicul a fost cam puţin”. Poate o fi obosit de-atâtea manifestări oficiale…

Protopop aproape un sfert de veac Vreme de 23 de ani¸ până în primăvara anului 1949, protopopul Ioan Duma va păstori turma credincioşilor, când, din cauza vicisitudinilor politice, va fi pensionat. Dar acestui an i-am dedicat un capitol separat.

Steaua României pentru părintele Duma Monitorul Oficial (nr. 32/ 9 februarie 1926) ne dă de ştire că MS Ferdinand a decorat mai multe personalităţi ale vieţii social-cultural-economice din Valea Jiului. Au avut onoarea de a li se conferi înalta distincţie Steaua României în grad de ofiţer: dr.

Romulus Miocu - primarul oraşului Petroşani, Nicolae Zugravu - canonic, protopop greco-catolic Lupeni, Tiberiu Timoc - director principal al minelor Petroşani şi preotul ortodox Ioan Duma.

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 28 martie 2014

Valea Jiului – Petroşanii – o poveste de protopop preot Ioan Duma Cu prilejul apariţiei la 1 ianuarie 1938 a ediţiei jubiliare (în 54 de pagini!) a publicaţiei „Avântul”, care celebra 10 ani de la tipărirea primului număr la Petroşani a celei mai longevive publicaţii de până-n zorii noi ai… comunismului, protopopul Ioan Duma publică o fascinantă poveste, „Valea Jiului – Petroşanii”. La 9 august 2011, „Ziarul Văii Jiului” depăşeşte cu ediţia sa de 56 de pagini recordul realizat de „Avântul” în 1938. Ceea nu a depăşit Ziarul Văii Jiului (şi dacă el nu, atunci cine?) este inefabila poveste scrisă cu mult drag faţă de glia Văii Jiului de părintele protopop Duma… Credem că la ceas aniversar această poveste (intertitlurile aparţin redacţiei) întregeşte personalitatea celui celebrat în aceste zile.

(Marian BOBOC)

păduri tot au mai rămas păstori şi vânători. Mai cu seamă, portul şi obiceiurile specifice Văii Jiului dovedesc continuitatea noastră.

După marea invazie tătară din 1241, care a nimicit roadele primelor încercări ale ungurilor de aşi întinde stăpânirea la sud şi est de Carpaţi, istoria ne arată că Valea Jiului făcea parte din regatul lui Litovoi Voevod, dimpreună cu ceilalţi români din Ţara Haţegului. Căzând vitejii fraţi Litovoi pe câmpul de luptă, iar Bărbat în prinsoare (adică, prizonier - n.r.) în războiul de apărarea neatârnării cnezatului lor Ţara Haţegului cu dependinţele sale ajunge în stăpânirea ungurească, având în fruntea ei un comite - şi abia Basarab I izbuteşte să înlăture suveranitatea Ungariei prin biruinţa de la Posada, în 1330.

Graniţa veche

Fotografie comunicată de Dan Nistor

În vremea aceea, hotarul dintre Muntenia şi Ardeal nu era stabilit, dar în nici un caz nu era cel pe care l-am apucat noi, neavând imobilitatea acestuia.

Sigur este că prin slăbirea voivodatelor şi întărirea puterii regale în Ungaria, şi a celui de principe în Valea Jiului în cele mai frumoase Muntenia, Daniile se făceau de capii statelor, care-i cuvinte... cinsteau pe eroii deselor războaie cu moşii întinse.

Astfel, în 1439, Regele Albert al Ungariei Nume de vrajă, ţară de basm, ţinut de pâclă; dăruieşte Valea Jiului unui anume Nicolae Cîndea, iată ce este Valea Jiului, după cum şi-o închipuieşte care moare în 1442, lângă Vulcan, în luptele cu turcii. fiecare român. În 18 ianuarie 1493, regele ungar Vladislav îi Unii o văd prin prisma trandafirie a istoriei - înnoieşte dania către Mihail, feciorul lui Cîndea (în mai mult legendă -, prin misterul romantic al legen- ungureşte: Kendeffy), înşirând comunele Petrila, delor de vânătoare, alţii prin fumul înnecăcios al Maleia, Rătundul, Merişoara şi Cîmpu lui Neag ca înfloritoarei industrii de azi, dar toţi o admirăm şi o fiindu-i proprietăţi ab antiquo. iubim ca pe un mărgăritar al României întregite. Fosta Însă, peste câţiva ani, în 1501, Kendeffy a „republică a diamantului negru” din toamna anului trebuit să-şi fixeze marginile moşiei, în urma unor 1918 ne-a rămas tuturor celor care am suferit procese cu câţiva proprietari - toţi români din jurul Haţegului. Cu prilejul acestei Biserica Mare Ortodoxă Petroşani: preot Ieronim Grosu; hotărâri, mai aflăm numele - întrebuinţate episcop Vasile Stan, protopop Ioan Duma, şi astăzi, a două pâraie: Morişoara şi preot Moşic Traian (1936) Căprişoara.

Mai trec câţiva ani, şi-n 6 iunie 1520, Domnul Munteniei, Neagoe Basarab, însemnează într-un hrisov graniţa asupra căreia s-a învoit cu fratele domniei sale, Ionăş (Ion Zapolya), craiul Ardealului.

Opt delegaţi ai Principelui ardelean, între care au trebuit să fie - după izvoarele vremii şi interesele ce aveau de apărat - şi “nobilii” “aleşi dintre nemeşii Haţegului”, care s-au pârât cu Kendeffy: Nandra din Pui, Stanciu, Dan şi Mihai din Măţeşti, Dumitru Copos din Vad, Cîndea din Unciuc şi Mihai Roman din Peşteana, - şi solia boierilor întrânsa, ne-am luptat şi am muncit pentru dânsa, ne olteni de la Crasna, Borăşti, Româneşti Baia şi de la avem în ea morţii noştri dragi şi neuitaţi, ne-a rămas Polovragi, în frunte cu banul Stanciu, au stat la sfat închisă în inimă ca una dintre comorile pentru care “în câmpia Jiului, la Merişor”, stabilind hotarul cu aducem orice sacrificiu... “semne pe munte”, “ca să fie această tocmeală neclintită în veci”. După adâncă taină “cu credinţă şi Ceva din trecutul Văii Jiului cu mare jurământ au hotărât, ca între aceste două mari ţări să nu se mai facă certuri, războaie sau hoţii, Înainte de Hristos a locuit în regiunea noastră sau prăzi sau trădări, ci să fie mare pace şi frăţie”.

Acest hotar, care trebuie să fi consfinţit o un trib geto-dac, al cărui nume nu-l ştim, dar ale cărui urme sigure se descifrează din nomenclatura veche tradiţie, trecea - în ceea ce priveşte Valea Jiului - de la Poiana Muierii până la Drăgăşanul, unde toponimică de aici. În epoca romană, Valea Jiului a avut o anume Retezatul se îmbină cu Godeanul, - tot “prin vârf în importanţă strategică şi mai ales comercială; însăşi vârf”, pe cumpăna apelor, - aşa că întreg bazinul Cetatea Bolii nu era decât o fortăreaţă pentru Jiurilor rămânea Olteniei. Chiar Pasul Vîlcan, unde asigurarea şi păstrarea mărfurilor. Grecii de la gurile s-a instituit vama, se găsea pe Piatra Tătarului, cam Dunării duceau de aici blănurilor de animale 2 km, spre răsărit de Merişor.

Cât a durat această graniţă nu se ştie, dar ea sălbatice, miere, lână, ceară, păstrăvi şi aur.

Migraţia popoarelor barbare a stins şi aici s-a restabilit în timpul ocupaţiei austriece (1718 rosturile populaţiei, dar prin poienile imenselor 1739) şi sperăm că se va reface iarăşi definitiv...

Colonizări Pe lângă populaţia de baştină - puţină la număr - a diferitelor localităţi din Valea Jiului, nemeşii haţegani şi-au adus aici - sau au venit ei din propriul îndemn - oameni din comunele de pe versantul nordic al munţilor Puiului. După cum se potrivea râul, pe valea căruia se puteau strecura, sau trecătoarea de peste munte, aşa veneau: de la Petros - la Petroşani, din Livadia - în Livezeni, din Râu-Bărbat - Bărbătenii de jos sau de sus (aici s-a dezvoltat, cu vremea, un cătun numit după numele lui Iscru - Iscroni; şi a dat, mai târziu, numele întregii comune). De la Coroieşti - Coroieşteni; de la Paroşi - Paroşeni; de la Valea Lupului - Lupeni; de la Hobiţa şi Uric - Uricani.

Faptul acesta îl dovedesc şi numele de familie, dacă le cercetăm în comuna de origine şi în cea formată prin “emigrare”. Bineînţeles că au venit pe Jiu locuitori şi din alte sate, dar în număr mai mic, şi se pot urmări în “crângurile” acestei localităţi, ca de ex. în Slătinioara Livezenilor sunt mulţi originari - prin moşii lor - din Galaţii Puiului etc. Sunt, apoi, o seamă de familii venite din Gorj, ca Sărdăneştii etc.

Interesant este să se amintească şi faptul că regele Ungariei a aprobat în 19 noiembrie 1504, ca Mihail Kendeffy să-şi aducă din părţile de peste Carpaţi 12 şetre de ţigani (“pharaones”), să-i aşeze pe domeniile sale, desigur pentru lucrul de căldărari şi potcovari.

Populaţia imigrată aici în veacul al XIX-lea nu mai are puritatea de rasă şi de credinţă ca aceea veche şi este mai cunoscută, de aceea nu mai insist.

Biserica Credinţa întregii populaţii băştinaşe a fost şi, în bună parte, a rămas până azi, cea ortodoxă română.

Nici nu e de mirare că lucrarea sfinţită de lucrarea şi paşii Cuviosului Nicodim al Tismanei, care a mai ridicat şi mânăstirile Vodiţa, Prislopul-Silvaşului şi biserica de la Ilovăţ, a păstrat, cu grele jertfe, curăţenia legii străbune.

Cel dintâi preot, pe care-l amintesc actele, şi care avea în grija lui şi Valea Jiului, a fost Dobrotă “prezbiter şi protopop” al bisericii Sf. Nicolae din Râu-Bărbat (16 IV 1412).

Dar lipsurile sufleteşti ale credincioşilor din Valea Jiului le împlineau mai mult călugării din mânăstirile Olteniei, pe lângă preoţii locali.

Măruntele biserici de lemn adunau în ele la praznice şi în duminici poporul românesc - şi sfintelor slujbe le urmau tradiţionalele obiceiuri: pomana şi nedeia.

Luptele confesionale din sec. XVI şi XVII din Ardeal nu au ajuns până la jieni. Însă cele din veacul următor şi din prima parte a secolului al XIX-lea au tulburat liniştea paşnicilor oieri. Mulţi dintre ei au fost nevoiţi să-şi părăsească credinţa strămoşească şi să treacă la confesiunea catolică îndulcită de ritul oriental. Mai ales, comunele de pe valea Jiului Românesc (Jiul de Vest - n.r.) şi-au schimbat tradiţia, pe când Petrilele, Jieţul, Maleia, Petroşanii, Dâljele, Livezenii şi Surducul au rămas neclintite în legea părinţilor.

Muncitorii români, care au venit în Valea Jiului să-şi câştige pâinea ca mineri, erau în majoritatea lor ortodocşi.

Petroşanii Numele acesta al mândrei noastre aşezări se pomeneşte mai întâi în 1810, când se arată că avea o

vineri, 28 martie 2014

PRĂVĂLIA CU ISTORII V

enoriaşilor ei fruntaşi. Are organizate aproape toate asociaţiile cultural-religioase, pe care geniul creator al I.P.S. nostru Arhiepiscop şi Mitropolit al Ardealului le-a preconizat pentru progresul sufletesc al credincioşilor.

Momentan, în fruntea tuturor se ridică F.O.R.-ul, de sub preşedinţia d-lui ing. inspector general Iosif Iancu, în lipsa căruia Despărţământul Jiul al Frăţiei Ortodoxe Române îl conduce d. director Virgil Serb, vicepreşedinte. Ca şi cum s-ar fi ştiut cu anticipaţie de vrednicia jertfelnică a membrilor săi din Valea Jiului, adunarea generală de constituire a secţiei Sibiu a ales în comitetul ei doi reprezentanţi de la noi, pe d-nii: director Nicolae Gavrilescu şi prof. Gheorghe Ghiţă. Lungul şir al membrilor care au activat şi lucrează şi astăzi în cadrul F.O.R.ului e chiar dovada suficientă despre valoarea muncii ce se desfăşoară. D-nii ing.: D.M. Dumitriu, Şt. Popovici, Gh. Bogdan, Gh. Mărdărescu, Al. Panaitescu, dr. I. Constantinescu, prof. Gh. Ghiţă, prof. I Mărgineanu, prof. C. Sârbu, înv. dir. D. Ilie şi M. Bogza, cu ceilalţi colaboratori, preoţi şi învăţători, au purtat, de cinci ani forţa aprinsă cu care luminează masele populare, lămurind şi fixând probleme care îi preocupă şi pe intelectuali. În legătură cu strădaniile F.O.R.-ului se cere accentuată cu alese cuvinte de laudă activitatea corurilor parohiale, care înalţă şi farmecă publicul ascultător, atât în biserici, cât şi în sălile de spectacole.

Societăţile „Sf. Gheorghe” ale tinerimii adulte au lucrat foarte mult pentru instruirea membrilor săi, iar când au ieşit în public cu vreo producţie, au dat dovadă de seriozitate şi pricepere rară. Opera trudnică a regretatului U. Bogza, munca iubitoare şi de fină distincţie a d-lor Gh. Miha şi I. Florea, reprezentaţiile deosebit de îngrijite a pieselor Omul de zăpadă şi mai cu seamă Moşnenii, îndrumarea neobosită a a d-lor I. Irimie, D. Homorodeanu, Caţan, Ocneanu, Orehov, talentul d-şoarei Margareta Almăşanu, vor rămâne neuitate în istoria Parohiei Petroşani.

Preotul A. Stanca De asemenea şi gospodăria îngrijită a d-lui P. Florea. În 1868, a venit, ca învăţător confesional Reuniunea ortodoxă a femeilor române, la şcoala ortodoxă din Petrila, un tânăr absolvent cu o vechime de 35 de ani, priveşte cu al şcolii normale din Sibiu, Avram Stanca. Prin mândrie şi mângâiere la variata sa lucrare. Ea vrednicia sa a câştigat dragostea tuturor, astfel a îmbrăcat şi a zugrăvit cu pictorul Baciu, încă încât cu prilejul înmormântării “popii Iosof” din înainte de război, biserica, iar mai recent, a Petroşani, poporul l-a rugat să rămână dânsul ca împodobit-o cu aproape tot ceea ce se află în preot. Vestitul protopop al Haţegului, Ion Raţiu, ea. îl îndemna stăruitor în acelaşi sens, dorind să-l Apoi, a ajutat sărăcimea parohiei cu aibă colaborator. îmbrăcăminte şi alimente, iar când au strigat 1870 - 1873 - studentul teolog A. Stanca. de foame fraţii din Basarabia, membrele Prima sa slujbă la Petroşani. Evacuat de nemţi în Reuninunii noastre au dat peste 30.000 de lei 1916. prin primăria comunei.

Preşedintele de ieri Dornic de muncă şi plin de ambiţie, d-na Ioana Stanca şi cel de azi - d-na Ortansa învăţătorul A. Stanca s-a înscris în toamna anului Al. V. Popescu pot să aibă adâncă satisfacţie 1870 la Teologia din Sibiu, pe care a absolvit-o în sufletească pentru ce au înfăptuit şi încredere 1873. Căsătorindu-se şi primind darul sfintei în viitorul ce va arăta noi realizări. preoţii, în ziua de Crăciun a anului 1875, a slujit Oastea Domnului este în reorganizare. prima sa liturghie în umila biserică de lemn din După o epocă de intensă activitate, în care Petroşani. Aici a păstorit, apoi, cu aleasă spiritul viu şi neastâmpărat al d-lui T. Bolosin În excursie la Lainici (1935), pr. Traian Moşic alături de vrednicie fructuoasă, până în toamna anului a prezentat cea mai înduioşătoare piesă protopopul Ioan Duma 1916, când - grav bolnav - a fost evacuat de creştină, Hazail - care a curăţit şi a sfinţit prin germani, stingându-se, la Crăciunul aceluiaşi an, lacrimi - după o “şcoală” biblică ce a stânjenit în Sebeş-Alba. şi a oprit puhoiul sectant, azi ostaşii îşi trag sufletul. Nu peste mult timp, se va Naţionalist înflăcărat, dar şi spirit chibzuit şi practic, preotul Stanca a relua programul mântuitor şi lucrul Domnului va înainta, cucerind pe toţi cei ce deschis - în entuziasmul provocat de gloria românească de pe câmpiile bulgare doresc pacea Lui, ca să aibă viaţă mai din plin. şcoală primară confesională în parohia sa, pe care a condus-o ani în şir. Mai târziu, biserică, cu preot, şi 12 familii. Actuala bisericuţă de lemn din str. Pr. Avram Stanca este însă mai veche, clopotul ei fiind din ultima decadă a veacului al XVIIIlea. Doar pe la 1800, s-a numit Petroşani aşezarea din jurul bisericii, deoarece crângurile celelalte se numeau după familiile ce le locuiau: Boţoni (Boţa), Dăroeneşti (Dănoni), Gârbeşti (Gârbea) sau după numirea locului şi a râuleţului: Rătundul (de la Râul Maleia către Livezeni), Trămăleile (coloniile Ianza şi Teodorescu), Roşia (după piatra şi apa ce curge acolo) etc.

Populaţia însă era pe aici; şi dacă statistica din 1733 nu aminteşte decât că toţi sunt ortodocşi, cea din 1762 arată, în toată Valea Jiului, 3 biserici ortodoxe cu 313 familii - fără preoţi - şi doi preoţi uniţi. La 1818, Petroşanii şi Livezenii au 96 de familii.

Contactul acestora cu călugării din Oltenia - mai ales din Lainici - s-a îngreunat nespus, în urma faptului că în 1717, primarul din Orăştie, la ordinul comandamentului militar, trimite în Surduc militari care sfarmă trecătorile. Astfel, românii din Valea Jiului Ardelenesc (adică Jiul de Est - n.r.) trebuiau să ocolească pe la Vîlcan sau să se caţere pe stânci cu copiii de botezat în desagă. În arhiva parohiei ortodoxe Petroşani, cele mai vechi date se găsesc într-un “protocol” al botezaţilor, care începe cu primul botez săvârşit la 24 ianuarie 1852.

Atunci era preot Iosif Popa (“popa Iosof”), care locuia în cătunul Jupânesele, pe valea Galbenii, Fotografie comunicată de Dan Nistor lângă peşteră şi făcea slujba cu rândul, la bisericile din Petroşani, Băniţa şi Dâlja Mare. Înaintea lui va fi administrat, probabil, popa Tincă de la biserica din Măleia, iar contemporanul lui în Livezeni era preotul Nicolae Sălişteanu. În anul 1870, preotul Iosif Popa se mută către Domnul - şi îi urmează pr. Ioan Sălişteanu - nepotul părintelui de la Livezeni.

Acesta păstoreşte doar câţiva ani, căci rămânând văduv, în anul 1875 pleacă “acasă”, la Covragiu.

a fost ajutat de cumnatul său, răposatul Simeon Chirca, până când a găsit un învăţător calificat, în persoana lui Gh. Şandru. Cu greutăţi extraordinare şi cu nesfârşite mizerii a susţinut această şcoală până la izbucnirea (primului - n.r.) războiului mondial, având învăţători pe I. Farcaş, I. Sârbu, Ion Boţa, pr. Ion Arad, d-nii N.Haneş şi Octavian Popa. În locul vechii şcoli a ridicat una de cărămidă, ca să nu poată fi “excepţionată” de unguri.

Părintele Avram Stanca a ridicat, apoi, la 1900, Biserica Sf. Nicolae, din apropierea pieţei (piaţa veche - n.r.) şi în 1912 - casa parohială. A administrat filiile Băniţa, Dâlja Mare, Dealul Babii, Vîlcan (cu Aninoasa) şi Lupeni. Din ultimele două a făcut parohii matere, iar celelalte s-au dezvoltat şi ridicat la această situaţie în România Mare. În 1912 şi-a adus ajutor, „capelan cu drept de succesiune”, pe cel ce semnează aceste rânduri şi care a ajuns paroh în 1916. Iar în 1926 - primul protoiereu al tractului protoprezbiteral nou înfiinţat Jiu, pe care îl conduce dimpreună cu parohia - şi în ziua de astăzi.

Organizaţii culturale confesionale Parohia Petroşani este una dintre cele mai puternice parohii în sfânta Arhiepiscopie Ortodoxă a Sibiului şi aceasta şi mulţumită înţelegerii şi hărniciei

Încheiere E freamăt de viaţă în parohia Petroşani şi în protopopiatul Jiului. Pe lângă activitatea amintită mai sus, în parohie se face operă pastorală şi, sub conducerea primului epitrop, d. dir. Al. V. Popescu, gospodărire care a ridicat biserica la starea ei de frumuseţe de azi şi parohia la un grad de înflorire cum n-a cunoscut altul.

Merite mari şi-au câştigat pentru înfrumuseţarea auxiliarelor bisericii Ion Eliad Românul - pentru completarea casei parohiale şi adăugarea sălii de mese, d. ing. E. Bujoiu - azi ministrul Industriei şi Comerţului, iar pentru sporirea averii “nemişcătoare” a parohiei - d-nii Gheorghe Tătărescu, prim ministrul al României şi ing. Iosif Iancu, inspector general de mine. Recunoştinţa poporului credincios şi rugăciunile sfântului Altar pentru aceşti ctitori vor fi nesfârşite.

Protopop Ioan Duma N.B. Datele istorice sunt culese mai cu seamă din notiţele Pr. Seb. Stanca, un articol al d-lui A. Vincenz şi un manuscris al d-lui Ios Levay, completate de lecturile mele şi informaţii din arhivele parohiale ale parohiilor din tractul prot. ort. rom. Jiu. (Prot. I.P.)

VI PRĂVĂLIA CU ISTORII

Atentatul şi arestarea preotului Ioan Duma de Securitate povestite de fiica acestuia, Ileana Pop Dragă Doamnă Sânziana Pop, Am 90 de ani, sunt foarte bătrână şi am trecut prin multe. E ziua Sânzienelor şi vreau să vă fac cadou un articol pentru revista pe care o conduceţi. Este vorba despre visele şi premoniţiile care mi-au presărat lunga mea viaţă... Le împărtăşesc cititorilor dvs., în speranţa că le vor fi de folos. Viaţa noastră este condusă de sus şi e bine să nu uităm...

Prima întâmplare datează din 1943 când, după ce născusem primul copil, o fetiţă, am rămas din nou gravidă. Eram foarte slabă şi toată familia era împotriva unei noi sarcini. S-a hotărât să o întrerup. Am făcut rost de cele trei certificate de la trei medici care atestau că nu suport o nouă sarcină (aşa se cerea pe vremea lui Antonescu). Am stabilit cu medicul din Petroşani să vin la spital a doua zi. Eu locuiam cu familia la Vulcan, o localitate aflată în apropiere, şi în ajun am dormit la Petroşani, în locuinţa părinţilor mei - protopopul Ioan Duma şi presbitera Elena. Peste noapte, am avut un vis. Eram în cada de baie din casa parohială, într-o apă limpede, plăcută, şi aşteptam să nasc. Deodată, am zărit pe genunchii mei o statuetă a Maicii Domnului cu Iisus în braţe, care se uita la mine. Am fost aşa de tulburată, încât am izbucnit în plâns. Am trezit-o pe mama, i-am povestit visul şi, de comun acord, am hotărât să nu mai fac avort. Aşa am născut în februarie 1944 o fetiţă frumoasă, pe care am botezat-o Mira-Maria.

Mira este numele satului în care s-a născut Sfântul Nicolae, patronul casei noastre. În 1945, când s-au instalat comuniştii în Valea Jiului, se făceau dese manifestaţii tovărăşeşti.

Sloganul lor preferat era Afara cu Popa Duma din Valea Jiului! Tatăl meu nu era prea impresionat, dar mama insista să plecăm. Într-o sâmbătă, în luna octombrie, m-am sculat dimineaţa foarte îngrijorată. Eram speriată şi aveam senzaţia că trebuie să fug, să scap de ceva care se va întâmpla.

Cu cât treceau orele, eram tot mai panicată. Seara eram invitaţi la o familie prietenă. Eu nu voiam să merg, dar soţul meu a insistat şi-am cedat. Dar toată seara am fost indispusă, iar pe la miezul nopţii am avut frisoane. M-am aşezat cu spatele la soba de teracotă şi am întrebat cât este ceasul.

Simţeam că în clipa aceea se petrece ceva foarte grav. După ce ne-am întors acasă, am băut un sirop calmant şi am adormit. La ora şase a sunat telefonul. Am sărit din pat şi am început să mă îmbrac, ştiind că e pentru mine. Telefonul era de la fratele meu, Şerban, care locuia la Lupeni. Mă ruga să merg la gară, să iau primul tren spre Petroşani, pentru că la casa părinţilor se pusese o bombă. Bineînţeles că am plecat urgent şi când am ajuns am constatat un dezastru uriaş. Părinţii scăpaseră ca prin minune, dar camera la a cărei fereastră fusese pusă bomba era distrusă. Soba de teracotă era făcută zob, masa şi scaunele erau răsturnate, zidul de la stradă era dărâmat. Din tavanul spart atârnau paie şi bucăţele de moloz. Pendula din cameră era oprită la ora unu şi cinci minute. În curtea casei era lume multă. Explozia se auzise în tot oraşul. La o sută de metri de casa parohială era un restaurant unde se serba balul învăţătorilor. Cineva a intrat acolo şi a strigat: La Popa Duma s-a pus o bombă! O parte din oamenii de acolo, împreună cu muzicanţii, au plecat pe stradă cântând: Deşteaptă-te române, preoţi cu crucea-n frunte! Când au intrat în curtea casei, tata a ieşit în

vineri, 28 martie 2014

capul scărilor şi le-a vorbit oamenilor, i-a rugat să plece liniştiţi, că-i îngreunează situaţia. A urmat ancheta de rigoare: miliţie, fotografii, măsurători. După un an, s-a primit de la procuratură ştirea că problema s-a clasat. Au venit în schimb nenumărate scrisori de ameninţare şi şantaj, cu cereri de sume fabuloase, semnate Umbrele morţii. Teroarea a durat până în 1949, când tata a fost arestat în biserică, în ziua de Rusalii.

Eu locuiam pe atunci la Aninoasa şi-i promisesem tatei că voi veni la Liturghie, la cor, la Petroşani. De obicei, foloseam funicularul, dar cum s-a întâmplat să vină cineva în Aninoasa cu o maşină mica, mi s-a oferit ocazia să pot pleca cu ea. Aşteptând maşina, am adormit pe canapea şi am avut un vis. Se făcea că maşina venise târziu şi că am ajuns la Petroşani la sfârşitul slujbei. În curtea bisericii se aflau doi bărbaţi care se legănau pe lanţul de fier ce înconjura cripta unde odihneau bunicii mei, preotul Avram Stanca şi presbitera Ioana. I-am întrebat dacă s-a terminat slujba şi ei au spus: Da, acum. Am intrat în biserică, unde nu mai era nimeni, doar tata. M-a miruit, şi după mine au intrat cei doi bărbaţi. Tata le-a întins crucea, crezând că vor să fie miruiţi. Ei s-au ferit de cruce şi i-au spus tatei că au de vorbit. Eu am plecat la mama. Casa parohială era în dosul bisericii, pe deal. I-am spus de tata, la care mama mi-a răspuns: Tăticu` e în casă, în camera unde s-a pus bomba. Nu s-a dus la biserica. Când am intrat în cameră, tata era în mijloc, rezemat de un scaun, îmbrăcat într-o cămaşă naţională, lungă până în pământ. Mi-a spus să închid geamurile, să fac întuneric şi să-l las singur. S-a întins in pat, eu am tras jaluzelele şi am plecat. Acesta a fost visul.

Realitatea: maşina a venit târziu şi am ajuns la Petroşani la sfârşitul slujbei.

Când am intrat în curtea bisericii, doi bărbaţi se legănau pe lanţul de la criptă.

Când i-am întrebat dacă s-a terminat slujba, ei mi-au spus Acum şi s-au ridicat în picioare să intre cu mine în biserică. Am fost miruită, ultima din şirul de credincioşi, iar cei doi s-au ferit de cruce şi i-au spus tatei că au de vorbit. L-am aşteptat să apară pe uşa din spatele altarului. A ieşit însoţit de cei doi. Începuse să plouă. Tata a urcat scările casei, a trecut prin faţa bucătăriei, ne-a spus să nu-l aşteptăm, că trebuie să meargă la Securitate să dea nişte declaraţii. Mama insista să stea să mănânce, că era obosit, dar cei doi aşteptau la baza scării, aşa că tata şi-a luat din birou umbrela şi a plecat.

Am dat telefoane până seara, încercând să aflu vreo veste, apoi şi a doua zi. Cum şeful Securităţii fusese copil-ministrant la biserică, am îndrăznit să merg la el în audienţă.

M-a primit fără să se uite la mine, mi-a spus că tata va veni în câteva zile acasă etc. De la Petroşani a fost dus la Deva, apoi la Cluj, apoi la Bucureşti.

Dumnezeu s-a îndurat de tata şi l-a salvat după un an şi opt luni de temniţă. Miracolul s-a înfăptuit prin fratele mamei, profesorul ginecolog Constantin Stanca, care o trata pe soţia ministrului de Interne, Teohari Georgescu. Fericit că soţia îi născuse doi gemeni, ministrul l-a întrebat pe medic de ce este trist. Acesta i-a vorbit despre cumnatul sau, închis fără proces şi fără judecată.

Nu peste multă vreme, tata a sunat la uşa locuinţei din Bucureşti a surorii mele, Voichiţa. I-a deschis uşa o rudă îndepărtată, care nu l-a recunoscut.

Slăbise 30 kg, era ras în cap, vorbea confuz şi nu ştia să spună cine este. Una din nepoate a exclamat: Ăsta-i Moşu! Bineînţeles, bucuria a fost mare, dar tata nu şi-a mai revenit niciodată la cel ce a fost înainte. A fost bolnav, operat, spitalizat, cu un cancer generalizat. N-a spus niciodată de ce a fost arestat. În toată perioada detenţiei tatei, eu am fost profesoară la şcoala din Aninoasa. Eram un fel de cuiul lui Pepelea, rămas din familia lui Popa Duma, care trebuia lichidat. Am trăit momente grele, am muncit din răsputeri ca să nu clachez. Între timp, lucrurile s-au mai aşezat. După ani de muncă, am ajuns să fiu apreciată şi eu, decorată şi premiată!

Speram în zile mai bune. (Relatare preluată din revista „Formula As”) Ileana POP

Fiul protopopului – în fruntea fotbalului lupenean La 21 aprilie 1941, domnişoara Aduţa - fiica lui Nicolae Ioan şi Filofteei (oameni implicaţi profund în viaţa culturală, religioasă şi socială a Lupeniului) - se cunună religios cu inginerul Şerban Duma, băiatul protopopului ortodox al Văii Jiului, Ioan Duma.

De reţinut că domnişoara Aduţa era şi o talentată jucătoare de tenis de câmp. Pasiunea pentru sport era împărtăşită şi de soţul ei, Şerban Duma, care în 1941 era preşedintele secţiei de fotbal a Clubului Sportiv „Minerul” Lupeni, iar în 1942 – preşedinte al secţiei „Lupeni” a organizaţiei „Muncă şi Lumină”. (M. BOBOC)

PRĂVĂLIA CU ISTORII VII

vineri, 28 martie 2014

Strict Secret

1949. Ultimele luni în libertate ale preotului Ioan Duma Din volumul la care lucrez dedicat vieţii bisericeşti din Valea Jiului am desprins câteva file referitoare la ultimul an trăit la Petroşani, înainte de a fi arestat, de către protopopul Ioan Duma, pagini cuprinzând extrase inedite până acum din informările Securităţii Petroşani. (Marian BOBOC)

Colectă şi propagandă pentru credinţă „Protopopul Ion Duma a deschis o campanie de a colecta bani benevol de la credincioşii ortodocşi pentru îngrijirea bisericii, şi pentru acest fapt populaţia comentează, spunând că cine vrea să dea bani poate să meargă la biserică să-i deie, însă părerea noastră este că protopopul Duma este în curs de a forma echipe, care să meargă din casă în casă să colecteze bani, şi cu această ocazie se face şi un fel de propagandă pentru a menţine trează credinţa oamenilor. Cazul se urmăreşte de către noi şi de urmare vom raporta”. (Săptămâna 11-18 ianuarie 1949)

Duma Ioan din Petroşani, că toţi preoţii va trebui să dea nişte date care vor trebui verificate de PMR şi apoi trimise la Ministerul Cultelor şi care aceste date în prealabil vor hotărî situaţia fiecărui preot în parte, şi în raport cu cele de mai sus starea acestora pateu a fi agitată, simţindu-se în nesiguranţă, sunt văzuţi mereu a-şi da întâlniri unde discută şi analizează situaţia lor, caz raporta de noi (…)”. (14 martie – 4 aprilie 1949)

Împărtăşirea continuă „Ortodocşi. Cu ocazia venirii sărbătorilor (Paştelui – n.a.) se observă o intensă activitate a preoţilor ortodocşi pentru împărtăşirea copiilor de la toate şcolile”. (4 aprilie 1949)

Vorbirea „într-un anumit fel” a Episcopului Magheru

Fotografie comunicată de Dan Nistor

„Ortodocşi. Se observă că şi între aceştia, mare parte din corişti şi persoanele care frecventează bisericile atât ortodoxe, cât şi fosta greco-catolică, Prietenul sindicaliştilor sunt membrii PMR, şi au luat parte de florii la toate ceremoniile religioase. În cursul săptămânii expirate o constatare a „S-a observat că protopopul Duma noastră în rândurile preoţilor ortodocşi este că, Ioan din Petroşani, ca să-şi acopere cu ocazia vizitei făcute de Episcopul dr. Andrei trecutul, depune o vie activitate în Magheru de la Arad, a avut loc o conferinţă în cadrul Secţiei Sindicale a Funcţionarilor biserica ortodoxă din localitate cu toţii preoţii Publici din Petroşani, mobilizând la timp ortodocşi din parohia Valea Jiului, care, printre pe toţi preoţii ortodocşi din sector şi altele, a spus că unii preoţi nici azi nu au ridicând cuvântul în şedinţele sindicale, înţeles să se acomodeze actualului regim, noi dovedind că el este cel mai bun prieten suntem preoţi, slujitori ai lui Dumnezeu, şi al sindicaliştilor şi orice muncă i se cere, trebuie să fim alături de conducerea care este o depune fără şovăire, numai ca să i se azi, nu ne putem opune şi nici nu cadrează cu acopere trecutul şi să i se uite faptele demnitatea noastră de preot; deci, cer săvârşite de el în trecut. Tot la fel, şi fiecăruia să-şi facă conştiincios datoria sa de preotul Miclea Iuliu, fost preot gr. preot, pentru că orice abatere de la regulile catolic, şi în prezent este preot ortodox, legilor actuale atrage de la sine rigorile legii; caută să depună cea mai mare activitate în urma cestora, după câte spune informatorul, în cadrul Sindicatului, ajungând chiar şi unii preoţi, feţele lor, parcă spuneau în comitetul sindical, unde urmează nemulţumiri că Episcopul a vorbit în stilul regulat la toate şedinţele, cazul este Slujind alături de protopopul Ioan Duma (1937) acesta (…). O altă nemulţumire în rândurile urmărit şi mai departe de noi”. preoţilor ortodocşi mai este şi acea că ei fac (Săptămâna 18-25 ianuarie 1949) parte din Sindicatul Funcţionarilor Publici, cu toate că în repetate rânduri au cerut ca să primească şi ei carnet de membru ca Frigul nemulţumirilor sindicalist, şi nici până în prezent n-au primit”. (Săptămâna 19 – 26 aprilie 1949) „Populaţia este nemulţumită pe chestia că în biserică nu se face foc în timpul slujbei, preoţii spunând că muncitorii nu Zvonuri… mai plătesc ca înainte bani pentru întreţinerea bisericii”.

(Săptămâna 25-31 ianuarie 1949) „Se observă că Protoppul Duma Ioan, preot ortodox din localitate, lansează diferite zvonuri că are să fie schimbat din Speranţa în partizani Protopiat şi înlocuit cu un preot comunist, precum şi alte zvonuri, cum că războiul bate la uşă şi altele (…). S-a mai observat că la „Ortodocşi. La acest capitol dăm discuţiile Protopopului Paşti Învierea la foştii greco-catolici s-a ţinut tot după vechile Duma Ioan din Petroşani, care s-a exprimat către doi indivizi, datini noaptea la oara 12 (…)”. (3 mai 1949) care într-o discuţie avută cu susnumitul popă spuneau că salariile sunt prea mici, la care numitul Duma Ioan le-a spus să nu fie disperaţi că nu peste mult timp vom scăpa, deoarece partizanii noştri lucrează, printre altele numitul a mai spus că într-un sat în apropiere de Ilia, într-o seară, s-a prezentat la un cetăţean un Şef de Post Jandarm spre a găzdui peste noapte, la plecare, dimineaţă, Şeful de Post găzduit a vrut să plătească, cetăţeanul în cauză refuzând plata pentru găzduire la care Şeful de Post găzduit a cerut să fie denunţat autorităţilor. Cetăţeanul l-a denunţat, în urma căruia cel în cauză a fost arestat şi transportat sub escortă la Deva. Pe când trecea prin marginea unei păduri a cântat, la terminarea cântecului au ieşit din pădure mai mulţi partizani, dezarmând patrula care escorta pe numitul. Deducem că prin acestea numitul protopop caută a infiltra în oamenii muncii o frică pentru a nu avea încredere în conducerea actualului regim”.

(Săptămâna 7-14 martie 1949)

O ştire îngrijorătoare „Ortodocşi. În acest capitol semnalăm starea de spirit a preoţilor în raport cu pensionarea celor trecuţi de 60 ani, această ştire a fost lansată de Protopopul

Masă de adio „În seara zilei de 7 mai a.c. Protopopul Duma Ioan din localitate a convocat la el acasă tot corul bisericesc, cărora le-a oferit o masă cu carne de miel şi vin, care i-au rămas încă de la Paşti, ca semn de recunoştinţă faţă de aceştia, că i-au cântat mai mulţi ani la biserică şi el în prezent este pe punctul de a ieşi la pensie”. (3 mai - 10 mai 1949)

Ameninţarea preotului Zoican „În cursul săptămânii expirate s-a putut constata că preotul Duma Ioan, din localitate, a început să ducă o campanie contra preotului Vulcu Ioan, care din informaţiile ce le deţinem ar fi fost numit ca Protopop în locul fostului protopop Duma Ioan, care cu data de 1 Mai a.c. este pensionat, spunând că preotul Vulcu Ioan nu are destulă pregătire profesională pentru a satisface funcţiunea de protopop, şi a mai influenţat şi pe alţi preoţi ca să demisioneze, sau să fie puşi în pensie pe motivul de mai sus. (continuare în pagina VIII)

VIII PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 28 martie 2014

Strict Secret

1949. Ultimele luni în libertate ale preotului Ioan Duma (urmare din pagina VII) Dăm caz concret în această direcţie pe preotul Zoican Constantin din Lonea, care s-a exprimat către un informator de-al nostru că el va abzice de preoţime dacă preotul Vulcu Ioan va ajunge ca protopop, însă acesta e pus la cale de preotul Duma Ioan, deoarece Zoican este în rudenie cu preotul Duma Ioan (…)”. (10 mai - 17 mai 1949)

Frământări după un ordin episcopesc „În cursul săptămânii expirate s-a observat mari frământări între Protopopul Duma Ioan şi Vulcu Ioan, care din informaţiile ce le deţinem, acesta din urmă ar fi fost numit Protopop de Valea Jiului, totodată fiind informat şi Protopopul Duma Ioan că el va fi schimbat şi va fi înlocuit cu preotul Vulcu Ioan, a început o campanie contra preotului Vulcu, acesta caută prin diferite metode ca să lovească în preotul Vulcu; dăm caz concret în această direcţie, când Protopopul Duma Ioan a primit o adresă de la Episcopia din Arad, prin care cere să se formeze noul comitet provizoriu parohial, care să fie făcut în colaborare cu organizaţiile politice şi organele administrative, preotul Vulcu conformându-se întocmai s-a dus la org. politice şi în colaborare cu acestea a format un comitet de 12 persoane, între care sunt şi greco-catolici, conform ord. primit de la Episcopiat. Acesta prezentându-se cu comitetul format la Protopopul Duma Ioan, predându-i lista cu comitetul, iar protopopul Duma i-a făcut observaţie că nu s-a conformat ordinului primit de la Episcopiat, făcând chiar un raport în acest sens Episcopiatului din Arad; acest raport a fost trimis prin preotul Corpadea Victor din Lupeni, care, la plecare, a promis protopopului Duma, că va lupta din răsputeri la Epsicopie ca să nu fie numit ca protopop în Valea Jiului preotul Vulcu Ioan, spunându-i că nu merită să fie numit ca protopop deoarece este fiu de barabă (această motivaţie frizează ridicolul, că doar într-o zonă muncitorească nu reprezenta o obligaţie ca

preoţii să fie din rândul momârlanilor – n.a.)”.

(17 mai - 24 mai 1949)

unitar are alt scop, deoarece suntem informaţi că nu are nici un grad de rudenie şi nici familie (…)”. (31 mai – 7 iunie 1949)

O clică pentru… protopop …………………………………………………………………………………… „Se observă şi mai departe activitatea dusă de Protopopul Duma Ioan (fostul Protopop) contra preotului Vulcu Ioan, care din informaţiile ce le deţinem ar fi fost ales Protopop al Văii Jiului. Tot Protopopul Duma Ioan este acela care duce o vie activitate în rândurile credincioşilor pentru a susţine pe el însuşi, chiar formând o clică în jurul lui care să-l susţină şi pe mai departe pe el ca Protopop”.

(24 – 31 mai 1949)

Circ la îngroparea menajerului. Relaţii nepotrivite… „Cu ocazia decedării unui menajer al unui circ care se află în localitate, în ziua de 4 iunie a.c., când a fost mormântarea acestuia, la această mormântare au luat parte 6 preoţi ortodocşi din localitate şi din jur, aceşti preoţi au fost montaţi de protopopul Duma Ioan pentru a face propagandă religioasă. Acest fapt a fost comentat defavorabil de muncitorii conştienţi, iar de credincioşii ortodocşi a fost comentat favorabil.

Din informaţiile pe care le deţinem, Protopopul Ioan Duma, după ce a fost pus în pensie, caută sub diferite pretexte de vizite legături cu preoţii de altă religie pentru a ascunde trecutul lui de naţionalist, şi pentru ca aceştia să comenteze că protopopul Duma Ioan este un protopop care nu ţine ură de rasă; caz concret dăm în această direcţie pe numitul Gombaşi Ladislau, preot unitarian, care a fost văzut de către un informator de-al nostru când a intrat în locuinţa protopopului Ioan Duma în ziua de 31 Mai a.c.; acesta, fiind întrebat de informatorul nostru că cu ce ocazie a fost la protopopul Duma, a răspuns informatorului nostru că are o nepoată care este la protopopul Duma pentru studiu, însă noi credem că această vizită are şi alt scop, deoarece suntem informaţi că acest preot

La 12 iunie 1949 Ioan Duma este arestat de către Securitate.

Eliberat în octombrie 1950.

Trecut la cele veşnice la 11 iulie 1957. ……………………………………………………………………………………

Curajul preotului Traian Moşic „După reţinerea fostului protopop Duma Ioan, s-a observat o activitate şi mai intensă din partea credincioşilor ortodocşi, zilnic frecventează biserica într-un număr destul de mare. Astfel, într-una din zilele săptămânii expirate, cu ocazia slujbei făcute la biserica ortodoxă din localitate, preotul Moşic Traian a ţinut o cuvântare către credincioşi, unde a început să lovească cu diferite cuvinte în contra autorităţilor actuale, astfel că populaţia, rând pe rând, a ieşit afară din biserică de frică, ca să nu fie reţinuţi. (…)

Menţionăm că tot acest caz, preotul Traian Moşic, cu ocazia unei slujbe religioase, a pomenit în Evanghelie numele de Ioan şi Constantin, rugându-se pentru ei, spunând că sunt reţinuţi şi să se roage pentru ei să scape mai repede, menţionăm că cu aceste cuvinte, Ioan şi Constantin, el a amintit de fostul protopop Duma Ioan şi preotul Zoican Constantin, care au fost reţinuţi de noi pentru cercetări”. (7 iulie 1949) ……………………………………………………………………………………

Preotul Traian Moşic a fost arestat la 11 iulie 1959, fiind încarcerat până la 31 iulie 1964. Trece la cele veşnice la 18 aprilie 1984. „Prăvălia cu istorii” a publicat într-o ediţie specială în exclusivitate amintirile inedite ale preotului Moşic. ……………………………………………………………………………………

Două conferinţe sub egida ASTRA Părintele protopop Ioan Duma a fost una dintre figurile cele mai importante ale românismului luminat din Valea Jiului. Era un om nelipsit de la manifestările culturale, el a înfiinţat Despărţământul Jiu al Astrei, fiind ceea ce acum s-ar numi un catalizator foarte activ al vremurilor interbelice. Din numeroasele sale conferinţe susţinute sub egida ASTRA reţinem din presa locală relatările a două conferinţe.

vieţii. Ce este născută dintr-un acut dezechilibru sufletesc, în care omul nu se poate găsi şi înfăptui. Tratamentul terapeutic pe care l-a recomandat ca autentic mijloc de mântuire al acestei turmentaţii spirituale este schimbarea ochelarilor sufleteşti, prin care vedem lumea şi viaţa şi judecând-o nu după orizontala vremelniciei şi egoismului strâmt, ci după piscul eternităţii şi al dragostei lui Hristos, trăind prin El şi pentru El”.

Aspectul vieţii din trecut şi prezent

Despre români şi faptele lor

„Duminică 24 februarie, s-a ţinut în sala Casinoului muncitoresc din Petroşani a doua şezătoare a Astrei. Ca întotdeauna, publicul şi-a arătat dragostea neprecupeţită faţă de cultură, de o continuă primenire sufletească, prin numărul mare de asistenţi. A conferenţiat: părintele protopop I. Duma despre Aspectul vieţii din trecut şi prezent. Subiectul conferinţei, ce prezintă o importantă formă conceptuală, a fost prins într-o formă ţesută din plastic şi humor, împletite cu mlădieri calde şi izvorâte din juste şi adânc simţite convingeri spirituale. Dar, pe lângă ireproşabilitatea ideii şi formei, ceea ce pune un punct în plus, este plasarea legitimă a acestui subiect. Pr. prot. Duma a interpretat viaţa în complexul funcţiunilor ei, după criteriul etic - de bine şi rău - mulţumit şi nemulţumit, în faţa unui auditoriu şi într-o localitate unde, ca nicăieri, nemulţumirea - spleenul - este mai vibrantă - mai convulsivă, începând de la copilul mic, până ajunge să fluture în gestul agitat al pumnilor încleştaţi, ai celor mai vârstnici. P.C. sa, prin vii şi asimilabile comparaţii, teze şi antiteze, a reuşit să sublinieze adevărul dominant.

Acela că spinii tuturor nemulţumirilor cresc în brazda unei false interpretări a

„Am reţinut din conferinţa părintelui I. Duma (susţinută la 1 decembrie 1929 – n.r.) că unitatea sufletească a poporului român de pretutindeni a existat întotdeauna, iar lipsa sufletelor mari, care să pună interesele neamului mai presus de orice, nu s-a resimţit niciodată. Ba mai mult, poporul nostru, în decursul veacurilor trecute, a furnizat energii cu care popoarele vecine s-au mândrit în trecut şi le glorifică în prezent. Trecând în revistă faptele trecutului, până la cele mai recente, ne apare înaintea ochilor, ca o fatalitate, evoluţia naturală a evenimentelor care au dus la întregirea neamului. Şi dacă înaintaşii, în condiţii mai vitrege, au ştiut să lucreze atât de dezinteresat numai spre binele neamului, cu atât mai mult trebuie să lucreze generaţia de azi, beneficiară a unei situaţii fericite, clădită pe munca şi suferinţele pionierilor trecutului.

Publicul, care a umplut sala până la ultimul loc, prin atenţia cu care a urmărit cuvintele conferenţiarului, a dat dovadă de o reală înţelegere, răsplătind pe vorbitor cu un val de aplauze. Concursul orchestrei Societăţii Petroşani, sub conducerea maestrului Schwach, a format un cadru artistic cât se poate de plăcut frumoasei şi documentatei conferinţe”.