1424 vineri 11.04.14

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege A

)

împotriva UI! DEVĂRUL

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4591 lei 1$ = 3,2161 lei 1₤ = 5,3961 lei

Vineri, 11 aprilie 2014 Anul VII nr. 1424 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Ponta! Protejaţii tăi îngroapă municipiul Lupeni în datorii!

Executarea silită a bugetului local se va suprapune cu europarlamentarele! Cu ăştia vrei să câştigi voturi?

Am relatat în repetate rânduri în cotidianul nostru faptul că, acceptând şi chiar determinând efectuarea unor lucrări de valori însemnate la domeniul schiabil Straja fără a avea şi resursele bugetare necesare, numitul Resmeriţă Cornel – primar PSD al municipiului Lupeni – a adus administraţia publică locală într-o situaţie dezastruoasă. În fapt, la nivel naţional, municipiul Lupeni se află pe locul II în topul primăriilor datornice – raportat la plăţile restante mai vechi de 90 de zile. În privinţa judeţului Hunedoara, unde primăriile au – în total – plăţi restante mai vechi de 90 de zile în valoare de 43,07 milioane de lei noi, trebuie spus că Primăria municipiului Lupeni înregistrează facturi neachitate (mai vechi de 90 de zile) în valoare de 35,33 milioane de lei noi. Cu alte cuvinte, aproape 82,03% din plăţile restante ale primăriilor din judeţul Hunedoara sunt înregistrate de către administraţia PSD a municipiului Lupeni.

Preţul incompetenţei primarului Resmeriţă (PSD): doar pentru faptul că nu şi-a plătit datoriile către o singură firmă, Primăria municipiului Lupeni acumulează penalităţi de 11.394,14 lei/zi!

Primarul Resmeriţă avea obligaţia legală de a declara situaţia de criză financiară şi, mai apoi, să ceară intrarea în insolvenţă.

Nu a făcut-o! În lipsa respectării legii de către primarul–faliment, mai multe organe ale statului aveau obligaţia de a reacţiona, administrativ şi penal, împotriva primarului Resmeriţă pentru protejarea intereselor cetăţenilor din municipiul Lupeni.

Nu au făcut-o! Nota de plată? Urmează, chiar de europarlamentare, o perioadă cruntă: atât domeniul schiabil cât şi cele mai importante clădiri publice din Lupeni vor fi executate silit şi vor ajunge în posesia unor societăţi comerciale private.

Spre exemplu,... ...prin Ordonanţa nr. 4279/CA/2013, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 5645/97/2013, Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Lupeni a fost obligată – la cererea SC Acomin SA la plata sumei de 1.914.215,77 lei, reprezentând penalităţi contractuale pentru perioada 06.06.2013 – 21.11.2013. Între cele două date, anterior menţionate, sunt fix 168 de zile. Cu alte cuvinte, printr-un calcul matematic simplu, pentru cele 168 de zile în care nu şi-a plătit datoriile către Acomin SA, Primăria municipiului Lupeni datorează penalităţi de 11.394,14 lei/ zi! Nici măcar după pronunţarea ordonanţei citate, Primăria Lupeni nu şi-a plătit datoriile. Astfel s-a ajuns ca, la data de 26 noiembrie 2013, printr-un executor judecătoresc, Acomin SA să ceară încuviinţarea executării silite a Primăriei municipiului Lupeni. Două zile mai târziu, în data de 28 noiembrie 2013, Judecătoria Petroşani a încuviinţat – prin Încheierea civilă nr. 5189/2013, dată în dosarul 10845/278/2013, executarea silită şi actulizarea debitului cu penalităţi contractuale până la data plăţii efective.

Tot prin Ordonanţa... ...nr. 4279/CA/2013, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr.

5645/97/2013, Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Lupeni a mai fost obligată – la cererea SC Acomin SA - la plata sumei de 11.462.369,86 lei, reprezentând debit principal, şi suma de 2.447.293,82 lei, reprezentând penalităţi de întârziere. La data de 14 noiembrie 2013, printr-un executor judecătoresc, Acomin SA a cerut încuviinţarea executării silite a Primăriei municipiului Lupeni.

Câteva zile mai târziu, în data de 18 noiembrie 2013, Judecătoria Petroşani a încuviinţat – prin Încheierea civilă nr.

4901/2013, dată în dosarul 10438/278/2013, executarea silită.

La fel,... ...prin Ordonanţa nr. 4327/CA/2013, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 6011/97/2013, Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Lupeni a fost obligată – la cererea SC Aviaţia Utilitară Bucureşti SA - la plata sumei de

17.002.662,73 lei, din care suma de 13.500.000 de lei reprezintă debit, iar 3.502.662,72 lei reprezintă penalităţi contractuale până la data de 15.07.2013.

Nici măcar după pronunţarea ordonanţei citate, Primăria Lupeni nu şi-a plătit datoriile. Astfel s-a ajuns ca, la data de 3 decembrie 2013, printr-un executor judecătoresc, Aviaţia Utilitară Bucureşti SA să ceară încuviinţarea executării silite a Primăriei municipiului Lupeni. Opt zile mai târziu, în data de 11 decembrie 2013, Judecătoria Petroşani a încuviinţat – prin Încheierea civilă nr. 5462/2013, dată în dosarul 11127/278/2013, executarea silită şi actulizarea debitului cu penalităţi contractuale, de 0,1% pe zi de întârziere de la data de 16.07.2013 până la data plăţii efective.

Să nu cumva să credeţi... ...că singurele sume datorate de Primăria municipiului Lupeni sunt cele legate de domeniul schiabil. Nicidecum. De ani de zile, primarul Cornel Resmeriţă – membru PSD – ignoră toate legile, începând cu cea a bunului-simţ.

Prin Ordonanţa civilă nr. 2549/CA/2011 a Tribunalului Hunedoara, Centrul de Execuţie Bugetară Lupeni a fost obligat – la cererea CMI Sălăteanu Carol – la plata sumei de 32.096,49 lei, reprezentând debit restant actualizat după rata inflaţiei, şi 4.084,45 lei, reprezentând cheltuieli de executare. În 10.12.2012 s-a înfiinţat poprire asupra Primăriei municipiului Lupeni, solicitânduse ca sumele ce le datorează Centrului de Execuţie Bugetară (CEB) Lupeni să fie virate în contul executorului judecătoresc, spre a fi remise CMI amintit, administraţia fiind informată şi asupra interdicţiei de a plăti CEB Lupeni vreo sumă de bani.

Bineînţeles că, potrivit obiceiului lui Cornel Resmeriţă de a călca legile în picioare, Municipiul Lupeni nu a procedat la plata sumelor datorate CEB Lupeni către executor. Astfel s-a ajuns ca, prin Sentinţa civilă nr. 1773/2013, dată în dosarul 2210/278/2013, Primăria Lupeni – în calitate de terţ poprit – să achite sumele datorate.

Cele de mai sus... ...reprezintă doar câteva exemple ale dezastrului financiar de la Primăria municipiului Lupeni. Pe zi ce trece, tolerând penalităţi înrobitoare pe spatele cetăţeanului în loc să ceară insolvenţa, primarul PSD afundă şi mai tare municipiul în datorii. Câte voturi vor mai aduce, oare, aceste nemernicii partidului condus de Victor Ponta? Vom reveni.

Cătălin DOCEA

2

ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 aprilie 2014

Vulcan

Mai bine puţin mai târziu, dar mai aproape de europarlamentare Ieri, după ce-a terminat audienţele pe care le face în fiecare zi de joi, primarul Gheorghe Ile s-a grăbit spre biroul său. De acolo, mai apoi, însoţit de câţiva funcţionari din Primăria municipiului Vulcan şi de către apropiaţi de-ai lui, a ajuns la Colegiul Tehnic Mihai Viteazu.

Aici nu s-a dus în vreo sală de clasă, ci direct spre cea de festivităţi, care poartă numele Luceafărului poeziei româneşti. În sala împodobită sărbătoreşte, primarul era aşteptat cu sufletul la gură de către un grup de romi, avându-i în frunte pe mai marii lor locali. Întâlnirea

Vulcănean băut la volan Un bărbat din Vulcan a făcut-o pe curajosul, urcând la volan deşi era băut.

Aventura lui a fost întreruptă de poliţişti.

În noaptea de miercuri spre joi, poliţiştii din Petroşani au depistat în trafic un bărbat în vârstă de 44 de ani, din Vulcan, în timp ce conducea un autoturism pe strada Livezeni din municipiul Petroşani, deşi consumase băuturi alcoolice. În urma testării cu aparatul alcooltest a rezultat că şoferul avea o concentraţie de 1,15 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Mihaela PETROŞAN

primarului Gheorghe Ile cu reprezentanţi ai etniei rome a fost prilejuită de ziua acestora. Care, calendaristic, a fost în 8 aprilie, dar, din motive pe care nu le cunosc, a fost amânată pentru joi, 10 aprilie.

Normal

că, nici de data asta, primarul nu s-a dus cu mâna goală la romi. Le-a dus în special dulciuri pentru ăia mici, iar pe cei mari i-a felicitat, urându-le succese, mai ales că, din câte se aude, organizaţia locală a Partidei Romilor „ProEuropa” are ambiţii electorale serioase. Care însă precis nu-l pun pe gânduri pe Gheorghe Ile. Fiindcă, la o adică, mai exact atunci când se pune de alegeri de tot felul, el ştie pe ce butoane să apese, ca să fie sigur de votul romilor vulcăneni, împrăştiaţi în Colonia de Jos, în Cocoşvar sau în Dallas.

Fireşte, nu s-a uitat de felicitarea „Etraismoldes!", pe ţigăneşte, adică „La mulţi ani!”, care i-a uns la suflet pe romi.

Gheorghe OLTEANU

Lupeni

Aninoasa

Iniţiativă lăudabilă

Fugea de puşcărie Poliţiştii din Lupeni au identificat un individ pe numele căruia exista mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

Ziua Verde în Aninoasa, din cadrul săptămânii „Şcoala altfel”, a fost onorată prin muncă de ecologizare de către elevii şi profesorii aninoseni.

Miercuri, poliţiştii din municipiul Lupeni au identificat un bărbat în vârstă de 37 de ani, din acelaşi municipiu, pe numele căruia Judecătoria Petroşani a emis în data de 5 martie 2014 un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, fiind condamnat la 2 ani de închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt calificat. (M. PETROŞAN)

După elevii din Iscroni, elevii de la şcoala din Aninoasa au participat, voluntar, la o acţiune de strâns deşeuri, din cadrul Zilei Verzi în Aninoasa.

Astfel, toată dimineaţa de miercuri, 40 de elevi din clasele mai mari, împreună cu câteva cadre didactice au adunat peste 50 de saci de deşeuri menajere colectate din mai multe zone ale oraşului. „Au primit cu toţii, din partea Asociaţiei Pro Aninoasa, şepcuţe şi mănuşi, precum şi saci şi ambalaje de hârtie. Cadrele didactice şi copiii au făcut treabă bună.

Finalul acţiunii a fost şi mai plăcut, cadrele didactice din şcoală recompensându-i cu fursecuri, prăjituri şi sucuri pe levi”, ne-a declarat prof. Elena Pascu, directorul şcolii din Aninoasa.

Corneliu BRAN

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762 Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

)

Ziarul Vaii Jiului

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 aprilie 2014

Două probleme importante pentru locuitorii Văii Jiului,

Clarificate de Tiberiu Balint Două aspecte importante a ţinut să clarifice vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Tiberiu Balint, la conferinţa de presă desfăşurată ieri, 10 aprilie 2014, la sediul PNL Petroşani.

Alături de oficialul de la Deva s-a aflat şi consilierul judeţean Adrian Zvîncă. Dar poate şi mai interesant este de ştiut că ambele subiecte prezentate de Tiberiu Balint îşi au originea din presa locală, care a semnalat ambele chestiuni. Ceea ce demonstrează încă o dată contestatarilor şi neaveniţilor că e bună şi presa la ceva…

La 29 aprilie, biroul C.J.A.S. la Petroşani!

Primul subiect a fost legat de programul de funcţionare şi aglomeraţia de la recentul birou de relaţii cu publicul al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Hunedoara, deschis într-un spaţiu de la parterul Spitalului de Urgenţă Petroşani. Cum de când s-a deschis aglomeraţia şi nervii cetăţenilor sunt la ordinea zilei, o zi pe săptămână de funcţionare a acestui birou fiind insuficient, presa a tot semnalat acest fapt. Şi se pare cu folos. Tiberiu Balint a anunţat că din 29 aprilie acest birou va funcţiona de două ori pe săptămână, urmând ca din luna mai să se introducă şi sistemul de programări telefonice sau prin internet. „Vă mulţumesc că ne-aţi sesizat, dumneavoastră presa, în general, şi despre inconvenientele pe care le prezintă deschiderea biroului de relaţii cu publicul al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate la Petroşani. Azi, la ora 10:00, am fost acolo şi, într-adevăr, foarte mulţi cetăţeni accesează serviciile acestui birou, mai mulţi decât am crezut la deschidere. De aceea vreau să vă anunţ că, începând cu data de 29 aprilie, programul de lucru al biroului va fi marţea şi joia. Deci, vor fi două zile de funcţionare pe săptămână a acestui birou, în loc de o zi cum era până acum, încercând în acest fel să scurtăm timpul de aşteptare a cetăţenilor care solicită serviciile Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate. După sărbătorile de Paşti voi discuta cu doamna preşedinte a acestei instituţii, în ce priveşte posi-

bilitatea efectuării unor programări la acest birou din Petroşani de către cetăţeni, pentru că, din păcate, oamenii, ca să se asigure că au acces la acest birou, vin de pe la 3-4-5 dimineaţa, deşi programul începe la ora 10:00! Neoficial, eu m-am mai lovit cu o problemă de acest gen când eram la Registrul Auto, când toţi cetăţenii, cam 200 pe zi, veneau pe la 8:00 dimineaţa, practic când se deschidea poarta, deşi programul începea la ora 10:00… Şi, în loc să stea o oră, stăteau zece ore, ba chiar unii veneau şi a doua zi!

Atunci, Registrul Auto Hunedoara a fost primul din ţară care a introdus programările, din jumătate în jumătate de oră, în aşa fel încât şoferii plecau după maxim o oră jumătate de la sosire. Se poate face acest lucru şi la Petroşani, se pot face programările telefonic sau pe internet, în aşa fel încât din jumătate în jumătate de oră să se dea un număr de bonuri de ordine, fapt ce va face ca persoanele care merg la acest birou să stea doar o jumătate de oră, maxim o oră”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreşedintele consiliului judeţean.

Consiliul judeţean şi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi reacţii rapide Cel de-al doilea subiect propus de Tiberiu Balint a vizat o problemă despre care şi noi am scris chiar săptămâna aceasta. Este vorba de introducerea zonelor periurbane în ceea ce înseamnă strategia de accesare a fondurilor europene, în perioada 2014-2020. Spuneam într-un material, unde vă arătam şi o cerere făcută de mai mulţi cetăţeni care locuiesc în zone rurale din Petroşani (situaţia fiind valabilă pentru toate localităţile Văii Jiului), că oamenii care locuiesc în satele aparţinătoare oraşelor şi municipiilor noastre nu pot accesa fonduri europene nerambursabile, deoarece proiectele lor sunt declarate neeligibile. Astfel, deşi mulţi cetăţeni şi-ar dori să depună proiecte legate de agroturism, zootehnie, mică producţie etc. nu pot face acest lucru. De aceea ceream ajutorul tuturor factorilor de răspundere care pot sprijini acest demers pe

lângă Guvernul României şi UE, să rezolve această situaţie, deoarece numai hotărârile de consiliu local nu sunt suficiente.

Telefonic, chiar săptămâna aceasta, Tiberiu Balint a fost printre primii care au reacţionat, alături de patru primari, care ne-au promis că vor începe demersurile iniţiate şi continuate la nivel parlamentar de senatorul Haralambie Vochiţoiu, urmând să vedem punctul de vedere al prefectului (de care n-am dat încă).

Dar până atunci, să vedem ce a declarat Tiberiu Balint în conferinţa de presă, legat de acest subiect: „Împre-

ună cu Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul Petroşaniului, marţea viitoare, la Primăria Petroşani, la ora 11:00, vom semna un document adresat Ministerului Fondurilor Europene şi tuturor factorilor de decizie care pot influenţa pozitiv introducerea acestor zone periurbane în programul de finanţare 2014-2020, ceea ce va crea posibilitatea accesării de fonduri europene pe Programul de Dezvoltare Rurală (PFADR), pe fonduri europene, în aşa

3

fel încât să fie posibilă finanţarea pensiunilor, a multor afaceri din zonele rurale şi în aceste zone aferente localităţilor Văii Jiului (şi nu numai, pentru că vom face acest demers la nivel judeţean). Vreau să-i invit şi pe această cale pe toţi primarii Văii Jiului, marţi, la ora 11:00, să se alăture Consiliului Judeţean Hunedoara şi Primăriei municipiului Petroşani, pentru a semna acest document. O să-i contactez şi telefonic şi o să le transmit şi un draft al acestui document, urmând ca până marţi să-l finalizăm.

Eu cred că e în folosul tuturor să facem acest demers şi cred că niciodată nu-i în plus asemenea iniţiativă”.

Nu ne rămâne decât să aşteptăm ziua de marţi, când s-ar putea face un pas important, care să rezolve această problemă, astfel ca şi cetăţenii de la satele aparţinătoare localităţilor Văii Jiului să poată accesa aceste fonduri europene prin proiectele ce urmează a fi depuse.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

4

SPORT

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 aprilie 2014

Petroşeneanca Bianca-Becze

La Cupa Mondială din Japonia Sportivele Bianca Becze (ex-CSŞ Petroşani) şi Andreea Bogati (ex-CNS „Cetate” Deva), legitimate în prezent la Farul Constanţa, vor participa la etapa de Cupă Mondială de la Tokyo, „Suzuki World Cup”, la gimnastică aerobică, programată la finalul săptămânii.

La startul competiţiei se vor afla juniori şi seniori din 21 de ţări. Concurenţa pentru medalii se va da între reprezentanţi ai gimnasticii aerobice din SUA, Argentina, Indonezia, Australia, Austria, Coreea de Sud, Thailanda, China, China Taipei, Germania, Japonia, Noua Zeelandă, Filipine, Brazilia, Franţa, Bulgaria, Vietnam, Venezuela, Hong Kong, România şi Rusia. Cupa Suzuki se află la al 25-lea său sezon, startul fiind luat în 1990, timp în care din punct de vedere valoric a crescut din ce în ce mai mult, devenind una dintre cele mai puternice competiţii ale circuitului de Cupa Mondială FIG.

În Liga a IV-a

Fotbal pe „pâine” Mâine, de la ora 11:30, va avea loc o nouă etapă la fotbal în Divizia Judeţeană, acolo unde cea mai picantă partidă este fără nicio îndoială cea de la Petroşani dintre Jiul şi Hercules Lupeni, două echipe care au pierdut un singur meci în returul de campionat.

Mai experimentaţii herculieni nu concep decât varianta victoriei, în timp ce jiuliştii spun că îşi doresc să nu piardă.

CS Vulcan se deplasează la Orăştie după două meciuri câştigate consecutiv, semn că elevii lui Marius Szoradi sunt într-o revenire de formă.

Un meci interesant se anunţă şi cel de la Haţeg dintre lidera Retezatul şi revelaţia Cetate Deva.

Inter Petrila, perdantă în ultima vreme, va juca, acasă, cu Şoimul Băiţa, iar Minerul Uricani va juca pe teren propriu cu Metalul Crişcior.

Etapa 22 Dacia Orăştie - CS Vulcan Jiul Petroşani - Hercules Lupeni Retezatul Haţeg - CNS Cetate Deva Inter Petrila - Şoimul Băiţa Minerul Uricani - Metalul Crişcior CS CFR Simeria - Victoria Călan U Petroşani - Aurul Certej Aurul Brad - Gloria Geoagiu

www.zvj.ro

Handbal

CSŞ Petroşani şi-a aflat adversarele Echipa de handbal feminin junioare 1 de la CSŞ Petroşani, pregătită de antrenoarea Edith Mileti, şi-a aflat adversarele cu care va lupta pentru un loc la Turneul Final al Campionatului Naţional.

Formaţia din Valea Jiului a fost repartizată în seria D a Turneului Semifinal 2, care se va desfăşura în oraşul Roman în perioada 24-26 aprilie.

CSŞ Petroşani va da piept cu CS Universitatea Reşiţa, LPS Roman şi CSŞ 2 Bucureşti. În campionatul regulat, CSŞ Petroşani s-a clasat pe locul secund în seria E cu 25 puncte după liderul CS Universitatea Reşiţa cu 34 puncte.

Turneul Final al Campionatului Naţional de handbal feminin al junioarelor 1 (18-19 ani) se va

Rugby

O scurtă vacanţă Jucătorii echipei de rugby Ştiinţa Petroşani vor beneficia de o vacanţă de 7 zile, având în vedere faptul că în etapa de sâmbătă gruparea din Vale va sta, iar săptămâna viitoare nu va fi programată etapă dat fiind faptul că vin Sărbătorile Pascale.

disputa în perioada 30 aprilie – 05 mai 2014.

„Le voi da o vacanţă să meargă fiecare la casele lor, având în vedere faptul că mulţi vin de departe”, a declarat Lupu, tehnicianul Ştiinţei. Pauza este binevenită, mai ales că mai mulţi jucători pregătiţi de Alexandru Lupu au nevoie de refacere, cinci rugbişti fiind accidentaţi destul de serios în partida de campionat de la Iaşi. În altă ordine de idei, se pare că amicalul prevăzut cu cea de-a doua echipă a Clujului pentru acest final de săptămână a căzut.

DIVERSE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 aprilie 2014

5

La Vulcan,

„Cupa Pro Fair-Play” la fotbal, la prima ediţie Ieri, în jurul orei 14:00, în sala de sport din Vulcan s-a încheiat prima ediţie a Campionatului Şcolar de Fotbal, dotat cu „Cupa Pro Fair-Play”. Campionatul şi-a luat numele după cel al asociaţiei sportive întemeiate cu un an şi ceva în urmă de către Iosif Izsak (Ocsi), cunoscut fotbalist vulcănean, devenit, acum, antrenor, alături de Doru Mârşavă, un alt veteran al jocului cu balonul rotund.

Organizat şi susţinut material şi financiar de către cei doi amintiţi mai sus, întrecerea fotbalistică şcolară, desfăşurată în

săptămâna „Şcoala altfel”, s-a bucurat de prezenţa echipelor de fotbal de la toate şcolile gimnaziale din municipiul Vulcan.

Campionatul s-a derulat de-a lungul a două zile.

Miercuri, 9 aprilie, s-au jucat preliminariile, iar ieri au avut loc semifinala şi finala.

Festivitatea de premiere a început joi, aproape de ora două după amiaza.

Elevii-fotbalişti au fost însoţiţi de către profesorii lor de educaţie fizică, iar diplomele, cupele şi medaliile au fost înmânate de către Ocsi Izsak, preşedintele Asociaţiei Sportive Pro Fair-Play şi, totodată, antrenor de fotbal. La clasele III-IV, clasamentul este următorul: locul I – Şcoala Gimnazială nr.4; locul al II-lea – Şcoala Gimnazială nr.5; locul al

III-lea: Şcoala Gimnazială nr.6, iar pe locul patru s-a clasat echipa Şcolii Gimnaziale nr.1.

La cealaltă categorie, care i-a inclus pe băieţii din clasele V-VIII, au ieşit pe primul loc cei de la Şcoala Gimnazială nr.5, pe locul secund s-a clasat echipa de fotbal a Şcolii Gimnaziale nr.4, iar pe al III-lea fotbaliştii de la Şcoala Gimnazială nr.6.

Ultimul loc le-a fost rezervat băieţilor din echipa de fotbal a Şcolii Gimnaziale nr.4.

Gheorghe OLTEANU

Dacă în perioada 2007-2013 autorităţile locale nu au mizat pe fondurile europene

În următoarea perioadă de finanţare investitorii speră să aibă acces la fondurile europene pentru a-şi dezvolta afacerile în turism Investitorii care mizează pe turismul din Valea Jiului aşteaptă să afle dacă vor putea accesa fonduri europene pentru dezvoltarea afacerilor, în perioada de finanţare 2014-2020.

Ei consideră că ar fi momentul să poată beneficia de aceşti bani pentru dezvoltarea afacerilor în turism, mai ales că în perioada 2007-2013 nu au avut această şansă.

Din păcate, nici autorităţile locale din Valea Jiului nu au optat pentru dezvoltarea turismului pe fonduri europene, mizând pe fondurile guvernamentale. Însă au mizat prost.

Cum ar fi putut să ajungă mai mulţi bani în Valea Jiului şi nu au ajuns Banii europeni au fost o binecuvântare pentru toate administraţiile locale, dar mai ales pentru cele din Valea Jiului, care au reuşit să schimbe faţa localităţilor prin accesarea fondurilor structurale destinate dezvoltării infrastructurii. Însă, puţine fonduri au fost accesate pentru dezvoltarea turismului, deşi existau trasate axe de finanţare destinate administraţiilor locale. În ceea ce priveşte sprijinirea investitorilor privaţi în turism, aceştia nu au avut acces la banii europeni, deoarece banii au fost destinaţi doar dezvoltării agroturismului, deci pentru pensiunile din zona rurală.

Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului acorda bani pentru mai multe tipuri de investiţii.

De exemplu, pentru restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/moderni-

zarea infrastructurilor conexe. În Petroşani mai există câteva imobile care aparţin patrimoniului cultural, însă pentru niciunul nu au fost accesaţi bani europeni. Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Hunedoara a făcut publice toate axele de finanţare prin care se puteau accesa bani europeni pentru renovarea acestor obiective culturale. Lista obiectivelor este prezentată pe site-ul instituţiei. Dintre obiectivele culturale de patrimoniu din Hunedoara, fonduri europene au fost accesate doar pentru Cetatea de la Mălăieşti din Sălaşu de Sus, şi s-a discutat despre accesarea acestor fonduri pentru Sarmizegetusa Regia.

Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice au reprezentat un alt domeniu disponibil de accesare a banilor folosit de consiliul judeţean pentru reabilitarea drumului spre Sarmizegetusa Regia. De asemenea, şi drumurile spre staţiunile Straja, Pasul Vâlcan vor fi reabilitate tot cu bani europeni.

Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică ar fi fost un domeniu care ar fi putut finanţa proiectele de dezvoltare ale domeniilor schiabile din Vale, însă finanţarea s-a făcut de la guvern, atât cât s-a făcut.

Banii ar fi putut veni grămadă şi dacă localităţile din Valea Jiului ar fi făcut un proiect de finanţare comun. Minis-

terul Dezvoltării din actualul guvern a refuzat şi refuză să mai finanţeze proiecte turistice în Valea Jiului, considerând că acestea nu sunt prioritare şi le cere primarilor să apeleze la fondurile europene. Petroşaniul a depus un proiect de finanţare şi a câştigat bani europeni pentru un centru de informare turistică, însă pentru dezvoltarea domeniului schiabil Parâng nu a ales o astfel de opţiune.

Fondurile europene, departe de buzunarul cabanierilor Cabanierii din staţiunile turistice din Valea Jiului, investitorii ar fi fost interesaţi să-şi dezvolte afacerile cu bani europeni. Dar aceştia au fost destinaţi doar zonelor defavorizate sau rurale. Valea Jiului nu mai este considerată zonă defavorizată. Staţiunile turistice din Valea Jiului aparţin zonelor urbane, ba, mai mult, zonelor A, unde se plătesc cele mai mari taxe şi impozite locale, dar nu există nici măcar canalizare sau drumuri ca-n palmă. Cu toate că administraţiile locale ar fi putut accesa bani europeni pentru acest tip de infrastructură, acest lucru nu s-a întâmplat în cei şase ani de finanţare. În funcţie de oportunităţi, domeniile schiabile au fost finanţate din bani de la guvern, dar finanţările au fost stopate şi proiectele de dezvoltare abandonate.

Iată cum cabanierii nu s-au ales nici cu canalizare, nici cu drumuri reabilitate până la această oră. Telegondolele, pârtiile şi tunurile de zăpadă mai dau plus valoare staţiunilor, dar nici acestea nu sunt de ajuns dacă nu este ză-

padă.

Cabanierii ar fi fost interesaţi, prin intermediul asociaţiilor sau individual, să acceseze fonduri pentru a investi în dezvoltarea atracţiilor turistice.

Terenuri de sport, patinoare, piscine acoperite, centre SPA, săli fitness, jocuri pentru copii, săli de divertisment, toate acestea ar fi atras turiştii şi în perioadele de vară, şi ar fi salvat turismul în perioada de iarnă, când vremea nu este de ajutor, cum s-a întâmplat anul acesta.

Cum afacerile merg prost de 6 ani încoace, nici bani de investiţii proprii nu sunt, iar câştigurile scad. Cum aduci turişti în Valea Jiului dacă nu prea au ce face în cazul în care nu ştiu să schieze? Nu ai cum. Nu este exploatată nici latura turismului minier, nici a turismului montan. Cabanierii speră ca în perioada 2014-2020 să li se ofere şansa de a-şi dezvolta afaceri în turism cu fonduri europene. Dacă se vor respecta aceleaşi principii ca şi în perioada trecută de finanţare, măcar să fie luată în considerare de administraţiile locale trecerea domeniilor schiabile în mediul rural pentru a facilita accesul cabanierilor la banii europeni. Această opţiune este prea puţin probabilă pentru că ar diminua încasările la bugetul local.

Aşadar, şansa dezvoltării afacerilor private în Valea Jiului nu este momentan în turism, dar sunt domenii în care se pot accesa bani, mai ales pentru IMM-uri.

Banii europeni nu sunt chiar atât de departe de noi. Trebuie doar să alegi domeniul favorabil. (A.P.)

www.zvj.ro

CMYK

6 ACTUALITATE

Pe bune, se întâmplă în guvernarea PSD…

Medici pedepsiţi pentru că au ajutat femei cu cancer din Valea Jiului

În urma unui control al Curţii de Conturi la Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara, peste 30 de medici de familie hunedoreni trebuie să acopere valoarea reţetelor pentru bolnavii de cancer prescrise în 2011 şi 2012, controlul stabilind că acestea reprezintă prejudiciu şi că medicii nu aveau dreptul să elibereze acele reţete.

Banii ce ar trebui imputaţi medicilor hunedoreni sunt destul de mulţi, sumele vehiculate variind între 1.500 şi 6.000 de lei. Într-o întâlnire organizată la sediul Colegiului Judeţean al Medicilor Hunedoara din Deva s-a anunţat că aceste imputări vor fi contestate la instanţa de judecată şi la Comisia de Litigii a Casei Naţionale de Sănătate.

Medicul Grigore Crişan, vicepreşedinte al Colegiului Judeţean al Medicilor Hunedoara,

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

CEH ia, prin lege, datoria CNH

vineri, 11 aprilie 2014

spune că majoritatea bolnavilor pentru care au fost scrise reţetele sunt femei cu cancer la sân din Valea Jiului. El a explicat că în Valea Jiului nu este un medic specialist oncolog, astfel încât femeile care au nevoie ar trebui să facă drumuri până la Deva, Timişoara sau Cluj-Napoca pentru a obţine reţeta necesară. „Care este prejudiciul pe care l-am adus Casei de Sănătate, în condiţiile în care am tratat un bolnav? Ni se impută nişte bani pentru că ne-am făcut meseria. Ne vom adresa instanţei de judecată. Avem relaţii bune cu Casa de Sănătate, dar trebuie să ne apărăm”, a declarat dr. Grigore Crişan. Se pare că s-a ajuns în această situaţie deoarece, deşi medicii de familie făceau prescripţii după reţetele iniţiale ale specialiştilor oncologi, un obscur ordin de ministru de prin 2010 interzicea acest lucru.

Preşedintele Colegiului Judeţean al Medicilor Hunedoara, dr. Mircea Artean, a declarat că nu e normal să pedepseşti medicii pentru că legislaţia nu e limpede. „Este foarte ciudat să-i pui pe medici să plătească nişte reţete care au fost prescrise unor bolnavi. Noi sperăm ca în Comisia de Litigii de la Casa de Sănătate şi în instanţă să avem câştig de cauză. A fost vorba de un vid legislativ şi nu e cazul să plătească medicii pentru acest lucru. Ca dovadă, acest vid legislativ s-a corectat din februarie, iar medicii de familie au fost desemnaţi ca medici prescriptori în afecţiuni oncologice. Iar acum, să iei banii de la medicii de familie mi se pare aberant”, a declarat dr.

Mircea Artean.

Mihaela PETROŞAN

Săptămâna aceasta, preşedintele Traian Băsescu a promulgat Legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.

104/ 2013, privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara (CEH) SA, ordonanţă care prevede preluarea de către CEH a obligaţiilor fiscale de 70 de milioane de lei ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH).

Decretul de promulgare a fost semnat de preşedinte miercuri.

Ordonanţa respectivă a fost adoptată în luna martie de Camera Deputaţilor, cu 272 voturi „pentru”, 3 „împotrivă” şi 55 de abţineri.

Conform prevederilor legale, s-a aprobat preluarea de către CEH a unor obligaţii fiscale datorate bugetului de stat, în ordinea vechimii, cu excepţia celor cu reţinere la sursă, ale Companiei Naţionale a Huilei, în limita sumei totale de 70.238.352,98 lei, administrate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, datorate şi neachitate. De fapt, în noiembrie 2013 executivul a aprobat o operaţiune prin care CEH va prelua o datorie de peste 70 milioane lei a CNH către buget şi nu i se va mai imputa astfel plata creanţei către CNH, în aceeaşi sumă, pentru care i s-a cerut insolvenţa în instanţă. Insolvenţa a fost cerută de CNH, aflată în lichidare, pentru o creanţă certă de 70,7 milioane de lei. Soluţia guvernului a fost decisă pentru a se evita deschiderea procedurii de insolvenţă la CEH. Aşadar, CEH preia o datorie de 70,2 milioane lei, pe care CNH o are de achitat către ANAF, reprezentînd o parte din obligaţiile fiscale neachitate ale acesteia, iar datoria fiscală a CNH către bugetul general consolidat se diminuează cu valoarea nominală a obligaţiei preluate de către CEH. Cu asta, creanţa comercială de aceeaşi valoare deţinută de către CNH asupra CEH se stinge.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

REPORTAJ

vineri, 11 aprilie 2014

Potrivit profesorului Gheorghe Boantă

7

În Petrila ar fi existat un Cimitir al copiilor

Zilele trecute discutam, la o cafea, cu profesorul Gheorghe Boantă despre Petrila de altădată. La şcoală era decretată „săptămâna altfel” şi ne-am propus, în spiritul acestor 5 zile de contact cu lumea înconjurătoare, să descoperim, împreună, o Petrilă uitată.

Amicul meu mi-a zis că străbunicul său, Boantă Petru Birău, a fost primarul Petrilei în epoca tulbure când oraşul trecea de sub administraţia aus-

tro-ungară la cea românească. A aflat asta dintr-o carte pe care i-a dăruit-o regretatul domn Tiberiu Svoboda care, ştiind maghiara şi cercetând, la Arhivele Statului din Deva, diferite documente legate de Valea Jiului a dat şi de acest ilustru primar al Petrilei. Planurile strănepotului e să cerceteze, în mod aprofundat, biografia predecesorul său la Primăria Petrila (vă reamintim că profesorul Boantă a fost, ani în şir, consilier local) şi să-i ridice un bust într-un loc unde a fost, odată, şi vatra familiei din Petrila.

Ghiţă Boantă mi-a spus, cu aerul candid al celor care fac dezvăluiri senzaţionale, că în Petrila anilor ’60 ai secolului trecut mai existau urmele unui Cimitir al copiilor. Acolo au fost îngropaţi mai mulţi copii cu nume de sfinţi care s-au săvârşit din viaţă în urma unei epidemii. Doar neamul Boantă a pierdut, pe la începutul secolului trecut, şapte copii. Toţi erau băieţi şi purtau nume de mare cinste în calendarul ortodox: Petru, Vasile, Pavel, Gheorghe, Ion, Marcu şi Luca. Din acest cimitir (care ar putea fi localizat, astăzi, între blocul 45 de pe strada 8 Martie şi sediul Organizaţiei „Salvaţi Copiii”) nu a mai rămas mare lucru.

Odinioară, mi-a spus profesorul Boantă, în acest cimitir în miniatură erau nişte cruci mici de lemn, acoperite de

un semicerc de tablă care protejau, de intemperii, o imagine scumpă tuturor creştinilor. Toate crucile aveau lipite, pe lemn, icoana Maicii Domnului. Acum, acel vechi cimitir de uz familial e doar un loc cu verdeaţă din grădina unui momârlan. Un câine imens (şi deloc prietenos) ne-a lătrat, mereu, pe timpul documentării noastre. Dl. Boantă a mai putut identifica doar urmele unei vechi cruci aflate la umbra unui păr imens. Acel pom era reperul care l-a făcut pe dl. profesor să nu aibă dubii în ceea ce priveşte identificare locului. „Când eram mici, momârlanii ne ameninţau că dacă o să furăm pere din părul ăla o să ajungem şi noi în

Cimitirul copiilor!”. Asta a făcut ca perele respective să nu fie râvnite de niciun copil. Dovadă că, din acest motiv, a şi ajuns un copac atât de mare şi de nefrecventat.

De existenţa acestui cimitir al copiilor îşi aminteşte şi dl. Petru Helj, un

momârlan de 82 de ani, care stă pe strada Republicii, peste drum de locul pe care tocmai vi l-am descris. El îşi mai aminteşte şi de o cruce mare de lemn pe care vecinul său, Cocolan Gheorghe, a ridicat-o în curtea sa şi pe care popa a sfinţit-o de Rusalii. „N-o trăit mult crucea, ne-a zis dl.

Helj. Într-o seară au venit comuniştii cu un tractor şi au smuls-o din rădăcină!”. Acum, pe locul acela, e spaţiul verde delimitat de un bloc din cartierul 8 Martie şi conducta (galbenă) de gaz ce traversează oraşul.

Ca să ajungem la locul documentării noastre am luat-o pe strada Lunca, o fostă uliţă unde fiinţau casele bătrâneşti ale familiei şi unde locuiesc, azi, o parte din cei opt fraţi Boantă. Unul dintre ei, Boantă Marcu, a ridicat o cruce de lemn în memoria familiei, iar inginerul Pavel Boantă şi-a construit un solar nepretenţios, din punct de vedere tehnic, chiar lângă casa părinţilor. Din acel solar, de doar 15 mp, familia se aprovizionează, tot anul, cu pătrunjel, spanac, mărar, fasole şi castraveţi. Toată căldura vine de la soare, iar apa dl. inginer o aduce, cu găleţile, din casa părintească.

Mihai BARBU

www.zvj.ro

8 DIN JUDEŢ Liberalii vor să câştige Valea Jiului Ieri, după şedinţa Biroului Permanent Judeţean, liderii PNL Hunedoara au făcut publice câteva informaţii legate de pregătirea viitoarelor alegeri europarlamentare şi parţiale, declarând că organizaţia este pregătită să obţină un scor foarte mare, inclusiv în Valea Jiului.

Preşedintele organizaţiei, Mircea Ioan Moloţ, a declarat că au început deja întâlnirile cu primarii şi şefii de organizaţie din teritoriu, pentru a stabili cum vor acţiona în campania electorală. Moloţ a ţinut să precizeze că liberalii hunedoreni acordă sprijinul lor pentru doi din candidaţii formaţiunii la europarlamentare, Norica Nicolai şi Cristian Buşoi.

De asemenea, referitor la alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor, în Colegiul 3, marţi, la Bucureşti, Biroul Permanent Naţional al PNL a validat candidatura hunedoreanului Sorin Ştefoni, fost primar la Densuş şi fost secretar de stat în ministerul condus de Mariana Câmpeanu.

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 aprilie 2014

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

De asemenea, liderul PNL a mai spus că au mai fost validate 150 de adeziuni la partid, o parte din ele fiind din Valea Jiului.

Coordonatorul liberalilor din Valea Jiului, Costel Avram, a declarat că PNL va obţine un rezultat foarte bun în zonă, „prin multă muncă şi o foarte bună organizare”. „PNL va fi câştigător, pentru că avem ce să le arătăm oamenilor că am făcut. Un exemplu este faptul că, acum, în Valea Jiului este cea mai ieftină apă din România”, a declarat Avram.

La Hunedoara

Şase ani pentru lucrări ce trebuiau finalizate în şase luni Un proiect de 8,4 milioane de lei, pentru reabilitarea campusului şcolar de la Colegiul Economic Emanuil Gojdu din Hunedoara, a rămas blocat mai mulţi ani, din lipsa fondurilor necesare. Acum, Consiliul Local (CL) Hunedoara a adoptat o hotărâre prin care s-a aprobat proiectul şi fondurile necesare, în aşa fel încât investiţia să fie finalizată.

Prima hotărâre a CL Hunedoara, legată de această investiţie, a fost luată în anul 2007, când s-au aprobat fondurile necesare pentru finanţarea proiectării şi execuţiei lucrărilor. Tot în 2007 a fost aprobat şi studiul de fezabilitate, valoarea fiind de peste 10 milioane de lei. Spre sfârşitul anului 2007, mai exact în 17 noiembrie, a fost încheiată licitaţia pe SEAP, iar contractul a fost semnat în ianuarie 2008, pe valoarea de 7.131.432 lei, cu TVA de 19 la sută. Totul era pregătit pentru ca lucrările să fie finalizate la sfârşitul lui august 2008, dar singura finanţare primită de la guvern în acel

La IPJ

Ziua Porţilor Deschise pentru elevi Ieri, la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Hunedoara, peste 300 de elevi de la Şcoala Gimnazială Şoimuş, Şcoala Gimnazială „Andrei Mureşanu” şi Şcoala Gimnazială „Andrei Şaguna” din Deva au participat la Ziua Porţilor Deschise. În această săptămână, mai exact miercuri şi joi, între orele 10 şi 12, la

www.zvj.ro

an a fost de mai puţin de o treime din valoarea contractului, respectiv 2,2 milioane lei.

Din acel moment, contractul a fost prelungit de două ori. Din lipsă de bani, în vara anului 2009 lucrările au fost oprite, banii primiţi cu ţârâita de la guvern ajungând abia la 3,9 milioane lei. În ultima şedinţă de consiliu local, s-au aprobat proiectul şi fondurile necesare. În acest moment, pe lângă cei 3,9 milioane primite de la guvern, din bugetul local s-au mai băgat 125.452,54 lei în lucrări. Aşadar, pentru finalizarea investiţiei ar mai fi necesare fonduri de aproximativ 4,3 milioane lei. Prin decizia CL Hunedoara, s-au aprobat fondurile necesare pentru investiţie, după cum urmează: total 8.405.828,24 lei cu TVA, din care 4.365.173,98 lei valoare eligibilă din Programului Operaţional Regional 2007-2013, contribuţie proprie a municipalităţii de 87.303,48 lei, reprezentând 2 la sută din valoarea eligibilă, o cheltuială neeligibilă de 15.201,84 lei şi 4.025.452,42 lei cu TVA, reprezentând valoare neeligibilă, lucrări executate şi decontate. sediul IPJ Hunedoara a fost marcată Ziua Porţilor Deschise, elevii având ocazia să vadă cu ce se ocupă apărătorii legii. Pe heliportul din curtea unităţii, ghizii în uniformă le-au prezentat celor mici şi celor interesaţi să îmbrăţişeze cariera de poliţist tehnica din dotarea oamenilor legii, echipamentele laboratorului criminalistic, o maşină a Serviciului Rutier sau berbecul şi armele „mascaţilor” .

Evenimentul a făcut parte din proiectul săptămâna „Şcoala altfel - Să ştii mai multe, să fii mai bun!”.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

UMOR ÎN HA... MAJOR

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 aprilie 2014

Antologie de umor galinaceu „Antologia de umor galinaceu” a fost îngrijită „din embrion” de umoristul Emil Ianuş şi a apărut, anul trecut, la Editura Ion Prelipcean. În volum sunt cuprinse multe texte dedicate Muzeului Oului din Vama - muzeu despre care am scris cu altă ocazie - dar nu numai. Cititorul se va delecta cu epigrame, fabule, rondeluri, proză, poezii umoristice, scrise de 57 de autori. Pe lângă valoarea literară, volumul vine să facă lumină într-o problemă veche („Ce a fost mai întâi: oul sau găina?”), răspunsul venind chiar de la domnul Emil Ianuş: Efectele acestei antologii Această carte dă lumina Universalului tablou: Întâi şi-ntâi a fost găina Ce s-a născut din primul OU! *** Muzeului Oului din Vama, condus de Letiţia şi Cătălina Orşivschi Pentru că-n întreaga lume Bărbăţia lor nu-i nouă, Zise unul pus pe glume: - Astea da femei cu ouă!

(Gheorghe Bâlici – Chişinău)

Atâtea ouă a încondeiat, La fel cum şi-a încondeiat bărbatul.

(Florina Dinescu-Dinu – Ploieşti) Paşte în criză Cum m-a cam lovit năpasta Şi-s sărac şi nevoiaş, Voi vopsi, de data asta, Ouă mici... de iepuraş!

(Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca) Iluzia lui Emil Ianuş Punând pe primul plan găina, El crede azi, bătu-l-ar vina, Că va rămâne-n veşnicie Cu oul în... antologie!

(Gavril Moisa – Cluj-Napoca)

In memoriam Spun clar şi nu sunt pus pe glume, Ci dintr-un cult pentru cei duşi, Că nu există ou pe lume Mai ou ca OUL lui Brâncuşi!

(Nicuşor Constantinescu – Bucureşti)

La Muzeul Oului, la Vama Deşi-i colecţia bogată, Sunt unii, răi, care şoptesc Că ouăle de ciocolată Şi oul lui Columb lipsesc!

(Cătălina Orşivschi – Vama)

Oului pictat Să nu-i spui încondeiat Că se supără! Mai nou, A pretins că e erou, Din moment ce-a fost pictat!

(George Corbu – Bucureşti)

Unui patron de fermă avicolă Cei ce l-au luat la rost, Survolându-i hardughia, Se-ntrebau: „Întâi ce-a fost, Oul sau... găinăria?”.

(George Petrone – Iaşi)

Rondelul ouălor închistrite

La Muzeul Oului din Vama În muzeul vizitat Plin de ouă şi talent Zic „Hristos a înviat!”

Căci e Paşte permanent.

(Mihai Sălcuţan – Buzău)

Un ou pictat e un simbol Cu tente tradiţionale, Când primăvara iese-n cale, Însufleţind decorul gol.

Datând din vremuri ancestrale, De Paşte e în protocol, Un ou pictat e un simbol Cu tente tradiţionale.

Mai spun acum fără ocol, Pe fondul crizei actuale, Când lumea nu are parale Nici pentr-un şip de alcool Un ou pictat e un simbol.

(Sorin Cotlarciuc – Vama) Artă periculoasă O gospodină – astăzi am aflat – E cunoscută bine în tot satul:

O găină emancipată Dezertând din curtea ei, găina Chiar în nordul ţării s-a mutat, Auzind că ou-n Bucovina Ar ieşi direct încondeiat.

(Vali Slavu – Aninoasa) La Muzeul Oului din Vama Asta e discriminare!

(Afirmase, ieri, un moş) Printre-atâtea exemplare Nici un ou nu-i de... cocoş!

(Ioan Toderaşcu – Costeşti, Vaslui) Anunţ publicitar Pentr-un ou de prepeliţă

9

Dau un praz şi-o cobiliţă; Prazu-l dau pentru mâncare, Cobiliţa – pe sinare!

(Nelu Vasile – Turburea, Gorj) Volumului „Umor galinaceu” Citind volumul ăsta eu Remarc, stimaţi contemporani, Puţin umor galinaceu Semnat de-o droaie de fazani!

(Vasile Vajoga – Iaşi) *** Lui Emil Ianuş, pentru volumul „Antologie de umor galinaceu” Deşi-s cocoş de felul meu Şi-mi place stilul haiducesc, Citind „UMOR GALINACEU” Îmi vine să cotcodăcesc.

(Grigore-Marian Dobreanu – Târgu-Jiu)

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

ROMÂNIA ORAŞUL ANINOASA -ÎN INSOLVENŢĂJUDEŢUL HUNEDOARA

ANUNŢ DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE CONCESIUNE PRIVIND aprobarea concesionării prin licitaţie publică deschisă a imobilelor construcţii aflate în incinta fostei EM Aninoasa, respectiv Atelier în suprafaţă de 1187 mp, respectiv Birouri şi Laborator, în suprafaţă de 101 mp, situate Aninoasa, str. Uzinei, nr.1, aflate în intravilanul localităţii, înscris în CF nr.60501 Aninoasa, nr. topo 60501, în domeniul public al oraşului Aninoasa, în scopul suplimentării resurselor financiare ale bugetului local al oraşului Aninoasa UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A ORAŞULUI ANINOASA, ÎN INSOLVENŢĂ prin SCP TUDOR ŞI ASOCIAŢII SPRL Bucureşti, cu sediul în str.

Libertăţii, nr. 85, cod poştal 335100, telefon 0254/512.108, fax 0254/512.758, cod fiscal R4468994, reprezentată legal prin dl. Dunca Nicolae, în calitate de primar, aduce la cunoştinţă publică, conform art. 40 din O.U.G nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică şi art. 43 alin.1 din H.G nr. 168/2007 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare ale O.U.G. nr. 54/2006 adjudecarea contractului de concesiune prin licitaţie publică deschisă, respectiv negociere directă a imobilelor construcţii aflate în incinta fostei EM Aninoasa, respectiv Atelier în suprafaţă de 1187 mp, respectiv Birouri şi Laborator, în suprafaţă de 101 mp, situate Aninoasa, str. Uzinei, nr. 1, aflate în intravilanul localităţii, înscris în CF nr.60501 Aninoasa, nr. topo 60501, în domeniul public al oraşului Aninoasa, în scopul suplimentării resurselor financiare ale bugetului local al oraşului Aninoasa desfăşurată în data de 19.03.2014/09.04.2014.

Menţionăm că anunţul participării la licitaţia publică deschisă fost publicat în Ziarul Văii Jiului în ediţia din data de 05.03.2014.

Criteriile utilizate pentru desemnarea ofertei câştigătoare au fost cel al prezentării documentelor cerute în caietul de sarcini, precum şi cel al celui mai mare preţ oferit.

Au fost depuse 3 oferte valabile, iar adjudecatarul este d-na DOBRESCU MARIOARA, iar suma la care a fost concesionat terenul, prin licitaţie publică deschisă, este de 21 lei/mp/an, respectiv 27.048 lei, redevenţa anuală, iar durata contractului de concesiune este de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii în condiţiile legii.

Anunţul se va transmite spre publicare azi, 10.04.2014 şi vă rugăm să-l publicaţi o singură dată, în data de 11.04.2014.

PRIMAR, JR.DUNCA NICOLAE

www.zvj.ro

10

DIVERSE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 aprilie 2014

Investiţie în derulare executată în prezent de către SC TECNOSERVICE Bucureşti SA la Sucursala Electrocentrale Paroşeni

REALIZAREA INSTALAŢIEI DE DESULFURARE UMEDĂ A GAZELOR DE ARDERE PENTRU GRUPUL NR.4 DE 150 MW ŞI PENTRU CAF-ul DE 103,2 Gcal/h (Partea a II-a) Realizare instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere şi instalaţie de colectare, transport şi depozitare a zgurii şi cenuşii în şlam dens la Sucursala Electrocentrale Paroşeni contractarea lucrărilor, asigurare finanţare, stadiul lucrărilor Conştientă de faptul că centrala Paroşeni nu putea avea un viitor dacă nu va respecta în totalitate normele de mediu ale Uniunii Europene, în anul 2009, conducerea SC Termoelectrica SA Bucureşti a demarat procedura de licitaţie deschisă pentru atribuirea unui contract în vederea realizării la Paroşeni a celor două investiţii necesare pentru alinierea la normele europene de mediu: o instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere şi o instalaţie de colectare, transport şi depozitare a zgurii şi cenuşii în şlam dens. Şedinţa de deschidere a ofertelor a avut loc în luna august 2009 la sediul SC Termoelectrica SA Bucureşti, fiind depuse 4 oferte. Licitaţia s-a finalizat prin declararea ca fiind câştigătoare a ofertei depuse de Constructions Industrielles de la Mediterranée (CNIM). Hotărârea comisiei de evaluare a fost contestată de 2 dintre ofertanţii participanţi la licitaţie la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi la Tribunalul Bucureşti, deciziile acestor autorităţi fiind atacate apoi cu plângeri înaintate Curţii de Apel Bucureşti.

Acţiunea de contestare a rezultatului licitaţiei s-a finalizat în luna octombrie 2010 când Curtea de Apel Bucureşti a decis menţinerea hotărârii comisiei de evaluare a SC Termoelectrica SA de desemnare a ofertei câştigătoare.

După soluţionarea definitivă a tuturor contestaţiilor depuse, în data de 19.11.2010 s-a încheiat cu ofertantul desemnat câştigător contractul comercial nr. 142 în valoare de 65.300.000 euro fără TVA, la acea dată existând acordul de principiu al Băncii Europene de Investiţii privind acordarea unui împrumut care să asigure până la 50% din valoarea acestor investiţii.

Contractul prevede proiectarea, procurarea, fabricarea şi livrarea în şantier a tuturor instalaţiilor şi echipamentelor, precum şi executarea tuturor serviciilor de instalare şi punere în funcţie aferente celor două investiţii de mediu.

Principalele părţi componente ale instalaţiei de desulfurare umedă a gazelor de ardere sunt următoarele: - instalaţia de colectare a gazelor de ardere de la cazanul nr. 4 şi CAF - instalaţia de absorbţie a SO2 din gazele de ardere - instalaţia de evacuare a gazelor de ardere desulfurate - instalaţia pentru descărcarea şi măcinarea calcarului şi prepararea şi depozitarea suspensiei de calcar - instalaţia de evacuare a şlamului de ghips rezultat din procesul de absorbţie a SO2 - instalaţiile de alimentare cu energie electrică, de protecţie, semnalizare, comandă şi control construcţiile, drumurile şi căile de acces necesare Principalele părţi componente ale instalaţiei de colectare, transport şi depozitare a zgurii şi cenuşii în şlam dens sunt următoarele: - sistem de colectare a zgurii şi cenuşii de la cazanul nr. 4 şi CAF şi a şlamului de ghips de la instalaţia de desulfurare - sistem de pregătire a şlamului dens - sistem de transport prin conducte către locul de

www.zvj.ro

depozitare - organizarea depozitelor de cenuşă şi a sistemului de distribuţie aferent - instalaţiile electrice, de automatizare, protecţie, control, monitorizare, prelevare probe - clădirile şi lucrările de construcţii necesare.

Deşi semnat, contractul 142 nu a intrat în efectivitate în anul 2010, urmând o perioadă lungă de demersuri necesare pentru asigurarea finanţării: - divizarea parţială a SC Termoelectrica SA şi înfiinţarea SC PEET Electrocentrale Paroşeni SA - iulie 2011 - analiza situaţiei financiare a societăţii Electrocentrale Paroşeni SA de către Banca de Export–Import a României EXIMBANK S.A. şi obţinerea Hotărârii Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări (C.I.F.G.A.) de avizare a acordării de către M.F.P. a unui subîmprumut din împrumutul ce urma a fi contractat de la B.E.I. pentru finanţarea celor două investiţii de mediu - noiembrie 2011 - semnarea contractului de finanţare între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Europeană de Investiţii pentru suma de 32.650.000 euro decembrie 2011 - adoptarea Legii privind ratificarea Contractului de Finanţare şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României - iulie 2012 - încheierea Acordului de Împrumut Subsidiar între Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi SC Electrocentrale Paroşeni SA - septembrie 2012.

După îndeplinirea cerinţelor preliminare prevăzute în contractul de finanţare, în luna noiembrie 2012 s-a făcut prima tragere din creditul acordat de BEI şi s-a plătit avansul de 10% prevăzut în contractul 142/2010. Ca urmare, începând cu data de 12.12.2012, contractul 142/2010 a intrat în efectivitate pentru partea de desulfurare a gazelor de ardere. Diferenţa rămasă din creditul acordat de BEI a fost utilizată pentru deschiderea unui acreditiv irevocabil confirmat pentru plata echipamentelor din străinătate aferente instalaţiei de desulfurare, în conformitate cu prevederile contractului 142/2010.

Art. 2 (1) din Legea nr. 121/2012 prevede: „Valoarea totală netă a Proiectului de 65.300.000 euro va fi acoperită din următoarele surse de finanţare: - 32.650.000 euro din împrumutul contractat de la Banca Europeană de Investiţii; - 32.650.000 euro sau echivalentul în lei, reprezentând contribuţia părţii române la finanţarea proiectului, prin contractarea de instrumente de datorie publică de către Ministerul Finanţelor Publice”. Împrumuturile se acordă beneficiarului final al investiţiilor la preţul pieţei, respectiv beneficiarul final al acestor împrumuturi va plăti Ministerului Finanţelor Publice, din surse proprii, pe lângă suma împrumutată şi dobânzile aferente, o primă de risc, precum şi un comision la fondul de risc. În luna mai 2013 au început demersurile pentru asigurarea de către Ministerul Finanţelor Publice a celei de a doua tranşe necesare pentru demararea celei de a doua investiţii (colectarea, transportul şi depozitarea zgurii şi cenuşii în şlam dens) şi pentru finanţarea porţiunii locale (echipamente din ţară şi servicii de instalare) la instalaţia de desulfurare.

A urmat o nouă analiză de către EXIMBANK S.A., de această dată a situaţiei financiare a Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA (între timp

avusese loc fuziunea între societăţile Electrocentrale Paroşeni şi Electrocentrale Deva şi înfiinţarea SC Complexul Energetic Hunedoara SA) şi obţinerea unei noi Hotărâri C.I.F.G.A. de avizare a acordării de către M.F.P. a acestui subîmprumut. În luna decembrie 2013 a fost semnat între Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei – Departamentul pentru Energie şi Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA al doilea Acord de Împrumut Subsidiar prin care MFP subîmprumută Complexului Energetic Hunedoara SA o tranşă de 17.950.000 euro pentru finanţarea parţială a celor două investiţii de mediu. Această sumă a permis deschiderea acreditivului irevocabil confirmat pentru plata echipamentelor din străinătate aferente instalaţiei de şlam dens, în conformitate cu prevederile contractului 142/2010, şi finanţarea activităţilor aflate pe drumul critic la instalaţia de desulfurare, fiind suficientă pentru plata echipamentelor şi serviciilor de instalare din porţiunea locală până în luna mai 2014. În februarie 2013 au început demersurile pentru asigurarea ultimei tranşe de 14.700.000 euro necesară pentru finanţarea integrala a proiectului.

Stadiul de implementare al instalaţiei de desulfurare este în proporţie de cca 40%, fiind realizate următoarele: - livrare echipamente din străinătate în valoare de 14.473.017,48 Euro - livrare echipamente din ţară în valoare de 2.525.676,78 Euro - proiectare şi lucrări de construcţii (realizare fundaţii) în valoare de 2.685.425,91 Euro. În prezent sunt în curs de realizare: - lucrări de construcţii la structura de susţinere a canalelor de gaze arse între coşul de fum vechi şi absorber - lucrări de construcţii la clădirea electrică - lucrări de montaj la manta metalică absorber şi preasamblare coş de fum - lucrări de montaj structură metalică la clădire descărcare calcar şi clădire mori de calcar - lucrări de montaj structură metalică siloz de calcar şi rezervoare suspensie de calcar şi apă de proces.

Lucrările de montaj urmează a fi finalizate în luna februarie 2015 iar în luna iulie 2015 urmează a se realiza recepţia la punerea în funcţiune a instalaţiei de desulfurare a gazelor de ardere. Începând cu anul 2014 a început să curgă graficul de execuţie şi pentru investiţia de şlam dens, în prezent fiind în curs de realizare partea de proiectare pentru această instalaţie.

Termenul de finalizare a lucrărilor de montaj la instalaţia de şlam dens este luna iunie 2015, urmând ca în luna septembrie 2015 să aibă loc recepţia la punerea în funcţiune a acestei instalaţii.

DIRECTOR SUCURSALĂ ING. DORU VIŞAN

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 aprilie 2014

ANGAJĂRI

DECESE

Tamarin Impex SRL, cu sediul în Petroşani, str. Avram Iancu, bloc 2A, apartament 2, telefon 0254.546411, 0723.605881, scoate la concurs un post de inginer în domeniile: - sisteme de securitate - proiectare - echipamente fiscale Cerinţe obligatorii: - studii superioare profil tehnic - posesor permis auto - nefumător - experienţa în domeniu constituie un avantaj.

Persoanele interesate sunt rugate să transmită CV-ul pe mail la adresa: tamarin@upcmail.ro sau office@tamarin.ro

Cu durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a celui care a fost JIMBOREAN TRAIAN, om de mare corectitudine civică şi înaltă probitate profesională. Trupul neînsufleţit este depus la Capela Casei Pensionarilor din Lupeni, iar înmormântarea va avea loc astăzi, 11.04.2014, ora 13:00, la Cimitirul Bisericii din deal – preot paroh Ciocan.

Dumnezeu să-l aşeze în ceata drepţilor!

Familia îndurerată

S.C. Netlog Computer S.R.L. - Complex 3D Aqua recrutează personal pentru ocuparea următoarelor posturi: - bucătar - ajutor bucătar - ospătar - ajutor ospătar - barman - agent pază (cu atestat) CV-urile (cu foto) se depun la sediul Complexului 3D Aqua din Petroşani, str. Independenţei, PT5 până în data de 20.04.2014 (luni-sâmbătă, între orele 11:00 16:00) şi pe adresa contact@3daqua.ro SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează brutari cu experienţă.

Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, bl. 2/2 sau 0254.550160 SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă, tâmplar mobilier PAL şi bucătar cu experienţă.

Relaţii la telefon 0751.199100.

SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport).

Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 0254.550160

ÎNCHIRIERI Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0767.806804

Condoleanţe familiei Jimborean, la trecerea în nefiinţă a celui care a fost JIMBOREAN TRAIAN Suntem alături de familia îndoliată!

Elvira Pristavu

LICITAŢII Subscrisa Heral Consult IPURL Orăştie în calitate de lichidator judiciar al SC Laboratorul Sportul SRL - în faliment, cu sediul în Petroşani, Calea Romană, nr. 19A, judeţul Hunedoara vinde la licitaţie publică în data de 18.04.2014, ora 09:00, la sediul lichidatorului judiciar din Orăştie, str. N. Bălcescu, nr. 4, jud. Hunedoara, următoarele active: - Hală producţie produse patiserie şi teren aferent în suprafaţă de 2841 mp înscrise în CF 63273 Petroşani (provenită din conversia de pe hârtie a CF vechi nr. 1999 Petroşani) compusă din construcţie cu nr. CAD. C2, nr. top 695/b/1/a, notate la A1.2, proprietar de sub B.5 şi teren în cotă de 2841/3241, nr. top 695/b/1/a/2 de sub B.4, situate în Petroşani, str. Calea Romană, nr. 19A, jud.

Hunedoara.

- Laborator cofetărie vechi, birouri + magazie ambalaje, centrală termică şi teren aferent în suprafaţă de 833 mp înscrise în CF nr. 61508 Petroşani (provenită din conversia de pe hârtie a CF vechi nr. 1861 Petroşani) compuse din construcţii – Laborator cofetărie vechi – nr. cad. 2153–C2 de sub A1.2, proprietar sub B.3, birouri + magazie ambalaje + centrală termică nr. cad. 2153-C5 de sub A1.5, proprietar sub B.9 şi teren în suprafaţă totală de 833 mp, compus din teren cu nr. cad. 2153, nr. top 695/b/1/b, în cotă de 500/2302, de sub B.2 şi 333/2302 de sub B.8, situate în Petroşani, str. Calea Romană, nr. 19A, jud.

Hunedoara.

Vânzarea acestor imobile se va face în bloc, pornind de la valoarea de 238.800 euro exclusiv TVA. Garanţia de participare la licitaţie reprezintă 10% din valoarea bunului pentru care se licitează. Cumpărarea caietului de sarcini este obligatorie pentru ofertanţi şi poate fi găsit la sediul lichidatorului judiciar, telefon 0254.240807.

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Discuţia serioasă pe care o ai azi cu un specialist a cărui valoare o recunoşti şi o admiri te motivează să te apuci serios de o activitate nouă.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Atmosfera este cam sumbră în casa ta, ori pentru că cineva din familie trece prin momente dificile, ori pentru că primeşti o veste tristă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Cucereşti uşor pe oricine şi ai şansa de a-ţi lărgi cercul de prieteni datorită spiritului tău vesel şi sociabil. Nu faci niciun efort de a te apropia de lume.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Ai prea multe de făcut, dar sunt chestiuni atât de mărunte încât te enervează prin banalitatea lor. Altădată nu le-ai fi acordat nicio atenţie, dar azi trebuie să te ocupi de ele.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Nu ştii să profiţi de ocaziile bune care ţi se oferă aproape pe tavă, de parcă eşti comod şi nu vrei să depui niciun efort.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Ai scăpat din vedere un detaliu important care acum declanşează, iată, un oarecare dezastru, pe care ai fi putut să-l eviţi dacă erai mai atent!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Ai o discuţie de taină cu cineva şi speri ca tot ceea ce îi împărtăşeşti acum va rămâne între voi. E discutabilă discreţia celuilalt, ca atare fii mai atent cui şi ce îi mărturiseşti.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Încearcă să nu cheltuieşti azi niciun ban, pentru că şi cea mai mică investiţie (nu neapărat necesară!) poate dezechilibra bugetul şi aşa subred.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

IMOBILIARE Se vinde apartament ultracentral în Petroşani, b-dul 1 Decembrie 1918, etaj 4/8, decomandat, amenajat modern, compus din patru camere, bucătărie, debara, două băi, hol şi trei balcoane, în suprafaţă de 75 mp; dispune de parchet melaminat, gresie şi faianţă, uşi interioare (inclusiv de intrare) de lemn, reţea internet, cablu TV, gigacalorimetru propriu, boiler electric. Ocupabil imediat. Preţul este 114.000 lei.Telefon 0726.118355.

Se vinde apartament în Lupeni, str. Parângului, bl. A5, etaj 9/10, ap. 81, compus din două camere, bucătărie, baie, hol acces, hol intermediar şi balcon, în suprafaţă de 51 mp. Ocupabil imediat.

Preţul este 22.400 lei. Telefon 0726.118355.

Se vinde teren, zona Rusu, paralel cu hotel Rusu, 900 mp. Are drum de acces, alimentare cu energie electrică, sursă de apă în imediata apropiere. Preţ 23.500 euro, neg. Relaţii la numărul de telefon 0768.774467 De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient). Relaţii la telefon 0762.257696 Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor.

Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro. Telefon 0721.225359 sau 0768.406967

Primeşti un sfat atât de bun, încât merită să îl pui imediat în practică! Este fundamentul perfect pentru proiectul pe care îl clădeşti pas cu pas, cărămida de pornire.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Cunoşti o persoană ce are un efect tonic asupra ta. Îţi place compania sa, este plină de viaţă, dornică de acţiune şi de aventură şi, în mare măsură, îţi seamănă.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Ai mare grijă în cine te încrezi azi, pentru că există riscul să pici în capcana unui mare mincinos care ştie să te convingă cu şiretlicuri infantile.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Te pregăteşti pentru o întrevedere profesională importantă, de care depinde cariera ta de acum încolo. Ambiţia, atenţia, memoria, concentrarea, toate au un rol în succesul final.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

Un cadrul didactic vulcănean nu este de părere că denumirea de

Colegiu tehnic dă mai bine decât aceea de grup şcolar În 1977, când doamna Malvine Socaci a venit, ca profesoară de engleză la Vulcan, Liceul Teoretic Vulcan, aşa cum l-am prins şi eu, devenise deja Liceul Industrial Vulcan. Fusese industrializat cum, de fapt, ajunseseră aşa mai toate liceele din ţară.

De abia mai târziu,

după optzeci şi ceva, parcă, denumirea i s-a schimbat în Grupul Şcolar Industrial Vulcan, scurtat, după aceea, în Grupul Şcolar „Mihai Viteazu”. Aşa cum a dăinuit ea până ieri, când ţevile de fier care susţineau panoul din faţa şcolii au fost tăiate cu flexul de către profesorul-instructor Justin Stoenescu. Dumnealui spune că nu ar fi vrut să se ajungă la asta, fiindcă a ţinut enorm la denumirea aceasta, el însuşi fiind absolvent al Grupului Şcolar Minier din Deva. Deci tot un grup şcolar.

Numai că

ordinul e ordin. Nici doamnei directoare Malvine Socaci (care a girat activitatea unui notoriu plagiator vulcănean, intoxicând astfel liceenii, însă asupra acestui subiect vom reveni – n.r.) nu i-a

www.zvj.ro

fost uşor să comande raderea panoului. „Mulţi se opreau, citeau şi nu mai ştiau ce să creadă, mă lămureşte dumneaei. Cum, doamna directoare, aici scrie grup şcolar, iar pe peretele şcolii apare colegiu tehnic? Aşa că ne-am decis să dăm jos panoul, pentru ca, în curând, să amplasăm un altul cu numele actual al instituţiei noastre de învăţământ”.

Deşi,

ca să-l ajute la locul faptei, domnul profesor-instructor îi adusese cu el pe câţiva elevi vânjoşi din clasa sa, doamna directoare se agita, pentru ca nu cumva panoul să cadă pe vreunul şi să-l accidenteze. Nu se întâmplă nimic, doamna directoare, a liniştit-o Justin Stoenescu. Au pus la pământ ăştia mari fabrici şi uzine. Ce e panoul ăsta pe lângă toate alea?

Gheorghe OLTEANU

Avram Iancu,

vineri, 11 aprilie 2014

Susţinut şi de Emil Părău Iată, cum era de aşteptat, şi mediul privat susţine, în măsura în care este posibil, proiectul „Primul român care traversează înot Canalul Mânecii”.

Este vorba de recunoscutul filantrop şi bun român Emil Părău, care-l susţine financiar pe Avram Iancu, punându-i la dispoziţie şi condiţiile excelente de înot ale ştrandului Comexim „R”.

Fără să mai fie nevoie, încă o dată, domnul Emil Pârâu dovedeşte faptul că este solidar cu oamenii ale căror iniţiative sunt îndrăzneţe. În acest caz, cu atât mai mult cu cât proiectul este unic în România şi care, dacă va fi dus la capăt cu bine, va aduce cinste Văii Jiului.

Marian BOBOC

facebook.com/ziarulvaiijiului

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Proiectul Scriitori olteni în „Şcoală şi cultură” (V)

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul VI Nr. 150 11 aprilie 2014 4 pagini

ISSN 2068 - 3650

e inil g a P -IV I

Marian Barbu - spre lumina arhetipului creator Au trecut aproape două decenii de când Marian Barbu, unul dintre cei mai reflexivi scriitori români, publica romanul Colonelul de la Ghiol (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1996) şi aproape un sfert de veac de la scrierea sa, deosebit de complexă, mai bine zis, de la prezenţa şi absorbţia materiei „epice”, cu o vorbă mai veche, a acelei „materia prima”. În primă instanţă şi aparent, complexitatea acestui roman consistă în recursul la metodă, iar „materia prima” se află îndeosebi în trecerile şi schimbările de paradigmă socială de după anii ’89: a) Şi cum este obişnuit, criticii stăpânitori de arsenal „tehnic” nu au pregetat să se îndrepte spre determinantele teoretice implicate şi „expuse” de roman. Spre aceasta au fost „solicitaţi” de ampla susţinere „teoretică” a scrierii şi, poate, de preocuparea cea mai relevantă a autorului, aceea de critic şi istoric literar, de o amplitudine şi întindere greu de egalat. Fiecare a găsit de cuviinţă să facă un set de referinţe sau un excurs la acest domeniu în care reflecţia autorului asupra prozei este cea mai întinsă, cu cercetări ştiinţifice (doctorat cu Romanul de mistere în literatura română, 1976), istorice şi metodologice (Aspecte ale romanului românesc contemporan, 1995) şi, nu în ultim, cu desfăşurări critice de asumări teoretice, de la comparatistică la semiotică (în seria impunătoare, Trăind printre cărţi). Nu este de exclus nici Addenda romanului cu acel Pro domo al ei, unde Marian Barbu execută un „act de istorie literară”, fişând personajele în „identificabile, generice şi aluzive”, oarecum, în virtutea desfăşurării romanului pe componente „clasice (tradiţionale), moderne şi postmoderne”, adăugând şi o schemă a disocierii dintre modernism şi postmodernism propusă, în 1985, de Ihab Hassan, „unul dintre cei mai avizaţi cercetători americani ai domeniului” (p.

329). Însă este de amintit, pentru teoreticienii cu pricina, că o asemănătoare schemă, de scriere şi interpretare în domeniul teatrului, propusese şi Bertold Brecht, prin Noul Organon, în 1948, solicitând aplicarea „efectului de distanţare” („Verfremdungsefeckt”) în vederea detaşării de teatrul aşa-zis „aristotelic” în favoarea „teatrului epic”, adică a trecerii de la „forma dramatică” la „forma epică a teatrului”. Şi efectul: prima a înglobat-o pe cea de-a doua.

Prin urmare, imediat criticii s-au aplecat asupra romanului Colonelul de la Ghiol şi au stăruit asupra „nervurii” teoretice pe care autorul a lăsat-o la vedere, ridicând astfel „puncte de sprijin” din realitatea artistică spre determinantele unui curent – postmodernismul –

Proiectul Scriitori olteni în „Şcoală şi cultură” îşi propune familiarizarea cititorilor şi iubitorilor de literatură cu opera şi personalitatea scriitorilor reprezentativi din ofertantul spaţiu cultural al Olteniei „încă insuficient de bine precizat teoretic, atât la noi, cât şi în alte arii culturale” – cum observă Marian Vasile în textul Un roman „postmodernist”. Deşi criticul face o astfel de precizare, provenind dintr-o cumpănită definire, acesta priveşte romanul ca „un text important din unghiul postmodernismului”, ca fiind „scris în mod declarat după reţetele acestui curent” şi că autorul „vrea să dea un exemplu clar de literatură postmodernă”, (cităm după Ocheanul timpului – 65 Marian Barbu, Ed. Sitech, Craiova, 2004, pp. 151-152). Mai departe, Virgil Dumitrescu, în cronica Un roman polimorf, din Cuvântul libertăţii, din 9-10 nov. 1996,

vorbeşte de un „cifru intertextual specific romanului postmodern”, (op. cit. p. 153), iar Constantin M. Popa, în cronica Toamna coloneilor, din Ramuri, nr. 10-11-12, 1996, afirmă de la început că romanul „este inspirat

din poetica postmodernismului” şi că autorul controlează „construcţia planurilor metatextuale, în măsura în care deconstruieşte fabula”, (op. cit. p. 154). Stan Velea, criticul şi istoricul literaturii poloneze, în textul Un roman total?! din Jurnalul literar, 27-30 aug. 1997, execută multe deschideri teoretice spre a extrage aserţiuni critice, unele ca derivate din „edificarea ansamblului postmodernist”, altele ca strângându-se întru definirea ca roman total, (op. cit. p. 157), iar Mihai Lisei, în cronica pe două întrebări Încotro Ulise? Încotro Don Quijote? Întrebări care depind numai de noi, din Ştirea,11 nov. 1998, Cluj-Napoca, precizează că „tehnica de redactare a romanului «oscilează» premeditat între clasic, modern şi postmodern, etalând o modalitate inedită de reliefare a evoluţiei Teoriei textului”, (op.cit., p. 158).

Numai Titu Popescu, criticul şi esteticianul nostru din Germania, în comentariul Marian Barbu, Colonelul de la Ghiol – Editoriale, Ed. Dorul, 2000 – o conştiinţă care a privit multe din peripeţiile esteticului – se fereşte să vorbească de postmodernism, subliniind doar „multiplicarea vocilor narative într-un discurs polimorf”, (op. cit. p. 159).

Nu este nicio îndoială că asemenea aserţiuni critice îşi găsesc o confirmare, întrucât o operă îşi are mai multe niveluri de realitate artistică, mai ales când ea este complexă şi în procesualitate, chiar dacă deseori stă retrasă într-un con de umbră. Ele ating un nivel teoretic, ce este situat spre suprafaţă, spre mişcările ideatice şi exterioare, proprii mijloacelor sau demonstraţiilor. Ideologiilor. Asemenea demersuri sunt înmulţite în epocă şi lor li s-ar putea replica, parafrazând o vorbă hegeliană: nu trebuie să cercetezi calapodul ca să ştii unde te strânge cizma. Totuşi, între cele prezente îşi fac loc unele deschideri şi „trimiteri” spre zone mai adânci ale scrierii, cum ar fi întrebarea lui Stan Velea dacă suntem în faţa unui „roman total?”, sau constatarea, mai explicită, a lui Titu Popescu, că avem de-a face cu un „discurs polimorf”. Este greu şi imposibil de susţinut logic existenţa unui roman total, însă sensul pe care îl degajă întrebarea priveşte mai mult existenţa unei scrieri care „totalizează”, care strânge şi pune la un loc mai multe nivele de realitate artistică, cum asemenea relevă şi sintagma „discurs polimorf”. Că totalizează, că strânge la un loc, presupune o întoarcere şi o recuperare, o căutare a locului de origine şi o exigenţă a operei – ambele, proprii operelor finale. Însă nu trebuie să tulbure pe nimeni, fie şi la nivel obişnuit, că o asemenea operă nu se află la finalul zbaterilor unui creator.

Dumitru VELEA

II

SPECIAL

În cazul de faţă şi întâmplător, romanul Colonelul de la Ghiol – pe traseul prozei autorului – pare că se situează la final (după: Oraşul la ora amintirilor, roman, 1984; Câmpia nu este singură, roman, 1986; Aproapele nostru trădează, roman, 1992; iar Brazii din Poiana Soarelui, povestiri pentru copii, 1998, şi Fuga de sub model, proză scurtă, 2002, sunt scrise anterior). b) Privitor la „materia prima”: aceasta o constituie „nodul” socialideologic, ce pare că se desface în strângerea sa, imediat după anii ’89. Însă firele i se întind în ţesătura covorului social-istoric pe ultima jumătate a secolului al XX-lea, purtând o anume năvădire, spre a folosi o metaforă a bătrânului Hegel din filosofia istoriei. Şi chiar în răscrucea lumii, între est şi vest. Nu ideea, care constituie urzeala, nici „pasiunile omeneşti”, care înseamnă bătătura cu florile ei expuse, nici nodurile firelor rupte, trecute pe dos, contează, ci năvădirea cu modelul şi interesele ei, bine ascunse şi mereu căzute alături de spirit şi reconstrucţia omului. De unde, raţiunea este nevoită să acţioneze mai întotdeauna viclean. În această jumătate de secol, spiritul a încercat o naştere, mai bine zis, o renaştere spre a trece la o nouă înfăţişare.

Aceasta a părut o experimentare. Iar abstracţiunile – apărute întotdeauna la o naştere – s-au strâns şi au sufocat încercările cu un formalism subiectivizat. Şi, surprinzător, repede răsturnat în subiectivizant. Cu o vorbă a zilei, s-a petrecut o schimbare de paradigmă, însă cu aceeaşi vorbă se poate spune că s-a întâmplat o răsturnare de paradigmă. Ambele sensuri se vădesc în suprapunere – şi poate astfel este dat să se înainteze pe cale. Şi ca niciodată, în acest moment se vede pregnant cât de sfâşiat este omul, şi conştiinţa sa bineînţeles, aproape de pragul antinomic: o parte alunecată în materialitatea sufocantă şi limitatoare, mereu sub umbra finitului, şi o alta, zbătându-se să-şi găsească propria măsură şi misiune, de a ajunge prin creaţie şi jertfă sub stăpânirea şi lumina infinitului şi a divinităţii. Şi iarăşi ca niciodată, această sfâşiere nu a fost mai profundă ca în perioada aceasta, întrucât nu i se percepe şi priveşte abisul şi, încă, i s-a obturat celălalt termenul, singurul care îl neagă şi-l recuperează pe primul, al misiunii omului, de fiinţă creatoare, de reconstrucţie de sine, de reîntoarcere mântuitoare la sine şi divinitate.

Mai mult, în această sfâşiere, negativul s-a pervertit în afirmativ, anihilându-i-se funcţia de negare şi afirmare. Cât de ascunse trebuie să fie interesele de se prezintă modelul, cu o metaforă a lui Andersen, ca un fascinant şi orbitor veşmânt al Împăratului, aducător de fericire! În a doua instanţă, este de vădit cum romanul lui Marian Barbu, Colonelul de la Ghiol, se instituie ontic şi se constituie din zonele individuaţiei: a) Mai întâi, să schiţăm un răspuns la întrebarea fără de care nu se poate deschide nicio poartă a artei: pe ce se bizuie şi se întemeiază această scriere? În urmă cu un deceniu, Marian Barbu observa „că lumea toată se află pe toboganul întunericului dezumanizant”; şi ca un Hölderlin care, pornind de la premisa că omului îi e dat să locuiască poematic acest pământ şi în dialog cu zeii, deplângea retragerea „cereştilor”, continuă: „Începe să ne lipsească tot mai mult un zeu tutelar, o credinţă în echilibru, o stea magică, fie şi a pământului, care să ne călăuzească”; şi conchide, fireşte, cu cuvintele lui Martin Heidegger: „Vârsta lumii, care îşi pierde temeiul, stă suspendată în abis”. Poetul german era prins în hiatusul dintre zeii retraşi şi zeul aşteptat, în acele „timpuri sărace” („in dürftinger Zeit”, Brot und Wein, Gedichte Hyperion Empedokles Briefe, Kriterion Verlag Bukarest 1972, p. 102); un acelaşi timp de aşteptare şi trecere, mai mult, de fractură ontică în destinul omenesc percepe şi Marian Barbu, însă la întrebarea „ce-i de făcut?”, ca un dascăl, arată încrezător spre termenul al doilea, spre una din feţele acestuia: „Şi atunci, ies cu făclia cuvintelor mele în spaţiul comunicării să încerc a lumina calea abătuţilor de la normalitate, provocându-le gândul de bine la nivelul experimentului, dincolo de lăcomia materialităţii trufaşe”, (Ocheanul timpului – 65 Marian Barbu, coperta ultimă). Însingurat şi subiectiv!

Romanul Colonelul de la Ghiol este cea mai subiectivă operă a autorului, în sens de adâncire în subiectivitatea proprie şi cea a unui timp.

Ele sunt împletite. Marian Barbu este o conştiinţă lucidă, aplecată asupra a ceea ce se petrece în jur şi asupra sa; priveşte asupra coliziunilor lumii exterioare dintr-un anumit timp şi loc, jumătatea din urmă a secolului ce tocmai a trecut, şi caută să dea seamă asupra răsfrângerii acestora asupra

vineri, 11 aprilie 2014

vieţii şi reconstrucţiei omului, şi a sa, în procesul realizării individuaţiei, a acelui, numit încă de Aristotel, principium individuationis. Cum el este un autor reflexiv şi nu există mai nimic întâmplător în creaţia sa, se poate face o „deschidere”, pornind şi de la un simplu detaliu. El aşează, pe coperta din faţă a romanului, Portretul lui Paul Eluard, de Salvador Dali, din 1929. Se ştie acel „limb” al poveştii de dragoste dintre poetul francez şi Gala, dintre tânărul parizian Paul Eugen Grindel şi rusoaica Elena Diakonova, ce s-au întâlnit în 1912 într-un sanatoriu din Elveţia, ca apoi, în plin război, să se căsătorească. În fine, flăcările pasiunilor pârjolesc şi pe de lături şi, într-un august providenţial din 1929, Gala (de 35 de ani) îl aprinde pe Salvador Dali (de 25 de ani). S-au întâlnit pe plaja de la Costa Brava, de sub Pirineii ce alunecă în mare. Ei au dat viaţă celei mai uluitoare şi flamboiante poveşti de dragoste – Gala i-a devenit iubită, muză, soţie, femeie-destin. Suprarealişti! Dali, un geniu oniric suprarealist. În context: suprarealismul artiştilor intra în coliziune cu realismul societăţii. Tabloul, fără a stărui asupra sensurilor, îl aduce în prim plan pe poetul Paul Eluard, un bust, şi în plan secund, un cap mefistofelic, plutind agresiv. O plasă abia sesizabilă trece peste fruntea poetului. Şi o mână retezată pe frunte. Simplu spus, Dali aduce din oniric şi „expune” coliziunea dintre poezie şi manifestările agresive ale răului ce se ivesc de oriunde.

Marian Barbu a găsit de cuviinţă să aşeze această pecete pe „poarta” romanului său. Numai că va trece în prim plan manifestările răului, insidios şi personalizat sub chip de Colonel, şi va lăsa în fundal poezia, în sens generic, acea nevoie de creaţie mântuitoare a omului. Aşa cum se află, de altfel. Nu sunt generalităţi, ci zbateri la nivelul individualului ce nu vrea să se piardă, fără urmă şi rest, al determinaţilor ce nu vor să se risipească în indistinct, ci să se strângă laolaltă după dâra luminoasă a universalului. Este exigenţa sub care Marian Barbu aşează împlinirea actului creator, este exigenţa din care priveşte partea cealaltă, a individualului ce renunţă să se deschidă şi rămâne închis cu golul său, ca o păstaie uscată fără boabe, cu „ţesăturile” ei zbârcite de interese. De obicei, această parte, ce nu vrea să se deschidă, este sinonimă cu gestul celor doi tineri care au ales mai întâi să-şi îngroape tatăl decât să-l urmeze pe Marele Învăţător şi, drept răspuns au primit cuvintele grele de tâlc ontic: „Lăsaţi morţii să-şi îngroape morţii”. Această parte de „existenţă putredă”, cum îi zice şi Hegel, este partea de zi cu zi a lumii, cea mai însufleţită şi plină de interese în care şi sub care acţionează acestea, după descripţia lui Marian Barbu, este lumea coloneilor, a colonelul multiplicat într-o ordine ierarhizată, a acelui homo hierarchicus. O singură dată apare această definire a omului, a omului din prezentul nostru – şi aceasta la sfârşitul romanului, subliniat. Ca ameţitoare concluzie, ca loc spre care duc toate cuvintele şi traseele romanului, ca punctul cel mai adânc al prăpastiei ce cheamă şi absoarbe, ca un ochi ce fascinează şi îngheaţă. Ca „voievodul negru” al lui Dante, pe spatele căruia trebuie să iasă „pe brâncă/ cel care vrea de negrul fund să scape”, (Divina Comedie, EPLU, Buc., 1965, p. 185). De aici este totul de început şi definit, de reînceput şi redefinit, de aici începe revelarea: „Dacă Ideea transcende Viaţa şi Moartea, Absolutul rămâne Vatra devenirii noastre ca Fiinţă. De aici începe Ilimitatul (…) – zice Marian Barbu, trăgând linie.

Conchid: prin lumea coloneilor mi s-au revelat altfel Viaţa, Moartea, Absolutul, Vatra, Fiinţa şi Ilimitatul. Gradele militare au pus stăpânire pe acest deceniu european. Deci, homo hierarchicus!” (p. 325, s.n.). Nu deceniu, în acest deceniu s-au văzut mai bine. b) Dar cum să priveşti în prăpastie fără să simţi cum îţi tremură inima? Cum să vezi sau să deconspiri ierarhizările „lumii coloneilor”, ce năvădesc florile de la suprafaţa covorului istoric, fără să îţi asumi măsuri şi metode în desfăşurare şi, mai ales, fără să-i fi simţit presiunea? Omul care nu a uitat aburul creator suflat peste sine este dungat de răni şi cicatrice, este deschis jertfei şi creaţiei. Vine cu ele din generaţie în generaţie, deşi se văd doar în făptura prezentă. Coloneii vizibili şi invizibili vin şi ei mai dinapoi. „Ghemul” de colonei, al lui Marian Barbu, se deşiră şi înşiră la nămolurile Ghiolui, cam timp de o lună, cât ţine un concediu, într-o vară, aproape imediat după ’89; însă firele, intriga, se trag de-a lungul a vreo cinci decenii. De tors, nemaivorbind.

Marian Barbu s-a născut în 1939, când scrie romanul Colonelul de la Ghiol este la începutul vârstei reflexive. Viaţa sa, într-un fel, acoperă evenimentele expuse. Le confirmă ca descriere şi le infirmă în

SPECIAL III

vineri, 11 aprilie 2014

desfăşurarea lor, vădindu-le ca alunecate antinomic faţă de realizarea de sine a omului.

La un deceniu după scrierea romanului, în Cuvântul înainte, Primum vivere…, de la cartea bilanţieră, Ocheanul timpului – 65, Marian Barbu crede că „a sosit sau a început ceasul deşteptării Omului” din sine şi că se cuvine să defolieze „copacul verbului satanic «a avea»”, pentru a vedea cât „a fi” s-a pus în talgerul balanţei compensativ faţă de „a avea”, din celălalt talger. Şi iată concluzia: „Or eu, nam făcut altceva, venind definitiv în Craiova, în 1964, decât să mă conving că o existenţă de intelectual, dacă este fracturată de mediu (social, profesional, uman general), prin forţa spiritului, îşi poate găsi împlinirea”, (p. 7). Că este fracturată – nu încape îndoială. Însă ce vrea să fie „ceasul deşteptării Omului”? Este ceasul privirii în sine, al întoarcerii la sine, al luminării procesului de individuaţie. Romanul este rezultatul acestei întoarceri în sine şi asupra lumii. „Individuaţia – zice Jung – este expresia acelui proces biologic – simplu sau complicat, după cum e cazul – prin care fiecare lucru viu devine ceea ce este sortit să fie dintru început”.

Religios, filosofic, psihanalitic, gândul i-a dat ocol acestui proces. Hegelian, eminescian, biblic şi, mai de curând, prin Jung, acest proces a fost supus revelării triadelor şi analogiilor dintre vârstele zilei (diurn şi nocturn, de-ar fi să amintim metafora ontică, egipteană, a itinerarului nocturn al soarelui), ale anului, ale omului şi istoriei sale, ale cunoaşterii sale, pe fundalul întregului univers. Ele dau seamă revelator despre procesul individuaţiei şi al cunoaşterii, despre zbaterile inconştientului colectiv.

Simplificat la câteva vorbe, fără a implica „zbaterile” din urmă: prima triadă, etapă, o reprezintă uimirea/contemplarea (şi aparţine zorilor şi dimineţii, copilăriei şi adolescenţei, senzaţiei şi percepţiei); a doua, activitatea/ interioritatea (aparţine amiezii, maturităţii, percepţiei şi intelectului); a treia, reflexivitatea/ libertatea (aparţine amurgului, bătrâneţii, intelectului şi raţiunii). Se ştie că la amurg pasărea Minervei îşi ia zborul; că reflexia este legată de lumina roşiatică a soarelui; că aici soarele priveşte înapoi şi îşi contemplă traseul.

La fel se petrece şi cu omul. (Că se întâmplă, uneori, mai devreme, sunt excepţii: studentul Hegel era poreclit Moşul; Eminescu la 20 de ani trage linie şi rezumă.) Marian Barbu este un spirit reflexiv, prea reflexiv – se deduce din creaţia sa. Însă sub lumina reflexivităţii se întâmplă mai întotdeauna, şi compensativ, să se audă zgomotul unor „ape” nocturne! Prima etapă, triadă, se întinde din 1939 până în 1964 – cum şi zice – odată cu terminarea Facultăţii şi venirea ca dascăl în Craiova; a doua, continuă până în jurul vârstei de 50 de ani, adică până în ’89 – la schimbarea de paradigmă socialideologică, cum s-a zis; a treia, de aici, continuă în deschidere. Este de spus, deocamdată, că în plină amiază, la 37 de ani, la jumătatea triadei a doua, în 1976, îşi dă doctoratul. Pune în cămară, pentru sine, volume de poezie, simbolic numite, Provizii de soare, şi câteva romane. La începutul celei de-a treia, în prima triadă a

acesteia, ce le răsuceşte dialectic pe cele anterioare, scrie romanul Colonelul de la Ghiol.

Dar în prima etapă, unde contururile formative se trasează mai adânc şi pulsează ulterior mai puternic? Marian Barbu „pune” materia epică a romanului într-un cerc, păstrându-se el ca autor, şi lasă să se ivească pe prima parte a acestuia trei răni engramate în conştiinţă şi-n „apele” hrănitoare ale ei, o triadă obsesivă şi generatoare întru creaţie şi sens al acesteia. Prima: copil, la sfârşitul clasei întâi, trebuie să înveţe pe de rost poezia Privighetoarea, sub supravegherea aspră şi corectă a bunicii. Bucuros că totul este bine, că a îmbunat-o pe bunică, iese în uliţă şi loveşte o blestemată minge de cârpe.

Dar un „cui afurisit” din ea îi arată „cât de ruginit ajunsese”. Şi efortul depus pentru spunerea poeziei cu „un legato afectiv” rămâne zadarnic. Cuiul îi lasă o rană semnată pentru totdeauna, pe piele cu un „nasture”, în conştiinţă cu un „dar” venit din exterior, plin de „rugină”. Pornirea şi întinderea în afară cât familia – sub rigoarea străveche a acesteia – , şi comunitatea cea mică sunt înfrânte: păşirea în afară se loveşte de adversativele dar, însă, de cuiul ce împiedică jocul şi retează „floarea” efortului, firava afirmare şi nevinovata plăcere.

A doua: adolescent, la admitere la Facultatea de Ştiinţe Juridice, în timpul examenului, secretarul-şef îi constată absenţa certificatului de naştere din dosarul de înscriere. Deşi era în carne şi oase, făptură vie în comunitatea prezentă, este exclus din examen. Deşi era născut, în ciuda evidenţei, totuşi nu avea identitate. Percepţia revarsă acestea înăuntru, desfăcute: sunt şi nu sunt! Identice în sine şi neidentice, până la antinomice, percepute din afară. A treia: după terminarea Facultăţii de Filologie din Bucureşti trebuie să efectueze trei luni de armată la o unitate din Botoşani. Locurile copilăriei lui Eminescu lasă impresii şi le consemnează. Însemnările sale sunt găsite sub pernă de colonelul Topor şi îl zvârle la arest.

Orişicât ar fi de nevinovate, a încălcat regulamentele (unei „societăţi” supusă ordinelor ordonatoare) şi îşi pierde libertatea, trece la săpat de gropi pentru stâlpi de înaltă tensiune.

Orişicât te-ai zbate şi justifica, din opoziţia intelectului, când devine abstractă şi antinomică ori/ori, nu poţi să scapi, câmpul libertăţii se strânge şi se şterge. „Trei dureri care au impus în destinul meu – precizează Marian Barbu în ipostaza de autor al romanului – trei cuvinte: copilărie, adolescenţă, maturitate. Fiecare având în miezul său: bunica, facultatea, armata. Şi mai încolo, ca în jocurile concentrice: privighetoarea, (re)naşterea, puşcăria.

Peste toate, la capătul tunelului de sensuri, se află un paznic – al adevărului sau al birocraţiei.

El este colonelul. Bunica, rămasă văduvă, comanda peste toate vieţile celor nouă fii în tot ceea ce întreprindeau. (…) Mai apoi, secretarul facultăţii (…), secretarul şef, colonelul, neputând aresta, m-a exclus de la examen.

Dincolo, colonelul Topor (ce nume predestinat pentru fală, de!) a fost chiar armata întruchipată”, (op. cit. p. 7).

Mai mult, Marian Barbu îşi suprapune triada proprie cu cea a epocii, numită prin anii 1947,

1956, 1964. Iar mai în adânc, după cuvintele subliniate, se vede cum s-au forjat verigile din „lanţul” securist al lui Osipov, „dar…, însă…, totuşi…, orişicât…”, „lanţ” ce trece prin materia epică a romanului şi-l pune mereu pe omul ce nu-i din speţa osipovilor să se izbească de un paznic, de un colonel, de un obstacol sau zid.

Este lanţul ce ispiteşte şi caută mereu să-l amăgească sau să-l înspăimânte pe om cu o lume paralelă, să-l deturneze de a se înscrie pe calea proprie, a spiritului, mântuitoare prin jertfă şi creaţie. În a treia instanţă, sunt de înfăţişat câteva determinante artistice şi dâra unui arhetip creator: a) Marian Barbu construieşte romanul ca o frază germană: aşează într-un cerc întregul conţinut, fie el zis fabulă sau intrigă, după conceptele lui Uberto Eco, pe care de altfel îl şi citează. „Extremele” acesteia, „rama” formează o povestire cu punctul de reazem în prezent şi o semnează „Marian Barbu”, autorul cu „biografie civilă”, iar ceea ce este „înrămat”, revine „actanţilor” introduşi. Iar personajele – se spune – au biografie „literară” (p. 307).

Numai că uşor se poate dezvălui, citi „litera” de sub talpa şi „spiritul” lor! Dar nu contează de unde-şi soarbe norul apa, important este să o dăruiască omului şi celor ale sale. În fine, autorul devenind cititor, îşi ia personajele la „refec” din perspectiva cititorului, a sa şi a celorlalţi posibili. Şi, cum nimeni nu poate ieşi din literatură, îşi trece numele pe copertă. Dar să revenim la „propoziţiile” intercalate în marea „frază”, la „tabloul” din „ramă”. Aici se descrie „faţa nevăzută” a lumii, „năvădirea”, cum s-a zis, ţesătura de informaţii şi contrainformaţii cu „actanţii” lor, cu coloneii surprinşi într-un moment de „odihnă”, de repaus la Ghiol. Aici s-au strâns cei mai mulţi din Chindia (Craiova), aici au revenit cei ce trebuiau sa revină. După sarcini, după chemarea – cea ciclică – a pământului. Autorul, în ipostazele sale, descrie personaje, „fixează” situaţii, ca-n teatru, expune întâmplări, prin intermediul acestora se comentează eseistic omul şi lumea, în spaţiul dintre naştere şi moarte, politică şi religie, mitologie şi ideologice (în adânc, până la blocările în cercurile lor), literatură şi teoria literaturii, estetică şi filosofie – şi, ca toate acestea să se susţină, se aduce angrenajul semiotic cu practicitatea sa, cu autoreferenţialitatea (de altfel, veche de când lumea şi cuvântul), simplu spus, povestirea (povestirile) se autopovesteşte (se autopovestesc). Povestirea îşi poartă cu sine, la vedere, modul de povestire şi, deseori, din acesta se hrăneşte.

Nimic nou, dar exigenţă sporită, privind „apucarea” obiectului, cum s-a zis de fenomenologi, privind raportul dintre subiect şi obiect. Însă dialectica hegeliană îl pusese în lumină sporită cu ale sale peripeţii prin negări şi reluări, spre o concretizare logică. Riguros cu sine şi cu scrierea sa, Marian Barbu se apleacă asupra „tabloului” din „ramă” din perspectiva a trei unghiuri: ziaristul, naratorul şi scriitorul.

Sub aceştia se află referentul, grefierul, cel care „notează” şi nu de puţine ori pune în

IV SPECIAL mişcare „triada”. Nu sunt „voci narative”, să evităm multele teorii în domeniu, pe care de altfel autorul le şi împovărează ironic cu sarcini; nenumărate „voci narative”, perspective continuu schimbate s-au tot exersat, uneori supraomeneşte şi ameţitor. Aici, sunt doar trei, o triadă, la care, prin „înrămare” se adaugă al patrulea, „Marian Barbu”, cititorul, verificatorul artistic, completitudinea artistică şi estetică, deci o presiune a quaternităţii ce lasă „urme” morale asupra unui traseu al împlinirii sau diferenţei estetice. De fapt, lucrurile acestea se petrec mai întotdeauna, numai că aici Marian Barbu ni le pune în „oglindă”: „Aşadar, eu plecasem să verific validitatea interesului meu literar – scrie el –, pornind de la tipologia implicată în trama narativă şi descopeream o realitate a vieţii conexă, dacă nu fundamentală pentru cunoaşterea mea. Curiozitatea devenea intelectuală faţă de faptul brut, care mi se despletea văzând cu ochii. Simbolica generalului se particulariza moral până la înregistrarea individului prototip. Ici, aşa, dincolo, aşa, încât am conchis că desăvârşirea calităţii unui text narativ aparţine opţiunii cititorului. Fie a celui care se implică direct în mersul tramei propriu-zise, fie a celui care se explică prin ţesătura epică a textului. În amândouă situaţiile, literatura bună nu mai devine o convenţie a marşului spre imaginar, ci o verificare (simplă sau intelectuală) a ideilor acestuia spre integritatea existenţei fiecăruia dintre noi. Cu cât coeficientul de verificare se multiplică, indicele de repetabilitate urcă spre permanenţă”, (p. 317).

Revenind la „triunghiul actanţilor”: fiecare dintre cei trei îşi face „datoria” în creaţia epică şi îşi explică şi expune modul cum o împlineşte.

Pe tot traseul romanului, de aceea este dificil de descris. Totuşi, câteva determinante: Ziaristul vine cu prezentul şi istoria sa. La începuturi, lucra la „Flacăra progresului nostru”. Acum este, cum se spune, „corespondent de presă, trimis special (…) al cotidianului «Telegraful Europei», rămâne în principiu doar să informeze. Din când în când, el devine analist (politic mai ales), pentru că seară de seară urmăreşte la televizorul său buletinele informative prin satelit. El este om internaţional”, (p. 8). „Istoria” – i se întinde înapoi pe aproape patru decenii cu absorbirea şi perceperea „lumii coloneilor” din „Chindia” cu revelatorul episod constituit din peripeţiile lui V. G. Paleolog la Poiana Luncii şi Craiova, înainte de anii ’70. Ziaristul reprezintă prima treaptă din teoria vârstelor şi din procesul de individuaţie şi al cunoaşterii: „zorii cu degete trandafirii”, zicând ca tânărul Homer, copilăria şi adolescenţa, senzaţia şi percepţia. De fapt, ele sunt întinse ca „istorie”, prima etapă, a uimirii şi contemplării, este reluată la începutul celei de-a doua (când autorul a fost vreo şapte ani şi ziarist), a activităţii şi interiorităţii, şi puse laolaltă la începutul celei de-a treia, a reflexivităţii şi libertăţii, imediat după anii ’89, când scrie romanul Colonelul de la Ghiol. Ea se desfăşoară într-o aparentă omologie şi cu a societăţii. Însă nu-i locul desfacerilor acum şi aici. Naratorul vine ca o negare a ziaristului, dar şi ca o afirmare, a acestuia şi a cititorului, „el aprobă sau neagă (…) fără a renunţa la funcţia lui epistemologică”, „inventează ploi imaginare, texte şi cuvinte care se reunesc într-un Dicţionar de semnificaţii, pe cât posibil perene”, (pp. 8-9). Naratorul reprezintă etapa a doua, a amiezii, a percepţiei ce interiorizează şi a intelectului ce desface, a interiorităţii şi a activităţii.

Romanele, proza lui Marian Barbu de până la Colonelul de la Ghiol aparţin acestei faze. Scriitorul – „fire contemplativă, el caută să extragă semnificaţii, generalizări din faptele vieţii. Aici, în roman – se spune – misiunea lui se afirmă cu precădere lângă ziarist. Nu în puţine cazuri şi lângă narator. El însuşi însoţit de un grefier sau mai corect, referent”, (p.

8). Scriitorul aparţine fazei a treia, a amurgului şi bătrâneţii, a intelectului şi raţiunii, a reflexivităţii şi libertăţii. Preia amândouă fazele, o reafirmă pe prima şi o neagă pe a doua, ca apoi, pe amândouă să le supună procesului dialectic. Al individuaţiei, al societăţii. În analogiile lor, aproximative, se vede, graţie reflexivităţii, cum tremură un început şi o naştere, un reînceput şi o renaştere de om şi lume, cât formalism şi câte subiectivisme se strâng şi obturează procesul, chiar fracturează ontic şi om şi lume. Altfel, de ce ar fi căutat Marian Barbu diferenţa estetică!?

Nu pentru a exclude perturbările acesteia a pus referentul, funcţia neutralităţii, sub triada ziarist, narator şi scriitor? Oare, nu pentru că este conştient de „deplasarea” diferenţei estetice a adăugat el cititorul şi ia lăsat sarcină morală? Nu cumva triada respectivă, cu procesualităţile ei la nivelul individuaţiei, cu analogiile şi coliziunile sociale, cu reverberaţiile din apele mai adânci ale eului şi cu deschiderea ei spre completitudine şi cuaternitate, dă seamă despre un arhetip creator? b) Să revenim la câteva determinante asupra conţinutului şi procesualităţilor: Romanul lui Marian Barbu se bizuie pe contrastul dintre

vineri, 11 aprilie 2014

„lumea coloneilor” şi a finalităţilor de zi cu zi ale omului şi lumea instituirilor artistice, de reconstrucţie mântuitoare a omului; prima este a rătăcirii – fireşte, prin care trebuie să se treacă – a doua a reîntoarcerii – pe care omul trebuie să o caute, să i se deschidă. Oaia rătăcită nu poate fi găsită dacă stă ascunsă. Prima, dacă nu se deschide, poate să cadă continuu sub limită, în abstracţiunile filistine, în cuvinte hegeliene, sub prostul infinit, a doua, recuperatoare, poate să avanseze spre reconstrucţie şi împlinire ontică, spre infinitul bun. Altfel spus, şi cu vorbele filosofului nostru retras în munţii Păltinişului, să treacă de la un „timp rotitor”, natural, la un „timp rostitor”, al omului ca purtător şi rostitor de Cuvânt. Marian Barbu percepe, determină, defineşte prin trei cuprinderi succesive prima lume, cu faţa văzută şi nevăzută, a coloneilor.

Pentru a-i descrie, el a găsit una dintre cele mai relevante metafore: absenţa „textilelor”, a veşmintelor şi a acoperirii trupurilor cu noroiul de la Ghiol. Veşmântul ierarhizează şi obturează gândul, noroiul uniformizează şi dă speranţa însănătoşirii trupului. Dintr-o perspectivă înaltă, trupurile înnoroite par o colcăială dintr-o bolgie dantescă. De suflet nefiind vorba. Derivaţii lui Osipov nu au adâncuri sufleteşti în care să poţi găsi un înger dormind, ei se sinucid, precum colonelul Liviu Mengheş, ei mor fără să ştie de ce – deşi la un anumit nivel se ştie –, rătăcesc, sunt trimişi în misiune şi se întorc în misiune, ori pentru „pământul copilăriei”, sau mormintele părinţilor şi ale lor. Nu pentru monumentele spiritului, ci pentru mormintele trupului. Ei nu au criză de conştiinţă şi nu poartă cu ei psihologii. Ei nu pot să spună nici: „Ajută, Doamne, necredinţei mele!”. Ei posedă informaţii şi contrainformaţii, sunt comentatori şi comentarii reci, pun în mişcare sofistici cu consecinţe şi schimbări de destine şi epoci. Cu o vorbă veche, ei îl pot judeca şi pe dracul şi să-l scoată dator. Sunt cinici fără sistem, adaptabili fără idee. Ei au finalităţi din zona mijloacelor şi nu din zariştea scopurilor. Ei nu sunt liberi, ci prinşi în propria limită, de ordonare şi subordonare. Sunt homo hierarchicus.

Lumea reconstrucţiei omului, lumea aşezată sub stăpânirea infinitului, cum a zis cândva Eminescu, este reprezentată de Marian Barbu prin V. G. Paleolog, Constantin Noica şi chiar prin efortul său intelectual şi creator. Întoarcerea acasă, pentru această lume, înseamnă ca misiunea filosofiei pentru Hegel, aceea ca omul să se simtă la sine acasă. Creator în creaţie. Paginile lui Marian Barbu despre Bătrânul brâncuşolog, cât şi cele despre filosoful de la Păltiniş, parcă aşează o corolă pe fruntea plăpândei fiinţe româneşti. Frumosului brâncuşian i se adaugă şi sublimul natural. După critic, dar şi după prozator. Desenul brâncuşian, Sinea mea, oarecum, descifrat de V. G. Paleolog şi trecut pe coperta cărţii sale, Brâncuşi Brâncuşi (Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1976), ca semn al recuperării omului şi a atingerii identităţii creatoare (titlul amintind de identitatea spusă lui Iacob în lupta de-o noapte), trece şi în romanul lui Marian Barbu, reprodus la pagina 129. Cercurile concentrice sunt străpunse de o pană a spiritului, pană ce apoi, repetată ca reflexie, atinge tangenţial cercul de la suprafaţă, ea devenind o piramidă triunghiulară, transcendent şi trinitate. În artă nu sunt străini, zicea sculptorul, cu sens adânc, nu de etnii, şi continuăm sunt doar fraţi şi prieteni divinităţii. Acum, se înţelege de ce V. G. Paleolog îi zicea lui Marian Barbu, „frate al meu mai mic”! Înţelegem chiar şi de ce această lume, homo hierarchicus, poate uneori să fie atrasă, în pofida închiderii ei, spre lumea recuperării omului, prin mântuire şi creaţie, în ţinutul fiinţei şi divinităţii. Reluând, nu principium individuationis luminează acest proces? Iată şi cum preciza şi sublinia C. G. Jung: „Procesul psihologic al individuaţiei este strâns conexat de aşa-numita funcţie transcendentă, care determină liniile individuale de dezvoltare ce nu ar putea fi atinse doar pe calea normelor colective”, (Tipuri psihologice, Ed. Humanitas, Buc., 1997, p. 488). Şi revenind, nu prea este mult loc de manevră pentru cititorul ce se dăruie operei întru „realizarea” diferenţei estetice. Moralitatea mişcării sale ţine de instituirile ontice cu procesele lor de individuaţie şi creaţie, cu funcţia lor de reconstrucţie şi recuperare divină a omului. „Funcţie transcendentă”, zice Jung în limbaj kantian, funcţie ontologică a omului, zicem acum. Exigenţa acestor funcţii şi desfăşurările acestor procese sunt cele ce l-au îndreptat pe Marian Barbu spre lumina unui arhetip creator.

Elementele triadei şi cuaternităţii dau doar seamă, acum şi aici, despre un proces general, mai adânc şi totodată mai înalt.

Marian Barbu, la vârsta maximei reflexivităţi, ne-o spune.

Surd, cine n-aude!